PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei

CUPRINS

1. Date generale şi localizarea lucrării

1.1 Localizarea obiectivului

1.2 Beneficiar lucrare 1.3 Proiectant lucrare 2. Necesitatea şi oportunitatea lucrării 3. Elemente de coordonare şi cooperare 4. Gospodărirea Apei în judeţul Brăila 4.1 Resursele de apă de suprafaţă 4.2 Resursele de apă subterană 4.3 Calitatea apelor 4.4 Amenajarea bazinului hidrografic 4.5 Echiparea hidroedilitară a localităţilor 4.6 Riscuri naturale 4.7 Lucrări de îmbunătăţiri funciare 4.8 Gospodărireadeşeurilor 5. Analiza SWOT 6. Sinteza strategiilor sectoriale de dezvoltare durabilă 7. Măsuri şi lucrări corelate cu strategiile sectoriale de dezvoltare durabilă 7.1 Gospodărirea apei 7.2 Echiparea hidroedilitară

DOCUMENTAŢIE AVIZ GOSPODĂRIREA APEI

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 1 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei 1. Date generale şi localizarea obiectivului 1.1 Localizare obiectiv Judeţul Brăila este situat în partea de Sud-Est a ţării, cu limita Nord pe râul Siret, iar cea de Est pe braţul Măcin. Ca unităţi geografice, judeţul se află pe cursul inferior al Dunării în partea de Nord Est a Câmpiei Române şi are o suprafaţă de 4.766 km2. Administrativ, judeţul Brăila se învecinează la Nord cu judeţul Galaţi, la Est cu judeţul Tulcea, în Sud-Est cu judeţul Constanţa, la Sud cu judeţul Ialomiţa, la Vest cu judeţul Buzău, iar în partea de Nord Vest cu judeţul Vrancea. Geografic, se află între coordonatele 270 5’ şi 280 10’ longitudine Est şi între 440 44’ şi 450 28’ latitudine Nord. Reşedinţa de judeţ este oraşul Brăila, iar împărţirea teritorial administrativă se compune din alte 3 oraşe, Făurei, Ianca şi Însurăţei şi 40 comune însumând 140 sate. În prezent populaţia judeţului este de 371.749 locuitori, cu cca. 242.570 locuitori în mediul urban (216.814 loc. în municipiul Brăila, 4.166 loc. – în Făurei, 7.321 loc. – Însurăţei şi 11.309 loc. – în oraşul Ianca) şi cca. 129.179 locuitori în mediul rural. Deci, peste 58% din populaţia judeţului este în municipiul Brăila. Judeţul Brăila se află situat în partea aval a râurilor Dunărea, Siret, Buzău şi este traversat râul Călmăţui pe direcţia Vest - Est de şi de râul Buzău pe direcţia Vest – Nord Est. Râul Siret formează limită naturală cu judeţul Galaţi. Principalele bazine hidrografice aflate pe teritoriul judeţului sunt:  Buzău –Ialomiţa care cuprinde marea parte a judeţului;  Dobrogea-Litoral care cuprinde Insula Mare a Brăilei din partea estică a judeţului;  Siret care cuprinde cca. 3% din judeţ în partea de nord-vest. 1. 2 Beneficiarul lucrării Consiliul Judeţean Brăila 1.3 Proiectantul lucrării Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului URBANPROIECT Bucureşti

2. Necesitatea şi oportunitatea lucrării Obiectivul strategic al Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean este asigurarea dezvoltării economico-socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului, în paralel cu protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit prin utilizarea superioară a resurselor locale, precum şi prin promovarea mai susţinută a resurselor regenerabile. Obiectivul general al amenajării teritoriului judeţean este realizarea unei dezvoltări economico-sociale durabile a teritoriului, în concordanţă cu structura spaţială proprie, cu structurile regionale. Amenajarea teritoriului judeţean are următoarele ţinte:  creşterea competitivităţii teritoriului administrativ al judeţului în cadrul economiei naţionale;  ameliorarea unor dezechilibre, constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a teritoriului, determinate atât de condiţiile geografice, cât şi de particularităţile dezvoltării specifice, care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice în jurul localităţilor urbane;

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 2 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei  corelarea într-o concepţie unitară a echipării de bază a teritoriului cu organizarea reţelei generale de localităţi, îmbinându-se astfel necesităţile de perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune la nivelul localităţilor;  stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şi integrării active a acesteia în structurile locale;  valorificarea superioară şi protecţia patrimoniului natural şi cultural, factor de dezvoltare în condiţiile potenţialului deosebit al judeţului;  promovarea turismului durabil şi de calitate. Obiectivele specifice ale amenajării teritoriului judeţean sunt:  restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice de nivel zonal şi intercomunal;  valorificarea durabilă a resurselor naturale existente, în special cele agricole, hidrografice, turistice;  dezvoltarea raţională a localităţilor existente şi desfăşurarea controlată a procesului de urbanizare, corespunzător intereselor colectivităţilor locale, în strânsă corelare cu dezvoltarea reţelei de localităţi;  asigurarea unei dezvoltări economico-sociale armonioasă în profil teritorial prin intervenţii publice şi sprijinirea iniţiativelor private în zonele cu disparităţi la nivel economic şi social;  conservarea, reabilitarea şi protecţia mediului natural şi construit, în scopul păstrării biodiversităţii şi creerii unui specific local.

Documentaţia de Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean este necesară în fundamentarea deciziilor administraţiei publice în gestionarea spaţiului judeţean, în ceea ce priveşte utilizarea solului, stabilirea amplasării şi a nivelului de amenajare/echipare a teritoriului. De asemenea, documentaţia este necesară în armonizarea conceptelor şi a modului concret de gestionare a amenajării şi dezvoltării teritoriale judeţene cu conceptele managementului corespunzător la nivel zonal, naţional şi european privind posibilitatea atragerii de fonduri structurale.

3. Elemente de coordonare şi cooperare Contextului suprateritorial al dezvoltării spaţiale al judeţului Brăila implică mai multe niveluri de interacţiune:  nivelul regional, interacţiunea dintre strategiile de dezvoltare ale judeţelor învecinate şi înscrierea în strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare din care face parte judeţul, respectiv Regiunea Sud – Est. Zone cu valenţe sau probleme specifice de dezvoltare;  nivelul macro-zonal, strategii de dezvoltare specifice zonelor din care face parte judeţul, cum sunt cele legate de relaţia cu fluviul Dunărea;  nivelul naţional, înscrierea în strategiile naţionale de planificare spaţială, respectiv, secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional şi conceptual strategic de dezvoltare spaţială al României, aflat în curs de elaborare;  nivelul transfrontalier/transnaţional, Programe de cooperare teritorială europeană transfrontalieră şi transnaţională, generate de caracteristica specifică, situarea pe fluviul Dunărea în Euroregiunea Dunărea de Jos.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 3 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Judeţul este cuprins în Regiunea de Dezvoltare Sud - Est, care este a doua ca mărime dintre Regiunile de Dezvoltare ale României. Potenţialul de dezvoltare al Regiunii este deosebit de complex, având deopotrivă zone montane, zone de câmpie, zone litorale şi un traseu major al Dunării inferioare. În acest context, dezvoltarea teritorială a judeţului Brăila este determinată de înscrierea în CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE AL REGIUNII SUD-EST, astfel încât să beneficieze de atuurile proprii specifice, dar şi de apartenenţa la acest teritoriu. Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare al Regiunii este creşterea PIB-ului regional prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi a atractivităţii Regiunii pentru investiţii. Atingerea obiectivului va asigura valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Obiectivele specifice ale Strategiei de dezvoltare Regională sunt:  creşterea atractivităţii regiunii prin continuarea extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului rutier şi feroviar, crearea unui sistem multimodal de

transporturi; crearea unui sistem de accesibilitate care să asigure legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale valorificând poziţia geo-strategică;  crearea condiţiilor pentru localizarea de noi investiţii prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi servicii de calitate;  crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă prin promovarea culturii antreprenoriale;  crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natura şi promovarea politicilor de mediu;  dezvoltarea sectorului serviciilor sociale de sănătate şi de educaţie, dezvoltarea dotărilor specifice şi creşterea accesibilităţii populaţiei la aceste servicii în special în mediul rural şi zonele izolate;  modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice prin valorificarea resurselor naturale şi a patrimoniului cultural;  creşterea atractivităţii zonelor urbane prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă, valorificarea patrimoniului, promovând coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea serviciilor urbane. PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI (PND) pentru perioada 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a UE. PND este şi documentul pe baza căruia au fost elaborate Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum şi Programele Operaţionale. Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente faţă de UE. Ea se axează atât pe orientările strategice comunitare privind coeziunea, cât şi pe priorităţile Agendei Lisabona şi pe obiectivele de la Göteborg. PND-ul României pentru perioada 2007-2013 are 6 priorităţi naţionale de dezvoltare: 1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere. 2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 4 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei 3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative. 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. 6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ-ROMÂNIA 2030 (CSDTR) este un document strategic privind dezvoltarea teritorială durabilă şi integrată pe termen mediu şi lung a României, aflat în prezent în fază de consultare. Conceptul asigură un cadru de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României, în conexiune cu evoluţiile spaţiului european şi internaţional şi se bazează pe practicile curente în domeniul planificării teritoriale. Are drept scop:  evidenţierea, din perspectivă teritorială integrată, modalităţilor de valorificare a potenţialului naţional, în vederea recuperării decalajelor de dezvolatre faţă de ţările europeene;  stimularea dezvoltării echilibrată în teritoriul naţional;  consolidarea rolului României ca stat membru al UE. CSDTR urmăreşte maximizarea impactului investiţiilor naţionale şi străine, orientându-le către zonele relevante, prin intermediu proiectelor strategice naţionale şi a politicilor publice elaborate în conformitate cu acestea. Aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 presupune în continuare un proces complex de integrare economică, socială, culturală şi spaţială. Acesta implică, pe de o parte, evidenţierea efectelor teritoriale ale integrării în termenii utilizaţi în prezent de UE, iar pe de altă parte identificarea acelor trăsături specifice teritoriului ţării noastre, care pot constitui premise favorabile pentru accelerarea dezvoltării şi reducerea unora dintre disparităţile actuale. Principiile generale care fundamentează Conceptul Strategic de Dezvoltare Spaţială Aderarea României la Uniunea Europeană impune racordarea problematicii dezvoltării spaţiale la cadrul conceptual, la suportul fizic-teritorial şi la orizontul temporal luate în considerare în spaţiul comunitar. 4. Gospodărirea Apei în judeţul Brăila 4.1 Resursele de apă de suprafaţă Judeţul Brăila se află situat în partea aval a râurilor Dunărea, Siret, Buzău şi este traversat, pe direcţia Vest - Est de râul Călmăţui şi pe direcţia Vest – Nord Est de râul Buzău. Râul Siret formează limită naturală cu judeţul Galaţi. Principalele bazine hidrografice aflate pe teritoriul judeţului sunt:  Buzău –Ialomiţa care cuprinde marea parte a judeţului;  Dobrogea-Litoral care cuprinde Insula Mare a Brăilei din partea estică a judeţului;  Siret care cuprinde cca. 3% din judeţ în partea de nord-vest. Reţeaua hidrografică a judeţului poartă amprenta climatului temperat continental şi a reliefului alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schiţate văi largi şi

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 5 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei depresiuni închise în care se găsesc lacuri temporare sau permanente. Structura reliefului este favorabilă formării diferitelor tipuri de lacuri, clasto-carstic, de luncă şi limanele fluviale. Cele mai numeroase sunt lacurile de crov (Ianca, Plopu, Lutu Alb, Seaca, , Esna, Tătaru, s.a.). Limanele fluviale sunt reprezentate prin lacurile Jirlău, Ciulniţa, Câineni, Balta Alba şi altele de pe cursul inferior al Buzăului, iar lacurile de luncă sunt cantonate cu precădere în luncile Dunării şi Siretului. Lungimea reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului este de 603,5km. Principalele cursuri de apă sunt:  fl. Dunărea, L=222,5km, Q=8400m3/s. Cuprinde cele mai importante resurse de apă de suprafaţă din judeţ. Albia fluviului este divizat de Insula Mare a Brăilei în cele două braţe principale: Braţul Măcin (Dunărea Veche) la est şi Braţul Cremenea la vest;  r.Buzău, L=207km, Q=26,32m3/s furnizează apă de suprafaţă, utilizată în special pentru irigaţii şi ca apă industrială;  r.Călmăţui, L=119km, Q=0,872m3/s tranzitează teritoriul judeţului numai între localitaţile Jugureanu şi Gura Călmăţui pe o lungime L = 84 km, fiind utilizat numai pentru irigaţii;  r. Siret, L=55km, Q=220m3/s este utilizat pentru irigaţii şi amenajări piscicole.  r. Strachina afluentul râului Ialomiţa are un număr redus de folosinţe locale de apă. Din punct de vedere al resurselor specifice de apă (l/s/km2), în judeţ se identifică zone bogate în resurse de apă, zona Dunării, a râurilor Buzău şi Siret şi zone sărace în resurse de apă precum cele din bazinul hidrografic al Călmăţuilui. În privinţa repartiţiei scurgerii în timpul anului, volumul maxim scurs se înregistrează în luna aprilie, iar scurgerea minimă se produce în lunile ianuarie şi septembrie – noiembrie. Lacurile naturale din judeţ sunt de trei categorii:  clastocarstice (lacuri de crovuri): Ianca (S=322 ha, V=1,61 mil.m3), Plopu (S=180 ha, V=0,72 mil.m3), Lutul Alb (S=32 ha, V=0,255 mil.m3), Movila Miresii (S=180 ha, V=4,5mil.m3);  limanuri fluviatile: Jirlău (S=890 ha, V=5,6 mil.m3), Ciulniţa (S=69 ha, V=0,345 mil.m3), Balta Albă (S=1012 ha, V=5,06mil.m3), Lacul Sărat-Câineni (S=96 ha, V=0,48mil.m3);  lacuri de meandru şi de braţ părăsit se găsesc în mare parte în lunca Dunării: Blasova (S=375 ha, V=11,25 mil.m3), pe terasa Călmăţui – Sărat Batogu, Bentu Batogu şi în apropiere de Brăila Lacul Sărat (S=39 ha, V=0,195 mil.m3). O altă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II, Câineni Băi, Movila Miresii, Batogu. De asemenea, se mai întâlnesc lacuri cu apă dulce şi amenajări piscicole cum ar fi: Blasova, Şeicuţa, Plopu, Lacul Dulce, Popa respectiv amenajările piscicole Măxineni, Gradiştea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zăvoaia şi Jirlău.

Între braţele fluviului Dunărea există Insula Mare a Brăilei cu o suprafaţă de 76.700 ha şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei cu o suprafaţă de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apă al bălţilor şi iezerelor din aria protejată. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile din judeţ (transmise de Direcţia Apelor Ialomiţa- Buzău pentru anul 2006) sunt: RESURSĂ DE SUPRAFAŢĂ RESURSĂ SUBTERANĂ

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 6 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei (mii m3) (mii m3)

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă 2.387.000 1.502.000 687.000 202.000 Sursă Date: APM Brăila, Raport de mediu, 2006 Prelevările de apă la nivel judeţean sunt de 189.000 mii m3, din care:  suprafaţă: 185.000 mii m3;  subteran: 3.935 mii m3. Principalele captări de suprafaţă din judeţ sunt:

Denumire Curs de Utilizator/Localităţi alimentate Debit med. Pop. priză apă (m3/zi) deservită (pers.) Dunăre- Dunăre R.A. APA/m.Brăila 90000(**) 222000 Dunăre - Dunăre SC Judeţeană de Apă SA/Localităţi din 13284 31100 judeţ Dunăre- Dunăre SC Celhart Donaris SA/m. Brăila, Chiscani (*) (*) Chiscani

Sursă Date: CJ Brăila, 2008. (*) priza folosita doar in caz de necesitate, (**) debit autorizat pentru ambele captari la Dunăre/Chiscani Captarea din fluviul Dunărea asigură cerinţa curentă de apă pentru sistemul centralizat judeţean constituit din:  priză de apă şi staţie de tratare Gropeni;  conductă de aducţiune Gropeni – Ianca, Ф = 800 mm, L = 37,5 km;  conductă de aducţiune Urleasca – Movila Miresii, Ф = 200 mm, L = 11,5km;  conductă de aducţiune Ianca – Faurei, Ф = 400 mm, L = 20,5 km;  conductă de aducţiune staţia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni, Ф = 200mm şi lungimea de 1,0 km;

Există propuneri de extindere a acestui sistem centralizat judeţean, între localităţile Gropeni – Tichileşti, L = 2,8 km şi Gropeni – Tufeşti, L = 4,6 km; Movila Miresii – – Râmniceni, Ianca – , L = 11,38 km. 4.2 Resursele de apă subterană Principalele resurse de apă subterană sunt cantonate atât în depozitele aluvionare de luncă şi terase ale Dunării, cât şi în partea din acviferul aferent "Stratelor de Frăteşti" şi "Nisipurilor de Mostiştea". În zona de câmpie propriu-zisă a bazinului hidrografic Buzău corespunzătoare judeţului Brăila, resursele aferente acviferelor de adâncime mare şi medie sunt cantonate în stratele de Frăteşti şi Mostiştea, cu dezvoltare regională în câmpiile Brăilei. Acviferul freatic din judeţul Brăila dispune de o resursă totală de 6.614,44 l/s, din care resursa totală potabilă are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilanţ), iar restul de 5.830,89 l/s reprezintă ape nepotabile, ce intră în categoria resurselor în afară de bilanţ; INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 7 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Acviferul de adâncime din judeţul Brăila are o resursă totală calculată de 17.562,85 l/s, din care resursa totală potabilă (de bilanţ) are valoarea de 8.264,0 l/s, diferenţa de 9.298,78 l/s reprezentând ape nepotabile ce intră în categoria resurse în afară de bilanţ. Apele de adâncime, în marea lor majoritate nu îndeplinesc condiţiile de potabilitate şi din acest motiv, sistemul de alimentare cu apă din foraje de medie şi mare adâncime, nu este dezvoltat. Volumele de apă captate din subteran sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor gospodăreşti care nu necesită apă de calitate, în industrie şi ferme agricole. Există totuşi sisteme de alimentare cu apă care au ca sursă de apă acviferul de adâncime. Acestea se află în oraşele Însurăţei şi Făurei, care dispun de fronturi de captare constituite din foraje capabile să le asigure necesarul de debit. Calitatea apei prelevate din subteran este în general corespunzătoare, fiind necesară doar clorarea acesteia. Localităţiile rurale care dispun de fronturi de captare din subteran furnizează apa direct la consumatori, sistemele de dezinfecţie lipsind în totalitate sau fiind nefuncţionale. Forajele executate înainte de anul 2000, sunt foarte slab echipate din punct de vedere al automatizării, iar instalaţiile hidraulice şi hidromecanice prezintă uzuri foarte mari. Măsurători cantitative nu se efectuează. În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai Bravu şi alta la Victoria. Apa are o temperatură, la gura sondei, de 90-950C. Sondele aparţin S.C. FORADEX S.A. Bucureşti şi sunt în custodia primăriilor locale. Apa are un puternic caracter clorurat-sodic-sulfatic- potasic-magneziano-calcic. Actualmente nu sunt utilizate. În trecut a fost utilizată o singura sondă în Însurăţei pentru preparare agent termic pentru locuinţe. 4.3 Calitatea apelor Din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă şi subterane în teritoriul judeţului nu există zone critice. Fluviul Dunărea, monitorizat în trei secţiuni, prezintă o evoluţie asemănătoare cu anii anteriori, valorile medii la majoritatea indicatorilor fizico-chimici de calitate situând apele fluviului în limita clasei a II-a de calitate. Cu toate că suferă impactul poluant al evacuării apelor uzate, debitul mare al fluviului face ca valorile concentraţiilor de poluanţi să nu producă modificarea clasei de calitate. Râul Buzău este monitorizat în două secţiuni, Pod Latinu şi sectiunea Racoviţa, analizele fizico- chimice efectuate demonstrând îmbunătăţirea calităţii apei încadrate în clasa a II-a de calitate, conform Ordinului Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.1146/2002, cu excepţia indicatorilor fier total şi substanşe fenolice. Râul Călmăţui este monitorizat în secţiunea Pod Cuza Vodă şi în secţiunile Pod Cireşu şi Pod Berteşti, calitatea apei fiind încadrată în clasa a II-a de calitate conform Ordinului Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1146/2002, cu exceptia indicatorului reziduu fix care depăşeşte limita clasei a IV- a de calitate. Monitorizarea apelor subterane se realizează de către Sistemul de Gospodărire a Apei Brăila printr-un număr de 47 foraje, valorile indicatorilor analizaţi indicând neîncadrarea majorităţii acestora în limitele prevăzute în STAS 1342/91 şi Legea 458/2002 - indicatori apă potabilă. Se înregistrează în special depăşiri ale conţinutului de substanţe organice, fier, azotiţi, duritate totală, datorate influenţei pe care o au apele curgătoare de suprafaţă (sursa principală fiind încărcarea antropică a acestora) şi a evacuărilor de ape uzate insuficient epurate sau neepurate. Se înregistrează de asemenea un grad ridicat de mineralizare, valorile indicatorilor reziduu fix, cloruri, sulfaţi, fiind depăşite la majoritatea forajelor monitorizate.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 8 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei In conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu, finalizat în decembrie 2004, tot teritoriul României este considerat zonă sensibilă la nitraţi. Conform Directivei Cadru Privind Apa /2000/EC, zona sensibilă se defineşte ca fiind orice apă care poate fi identificată cu una din următoarele grupe:  lacuri naturale cu apă dulce, alte ape dulci şi ape costiere, care se dovedesc a fi eutrofe sau care în viitorul apropiat pot deveni eutrofe dacă nu se iau măsuri de protecţie;  lacuri şi cursuri de apă care ajung în lacuri naturale, de acumulare sau golfuri închise, cum sunt lagunele, având un schimb de apă redus, ceea ce poate favoriza fenomenul de acumulare;  apele costiere care au un schimb de apă redus sau care primesc cantităţi mari de nutrienţi ;  apele de suprafaţă destinate captării apei pentru potabilizare şi care pot conţine concentraţii de azot mai mari decât cea stabilită în normele referitoare la calitatea apei cerută pentru apele de suprafaţă destinate captării apei pentru potabilizare. Conform HG 964/2000, privind aprobarea „Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole”, zona vulnerabilă se defineşte ca - suprafeţele de teren agricol de pe teritoriul ţării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi şi care contribuie la poluarea acestor ape. Localizarea surselor de poluare cu nitraţi în teritoriul judeţean, conform listei din anexa nr. 1, a Ordinului comun MMGA şi MAPDR nr. 241/III 2005 şi nr. 196/IV 2005, este următoarea:

 com. Chişcani cu sursă actualăde poluare, Sagricol = 5356ha, din care 4773ha teren arabil;

 com. cu sursă istorică de poluare, Sagricol= 7370ha, din care 6996ha teren arabil;

 com. Movila Miresii, cu sursă actuală de poluare, Sagricol= 6864ha, din care 5574ha arabil;

 com. Suteşti, cu sursă actuală de poluare, Sagricol= 5782ha, din care 4950ha arabil;

 com. Traian, cu sursă actuală de poluare, Sagricol= 14883ha, din care 14114ha arabil;

 com. T.Vladimirescu, cu sursă actuală de poluare, Sagricol=8772ha, din care 7495ha arabil;

 com. Vădeni, cu sursă actuală de poluare, Sagricol= 11904ha, din care 11070ha arabil;

 com. Vişani, cu sursă istorică de poluare, Sagricol= 5309ha, din care 4075ha arabil. 4.4 Amenajarea bazinelor hidrografice Judeţul Brăila se înscrie în bazinele inferioare ale râurilor Dunăre, Siret, Buzău şi Călmăţui sau ale bazinului de ape subterane. Multe măsuri de remediere sau protecţie a resurselor de apă privesc acţiuni în bazinele lor superioare. Factorul prioritar de presiune asupra apelor de suprafaţă şi subterane este dat de folosinţa agricolă excesivă a terenului. Acest tip de folosinţă se asociază şi cu fenomene de deşertificare şi aridizare apărute în ultima perioadă de timp. În acest context, planul de amenajare al bazinului hidrografic Buzău - Ialomiţa, pe teritoriul judeţului Brăila cuprinde: 4.4.1 Derivaţii şi aducţiuni Pentru asigurarea cerinţei de apă potabilă şi industrială a consumatori din judeţul Brăila, există conducte de aducţiune a apei, având ca loc de priză Dunărea. Asigurarea cerinţei de apa pentru irigaţii se realizează prin sisteme de reţele de conducte şi canale. Cele mai importante aducţiuni sunt:  aducţiunea Dunăre – Ianca, L=37,5 km, Q=270 l/s; INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 9 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei  aducţiune Urleasca – Movila Miresii, lungime de 11,5km;  aducţiune Ianca – Faurei, lungime de 20,5 km;  aducţiune staţia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni, lungime de 1,0 km; 4.4.2 Lucrări de îndiguiri şi regularizări Aceste lucrări hidrotehnice au ca destinaţie apărarea împotriva inundaţiilor a aşezărilor umane şi a obiectivelor socio-economice şi diminuarea efectelor acestora. În judeţ principalele lucrări sunt: Îndiguiri:  pe fl. Dunăre, sectoarele Brăila, Noianu-Chişcani, Vărsătura cu lungimea totală 6,8km;  pe r. Siret, sectoarele Latinu – Vădeni, Nămoloasa – Măxineni, Corbu Vechi cu lungime totală 59,8km;  pe r. Buzău, sectoarele Latinu – Deşiraţi, Măxineni – Racoviţa, Mărăloiu – Grădiştea – Suteşti, Grădiştea de Jos – Crestata, Nisipuri – Deduleşti, Nisipuri – Moeseti, Nisipuri – Cotu Ciorii, Nisipuri – Vişani cu lungimea totală 90,6km;  pe r. Călmăţui, sectoarele Călmăţui, Berteştii de Jos cu lungimea totală 103,6km. Regularizări  pe r. Călmăţui lungime de 59,5km;  pe r. Buzău la Suteşti, lungimea de 0,38km. Apărări de maluri  pe r. Buzău, la Grădiştea şi la Pitulaţi, cu lungime totală de 0,252km;  pe r. Siret, la Nămoloasa şi la Măxineni, cu lungime totală de 0,535km. 4.5 Echiparea hidroedilitară a localităţilor 4.5.1 Alimentare cu apă Din punct de vedere teritorial-administrativ judeţului Brăila are 4 localităţi urbane: municipiul Brăila şi oraşele Făurei, Ianca, Însuratei şi 40 comune cu 140 sate, totalizând o populaţie de 366.811locuitori. Sisteme centralizate de alimentare cu apă există în toate cele 4 localităţi urbane şi în 36 de comune. Conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de alimentare cu apă consumurile la nivelul anului 2007 sunt: Populaţie Populaţie branşată Volum de apă Consum 3 Pierderi Localitate (mii m /an) real (locuitor) (locuitor) (%) (furnizat) (facturat) (mii m3) (%) (l/om zi) sistem zonal 218.904 212.959 97,3 18.761 10.753,7 8.007,3 42,7 138,35 Brăila sistem regional 32.465 20.909 64,4 1.828,6 1.190,2 638,4 34,9 159,95 Ianca Făurei 4.090 3.681 90,0 229,9 164,2 65,7 28,6 122,25

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 10 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Însurăţei 7.300 3.285 45,0 201,1 185 16,1 8,0 154,29 TOTAL 262.759 240.834 91,65 21.020,6 12.293,1 8.727,5 41,52 139,85 Sursă Date: Master Plan pentru sectorul apă şi apă uzată, judeţ Brăila, iulie 2008

Alimentarea sistemelor de apă existente se realizează astfel: 1. Sursa de suprafaţă, fluviul Dunărea din care sunt alimentate sistemele zonale ale judeţului:  sistemul zonal Brăila, care alimentează localităţile Brăila, Chiscani (Chiscani, Lacul Sărat, Vărsătura), , Vădeni (Vădeni, Baldovineşti). Captarea apei din Dunăre se realizează printr-o priză de mal, situată în dreptul localităţii Chiscani. Apa captată este tratată în două staţii de tratare, una la Chiscani cealaltă la Brăila;  sistemul regional Ianca – Gropeni. Captarea apei se face printr-o priză de mal pe braţul Calia al Dunării, în zona localităţii Gropeni. Apa captată este tratată în trei staţii de tratare: Gropeni, Ianca şi Movila Miresii din care se asigură apă potabilă pentru oraşul Ianca şi 13 comune astfel: - ramura Gropeni (staţia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichileşti, Tufeşti; - ramura Ianca – Movila Miresei (staţia de tratare Ianca): Bordei Verde, Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Grădiştea, Suteşti şi (staţia de tratare Movila Miresii): Movila Miresii, Racoviţa, Gemenele, Traian, Râmnicelu. 2. Sursa subterană se caracterizează în general printr-un deficit de debit. Există totuşi sisteme de alimentare cu apă care au ca sursă acviferul de adâncime, exemplu oraşele Însurăţei şi Făurei care dispun de fronturi de captare constituite din foraje capabile să asigure necesarul de debit. Resursele de apă subterană existente în judeţul Brăila sunt:  Acviferul freatic cantonat în baza depozitelor loessoide. Studiile hidrogeologice menţionează caracterul sezonier al acviferului, legat direct de funcţionarea sistemului de irigaţii local sau regional existent;  Acviferul freatic cantonat în depozitele aluvionare granulare din lunca fluviului Dunărea şi cea a râurilor Buzău, Siret şi Călmăţui. S-a remarcat existenţa unui areal cu niveluri hidrostatice ridicate la vest de municipiul Brăila, aproximativ între localităţile Silistea – – Cazasu, generată probabil de pierderile de apă cauzate de sistemul de irigaţii din zonă. Datorită vitezelor de tranzit reduse, apele freatice prezintă mineralizare ridicată; practicpe teritoriul judetului Brăila apele freatice sunt nepotabile;  Acviferul de adâncime din jumătatea vestică a teritoriului judeţului Brăila, cantonat între limita administrativă vestică şi limita conventională, care trece prin localităţile Latinu – Sihleanu – Gemenele – Urleasca – (vest) – oraşul Însurăţei(est) – Victoria, având direcţia de curgere generală vest – est. Debitele acestui acvifer au valori scăzute şi apă nepotabilă, motiv pentru care nu s-au realizat sisteme centralizate de alimentare cu apă cu surse de apă acest acvifer de adâncime. Excepţie face oraşul Făurei, al cărui front de captare are rezultate slabe. Calitatea apei de adâncime din Stratele de Frăteşti corespunde parţial cerinţelor Directivei 98/86/CE privind calitatea apei potabile, prezentând depăşiri ale indicatorilor “reziduu fix” şi “duritate totală”, iar spre limita estică apar depăşiri locale la indicatorii “fier, mangan, amoniu, azotaţi şi substante organice”. Acest acvifer este utilizat numai pentru alimentarea cu apă a unor localităţi rurale mici şi/sau unităţi agricole locale. INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 11 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Localităţiile rurale care dispun de fronturi de captare din subteran furnizează apa direct la consumatori, procedeul de dezinfecţie lipsind în totalitate sau fiind nefuncţional. O disfuncţie a alimentării din sursa subterană o reprezintă şi forajele executate înainte de anul 2000, care sunt foarte slab echipate din punct de vedere al automatizării, iar instalaţiile hidraulice şi hidromecanice prezintă uzuri foarte mari. Măsurători privind cantitatea de apă prelevată din subteran nu se efectuează în prezent. Sursele de apă, atât cele de suprafaţă cât şi cele subterane, sunt exploatate la capacităţi maxime, pentru acoperirea pierderilor mari de apă estimate astfel:

Brăila Ianca Însurăţei Făurei 43% 35% 8% 29% Sursă Date: Master Plan pentru sectorul apă şi apă uzată, judeţ Brăila, iulie 2008 Contorizarea consumului de apă în mediul urban este realizată în proporţie de cca. 90%. Excepţie face oraşul Însurăţei unde contorizarea s-a realizat până în prezent numai pentru cca. 50% din populaţia branşată la sistemul de alimentare cu apă. În mediul rural, procentul de contorizare este mai scăzut, situându-se în jurul valorii de 50%. În localităţile în care au fost executate sisteme de alimentare cu apă între anii 2001 – 2007 prin programele „SAPARD”, „HG 687” sau „HG 577” acestea au fost realizate cu obiecte tehnologice performante. Sistemul centralizat de alimentare cu apă al fiecărui oraş se caracterizează astfel: 1. Municipiul Brăila Municipiul Brăila are un sistem centralizat de alimentare cu apă datând de aproape o sută de ani, iar primele staţii de tratare au fost construite în anul 1888 (o parte din acestea sunt şi astăzi în funcţiune). Sistemul centralizat de alimentare cu apă se află în patrimoniul public al municipiului Brăila. Sursa de apă a sistemului este fluviul Dunărea, din care se captează un debit de 1.000 l/s printr-o priză de mal, cu ajutorul a (2+1) electropompe, cu H=22 mCA. Apa brută este adusă în staţia de tratare printr-o conductă de aducţiune, realizată din tuburi PREMO, cu Dn 1.200mm şi L=2,7km. Tratarea apei prelevată se face printr-un proces convenţional de tratare în două staţii de tratare: Chiscani şi Brăila. I) Staţia de tratare Chiscani are capacitatea de 800 l/s, este amplasată pe teritoriul platformei chimice Chiscani şi a fost pusă în funcţiune în anul 1987. Apa tratată este pompată printr-o conductă de aducţiune Dn 1000 mm PREMO, cu 7,8 km lungime în reţeaua de distribuţie a oraşului Brăila. Debitele de apă la intrarea în staţia de tratare, debitul de apă potabilă şi debitul de apă brută trimis spre staţia de tratare Brăila, sunt contorizate cu debitmetre cu ultrasunete. Supravegherea calităţii apei brute, cât şi pe fiecare treaptă de tratare, se face prin intermediul laboratoarelor de chimie – bacteriologie. II) Staţia de tratare Brăila cu capacitatea de 600 l/s, este amplasată în municipiul Brăila şi a fost pusă în funcţiune în anul 1987, suferid de-a lungul anilor numeroase transformări pe linie tehnologică. Apa prelevată este transportată de la staţia de tratare printr-o conductă PREMO cu Dn 1000 mm şi aducţiunea veche alcătuită din două fire: Dn 600 mm, oţel şi Dn 800 mm, PREMO. Debitele intrate în staţia de tratare şi cele de apă potabilă furnizată populaţie, sunt contorizate cu debitmetre cu ultrasunete. Staţiile de pompare, cu sau fără hidrofor, din sistemul centralizat de apă sunt: ● SP Chiscani pentru apă brută: teapta I cu (2+1) electropompe, având următoarele carateristicile tehnice: Q=236 l/s, H=35 mCA; ● SP Chiscani pentru apă potabilă: treapta II, cu (1+1) electropompe, având următoarele carateristicile tehnice: Q=390 l/s, H=35 mCA şi (1) electropompă cu Q=236 l/s şi H=35 mCa;

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 12 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei ● SP Radu Negru pentru apă potabilă: cu (2+1) electropompe, având Q=267 l/s, H=45 mCA şi (1) electropompă cu Q=236 l/s, H=45 mCA; ● SP Apollo pentru apă potabilă: cu (1+1) electropompe având Q=267 l/s, H=45 mCA şi (2+1) electropompe, având Q=500 l/s, H=45 mCA; ● SP Brăila pentru apă potabilă: cu (2+1) electropompe, având Q=236 l/s, H=45 mCA; ● SP cu hidrofor, automatizate pentru clădirile cu regim înalt, 65 bucăţi. Înmagazinarea apei tratate se realizează în două mari complexe: I) Staţia de înmagazinare-repompare RADU NEGRU, cuprinde un rezervor de 20.000 m3 şi o staţie de repompare. Din acest rezervor se asigură necesarul de apă pentru zona de Nord - Est a municipiului şi consumul de apă în orele de vârf ale sistemului. Staţia de înmagazinare se alimentează cu apă din Staţia de tratare Chiscani. II) Staţia de înmagazinare - repompare APOLLO, este situată în partea de nord a municipiului şi cuprinde 2 rezervoare cu capacitatea de 20.000 m3 şi o staţie de pompare. Alimentrea rezervoarelor cu apă potabilă se face din Staţia de tratare Chiscani prin intermediul staţiei de repompare Radu Negru. Din staţia Apollo apa este distribuită în oraş prin intermediul a trei conducte magistrale: 2xDn 1000 mm şi 1xDn 600 mm. III) Staţia de tratre Brăila care cupinde şi un rezervor cu capacitatea de 5. 000 m3. Reţeaua de transport şi distribuţie a apei în cuprinde: ● Aducţiunea de apă potabilă: staţia de tratare Chiscani – mun. Brăila, din tuburi PREMO, cu Dn 1.000 mm, L= 7,8 km; ● Aducţiunea de apă brută: staţia de tratare Chiscani – staţia de tratare Brăila, din tuburi PREMO, Dn 1.000 mm, L=2,7 km; tuburi PREMO, Dn 800 mm, L=13 km; tuburi oţel, Dn600 mm, L=13 km; ● Reţeaua de distribuţie a apei potabile în municipiu este inelară, cu L=484 km şi diametre cuprinse între 50 şi 1.000 mm. Vechimea reţelei de distribuţie variază între 1 – 115 ani. Presiunea de serviciu în reţea este asigurată, indiferent de consumul de apă, cu ajutorul staţiilor de pompare. Pentru clădiri cu un nivel, se asigură o presiune de lucru între 0,7 - 2,5 bari. Pentru clădiri cu regim înalt (P+11 nivele) apa este repompată cu ajutorul staţiilor de hidrofor. Reţeaua este realizată din: fontă (L=128 km), oţel (L=136 km), azbociment (79,09 km), polietilenă (57,3 km), PREMO (78,8 km), PVC (4,8 km); ● Branşamentele, până la punctul de delimitare sunt 25.465 bucăţi. Din numărul total de locuitori, cca. 97% sunt racordaţi la sistemul de alimentare cu apă. Consumatorii de tip industrie şi asociaţiile de proprietari sunt contorizaţi integral. Din totalul celor 23.293 consumatori casnici, 13.501 sunt contorizaţi, 7.000 sunt racordaţi pauşal cu branşament, iar 2.100 sunt dependenţi de cişmelele stradale (pauşal).

2. Oraşul Ianca În prezent, alimentarea cu apă a oraşului Ianca se realizează prin conectarea la sistemul Regional Ianca - Gropeni. Sistemul de apă al oraşului se află patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila. Sistemul Regional are ca sursă de apă fl. Dunăre, apa captată este tranzitată către staţiile de tratare existente în cadrul Sistemului Regional, prin intermediul unei reţele de conducte de aducţiune realizate din tuburi PREMO, cu lungimea totală de 49,0km, cu diametre Dn 800mm şi Dn 200mm. Din sistemul Ianca - Gropeni pleacă o aducţiune de apă potabilă, de la staţia de tratare către satele componente oraşului Ianca şi către oraşul Făurei. Aducţiunea este din tuburi PREMO, cu Dn=800 mm şi L= 37,5 km.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 13 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Staţia de tratare funcţionază în prezent la o capacitate de 180 l/s şi asigură potabilizarea apei pentru oraşul Ianca, inclusiv satele componente acestuia, precum şi în localităţile limitrofe: Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Şuteşti, Grădiştea, Bordei Verde. Sistemul de alimentare cu apă al oraşului cuprinde şi staţii de pompare, după cum urmează: ● SP cu (1+1) electropompe, cu Q=90 m3/h, H= 45 mCA; ● SP cu (1+1) electropompe, cu Q= 160 m3/h, H=45 mCA; ● SP cu 1 electropompă, Q=180 m3/h, H=45 mCA; ● SP cu 1 electropompă, cu Q=250 m3/h, H=45 mCA. Înmagazinarea apei pentru oraşul Ianca se realizează în două rezervoare, având capacităţile de 800 m3 şi 2.500 m3, amplasate în incintă comună cu staţia de tratare şi grupurile de pompare a apei în reţeaua de distribuţie. Reţeaua de transport şi distribuţie a apei potabile în oraş şi satele componente (Plopu, Oprişeneşti, Perişoru, Berleşti, Târlele Filiului), este realizată din tuburi PVC, PEID, PREMO şi OL, având lungime de 58,9 km. Reţeaua de distribuţie a oraşului are o lungime de 28 km, fiind realizată din tuburi PREMO, OL şi PEID, cu diametre cuprinse între 300 mm şi 100 mm. Branşamentele până la punctul de delimitare sunt în număr de 2.232 bucăţi. Reţeaua de transport şi de distribuţie, precum şi branşamentele sunt în patrimoniul oraşului. Branşarea populaţiei şi a agenţilor economici la sistemul de alimentare cu apă al oraşul este realizată în proporţie de 79%, iar contorizarea în proporţie de 99%. Caracteristicile tehnice ale reţelelor de distribuţie a apei potabile în satele aparţinătoare oraşului Ianca sunt: ● Sat Plopu: se alimentează prin aducţiunea Ianca – Oprişeşti, aflată în patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila. Reţeaua de distribuţie este din oţel, are diametre între 63 – 110 mm, L= 14 km şi este echipată cu 459 branşamente. Se află în patriminiul oraşului Ianca; ● Sat Perişoru: se alimentează prin aducţiunea Ianca – Perişoru, care este din oţel, cu Dn 300 mm şi L= 7 km, se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila. Reţeaua de distribuţie este din oţel şi PVC, are o lungime de 7,5km şi este echipată cu 363 branşamente. Se află în patriminiul oraşului Ianca; ● Sat Oprişeneşti: se alimentează prin aducţiunea Ianca – Oprişeneşti, care este din PE cu Dn=110mm şi are L= 4,4 km, se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila. Reţeaua de distribuţie este din oţel, PE şi PVC, are o lungime de 8,5km şi este echipată cu 200 branşamente. Se află în patriminiul oraşului Ianca; ● Sat Berleşti: se alimentează prin aducţiunea Perişoru – Berleşti, care este din PE cu Dn=110mm şi are L= 1,7 km, se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila. Reţeaua de distribuţie este din PVC, are o lungime de 6,8km şi este echipată cu 134 branşamente. Se află în patriminiul oraşului Ianca; ● Sat Târlele Filiului: se alimentează prin aducţiunea Perişoru – Târlele Filiului, care este din PE cu Dn =110 – 160mm şi are L= 11 km, se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila. Reţeaua de distribuţie este din PE cu Dn = 63 – 110mm, are o lungime de 6,6km şi este echipată cu 251 branşamente. Se află în patriminiul oraşului Ianca;

3. Oraşul Însurăţei Oraşul are un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă propriu, proiectat în anul 1970, care se află în patrimoniul oraşului.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 14 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei

Sursa de alimentare cu apă a acestuia constă în 5 foraje (Qp = 5 l/s, H = 40,0 m). Apa prelevată din subteran este trecută printr-un proces de clorinare Conducta de aducţiune a apei de la foraje la rezervoarele de apă este din azbociment Dn 150– 250mm, în lungime de 1,45 km. Staţia de pompare a apei cuprinde (2+1) electropompe, Q=200 m3/h, H=48 mCA. Rezerva de apă este înmagazinată într-un rezervor cu capacitatea de 2.500m3 amplasat în incinta staţiei de tratare a apei. Reţelele de transport şi distribuţia apei au o lungime totală de 36,7 km şi diametre de 150 mm, 200 mm, 250 mm. Reţeaua are 1.942 de branşamente. Branşarea populaţiei şi a agenţilor economici este realizată în proporţie de 93%,din care cca. 50% sunt contorizaţi. Satul Lacu Rezi, sat aparţinător oraşului, se alimentează cu apă subterană prin 2 puţuri forate, (Q=15 l/s, H= 60 m). Apa prelevată este înmagazinată, fără clorinare, într-un rezervor cu capacitatea de 50 m3. Reţeaua de distribuţie a apei către consumatori are o lungime de 4,1 km este din PEHD cu Dn 50 – 110 mm. Reţeau are 103 branşamente.

4. Oraşul Făurei Oraşul Făurei are sistem propriu de alimentare cu apă. Sursa de apă este apa subterană, captată prin 4 foraje de mare adâncime, situate în perimetrul localităţii Jirlău. Frontul de captare este executat în anul 1979, debitul total captat este de cca. 136m3/h. Forajele au fost reabilitate şi reechipate în anul 2000. Zona de protecţie sanitară a fiecărui foraj este împrejmuită, conform prevederilor din HG 930/2005. Oraşul are posibilitatea de a prelua necesarul de apă şi din sistemul zonal Gropeni - Ianca, prin aducţiunea Ianca - Făurei, realizată oţel cu Dn 400 mm şi lungime de 18,7 km. Aducţiunea se află în patrimoniul Consiliului Judeţean. Această variantă reprezintă „sursa de apă potabilă a oraşului Făurei”. Apa este tranzitată într-o gospodărie de apă care cuprinde: staţie de clorinare, rezervor de înmagazinare cu capacitatea de 2.500m3 şi o staţie de pompare, cu Q= 100 m3/h, H= 50 mCA. Gospodăria de apă se află în patrimoniul oraşului. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are o lungime de 16,93 km. Este executată din ţeavă de azbociment, fontă, oţel, PVC şi PEHD. Este echipată cu 908 branşamente. Reţeaua şi branşamentele se află în patrimoniul oraşului. Branşarea populaţiei la reţea este realizată în proporţie de cca.97%, iar contorizarea este realizată 90%.

5. Unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural Alimentarea cu apă a comunelor din judeţ se realizează din:  surse de suprafaţă - cele două sisteme zonale Brăila şi Ianca – Gropeni, comunele Chiscani, Cazasu, Vădeni, Gropeni, Tichileşti, Tufeşti, Traian, Bordei Verde, Surdila-Găiseanca, Grădiştea, Suteşti, Râmnicelu, Movila Miresii, Gemenele, Racoviţa, Viziru şi Unirea;  surse subterane – care sunt surse independente, realizate prin diferite surse de finanţare: HG 577/1997, HG 687/1997 şi OG 7/2006, comunele Roşiori, Dudeşti, Bărăganu, Victoria, Berteştii de Jos, Jirlău, , Sileştea, Romanu, Tudor Vladimirescu, Surdila Greci. Caracteristicile tehnice ale sistemelor de apă existente în aceste comune sunt următoarele:

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 15 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei ● Chiscani, sat Chiscani: alimentare cu apă din aducţiunea de apă potabilă Dn=1000mm de la staţia de tratare Chiscani a mun. Brăila printr-o conductă cu Dn=200 mm, din azbociment şi L=2 km. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are 19,8 km şi 1.097 branşamente. Sistemul se află în patrimoniu public al comunei Chiscani; ● Chiscani, sat Vărsătura: alimentare din reţeaua de apă potabilă a mun. Brăila. Reţeaua de distribuţie din localitate are 2,6 km şi 305 branşamente. Sistemul se află în patrimoniu public al comunei Chiscani; ● Chiscani, sat Lacu Sărat: alimentare din reţeaua de apă a mun. Brăila printr-o aducţiune cu Dn=200 mm, din azbociment şi L=1,8 km. Reţeaua de distribuţie are 6,0 km şi 443 branşamente. Sistemul se află în patrimoniu public al comunei Chiscani; ● Cazasu, sat Cazasu: alimentare cu apă din reţeaua mun. Brăila printr-o aducţiune cu Dn=225 mm, din PEHD şi L=4,9 km. Gospodăria de apă a sistemului cuprinde un rezervor cu capacitatea de 200 m3, o staţie de pompare echipată cu (2+1)electropompe, având Q=25 m3/h, H=45 mCA şi o staţie de clorinare. Reţeaua de distribuţie a apei are L=21,08 km şi 629 branşamente de apă. Sistemul se află în patrimoniu public al comunei Cazasu; ● Tudor Vladimirescu, sat Tudor Vladimirescu: alimentarea cu apă se face din Gospodăria de Apă a comunei Cazasu prin aducţiune Cazasu – T. Vladimirescu, având Dn=110 mm, din PEHD şi 9,95 km lungime. Sistemul de apă cuprinde un rezervor cu capacitatea de 100 m3, o staţie de tratare a apei cu ultraviolete şi staţiile de pompare Cazasu – T. Vladimirescu, Scorţaru Vechi – Comăneasca, având (2+1) electorpompe cu Q=20 m3/h, H=45 mCA şi staţia de pompare T. Vladimirescu cu (2+1) electropompe, Q=20 m3/h, H=30 mCA. Reţeaua de distribuţie are L=11,52 km, este din tuburi de PEHD cu Dn=50 – 125 mm şi are 125 de branşamente de apă. Sistemul se află în patrimoniu public al comunei T. Vladimirescu; ● Tudor Vladimirescu, sat Scorţaru Vechi: alimentarea cu apă se face din Gospodăria de Apă a comunei Cazasu prin aducţiune T. Vladimirescu – Scorţaru Vechi, având Dn=90 mm, din PEHD şi 5,0 km lungime. Sistemul de apă cuprinde o staţie de tratare a apei cu ultraviolete, o satţie de pompare cu (2+1) electropompe, Q=20 m3/h, H=30 mCA şi un rezervor cu capacitatea de 100 m3. Reţeaua de distribuţie a apei are L=10,5 km, este din PEHD cu DN=50 – 125 mm şi 198 branşamente de apă. Sistemul se află în patrimoniu public al comunei T. Vladimirescu; ● Tudor Vladimirescu, sat Comăneasca: alimentarea cu apă se face din Gospodăria de Apă Scorţaru Vechi prin aducţiunea Scorţaru Vechi – Comăneasa, realizată din tuburi de PEHD cu Dn 75 mm, şi L=5,14 km. Reţeaua de distribuţie a apei are o lungime de 3,64 km, Dn =50 – 75 mm şi este realizată din tuburi de PEHD şi are 21 de branşamente de apă. Sistemul se află în patrimoniu public al comunei T. Vladimirescu; ● Siliştea, sat Mărtăceşti: alimentarea cu apă se face din aducţiunea Brăila – Cazasu, printr-o aducţiune cu Dn=110 mm, L=8 km, realizată din PEHD. Gospodăria de apă a sistemului cuprinde un rezervor cu capacitatea de 100 m3, o staţie de tratare a apei cu ultraviolete şi o staţie de pompare echipată cu (2+1) electropompe, Q=20 m3/h, H=40 mCA. Reţeaua de distribuţie a apei are L=1,16 km, Dn=50 -90 mm, este realizată din PEHD având 48 de branşamente de apă. Sistemul se află în patrimoniu public al comunei Siliştea; ● Siliştea, sat Siliştea: alimentarea cu apă se face din Gospodăria de Apă Mărtăceşti, printr-o aducţiune cu Dn=160 mm, L=4,73 km. Reţeaua de distribuţie a apei are L=4,6 km, Dn=50 -110 mm, este realizată din PEHD având 197 de branşamente. Sistemul se află în patrimoniu public al comunei Siliştea; ● Vădeni, sat Baldovineşti: alimentarea cu apă se face din sistemul de alimentare cu apă al mun. Brăila prin aducţiunea Brăila – Baldovineşti, care are L=5,8 km, Dn=600 - 800mm. Aducţiunea se află în patrimoniul mun. Brăila. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are L=4 km şi Dn=110 mm, fiind echipată cu 366 branşamente de apă. Reţeaua se află în patrimoniul comunei Vădeni;

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 16 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei ● Vădeni, sat Pietroiu: alimentarea cu apă se face din sistemul de alimentare cu apă al mun. Brăila prin aducţiunea Brăila – Baldovineşti, care are L=5,8 km, Dn=600 - 800mm. Aducţiunea se află în patrimoniul mun. Brăila. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are L=2 km şi Dn=110 mm, fiind echipată cu 134 branşamente. Reţeaua se află în patrimoniul comunei Vădeni; ● Gropeni, sat Gropeni: alimentarea cu apă a satului se face din fl. Dunărea printr-o captare cu crib, care asigură Q=350 l/s. Staţia de pompare a captării cuprinde 1 electropompă 200 LNN 475, Q=750 m3/h, P=200 KW, 1 electropompă Omega KSB 200-240, Q=500 m3/h, P=132 KW, 1 electropompă NP 300, Q=700 m3/h, P=315 KW, 1 electropompă ETANORM g 124-400 G1, Q=250 m3/h, P=55 KW, 3 electropompe pentru amorsare pompe apă brută (2xQ=50 m3/h, P=15KW) şi 2 hidrofoare cu V=5 m3 fiecare. Aducţiunea este din oţel, cu Dn=200 mm şi lungime de 6m. Staţia de tratare de la Gropeni are un debit de 22 l/s. Staţia de pompare a apei tratare cuprinde 1 electropompă LOTRU 80, Q=50 m3/h, P=15 KW, 1 electropompă ETANORM M050-200M11, Q=80 m3/h, P=25 KW, 1 electropompă CERNA Q=20 m3/h, P=5,5KW, 1 electropompă ETANORM M040-200M11, Q=50 m3/h, P=15 KW, 2 electropompe CRIŞ 125 (pompare apă spălare), Q=100 m3/h, P=7,5 KW. Captarea , aducţiunea şi staţia de tratre se află în patrimoniul Consiliului Judeţan Brăila. Volumul de apă necesar în sat este înmagazinat într-un rezervor cu capacitatea de 200 m3. Reţeaua de distribuţie este din azbociment şi fontă, cu Dn=100 – 150 mm. Are o lungime de 16 km şi 1180 de branşamente montate pe ea. Rezervorul şi reţeaua de află în patrimoniul comunei Gropeni; ● Tichileşti, sat Tichileşti: alimentarea cu apă se face din staţia de captare – tratare Gropeni printr-o aducţiune din azbociment cu DN=150 mm şi L=2,8 km. Aceasta se află în patrimoniul Consiliului Judeţan Brăila. Gospdăria de apă a satului cuprinde rezervorul de 200 m3 şi staţia de pompare echipată cu (1+1) electropompe, Q=30 m3/h, H=45 mCA. Reţeaua de distribuţie a apei are lungime 11,9 km, Dn=100 – 110 mm, este din PVC şi are montate pe ea 730 de branşamente. Gospodăria de apă şi reţeaua de distribuţie aparţin patrimoniului comunei; ● Tufeşti, sat Tufeşti: alimentarea cu apă a satului se face din staţia de captare – tratare Gropeni printr-o aducţiune realizată din PEHD de 12,2 km lungime şi Dn=180 mm. Aceasta se află în patrimoniul Consiliului Judeţan Brăila. Apa este pompată din staţia de pompe Gropeni – Tufeşti (echipată cu 1+1 electropompe, Q=30 m3/h, H= 30 mCA) în Gospodăria de Apă a satului care cuprinde o staţie de clorinare, o staţie de pompare, Q=42 m3/h, H=55 mCA, şi un rezervor cu capacitatea de 500 m3. Reţeaua de distribuţie are 28 km, este din tuburi de PEHD cu Dn=90 – 200 mm şi are montate 1.296 branşamente. Staţia de pompare Gropeni – Tufeşti, gospodăria de apă şi reţeaua de distribuţie se află în patrimoniul comunei; ● Movila Miresii, sat Movila Miresii: alimentarea cu apă se face din aducţiunea Gropeni – Ianca (Dn=800 mm, PREMO L=37,5 km) printr-o aducţiune cu Dn=200 mm, din azbociment, cu L=10,5 km. Gospodăria de apă a comunei cuprinde staţia de tratare cu Q=22 l/s, 1 electropompă (Q=22 m3/h, H=30 mCA), grup de pompare Q=15 m3/h, H=45 mCA, grup de pompare Q=45 m3/h, H=45 mCA. Volumul de apă necesar este înmagazinat în rezervoare 2x500m3 şi 1x300 m3. Aceste obiecte din sistemul de apă se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila. Reţeaua de distribuţie a apei în sat are 12,84km şi are montate 774 branşamente. Aceasta se află în patrimoniul comunei Movila Miresii; ● Movila Miresii, sat Ţepeş Vodă: alimentatea cu apă se face din staţia de tratare Movila Miresii printr-o aducţiune cu Dn=160 mm şi o lungime de 6km. Aceasta este în patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are o lungime de 5,93 km şi are montate 171 de branşamente. Reţeaua se află în patrimoniul comunei; ● Movila Miresii, sat Esna: se alimentează din reţeua de distribuţie a satului Movila Miresii printr-o conductă de 4,97 km şi Dn=110 mm. Reţeaua de distribuţie a apei în sat are L=3,05 km şi 58 de branşamente montate. Sistemul d eapă se află în patrimoniul comunei;

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 17 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei ● Bordei Verde, sat Bordei Verde: alimentarea cu apă se face prin aducţiunea Perişoru – Bordei Verde, care 6,5 km este din PEHD cu Dn=90 mm. Aceasta se află în patrimoniul CJ Brăila. Apa este adusă în gospodăria de apă a satului unde este dezinfectată cu ultraviolete, într-o staţie de tratare cu capacitatea maximă de 40 m3/h. În gospodărie există şi o staţie de pompare cu Q=150 m3/h, H=52 mCA şi un rezervor cu capacitatea de 200 m3. Reţeaua de distribuţie a apei este di polietilenă cu Dn=63-110 mm. Are o lungime de 9,5 km având montate 145 branşamente.De la gospodăria de apă sistemul aparţine patrimoniului comunei Bordei Verde ● Bordei Verde, sat Gabrielescu: se alimentează din sistemul de apă al satului Bordei Verde, printr-o aducţiune din PE cu Dn=110 mm şi o lungime de 5,8 km. Reţeaua de distribuţie a apei în sat este din PE cu Dn=63-110 mm şi are o lungime de 6,95 km. Sunt montate 212 branşamente. Sistemul de apă al satului este în patrimoniul comunei; ● Bordei Verde, sat Lişcoteanca: se alimentează din sistemul de apă al satului Bordei Verde, printr-o aducţiune din PE cu Dn=110 mm şi o lungime de 8,8 km. Reţeaua de distribuţie a apei în sat este din PE cu Dn=63-110 mm şi are o lungime de 5,44 km. Sunt montate 99 branşamente. Sistemul de apă al satului este în patrimoniul comunei; ● Surdila Greci, sat Surdila Greci: se alimentează din aducţiunea Ianca - Făurei prin aducţiunea Făurei – Surdila Greci care are L=4,8 km şi Dn=110 mm. Apa este adusă în Gospodăria de Apă a satului unde este clorinată. Gospodăria mai cuprinde un rezervor cu capacitatea de 130 m3 şi o staţie d epompare cu (2+1 electropompe, Q=25 m3/h, H=40 mCA). Reţeaua de distribuţie a apei potabile are 6,5 km, este din PEHD cu DN=50 – 110mm şi are 175 de branşamente montate pe ea. Sistemul de apă se află în patrimoniul comunei; ● Surdila Greci, sat Brateşul Vechi: se alimentează prin aducţiunea Surdila Greci – Brateşul Vechi care are L=2,8 km, este din PE cu Dn=110 mm. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are 2,5 km, este din PE cu DN=50 – 110mm şi are 60 de branşamente montate pe ea. Sistemul de apă se află în patrimoniul comunei; ● Surdila Greci, sat Horia: se alimentează din aducţiunea Ianca – Făurei prin conducta Făurei - Horia care are L=1,4 km, este din PE cu Dn=110 mm. Gospodăria de apă are în componenţă un rezervor cu 50 m3 capacitate şi o staţie de pompare, Q=18 m3/h, H=45 mCA. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are 4,2 km, este din PE cu DN=63 – 110mm şi are 104 de branşamente montate pe ea. Sistemul de apă se află în patrimoniul comunei; ● Surdila Greci, sat Făurei Sat: se alimentează prin aducţiunea Surdila Greci – Făurei sat care are L=2,4 km, este din PE cu Dn=110 mm. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are 4,3 km, este din PE cu DN=63 – 110mm şi are 103 de branşamente montate pe ea. Sistemul de apă se află în patrimoniul comunei;

● Roşiori: se alimentează din sursă subterană prin 4 foraje (Qforaj =1,8 l/s, H=60 mCA). Aducţiunea de apă de la foraje la gospodăria de apă are 0,52 km, este din PEHD cu Dn= 75 – 140 mm. Gospodăria de apă cuprinde staţia de clorinare, staţia de pompare (Q=60 m3/h, H=50 mCA) şi un rezervor cu capacitatea de 400 m3. Reţeaua de distribuţie a apei are 3,76 km şi are montate 554 branşamente. Sistemul se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila;

● Victoria, sat Victoria: se alimentează din sursă subterană prin 4 foraje (Qforaj =1,8 l/s, H=60 mCA). Aducţiunea de apă de la foraje la gospodăria de apă are 0,40 km, este din PEHD cu Dn= 75 – 140 mm. Gospodăria de apă cuprinde staţia de clorinare, staţia de pompare (Q=72 m3/h, H=35 mCA) şi un rezervor cu capacitatea de 7.500 m3. Reţeaua de distribuţie a apei are 14,2 km este din PE cu Dn=63-110 mm şi are montate 686 branşamente. Sistemul se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila;

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 18 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei ● Victoria, sat Mihai Bravu: se alimentează din sistemul de apă al satului Victoria printr-o aducţiune din PE cu Dn=200 mm şi 10,5 km lungime. Reţeaua de distribuţie a apei are 8 km este din PE cu Dn=63-110 mm şi are montate 442 branşamente. Sistemul se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Brăila.

Disfuncţii ale sistemelor de alimentare cu apă:  Forajele de apă subterană, executate înainte de anul 2000, sunt foarte slab echipate din punct de vedere al automatizării, iar instalaţiile hidraulice şi hidromecanice prezintă uzuri foarte mari. Măsurători privind cantitatea de apă prelevată din subteran nu se efectuează în prezent;  Din punctul de vedere al surselor de apă, captările subterane sunt exploatate la capacităţi maxime, pentru acoperirea pierderilor mari de apă din reţea şi a sustragerii ilegale de apă din reţea, prin branşamente ilegale, iar captările de suprafaţă necesită reechipare (în cazul prizei Brăila) şi extindere (în cazul prizei Gropeni);  Din punctul de vedere al tratării apei captate, toate staţiile de tratare existente necesită retehnologizări şi extinderi de capacitate. O mare parte din sistemele rurale aflate în expolatare nu beneficiază de instalaţii de tratare sau clorare, chiar dacă calitatea apei prelevate de la sursă nu îndeplineşte întotdeauna condiţiile de calitate, conform normativelor în vigoare;  Din punctul de vedere al înmagazinării apei tratate, s-a constat că o mare parte din rezervoare prezintă uzuri mari la instalaţiile hidraulice. Capacităţiile de stocare, în special în mediul rural, sunt subdimensionate sau nu există de loc, reţelele de distribuţie fiind alimentate direct de la sursă;  Din punctul de vedere al staţiilor de pompare a apei potabile, o parte dintre echipamentele electromecanice aferente nu mai corespund, având durata de viaţă depaşită; acestea au uzuri foarte mari, menţinerea lor în exploatare fiind dificilă şi implicând cheltuieli mari;  Din punctul de vedere al reţelelor de distribuţie a apei potabile, situaţia se prezintă astfel: - vechime mai mare de 40 ani pentru un procent de 50% din lungimea conductelor de apă potabilă - grad avansat de uzură al acestora  Toate aceste deficienţe conduc la pierderi de până la 50%, infiltraţii în sistemul de canalizare, fapt care perturbă buna funcţionarea a staţiilor de epurare. Frecvenţa avariilor determină un impact social cu influenţe negative asupra relaţiilor dintre administratorul sistemelor şi consumatori (întreruperea alimentării cu apă, restricţii de circulaţie);  Pe lângă deficienţele menţionate mai sus, se pot adauga şi cele datorate lipsei vanelor pentru sectorizarea reţelelor de alimentare cu apă, care produc: - imposibilitatea localizării zonelor în care se produc avarii, pentru limitarea pierderilor de apă; - în cazul avariilor, sistarea alimentării cu apă a consumatorilor în zone în care nu sunt astfel de probleme;  Existenţa unor zone nou construite, care nu dispun de alimentare cu apă în sistem centralizat. 4.5.2 Canalizare ape uzate Reţele pentru canalizarea apelor uzate există în toate oraşele judeţului - Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei - şi numai în trei comune - Cireşu, Gropeni, Movila Miresii. Epurarea apelor uzate colectate se realizează în doar 4 localităţi, oraşele Făurei, Ianca, Însurăţei şi localitatea Movila Miresii. Dotările infrastructurii de canalizare a apelor uzate la nivelul fiecărei localităţi sunt: INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 19 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei 1. Municipiul Brăila Sistemul de canalizare al municipiului Brăila este de tip mixt, configurat pe zone astfel: - în sistem divizor: 7 cartiere şi zona industrială Sud; - în sistem unitar: 14 cartiere şi zonele industriale Nord - Progresu, Vest. Sistemul de canalizare funcţionează în proporţie de 95% gravitaţional, restul fiind sub presiune. Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 262 km, din care 30 km sunt în fază de finalizare şi intrare în funcţiune. Reţelele au fost realizate în perioada 1916-1984, 2006-2007. Cele din prima perioadă au un grad de uzură de cca. 20 – 70%. Reţea de canalizare nu există pe toate străzile municipiului. Pe reţea existentă sunt realizate 14.009 racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare. Sistemul este deservit de 10 staţii de pompare amplasate astfel încât să preia apele uzate din colectoarele care nu permit evacuarea gravitaţională în emisarul Dunare. Staţiile de pompare ape uzate menajere au următoarele caracteristici tehnice :

3 ● SP Lacu Sărat: 2 pompe, Qpompă =120 m /h, H=22 mCA; 3 ● SP Brăila Sud: 3 pompe, Qpompă =4140 m /h, H=8,2 mCA; 3 ● SP Radu Negru: 2 pompe, Qpompă =900 m /h, H=9 mCA; 3 ● SP Viziru III: 2 pompe, Qpompă =290 m /h, H=17 mCA; 3 ● SP Călăraşi IV: 3 pompe, Qpompă =160 m /h, H=22 mCA; 3 ● SP Lacu Dulce: 2 pompe, Qpompă =40 m /h, H=17 mCA; 3 ● SP Pasaj: 3 pompe, Qpompă =750 m /h, H=15 mCA; 3 ● SP TUG: 2 pompe, Qpompă =160 m /h, H=17 mCA; 3 ● SP Nord: 2 pompe, Qpompă =950 m /h, H=15 mCA; 3 3 ● SP Radu Negru: 2 pompe, Qpompă = 4140m /h, H=5,8 mCA şi 2 pompe Qpompă =120m /h, H=5,8 mCA. ● Reţeaua de canalizare pluvială este subdimensionată şi nu preia tot debitul de ape pluviale. În municipiul Brăila, în prezent apele uzate sunt evacuate direct în Dunăre, staţia de epurare a oraşului fiind în curs de execuţie. Staţia se realizează prin fonduri ISPA şi este amplasată în zona de nord a oraşului, pe malul Dunării, în imediata vecinătate a digului de protecţie împotriva inundaţiilor. Evacuarea apei uzate în emisar se realizează prin 13 guri de vărsare. Sistemul de canalizare se află în patrimoniul public al municipiului Brăila. Problemele majore pe care le are sistemul actual de canalizare sunt:  neacoperirea întregii trame stradale a municipiului cu reţele de canalizare;  consumul ridicat de energie cu care funcţionează staţiile de pompare a apelor uzate;  reţeaua de canalizare a apelor pluviale este subdimensionată şi nu acoperă toată trama stradală;  lipsa unei staţii de epurare a apelor uzate.

2. Oraşul Ianca Oraşul dispune de un sistem unitar de canalizare, constituit din reţea de colectoare, staţie de pompare a apelor uzate şi staţie de epurare a apelor uzate care deversează apa epurată în râul Buzău.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 20 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei La reţeaua de canalizare, este realizată din azbociment şi beton, cu Dn=200 – 1000 mm şi are o lungime totală de 7,85 km. Pe reţea există 990 racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare. Colectoarele sunt realizate în 1979 şi prezintă un grad de uzură, estimat la 60%. Staţia de epurare are capacitatea de prelucrare de 1.080 m3/h, procesul de epurare făcându-se în două trepte: mecanică şi biologică. Evacuarea efluentului din staţia de epurare se face în râul Buzău, printr-o conductă de refulare din azbociment, cu Dn= 500 mm şi L=10,7 km. Nu există depozit de nămol deshidratat. Sistemul de canalizare se află în patrimoniul public al oraşului Ianca. Din cauza tehnologiei depăşite aplicată în staţiei, parametrii calitativi ai apei epurate nu se încadrează în limitele admise de normativul NTPA 001/2002, normativ ce reglementează calitatea efluentului staţiilor de epurare. 3. Oraşul Însurăţei Sistemul de canalizare al oraşului funcţionează, în mare parte în sistem unitar, deservind un număr de 10 blocuri şi instituţiile existente în oraş, având un grad de uzură estimat la 80%. Apele uzate sunt colectate gravitaţional. Reţeaua de canalizare are o lungime de 4,5 km, Dn= 300 – 400 mm şi 39 de racorduri de canalizare. Pe reţea există o staţie de pompare ape uzate cu Q= 120 m3/h , H=15 mCA. Colectarea apelor pluviale se realizează prin rigole stradale. Staţia de epurare este amplasată în partea de nord a oraşului, la circa 0,5 km de ultima locuinţă şi circa 1,0 km de zona industrială, situaţie care nu corespunde normelor sanitare prevăzute în legislaţia din domeniu. Capacitatea staţiei de epurare este de 25 m3/zi. În prezent, nu staţia funcţionează. Evacuarea apelor uzate către emisar (r. Călmăţui) se face printr-o conductă din azbociment, cu Dn=250 mm şi L= 3,0 km. Sistemul se află în patrimoniul public al oraşului. 4. Oraşul Făurei Sistemul de canalizare funcţionează în sistem unitar şi se compune din:  reţea de canalizare, cu Dn 250-400 mm, lungime de 3,44 km, realizată din azbociment şi prezentând un grad de uzură de 45%. Reţeaua de canalizare a apelor uzate are 99 de racorduri de la punctul de delimitare şi preluare.  colector de evacuare spre emisar (r. Buzău) cu Dn 300 mm din azbociment şi oţel, cu L = 3,4 km;  staţia de epurare amplasată în partea de nord a oraşului Făurei, la distanţa de 3,5 km de ultima locuinţă, în imediata vecinătate a emisarului, râul Buzău. Epurarea apelor uzate se realizează în staţia veche de epurare, pentru o capacitate de 3.000 locuitori echivalenţi. Pe amplasamentul vechii staţii de epurare, s-a realizat, în anul 1989, o extindere, cu instalaţii de epurare mecano-biologice, de fermentare şi deshidratare a nămolului cu capacitatea de 100- 120 l/s. Extinderea staţiei de epurare a fost realizată în perspectiva dezvoltării industriale a oraşului între anii 1986 şi 1990. Etapa de extindere nu a fost recepţionată, fiind declarată la ora actuală în stare de conservare. Sistemul de canalizare se află în patrimoniul public al oraşului. 5. Unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural În judeţul Brăila majoritatea localităţilor rurale nu dispun de sisteme de canalizare sau staţii de epurare. Localităţile limitrofe municipiului Brăila şi anume Chiscani şi Cazasu, sunt racordate la sistemul de canalizare existent în municipiu, de aici apele uzate fiind transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 21 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Sistemul de canalizare al oraşului Ianca preia o parte din apele uzate aferente localităţilor rurale aparţinătoare, şi anume Plopu, Oprişeneşti, Căldăruşa, Perişoru, Berleşti şi Târlele Filiu. Comunele Cireşu, Gropeni şi Movila Miresii au reţele de canalizare, dar pe o lungime extrem de mică. În satul Movila Miresii reţeaua de canalizareare are lungimea de 1,98 km şi 28 de puncte de racord. Staţia de epurare a apelor uzate are o capacitate de 17 l/s. Apa epurată este evacuată într-un canal de desecare printr-o conductă de refulare cu Dn=200 mm şi L=7,62 km. Staţia are un pat de uscare a nămolului rezultat din procesul de epurare, de 40 m2 suprafaţă. Sistemul d ecanalizare se află în patrimoniul public al comunei. Sunt în curs de realizare sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru comuna Măxineni – sat Măxineni şi comuna Mircea Vodă – sate Mircea Vodă şi Deduleşti. Disfuncţii ale sistemului de analizare:  Canalizarea apelor uzate se realizează într-un număr foarte mic de localităţi, cele patru oraşe ale judeţului Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei şi în comunele Cireşu, Gropeni, Movila Miresii;  Număr mic al staţiilor de epurare a apelor uzate. Acestea există numai în oraşele Făurei, Ianca, Însurăţei şi în comuna Movila Miresii;  Lipsa staţiei de epurare în municipiul reşedinţă de judeţ, Brăila;  Staţiile de epurare existente funcţionează cu tehnologii învechite, sunt subdimensionate;  Reţelele de canalizare existente se caracterizează prin: - grad avansat de uzură din cauza vechimii conductelor; - comportări nesatisfăcătoare ale materialului (beton, azbociment, etc.); - neetanşeităţi ale sistemului de colectare (cămine şi îmbinări conducte); - poluări ale pânzei freatice; - costuri de întreţinere şi exploatare ridicate; - lipsa reţelelor de canalizare în satele şi cartierele limitrofe oraşelor şi în majoritatea comunelor. 4.6 Riscuri naturale 4.6.1 Inundaţii Conform studiului realizat de IPTANA în 2007- “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Secţiunea III. Regiunea 2 - (Sud-Est): Judeţul Brăila”, principalele cauze care generează acest fenomen sunt cele naturale, ploile cu debit mare şi durată scurtă, topografia plată a judeţului, care creează un pericol permanent la inundaţii, în special din Dunăre şi râul Siret (cu durate mari ale viiturilor), dar şi din Buzău şi Călmăţui (cu durate mai scurte). În teritoriu sunt prezente şi inundaţii locale, datorate torenţialităţii ridicate a ploilor. Fenomenul inundaţiilor este generat şi de cauze antropice: neîntreţinerea cursurilor de apă şi a lucrărilor existente de apărare împotriva inundaţiilor, depozitarea necontrolată a diverselor deşeuri, precum şi creşterea necontrolată a vegetaţiei în albiile cursurilor de apă. Zone inundabile identificate în teritoriul comunelor sunt: ● Chisani, sat Vărsătura; ● Măxineni, sat Măxineni; ● Mircea Vodă, sat Deduleşti; ● Siliştea, sat Siliştea; INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 22 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei ● Vădeni, sat Vădeni; ● Vişani, sat Vişani. Principalele lucrări de apărare existente în teritoriul judeţului sunt: Denumire lucrare Curs de apă Lungime Grad Suprafaţă (km) asigurare apărată (%) (ha) ÎNDIGUIRI m. Brăila fl.Dunărea-mal stâng 1,2 5 10 Insula Mare a Brăilei fl. Dunărea 150,5 10 69241 Brăila-Dunăre-Siret fl. Dunărea şi r. Siret 14,7 1 5346 Călmăţui-Gropeni- fl. Dunărea 57,75 Chişcani Noianu-Chişcani fl.Dunărea-mal stâng 3,1 10 168 Vărsătura fl.Dunărea-mal stâng 2,5 1 1368 Latinu -Vădeni r. Siret-mal drept 25,3 2 11028 Nămoloasa Măxineni r. Siret -mal drept 30,9 1 20800 Corbu Vechi r. Siret -mal drept 3,6 1 60 Latinu Deşiraţi r. Buzău-mal drept 18,1 5 3892 Măxineni Racoviţa r. Buzău-mal stâng 22 1 6463 Mărăloiu-Grădiştea-Suteşti r. Buzău-mal drept 11 10 1062 Grădiştea de Jos-Crestata r. Buzău-mal stâng 5,2 10 267 Nisipuri Deduleşti r. Buzău-mal drept 12,8 10 3900 Nisipuri Moeseti r. Buzău-mal stâng 7,8 10 600 Nisipuri Cotu Ciorii r. Buzău-mal drept 8,1 5 1100 Nisipuri Vişani r. Buzău-mal stâng 5,6 10 400 Călmăţui r. Călmăţui-ambele 102,5 5 8900 maluri Berteştii de Jos r. Călmăţui mal în 1,142 5 dreptul loc. Berteştii de Jos REGULARIZĂRI Regularizare râu Călmăţui r. Călmăţui 59,5 Regularizare Suteşti r. Buzău 0,370 Regularizare Nisipuri- r. Buzău 2,0 Făurei Regularizare Gurguieţi r. Buzău 0,7 APĂRĂRI DE MALURI Apărare mal Gradiştea r. Buzău-mal stâng 0,400 Apărare mal Pitulaţi r. Buzău-mal stâng 0,152 Apărare mal Nămoloasa r. Siret-mal drept 0,135 Apărare mal Măxineni r. Siret-mal drept 0,400 Apărare mal Cotu Lung r. Siret-mal drept 0,500 Apărare maluri Confl. r. Siret cu r. 0,400 Buzău Apărare de mal la Voineşti r. Buzău-mal drept 0,600 Apărare mal Ibrianu r. Buzău-mal drept 0,400 Apărare mal Deduleşti r. Buzău-mal drept 1,200 Apărare mal Vişani r. Buzău-mal stâng 0,420 INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 23 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Apărare mal Grădiştea de r. Buzău-mal stâng 0,150 Jos Sursa Datelor: Direcţia Apelor Buzău - Ialomiţa - S.G.A Brăila, 2008 Aceste lucrări apără împotriva inundaţiilor cca. 10.000 locuinţe, 51 obiective industriale, sociale, agricole, cca. 84 km cale ferată, cca. 672 km drumuri naţionale şi judeţene şi cca. 146.950 ha, din care cca. 142.650 ha teren agricol. Problemele majore în privinţa vulnerabilităţii la inundaţii le pune în mare parte fluviul Dunărea, în Insula Mare a Brăilei şi anume: ● pericolul deversării incintelor îndiguite existente atât în zonele de racordare cu afluenţii cât şi în zone întinse de pe traseul digurilor principale datorită scăderii cotelor acestora ca urmare a fenomenului de tasare; ● pericolul major de producere a fenomenelor de infiltraţii, sufozii si grifoane datorită duratei foarte mari a viiturilor de pe Dunăre (1-3 luni, câteodată chiar 6 luni); ● efectul deosebit de important al valurilor, în special în perioadele de viitură (luciul de apă în faţa digurilor poate depăşi l km, iar viteza vântului depăşeşte 5-6 m/s), la care se adaugă şi efectul circulaţiei navelor; ● fenomenele de eroziune ale malurilor fluviului Dunărea pe circa 120-130 km în jud. Brăila, care apar datorită scăderii debitului solid, fenomenelor de îngheţ şi în special datorită circulaţiei navelor; ● fenomene de înmlăştinire a suprafeţelor îndiguite şi irigate, ca urmare a ridicării nivelului pânzei freatice în urma practicării neraţionale a irigaţiilor şi a masivelor infiltraţii prin canalele magistrale şi de aducţiune a apei. 4.6.2 Alunecări de teren Conform studiului realizat de IPTANA în 2007- “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean.

Secţiunea III. Regiunea 2 - (Sud-Est): Judeţul Braila” pe teritoriul judeţului Brăila procesele geomorfologice sunt reprezentate cu precădere prin sufoziuni, tasări, procese eoliene în câmpurile tabulare, la care se adaugă cele specifice luncilor precum şi subsidenţa din Câmpia Siretului Inferior. Alunecările de teren au o dezvoltare redusă şi s-au manifestat pe teritoriile comunelor Măxineni, Racoviţa, Râmnicelu, Scorţaru Nou, Suteşti, Grădiştea, Movila Miresei, Siliştea, Vădeni, Vişani, Jirlău, Ianca, Tichileşti, Ulmu, Cireşu, Zăvoaia, Însurăţei, Berteştii de Jos. Alunecarile de teren au următoarea răspândire şi caracteristici:  poligoane cu dimensiuni reduse, având probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, răzleţe, apar incluse în cadrul suprafeţelor înguste, alungite cu probabilitate medie-mare de declanşare a alunecărilor de teren pe teritoriul comunei Grădiştea, în partea de vest a judeţului;  suprafeţe reduse ca dimensiuni disparate, cu probabilitate medie-mare se dispun în versanţii r. Buzău, la limita vestică a comunei Racoviţa şi pe teritoriul comunei Râmnicelu, unde apare un singur poligon de dimensiuni restrânse cu probabilitate mare inclus în arealele cu probabilitate medie-mare;  suprafeţe înguste, răzleţe, cu probabilitate medie-mare se observă în partea central-estică a comunei Scorţaru Nou;  areale înguste cu aspect zimţat sau arcuite, cu probabilitate medie-mare se dispun în partea centrală a judeţului, pe teritoriul comunei Movila Miresei;  către est, pe teritoriile comunelor Siliştea şi Vădeni apar suprafeţe înguste, alungite, dispuse aproximativ vest-est la marginea terasei joase;

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 24 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei  în lungul abruptului terasei Dunării, pe teritoriul municipiului Brăila se dispun suprafeţe înguste, alungite şi cu aspect zimţat, caracterizate prin probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren;  în partea de vest a judeţului apar poligoane de dimensiuni reduse având probabilitatea medie-mare, pe teritoriile comunelor Vişani şi Suteşti;  pe teritoriul comunei Jirlău apar suprafeţe înguste, disparate, cu probabilitate medie-mare care includ poligoane de mici dimensiuni având probabilitatea mare de producere a alunecărilor de teren;  poligoane disparate şi alungite dispuse aproximativ NNE-SSV având probabilitatea medie-mare sunt dispuse pe teritoriul comunei Ianca;  suprafeţe cu aspect zimţat, înguste, având probabilitate medie-mare, orientate aproximativ NE-SV, sunt prezente în abruptul terasei văii Ianca;  poligoane reduse ca dimensiui, alungite, cu aspect zimţat, având probabilitatea medie-mare se dispun de-a lungul abruptului Dunării în comuna Tichileşti;  de la vest spre est, pe arealele comunelor Ulmu şi Cireşu apar fragmentar poligoane de dimensiuni reduse, alungite, cu probabilitate medie-mare de producere a fenomenului;  către est, pe teritoriile comunelor Zăvoaia şi Însurăţei, în zona abrupturilor teraselor Călmăţuiului apar cu o dezvoltare mai amplă poligoane alungite şi arcuite, cu probabilitate medie-mare, care includ poligoane disparate de dimensiuni reduse având probabilitatea mare de declanşare a deplasărilor de teren;  poligoane de dimensiuni reduse, alungite apar fragmentar în dreptul terasei joase a Dunării, în apropierea confluenţei cu Călmăţuiul;  poligoane de dimensiuni reduse, disparate, înşiruite pe direcţia N-S, având probabilitatea medie- mare, în partea central-estică a comunei Berteştii de Jos, în sudul judeţului. Din punct de vedere al vulnerabilităţii la hazarde naturale, judeţul Brăila situat în estul Câmpiei Române la confluenţa Siretului şi Călmăţuiului cu Dunărea, reprezintă un areal cu potenţial scăzut de manifestare a proceselor geologice dinamice actuale – alunecărilor de teren. Conform celor consemnate în “Ghidul privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, 1999”, alunecările de teren din judeţul Brăila sunt areale sau curgeri de material, de adâncime mică (1–5 m), de adâncime mare (5–20 m), progresive şi regresive, cu potenţial scăzut, reactivate. Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor. Deşi este dispus pe un spaţiu altitudinal de maximum 50 m, teritoriul judeţului este afectat de mai multe tipuri de procese geomorfologice, uneori cu intensităţi importante. Menţionăm procesele de tasare, sufoziune şi eoliene din câmpurile tabulare, apoi pe cele specifice luncilor şi albiilor minore, la care adăugăm subsidenţa din Câmpia Siretului inferior. Pe loess, principalele procese sunt tasarea şi sufoziunea. Cele mai puternice tasări se produc pe loessurile prăfoase şi fin nisipoase, în Câmpia Roşiori şi o parte din Câmpia Brăilei. Procesul este mai intens acolo unde stratul de loess este mai gros de 4 m. În apropierea malurilor, sufoziunea se îmbină cu surpările de loess şi cu ravenarea; uneori canalele subterane apar la zi sau pălăriile de sufoziune se îngemănează şi dau ogaşe. Procesele eoliene au condiţii favorabile pe dreapta văii Buzăului (Câmpul Gemenele) şi pe dreapta Călmăţuiului (Câmpul Mohreanu). Ele se manifestă prin acumulări (nisip adus din luncile râurilor amintite) cât şi prin deflaţie.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 25 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Procesele lacustre, relativ slabe, se întâlnesc de lacurile de crovuri, localizate mai ales în Câmpul Ianca şi vestul Câmpului Roşiori, unde au loc procese slabe de abraziune şi salinizare. Crovurile crează depresiuni, uneori destul de dese (pe terasa Brăilei), care menţin supraumectarea, modifică local profilul de sol. Sufoziunea distruge împreună cu surpările şi cu şiroirea anumite maluri de loess. Spre interiorul interfluviului crează pâlnii de sufoziune, avene, hornuri, hrube, cu adâncimi între 2- 15 m. Ca suprafaţă acestea se reduc de la marginea interfluviilor spre interior sau începând de la marginea oricărui mal abrupt. Luncile şi câmpiile de subsidenţă au ca specific: aluvionarea, eroziunea de mal, colmatări prin vegetaţie, iar în lunca Buzăului şi Siretului procese de subsidenţă, la care se adaugă unele procese antropice. În lunca Dunării (Balta Brăilei) au loc despletiri ale albiilor, schimbări ale unor cursuri de apă din cauza barării cu aluviuni, a eroziunii de mal sau a ridicării patului prin aluvionare. 4.7 Lucrări de îmbunătăţiri funciare Judeţul Brăila ocupă unul din primele locuri din ţară în ceea ce priveşte suprafaţa amenajată cu sisteme de îmbunătăţiri funciare (irigaţii şi desecări).Pentru înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lungă perioadă de timp a perioadelor de secetă cu cele de exces de umiditate pe aceleaşi terenuri) şi pentru prevenirea degradării terenurilor prin eroziuni ale solurilor în judeţul Brăila au fost executate, în majoritate înainte de 1990, următoarele tipuri de lucrări de îmbunătăţiri funciare:

Suprafaţa totală Amenajări (ha) Irigaţii 379.579 Desecări 257.915 Combaterea eroziunii solului 2.247 Sursa date: Studiu ISPIF - 1995 Lucrările de îmbunătăţiri funciare au scopul de a conserva şi ameliora calitatea terenurilor agricole, fiind realizate pentru o perioadă îndelungată de timp, cu eforturi financiare importante şi personal pentru executare şi întreţinere calificat. Judeţul Brăila a urmat tendinţa generală de reducerea a suprafeţelor cu lucrări de îmbunătăţiri funciare ce a caracterizat întreaga ţară. Structura terenurilor agricole pe tipuri de amenajări de îmbunătăţiri funciare, în anul 2007:

Specificare Hectare Pondere (%) Total suprafaţă agricolă 387470 100,0 Amenajări pentru irigaţii 358938 92,6 Suprafaţă efectiv irigată 111776 31,1 Amenajări pentru desecare 247934 64,0 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului 20808 5,4 Amenajări pentru drenaj 21923 5,7 Sursa date: prelucrare după INS, Baza de date „Tempo On-Line”, 2008 Amenajările de îmbunătăţiri funciare din judeţul Brăila sunt de tip complex - irigaţii şi desecare care funcţionează simultan sau alternativ primavara, vara sau toamna în funcţie de necesităţile zonei: 4.7.1 Amenajări pentru irigaţii

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 26 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Irigarea este un procedeu tehnic specific agriculturii intensive prin care se urmăreşte completarea deficitului de apă din sol în raport cu nevoile plantelor. Irigaţiile reprezintă principala lucrare de îmbunătăţiri funciare realizată pentru creşterea potenţialului productiv al pământului. Utilizarea irigaţiilor a devenit indispensabilă în condiţiile climatului arid şi secetos specific judeţului Brăila. Regimul de uscăciune a fost accentuat totodată de creşterea presiunii demografice şi a schimbărilor climatice. Abaterile de la regimul optim de irigare pot avea efecte negative asupra solului. Modificări însemnate pot avea loc din cauza calităţii apei de irigare folosite, fiind posibilă apariţia fenomenelor de salinizare şi alcalinizare, (în situaţia apelor conţinând săruri), sau modificarea texturii (în măsura în care apa conţine aluviuni în suspensie Pentru eliminarea efectelor perioadelor secetoase au fost executate lucrări de irigaţii, majoritatea înainte de 1990, pe o suprafaţă de aproape 379.579 ha. (ceea ce reprezintă 79,6 % din suprafaţa totală a judeţului) din care:  mai mari de 1000 de ha – 379.315 ha;  amenajări locale - 264 ha. Predomină suprafeţele agricole amenajate pentru irigaţii în sisteme mai mari de 1000 de ha.: Printre cele mai importante amenajări de irigaţii se amintesc: Denumire Amenajare Suprafeţe de irigaţii (ha) Brăila – Dunăre - Siret 3.655 Călmăţui-Gropeni-Chişcani 12.148 Ianca-Surdila-Greci 25.654 Insula Mare A Brăilei 64.663 Latinu Vadeni 6.368 Lunca Râului Buzău 2.416 Grădiştea – Făurei - Jirlău 6.888 Noianu Chiscani 1.177 Terasa Brăilei 40.119 Terasa Viziru 18.773 B.H. Călmaţui 13.563 Terasa Ialomiţa - Calmăţui 75.404 Nămoloasa - Măxineni 17.241 Sursa datelor: HG 1582/2006 - Lista amenajărilor de IF de utilitate publică

Evoluţia suprafeţelor irigate şi a volumului de apă consumat: Anul Suprafaţa irigată Volume de apă consumate (ha) (mii m3) 2002 123514 224157 2003 140514 293061 2004 96845 116209 2005 22157 32071 2006 78761 72959 2007 111776 341396

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 27 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei

Sursa: Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Brăila, 2007 În ceea ce priveşte evoluţia suprafeţelor irigate se observă o creştere a acestora în perioada 2002- 2003, urmată de scăderea în anii 2004-2005, când cantităţile de precipitaţii au fost mai mari. În anii 2006- 2007, atât suprafeţele irigate, cât şi cantităţile utilizate au fost în creştere. În prezent utilizarea acestor amenajări rămâne redusă: în anul 2007 a fost irigată efectiv o suprafaţă de numai 111.776 hectare (31,1%). Reducerea suprafeţelor efectiv irigate reprezintă de fapt rezultatul unui cumul de factori dintre care cai mai importanţi sunt: scăderea interesului micilor producători agricoli care sunt lipsiţi de mijloace materiale; reforma funciară care a pulverizat terenurile agricole în mici proprietăţi şi numeroase parcele; costurile mari pentru irigarea culturilor; reorganizările instituţionale frecvente; constituirea cu dificultate a asociaţiilor utilizatorilor de apă (AUAI) etc. La nivel de localităţi, în anul 2002, numărul exploataţiilor care au utilizat echipamente fixe pentru irigat variază între 56 de unităţi, în comuna Berţeştii de Jos şi o unitate, în comunele Frecăţei, Bordei Verde, Surdila Greci, Victoria, Şuţeşti şi Roşiori. Cele mai multe exploataţii care utilizează echipamente fixe se concentrează în localităţile din zona centrală şi de nord-vest a judeţului Brăila: Zăvoaia, Unirea, Traian, Salcia Tudor, Tichileşti, Însurăţei, municipiul Brăila (nord-est) şi Movila Miresii.

4.7.2 Amenajări pentru desecare Solurile cu exces de umiditate afectate de nivelul ridicat al pânzei freatice (1 – 2 m) necesită lucrări de desecare sau numai de drenaj, acolo unde terenul este mai înalt. Pentru înlăturarea efectelor excesului de umiditate s-au executat lucrări de desecare şi drenaj executate în majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de aproximativ 257.915ha. (54% din suprafaţa totală a judeţului) din care: - mai mari de 1000 de ha -256.401ha. - mai mici de 1000 de ha –1.514 ha.

Situaţia celor mai importante suprafeţe deservite de sisteme de desecare este: Denumire Amenajare Desecare din care: Total Gravitaţională Prin pompare (ha) (ha) (ha) Brăila – Dunăre - Siret 4.854 0 4.854 Călmăţui-Gropeni-Chişcani 17.129 0 0 Ianca-Surdila-Greci 9.905 8.114 1.791 Insula Mare A Brăilei 69.241 0 69.241 Latinu Vadeni 13.079 0 9.084 Lunca Râului Buzău 649 649 0 Grădiştea – Făurei - Jirlău 2.738 925 1.813 Noianu Chiscani 150 0 150

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 28 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Terasa Brăilei 32.871 32.871 Terasa Viziru 19.266 0 19.266 B.H. Călmaţui 23.026 23.026 0 Terasa Ialomiţa - Calmăţui 85.495 16.392 69.103 Nămoloasa - Măxineni 37.672 10.915 26.757 Sursa datelor: HG 1582/2006 - Lista amenajărilor de IF de utilitate publică În scopul ameliorării procesului de sărăturare a solurilor, în sistemele hidroameliorative există amenajări de îmbunătăţiri funciare aplicate în regim complex: irigaţii şi desecare – drenaj, care au şi rolul de spălare a solurilor. 4.7.3 Amenajari pentru combaterea eroziunii solului Pe teritoriul judeţului au fost amenajate lucrări de Combaterea Eroziunii Solului executate în majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de 2247 ha în sistemul Ialomiţa Călmăţui.

Disfuncţionalităţi legate de utilizarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare:  După anul 1990, degradarea şi devalizarea instalaţiilor existente, costurile ridicate şi lipsa instalaţiilor de udare pe terenurile particulare constituie principalele cauze ale neaplicării irigaţiilor pe suprafeţele amenajate. Începând cu anul 1994 s-a declanşat acţiunea de modernizare a unor sisteme de irigaţii. Lipsa resurselor financiare face ca procesul să demareze greu. De asemenea, procesul de degradare al unor sisteme de irigaţii se amplifică din lipsa fondurilor necesare întreţinerii şi supravegherii lor.

 Supradimensionarea sistemelor de irigaţii şi desecări şi procesele de degradare şi distrugere petrecute după 1990 au avut drept consecinţă imposibilitatea de exploatare, în condiţii de eficienţă economică, a suprafeţelor amenajate. 4.8 Gospodărirea deşeurilor Prezentul capitol este întocmit conform datelor oferite de Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, elaborat în anul 2008. Acesta tratează problema depozitării deşeurilor menajere municipale şi rurale şi a deşeurilor industriale. 4.8.1 Deşeuri menajere municipale Deşeurile menajere reprezintă o categorie de deşeuri municipale depozitabile, cu posibil impact asupra solului. În judeţul Brăila acestea se depozitează de regulă pe platforme neecologice de deşeuri, administrate de consiliile locale orăşeneşti şi comunale. O excepţie o constituie depozitul ecologic de la Muchea, unde sunt depozitate deşeurile din municipiul Brăila. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile deşeurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică. În judeţul Brăila, cantitatea de deşeuri periculoase provenite din gospodării şi firme mici, s-a estimat a fi de apoximativ 966,99 tone la nivelul anului 2005. În cadrul gospodăriilor sau al firmelor mici se foloseşte un număr destul de mare de materiale periculoase, care sunt, în final, eliminate împreună cu deşeurile municipale. INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 29 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei În conformitate cu HG 856/2002 deşeurile municipale periculoase sunt: solvenţi, acizi, alcali, fotochimice, pesticide, tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur, echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi, uleiuri şi grăsimi, vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase, detergenţi care conţin substanţe periculoase, medicamente citotoxice şi citostatice, baterii şi acumulatori, echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, conţinând componente periculoase, lemn conţinând substanţe periculoase. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate menajere Nămolurile existente în judeţul Brăila provin de la staţiile de epurare orăşeneşti, industriale, precum şi la potabilizarea apei. Apele uzate tratate în staţiile de epurare sunt în principal de la agenţi economici sau de la populaţie, fiind transportate prin reţelele de canalizare şi colectate cu ajutorul vidanjelor de la unităţile neracordate la reţeaua de canalizare. Municipiul Brăila nu deţine o staţie de epurare a apelor uzate (în curs de execuţie), singurele staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti sunt amplasate în localităţile Ianca, Movila Miresii şi Făurei.

Denumire staţie Număr locuitori Cantitatea de Mod de valorificare/ Societatea de epurare deserviţi nămol rezultată eliminare prin care (t/an subst. uscata) s-a făcut eliminarea/ valorificarea Făurei 2600 20 Depozit deşeuri municipale DSP Făurei Însurăţei 1100 0,9 (nu funcţionează) Movila Miresii 150 0,22 Depozit deşeuri municipale (nu funcţionează) Ianca 700 60 Batal Ianca DSP Ianca Sursa date: APM Brăila ,2006 Nu există instalaţii de tratare/valorificare /eliminare a nămolurilor existente la nivelul judeţului Brăila. Nămoluri reziduale generate în industrie Cantităţile de nămol generate în anul 2005 de principalele staţii de epurare ale principalilor agenţi industriali sunt cele prezentate în tabel:

Staţia de epurare Cantitate Mod de Societatea prin care nămol valorificare/eliminare s-a făcut eliminarea/ generată valorificarea (t/an) SC Termoelectrica SA 0,6 Deshidratare amestec cu var - S.C. Termoelectrica eliminare depozit SC Marex SA Brăila 50 Valorificare teren agricol SC Marex SA SC Melkart SRL- Brăila 10 Eliminat depozit deşeuri SC Melkart SRL SC Complexul de porci Brăila 1800 Deshidratare şi eliminare pe SC Complexul de porci terenuri agricole Brăila Penitenciarul Brăila 90 Depozit deşeuri Penitenciarul Brăila CS Celhart Donaris SA 295.5 Depozit deşeuri CS Celhart Donaris SA SC Vegetal Trading SA 8000 Eliminat depozit deşeuri SC Vegetal Trading SA SA Soroli Cola 9 Eliminat teren agricol SA Soroli Cola SC Glubedex SA 30 Valorificat ca furaj pentru SC Glubedex SA INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 30 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei animale Solana Trading – Movila 0,15 Depozitare Solana Trading Miresi Sursa date: APM Brăila 2005 Pot fi utilizate în agricultură numai nămolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de către Agenţia Locală de Protecţia Mediului, pe baza studiului agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) şi aprobat de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În studiu trebuie să se prevadă condiţiile pe care trebuie să le respecte producătorul şi utilizatorul nămolului pentru a se asigura protecţia mediului. În judeţul Brăila nu au fost eliberate permise de valorificare a nămolurilor în agricultură deoarece nu au fost efectuate analize de calitate a nămolului şi nici identificarea utilizărilor agricole.

Depozitarea deşeurilor Depozite menajere conforme cu reglementările de mediu. Conform Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, în prezent este construit, şi are autorizaţie de funcţionare, un depozit ecologic de deşeuri urbane construit cu sursă de finanţare din parteneriat public- privat. Deşeurile menajere şi industriale asimilabile acestora, generate de agenţii economici şi populaţia municipiului Brăila sunt eliminate la Depozitul Ecologic Muchea. Acest depozit a fost finalizat în anul 2002 în conformitate cu cerintele U.E. şi are următoarele caracteristici: Depozit conform / localitate Capacitate Suprafata de An sistare proiectată (mc) depozitare activitate celula I (ha) Depozit ecologic Muchea pentru 1.668.800 18,1 2018 (sau la deşeuri menajere şi industriale atingerea asimilabile acestora suprafeţei de depozitare) Celula I a Depozitului Muchea 434.000 3,1 SEM I 2009 Sursa: PJGD Braila 2008 Depozite menajere neconforme cu reglementările de mediu Depozitele de deşeuri menajere neconforme de la nivelul judeţului Brăila sunt amplasate la Făurei şi Ianca şi au următoarele caracteristici:

Depozit Suprafaţa Grad de Capacitate Capacitate An conform / umplere proiectată disponibilă închidere localitate (ha) (%) (mc) (mc) Depozitul 1,5 95 33000 1650 2017 neecologic de deşeuri menajere Făurei Depozitul 0,97 50% 25000 12500 iulie 2009 neecologic de (estimat) deşeuri menajere Ianca Sursa: PJGD 2008

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 31 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei A fost finalizată investiţia în domeniul gestionării deşeurilor din oraşul Ianca, mai exact Staţia de compostare a deşeurilor biodegradabile cu o producţie de aproximativ 5.000 t compost pe o perioadă de şase luni. Un alt proiect finanţat de UE prin Programul PHARE 2005 – “Implementarea unui sistem de management al deşeurilor în oraşul Însurăţei şi satele componente” – s-a derulat în oraşul Însurăţei (termenul de finalizare 31 august 2009). Acesta a constă în construirea unei staţii de compost a deşeurilor biodegradabile, amplasarea a 20 puncte de colectare a deşeurilor şi înfiinţarea serviciului local de salubrizare. Colectarea şi valorificarea deşeurilor municipale În prezent, sistemul de colectare al deşeurilor municipale este asigurat de 6 operatori de salubritate, din care 3 sunt privaţi şi deservesc municipiul Brăila. Ceilalţi trei fiind în coordonarea consiliilor locale ale oraşelor: Ianca, Făurei şi Însurăţei. Sistemul de colectare în municipiul Brăila nu este de tip selectiv, de asemenea în celelalte 3 oraşe se face în sistem unitar. Colectarea deşeurilor de hârtie, metal, mase plastice, în vederea reciclării, se realizează în principal prin puncte de colectare autorizate. Valorificarea deşeurilor municipale se realizează, în general, pentru deşeurile de mase plastice, metale, hârtie şi carton, cauciucuri, acumulatori. Deşeuri rurale Pe lângă depozitele orăşeneşti, fiecare localitate rurală posedă o suprafaţă, de obicei mică, de depozitare a gunoaielor menajere. Platformele neecologice de deşeuri menajere care deservesc localităţile din mediul rural sunt în numar de 142 şi, conform HG 349/2005, au termen de sistare a activitatii - 16.07.2009. Sistemul de precolecatre şi colectare în zona rurală este foarte slab dezvoltat, aria de acoperire fiind foarte mult sub ţintele stabilite: în 2005, 2,71% din zona rurală era acoperită cu servicii de salubritate, ţintele fiind pentru 2009, 80%, iar pentru 2013, 100%.

4.8.2. Disfuncţionalităti ale activitaţii de management al deşeurilor Acutizarea problematicii deşeurilor este generată de creşterea semnificativă a cantităţii acestora, precum şi de modul defectuos în care sunt soluţionate în prezent diferitele etape de gestionare a deşeurilor. Depozitele de deşeuri, prin modul în care sunt realizate şi exploatate, nu respectă exigenţele de mediu. Peste 93% din deşeurile generate ajung pe astfel de amplasamente, cu toate că înglobează materii utile: sticlă, metal, hartie, plastic, etc. Depozitarea întamplatoare pe sol a deşeurilor din mediul rural, evacuarea acestora în cursurile de apă, arderea necontrolată a deşeurilor din mediul urban, reprezintă un risc major pentru mediul ambiant. Din analiza situaţiei existente se desprind următoarele disfuncţionalităţi:  Lipsa colectării selective a deşeurilor menajere ;  Cantităţi crescute de deşeuri colectate neselectiv şi depozitate în depozitele de deşeuri;  Depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agenţii economici, pe depozitele de deşeuri menajere;  Depozitarea deşeurilor toxice şi periculoase provenite din activitãţi casnice pe depozitele municipale. 5. Analiza SWOT

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 32 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei 5.1 Puncte tari: Gospodărirea apelor:  Existenţa unor lacuri sărate, cu nămol sapropelic şi care au calităţi terapeutice;  Resurse de apă importante asigurate în special de fluviul Dunărea;  Sursele utilizabile de apă de suprafaţă reprezintă o pondere de 63% din resursa teoretică aferentă judeţului;  Resursele de apă tehnic utilizabile ale judeţului permit creşteri de debite, necesare viitoarelor consumuri;  Existenţa unei legislaţii de mediu, armonizată cu legislaţia Uniunii Europene;  Starea chimică foarte bună a apelor Dunării pentru fracţiunile dizolvate ale metalelor Cu, Zn şi Cr;  Calitatea foarte bună a apelor Dunării din punct de vedere a stării ecologice;  Starea foarte bună a apelor Dunării din punct de vedere al indicelui saprob fitoplancton;  Necontaminarea solurilor cu substanţe poluante în jurul platformelor de deşeuri industriale şi menajere (Chiscani, Tracon, Baldovineşti, Ianca, Făurei).

Riscuri naturale:  Existenţa lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor;  Legislaţia în vigoare cu privire la managementul riscului la inundaţii, care este aliniată cerinţelor europene în domeniu. (H.G. 1854/2005 – Strategia naţională de management al riscului la inundaţii);  Condiţiile geologice şi fizico-geografice situează judeţul în categoria celor cu potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren (conf. Ghidului privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren care a fundamentat Legea 575 ”Zone de risc natural”). Echiparea hidroedilitară:  Resursele de apă tehnic utilizabile ale judeţului permit creşteri de debite, necesare viitoarelor consumuri.

5.2 Puncte slabe Gospodărirea apelor:  Existenţa unor resurse de ape subterane cu grad scăzut de potabilitate;  Existenţa unor zone critice sub aspectul poluării apelor subterane cu produse petroliere sau nitraţi proveniţi din surse agricole;  Sursele de apă subterană nu îndeplinesc condiţiile de potabilitate cerute de normele actuale;  Zone sărace în resurse de apă, precum cele din bazinul hidrografic Călmăţui;  Din totalul resurselor naturale sunt utilizate cca. 29,4%;  Forajele executate înainte de anul 2000 sunt slab echipate din punct de vedere al automatizării, iar instalaţiile hidraulice şi hidromecanice au uzuri foarte mari;

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 33 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei  Factorul prioritar de presiune asupra apelor de suprafaţă şi subterane este dat de folosinţa agricolă excesivă a terenului. Acest tip de folosinţă se asociază şi cu fenomene de deşertificare şi aridizare. Riscuri naturale - inundaţii:  Vulnerabilitate la inundaţii în Insula Mare a Brăilei;  Modul defectuos de utilizare al terenurilor din zonele cu risc la inundaţii;  Comunicare defectuoasă între organele responsabile cu managementul riscului la inundaţii şi populaţia din zonele cu risc ridicat la inundaţii;  Degradarea lucrărilor existente de apărare împotriva inundaţiilor, cauza fiind neefectuarea lucrărilor de reparaţii după trecerea viiturilor.

Echiparea hidroedilitară:  Captările de apă de suprafaţă necesită reechipare (priza Brăila) şi extindere (priza Gropeni);  Captările subterane sunt exploatate la capacităţi maxime, pentru acoperirea pierderilor mari de apă din reţea şi a sustragerii ilegale de apă din reţea, prin branşamente ilegale;  Forajele pentru captarea apei subterane, executate înainte de anul 2000, sunt slab echipate, din punct de vedere al automatizării, iar instalaţiile hidraulice şi hidromecanice prezintă uzuri foarte mari;  Toate staţiile de tratare existente necesită retehnologizări şi mărirea capacităţilor de tratare;  Sistemele rurale de alimentare cu apă, aflate în exploatare, nu beneficiază de instalaţii de tratare (clorare), chiar dacă calitatea apei prelevate de la sursă nu îndeplineşte întotdeauna condiţiile de calitate, conform normativelor în vigoare;  O mare parte din rezervoarele de înmagazinare a apei potabile prezintă uzuri mari la instalaţiile hidraulice;  Capacităţile de stocare a apei potabile, în special în mediul rural, sunt subdimensionate sau nu există de loc, reţelele de distribuţie fiind alimentate direct de la sursă;  O parte dintre echipamentele electromecanice ale staţiilor de pompare a apei potabile nu mai corespund, având durata de viaţă depăşită. Au uzuri foarte mari, menţinerea lor în exploatare fiind dificilă şi implicând cheltuieli mari;  Reţelele de distribuţie a apei potabile au vechime mai mare de 40 ani pentru un procent de 50% din lungimea totală, ceea ce permite pierderi mari de apă potabilă şi infiltrarea acesteia în reţelele de canalizare, cu efect direct asupra funcţionării staţiilor de epurare a apelor uzate;  Canalizarea apelor uzate se realizează într-un număr foarte mic de localităţi: cele patru oraşe Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei şi în comunele: Cireşu, Gropeni, Movila Miresii;  Staţii de epurare a apelor uzate există numai în oraşele Făurei, Ianca, Însurăţei şi în comuna Movila Miresii;  Reţelele de canalizare a apelor uzate au grad avansat de uzură datorită vechimii conductelor;  Etanşările conductelor nu sunt bine realizate, ceea ce permite poluarea pânzei freatice, precum şi costuri de întreţinere şi exploatare ridicate;  Lipsa reţelelor de canalizare în satele şi cartierele limitrofe oraşelor, dar şi în majoritatea comunelor;  Staţiilor de epurare în funcţiune sunt într-un grad avansat de uzură; INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 34 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei  În oraşele Însurăţei şi Făurei staţiile de epurare nu funcţionează.

5.3 Oportunităţi Gospodărirea apelor:  Elaborarea Schemei Directoare de Amenajare a Bazinului Hidrografic, care reprezintă principalul instrument de planificare a gospodăririi apelor în bazinul râului Siret;  Finanţarea unor proiecte de gospodărirea apelor din credite externe rambursabile;

Riscuri naturale:  Existenţa „Planului judeţean de apărare împotriva dezastrelor”, care conţine prevederi legate de protecţia şi intervenţia în caz de dezastre naturale;

 Existenţa legislaţiei, la nivel naţional, privind realizarea hărţilor de risc la inundaţii (Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V- Riscuri naturale şi HG 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare a hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii).

Echipare hidroedilitară:  Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzată;  Extinderea şi modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate răspunde cerinţelor cuprinse în directivele europene;  Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, prin dimensiunea lor socială, asigură locuri de muncă pentru un număr mare de salariaţi, dar mai ales asigură populaţiei condiţii optime de trai.

5.4 Riscuri Gospodărirea apelor:  Managementul deficitar al resurselor de apă provoacă scăderea calităţii vieţii;  Degradarea progresivă a calităţii apelor subterane face ca aceasta să fie din ce în ce mai puţin folosită pentru alimentarea cu apă.  Topografia plată (cu dinamica foarte redusă a scurgerii apei) şi erozională, face ca resursele de apa să devină foarte vulnerabile la procesele poluante;

Riscuri naturale:  Neaplicarea prevederilor din legislaţia în vigoare favorizează continuarea producerii fenomenului de inundaţii cu distrugeri materiale şi chiar pierderi de vieţi omeneşti.

Echiparea hidroedilitară:  Risc permanent de degradare a factorilor de mediu, ca urmare a numărului mic de localităţi cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă şi canalizare;  Localităţile care au alimentare cu apă în sistem centralizat, dar nu au sistem de canalizare şi epurare al apelor uzate sunt un factor major de presiune asupra mediului; INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 35 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei  Lipsa intervenţiilor prompte în ceea ce priveşte echiparea cu instalaţii centralizate de apă şi canalizare duce la de popularea spaţiului rural.

6. Sinteza strategiilor sectoriale de dezvoltare durabilă În calitate de ţară membră a Uniunii Europene, România este obligată să îşi îmbunătăţească calitatea factorilor de mediu şi să îndeplinească cerinţele Acquis-ului european. Astfel, ţara noastră a adoptat o serie de Planuri şi Programe de acţiune atât la nivel naţional cât şi regional, toate în concordanţă cu Documentul de Poziţie al României – “Tratatul de Aderare, Capitolul 22”. Cele mai importante documente adoptate fiind:  Planul de Dezvoltare Naţională - PDN;  Cadrul Naţional Strategic de Referinţă – CNSR, pentru perioada de programare 2007-2013;  Programul Operaţional Sectorial de Mediu – POS – Mediu;  Planuri Locale pentru Protecţia Mediului - PLAM, elaborate la nivel regional;  Planuri de Conformare, elaborate la nivel local de toţi agenţii economici.

6.1 Programul Operaţional Sectorial de Mediu A fost elaborat în conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013, respectiv “Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului”, precum şi cu prioritatea 1 a CNSR, respectiv “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”. Programul se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale. Obiectivul major al Programului Sectorial îl constituie protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standului de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile Acquis-ului de mediu. Printre obiectivele specifice care stau la baza realizării obiectivului major se află şi “Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare a apei uzate, în majoritatea zonelor urbane până în 2015, precum şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare”.

6.2 Conceptul de Schemă Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic ( definit prin legea Apelor – 310/2004 care modifică şi completează legea 107/1996) Planificare în domeniul apelor se realizează la nivel de bazin hidrografic, care are ca instrumentul de lucru Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic. Schema stabileşte orientările fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi orientările pentru protejarea zonelor umede. Obiectivele specifice privind calitatea şi cantitatea apei vizate de schema directoare a unui bazinului hidrografic sunt:  asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor de suprafaţă şi subterane;  valorificarea potenţialului apelor;  apărarea împotriva acţiunii distructive a apei.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 36 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei

Schema Directoare cuprinde: Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH) şi Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH). Finalizarea acesteia este prevăzută la 22 decembrie 2009, iar măsurile propuse vor fi operaţionale până în decembrie 2012. Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic este componenta prin care se face gestionarea cantitativă a resurselor de apă, şi are ca scop fundamentarea măsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrărilor pentru:  realizarea şi menţinerea echilibrului între cerinţa de apă a folosinţelor şi disponibilul la sursele de apă;  diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale legate de ape (inundaţii, secete, exces de umiditate, eroziunea solului) asupra vieţii, bunurilor şi activităţilor socio-economice;  utilizarea potenţialului apelor: producere de energie hidroelectrică şi hidromecanică, navigaţie, extragere materiale de construcţie, acvacultură, turism etc;  determinarea cerinţelor de mediu asupra resurselor de apă. Principalele obiective ale acestui plan sunt:  inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterane;  determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă;  identificarea amenajărilor structurale existente care asigură disponibilul de apă la surse şi principalii parametrii de performanţă;  determinarea viitoarelor cerinţe socio-economice şi de mediu privind resursele de apă;  identificarea opţiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul de apă la sursă şi cerinţele de apă ale folosinţelor;  evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii;  identificarea acţiunilor, măsurilor, soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea scopului pe care-l are schema directoare;  identificarea constrângerilor, a conflictelor de interese şi a soluţiilor de rezolvare;  analiza de impact şi evaluarea riscurilor induse de acţiunile, măsurile şi lucrările propuse în planul de amenajare al bazinului hidrografic. Planul de Management al Bazinului Hidrografic este componenta de gestionare calitativă a apelor. Principalele obiective ale acestuia sunt:  atingerea şi menţinerea stării bune a apelor;  identificarea presiunilor antropice importante şi a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă;  diminuarea efectelor negative şi reducerea surselor de poluare;  determinarea cerinţelor de calitate asupra resurselor de apă. Planurile de amenajare şi de management sunt în curs de elaborare de către Administraţia Naţională “Apele Române” sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru protecţia fluviului Dunărea.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 37 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei 6.3 Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii, adoptată prin HG 1854/2005, are drept scop reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor, printr-o planificare adecvată şi printr-o politică care să corespundă standardelor şi asteptărilor comunităţilor umane, în condiţiile protecţiei mediului. Strategia propune principalele activităţi în managementul riscului la inundaţii, şi anume:  activităţi preventive;  activităţi de management operaţional;  activităţi care se întreprind după trecerea inundaţiilor. Principiile strategiei sunt:  principiul dezvoltării durabile: adoptarea unor acţiuni astfel încât impact inundaţiilor să fie suportabil din punct de vedere economic, ecologic şi social;  abordarea strategică pe o perioadă de timp: ia în considerare eventuale schimbări în frecvenţa şi vulnerabilitatea la inundaţii, precum şi alte aspecte posibile;  simplitate şi transparenţă: care conduce la diminuarea riscului producerii de victime omeneşti şi a pagubelor generate de inundaţii, numai prin acţiunea comună a administraţiei centrale şi locale, a comunităţilor locale;  abordare bazinală: introducerea conceptului de planuri de gestionare a riscului la inundaţii la nivel de bazin hidrografic şi a unor programe de măsuri elaborate în concordanţă cu prevederile Directivei Cadru privind Apa;  abordarea interdisciplinară: toate aspectele relevante ale gestionării apelor, amenajării teritoriului, utilizării terenurilor, agriculturii, transporturilor şi dezvoltării urbane, conservarea naturii vor fi abordate împreună atât la nivel naţional, cât şi la cel regional şi local;  principiul solidarităţii: măsurile adoptate pentru protecţia împotriva inundaţiilor a unui obiectiv nu trebuie să compromită capacitatea de a adopta propriile măsuri de apărare a vecinilor situaţi în amonte şi aval de obiectivul respectiv;  menţinerea unui echilibru între măsurile şi acţiunile preventive, cele de răspuns şi cele de reconstrucţie după trecerea fenomenului de inundaţii prin utilizarea planurilor de amenajare a teritoriului, a măsurilor structurale şi nestructurale, a măsurilor biologice ca şi a planurilor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă;  aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea Europeană privind măsurile preventive împotriva inundaţiilor, de protecţie şi diminuare a efectelor acestora;  acţiuni concrete şi intergrate aplicate pe întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic, condiţie prealabilă pentru realizarea strategiei şi a planului de reducere a riscului la inundaţii.

7. Măsuri şi lucrări corelate cu strategiile sectoriale de dezvoltare durabilă 7.1 Gospodărirea Apelor Din punct de vedere administrativ, judeţul Brăila se înscrie în bazinele hidrografice: Ialomiţa – Buzău (cea mai mare parte a judeţului), Dobrogea – Litoral (Insula Mare a Brăilei) şi Siret (cca. 3% în nord-vest). Până la finalizarea Schemelor Directoare a acestor bazine, pentru judeţul Brăila administratorii bazinului hidrografic Ialomiţa – Buzău, care are cea mai ridicată pondere pe teritoriul judeţean, îşi propun (conform adresei nr. 2644/28.05.2009):  acţiuni de recalibrare a lucrărilor de apărare existente;  întreţinerea albiei râurilor prin îndepărtarea vegetaţiei forestiere;

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 38 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei  reabilitarea lucrărilor existente sau lucrări noi de apărare împotriva inundaţiilor, în următoarele zone cu risc major de inundare:  consolidări de maluri ale r. Siret, zona Corbu Vechi-confluenţă cu r.Buzău,  consolidări de maluri pe Dunăre, zona limitrofă cu Insula Mare a Brăilei,  amenajarea r. Buzău, sector Pitulaţi-confluenţă r. Siret,  amenajarea r. Buzău, sector Dâmboca (jud. Buzău)-Pitulaţi.  actualizarea documentaţiilor tehnice privind apărarea împotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în vecinătatea apelor;  realizarea unor documentaţii tehnice pentru rezolvarea problemelor majore la vulnerabilitatea la inundaţii existentă pe fluviul Dunărea, în Insula Mare a Brăilei (pericolul deversării digurilor, producerea infiltraţiilor în diguri, eroziunea malurilor, înmlăştinirea suprafeţelor îndiguite şi irigate);  realizarea hărţilor de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001- „Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V- Zone de risc natural”. Pe baza acestor hărţi şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.

PROGRAM DE MĂSURI DOMENIUL: Gospodărirea Apelor SUBDOMENIUL: Amenajarea bazinului Hidrografic Obiective Direcţii de acţiune/măsuri Etapa Propunere pentru realizarea responsabilităţi obiectivelor: Apărarea împotriva inundaţiilor permanent Direcţia Apelor Buzău . întreţinerea albiei Ialomiţa, SGA Brăila râurilor prin îndepărtarea vegetaţiei forestiere; . acţiuni de recalibrare a II - III Direcţia Apelor Buzău lucrărilor de apărare Ialomiţa, existente; SGA Brăila . reabilitarea lucrărilor II - III Direcţia Apelor Buzău existente sau realizarea de Ialomiţa, lucrări noi de apărare SGA Brăila împotriva inundaţiilor, în următoarele zone cu risc major de inundare: r. Siret (zona Corbu Vechi- confluenţă cu r. Buzău), fl. Dunărea (zona limitrofă

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 39 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Insulei Mare a Brăilei), r. Buzău (zona Pitulaţi- confluenţa cu Siret), r. Buzău, (zona Dâmboca (jud. Buzău)-Pitulaţi); I-II Direcţia Apelor Buzău . actualizarea Ialomiţa, SGA Brăila documentaţiilor tehnice privind apărarea împotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în vecinătatea apelor; . realizarea unor I-II Direcţia Apelor Buzău documentaţii tehnice pentru Ialomiţa, SGA Brăila rezolvarea problemelor Directia apelor majore privind Dobrogea-Litoral vulnerabilitate la inundaţii existentă pe fluviul Dunărea, în Insula Mare a Brăilei (pericolul deversării digurilor, producerea infiltraţiilor în diguri, eroziunea malurilor, înmlăştinirea suprafeţelor îndiguite şi irigate); . realizarea hărţilor de II-III risc la inundaţii, acţiune Direcţia Apelor Buzău prevăzută şi în legea Ialomiţa, SGA Brăila 575/2001- „Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V- Zone de risc natural”. Pe baza acestor hărţi şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.

7.2 Echiparea hidroedilitară – alimentare cu apă şi canalizare ape uzate În calitate de ţară membră a Uniunii Europene, România este obligată să îşi îmbunătăţească calitatea factorilor de mediu şi să îndeplinească cerinţele Acquis-ului european. Astfel, ţara noastră a adoptat o serie de Planuri şi Programe de acţiune atât la nivel naţional cât şi regional, toate în concordanţă INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 40 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei cu Documentul de Poziţie al României – “Tratatul de Aderare, Capitolul 22”. Cele mai importante documente adoptate fiind: ● Planul de Dezvoltare Naţională - PDN; ● Cadrul Naţional Strategic de Referinţă – CNSR, pentru perioada de programare 2007-2013; ● Programul Operaţional Sectorial de Mediu – POS – Mediu; ● Planuri Locale pentru Protecţia Mediului - PLAM, elaborate la nivel regional;

● Planuri de Conformare, elaborate la nivel local de toţi agenţii economici. Programul Operaţional Sectorial de Mediu a fost elaborat în conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013, respectiv “Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului”, precum şi cu prioritatea 1 a CNSR, respectiv “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”. Programul se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale. Obiectivul major al Programului Sectorial îl constituie protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standului de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile Acquis-ului de mediu. Printre obiectivele specifice care stau la baza realizării obiectivului major se află şi “Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare a apei uzate, în majoritatea zonelor urbane până în 2015, precum şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare”. În contextul prezentat, obiectivele prioritare în domeniul apei în judeţul Brăila sunt: Obiectivul 1: conformarea cu angajamentele de tranziţie şi obiectivele intermediare convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României pentru implementarea Directivei 91/271/CEE cu privire la colectarea şi tratarea apelor uzate urbane. Obiectivul 2: conformarea cu Directiva 98/83/CE cu privire la calitatea apei destinată consumului uman, aşa cum a fost transpusă în legislaţia românească de Legea 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile (modificată prin Legea nr.311/2004) şi să se îmbunătăţească performanţa operaţională a infrastructurii de apă a judeţului pentru a se asigura viabilitatea finaciară şi operaţională. Acţiunile necesare pentru realizarea obiectivului 1 sunt conforme cu propunerile din „Master Planul pentru sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Brăila”, elaborat de firma TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD, în iulie 2008. În conformitate cu Directiva europeană 91/271/CEE, Articolul 2(4), analiza se face la nivelul „aglomerărilor”, care se definesc ca fiind „o zonă în care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apa uzată să fie colectată şi transportată către o staţie de epurare urbană sau către un punct final de descărcare”. Aglomerările pentru care se fac propunerile sunt: Aglomerarea Populaţie Reţea canalizare Staţii epurare Perioada de echivalentă (km) realizare (l.e.) m. Brăila 245080 170 (E) st. epurare (N) 2008 - 2015 Făurei 4925 2 (E) tr. secundară (E) 2008 - 2018 Ianca 13045 2 (E) tr. terţiară (E) 2010 - 2013 Însurăţei 8262 33 (E) tr. secundară (E) 2013 - 2015

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 41 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Viziru 6590 11(N) st. epurare (N) 2013 - 2015 Tufeşti 6012 5 (N) st. epurare (N) 2013 - 2015 Chiscani 5534 5 (N) racord la SE 2015 Brăila T. Vladimirescu 5406 3 (N) st. epurare (N) 2015 Movila Miresii 4990 3 (E) tr. secundară (E) 2015 Suteşti 4955 2 (N) st. epurare (N) 2018 Ulmu 4513 4 (N) st. epurare (N) 2018 Tichileşti 4464 3 (N) st. epurare (N) 2018 Vădeni 4362 4 (N) racord la SE 2018 Brăila Dudeşti 4246 6 (N) st. epurare (N) 2018 Victoria 4050 4 (N) st. epurare (N) 2018 Stăncuţa 4026 5 (N) st. epurare (N) 2018 Măxineni 3928 7 (N) st. epurare (N) 2018 Traian 3851 4 (N) st. epurare (N) 2018 Mircea Vodă 3757 3 (N) st. epurare (N) 2018 Bărăganul 3722 3 (N) st. epurare (N) 2018 Gropeni 3721 4 (E) st. epurare (N) 2018 Cireşu 3683 4 (E) st. epurare (N) 2018 Zăvoaia 3640 3 (N) st. epurare (N) 2018 Galbenu 3635 7 (N) st. epurare (N) 2018 Măraşu 3609 5 (N) st. epurare (N) 2018 Jirlău 3551 6 (N) st. epurare (N) 2018 Berteştii de Jos 3404 4 (N) st. epurare (N) 2018 3241 3 (N) st. epurare (N) 2018 Roşiori 3223 5 (N) st. epurare (N) 2018 Salcia Tudor 3154 3 (N) st. epurare (N) 2018 Bordei Verde 3152 4 (N) st. epurare (N) 2018 Vişani 2892 3 (N) st. epurare (N) 2018 Surdila Găiseanca 2850 4 (N) st. epurare (N) 2018 Grădiştea 2745 4 (N) st. epurare (N) 2018 Unirea 2665 2 (N) st. epurare (N) 2018 Râmnicelu 2390 4 (N) st. epurare (N) 2018 Siliştea 2019 4 (N) st. epurare (N) 2018 INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 42 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei

Sursă Date: Master Plan pentru servicii de apă şi apă uzată, judeţ Brăila 2008 În care: E = extindere N = nou SE = staţie de epurare Realizarea obiectivului 2 privind asigurarea calităţii apei pentru consumul uman şi îmbunătăţirea performanţei operaţionale a infrastructurii de apă în judeţ în vederea asigurării viabilităţii financiare şi operaţionale presupune următoarele direcţiile de acţiune:  modernizarea şi reabilitarea sistemului zonal de alimentare cu apă Brăila;  extinderea sistemului regional de alimentare cu apă Gropeni - Ianca - Movila Miresii;  reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile în toate localităţile alimentate cu apă din surse de suprafaţă sau subterane;  realizarea lucrărilor de alimentare cu apă în localităţile fără alimentare cu apă în sistem centralizat. Un obiectiv al Master Planului este “identificarea investiţiilor necesare pe termen lung în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor, pentru a le aduce în concordanţă cu Directivele relevante ale CE.” Scopul acestor măsuri, propuse pentru perioada 2007 – 2013, este acela de:  eliminare a deficienţelor, reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, în conformitate cu angajamentele asumate de România;  atingere a standardelor pentru sistemele de apă potabilă şi apă uzată;  reducere a costurilor de operare până la un nivel suportabil;  îmbunătăţire a condiţiilor de sănătate şi siguranţă a utilizatorilor serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. Acţiunile necesare pentru atingerea scopului menţionat se referă la nivel de aglomerare umană, stabilite în urma unor analize tehnico-economice şi a impactului asupra mediului. Pe baza analizelor tehnico-economice aglomerările s-au unit formând clustere, pentru canalizarea apelor uzate şi zone, pentru alimentarea cu apă. Propunerile pentru alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate în aglomerările propuse sunt:  aglomerarea BRĂILA (m. Brăila, Baldovineşti, Lacu Sărat, Vărsătura) face parte din sistemul zonal Brăila. Pentru sistemul de alimentare cu apă se propune reabilitarea sursei de apă şi a staţiei de tratare a apei de la Chiscani, reabilitarea reţelei de distribuţie a apei în municipiul Brăila şi în satele Baldovineşti şi Lacul Sărat. Pentru sistemul de canalizare se propune realizarea staţiei de epurare în municipiul Brăila, cu capacitate pentru 305.867 locuitori echivalenţi, staţie care va avea fi treapta terţiară de epurare, reabilitarea staţiilor de pompare a apei uzate din municipiul Brăila şi reabilitări, extinderi şi realizări de reţele de canalizare în Municipiul Brăila, şi satele Baldovineşti, Lacul Sărat, Vărsătura, va avea o lungime totală de 289,5km.  aglomerarea ÎNSURĂŢEI: Pentru sistemul de alimentare cu apă se propune extinderea frontului de captare cu 3 foraje, reabilitarea staţiei de clorinare şi a laboratorului de analize, reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie, pe o lungime de 37km. Pentru sistemul de canalizare se propune reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare (în prezent nu funcţionează) pentru capacitatea de 22.466 locuitori echivalenţi, precum şi completarea procesului de epurare cu treaptă biologică şi terţiară. Reţeaua de canale va fi reabilitată şi extinsă cu 47km şi va fi echipată cu 3 staţii de pompare ape uzate.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 43 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei  aglomerarea IANCA (Ianca, Perişoru, Plopu) face parte din sistemul regional. Pentru sistemul de alimentare cu apă se propune reabilitarea staţiei de clorinare şi a reţelei de distribuţie pe o lungime de 11,5km. Pentru sistemul de canalizare se propune reabilitarea staţiei de epurare şi completarea cu treaptă terţiară de epurare pentru capacitatea de 12.526 locuitori echivalenţi, reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare cu lungime totală de 20km. Echiparea reţelei cu staţii de pompare ape uzate.  aglomerarea FĂUREI: Pentru alimentarea cu apă se propune reabilitarea aducţiunii de apă, a staţiei de pompare, precum şi reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie apei potabile pe o lungime totală de 22,5km. Pentru sistemul de canalizare se propune reabilitarea staţiei de epurare, care va ajunge astfel la o capacitate pentru 7.712 locuitori echivalenţi, reechiparea staţiei de pompare ape uzate şi extinderea reţelei de canale cu 21,3km.  aglomerarea TUFEŞTI face parte din sistemul zonal Gropeni: Pentru dezvoltarea alimentării cu apă se propune extinderea reţelei de distribuţie apei cu 3km. Pentru apele uzate se propune un sistem de canalizare divizor, cu reţea de canalizare a apei uzate menajere de 30,5km şi reţea de ape meteorice de 5,5km. Racordarea reţelei se face la staţia de epurare a oraşului Însurăţei.  aglomerarea VIZIRU face parte din sistemul zonal Gropeni: Pentru sistemul de alimentare cu apă se propune extinderea reţelei de distribuţie cu 3km. Pentru canalizarea apelor uzate se propune un sistem divizor, cu reţeaua de ape uzate menajere de 27,5km şi reţeaua de ape meteorice de 4km. Reţeaua se va racorda la staţia de epurare a oraşului Însurăţei, printr-o staţie de pompare.  aglomerarea CHISCANI face parte din sistemul zonal Brăila: Pentru dezvoltarea alimentării cu apă se propune reabilitarea reţelei de distribuţie pe o lungime de 7km. Canalizarea apelor uzate se face în sistem divizor, cu reţea pentru ape uzate menajere de

27,5km şi reţea pentru ape meteorice de 4,5km. Evacuarea apei uzate se va face la staţia de epurare a municipiului Brăila printr-o staţie de pompare.  aglomerarea VĂDENI face parte din sistemul zonal Brăila: Pentru dezvoltarea sistemului de apă se propune mărirea capacităţii la sursă, sistemul zonal Brăila, printr-un nou branşament. Sistemul de apă propriu va cuprinde o staţie de clorinare, o staţie de pompare şi un rezervor de înmagazinare a apei. Aducţiunea apei de la sursă are 7km, Reţeaua de distribuţie se va extinde cu 7,5km. Pentru canalizarea apelor uzate se propune un sistem divizor, cu reţea de ape uzate menajere de 18,5km şi reţea meteorică de 4,5km. Evacuarea apelor uzate se face în staţia de epurare a municipiului Brăila.  aglomerarea ULMU face parte din sistemul regional al judeţului: Alimentarea cu apă a aglomerării se va face din sistemul regional Gropeni – Ianca. Sistemul cuprinde o staţie de clorinare, o staţie de pompare şi un rezervor de înmagazinare a apei. Reţeaua de distribuţie va avea are o lungime de 16km. Pentru canalizarea apelor uzate se va realiza un sistem divizor, cu reţele de apă uzată menajeră de 20km şi reţele de ape meteorice de 6km. Apa uzată se va epura într-o staţie de epurare proprie pentru capacitatea de 3.337 locuitori echivalenţi.  aglomerarea JIRLĂU. Pentru alimentarea cu apă se propune reechiparea celor 3 foraje existente, realizarea unei staţii de clorinare şi reabilitarea reţelei de distribuţie pe un sector de 7km. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor, cu reţea pentru ape uzate menajere de 14,5km şi reţea pentru ape meteorice de 4km. Epurarea apelor canalizate se va face într-o staţie de epurare proprie, cu capacitate pentru 3.677 locuitori echivalenţi.  aglomerarea SURDILA GĂISEANCA face parte din sistemul regional al judeţului. Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă a aglomeraţiei se propune realizarea unui rezervor de înmagazinare a apei şi extinderea reţelei de distribuţie cu 4km. Reţeaua de canalizare a apelor uzate va avea o lungime

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 44 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei de 10km şi o staţie de pompare ape uzate, care va evacua apa canalizată în staţia de epurare a oraşului Făurei.  aglomerarea SUTEŞTI face parte din sistemul regional. Pentru îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă se propune reabilitarea reţelei de distribuţie pe o lungime de 7km. Pentru canalizarea şi epurarea apelor uzate se propune un sistem divizor. Acesta va avea reţele de canalizare pentru ape uzate menajere de 20,5km şi pentru ape meteorice de 4,3m. Staţia de epurare propusă va avea capacitate pentru 4.608 locuitori echivalenţi şi va funcţiona cu treaptă mecanică şi biologică.  aglomerarea BĂRĂGANU se alimentează din sursă subterană. Pentru îmbunătăţirea sistemului existent se propune reabilitarea reţelelor de distribuţie pe o lungime de 14km. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor, cu reţele pentru canalizare ape uzate menajere cu lungime de 19km şi pentru ape meteorice cu lungimi de 4km. Epurarea apelor canalizate se va face într-o staţie de epurare cu capacitate pentru 3.807 locuitori echivalenţi.  aglomerarea ZĂVOAIA face parte din sistemul regional. Pentru alimentarea cu apă se propune ca sursă sistemul regional existent Ianca – Gropeni. Sistemul de apă al aglomeraţiei

va cuprinde o staţie de clorinare, o staţie de pompare şi un rezervor de înmagazinare a apei potabile. Conducta de aducţiune a apei din sistemul existent va avea o lungime de 500m, iar reţeaua de distribuţie va avea 19km. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem local, prin canalizarea separată a apelor uzate menajere şi a celor meteorice. Reţeaua de canale menajere va avea o lungime de 19,7km şi cea pentru ape meteorice 4km. Instalaţia de epurare a apelor uzate colectate are o capacitate pentru 2.715 locuitori echivalenţi.  aglomerarea TĂTARU face parte din sistemul regional al judeţului. Pentru alimentarea cu apă se propune ca sură de apă sistemul de alimentare Gropeni – Ianca. Aducţiunea de apă va avea 3 km, iar reţeaua de distribuţie cca. 11km. Canalizarea apelor uzate se propune în sistem divizor, cu o reţea de canale pentru apele uzate menajere de 14km, pentru apa meteorică un canal de 2km lungime. Epurarea apelor se va face într-o staţie de epurare pentru capacitatea de 2.462 locuitori echivalenţi.  aglomerarea CIOCILE face parte din sistemul regional. Alimentarea cu apă se propune din sistemul regional de apă Gropeni–Ianca. Se propune extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei cu 12km. Canalizarea apelor uzate se face numai pentru ape menajereprintr-un colector şi o reţea de canale cu lungimea totală de 18,5km. Sistemul cuprinde şi o staţie de pompare, care evacuează apa într-o staţie de epurare. Aceasta va acoperi o capacitate de 2.253 locuitori echivalenţi.  aglomerarea VIŞANI face parte din sistemul regional. Alimentarea cu apă se propune din sistemul de apă existent Gropeni–Ianca. Aducţiunea de apă potabilă în aglomeraţie este de 8km. Sistemul de alimentare propus mai cuprinde o staţie de clorinare, o staţie de pompare şi un rezervor pentru înmagazinarea apei potabile. Reţeaua de distribuţie are o lungime de 8km. Este propusă numai canalizarea apelor uzate menajere, printr-un colector principal şi o reţea de canale cu lungimea totală de 10km. Se propune o staţie de epurare pentru o capacitate de 2.130 locuitori echivalenţi.  aglomerarea DUDEŞTI face parte din sistemul regional propus şi cuprinde satele Dudeşti şi Bumbăcari. Alimentarea cu apă se propune din sistemul regional existent Gropeni-Ianca. Aducţiunea apei până în aglomerare va avea lungimea de 7km. Sistemul de alimentare va cuprinde şi o staţie de clorare, una de pompare şi un rezervor pentru înmagazinarea apei potabile. Reţeaua de distribuţie a apei în cele două sate va avea o lungime de 10,5km. Canalizarea apelor se va face numai pentru apele uzate menajere. Sistemul de canalizare propus va avea o reţea de canalizare cu lungimea 12km, o staţie de pompare şi o staţie de epurare cu pentru o capacitate pentru 2.125 locuitori echivalenţi.

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 45 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei  aglomerarea TICHILEŞTI face parte zona Tichileşti. Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă se propune extinderea reţelei de distribuţie existentă cu 2,5km de reţea. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor. Sistemul de canalizare al apelor uzate menajere cuprinde o reţea cu lungimea totală de 18,5km şi o staţie de epurare cu capacitatea pentru 3.879 locuitori echivalenţi. Reţeaua de canalizare pluvială va avea o lungime de 3,5km.

 aglomerarea GROPENI face parte din zona Gropeni. Se propune extinderea actualului sistem de apă cu 7km reţea de distribuţie a apei potabile. Aglomerarea va avea un sistem divizor de canalizare a apelor uzate. Canalizarea menajeră va avea o reţea de canale cu lungime totală de 15km şi o staţie de epurare cu capacitatea pentru 3.669 locuitori echivalenţi. Reţeaua de canalizare pluvială va avea o lungime de 4km.  aglomerarea CAZASU face parte din zona Brăila. Alimentarea cu apă a acesteia necesită extinderea reţelei de distribuţie cu 9km. Canalizarea apelor uzate se va realiza prin sistem divizor. Apele uzate menajere vor fi canalizate printr-o reţea cu lungimea totală de 19,5km. Sistemul mai cuprinde o staţie de pompare a apelor către viitoarea staţie de epurare a municipiul Brăila. Canalizarea pluvială va avea o reţea cu lungimea de 4,8km.  aglomerarea VICTORIA. Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă a aglomerării se propune extinderea reţelei de distribuţie a apei cu 3,5km conducte. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor. Apele uzate menajere se vor colecta printr-o reţea cu lungimea totală de 23,2km. Sistemul va cuprinde şi o staţie de pompare a apelor uzate către o staţie de epurare cu capacitatea de 2.573 locuitori echivalenţi. Reţeaua de ape pluviale de avea o lungime de 4km.  aglomerarea LANURILE face parte din sistemul regional. Sistemul actual de alimentare cu apă necesită extinderea reţelei de distribuţie cu 5km. Canalizarea apelor uzate se va realiza în sistem divizor. Apele uzate menajere vor fi canalizate printr-o reţea cu lungimea totală 13,7km. Sistemul va mai avea o staţie de pompare pentru evacuarea apelor uzate în viitoarea staţie de epurare a municipiului Brăila. Canalizarea apelor pluviale va avea o lungime de 1,5km.  aglomerarea MOVILA MIRESII face parte din sistemul regional. Sistemul actual de alimentare cu apă necesită reabilitarea staţiei de clorare şi a reţelei de distribuţie pe o lungime de 8,8km. Canalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor. Canalizarea apelor uzate menajere reabilitarea colectorului principal pe un sector cu 2km lungime şi extinderea reţelei de canale cu 10,5km. Staţia de epurare existentă nu mai funcţionează, fapt pentru care se propune o staţie de epurare nouă cu capacitatea de epurare pentru 3.357 locuitori echivalenţi. Canalizarea apelor pluviale se va realiza printr- o reţea de 3,5km.  aglomerarea MIRCEA VODĂ face parte din sistemul regional. Sistemul actual de alimentare cu apă necesită reabilitarea staţiei de clorare, reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie cu 9km, respectiv 3km. Sistemul de canalizare necesită doar extinderea reţelei cu 12km. Tot ca investiţii pe termen lung, Master Planul propune şi extinderea actualului sistem regional de alimentare cu apă Gropeni – Ianca cu:  o captare de apă de suprafaţă,  o staţie de tratare a apei de 81.512 locuitori echivalenţi pentru localităţile racordate la acest sistem;  aducţiuni de apă cu lungimi de 125km;  staţii de pompare şi repompare a apei în sistem (5 bucăţi). Pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă şi a canalizării apelor uzate în zonele rurale situate în afara aglomerărilor şi zonelor prezentate, documentaţia Master Plan face următoarele propuneri: INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 46 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei  foraje pentru captarea apei subterane, total 52 bucăţi;  racord la sistemele de apă existente, 53 bucăţi;  staţii de clorare a apei captate, 105 bucăţi;  aducţiuni de apă, de la sursă la punctele de consum, 157,5km;  staţii de pompare a apei potabile, 105 bucăţi;  rezervoare de înmagazinare a apei, 105 bucăţi;  reţea de distribuţie în localităţi, cca. 525 km;  staţii de epurare a apelor uzate, cu capacităţi totale pentru 73.500 locuitori echivalenţi,  staţii de pompare a apelor uzate, 96 bucăţi;  reţele de canalizare, care includ şi colectoarelele principale, 637,5 km (157,5 km pentru colectoarele principale şi 480 km pentru reţelele de canale). Acţiunile propuse vor avea un impact pozitiv asupra mediului, ele acţionând pe mai multe căi, în mod direct sau indirect, astfel:  extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare, precum şi construirea şi reabilitarea staţiilor de epurare conduc la reducerea poluării şi la îmbunătăţirea calităţii apei evacuate în emisar;  datorită construirii şi reabilitării staţiilor de epurare, se reduc pierderile de apă uzată şi astfel se reduce şi poluarea solurilor. Se poate estima un impact negativ, dacă nămolul rezultat din epurarea apelor uzate, poluat cu metale grele, ar fi utilizat în agricultură;  extinderea şi modernizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare vor contribui la îmbunătăţirea calităţii apei şi solului, îmbunătăţind condiţiile din ecosistemele acvatice. Este importantă respectarea prevederilor legislative de mediu pentru proiectare şi execuţie, precum şi realizarea evaluării impactului asupra mediului;  având în vedere reducerea poluării apei, va exista un efect pozitiv asupra mediului pe termen lung. La proiectarea şi execuţia investiţiilor propuse se va acorda o atenţie deosebită amplasamentelor aflate în apropierea siturilor “Natura 2000”;  calitate mai bună a apei potabile, a colectării apelor uzate şi a sistemelor de epurare, vor avea un impact pozitiv asupra sănătăţii umane;  gospodărire mai bună a apelor va reduce pierderile de apă, limitând utilizarea resurselor naturale;

 îmbunătăţirea epurării apelor uzate şi a serviciilor de alimentare cu apă vor conduce la schimbarea comportamentului ecologic responsabil al cetăţenilor, în ceea ce priveşte gospodărirea apelor. Controlul şi dezvoltarea durabilă a sistemelor de apă şi canalizare, vor contribui la creşterea nivelului calităţii vieţii tuturor factorilor interesaţi.

Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila, în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, a aplicat un proiect privind investiţii pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în aglomerările:  Brăila, Vărsătura, Lacu Sărat, Baldovineşti: - reabilitare staţie de tratare

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 47 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei - reabilitare rezervoare 2x20 000m3 + 1x5 000m3 - reabilitare 3 staţii de pomparea apei potabile - reabilitare reţea distribuţie, L=20,44km şi extindere reţea distribuţie, L=17,3km - montare contoare de apă potabilă, 7 000 buc. - reabilitare staţie clorare şi realizarea unei noi staţii de clorare - reabilitare reţea de canalizare, L=13,34km - extindere reţea de canalizare, L=69,4km - reabilitare 7 staţii d epompare ape uzate - realizare conductă de refulare, L=5,2km - staţie pompare ape uzate, 1buc.  Făurei: - reabilitare rezervor de 2 500m3 - reabilitare staţie de clorare - reabilitare staţie de pompare apă potabilă - reabilitare reţele de distribuţie apă potabilă, L=8,27km - montare contoare de apă potabilă, 236 buc. - extindere reţea de canalizare, L=18,58km - reabilitare reţea de canalizare, L=2,35km - reabilitare staţie de epurare, realizarea treptei terţiare de epurare - realizare staţii de pompare ape uzate, 2 buc.  Ianca: - reabilitare staţie de clorare - reabilitare rezervor 1x2 500m3

- reabilitare staţie de pompare apă potabilă - reabilitare reţea de distribuţie, L=11,34km - extindere reţea de distribuţie, L=0,9km - montare contoare de apă potabilă, 1 220 buc. - reabilitare reţea canalizare, L=6,013km - extindere reţea canalizare, L=10,7km - conductă transport ape uzate, L=24,6km - realizare staţie de pompare ape uzate  Însurăţei: - reabilitare puţuri forate, 6 buc - reabilitare rezervoare de apă, 1x2 500m3

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 48 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei - reabilitare staţie de clorare - reabilitare staţie de pompare apă potabilă - reabilitare reţea distribuţie,L=6,72km - extindere reţea distribuţie, L=2,34km - conductă aducţiune, L=1,45km - montare contoare de apă potabilă, 906 buc. - extindere reţea canalizare, L=35,06km - reabilitare reţea canalizare, L=4,69km - reabilitare staţie de epurare, realizarea treptei terţiare de epurare - realiare staţie de pompare ape uzate  Viziru: - construire rezervor 1x300m3 - extindere reţea distribuţie apă potabilă, L=19,7km - montare coantoare de apă potabilă, 1 900 buc. - extindere reţea de canalizare, L=21,21km - realizare staţie de pompare, 1 buc. - conductă d erefulare ape uzate, L=10,24km

 Tufeşti: - reţea canalizare, L=27,95km - conductă refulare ape uzate, L=14,1km - staţie de pompare ape uzate, 2 buc.  Sistemul regional Gropeni-Traian-Movila Miresii- Ianca-Bordei Verde-Făurei (Consiliul Judeţean Brăila): - reabilitarea captării apă de la Gropeni - staţie de tratare apă potabilă - staţii de pompare apă potabilă, 3 buc. - conductă aducţiune apă potabilă, L=73,38km.

PROGRAM DE MĂSURI DOMENIUL: Infrastructura edilitară SUBDOMENIUL: Alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate Obiective Direcţii de acţiune/măsuri Etapa Propunere responsabilităţi pentru realizarea obiectivelor: Îmbunătăţirea serviciilor . realizarea investiţiilor I Compania de Utilităţi de alimentare cu apă şi pentru reabilitarea şi Publice Dunărea Brăila canalizare a apelor uzate extinderea sistemului de

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 49 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei în localităţi alimentare cu apă în aglomerările: Brăila- Vărsătura-Lacu Sărat- Baldovineşti, Ianca, Făurei, Însurăţei, Viziru, Tufeşti, sistemul regional Gropeni- Traian-Movila Miresii- Ianca-Bordei Verde-Făurei;

. reabilitarea sistemului de alimentare cu apă existent în I-II Consiliile Locale ale toate aglomerările din judeţ; localităţilor care sunt cuprinse în aglomerări . realizarea investiţiilor C J Brăila pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de I Compania de Utilităţi canalizare în aglomerările: Publice Dunărea Brăila Brăila-Vărsătura-Lacu Sărat- Baldovineşti, Ianca, Făurei, Însurăţei, Viziru, Tufeşti, sistemul regional Gropeni- Traian-Movila Miresii- Ianca-Bordei Verde-Făurei;

. reabilitarea sistemului de canalizare existent în toate aglomerările din judeţ; I -II Consiliile Locale ale localităţilor care sunt . realizarea sistemului de cuprinse în aglomerări alimentare cu apă în Consiliul Judeţean Brăila aglomerările: Vişani, Vădeni, Zăvoaia, Dudeşti, Consiliile Locale ale Ulmu, Ciocile şi în II-III localităţilor care sunt comunele Romanu, Tudor cuprinse în aglomerări Vladimirescu, Siliştea; Consiliul Judeţean Brăila

. realizarea sistemului de canalizare în aglomeraţiile: Cazasu, Chiscani, Vădeni, Consiliile Locale ale Surdila Găiseanca, Viziru, localităţilor care sunt Lanurile, Tufeşti; II-III cuprinse în aglomerări; Consiliul Judeţean Brăila . realizarea sistemului de canalizare în aglomeraţiile: Consiliile Locale ale Tichileşti, Gropeni, Ulmu, localităţilor care sunt Jirlău, Suteşti, Zăvoaia, cuprinse în aglomerări; Tătaru, Ciocile, Vişani, III Consiliul Judeţean Brăila Dudeşti, Bărăganu, Victoria;

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 50 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei

. reabilitarea şi modernizarea sistemului Consiliul Local al m. zonal de alimentare cu apă Brăila Brăila;

I-II

INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 51