Avizului De Gospodărirea Apei
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei CUPRINS 1. Date generale şi localizarea lucrării 1.1 Localizarea obiectivului 1.2 Beneficiar lucrare 1.3 Proiectant lucrare 2. Necesitatea şi oportunitatea lucrării 3. Elemente de coordonare şi cooperare 4. Gospodărirea Apei în judeţul Brăila 4.1 Resursele de apă de suprafaţă 4.2 Resursele de apă subterană 4.3 Calitatea apelor 4.4 Amenajarea bazinului hidrografic 4.5 Echiparea hidroedilitară a localităţilor 4.6 Riscuri naturale 4.7 Lucrări de îmbunătăţiri funciare 4.8 Gospodărireadeşeurilor 5. Analiza SWOT 6. Sinteza strategiilor sectoriale de dezvoltare durabilă 7. Măsuri şi lucrări corelate cu strategiile sectoriale de dezvoltare durabilă 7.1 Gospodărirea apei 7.2 Echiparea hidroedilitară DOCUMENTAŢIE AVIZ GOSPODĂRIREA APEI INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 1 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei 1. Date generale şi localizarea obiectivului 1.1 Localizare obiectiv Judeţul Brăila este situat în partea de Sud-Est a ţării, cu limita Nord pe râul Siret, iar cea de Est pe braţul Măcin. Ca unităţi geografice, judeţul se află pe cursul inferior al Dunării în partea de Nord Est a Câmpiei Române şi are o suprafaţă de 4.766 km2. Administrativ, judeţul Brăila se învecinează la Nord cu judeţul Galaţi, la Est cu judeţul Tulcea, în Sud-Est cu judeţul Constanţa, la Sud cu judeţul Ialomiţa, la Vest cu judeţul Buzău, iar în partea de Nord Vest cu judeţul Vrancea. Geografic, se află între coordonatele 270 5’ şi 280 10’ longitudine Est şi între 440 44’ şi 450 28’ latitudine Nord. Reşedinţa de judeţ este oraşul Brăila, iar împărţirea teritorial administrativă se compune din alte 3 oraşe, Făurei, Ianca şi Însurăţei şi 40 comune însumând 140 sate. În prezent populaţia judeţului este de 371.749 locuitori, cu cca. 242.570 locuitori în mediul urban (216.814 loc. în municipiul Brăila, 4.166 loc. – în Făurei, 7.321 loc. – Însurăţei şi 11.309 loc. – în oraşul Ianca) şi cca. 129.179 locuitori în mediul rural. Deci, peste 58% din populaţia judeţului este în municipiul Brăila. Judeţul Brăila se află situat în partea aval a râurilor Dunărea, Siret, Buzău şi este traversat râul Călmăţui pe direcţia Vest - Est de şi de râul Buzău pe direcţia Vest – Nord Est. Râul Siret formează limită naturală cu judeţul Galaţi. Principalele bazine hidrografice aflate pe teritoriul judeţului sunt: Buzău –Ialomiţa care cuprinde marea parte a judeţului; Dobrogea-Litoral care cuprinde Insula Mare a Brăilei din partea estică a judeţului; Siret care cuprinde cca. 3% din judeţ în partea de nord-vest. 1. 2 Beneficiarul lucrării Consiliul Judeţean Brăila 1.3 Proiectantul lucrării Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului URBANPROIECT Bucureşti 2. Necesitatea şi oportunitatea lucrării Obiectivul strategic al Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean este asigurarea dezvoltării economico-socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului, în paralel cu protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit prin utilizarea superioară a resurselor locale, precum şi prin promovarea mai susţinută a resurselor regenerabile. Obiectivul general al amenajării teritoriului judeţean este realizarea unei dezvoltări economico-sociale durabile a teritoriului, în concordanţă cu structura spaţială proprie, cu structurile regionale. Amenajarea teritoriului judeţean are următoarele ţinte: creşterea competitivităţii teritoriului administrativ al judeţului în cadrul economiei naţionale; ameliorarea unor dezechilibre, constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a teritoriului, determinate atât de condiţiile geografice, cât şi de particularităţile dezvoltării specifice, care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice în jurul localităţilor urbane; INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 2 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei corelarea într-o concepţie unitară a echipării de bază a teritoriului cu organizarea reţelei generale de localităţi, îmbinându-se astfel necesităţile de perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune la nivelul localităţilor; stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şi integrării active a acesteia în structurile locale; valorificarea superioară şi protecţia patrimoniului natural şi cultural, factor de dezvoltare în condiţiile potenţialului deosebit al judeţului; promovarea turismului durabil şi de calitate. Obiectivele specifice ale amenajării teritoriului judeţean sunt: restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice de nivel zonal şi intercomunal; valorificarea durabilă a resurselor naturale existente, în special cele agricole, hidrografice, turistice; dezvoltarea raţională a localităţilor existente şi desfăşurarea controlată a procesului de urbanizare, corespunzător intereselor colectivităţilor locale, în strânsă corelare cu dezvoltarea reţelei de localităţi; asigurarea unei dezvoltări economico-sociale armonioasă în profil teritorial prin intervenţii publice şi sprijinirea iniţiativelor private în zonele cu disparităţi la nivel economic şi social; conservarea, reabilitarea şi protecţia mediului natural şi construit, în scopul păstrării biodiversităţii şi creerii unui specific local. Documentaţia de Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean este necesară în fundamentarea deciziilor administraţiei publice în gestionarea spaţiului judeţean, în ceea ce priveşte utilizarea solului, stabilirea amplasării şi a nivelului de amenajare/echipare a teritoriului. De asemenea, documentaţia este necesară în armonizarea conceptelor şi a modului concret de gestionare a amenajării şi dezvoltării teritoriale judeţene cu conceptele managementului corespunzător la nivel zonal, naţional şi european privind posibilitatea atragerii de fonduri structurale. 3. Elemente de coordonare şi cooperare Contextului suprateritorial al dezvoltării spaţiale al judeţului Brăila implică mai multe niveluri de interacţiune: nivelul regional, interacţiunea dintre strategiile de dezvoltare ale judeţelor învecinate şi înscrierea în strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare din care face parte judeţul, respectiv Regiunea Sud – Est. Zone cu valenţe sau probleme specifice de dezvoltare; nivelul macro-zonal, strategii de dezvoltare specifice zonelor din care face parte judeţul, cum sunt cele legate de relaţia cu fluviul Dunărea; nivelul naţional, înscrierea în strategiile naţionale de planificare spaţială, respectiv, secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional şi conceptual strategic de dezvoltare spaţială al României, aflat în curs de elaborare; nivelul transfrontalier/transnaţional, Programe de cooperare teritorială europeană transfrontalieră şi transnaţională, generate de caracteristica specifică, situarea pe fluviul Dunărea în Euroregiunea Dunărea de Jos. INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 3 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei Judeţul este cuprins în Regiunea de Dezvoltare Sud - Est, care este a doua ca mărime dintre Regiunile de Dezvoltare ale României. Potenţialul de dezvoltare al Regiunii este deosebit de complex, având deopotrivă zone montane, zone de câmpie, zone litorale şi un traseu major al Dunării inferioare. În acest context, dezvoltarea teritorială a judeţului Brăila este determinată de înscrierea în CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE AL REGIUNII SUD-EST, astfel încât să beneficieze de atuurile proprii specifice, dar şi de apartenenţa la acest teritoriu. Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare al Regiunii este creşterea PIB-ului regional prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi a atractivităţii Regiunii pentru investiţii. Atingerea obiectivului va asigura valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Obiectivele specifice ale Strategiei de dezvoltare Regională sunt: creşterea atractivităţii regiunii prin continuarea extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului rutier şi feroviar, crearea unui sistem multimodal de transporturi; crearea unui sistem de accesibilitate care să asigure legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale valorificând poziţia geo-strategică; crearea condiţiilor pentru localizarea de noi investiţii prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi servicii de calitate; crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă prin promovarea culturii antreprenoriale; crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natura şi promovarea politicilor de mediu; dezvoltarea sectorului serviciilor sociale de sănătate şi de educaţie, dezvoltarea dotărilor specifice şi creşterea accesibilităţii populaţiei la aceste servicii în special în mediul rural şi zonele izolate; modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice prin valorificarea resurselor naturale şi a patrimoniului cultural; creşterea atractivităţii zonelor urbane prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă, valorificarea patrimoniului, promovând coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea serviciilor urbane. PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI (PND) pentru perioada 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat,