Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 1

RAPORT DE MEDIU realizat conform Anexei nr. 2, din HGR nr. 1076/08.07.2004 si a Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006)

INFORMATII GENERALE a. Denumirea Planului: Amenajament Silvic Initiator ASOCIATIA „SUTESTI-BERTESTII DE JOS LACU SARAT” JUDETUL BRAILA Persoana de contact D-l Periverzov Autorul Planului: S.C. PROFOREST S.R.L BUCURESTI Calea 13 Septembrie nr 226, Bl V 54, sc 2, ap. 46, sect. 5 Tel: 021/411.22.11 Tel/Fax: 021/411.28.61 b. Autorul Raportului de Mediu numele autorului SC CEPROHART SA Braila

adresa autorului Braila, B-dul Al. I. Cuza, nr. 3 persoane de contact Ing. P. Ciobanu telefon 0723/302.810 c. Cadrul Legislativ Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European i a Consiliului, care se refer ă la evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului („Directiva SEA”) a intrat în vigoare la 21 iulie 2001. Aceast ă Directiv ă oblig ă autorit ăŃ ile publice s ă considere dac ă planurile sau programele pe care le preg ătesc vin în întâmpinarea scopului acestei Directive i, deci, dac ă este necesar ă realizarea unei evalu ări de mediu a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din Directiv ă. Directiva 2001/42/EC a fost transpus ă în legisla Ńia român ă prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu ării de mediu pentru planuri i programe (publicat ă în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).

Experien Ńa Directivei 85/337/EEC, în ceea ce prive te evaluarea efectelor anumitor proiecte publice i private asupra mediului („Evaluarea impactului asupra mediului sau Directiva EIA”) a ar ătat c ă este important s ă se asigure o aplicare i o implementare consecvent ă în toat ă Comunitatea penru a realiza poten Ńialul maxim în ceea ce prive te protec Ńia mediului i dezvoltarea durabil ă.

Raportul de mediu este util autorit ăŃ ilor care trebuie s ă aplice Directiva i deci HG nr.1076/2004 (HG SEA), în preg ătirea planurilor i programelor lor. Poate fi util i atunci când autorit ăŃ ile iau în considerare i Protocolul UNECE asupra evalu ării strategice de mediu, care a fost semnat i de România la 21 mai 2003 în cadrul celei de-a cincea Conferin Ńe Ministeriale „Mediu pentru Europa”, la Kiev, în Ucraina.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 2

Prezentul Raport de mediu are la baz ă Ghidul privind implementarea Directivei 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului, elaborat de Directoratul General -Mediu al Comisiei Europene.

Prevederile care determin ă domeniul de reglementare al H.G. 1076/2004 sunt con Ńinute în trei articole, astfel: -art. 2, care prevede anumite caracteristici pe care un plan/program trebuie s ă le aib ă pentru a intra sub inciden Ńa acestui act normativ; -art.5 si 6, care stabilesc reguli pentru determinarea planurilor i programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului i ca atare, fac obiectul evaluarii de mediu.

Articolul 2 lit.b) evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului i a autorit ăŃ ilor publice interesate de efectele implement ării planurilor i programelor, luarea în considerare a raportului de mediu i a rezultatelor acestor consult ări în procesul decizional i asigurarea inform ării asupra deciziei luate.

3.1. Conform prevederilor HG 1076/2004, trebuie identificate, descrise i evaluate poten Ńialele efecte semnificative asupra mediului care pot ap ărea prin implementarea planului sau a programului. În acest scop procedura evaluarii de mediu cuprinde 3 etape: -etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluarii de mediu, etapa de definitivare a proiectului de plan/program i de realizare a raportului de mediu, -etapa de analiz ă a calit ăŃ ii raportului de mediu.

Aceste etape prev ăd parcurgerea mai multor pa i, printre care se numar ă i consultarea publicului i a autorit ăŃ ilor interesate de efectele implementarii planurilor/programelor, luarea în considerare a raportului de mediu i a rezultatelor acestor consult ări în procesul decizional i asigurarea inform ării asupra deciziei luate.

3.2. Evaluarea de mediu reprezint ă o procedur ă care implic ă nu numai elaborarea raportului de mediu, ci i un proces de consultare, în cadrul c ăruia atât publicul cât i autorit ăŃ ile cu responsabilit ăŃ i în domeniul protec Ńiei mediului pot s ă-i exprime opiniile i sugestiile.

Aceast ă defini Ńie stabile te în mod clar c ă procesul consult ării este o parte inseparabil ă a evalu ării. Rezultatele consult ării trebuie s ă fie luate în considerare în procesul decizional. Dac ă lipse te chiar i un singur element din cele men Ńionate, a priori evaluarea de mediu nu este în conformitate cu cerinŃele hot ărârii de guvern. Acest lucru subliniaz ă importan Ńa acordat ă consult ării în procesul evaluarii de mediu.

Raportul de mediu este parte a documenta Ńiei planurilor sau programelor care identific ă, descrie i evalueaz ă efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplic ării acestora i alternativele lor ra Ńionale, luând în considerare obiectivele i aria geografic ă aferent ă, conform anexei nr. 2.

Raportul de mediu (raportul SEA) este parte a documenta Ńiei planurilor i programelor, care trebuie s ă con Ńin ă informa Ńiile prev ăzute în anexa 2.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 3

Raportul de mediu reprezint ă partea esen Ńial ă a evalu ării de mediu prev ăzut ă de Hot ărârea de Guvern. De asemenea, constituie baz ă pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implement ării planurilor i programelor.

Raportul de mediu este un instrument important pentru integrarea considera Ńiilor de mediu în preg ătirea i adoptarea planurilor i programelor deoarece asigur ă identificarea, descrierea, evaluarea i luarea în considerare în acest proces a poten Ńialelor efecte semnificative asupra mediului. Elaborarea raportului de mediu i integrarea considera Ńiilor de mediu în preg ătirea planurilor i programelor reprezint ă un proces iterativ care trebuie s ă contribuie la luarea unor decizii durabile.

Obiectivele raportului de mediu sunt, în principal, identificarea, descrierea i evaluarea efectelor poten Ńial semnificative asupra mediului ale implement ării planului i programului, precum i a alternativelor posibile ale planului sau programului. Anexa 2 con Ńine prevederi suplimentare privind furnizarea informa Ńiilor despre aceste efecte, analiza alternativelor constituind un element important al evalu ării.

Evaluarea de mediu pentru planuri i programe nu trebuie confundat ă cu evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte.

Trei aspecte trebuie precizate: -Cele dou ă evalu ări au temei legal diferit . Astfel, evaluarea de mediu pentru planuri i programe este prev ăzut ă de HG nr.1076/2004, în timp ce evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte este prev ăzut ă de Ordinul 135/2009 -Din punct de vedere cronologic, mai întâi trebuie efectuat ă evaluarea de mediu pentru un plan sau program, dac ă este necesar, i apoi se realizeaz ă evaluarea de mediu pentru un proiect -Evaluarea de mediu pentru planuri/programe se realizeaz ă la alt nivel, respectiv un nivel superior, fa Ńă de evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte publice sau private -Datorita faptului c ă evaluarea de mediu este la un nivel superior fa Ńă de evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte, a complexita Ńii unui plan sau program fa Ńă de un proiect, raportul SEA nu are un con Ńinut detaliat din punct de vedere tehnic, adic ă nu con Ńine date tehnice detaliate i precise, în timp ce raportul EIA, da

Grupul de lucru este alc ătuit din reprezentan Ńi ai titularului planului sau programului, ai autorit ăŃ ilor competente pentru protec Ńia mediului i pentru s ănătate, ai altor autorit ăŃ i interesate de efectele implement ării planului sau programului, identificate conform art. 10 alin. (3), din una sau mai multe persoane fizice ori juridice atestate conform prevederilor legale în vigoare, precum i exper Ńi care pot fi angaja Ńi, dup ă caz.

Constituirea grupului prev ăzut la alin. (1) este obliga Ńia titularului. Grupul de lucru are caracter nepermanent, fiind constituit special pentru planul sau programul respectiv, pe baza nominaliz ărilor f ăcute de autorit ăŃ ile pe care le reprezint ă. Nominaliz ările se fac la solicitarea titularului.

Componen Ńa grupului de lucru cuprinde în mod obligatoriu reprezentan Ńi ai autorit ăŃ ii competente pentru protec Ńia mediului (care poate fi cea care a condus etapa de încadrare sau o alt ă autoritate de mediu care a preluat responsabilitatea parcurgerii acestei etape de procedur ă), reprezentan Ńi ai autorit ăŃ ii pentru s ănătate, reprezentan Ńi ai altor autorit ăŃ i interesate de efectele implement ării acestui plan/program (din zona în evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 4 care se va implementa planul/programul), persoanele fizice sau juridice atestate conform Ord. MMGA 1026/2009. Titularul are posibilitatea de a angaja i exper Ńi din diferite domenii care pot contribui la fundamentarea/solu Ńionarea anumitor aspecte întâlnite în timpul evalu ării de mediu a planului/programului. Ace ti exper Ńi pot oferi expertiza în domenii ca, de exemplu: seismologie, energie nuclear ă, meteorologie, biologie marin ă, etc.

În acest grup de lucru, care se înfiin Ńeaz ă la solicitarea initiatorului, exist ă urmatoarele par Ńi implicate: -autorit ăŃ ile competente de mediu, care au sarcina de a identifica autorit ăŃ ile interesate de efectele implement ării planului/programului i a transmite, în scris, titularului denumirea acestora i datele de contact (este bine ca lista acestor autoritati cu datele de contact s ă fie transmis ă odat ă cu decizia etapei de încadrare, pentru planurile/programle supuse acestei etape, sau a adresei de r ăspuns, pentru planurile/programele prevazute de art. 5 alin.(2), de a supraveghea includerea obiectivelor de mediu în raportul de mediu, de a furniza informa Ńiile de mediu de Ńinute, de a atrage aten Ńia asupra aspectelor sensibile ce trebuie luate în considerare la elaborarea planului/programului i a alternativelor acestuia, precum i a celor care trebuie evaluate în raportul de mediu; -titularul planului/programului, care îndepline te urm ătoarele sarcini transmite autorit ăŃ ilor identificate scrisori pentru nominalizarea reprezentan Ńilor lor în grupul de lucru, stabile te data i locul primei reuniuni a acestuia (datele edin Ńelor ulterioare se stabilesc de comun acord), prezint ă prima versiune a planului/programului i urmare te definitivarea acesteia pe parcursul tuturor reuniunilor, Ńinând cont de informa Ńiile/comentariile/opiniile primite de la celelalte autorit ăŃ i, exper Ńi, persoane atestate; -autorit ăŃ ile de s ănătate, care au sarcina: de a urm ări integrarea aspectelor privind s ănătatea popula Ńiei în dezvoltarea planului/programului, astfel încat s ă se reduc ă poten Ńialul impact asupra s ănătăŃ ii umane, de a furniza date, statistici, alte inform ătii privind starea s ănătăŃ ii popula Ńiei, relevante pentru definitivarea planului/programului discutat, de a avea o contribu Ńie substan Ńial ă la derularea acestei etape, din perspectiva priorit ăŃ ilor privind s ănatatea popula Ńiei;

Articolul 18 Elaboratorul, împreun ă cu exper Ńii angaja Ńi, dup ă caz, analizeaz ă efectele semnificative asupra mediului a alternativelor propuse de titularul planului sau programului, folosind criteriile prev ăzute în anexa nr. 1, i stabilesc m ăsurile de prevenire, reducere, compensare i monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului pentru fiecare alternativ ă a planului sau programului, f ăcând recomand ări în acest sens.

Articolul 19 alin.(1), (2) si (3) (1) Titularul planului sau programului, luând în considerare informa Ńiile prev ăzute la art. 18, stabile te i prezint ă grupului de lucru urm ătoarele: a) alternativa final ă a planului sau programului; evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 5

b) măsurile de prevenire, reducere i compensare a efectelor semnificative asupra mediului; c)programul de monitorizare a efectelor semnificative asupra mediului ale implement ării planului sau programului. (2) Alternativa final ă reprezint ă proiectul de plan sau de program. (3) Persoanele atestate, împreun ă cu exper Ńii angaja Ńi, dup ă caz, analizeaz ă m ăsurile propuse de titularul planului sau programului, precum i programul de monitorizare i întocmesc raportul de mediu.

În urma analiz ării tuturor alternativelor i a proiectului de plan/program, Ńinând cont de datele prezentate de c ătre titularul planului/programului, de comentariile publicului (primite pentru prima versiune a planului/programului) i de alte informa Ńii puse la dispozi Ńie de autorit ăŃ ile interesate de implementarea planului/programului, persoanele atestate i exper Ńii angaja Ńi de c ătre titular întocmesc raportul de mediu propunand alternativa final ă a planului/programului (alternativa propus ă va fi cea mai „conving ătoare” din punct de vedere al protec Ńiei mediului, care va satisface pe deplin obiectivele i cerin Ńele de protec Ńia mediului).

Titularul, luând în considerare concluziile raportului de mediu, prezint ă alternativa final ă a planului/programului ca fiind cea mai realist ă/viabil ă, m ăsurile care vizeaz ă ameliorarea efectelor semnificative i programul de monitorizare a efectelor semnificative asupra mediului. Titularul trebuie s ă justifice, în grupul de lucru, alegerea alternativei finale i modul în care s-a Ńinut seama de comentariile i opiniile exprimate de autorit ăŃ ile prezente în grupul de lucru, pe parcursul acestei etape, cât i de public.

Articolul 19 alin.(4) Con Ńinutul-cadru al raportului de mediu este cel prev ăzut în anexa nr. 2. Con Ńinutul – cadru al raportului de mediu este prevazut în anexa nr.2 i stabile te informa Ńiile ce trebuie furnizate.

Cele zece puncte ale acestei anexe stabilesc un cadru larg de abordare al raportului de mediu, fiecare punct în sine reprezentând un material substan Ńial ce urmeaz ă a fi tratat. Toate aceste puncte sunt dezvoltate în lumina cerin Ńelor art.14 alin.(1) i (2), art.19 alin.(4) i art.20 alin.(1)-(4). Raportul de mediu poate fi i mai detaliat decât se cere prin prevederile HG 1076/2004, dar în orice caz, trebuie s ă con Ńin ă cel putin cerin Ńele anexei nr. 2 la hotarare.

HG 1076/2004 pune accentul pe furnizarea informa Ńiilor care se concentreaza asupra efectelor semnificative ale planului/programului asupra mediului.

Raportul de mediu reprezint ă miezul, esenta evaluarii de mediu, conform cerin Ńelor HG 1076/2004, care transpune Directiva 2001/42/CE. Raportul de mediu reprezint ă, de asemenea, baza pentru realizarea monitorizarii efectelor semnificative ale implement ării planului/programului.

Articolul 20 alin.(1) Raportul de mediu identific ă, descrie i evalueaz ă poten Ńialele efecte semnificative asupra mediului ale implement ării planului sau programului, precum i alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele i aria geografic ă ale planului sau programului.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 6

Raportul de mediu este un instrument important pentru integrarea considera Ńiilor de mediu în procesul de preg ătire i adoptare a planurilor/programelor deoarece asigură ca efectele semnificative asupra mediului, identificate, descrise i evaluate sunt luate în considerare în acest proces. Elaborarea raportului de mediu i integrarea considera Ńiilor de mediu în preg ătirea i adoptarea planurilor/programelor constituie un proces iterativ care contribuie la g ăsirea solu Ńiilor durabile în luarea deciziilor.

Articolul 21 (1) Titularul planului sau programului anun Ńă în mass-media, inclusiv prin afi are pe propria pagin ă de Internet, disponibilizarea proiectului de plan sau de program, finalizarea raportului de mediu, locul i orarul consult ării acestora i faptul c ă publicul poate face comentarii i propuneri scrise, conform art. 30 alin. (2).

(2) Publicul interesat î i poate exprima opinia asupra proiectului de plan sau de program propus i asupra raportului de mediu i transmite aceste opinii titularului planului sau programului i autorit ăŃ ii de mediu competente.

(3) Pe baza observa Ńiilor justificate, primite din partea publicului, titularul planului sau programului aduce modific ări proiectului de plan sau de program i/sau raportului de mediu elaborat pentru acesta.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 7

1. Expunerea con Ńinutului i a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum i a rela Ńiei cu alte planuri i programe relevante

Padurile ce apartin Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat” provin prin desprinderea lor din urmatoarele Ocoale Silvice: -Ocolul Silvic Lacu Sarat, U.P. I Lacu Sarat, 37.4 ha, parcelele 17%, 18% si 31, care se afla in raza teritoriala a Comunei Chiscani, judetul Braila. -Ocolul Silvic Ianca, U.P. II, 3.5 ha, parcela 21%, care se afla in raza teritoriala a orasului Faurei, judetul Braila. -Ocolul Silvic Ianca, U.P. VII Camnita, 37.3 ha, parcela 1, 2, care se afla in raza teritoriala a Comunei Sutesti, judetul Brtila. -Ocolul Silvic Ianca, U.P. VI Viisoara – 29.5 parcela 95, 96 si 97%, care se afla in raza teritoriala a Comunei Bertestii de Jos, judetul Braila.

Proprietarii au intrat in posesia padurilor in baza actelor de proprietate, prezentate în tabelul de ai jos. Numele si Ocolul silvic si Actul de Supr. prenumele unitatea de Parcela proprietate (ha) proprietarului productie T.P. nr. 500- O.S. Ianca, Primaria Sutesti 37.3 1, 2 26/10.12.2003 U.P. VII Camnita Primaria Bertestii T.P. nr. 500- O.S. Ianca, 95, 96, 29.5 de Jos 38/14.05.2004 U.P. VI Viisoara 97% Popa Anca T.P. nr. 500- 3.5 O.S. Ianca, U.P. II 21% Mihaela 40/28.02.2005 Contract de vanzare O.S. Lacu Sarat, Teodoru Marinel cunparare nr. 5.9 31% U.P. I Lacu Sarat 7821/11.08.2008 Toma Carmen T.P. nr. 703- O.S. Lacu Sarat, 17%,18% 18.5 Manuela 10716/02.09.2008 U.P. I Lacu Sarat ,31% Contract de vanzare cunparare nr. 2962/30.04.2009 O.S. Lacu Sarat, Mirea Gheorghe 7.0 17%,18% Contract de vanzare U.P. I Lacu Sarat cunparare nr. 10879/21.10.2008 Contract de vanzare O.S. Lacu Sarat, Mihalache Ioan cunparare nr. 3.0 17%,18% U.P. I Lacu Sarat 10878/21.10.2008 Contract de vanzare O.S. Lacu Sarat, Ulmeanu Floarea cunparare nr. 2.0 17%,18% U.P. I Lacu Sarat 10877/21.10.2008 Contract de vanzare Chisoceanu O.S. Lacu Sarat, cunparare nr. 1.0 17%,18% Maricel U.P. I Lacu Sarat 10880/21.10.2008 TOTAL 107.7

Conform hotarârii Conferitei I de amenajare, unitatea de productie (U.P.) o constituie proprietatea respectiva si se va numi U.P. I, SUTESTI-BERTESTII DE JOS-LACU SARAT.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 8

Proprietatea pentru care se elaboreaza prezentul amenajament este situata in teritoriul administrativ al localitatilor in judetul Brãila, dupa cu urmeaza. Unitatea Nr. Denumire fost OS, UP Parcele Suprafata Judetul teritorial crt. aferente - ha - administrativa O.S. U.P. U.P. VII 1 Brãila Comuna Sutesti Ianca 1, 2 37.3 Camnita Comuna 95, 96, 2 Brãila Ianca U.P. VI Viisoara 29.5 Bertestii de Jos 97% 3 Brãila Oras Fãurei Ianca U.P. II Nisipuri 21A% 3.5 Comuna Lacu U.P. I Lacu 17%,18% 4 Brãila 37.4 Chscani Sarat Sarat , 31 TOTAL - - - 107.7

Proprietarii fondului forestier au obliga Ńii în aplicarea regimului silvic s ă asigure întocmirea i respectarea amenajamentelor silvice.

Amenajamentul silvic este documentul de baz ă în gestionarea p ădurilor, cu con Ńinut tehnico-organizatoric i economic, fundamentat ecologic.

Amenajarea p ădurilor reprezinta ansamblul de preocup ări i m ăsuri menite s ă asigure aducerea i p ăstrarea p ădurilor în stare corespunz ătoare din punctul de vedere al func Ńiilor ecologice, economice i sociale pe care acestea le îndeplinesc.

Modul de gestionare a fondului forestier na Ńional se reglementeaz ă prin amenajamente silvice.

łelurile de gospod ărire a p ădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordan Ńă cu obiectivele ecologice i social-economice i cu respectarea dreptului de proprietate asupra p ădurilor, exercitat potrivit prevederilor Codului silvic.

Normele tehnice pentru amenajarea p ădurilor se elaboreaz ă de autoritatea public ă central ă care r ăspunde de silvicultur ă, cu respectarea urm ătoarelor principii: a. principiul continuit ăŃ ii recoltelor de lemn; b. principiul eficacit ăŃ ii func Ńionale; c. principiul asigur ării conserv ării i amelior ării biodiversit ăŃ ii; d. principiul economic.

Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu excep Ńia amenajamentelor întocmite pentru p ădurile de plop, salcie i alte specii repede cresc ătoare, la care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10 ani.

Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea i controlul autorit ăŃ ii publice centrale care r ăspunde de silvicultur ă. Amenajamentele silvice se elaboreaz ă prin unit ăŃ i specializate atestate de autoritatea public ă central ă care r ăspunde de silvicultur ă.

Amenajarea p ădurilor reprezinta ansamblul de preocup ări i m ăsuri menite s ă asigure aducerea i p ăstrarea p ădurilor în stare corespunz ătoare din punctul de vedere al func Ńiilor ecologice, economice i sociale pe care acestea le îndeplinesc.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 9

Raportul de mediu prezint ă modul in care Amenajamentul silvic constituie ansamblul de preocup ări i m ăsuri menite s ă asigure aducerea i păstrarea p ădurilor în stare corespunz ătoare, in special din punctul de vedere al func Ńiilor ecologice ale acestora.

Amenajamentul silvic pentru padurile ce apartin Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat” este structurat in categorii principale de probleme ce vizeaza aspectele ecologice si alte aspecte tehnico-economice ale exploatarii acestora. Întreaga suprafatã a fost încadratã în grupa I functionala, cu urmatoarele categorii functionale: - 1F – paduri situate in zona dig mal din lunca râului Buzau (T IV)...... 3.5 ha - 3A - paduri de stepa, cele de la limita dintre stepa si silvostepa, cu exceptia zavoaielor si padurilor de lunca din aceste zone (T III) ...... 66.3 ha - 4B – paduri din jurul Municipiului Braila (T III)...... 6.0 ha - 4I – benzile de padure constituite din parcele intregi situate de-a lungul cailor de comunicatie de interes turistice de importanta deosebita nationala (T IV)………………………………………………………………………………..30.4 ha

Principalele elemente ale structurii actuale sunt: - compozitia actuala a padurilor -stejari 17,80 ha -diverse specii tari 86,40ha, din care -salcim 69,80 ha -paltin 0,40 ha -frasin 4,60 ha -cires - -nuc 0,70 ha -diverse specii moi 0,50 ha, din care -tei - -plop 0,50 ha -alte terenuri 3,00 ha, din care -terenuri care servesc nevoilor de administrare 0,50 ha -terenuri afectate impaduririi 1,50 ha -terenuri neproductive 1,00 ha

- clasa de productie medie: 3.9; - consistenta medie: 0.77; - volum mediu la hectar: 57 mc; - vârsta medie: 23 ani;

Pentru gospodarirea diferentiata a padurilor în vederea realizarii obiectivelor si functiilor atribuite s-au constituit urmatoarele subunitati: SUP A – codru regulat - 28.4 ha; SUP Q – crâng simplu – salcâm – 76.3 ha;

Desi subunitatile de gospodarire constuite nu respecta conditia de suprafata din Normele tehnice, s-a preferat constituirea acestora datorita bazelor de amenajare foarte diferite ale arboretelor încadrate in cele doua subunutati.

Bazele de amenajare au fost reactualizate in conformitate cu Normele tehnice in vigoare.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 10

- regimul crâng pentru arboretele de salcâm si regimul codrului regulat pentru arboretele de stejar brumariu in amestec cu alte specii; - compozitia-tel corespunzãtoare tipului natural de pãdure; - tratamentul taierilor in crâng de jos pentru arboretele din SUP Q si tãierilor progresive cu perioadã de regenerare de 20 ani pentru viitor, arboretele din SUP A; - ciclu – 130 ani pentru arboretele din SUP A si 20 ani pentru arboretele din SUP Q

Pentru SUP A nu s-a stabilit o posibilitate de produse principale, deoarece nu sunt arborete exploatabile.

Pentru SUP Q stabilirea posibilitãtii de produse principale s-a adoptat metoda parchetatiei simple. Suprafata periodica normala este de 30.5 ha iar în primul deceniu au fost incluse 32.0 ha. S-a adoptat posibilitatea de recoltare de 147 mc/an.

Posibilitatea de produse principale se va recolta din urmãtoarele u.a. 1C, 2B, 3A, 3B, 4A, 4B, 5A, 5C, 5D, 21A, 31C si 31G.

Posibilitatea de produse secundare este de 18 mc/an si se va recolta 17,0 mc/an prin rarituri si 1,0 mc/an prin curatiri.

Prin taieri de igiena se va recolta un volum de 30 mc/an.

În deceniul de aplicare a amenajamentului sunt prevazute a se executa lucrari de îngrijire si conducere a arboretelor pe urmatoarele suprafete: - degajari - 23.6 ha. - curatiri - 11,2 ha, prin care se vor recolta 8mc/an - rarituri - 29,0 ha, prin care se vor recolta 168mc/an - taieri de igiena, prin care se vor recolta 30,0mc/an, prin parcurgerea unei suprafete de 28,6 ha annual.

Importan Ńa social-economic ă a economiei forestiere, în general, a sectorului silvic în mod expres, apare cu mai mult ă claritate în contextul abord ării i în Ńelegerii con Ńinutului func Ńiilor exercitate de c ătre p ădure. Aceste func Ńii se împart în dou ă categorii importante, respectiv: func Ńia de produc Ńie i func Ńiile de protec Ńie .

Ast ăzi, problematica func Ńiilor p ădurilor se reg ăse te la locul cuvenit, în contextul economiei forestiere a oric ărei Ńă ri cu silvicultur ă avansat ă, p ădurile fiind împ ărŃite dup ă destina Ńia ce le-a fost atribuit ă, în dou ă mari categorii corespunz ătoare celor dou ă tipuri de func Ńii, dup ă cum urmeaz ă: -grupa I: p ăduri cu rol deosebit de protec Ńie; -grupa a II-a: p ăduri de produc Ńie i de protec Ńie.

Prima a cunoscut o recunoa tere din ce în ce mai ampl ă la nivel mondial, în ultimele patru decenii, sub aspectul importan Ńei sale vitale pentru întreaga societate omeneasc ă.

Într-o defini Ńie sintetic ă, prin func Ńiile de protec Ńie a p ădurilor, se în Ńelege exercitarea de către acestea a unor influen Ńe favorabile sau servicii utile societ ăŃ ii.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 11

Chiar dac ă, o lung ă perioad ă de timp, oamenii nu au sim Ńit nevoia justific ării acestor func Ńii tocmai pentru c ă nu duceau lipsa efectelor lor benefice, în prezent, dar mai ales în perspectiv ă, cele care vor de Ńine întâietatea în fa Ńa necesit ăŃ ilor i preocup ărilor oamenilor vor fi, f ără îndoial ă, tocmai func Ńiile de protec Ńie.

Între factorii care vor influen Ńa în mod decisiv aceast ă ierarhizare se situeaz ă, cu prioritate, industrializarea, cu toate componentele ei poluante, i dinamica complexului factorilor demografici, în cadrul c ăruia urbanizarea, pe fondul general al cre terii popula Ńiei, î i va spune cuvântul f ără doar i poate.

Foarte important de re Ńinut este faptul c ă func Ńiile de protec Ńie se manifest ă sub forma acestor influen Ńe favorabile sau a unor servicii utile numai în zona în care exist ă pădurea, ele neputând face obiectul unui schimb ca în cazul lemnului, nefiind deci, transportabile.

Între numeroasele influen Ńe favorabile exercitate de p ădure, se reg ăsesc cu prioritate urm ătoarele: -ap ără solul împotriva eroziunii i degrad ării sale; -protejeaz ă apele curg ătoare, asigurându-le un debit constant, limpezime, împiedicând transportul de materiale; -influen Ńeaz ă favorabil extremele de temperatur ă; -diminueaz ă viteza vântului; -înfrumuse Ńeaz ă i înnobileaz ă peisajul; -purific ă aerul atmosferic, îmbog ăŃ indu-l în oxigen; -creeaz ă condi Ńii excelente pentru destindere i recrearea capacit ăŃ ii fizice, psihice i intelectuale.

Multitudinea func Ńiilor de protec Ńie a generat, firesc, o serie de preocup ări, studii i cercet ări pentru clasificarea acestora. În Ńara noastr ă, prima asemenea ierarhizare apar Ńine profesorului i cercet ătorului Popescu – Zeletin, unul dintre marii silvicultori, care în anul 1954 identific ă 5 categorii de func Ńii de protec Ńie ale p ădurilor.

Cercet ările ulterioare asupra func Ńiilor de protec Ńie ale p ădurilor au înregistrat unele elemente noi, precum i o mai corect ă i mai clar ă exprimare a acestor func Ńii, corelat cu efectele lor, f ără îns ă a modifica prea mult clasificarea prof. Zeletin, astfel c ă, ast ăzi, clasificarea în vigoare a func Ńiilor de protec Ńie este urm ătoarea: a) func Ńia de protec Ńie a apelor; b) func Ńia de protec Ńie a terenurilor i solurilor; c) func Ńia de protec Ńie contra factorilor climatici i industriali d ăun ători; d) func Ńia de recreere; e) func Ńia de interes tiin Ńific i de conservare a fondului genetic – forestier.

Lucrarile propuse in cadrul Amenajamentului Silvic analizat, pentru urmatorii 10 ani Lucrarile propuse, prin amenajament, sunt lucrarile specifice infiintarii uneor plantatii care ulterior vor deveni paduri, lucrari de intretinere a acestor paduri (existente si nou create) cat si lucrari de exploatare si regenerare a unor paduri ajunse la varsta explotabilitatii.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 12

Pentru creerea de noi paduri s-au propus impaduriri si ingrijirea culturilor nou create.

Pentru ingrijirea padurilor existente s-au propus urmatoarele lucrari: degajari, curatiri, rarituri si lucrari de igiena.

Pentru exploatarea (taierea) padurilor ajunse la varsta exploatabilitatii s-au propus taieri in crang, in care regenerarea se face natural prin lastari sau drajoni, cat si lucrari de taieri rase prin care se va extrage padurea existenta iar regenerarea se va face prin impaduriri.

Planul decenal de recoltare a padurilor ajunse la maturitate

**********************************************************************************************************************

* ! ! SPECII * C ! V !TULP.! CRESTERE ! V O L U M!VOLUM! !VOLUM! ANUL !VOLUM* * NR. !SUPRA-!------* O ! I ! ! ANUALA ! ACTUAL ! ! L U C R A R I !MEDIU! ! + * * ! ! !P !C* N ! R !NES. ! M.C.! M.C.!M.C.!M.C. ! + ! ! DE ! EXEC.! N*CR* * U.A.! FATA !ELEM.!R !L* S ! S ! ! / ! / ! / ! / ! ! PROPUSE IN DECENIU ! REC.! ! * * ! ! !O !P* . ! T ! % ! HA ! UA ! HA ! UA !5*CR.! ! IN ! LUCR.! MC * * ! U.A. ! !P.!.* ! A ! ! ! ! ! ! ! ! DEC.! ! * *======* * % ! ! SC !10!5* ! ! ! 1.0! 4.0! 2! 9! 29!CRING-TAIERE DE JOS ! ! ! * * !------!AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! * * 1 C! 4.4! ! ! *0.3! 10! ! 1.0! 4.0! 2! 9! 29!DEGAJARI ! 29! ! * *------* * % ! ! SC !10!5* ! ! ! 2.7! 6.0! 62! 130! 160!CRING-TAIERE DE JOS ! ! ! * * !------!AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! * * 2 B! 2.1! ! ! *0.7! 20! ! 2.7! 6.0! 62! 130! 160!DEGAJARI ! 160! ! * *------* * % ! ! SC !10!5* ! ! ! 2.3! 3.0! 23! 32! 47!CRING-TAIERE CAZANIRE ! ! ! * * !------!AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! * * 3 A! 1.4! ! ! *0.6! 25! ! 2.3! 3.0! 23! 32! 47!DEGAJARI ! 47! ! * *------* * % ! ! SC !10!5* ! ! ! 2.9! 10.0! 35! 123! 173!CRING-TAIERE CAZANIRE ! ! ! * * !------!AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! * * 3 B! 3.5! ! ! *0.7! 25! ! 2.9! 10.0! 35! 123! 173!DEGAJARI ! 173! ! * *------* * % ! ! SC !10!5* ! ! ! 2.3! 12.0! 28! 143! 203!CRING-TAIERE DE JOS ! ! ! * * !------!AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! * * 4 A! 5.1! ! ! *0.6! 22! ! 2.3! 12.0! 28! 143! 203!DEGAJARI ! 203! ! * *------* * % ! ! SC !10!5* ! ! ! 3.4! 12.0! 30! 108! 168!CRING-TAIERE DE JOS ! ! ! * * !------!AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! * * 4 B! 3.6! ! ! *0.9! 15! ! 3.4! 12.0! 30! 108! 168! ! 168! ! * *------* * % ! ! SC !10!5* ! ! ! 2.7! 14.0! 45! 230! 300!CRING-TAIERE DE JOS ! ! ! * * !------!AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! * * 5 A! 5.1! ! ! *0.8! 35! ! 2.7! 14.0! 45! 230! 300!DEGAJARI ! 300! ! * *------* * % ! ! SC !10!5* ! ! ! 2.5! 2.0! 30! 27! 37!CRING-TAIERE DE JOS ! ! ! * * !------!AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! * * 5 C! 0.9! ! ! *0.6! 25! ! 2.5! 2.0! 30! 27! 37!DEGAJARI ! 37! ! * *------* * % ! ! SC !10!5* ! ! ! 2.1! 2.0! 25! 28! 38!CRING-TAIERE DE JOS ! ! ! * * !------!AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! * * 5 D! 1.1! ! ! *0.5! 25! ! 2.1! 2.0! 25! 28! 38!DEGAJARI ! 38! ! * *------* * % ! ! SC !10!5* ! ! ! 3.3! 12.0! 40! 140! 200!CRING-TAIERE CAZANIRE ! ! ! * * !------!AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! * * 21 A! 3.5! ! ! *0.8! 20! ! 3.3! 12.0! 40! 140! 200! ! 200! ! * *------* * % ! ! GL ! 9!3* ! ! ! 5.2! 4.0! 50! 35! 55!T.RASE,IMPADURIRI ! ! ! * * ! ! DT ! 1!3* ! ! ! .4! ! 6! 4! 4!INGRIJIREA CULTURILOR ! ! ! * * !------! ! ! ! * * 31 C! 0.7! ! ! *0.5! 50! ! 5.6! 4.0! 56! 39! 59! ! 59! ! * *------* * % ! ! PLA ! 8!5* ! ! ! 1.3! 1.0! 70! 42! 47!T.RASE,IMPADURIRI ! ! ! * * ! ! ULC ! 2!5* ! ! ! .4! ! 9! 5! 5!INGRIJIREA CULTURILOR ! ! ! * * !------! ! ! ! * * 31 G! 0.6! ! ! *0.4! 35! ! 1.7! 1.0! 79! 47! 52! ! 52! ! * *------* * Total suprafata SUP 32.0 HA Volum = 1056 M.C. Cresteri = 82 M.C. Posibilitate decenala 1466 M.C. * **********************************************************************************************************************

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 13

Planul lucrarilor de ingrijire a arboretelor ************************************************************************************************************************************** * * R A R I T U R I * C U R A T I R I *D E G A J A R I*I G I E N A *TOTAL* * * |SUPRA-|VIR|CON|VOLUM | |NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR|CON|VOLUM|NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR*SUPRA-|VOLUM*VOLUM* * DRUM * U.A.| FATA |STA|SIS|ACTUAL|CRE| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA|SIS| ACT.| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA* FATA | DE * DE * * * | | | | |ST.|IN| PAR- |EXTR.* | | | | |IN| PAR- |EXTR.* | | * |EXTR.*EXTR.* * * | HA |ANI| | M.C. |M.C| | CURS | M.C.* | HA |ANI| | M.C.| | CURS | M.C.* | HA |ANI* HA | M.C.* M.C.* *======* * DP001* 18 C| 0.4| 10|0.9| 15| | 1| 0.4| 2* | | | | | | | * | | * | * * * ------* *Total drum : | 0.4| 10|0.9| 15| | | 0.4| 2* | | | | | | | * | | * | * * *======* * DP002* 1 A| 6.1| 5|0.9| 104| 14| 1| 1.8| * 1 A| 6.1| 5|0.9| 104| 1| 3.1| * 1 C| 4.4| 10* | * * * * 1 B| 13.0| 10|0.9| 455| 68| 1| 13.0| 111* | | | | | | | * 2 B| 2.1| 20* | * * * * 1 D| 0.9| 10|0.8| 28| 2| 1| 0.4| 2* | | | | | | | * | | * | * * * * 2 A| 10.5| 10|0.9| 179| 30| 1| 7.4| 32* | | | | | | | * | | * | * * * ------* *Total drum : | 30.5| 9|0.9| 766| | | 22.6| 145* | 6.1| 5|0.9| 104| | 3.1| * | 6.5| 13* | * * *======* * DP004* 3 C| 2.2| 1|0.9| | 3| 1| 1.1| * 3 C| 2.2| 1|0.9| | 1| 2.2| * 3 A| 1.4| 25* | * * * * 5 B| 4.6| 10|0.9| 78| 13| 1| 3.2| 12* 5 B| 4.6| 10|0.9| 78| 1| 2.3| 5* 3 B| 3.5| 25* | * * * * | | | | | | | | * 5 E| 1.8| 5|0.9| 13| 1| 1.8| * 4 A| 5.1| 22* | * * * * | | | | | | | | * | | | | | | | * 5 A| 5.1| 35* | * * * * | | | | | | | | * | | | | | | | * 5 C| 0.9| 25* | * * * * | | | | | | | | * | | | | | | | * 5 D| 1.1| 25* | * * * ------* *Total drum : | 6.8| 7|0.9| 78| | | 4.3| 12* | 8.6| 6|0.9| 91| | 6.3| 5* | 17.1| 27* | * * *======* * DP005* 31 I| 1.5| 20|0.9| 32| 6| 1| 1.5| 8* 31 D| 2.2| 15|0.9| 37| 1| 1.1| 2* | | * | * * * * 31 K| 0.2| 15|0.9| 4| 1| 1| 0.2| 1* 31 J| 0.7| 10|0.9| 9| 1| .7| 1* | | * | * * * ------* *Total drum : | 1.7| 19|0.9| 36| | | 1.7| 9* | 2.9| 13|0.9| 46| | 1.8| 3* | | * | * * *======* *Total cat.dr:| 39.4| 9|0.9| 895| | | 29.0| 168* | 17.6| 7|0.9| 241| | 11.2| 8* | 23.6| 23* | * * *======* *Total grupa :| 39.4| 9|0.9| 895| | | 29.0| 168* | 17.6| 7|0.9| 241| | 11.2| 8* | 23.6| 23* | * * *======* *Total general| 39.4| 9|0.9| 895| | | 29.0| 168* | 17.6| 7|0.9| 241| | 11.2| 8* | 23.6| 23* | * * *======*

Recapitulatia pe specii **************************************************************************************************************************************

* R A R I T U R I * C U R A T I R I * D E G A J A R I * I G I E N A* TOTAL * *======* *Posibilitate decenala 29.0 HA 168 MC* 11.2 HA 8 MC* 23.6 HA * 28.6 300* 476 * *======* * STB * MC* * * * * FR * 2 MC* * * 2 * * GL * MC* * * * * MJ * MC* * * * * PA * MC* * * * * SC 157 MC* 5 MC* * * 162 * * SL 9 MC* 1 MC* * * 10 * * ULC * MC* * * * * DT 2 MC* MC* * * 2 * * PLA * MC* * * * ************************************************************************************************************************************** Posibilitate anuala 2.9 HA 17 MC* 1.1 HA 1 MC* 2.4 HA * 28.6 30* 48 * **************************************************************************************************************************************

Posibilitatea pe tratamente, suprafete si specii

Suprafata de Volum de extras Posibilitatea pe specii (m3 ) Tratamentul parcurs (ha) (m3 ) Totalã Anualã Total Anual SC GL PLA DT T. Rase 1.3 0.1 111 11 - 5 5 1 T. crâng 30.7 3.1 1355 136 136 - - - Total 32.0 3.2 1466 147 136 5 5 1

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 14

Lucrãri de îngrijire i conducere a arboretelor Planul lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor (detaliat in subcapitolul 12.2) s-a intocmit pentru toate unitatile amenajistice care necesita aceste lucrari, scopul lor fiind acela de a se realiza structuri care sa duca la cresterea capacitatii functionale a arboretelor. Suprafata Volum Posibilitatea anualã pe specii 3 3 Specificãri -ha- -m - -m - Totalã Anualã Total Anual SC DT Degajari 23.6 2.4 - - - - Curatiri 11.2 1.1 8 1 1 - Rarituri 29.0 2.9 168 17 16 1 Total C+R 63.8 6.4 176 18 17 1 Tãieri de igiena 28.6 28.6 300 30 28 2 Total 92.4 35.0 476 48 45 3

Rariturile urmeaza a se executa pe o suprafata de 92.7 ha in arborete tinere cu consistenta 0.9 si peste. Se va actiona selectiv atât in plafonul superior cât si in plafonul inferior al coronamentului in arboretele tinere si cu precadere in plafonul superior in cele de vârste mijlocii. Pe lânga arborii defectuosi, raniti vor fi extrasi treptat si arborii codominanti, care impiedica dezvoltarea arborilor de valoare.

A fost luata in considerare o periodicitate de 7-10 ani la rarituri.

De asemenea trebuie avut în vedere ca valoarea suprafetelor de parcurs cu rãrituri cât si volumele de extras sunt orientative, acestea putând fi mai mari sau mai mici în functie de evolutia ulterioarã a arboretelor.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 15

Lucr ări de ajutorarea regener ărilor naturale i de împ ădurire Supraf Simbol Categoria de lucr ări (ha) A LUCR ĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENER ĂRII NATURALE 30.7 A.1 Lucr ări de ajutorarea regener ării naturale 30.7 A.1.1 Strângerea i îndep ărtarea litierei groase - A.1.2 Îndep ărtarea humusului brut - A.1.3 Distrugerea i îndep ărtarea p ăturii vii - A.1.4 Mobilizarea solului - A.1.5 Extragerea subarboretului - A.1.6 Extragerea semin Ńiului i tineretului neutilizabil preexistent - A.1.7 Provocarea drajon ării la arboretele de salcâm - A.2 Lucr ări de îngrijire a regener ării naturale 30.7 A.2.1 Receparea semin Ńiurilor sau tinereturilor v ătămate - A.2.2 Descople irea semin Ńiurilor - A.2.3 Înl ăturarea l ăstarilor care cople esc semin Ńiurile i drajonii 30.7 B LUCR ĂRI DE REGENERARE 2.8 B.1 Împ ăduriri în terenuri goale din fondul forestier 1.5 B.1.1 Împ ăduriri în poieni i goluri 1.5 B.1.2 Împ ăduriri în terenuri degradate - Împ ăduriri în terenuri dezgolite prin calamit ăŃ i naturale (incendii, doborâturi de vânt sau B.1.3 - zăpad ă, uscare i alte cauze) B.1.4 Împ ăduriri în terenuri parcurse anterior cu t ăieri rase, neregenerate - B.2 Împ ăduriri în suprafe Ńe parcurse sau prev ăzute a fi parcurse cu t ăieri de regenerare 1.3 B.2.1 Împ ăduriri dup ă t ăieri gr ădin ărite - B.2.2 Împ ăduriri dup ă t ăieri cvasigr ădin ărite - B.2.3 Împ ăduriri după t ăieri progresive - B.2.4 Împ ăduriri dup ă t ăieri succesive - B.2.5 Împ ăduriri dup ă t ăieri de conservare - B.2.6 Împ ăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu t ăieri în crâng - B.2.7 Împ ăduriri dup ă t ăieri rase de refacere sau substituire 1.3 Împ duriri în suprafe e parcurse sau propuse a fi parcurse cu t ieri de înlocuire a B.3 ă Ń ă - arboretelor necorespunz ătoare B.3.1 Împ ăduriri dup ă înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) - B.3.2 Împ ăduriri dup ă înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) - B.3.3 Împ ăduriri dup ă înlocuirea arboretelor necorespunz ătoare din punct de vedere sta Ńional - B.3.4 Împ ăduriri pentru ameliorarea compozi Ńiei i consisten Ńei (dup ă reconstruc Ńie ecologic ă) - C COMPLET ĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 0.6 C.1 Complet ări în arboretele tinere existente - C.2 Complet ări în arboretele nou create (20%) 0.6 D ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 2.8 D.1 Îngrijirea culturilor tinere existente - D.2 Îngrijirea culturilor tinere nou create 2.8 E ÎMP ĂDURIRI ÎN TERENURI CU CONDI łII EXTREME - E.1 Împ ăduriri în terenuri s ărăturate - E.2 Împ ăduriri pe terenuri poluate cu reziduuri din ŃiŃei - E.3 Împ ăduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune etc.) - E.4 Împ ăduriri pe terenuri situate în limita vegeta Ńiei forestiere - E.5 Împ ăduriri pe terenuri ml ă tinoase - E.6 Împ ădiriri pe crovuri - E.7 Împ ăduriri pe terenuri cu înclinare mare, sol superficial, vulnerabilitate la eroziune -

Măsuri de gospod ărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori Pentru preîntâmpinarea efectelor negative produse de factorii destabilizatori sunt prev ăzute urm ătoarele m ăsuri: - împ ădurirea golurilor pentru completarea consisten Ńei arboretelor;

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 16

- crearea i men Ńinerea unei structuri diversificate prin executarea de lucr ări de conservare; - parcurgerea cu t ăieri de igien ă, periodic, a arboretelor i executarea de completare a consisten Ńei ori de câte ori aceast ă necesitate apare; - asigurarea unei st ări fito-sanitare corespunz ătoare.

Planul de impaduriri

Compozitia tel. Suprafata efectiva de Unitatea Supraf. Tipul de Formula de Efectiva împadurit amenajistica Indice statiune împadurire (împad., Specii de si tipul ajut. acoperi Supra- de Compozitia Regen., re STB FR DT Nr. fata padure semintisului îngrijiri) utilizabil ha ha ha ha - 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A. Lucrari necesare pentru ajutorarea regenerarii naturale A.1. Lucrari de ajutorarea regenerarii naturale A.1.7. Provocarea drajonarii la arboretele de salcâm : 1C, 2B, 3A, 3B, 4A, 4B, 5A, 5C, 5D, 21A = 30.7 ha Total A : 30.7 ha B. LUCRARI DE REGENERARE B.1. impaduriri în terenuri goale din fondul forestier B.1.4. impaduriri în poieni si goluri 9.3.1.0. 6STB 3FR 1DT 18B 1.5 1.5 0.9 0.5 0.1 811.2 100STB 30FR 10DT B11 1.5 1.5 0.9 0.5 0.1 TOTAL B.1. 1.5 0.9 0.5 0.1 B.2. Impaduriri în suprafete parcurse sau prevazute a fi parcurse cu taieri de regenerare B.2.7. Împaduriri dupa taieri rase 9.3.1.0. 6STB 3FR 1DT 31C 0.7 0.7 0.4 0.2 0.1 811.2 100STB 30FR 10DT 9.3.1.0. 6STB 3FR 1DT 31G 0.6 0.6 0.3 0.2 0.1 811.2 100STB 30FR 10DT B27 1.3 1.3 0.7 0.4 0.2 TOTAL B.2. 1.3 0.7 0.4 0.2 TOTAL B. 2.8 1.6 0.9 0.3 C. COMPLETARI IN ARBORETELE CARE NU AU INCHIS STAREA DE MASIV C.2. Completari în arboretele nou create (20% din B) TOTAL C.2. 0.6 0.3 0.2 0.1 TOTAL C 0.6 0.3 0.2 0.1 TOTAL B+C 3.4 1.9 1.1 0.4 D. INGRIJIREA CULTURILOR TINERE D.2. Ingrijirea culturilor tinere nou create 18B, 31C, 31G = 2.8 ha. PUIETI NECESARI 9500 5500 2000 STB, FR , DT = 5000 buc/ha

TOTAL PUIETI NECESARI: 17000 bucati.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 17

Incadrarea in Judetul Braila Pentru localizarea tuturor trupurilor de padure ce constituie proprietate asociatiei mai sus mentionate in Amenajamentul Silvic se anexeaza Harta judetului Braila, cu pozitionarea grafica a acestora si caile de acces la acestea.

Precizarea cailor de acces la trupurile de padure În tabelul de mai jos se prezinta accesibilitatea fondului de productie si de protectie. Lungime (km) Suprafata Volumul Nr. Indicativul Denumirea deservita deservit În În afara crt drumului drumului Total -ha- -mc- pãdure padurii Drumuri forestiere 1 DP001 DN 2B Buzau - Braila - 0.5 0.5 16.3 880 2 DP002 DJ Gradistea – Braila - 0.5 0.5 37.2 2010 3 DP003 DJ Ianca - Jirlau - 0.5 0.5 3.5 140 4 DP004 DJ Cuza Voda - Giurgeni - 0.5 0.5 29.5 1139 5 DP005 DN 21 Slobozia - Braila - 0.5 0.5 21.1 1511 2.5 2.5 107.7 5680 Total

Densitatea instala Ńiilor de transport este de 23,1 m/ha. Accesibilitatea fondului de produc Ńie i a posibilitãŃii de exploatare este 100%.

Trupul de padure M. Kogalniceanu ( parcelele 1, 2) proprietar Primaria Sutesti . Accesul se face pe drumul public Sutesti – Mihai Kogalniceanu – Movila Miresii. La iesirea din Mihai Kogalniceanu accesul catre trupul de padure se face pe drumuri de pamant. In interiorul trupului de padure acesul se face pe liniile parcelare deschise.

Trupul de padure Viisoara ( parcelele 95, 96, 97) proprietar Primaria Bertestii de Jos Accesul se face pe drumul public Viziru – Cuza Voda – Bertestii de Jos. Din localitatea Bertestii de Jos accesul catre trupul de padure se face pe drumuri de pamant. In interiorul trupului de padure acesul se face pe liniile parcelare deschise.

Trupul de padure La Cariera ( parcela 21) proprietar Popa Anca Mihaela Accesul se face pe drumul public Faurei – Tecuci. De la intersectia cu Raul Buzau accesul catre trupul de padure se face pe drumuri de pamant.

Trupul de padure Lacu Sarat ( parcelele 17, 18) Accesul se face pe drumul public Buzau – Braila si centura Municipiului Braila, trupul fiind limitrof acestora. In interiorul trupului de padure acesul se face pe liniile parcelare deschise

Trupul de padure La Benzinarie (parcela 31) Accesul se face pe drumul public Slobozia – Braila, trupul fiind limitrof acestuia. In interiorul trupului de padure acesul se face pe liniile parcelare deschise.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 18

Vecinãtãti, limite, hotare- Proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat are urmatoarele limite si vecinatati.

Primaria Sutesti Puncte L i m i t e Hotare cardinale Vecinãtãti Felul Denumirea N Terenuri agricole artificiala limita padurii Liziera padurii si borne E Terenuri agricole artificiala limita padurii Liziera padurii si borne S Terenuri agricole artificiala limita padurii Liziera padurii si borne V Terenuri agricole artificiala limita padurii Liziera padurii si borne

Primaria Bertestii de Jos Puncte L i m i t e Hotare cardinale Vecinãtãti Felul Denumirea O.S. Ianca N artificiala limita padurii Liziera padurii si borne U.P. VII Viisoara O.S. Ianca E U.P. VII Viisoara artificiala limita padurii Liziera padurii si borne Terenuri agricole S Terenuri agricole artificiala limita padurii Liziera padurii si borne O.S. Ianca V artificiala limita padurii Liziera padurii si borne U.P. VII Viisoara

Popa Anca Mihaela Puncte L i m i t e Hotare cardinale Vecinãtãti Felul Denumirea O.S. Ianca limita N artificiala Liziera padurii si borne U.P. VI. Nisipuri padurii limita E Terenuri agricole artificiala Liziera padurii si borne padurii limita S Terenuri agricole artificiala Liziera padurii si borne padurii O.S. Ianca limita V artificiala Liziera padurii si borne U.P. VI. Nisipuri padurii

Parcelele 17, 18 Puncte L i m i t e Hotare cardinale Vecinãtãti Felul Denumirea O.S. Lacu Sarat limita N artificiala Liziera padurii si borne U.P. I Lacu Sarat padurii Centura E Terenuri agricole artificiala Mun. Liziera padurii si borne Braila O.S. Lacu Sarat limita S artificiala Liziera padurii si borne U.P. I Lacu Sarat padurii evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 19

O.S. Lacu Sarat limita V artificiala Liziera padurii si borne U.P. I Lacu Sarat padurii

Parcela 31 Puncte L i m i t e Hotare cardinale Vecinãtãti Felul Denumirea limita N Terenuri agricole artificiala Liziera padurii si borne padurii limita E Terenuri agricole artificiala Liziera padurii si borne padurii limita S Terenuri agricole artificiala Liziera padurii si borne padurii limita V Terenuri agricole artificiala Liziera padurii si borne padurii

Trupuri de pãdure (bazinete) componente Proprietatea este constituita din 5 trupuri de padure: Nr. Denumirea Parcele Supr. Comuna Distanta în km pânã la.... crt. trupului de componente ha (orasul) în Comunã Gara pãdure raza cãreia se Ocol sau oras C.F.R. (bazinetului) aflã M. 1 1, 2 37.3 Sutesti 25.0 15.0 26.0 Kogalniceanu Bertestii de 2 Viisoara 95, 96, 97% 29.5 45.0 5. 46.0 jos 3 La Carierã 21A% 3.5 Fãurei 25.0 10.0 8.0 4 Lacu Sarat 17%,18% 16.3 Lacu Sarat 4.0 4.0 4.0 5 La Benzinarie 31 21.1 Lacu Sarat 2.0 2.0 2.0 Total x 107.7 x x x x

Utilizarea fondului forestier Suprafata – ha - Sim- Categoria de folosinta forestiera Totala: din Gr I bol care 1 P Fond forestier total 107.7 107.7 1.1 P.D. Terenuri acoperite cu padure 104.7 104.7 1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultura - - 1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de productie - - silvica 1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de 0.5 0.5 administratie forestiera 1.5 P.I. Terenuri afectate impaduririi 1.5 1.5 1.6 P.N. Terenuri neproductive 1.0 1.0 1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din fondul forestier - - si neprimite 1.8 P.O. Ocupatii si litigii - -

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 20

In tabelul de mai jos se prezinta situatia suprafetelor de paduri, cu evolutia in timp a vegetatiei forestiere SUPRAFATA ha FOLOSINTE Grupa I Grupa II Total PADURI SI TERENURI DESTINATE A 106.2 - 106.2 ÎMPADURIRII SAU REÎMPADURIRII PADURI SI TERENURI DESTINATE ÎMPADURIRII PENTRU CARE SE A1 REGLEMENTEAZ| RECOLTAREA 106.2 - 106.2 DE PRODUSE PRINCIPALE, DIN CARE: Paduri, plantatii cu reusita definitiva, A11- regenerari pe cale artificiala sau 104.7 - 104.7 A13 naturala cu reusita partiala Terenuri de reîmpadurit in urma A14 taierilor rase a doborîturilor de vînt - - - sau a altor cauze A15 Poieni sau goluri destinate împaduririi 1.5 - 1.5 Terenuri degradate prevazute a se A16 - - - împaduri Rachitarii naturale sau create prin A17 - - - culturi PADURI SI TERENURI DESTINATE ÎMPADURIRII PENTRU CARE NU SE A2 REGLEMENTEAZA RECOLTAREA - - - DE PRODUSE PRINCIPALE, DIN CARE: A21 Paduri, plantatii cu reusita definitiva - - - Regenerari pe cale artificiala sau A22 - - - naturala cu reusita partiala Terenuri de reîmpadurit in urma A23 - - - doborîturilor de vînt sau a altor cauze A24 Poieni sau goluri destinate împaduririi - - - Terenuri degradate prevazute a se A25 - - - împaduri TERENURI AFECTATE B - - 0.5 GOSPODARIRII SILVICE C TERENURI NEPRODUCTIVE - - 1.0 TERENURI SCOASE TEMPORAR D - - - DIN FONDUL FORESTIER Transmise prin acte normative unor D1 - - - societati D2 Ocupatii si litigii - - - TOTAL U.P. 106.2 - 107.7 ENCLAVE -

REPARTITIA SUPRAFETELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCTIONALE Categoria 1F 3A 4B 4I TOTAL Suprafata (ha) 3.5 66.3 6.0 30.4 106.2

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 21

UNITATI DE GOSPODARIRE UNITATEA A Q TOTAL SUPRAFATA -ha- 28.4 76.3 104.7 CICLU 130 25 -

DENSITATEA RETELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER La inceputul La sfîrsitul În Publice Forestiere Total deceniului deceniului Perspectiva m/ha % 23.1 - 23.1 100 100 100

Suprafata ocupata cu padure în cuprinsul proprietatii este de 106.2 ha ceea ce reprezinta 99% din suprafata totala.

Datele demonstreaza ca procentul de utilizare a fondului forestier este foarte bun.

De asemenea este de remarcat faptul ca toate padurile sunt încadrate în grupa I functionala – paduri cu functii speciale de protectie.

Re Ńeaua instala Ńiilor de transport care deserve te padurile proprietatii respective este constituita din drumuri publice .

Reteaua are o lungime de 2.5 km si o stare satisfacatoare care asigura o accesibilitate de 100% pentru fondul de productie la o distanta de colectare medie de 0.41 km.

Este absolut urgenta repararea drumurilor existente si întretinerea permanenta într-o stare corespunzatoare a acestora.

Amenajametul Silvic reprezinta Regulamentul de exploatare a trupurilor de padure, care trebuie sa se faca conform Codului Silvic.

Prin aplicarea Amenajametului Silvic se urmaresc urmatoarele obiective relevante privind protectia mediului din zonele de amplasament: a. Protectia solului , prin reducerea eroziunii i degrad ării sale, nu numai in amplasamentul trupurilor de padure, ci si in vecinatatea acestora, prin impiedicarea formarii torentilor, care pot distruge stratul de sol fertil din interiorul padurii si din vecinatate b. Protectia apelor curg ătoare , prin apele de ploaie, in special cele torentiale, la iesirea din padure urmind a avea un debit relativ constant, împiedicându-se totodata transportul de materiale in suspensie, reducindu-se impactul negativ asupra apelor de suprafata c. Protectia atmosferei (microclimatului din zonele de amplasament al padurilor) c.1 padurea, exploatata in regim silvic, influen Ńeaz ă favorabil microclimatul din zonele de amplasament, eliminind extremele de temperatur ă, influentind pozitiv si umiditatea aerului atmosferic ( se stie ca in zonele impadurite, cantitatea de precipitatii este mai mare decit in zonele neimpadurite) c.2 diminueaz ă viteza vântului; in trecut, in zona de amplasament a trupurilor de padure s-au realizat asa numitele perdele de protectie (atit pentru terenurile agricole, cit si pentru caile de comunicatie – drumuri si cai ferate), avind acest rol; cu timpul, perdelele de protectie din judetul Braila au fost distruse, cu evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 22

consecinte negative asupra productiilor agricole, dar si aparitia de inzapeziri ale cailor de comunicatii, pe timpul iernii c.3padurile au si rolul de purificator al aerului atmosferic, îmbog ăŃ indu-l în oxigen (prin procesul de descompunere a dioxidului de carbon, pe timpul noptii), stiindu-se ca un copac mediu consuma annual cca. 100kg CO2; d. Protectia biodiversitatii Pădurea constituie ecosistemul forestier, prin care se stabilesc relatii intre diversele specii de fauna, inclusiv populatia de pasari, precum si flora dezvoltata in interiorul trupurilor de padure.

Aplicarea Amenajamentului Silvic urmareste si aspectele de protectie a biodiversitatii dezvoltate pe toate suprafetele de padure din proprietatea Asociatiei “Sutesti- Bertestii de Jos-Lacu Sarat” e. Protectia populatiei Padurile protejate, creeaz ă condi Ńii excelente pentru destindere i recrearea capacit ăŃ ii fizice, psihice i intelectuale ale locuitorilor din zona si numai.

De asemenea, punerea in aplicare a Amenajamentului Silvic, înfrumuse Ńeaz ă i înnobileaz ă peisajul din zona, avind in vedere monotonia acestuia in aceste zone de cimpie.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 23

2. Aspectele relevante ale st ării actuale a mediului i ale evolu Ńiei sale probabile în situa Ńia neimplement ării planului sau programului propus Avind in vedere ca trupurile de padure cuprinse in Amenajamentul Silvic au avut un circuit civil, starea din prezent a acestora este una instabila, iar prin lucrarile prevazute pe urmatorii zece ani, starea padurilor se va imbunatati substantial, fiind imbunatatite functiile de protectie, precum si cea economica.

Principalele surse cu poten Ńial de poluare aerului in zona sunt platformele industriale si zootehnice din jurul municipiului Br ăila si imediata vecinatate, la care se adaug ă transportul rutier din zonele de amplasament ale trupurilor de padure.

Analizând evolu Ńia concentra Ńiilor medii anuale a poluan Ńilor gazo i pe perioada 2000- 2007, din sinteza prezentata pe site-ul APM Braila pentru teritoriul Judetului Braila, se observ ă o tendin Ńă de sc ădere, astfel încât valorile înregistrate nu au dep ă it CMA pentru poluantii urmariti.

Investi Ńiile realizate în ultimii ani de agentii economici din zona în domeniul protec Ńiei mediului au condus la reducerea impactului activitatilor antropice ale omului asupra factorilor de mediu.

Pentru zonele de amplasament ale trupurilor de p[adure, poluarea i degradarea solului este cauzat ă în principal de urm ătoarele activit ăŃ i: depozitarea neadecvat ă a de eurilor menajere i industriale (doar in trupurile de padure care au apartinut OS Lacu Sarat – la benzinarie si parte din Padurea stejarul), precum i administrarea incorect ă a pesticidelor i fertilizan Ńilor pe terenurile agricole din vecinatatea trupurilor de padure.

In zona OS Lacu Sarat, in special in Padurea Stejaru si din zona Benzinarie-Lacu Sarat, de la marginea orasului Braila, pe timpul relevarii s-a constatat depozitarea necontrolata a deseurilor de tip urban, care contribuie la poluarea solului din interiorul padurii.

Cu privire la poluarea solului cu fertilizan Ńi s-au constatat c ă utilizarea nera Ńional ă a acestora a determinat apari Ńia unui exces de azota Ńi i fosfa Ńi în sol, care a avut un efect toxic asupra microflorei din sol, iar prin levigare au poluat apele freatice, in special in zona di vecinatatea trupului de padure Viisoara ( parcelele 95, 96, 97), proprietar Primaria Bertestii de Jos, solul din vecinatate fiind unul nisipos.

De asemenea excesul de pesticide prezent în sol poate afecta s ănătatea uman ă, prin intermediul contamin ării solului, apei i aerului.

Inunda Ńile pot afecta terenurile din zona de aplicare a Amenajamentului Silvic, in functie de regimul si intensitatea precipitatiilor precum si a sistemelor de colectare si dirijare a apelor din precipitatii, a sistematizarii verticale a terenurilor.

Vanturile, furtunile, viscolul , pot afecta de asemenea padurile care fac obiectul Amenajamentului Silvic analizat, avand in vedere amplasarea intr-o zona caracterizata de de astfel de fenomene meteo.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 24

Prezentarea variantei “0” (neimplement ării Amenajamentului Silvic propus) a. Factorul de mediu padurea In situa Ńia neimplement ării Amenajamentului Silvic propus (varianta “0”), care poate conduce la o exploatare necorespunzatoare a padurii, se ajunge la pierderea functiilor ecologice ale acesteia.

In cazul extrem, de neaplicare a Amenajamentului Silvic, printr-o exploatare nerationala a padurilor, se poate ajunge la defrisarea acestora, cu consecinte grave privind si impactul asupra tuturor factorilor de mediu din zona de amplasament. a. Factorul de mediu solul, subsolul si apele freatice , pot fi afectati prin neaplicarea Amenajamentului Sivic, prin eroziunea i degradarea acestora, nu numai in amplasamentul trupurilor de padure, ci si in vecinatatea acestora, putindu-se ajunge la formarea de torenti, care pot distruge stratul de sol fertil din interiorul padurii si din vecinatate b. Factorul de mediu apele de suprafata , ar putea fi afectat, prin siroirea apelor de ploaie, in special cele torentiale, care pot avea un debit mare si turbulent, acestea transportind materiale in suspensie, cu impact negativ asupra apelor de suprafata c. Factorul de mediu aerul atmosferic In situatia neaplicarii Amenajamentului Sivic, padurea, neexploatata in regim silvic, rolul de purificator al aerului atmosferic va fi diminuat, capacitatea de consum al dioxidului de carbon din aer diminuindu-se si ea.

De asemenea, rolul de protectie impotriva vântului si viscolului se diminueaza foarte mult, fata de pastrarea vegetatiei padurilor. d. Factorul de mediu biodiversitatea Neaplicarea Amenajamentului Silvic poate mari impactul asupra biodiversitatii din padurile din proprietatea Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat”, in situatia limita, de defrisare, ajungindu-se la disparitia unor specii de flora sau fauna in zona trupurilor de padure. e. Factorul de mediu populatia din zona Padurile protejate, creeaz ă condi Ńii excelente pentru destindere i recrearea capacit ăŃ ii fizice, psihice i intelectuale ale locuitorilor din zona si numai.

De asemenea, vegetatia forestiera contribuie la reducerea emisiilor de bioxid de carbon, prin procesul de absorbitie si descompunere in elemente primare, carbonul fiind utilizat pentru hrana, iar oxigenul fiind eliminat in atmosfera, care contribuie la imbunatatirea calitatii aerului respirat de catre populatia din zona padurilor din proprietatea Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat”.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 25

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectat ă Toate trupurile de padure care alcatuiesc proprietatea Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat” sunt amplasate pe teritoriul judetului Braila, ale caror caracteristici de mediu sunt relativ aceleasi pentru toate amplasamentele.

Zonarea functională a p ădurii in general si ale padurilor din Amenajamentul Silvic in particular Este un concept elaborat de c ătre silvicultori în vederea stabilirii unei destinaŃii data unei p ăduri în func Ńie de capacit ăŃ ile ei de a juca un anumit rol într-un anumit spa Ńiu pornind de la contextul socio – economic – local. În raport de acest context local dar i în func Ńie de contextul national o p ădure poate avea functie de protec Ńie, de produc Ńie sau ambele.

Func Ńia de protectie devine prioritar ă când echilibrul ecologic al unei zone este periclitat.

Func Ńia de produc Ńie i protec Ńie se realizeaz ă simultan în zonele în care nu apar pericole evidente de rupere a echilibrului ecologic. P ădurea a exercitat din totdeauna ambele func Ńii , în prezent acestea sunt puse în oper ă prin amenajamentele silvice care stabilesc func Ńia pe care trebuie s ă o îndeplineasc ă o p ădure i m ăsurile de gestionare durabil ă astfel c ă func Ńia stabilit ă s ă se realizeze la un nivel optim.

Prima împartire a avut loc în 1954 în HCM nr. 114. În conformitate cu acest HCM i cu tehnicile elaborate în 1968 avem dou ă mari grupe de p ăduri: p ăduri de protec Ńie i păduri de produc Ńi i protec Ńie (vezi tabelul).

Padurile de protec Ńie ocup ă 50% din fondul forestier crescând pe m ăsur ă ce dezechilibrele ecologice se accentueaz ă. Aceast ă grupare asigur ă un echilibru între func Ńia de produc ăie si cea de protec Ńie.

Clasificarea func Ńional ă a p ădurilor Grupa Subgrupa % I 1 P ăduri deprotec Ńie a apelor 39 Păduri de protec Ńie 2 P ăduri de protec Ńie a solului 34 3 P ăduri de protec Ńie climatic ă 8 4 P ăduri de interes social, agrement 17 5 P ăduri rezearva Ńii tiintifice i monumente ale naturii 2 Total gr. I 50 II P ăduri de 50 produc Ńie i protec Ńie

PĂDUREA CA ECOSISTEM FORESTIER Pădurea este unul din cele mai complexe i articulate sisteme terestre ce se caracterizeaz ă printr-o dezvoltare foarte puternic ă atât pe orizontal ă cât i pe orizontal ă. În anumite p ăduri arborii ajung la în ălŃimi considerabile de peste 40-45 m, iar în regiunea de deal si de munte p ădurea se întinde per suprafe Ńe foarte mari imprimând peisajului o not ă specific ă dominant ă ce poart ă amprenta p ădurii.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 26

Ca ecosistem p ădurea se caracterizeaz ă prin dou ă componente de baz ă: biotopul (habitatul sau sta Ńiunea forestier ă) i biocenoza.

Habitatul reprezint ă mediul de via Ńă pt. toate vie Ńuitoarele de origine vegetal ă i animal ă. Componentele habitatului sunt de natur ă anorganic ă fiind reprezentate de substratul litologic, relief, sol, clim ă.

Biocenoza are la rândul ei dou ă componente: fitocenoza si zoocenoza. D.p.v. silvicultural o importan Ńă major ă o are fitocenoza forestier ă care are în structura sa elementul definitoriu i anume arborele.i anume arborele. La nivelul Ńă rii noastre fitocenozele forestiere include cca. 200 de specii lemnoase i peste 1000 de specii ierboase ceea ce face ca ecosistemele forestiere din Ńara noastr ă s ă aib ă o pozi Ńie destul de bun ă comparativ cu celelalte Ńă ri europene. Zoocenoza reprezint ă importan Ńă mai ales prin fauna cinegetic ă care de asemenea este bine reprezentat ă fa Ńă de celelalte Ńă ri europene.Între biotop i biocenoz ăexist ă rela Ńii de intercondi Ńionare fapt ce duce la crearea unui mediu specific al p ăduriicaracterizat în general prin atenuarea extremelor termice i prin realizarea unui plus de umiditate. Datorit ă intercondi Ńion ării foarte puternice dintre biocenoz ă i biotop p ădurea reprezint ă ecosistemul cu cea mai puternic ă func Ńie mediogen ă în sensul c ă ea modeleaz ă mediul atât îninteriorul ei cât i în imediata apropiere.

Caracteristica definitorie a p ădurii fa Ńă de alte comunit ăŃ i de via Ńă este dat ă de prezen Ńa arborilor în stare gregar ă (intercondi Ńionare reciproc ă). Arborii chiar de la începutul apari Ńiei lor intr ă într-o competi Ńie foarte puternic ă pt. spa Ńiul de nutri Ńie atât la nivelul solului (r ădăcinile) cât i la nivelul atmosferei (coroana). Prin procesele fundamentale de fotosintez ă arborii reu esc s ă stocheze la nivelul trunchiului cea mai mare parte din biomasa acestora sub form ă de lemn cu structuri i calit ăŃ i ce difer ă la fiecare specie forestier ă lemnoas ă. De-a lungul existen Ńei lor arborii, prin a a numita eliminare natural ă (competi Ńie intra i inerspecific ă), î i realizeaz ă propriul lor mediu de cre tere i dezvoltare. În acela i timp arborii prin acest proces de eliminare natural ă î i perpetueaz ă rela Ńiile specifice colectivit ăŃ ii arborilor care se exprim ă în mod vizual prin aa numita stare de masiv. Stare de masiv nu este dată de 2-3 arbori ci de o colectivitate mult mai larg ă care conven Ńional s-a ales s ă aib ă o suprafa Ńă de 2500 m 2 . Aceast ă suprafa Ńă este considerat ă ca fiind suficient de mare pt. asigurarea unui mediu propriu p ădurii implicit pt. asigurarea st ării de masiv.

În func Ńie cu exigen Ńele (desimea i dimensiunile arborilor) celelalte componente ce particip ă în alc ătuirea p ădurii se grupeaz ă pe mai multe niveluri cunoscute sub numele de etaje de vegeta Ńie. Existen Ńa etajelor de vegeta Ńie în ecosistemele forestiere pune în eviden Ńă o avansat ă specializare sub raport func Ńional a speciilor vegetale.

Astfel etajul inferior (ierbos) utilizeaz ă lumina filtrat ă de coroanele arborilor i care se găse te în cantit ăŃ i mult mair eduse decât în teren deschis sau la nivelul coroanelor. Datorit ă cantit ăŃ ii mai reduse de lumin ă nu toate speciile ierboase ce se întâlnesc în apropierea p ădurii apar i în interior din contr ă în covorul erbaceu apar o serie de specii ce nu se g ăsesc în p ă unile i f ăne Ńele din apropierea p ădurii ceea ce denot ă c ă pătura ierbacee din p ădure este adaptat ăla cantit ăŃ i mai reduse de lumin ă. Atunci când cantitatea de lumin ă scade sub un anumit prag minimal etajul p ăturii erbacee dispare.

Al ături urmeaz ă etajul arbustoizilor i arbu tilor care în unele p ăduri este bine dezvoltat (cazul p ădurilor formate din specii lemnoase principale de lumin ă). Etajul definitoriu pt. orce p ădure este etajul arborilor ce d ă nota distinctiv ă pt. ecosistemul evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 27 forestier, este etajul care hot ără te existen Ńa celorlalte etaje. Etajul arborilor are o dezvoltare mult mai puternic ă pe vertical ă comparativ cu celelalte etaje i este considerat practic (acceptat conven Ńional) la nivelul coroanelor, dar în realitate el se dezvolt ă de la nivelul solului pân ă la vârful arborilor.

Ecosistemul forestier se aafl ă într-o continu ă dinamic ă fapt ce face ca pe durata existen Ńei sale s ă putem identifica mai multe faze i stadii de dezvoltare. În timp aceste faze de dezvoltare dureaz ă în totalitate în func Ńie de specie sau longevitatea speciilor forestiere ce intr ă în structura p ădurii putând dura de la câteva zeci de ani în cazul speciilor forestiere repede cresc ătoare i pân ă la sute de ani în cazul speciilor care cresc mai încet.

Pornind de la aceste particularit ăŃ i structurale i func Ńionale p ădurea poate fi definit ă ca o grupare deas ă de arbori ce tr ăiesc în strâns ă interdependen Ńă între ei, cu celelalte plante i animale i cu condi Ńiile de mediu realizând un complex i unitar mediu de via Ńă capabil s ă îndeplineasc ă o serie de func Ńii de natur ă social economic ă.

Pădurea reprezint ă nu numai un simplu ecosistem ci i una dintre cele mai importante resurse regenerabile. Deci se poate afirma c ă p ădurea reprezint ă o component ă major ă foarte important ă pt. a a numitul capital natural ce trebuie utilizat întotdeauna în concep Ńia dezvolt ării i gestion ării durabile. Acceptând acest principiu vom avea garan Ńia c ă acest capital natural va avea o utilizae continu ă atât în benficiul genera Ńiilor actuale cât i viitoare .

Datorit ă biodiversit ăŃ ii foarte ridicate, dimensiunilor impresionante ale arborilor i longevit ăŃ ii lor destul de mari p ădurea are o neb ănuit ă capacitate de adaptare la condi Ńiile de mediu i în consecin Ń o stabilitate ecologic ă foarte ridicat ă precum i o perenitate greu de atins de alte ecosisteme în peisaj. Ca atare p ădurea poate fi considerat ă ca unul dintre cele mai evoluate ecosisteme terestre ce prime te, prelucreaz ă, transform ă din mediul înconjur ător i cedeaz ă acestuia substan Ńe i energie. Din acest punct de vedere mul Ńi speciali ti consider ă p ădurea ca o adev ărat ă uzin ă biochimic ă unde se produce una din cele mai importante resurse economice i anume lemnul. Aceast ă uzin ă este i cea mai ecologic ă de pe Terra pt. c ă nu produce nici un fel de poluare, don contr ă îmbog ăŃ ete atmosfera în O 2 i preia pt. procesul de fotosintez ă CO 2 care în uzinele f ăcute de om reprezint ă de cele mai multe ori poluantul principal ce este deeversat în atmosfer ă. În procesele de natur ă biochimic ă unde se stocheaz ă în primul rând C 2 i se elibereaz ă O 2 nota dominant ăeste dat ă de biomasa vegetal ă. Ritmul de acumulare de biomas ă este foarte diferit ă i ea depinde în primul rând de condi Ńiile de mediu i natura speciilor forestiere. La nivel planetar s-a constatat c ă acumularea de biomas ă = produc Ńia primar ă exprimat ă în g/m 2 /an este de 1290 g/m 2/an. Cele mai productive p ăduri sunt cele ecuatoriale ce realizeaz ă 2000g/m 2/an, p ădurile amestecate din zona temperat ă realizeaz ă cca. 1000g/m 2/an. Fără îndoial ă c ă acest proces complex de acumulare a biomasei poartă amprenta speciilor forestere. Astfel în zona temperat ă intensitatea bioacumul ării este mult mai mare la speciile repede cresc ătoare cum ar fi plopii hibrizi ce pot realiza cre teri în volum de pân ă la 20 i chiar 40 m 3/an/ha. În general speciile forestiere ce au o intensitate ridicat ă a bioacumul ării au o longevitate sc ăzut ă, în schimb speciile ce au o intensitate redus ă a bioacumul ării au o longevitate mult mai mare.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 28

Elemente privind cadrul natural, specifice unitãtii de productie Teritoriul luat in studiu se incadreaza, din punct de vedere geomorphologic, in unitatea Cimpia Brailei, subunitatea Terasa Bräilei.

Amplasamentele studiate sunt situate intr-o zona de campie, Cimpia Brailei / terasa Bräilei, cu relief plat, de acumulare cuaternar ă, conform studiilor geotehnice elaborate pana in prezent: -câmpie fluvio-lacustr ă acoperit ă cu depozite loessoide, -câmpie de terase slab fragmentat ă

Cimpia Brailei se dezvolta intre râul Buzau la nord si piriul Calmatui la sud, pâna la Lunca Dunàrii spre est. Spre vest, Cârnpia Brailei prezinta cote in jur de 50,0 m, iar spre est acestea scad la 15 - 20 m. Local, apar usoare inclinari de Ia nord la sud. Terasa Brailei se extinde la Vest de Valea lanca, caracterizata in geral de un relief neted, accidentat de dune numai in partea nordica.

Teritoriu studiat este situat în Câmpia Româna, zona silvostepa (Ss).

Forma de relief predominanta este lunca înalta majoritara iar terenul în general plan. Ca forme deosebite de teren se întâlnesc vai cu mlastini, depresiuni si microdepresiuni.

Reteaua hidrologica este reprezentata de râul Buzau, care este un râu cu numeroase si pronuntate meandre, cu albie minora suficient de bine conturata dar al carui debit când depaseste cotele maxime (în timpul topirii zapezilor primavara sau în unele perioade cu ploi abundente) îsi revarsa apele peste maluri si depuneri de aluviuni carbonatice, predominant nisipoase si luto-nisipoase.

Apa freatica este la mica adâncime, fapt deteriminant în formarea solurilor profund freatic umed. Din punct de vedere al gradului de mineralizare apa freatica este slab salinizata.

Substratul litologic este constituit din luturi argiloase, argile, nisipuri si pietrisuri.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 29

Soluri existente in amplasamentele trupurilor de paduri analizate sunt : Nr. Clasa de Tipul de Subtipul Succesiunea Suprafata Codul crt. soluri sol de sol orizonturilor ha %

1 tipic 1201 Am – A/C - C 29.3 27 cernoziom 2 salinisat 1208 Amsc – A/Csc - C 37.3 35 Molisoluri 3 tipic 1301 Am – Bv - C 32.3 31 cerniziom cambic salinizat - 4 1315 Amsc – Bvsc - C 4.1 4 alcalizat

Soluri 5 aluvial salinizat 9507 Aosc-C 3.5 3 neevoluate Total x 106.5 100

Descrierea tipurilor si subtipurilor de sol Cernoziom tipic are urmatoarea succesiune a orizonturilor pe profil: Am – A/C - C.

Orizontul Am are o grosime 40 – 50 cm, o culoare închisa, orizontul A/C este gros de 20 – 25 cm, si are o culoare mai putin închisa decât orizontul Am, de obicei brun îmchisa pâna la brun cenusie. Orizontul C, gros de 30-40 cm, are o culoare brun – galbuie sau galbuie – bruna.

Textura este nediferentiata pe profil de obicei mijlocie (lutoasa). Structura este glomerulara medie, bine dezvoltata în Am si moderat dezvoltata în A/C.

Este un sol afânat, permeabil, cu o buna capacitate pentru apa si aer, bogat în humus, continând între 3-6% humus în orizontul Am.

Cernoziomurile sunt cele mai fertile soluri, singurul factor limitativ îl constituie deficitul de umiditate din perioada de vara.

Cernoziomul cambic are urmatoarea succesiune a orizonturilor pe profil: Am–Bv-C.

Orizontul Am are o grosime 40 – 50 cm, o culoare brun închisa, orizontul Bv este gros de 40 – 50 cm, si are o culoare închisa. Orizontul C, gros de 40-50 cm, are o culoare galbuie.

Textura este mijlocie foarte usor diferentiata pe profil. Structura este glomerulara mica sau medie bine dezvoltata în Am.

Este un sol bogat în humus, continând între 3-5% humus în orizontul Am.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 30

Cernoziomurile cambice sunt soluri fertile, singurul factor limitativ îl constituie deficitul de umiditate din perioada de vara.

Solul aluvial are urmatoarea succesiune a orizonturilor pe profil: Ao-C.

Orizontul Ao are o grosime 20 cm, o coloare brunã cenusie, brunã închisã si o structura glomerularã, grãuntoasa.

Solurile aluviale au o texturã variabilã în functie de materialul parental.Sunt soluri profunde, bine structurate , bogate în substante nutritive si cu o capacitate mare în apa utilã, sunt soluri fertile.

Date climatologice Clima - caracteristicile climatice sunt determinate de urm ătorii factori: -cantitatea mare de radia Ńie solar ă 125 kcal/cmp/an, durat ă de str ălucire a soarelui de 2200-2500 ore/an; -deschiderea larg ă spre nord, vest, est i sud determin ă o frecven Ńă mare a maselor de aer de pe aceste direc Ńii; -existen Ńa b ălŃilor din albia majora a Dun ării care determin ă modific ări locale în zonele vecine; -relieful ters, lipsit în mare m ăsur ă de vegetatie de talie mare i prezen Ńa unor zone largi netede ce favorizeaz ă intensificarea climatului continental; -temperaturi medii anuale de 10C, media lunii ianuarie –2C, iar cea a lunii iulie 21C precipitatii : 550mm/an.

Climatul caracteristic este cel al zonei de câmpie. Padurile din punct de vedere climatic apartin raionului climatic IIA, B3 – conditii de clima continentala de câmpie caracterisica stepei din Baragan.

Luna cu temperatura cea mai scazuta este ianuarie – 23 o C iar temperatura cea mai ridicata este în luna iulie 22 o C. - Temperatura medie anuala este de 10.4 o C. - Amplitudinea medie a anotimpului cald (vara) este în jur de 21 o C. - Temperatura medie a anotimpului rece (iarna) este în jur de –17 o C. - Temperatura maxima absoluta a fost de 39 o C si minima absoluta de –29 o C. - Durata de temperatura zilnica de 10 o C favorabila vegetatiei forestiere este de 192 zile între 10.IV si 22.X.

Primul înghet se produce de regula în jur de 25 octombrie si ultimul în jur de 10 aprilie.

Luna cu precipitatiile anuale cele mai reduse este februarie. Valoarea precipitatiilor medii anuale este de 446 mm cu un maxim in lunile aprilie – mai si un minus în septembrie.

In perioada de vegetatie (aprilie - septembrie) în regiune cad în medie 255-288 mm.

Indicele de ariditate anual este de 21-23.6 iar în perioada de vegetatie valoarea lui este cuprinsa între 18 si 21.

Evapotranspiratia potentiala este de 680-690 mm, valoare ce depaseste cu mult cantitatea de precipitatii anuale (446 mm) valoare maxima relizându-se în luna iulie

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 31

(145 mm) luna în care se înregistreaza o valoare foarte redusa si a umezelei aerului, fata de cea mai ridicata, în luna decembrie.

In perioada de vegetatie umezeala relativa medie este de 64%. In privinta regimului eolian, se poate spune ca teritoriul în care se afla situata unitatea de productie este expusa în întregime actiunii vântului. Cea mai mare frecventa o are Crivatul, media 26%, care bate din directia nord estica. Vânturile din sud au o frecventa de 14%.

Analizându-se influenta conditiilor climatice asupra vegetatiei forestiere se poate spune, ca ele sunt vitrege primavara si vara când indicii de ariditate coboara sub 24 ajungând chiar pâna la 14, precum si valoarea deficitului de precipitatii comparativ cu valoarea evotranspitatiei, care reprezinta cca. 250 mm deci mai mult decât jumatate din valoarea precipitaaiilor anuale.

Datele climatologice au fost preluate de la statiile meteorologice Braila, Ianca si Galati.

Apele de suprafata Trupurile de padure care fac obiectul Amenajamentului Silvic se afla la distante relativ mari de cursurile de apa de suprafata, cu exceptia trupului de padure La Cariera (parcela 21) proprietar Popa Anca Mihaela, amplasat in albia majora a Raului Buzau.

Dupa anul 1990, cind activitatea industriala din zonele parcurse de riul Buzau (in special orasul Buzau) a scazut foarte mult, calitatea apei riului Buzau s-a imbunatatit semnificativ, incadrindu-se in categoria II-a de calitate (apa pentru zootehnie si irigatii).

Biodiversitatea Padurea a constituit dintotdeauna un ecosistem bine definit, in care se dezvolta armonios fauna si flora specifice zonelor de amplasament.

In ultima vreme si in trupurile de padure analizate in cadrul Amenajamentului Silvic biodiversitatea s-a dezvoltat natural, chiar daca nu s-a urmarit in mod special acest lucru de catre vechii administratori ai padurilor (Ocoalele silvice).

Populatia In cadrul Amenajamentului Silvic se intilnesc doua situatii, astfel:
amplasamentele din vecinatatea Municipiului Braila, unde populatia are o densitate mai mare, trupurile de padure au un efect benefic pentru locuitorii din oras, prin pastrarea unui microclimat corespunzator, totodata padurea constituind si o zona de agrement, in special in anotimpurile calduroase si la sfirsiturile de saptamina

amplasamentele din teritoriul judetului, situate la distanta relativ mare de aglomerarile urbane, populatia avind o densitate mica; si in aceasta situatie, padurile reprezinta un factor pozitiv, prin functiunile lor ecologice.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 32

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru plan sau program, inclusiv, în particular, cele legate de orice zon ă care prezint ă o importan Ńă special ă pentru mediu, cum ar fi ariile de protec Ńie special ă avifaunistic ă reglementate conform HG nr. 1284/24.10.2007 (M.O. nr. 739/31.10.2007), privind declararea ariilor de protec Ńie special ă avifaunistic ă ca parte integrant ă a re Ńelei ecologice europene Natura 2000 în România.

In zonele de amplasament ale trupurilor de padure din proprietatea Asociatiei “Sutesti- Bertestii de Jos-Lacu Sarat”, pe timpul realizarii Raportului de mediu, dar si din informatiile culese, nu s-au semnalat probleme majore de mediu, atit pe suprafetele efectiv ocupate de paduri, dar si in vecinatatea acestora.

Starea factorilor de mediu Factorul de mediu – apele de suprafata si freatice Apele freatice de pe teritoriul studiat, conform unor studii de specialitate, nu sunt potabile, continãnd sulfuri si cloruri, in schimb apele de adãncime pot fi folosite ca surse de apa potabila.

Din datele detinute de elaborator, sursele de poluare a apei (de suprafata si de adincime) sunt: -activitati agricole, prin folosirea de ingrasaminte chimice pe baza de azot, imprastierea necontrolata a dejectiilor din zootehnie -activitati economice desfasurate in vecinatate -populatia, prin evacuarea apelor uzate de tip menajer

In ceea ce priveste starea de calitate a apei riului Buzau, in care se afla trupul de padure La Cariera (in albia majora), aceasta se incadreaza in prevederile Ordinul MAPM nr. 1146/2002 privind aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitätii apelor de suprafa, modificat si completat de Ordinul nr. 161/2006 (apa poate fi folosita pentru iriigatii si pentru adaparea animalelor).

Factorul de mediu – aerul atmosferic Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluarii, poluantii continuti afectând, direct sau indirect la mica distanta, atât viata locuitorilor, cat si celelalte componente ale mediului natural si artificial.

Din datele de la Agentia de Protectie Mediului rezultã ca nu existä surse majore de poluare, neexistând activitati industriale importante in zonä (dupa sistarea majoritatii activitatilor pe platforma Chiscani), singura sursa fiind practic traficul rutier pe DN 22 si DN 21, din zona de amplasament a OS Lacu Sarat.

In celelalte amplasamente se desfasoara doar activitati cu specific agricol (cultura plantelor si zootehnie), astfel incit nu exista surse de poluare pentru factorul de mediu – aerul atmosferic

Factorul de mediul soIul Ca cel mai complex factor de mediu, solul reprezinta pe de o parte locul de acumulare al unor elemente poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la procesul acumularii acestora în el. evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 33

Modificarile induse astfel în sol se reflecta si asupra celorlalte verigi ale lantului trofic: apa (subterana si de suprafata) - vegetatie - animale - om.

Activitatile desfasurate pe amplasamentele Amenajamentului silvic, dar si in zonele invecinate (in special cultura plantelor), nu au determinat un impact semnificativ asupra parametrilor fizico-chimici naturali ai solului din padure.

De asemenea, pe sol, in special pe marginile cailor de acces, dar si ale zonelor vizitate mai rar de catre proprietari, se pot depozita necontrolat unele deseuri de tip urban; consecintele depozitarii deseurilor in spatii neamenajate se regasesc in probabilitatea foarte mare a poluarii mediului, in special a solului/subsolului.

Principalele aspecte care duc la perturbarea desfasurarii normale a fenomenelor naturale, ceea ce duce, implicit, la afectarea arealelor inconjuratoare sunt urmatoarele:  perturbarea scurgerii pluviale naturale, in situatia in care terenul este situat intr-o zona ale caror cote topografice sunt mai scazute decat cele ale terenurile din vecinatatea amplasamentului  contaminarea apelor meteorice: prin ocuparea terenului cu deseuri, apele meteorice pot ajunge in situatia intrarii in contact cu acestea si, ca urmare, la antrenarea de contaminanti diversi, unii toxici/periculosi sau infectiosi, contribuind la poluarea solului din incinta trupurilor de padure

În general, arboretele au o stare sanitara buna, astfel ca îndeplinec corespunzator rolul de protectie, in special a solului, ce li s-a atribuit.

Pentru mentinerea unei stari fitosanitare normale este nevoie ca proprietarii sa aiba în vedere respectarea urmatoarelor reguli elementare: - extragerea urgenta a arborilor uscati, rupti sau doborâti; - curatirea corespunzatoare a parchetelor dupa terminarea exploatarii; - interzicerea pasunatului.

Padurile se suprapun peste etajul de vegetatie Ss - silvostepa.

Statiunea cu cea mai larga raspândire este 9.3.1.0. Silvostepã externa de stejarete xerofile de stejar pufos Pm, cernoziom slab levigat pe materiale loessoide si alte luturi sau argile. care ocupa 62% din suprafata ocupata de paduri. La nivelul proprietatii, statiunile de bonitate mijlocie ocupa 100%.

Tipurile de sol este cele mai raspândit sunt din clasa Molisoluri si anume cernoziomul si cernoziomul cambic.

Principala formatie forestiera sunt stejaretele pure de stejar brumariu(97%).

Caracterul tipurilor de padure este artificial în proportie de 88% din suprafata iar restul de 12% sunt arborete tinere nedefinit.

Structura, sub raportul participarii speciilor reflecta proportia relativ aceeasi a gorunului, fagului si paltinului specii caracteristice zonei în care ne aflãm.

Biodiversitatea

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 34

Elementele de flora si fauna, existente in trupurile de padure care fac obiectul Amenajamentului silvic s-au dezvoltat normal, in trecut neexistind factori carte sa constituie obstacole in calea dezvoltarii normale ale acestora.

Totusi, exploatarea in afara regimului silvic a padurilor care fac parte din proprietatea Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat” a constituit un factor limitativ al dezvoltarii biodiversitatii.

Padurile luate in calcul in cadrul Amenajamentului silvic nu fac parte si nici nu sunt situate in apropierea unor arii de protec Ńie special ă avifaunistic ă, reglementate conform HG nr. 1284/24.10.2007 (M.O. nr. 739/31.10.2007), privind declararea ariilor de protec Ńie special ă avifaunistic ă ca parte integrant ă a re Ńelei ecologice europene Natura 2000 în România, astfel incit nu sunt necesare masuri speciale de protectie.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 35

5. Obiectivele de protec Ńie a mediului, stabilite la nivel na Ńional, comunitar sau interna Ńional, care sunt relevante pentru plan sau program i modul în care s-a Ńinut cont de aceste obiective i de orice alte considera Ńii de mediu în timpul preg ătirii planului sau programului

Obiectivul principal de protectie a mediului, la nivel national, relevant pentru Amenajamentului silvic analizat este constituit de pastrarea, dar si dezvoltarea fondului forestier existent, cu asigurarea functiilor principale ale padurii: -functia economica -functia ecologica

Obiectivele de protectie a mediului, la nivel comunitar, relevante pentru Amenajamentului silvic analizat , sunt:
protectia fondului forestier, care constituie principalul obiectiv de protectie a mediului al Amenajamentului silvic
protectia calitatii aerului, in special pentru zonele locuite din municipiul Braila
protectia calitatii solului, pentru toate categoriile de folosinta, in special pentru terenurile cu vegetatie forestiera
protectia calitatii apelor de suprafata si freatice
protectia habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna sãlbaticã

Prin masurile prevazute in Amenajamentului silvic analizat, evaluate in cadrul acestui raport, vor fi respectate obiectivele de protectie a mediului de mai sus.

Tinând cont de categoria de lucrari prevazute in proiect, precum si de impactul produs la executia lor se considera ca executia acestora nu are efecte negative asupra mediului, decât pe timpul executiei lor, acestea manifestându-se prin prezenta mai accentuata a omului in zona.

Având in vedere ca executia lucrarilor prevazute in proiect nu influenteaza biodiversitatea, solul, aerul si climatul, nu sunt necesare masuri speciale de prevenire si combatere a poluarii. De asemenea nu este afectat fondul agricol, piscicol.

Comunitatile locale nu sunt afectate de un impact negativ datorita realizarii si functionarii proiectului, lucrarile executate vin in sprijinul acestora, prin rolul protector pe care il au lucrarile de impadurire, ingrijirea arboretelor, lucr ările de exploatare i regenerare a pădurilor .

Executarea lucrarilor, au drept scop inlaturarea efectelor negative ale aridizarii, contribuind astfel la protectia mediului, aducând in felul acesta servicii pretioase de ordin sanitar si estetic populatiei locale.

Alte obiective de protec Ńie a mediului, stabilite la nivel na Ńional, relevante pentru Amenajamentului silvic i modul în care s-a Ńinut cont de aceste obiective Planul national de protectie a calitatii apelor de suprafata si subterane In cadrul Amenajamentului silvic analizat, trebuiesc respectate urmatoarele acte Normative, din legislatia europeana si romaneasca privitoare la protectia calitatii apelor:

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 36

Legea apelor nr. 107/1996, cu completarile si modificärile ulterioare, inclusiv Legea nr. 112/2006

Ordinul MAPM nr. 1146/2002 privind aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitätii apelor de suprafa, modificat si completat de Ordinul nr. 161/2006

Ordinul comun al Ministerul mediului si gospod ăririi apelor i Ministerul agriculturii dezvolt ării, rurale si p ădurilor nr. 1182 din 22.11. 2005 nr. 1270 din 30.11. 2005, privind aprobarea codului de bune practici agricole pentru protec Ńia apelor împotriva polu ării cu nitra Ńi din surse agricole

Prin masurile prevazute in Amenajamentului silvic analizat, evaluate in cadrul acestui raport, vor fi respectate Normele de mai sus, astfel incit apele pluviale rezultate din cadrul obiectivului va fi armonizata cu Planul national de protectie a calitatii apelor de suprafata si subterane.

Planul national de protectie a calitatii atmosferei In activitatea Amenajamentului silvic analizat trebuiesc respectate urmatoarele acte Normative, din legislatia europeana si romaneasca:
Directiva Consiliului 961621CEE privind evaluarea si managementul calitatii aerului atmosferic

O.U,G. 243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea nr. 655 din 11/20/2001

HGR nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei

HGR nr. 738 /2004 privind aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei

HGR nr. 645/2005 privind aprobarea Strategiei nationale a României privind schimbãriie climatice 2005

HGR nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului national de actiune privind schimbárile climatice (PNASC)

STAS 12574/1987 — ,,Aer din zonele protejate”.

Prin masurile prevazute in Amenajamentului silvic analizat, evaluate in cadrul acestui raport, vor fi respectate Normele de mai sus, armonizindu-se astfel cu Planul national de protectie a calitatii atmosferei.

Planul national de gestionare a deseurilor In activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile umane (locuintele situate in apropierea amplasamentelor trupurilor de padure) trebuiesc respectate urmatoarele acte Normative, din legislatia europeana si romaneasca: gestionarea deseurilor, care pot ajunge pe solul aferent trupurilor de padure, se va face, conform HGR 856/2002, Anexele nr. 1 (cap. 1 generarea deseurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor, cap. 3 valorificarea

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 37

deseurilor, cap. 4 eliminarea deseurilor), titularul avind obligatia tinerii acestor evidente, precum si raportarea acestora la organele abilitate (APM Braila).

Directiva Consiliului 75/442/CEE privind gestionarea deseurilor, modificata de Directiva 91/156 CEE

Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 2150/2002 privind statistica deseurilor, modificat de Regulamentul Comisiei (CE) nr. 574/2004

Prin masurile prevazute in Amenajamentului silvic analizat vor fi respectate Normele de mai sus, astfel incit activitatea de gestionare a deseurilor in cadrul acestuia va fi armonizata cu Planul national de gestionare a deseurilor.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 38

6. Poten Ńialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, popula Ńia, s ănătatea uman ă, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic i arheologic, peisajul i asupra rela Ńiilor dintre ace ti factori

Obiectul acestei Evaluari de mediu il constituie Amenajamentului silvic , pentru un amplasament avind in prezent un nivel de dezvoltare socio-economica redusa, si, in consecinta activitatile din prezent, nu au efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor de biodiversitate, popula Ńia, s ănătatea uman ă, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic i arheologic, peisajul, i nici asupra rela Ńiilor dintre ace ti factori de mediu.

Prin aplicarea Planului de amenajament si realizarea investitiilor propuse in trupurile de padure, factorii de mediu din zona studiata vor fi supusi unui anumit impact, prin emisiile de poluanti, astfel:

1. Efectele potentiale asupra solului si subsolului din zona de amplasament al trupurilor de padure prevazute in Amenajamentul Silvic Ca cel mai complex factor de mediu, solul reprezinta pe de o parte locul de acumulare al unor elemente poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la procesul acumularii acestora în el.

Modificarile induse astfel în sol se reflecta si asupra celorlalte verigi ale lantului trofic: apa (subterana si de suprafata) - vegetatie - animale - om.

Activitatile desfasurate în vecinatatea sau in cadrul obiectivului analizat (toate trupurile de padure) nu sunt de natura sa determine un impact negativ direct asupra parametrilor fizico-chimici naturali ai solului de pe amplasamentul analizat.

Functionarea in conditii normale a utilajelor de exploatare nu va avea un efect negativ deosebit asupra solului si subsolului.

Prin masurile luate in cadrul Amenajamentului Silvic, efectele potentiale semnificative vor fi minime asupra solului si subsolului din zona de amplasament.

Un efect potential negativ asupra solului pota fi gestinarea necorespunzatoare a deseurilor generate de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Din lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic pot fi eliminate urmatoarele tipuri de deseuri, care pot avea un efect negativ asupra solului din amplasament:

De euri menajere, r ezultate de la muncitorii care vor participa la lucrarile de exploatare a padurilor. Pe timpul executarii lucrarilor de exploatare, de eurile de tip menajer se vor colecta în saci din polietilena, care se vor transporta si depozita, prin grija proprietarilor si/sau ale societatilor de exploatare, la sistemul de gestionare a deseurilor urbane ale localitatilor pe raza carora se afla trupul de padure.

Resturi din lemn

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 39

In urma lucrarilor de exploatare, vor rezulta deseuri lemnoase, de tipul crengilor si frunzelor, care vor fi depozitate ordonat in zona de lucru, urmind ca dupa o perioada sa fie imprastiate in zona de exploatare, pentru refacerea stratului de sol vegetal (humusul).

Masuri de diminuare a efectelor potentiale negative asupra solului si subsolului Prin controlul lucr ărilor se urm ăre te, respectarea modului de exploatare a padurilor care fac parte din Amenajamentul silvic aprobat, protejarea eventualelor lucr ări ale ter Ńilor.

Reglement ările de exploatare si intretinere a padurilor vor mai prevedea i urm ătoarele masuri: -nu se vor face gropi i an Ńuri în interiorul trupurilor -utilajele care lucreaz ă in padure, se verific ă zilnic din punct de vedere tehnic

Repara Ńiile sunt planificate, la toate utilajele, în perioada de iarn ă; în acest scop, utilajele vor fi retrase la un atelier (garaj) de profil.

În cazul în care apar anumite defec Ńiuni minore la utilajele de exploatare, se iau m ăsuri ca acestea s ă fie scoase din incinta padurii, dup ă care se trece la remedierea defec Ńiunilor; utilajele astfel retrase i implicit lucr ările de remediere, nu vor afecta calitatea solului din amplasamentul padurilor.

Efectele potentiale negative ale lucrarilor prevazute in Amenajamentul Silvic vor fi unele temporare si locale, prin tasarea solului, tasare care se diminueaza dupa regenerarea/ impadurirea terenului; prin eventuale pierderi de combustibil sau uleiuri minerale, daca utilajele au defectiuni, pot aparea poluari accidentale ale solului, care pot fi diminuate prin respectarea masurilor descrise mai sus, precum si cele prevazute in Amenajamentul Silvic.

2 Efectele potentiale asupra aerului atmosferic din zonele de amplasament ale trupurilor de padure prevazute in Amenajamentul Silvic Surse de poluanti pentru aerul atmosferic La identificarea emisiilor atmosferice de pe amplasamentul padurilor, pe perioadele de exploatare si efectuare a lucrarilor prevazute in Amenajamentul Silvic, s-au avut în vedere urmatoarelor surse de emisii: a. Surse de emisie cuantificabile a.1. Surse fixe de emisie (nu exista) sursa: - poluan Ńi: -

a.2. Surse mobile de emisie sursa: poluan Ńii: - mijloace de transport rutier i utilaje. - CO, NO X, CO 2. b. Surse accidentale de poluare atmosferic ă Produse de ardere a diferitelor materiale combustibile solide i/sau lichide, ca rezultat al unui incendiu declan at accidental.

Surse mobile de emisie Emisii de poluan Ńi din combustia carburan Ńilor

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 40

Carburan Ńii folositi pentru lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic sunt motorina i benzina, care sunt utiliza Ńi de c ătre utilajele de exploatare i de mijloacele de transport rutiere, precum si de motofierastraile folosite la taierile de vegetatie forestiera.

La arderea carburan Ńilor în motoare cu aprindere prin comprimare – m.a.c. se emit în atmosfer ă gaze de ardere compuse în marea lor majoritate din CO, NO i CO 2.

Un rol însemnat în procesul de dispersie a poluan Ńilor îl are circula Ńia aerului în zon ă, preponderent pe direc Ńia N - S, ceea ce determin ă o difuzie optim ă a gazelor i pulberilor.

Avind in vedere cele de mai sus, efectele potentiale negative asupra aerului atmosferic din zona de amplasament al trupurilor de padure prevazute in Amenajamentul Silvic va fi unul temporar si local, prin emisii de gaze de esapament, in zona frontului de lucru, precum si la pregatirea terenului arat in vederea lucrarilor de impadurire.

Pentru reducerea efectelor potentiale negative asupra aerului atmosferic se mai fac urmatoarele recomandari: -folosirea motorinei si benzinei cu continut scazul de sulf si de alti poluanti -efectuarea inspectiilor tehnice periodice ale utilajelor si mijloacelor de transport, cu remedierea defectiunilor la sistemele motoare

3. Efectul potential asupra apei de suprafata Singurul trup de padure amplasat in apropierea unui curs de apa de suprafata este cel denumit La Cariera, care este amplasat linga cursul riului Buzau, situat pe raza UAT Faurei.

Atunci cind se fac lucrari de exploatare si intretinere in cadrul acestui trup de padure, in special daca acestea se fac mecanic, se vor respecta urmatoarele masuri: -in albia râului, nu se vor face depozite intermediare de lemn exploatat -utilajele de productie se vor retrage din padure, la sfâr itul fiec ărei zile de lucru, în vederea evit ării unor situa Ńii neprev ăzute în cazul cre terii bru te a debitului râului i în consecin Ńă pentru prevenirea polu ării apelor cu produse petroliere, posibil de a se produce în astfel de situa Ńii; -schimbul de ulei i alimentarea cu motorin ă a utilajelor de exploatare nu se va efectua în albia râului, ci numai în locuri special stabilite i doar de c ătre personal instruit, în vederea prevenirii împr ă tierii produselor petroliere pe sol i/sau în ap ă.

In ceea ce priveste evacuarea apelor uzate de tip menajer, muncitorii care vor participa la lucrarile de exploatare vor folosi WC-uri ecologice, din dotarea societatilor de exploatare a padurilor cu care se va incheia contracte de prestari servicii, WC-uri care vor fi transportate la locul in care se faclucrari in padure; apa pentru igiena si baut va fi asigurata in butelii PET, de diverse volume.

Pentru aceasta, s-a obtinut punctul de vedere al DSP Braila, anexat.

4. Efectul potential negativ datorat zgomotului i vibra Ńiilor Sursele de zgomt o reprezinta functionarea utilajelor de transport si de exploatare a padurilor, care vor participa la realizarea lucrarilor din Amenajamentul Silvic.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 41

Efectul potential negativ al zgomotului i vibra Ńiilor se va manifesta in special asupra faunei existente in zona de lucru.

Pentru reducerea actiunii potentiale negative al zgomotului i vibra Ńiilor sunt obligatorii masuri tehnice care vizeaza: -reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse echipamentului tehnic sau adaptarea de dispozitive atenuatoare; -masuri de izolare a surselor de zgomot

Populatia locala nu va fi afectata de zgomotele produse de echipamentele de exploatare, avind in vedere distanta mare fata de locuinte.

Se recomanda de asemenea, ca lucrarile de exploatare a padurilor sa se faca doar pe timpul zilei si in afara perioadelor de cuibarit al pasarilor.

5. Efectul potential asupra ecosistemelor terestre i acvatice, a biodiversitatii Aceasta analiza se face, desi amplasamentul padurilor prevazute in Amplasamentul Silvic nu este nici in vecinatatea nici in interiorul unui sit protejat.

Având în vedere specificul lucrarilor prevazute in Amenajamentul Silvic care urmeaza a se desfasura, exploatarea padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat i suprafata redus ă a padurilor, se poate afirma c ă efectele potentiale negative asupra ecosistemelor terestre i acvatice, a biodiversitatii vor fi minime.

Prezentam in continuare caracteristicile unor specii de pasari observate in zona de amplasament a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat.

Falco tinnunculus (vânturel ro u), Fam. Falconidae, Ord. Falconiformes Specie par Ńial migratoare, prezent ă pe tot cuprinsul Ńă rii. Prefer ă zonele împ ădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclus ă în Directiva P ăsări, dar este prezent ă în Anexa II din Conven Ńia de la Bonn i Anexa II Conven Ńia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclus ă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa i care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu necesit ă m ăsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Hirundo rustica (rândunic ă), Fam. Hirundinidae, Ord. Passeriformes Specie oaspete de var ă, comun ă în întreaga Ńar ă, cu prec ădere în zonele rurale. Este inclus ă doar în Anexa II Conven Ńia de la Berna. Pe plan european este considerat ă o specie a c ăror efective sunt constant reduse, fiind inclus ă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate in perimetru au fost în c ăutare de hran ă, efectuând zboruri la joas ă în ălŃime. Cuibareste in localitati. Specie activ ă, foarte mobil ă, nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 42

Motacilla alba (codobatur ă alb ă), Fam. Motacillidae, Ord. Passeriformes Specie oaspete de var ă, comun ă în zonele cu câmp deschis, adesea lâng ă lacuri, râuri, a ez ări umane. Este inclus ă în Anexa II Conven Ńia de la Berna. Pe plan european este considerat ă o specie stabil ă, fiind inclus ă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe amplasamentul analizat. Observata in numar mai mare in timpul migratiilor. Specie cu o mobilitate sporita, nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare.

Sylvia curruca (silvie mic ă), Fam. Sylviidae, Ord. Passeriformes Specie oaspete de var ă, comun ă în întreaga Ńar ă, de la malul mării pân ă în zonele montane. Prefer ă habitatele cu vegeta Ńie înalt ă, tufi uri, parcuri i gr ădini. Este inclus ă în Anexa II Conven Ńia de la Berna i Anexa II Conven Ńia de la Bonn. Pe plan european este considerat ă o specie stabil ă, fiind inclus ă în categoria NonSPEC . Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arbustiva din preajma malurilor. Nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Parus coeruleus (pi Ńigoi albastru), Fam. Paridae, Ord. Passeriformes Specie sedentar ă, comun ă în toate regiunile Ńă rii. Prefer ă locurile cu vegeta Ńie înalt ă, tufi urile, p ădurile, parcurile i gr ădinile. Este inclus ă în Anexa II Conven Ńia de la Berna. Pe plan european este considerat ă o specie stabil ă, fiind inclus ă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa i care au un statut favorabil). Cuibareste in vegetatia arboricola din amplasamente. N u se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Parus major (pi Ńigoi mare), Fam. Paridae, Ord. Passeriformes Specie sedentar ă, comun ă în toate regiunile Ńă rii. Prefer ă locurile cu vegeta Ńie înalt ă, tufi urile, p ădurile, parcurile i gr ădinile. Este inclus ă în Anexa II Conven Ńia de la Berna. Pe plan european este considerat ă o specie stabil ă, fiind inclus ă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din amplasamente. Nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Pica pica (co Ńofan ă), Fam. Corvidae, Ord. Passeriformes Specie sedentar ă, comun ă în întreaga Ńar ă. Pentru cuib ărit prefer ă locurile împ ădurite, iar pentru hran ă locurile deschise, terenurile agricole, livezile, p ă unile etc. Este inclus ă în Anexa II-2 din Directiva P ăsări i Anexa III Conven Ńia de la Berna. Pe evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 43 plan european este considerat ă o specie stabil ă fiind inclus ă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din amplasamente si din vecinatate. Specie activ ă, mobil ă, nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Corvus frugilegus (cioar ă de sem ănătur ă), Fam. Corvidae, Ord. Passeriformes Specie sedentar ă, comun ă în întreaga Ńar ă, în toate zonele de câmpie i colinare. Pentru cuib ărit prefer ă locurile împ ădurite, iar pentru hran ă locurile deschise, terenurile agricole, livezile, pă unile etc. Este inclus ă în Anexa II-2 din Directiva P ăsări i Anexa III Conven Ńia de la Berna. Pe plan european este considerat ă o specie stabil ă fiind inclus ă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din amplasamente si din vecinatate. Intalnita in stoluri mari in peprioada rece a anului. Nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Corvus corone cornix (cioar ă griv ă), Fam. Corvidae, Ord. Passeriformes Specie sedentar ă, comun ă în întreaga Ńar ă, de la malul m ării pân ă în zonele montane. Pentru cuib ărit prefer ă locurile împ ădurite, iar pentru hran ă locurile deschise, terenurile agricole, livezile, p ă unile etc. Este inclus ă în Anexa III Conven Ńia de la Berna. Pe plan european este considerat ă o specie stabil ă fiind inclus ă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din amplasamente si din vecinatate. Nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Sturnus vulgaris (graur), Fam. Sturnidae, Ord. Passeriformes Specie par Ńial migratoare, comun ă în toate regiunile Ńă rii. Este inclus ă în Anexa II-2 din Directiva P ăsări i Anexa III Conven Ńia de la Berna. Pe plan european este considerat ă o specie în declin fiind inclus ă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa i care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in vegetatia arboricola din amplasamente si din vecinatate. Stoluri mari observate spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Passer montanus (vrabie de câmp), Fam. Passeridae, Ord. Passeriformes Specie sedentar ă, comun ă în toate regiunile Ńă rii. Nu este preten Ńioas ă la condi Ńiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclus ă în Anexa III Conven Ńia dela Berna. Pe plan european se consider ă a fi o specie în declin numeric, fiind inclus ă în categoria SPEC 3. Cuibareste in vegetatia arboricola din amplasamente si din vecinatate. Nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic. evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 44

Fringilla coelebs (cintez ă), Fam. Fringillidae, Ord. Passeriformes Specie par Ńial migratoare, comun ă în toate regiunile Ńă rii. Prefer ă zonele împ ădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adun ă în stoluri mai mari i colind ă în c ăutarea hranei. Este inclus ă în Anexa III Conven Ńia de la Berna. Pe plan european este o specie stabil ă fiind inclus ă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa i care au un statut favorabil). Cuibareste in vegetatia arboricola din amplasamente si din vecinatate. Nu se impun măsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Carduelis carduelis (sticlete), Fam. Fringillidae, Ord. Passeriformes Specie sedentar ă, comun ă în toate regiunile Ńă rii. Prefer ă zonele împ ădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adun ă în stoluri mai mari i colind ă în c ăutarea hranei. Este inclus ă în Anexa II Conven Ńia de la Berna. Pe plan european este o specie stabil ă fiind inclus ă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din amplasamente si din vecinatate. Nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie i conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Astfel, realizarea activitatilor de exploatare a padurilor din Amenajamentul Silvic nu determin ă modific ări ale rutelor de migra Ńie a păsărilor, deoarece habitatele învecinate nu ofer ă condi Ńii favorabile pentru odihn ă i hran ă. De asemenea specificam ca speciile migratoare, observate in zona, nu sunt afectate semnificativ, cu atât mai mult cu cât prezen Ńa lor pe amplasament este tranzitorie (de pasaj), nici una dintre ele nefiind cuib ăritoare.

Informatii despre flora locala; Conform lucrarii ”Habitatele din România” (Doni Ńă et al.,2005), ce prezint ă principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona amplasamentului padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat . Astfel, vegeta Ńia zonei a fost încadrat ă în grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale , Comunitati ruderale la urm ătorul tip de habitat: Habitat R8704 Comunitãti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major.

Structura: Majoritatea plantelor component sunt de talie micã, dar se pot separa douã straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor .

Etajul inferior este alcãtuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusã cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare,Sagina procumbens.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 45

În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate si specii de briofite ruderale ca: Bryum argenteum si Syntrichia ruralis.

Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major, Sclerochloa dura, Lolium perenne. Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale,Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla,Eragrostis minor.

Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale incluse in Cartea Rosie; specii de mamifere, reptile, nevertebrate; vanat Pe perimetrul zonei de amplasament a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat s-a identificat o diversitate specifica relative redusa a faunei (fauna de nevertebrate i vertebrate). Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa p ăsărilor a fost cea mai bine reprezentat ă. Prezentam caracteristicile unor grupe i specii de animale identificate in zona de amplasament a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat .

Nevastuica (Mustela nivalis) , Ord. Carnivora, Fam. Mustelidae Specie raspândita în toata Europa, în vestul Asiei si nordul Africii. La noi, destul de comuna, vara prin pajisti, poieni, iar iarna pe lânga asezari omenesti, prin grajduri, hambare, mori; semnalata mai mult în Transilvania. Semnala in zona limotrofa Amenajamentului. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate i nu necesit ă m ăsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae Intalnita in Baragan, Dobrogea, cat si in padurile de mare altitudine, pana la limita vegetatiei forestiere. Se hraneste cu soareci de camp, iepuri, pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. Pe perimetrul amplasamentului Amenajamentului s-au identificat exemplare izolate aflate in transit (trecere). Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Fauna de nevertebrate a zonelor este caracterizat ă de o abunden Ńă redus ă dar o diversitate taxonomic ă ridicat ă: viermi, iar dintre artropode: arahnide, miriapode i insecte. Astfel, fauna sectoarelor deschise f ără arbu ti i vegeta Ńie redus ă are un efectiv numeric i specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu prec ădere specii de insecte. În regiunile cultivate sunt prezente specii d ăun ătoare în sol dintre elateride i melolonthidae, precum si omizi de p ământ.

In concluzie, urmare a observatiilor realizate in zona de amplasament a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat , in majoritate, s-au identificat specii comune de fauna, si nu se impun m ăsuri speciale de conservare a acestora.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 46

Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ de lucr ările de exploatare a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat.

Efectele potentiale negative prognozate asupra biodiversitatii Efectele potentiale negative prognozate din cauza exploatarii padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat asupra biodiversit ăŃ ii este minim, nesemnificativ, unul direct, respectiv local, asupra suprafe Ńei afectate de lucrari, i unul indirect asupra zonelor învecinate.

Efectele potentiale negative tranzitorii se refer ă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influen Ńat ă pe întreaga perioad ă de exploatare a padurilor. Acest impact este tranzitoriu (temporar), deoarece o dat ă cu încetarea activit ăŃ ilor de exploatare, biodiversitatea de pe amplasament va reintra în parametrii normali de existen Ńă . Cele mai afectate sunt vecin ătăŃ ile punctelor de lucru/ exploatare, drumuri de acces, deoarece pe ele se va circula i efectua majoritatea opera Ńiunilor de exploatare.

Toate speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate, cel pu Ńin pe perioada de zi a lucr ărilor de antier, existând posibilitatea ca unele dintre ele s ă revin ă temporar în arealul de construc Ńie în perioadele de pauz ă.

Având în vedere structura vegeta Ńiei, precum i componen Ńa faunistic ă de pe amplasamentul padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat, se poate spune c ă efectele potentiale negative asupra biodiversit ăŃ ii vor fi minime, nesemnificative i de scurt ă durat ă.

Modificarea populatiei de plante Prin realizarea lucrarilor de exploatare a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat, prevazute in Amenajament, populatiile de plante nu vor suferi modificari esen Ńiale. Cat priveste deteriorarea vegetatiei existente pe amplasament (în principal specii ruderale), în timpul lucr ărilor de exploatare, aceasta va fi minora si nu va duce la modificarea sau distrugerea populatiilor de plante existente.

Modificarea compozitiei pe specii: specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare Nu sunt preconizate modificari a compozitiei pe specii vegetale.

Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica Nu se preconizeaza modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica.

Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice etc.), impactul potential asupra mediului Efectele potentiale negative asupra mediului, ca urmare a efectuarii lucr ărilor de exploatare a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat, prevazute in Amenajament , vor fi minore, datorit ă faptului c ă vegeta Ńia existent ă pe amplasament este alc ătuit ă din specii comune, ruderale. Nu s-au identificat specii de plante de pe listele rosii din Romania.

Efectele potentiale negative asupra biodiversitatii, generate de realizarea activitatilor de exploatare a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 47

Sarat, prevazute in Amenajament este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucr ările de atier (ocuparea anumitor suprafe Ńe, zgomot etc.).

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 48

MATRICEA DE EVALUARE A POTEN łIALELOR EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, (pentru obiectivele de mediu relevante pentru Amenajamentul silvic Asociatia “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat”) FACTOR LUCRARI CUPRINSE IN EVALUAREA EFECTELOR EFECTUL IMPLEMENTARII DE AMENAJAMENTUL SILVIC SEMNIFICATIVE ASUPRA AMENAJAMENTULUI SILVIC ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU FACTORUI DE MEDIU MEDIU ANALIZATI Taieri rase, urmate de impaduriri + 1. Un usor Impact negativ nesemnificativ, de scurta durata, cu specii adecvate din cauza emisiilor de gaze de esapament de la utilajele si/sau Taieri in crâng + mijloacele auto care asigura activitatea propusa in Tãieri rarituri + Amenajamentul Silvic Tãieri de igiena + Degajari + 2. Toate lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic au ca Curatiri + rezultat indirect completarea sau refacerea unor specii Lucr ări de ajutorarea regener ării ++ forestiere, care, prin procesul de fotosinteza, contribuie la naturale reducerea dioxidului de carbon din atmosfera si Lucr ări de îngrijire a regener ării ++ imbunatatirea calitatii aerului AER naturale Împ ăduriri în terenuri goale din ++ fondul forestier Împ ăduriri în suprafe Ńe parcurse ++ sau prev ăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare Complet ări în arboretele care nu ++ au închis starea de masiv Ingrijirea culturilor tinere + Taieri rase, urmate de impaduriri + 1. Impiedicarea formarii viiturilor si/sau torentilor, care ar cu specii adecvate putea antrena materii poluante in cursurile de apa de Taieri in crâng + suprafata Tãieri rarituri + Tãieri de igiena + 2. Cresterea aportului de apa pluviala, cu efect direct asupra Degajari + debitelor de apa de suprafata si asupra pinzei freatice Curatiri + APA Lucr ări de ajutorarea regener ării ++ naturale

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 49

Lucr ări de îngrijire a regener ării ++ naturale Împ ăduriri în terenuri goale din ++ fondul forestier Împ ăduriri în suprafe Ńe parcurse ++ sau prev ăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare Complet ări în arboretele care nu ++ au închis starea de masiv Taieri rase, urmate de impaduriri - 1. Impact usor negativ, nesemnificativ, pe perioada exploatarii cu specii adecvate fiecarui trup Taieri in crâng - Tãieri rarituri - 2. Aceste efecte vor fi de scurta durata Tãieri de igiena - Degajari - 3. Aceste efecte dispar imediat ce se termina lucrarile din SOL Curatiri - fiecare trup de padure (poluare Lucr ări de ajutorarea regener ării - directa) naturale 4. Refacerea solului este totala, dupa terminarea lucrarilor Lucr ări de îngrijire a regener ării - naturale Împ ăduriri în terenuri goale din - fondul forestier Împ ăduriri în suprafe Ńe parcurse - sau prev ăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare Complet ări în arboretele care nu - au închis starea de masiv Taieri rase, urmate de impaduriri + 1. Efectul de eroziune este atenuat sau chiar stopat datorita cu specii adecvate lucrarilor prevazute in Amenajamentul Silvic Taieri in crâng + Tãieri rarituri + 2. Efectul de eroziune este atenuat sau chiar stopat datorita Tãieri de igiena + lucrarilor prevazute in Amenajamentul Silvic, prin plantarea Degajari + de specii care consolideaza solul SOL Curatiri + (poluare Lucr ări de ajutorarea regenerării ++

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 50

indirecta) naturale Lucr ări de îngrijire a regener ării ++ naturale Împ ăduriri în terenuri goale din ++ fondul forestier Împ ăduriri în suprafe Ńe parcurse ++ sau prev ăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare Complet ări în arboretele care nu ++ au închis starea de masiv Taieri rase, urmate de impaduriri + 1. Refacerea habitatelor forestiera cu dezvoltare controlota cu specii adecvate Taieri in crâng + 2. Refacerea controlata a habitatelor forestiere Tãieri rarituri + Tãieri de igiena + 3. Inlocuirea unor specii mai putin valoroase, care s-au Degajari + dezvoltat in detrimentul celor tipice arealelor cuprinse in Curatiri + Amenajamentul Silvic Lucr ări de ajutorarea regener ării ++ naturale 4. Realizarea unui echilibru intre diferite specii forestiere BIODIVER Lucr ări de îngrijire a regener ării ++ SITATE naturale (Flora) Împ ăduriri în terenuri goale din ++ fondul forestier Împ ăduriri în suprafe Ńe parcurse ++ sau prev ăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare Complet ări în arboretele care nu ++ au închis starea de masiv Taieri rase, urmate de impaduriri + 1. Mentinerea conditiilor de habitat pentru diverse specii de cu specii adecvate pasari, mamifere, reptile, nevertebrate, etc. Taieri in crâng + Tãieri rarituri + 2. Refacerea unor habitate afectate pentru diferite specii de Tãieri de igiena + pasari, mamifere, reptile, nevertebrate, etc. Degajari + Curatiri +

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 51

Lucr ări de ajutorarea regener ării ++ BIODIVER naturale SITATE Lucr ări de îngrijire a regener ării ++ (Fauna) naturale Împ ăduriri în terenuri goale din +++ fondul forestier Împ ăduriri în suprafe Ńe parcurse +++ sau prev ăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare Complet ări în arboretele care nu ++ au închis starea de masiv

Legenda - - Impact negativ semnificativ - Impact negativ nesemnificativ 0 Impact neutru + Impact pozitiv nesemnificativ ++ Impact pozitiv semnificativ +++ Impact pozitiv excelent

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 52

Concluzii privind evaluarea efectelor aplicarii Amenajamentului Silvic propus 1. AERUL Prin aplicarea Amenajamentului Silvic propus va exista un usor impact negativ nesemnificativ, de scurta durata, din cauza emisiilor de gaze de esapament de la utilajele si/sau mijloacele auto care asigura activitatea propusa in Amenajamentul Silvic

Toate lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic au ca rezultat indirect completarea sau refacerea unor specii forestiere, care, prin procesul de fotosinteza, contribuie la imbunatatirea calitatii aerului, prin reducerea dioxidului de carbon din atmosfera.

2. APA Prin aplicarea Amenajamentului Silvic propus efectele potentiale negative asupra apei nu vor exista, aplicarea Amenajamentului Silvic propus conducind la unele efecte pozitive, cum sunt: cresterea sigurantei acviferului, scaderea variatiilor de debit, prin uniformizarea scurgerii apelor de ploaie, reducerea cantitatii de suspensii, care toate conduc la dezvoltarea veatii acvatice.

Aplicarea Amenajamentului Silvic va conduce la impiedicarea formarii viiturilor si/sau torentilor, care ar putea antrena materii poluante in cursurile de apa de suprafata

De asemenea, lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic va conduce la cresterea aportului de apa pluviala, cu efect direct asupra debitelor de apa de suprafata si asupra pinzei freatice

3. SOLUL Prin aplicarea Amenajamentului Silvic propus se va imbunatati situatia existenta, prin reducerea eroziunii solului si eliminarea unor pericole naturale, folosinta initiala ramind aceeasi (terenuri forestiere).

Efectele directe asupra calitatii solului din amplasamentele trupurilor de padure, in care se aplica Amenajamentul Silvic,se vor resimti astfel: -lucrarile din Amenajament vor avea un Impact usor negativ, nesemnificativ, pe perioada exploatarii fiecarui trup; aceste efecte vor fi de scurta durata

-efectele lucrarilor preavazute in Amenajamentul Silvic dispar imediat ce se termina lucrarile din fiecare trup de padure

-refacerea solului este totala, dupa terminarea lucrarilor

Efectele indirecte asupra calitatii solului din amplasamentele trupurilor de padure, in care se aplica Amenajamentul Silvic, se vor resimti astfel: -efectul de eroziune este atenuat sau chiar stopat datorita lucrarilor prevazute in Amenajamentul Silvic

-efectul de eroziune este atenuat sau chiar stopat datorita lucrarilor prevazute in Amenajamentul Silvic, prin plantarea de specii care consolideaza solul

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 53

4. BIODIVERSITATE Prin aplicarea amenajamentului silvic, cu respectarea prevederilor si masurilor privind protejarea florei si faunei din amplasamentele trupurilor de padure, efectele potentiale negative nu vor exista.

Aplicarea lucrarilor din Amenajamentului Silvic analizat va conduce la efecte pozitive asupra biodiversitatii, astfel: -Refacerea habitatelor forestiera cu dezvoltare controlota

-Refacerea controlata a habitatelor forestiere

-Inlocuirea unor specii mai putin valoroase, care s-au dezvoltat in detrimentul celor tipice arealelor cuprinse in Amenajamentul Silvic

-Realizarea unui echilibru intre diferite specii forestiere

-Mentinerea conditiilor de habitat pentru diverse specii de pasari, mamifere, reptile, nevertebrate, etc.

-Refacerea unor habitate afectate pentru diferite specii de pasari, mamifere, reptile, nevertebrate, etc.

Efectele potentiale pozitive se vor manifesta si asupra recoltelor agricole si vegetatiei terestre naturale, prin imbunatatirea microclimatului (cresterea umiditatii, reducerea vitezei vintului, etc.).

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra s ănătăŃ ii, în context transfrontiera Nu este cazul, padurea cea mai apropiata (padurea stejarul) aflindu-se la peste 20 km sud de granita Romaniei cu Moldova si Ucraina.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 54

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce i compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implement ării planului sau programului

Amenajamentul Silvic constituie propriu-zis o masura de prevenire si reduce a efectelor negative asura aplicat padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat.

La punerea in aplicare a Amenajamentului Silvic, precum si la realizarea investitiilor propuse in trupurile de padure vor fi luate urmatoarele masuri de prevenire, reducere i compensare ale efectelor adverse asupra mediului:
Masuri de diminuare a efectelor potentiale negative asupra biodiversitatii
cu toate ca efectele inregistrate pe amplasament sunt reduse, i, în acela i timp, putem invoca i mobilitatea speciilor respective, trebuie totusi sa respectam masurile de protec Ńie inaintate;
in perioada reproductiva se impune cercetarea cu aten Ńie a teritoriului pentru a se vedea dac ă nu exist ă exemplare sau cuiburi de p ăsări;
in cazul identificarii de cuiburi de pasari cu oua, se recomand ă recoltarea cu griij ă a acestora i mutarea lor în zonele învecinate i care nu sunt afectate de organizarea de santier;
pentru a evita orice situa Ńie de risc, suger ăm efectuarea acestei opera Ńiuni de c ătre o institutie specializata/specialist ornitolog. În acest sens pot fi contactate: Societatea Ornitologica Româna, Agentia de Protectie a Mediului Braila.
respectarea cu stricte Ńe a ordinii pe antier;
respectarea c ăilor de acces stabilite (existente sau nou create);
a nu se face repara Ńia utilajelor pe suprafa Ńa amplasamentului;
respectarea graficului lucrarilor de executie/exploatare a padurilor
inspectarea periodic ă a amplasamentului pentru depistarea anumitor exemplare din fauna local ă.
prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor si a speciilor de flora si fauna;
evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activitatile de exploatare
eliminarea periodica a deseurilor, rezultate din lucr ările de exploatare in scopul evitarii atragerii speciilor de faun ă, imbolnavirii sau accidentarii acestora;
reconstruc Ńia terenurilor a caror suprafata a fost afectata (invelisul vegetal) la finalizarea lucrarilor de exploatare si redarea terenurilor folosintelor initiale;
utilizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de exploatare, ce ar putea deranja speciile de fauna, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a plouantilor in atmosfera;
excluderea repara Ńiilor la utilaje i mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale;
controlul deversarii de carburanti sau substante volatile pe suprafa Ńa amplasamentului ;
orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri, etc.) va fi imediat neutralizata si va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu;
pentru fiecare punct de lucru va fi nominalizat un delegat din partea proprietarului care va monitoriza respectarea regulilor de protectie a evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 55

mediului, datele de contact a acestor persoane fiind aduse la cunostinta Autoritatii de Mediu odata cu inceperea lucrarilor.

Avand in vedere masurile de diminuare a efectelor potentiale negative asupra biodiversitatii din zona, care reduc stresul si afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca masurile mentionate mai sus sunt cele mai potrivite in situatia data.

aerul atmosferic – se vor folosi utilajeje moderne, verificate tehnic (mijloace rutiere de transport, motofierastraie, utilaje terasiere)

apele de suprafata si subterane , prin masurile propuse in executie (dirijarea scurgerilor si executia lucrarilor de impadurire, efectuarea lucrarilor de intretinere namai in spatii special amenajate), se va limita efectele adverse asupra mediului

solul si subsolul : masurile principale de prevenire, reducere i compensare ale efectelor adverse vor fi - intreruperea imediata a lucrarilor, pe timp ploios -impadurirea terenului afectat, contribuind la ameliorarea solului -mentinerea in amplasament a acelorasi conditii de vegetatie forestiera

populatia locala , masurile principale de prevenire, reducere i compensare ale efectelor adverse vor fi -diminuarea nivelului de zgomot, prin masurile de organizare de santier -pe termen indelungat cresterea gradului de aparare a proprietatilor impotriva adversitatilor climatice, padurea avind un rol protector

Pentru evitarea, în general a efectelor potentiale negative asupra biodiversitatii (în special a celui tranzitoriu), recomand ăm urm ătoarele m ăsuri suplimentare:

Modul de asigurare a utilitatilor Sursa de apa pentru baut si igiena va fi asigurata cu butelii PET; pentru nevoi de igiena intima, se vor folosi WC-uri ecologice mobile, conform Adresei DSP Braila.

Comunicatiile se pot realiza prin telefonia mobila.

Nu sunt necesare alte utilitati.

Spatii de depozitare Pentru activitatea desfasurata in vederea executarii lucrarilor pevazute a se executa prin acest amenajament este nevoie de spatii de depozitare pentru resturile din lemn rezultate; aceste spatii vor fi amenajate pe terenurile libere din zona de exploatare, pe care resturile din lemn rezultate (crengi, frunze, radacini) vor fi depozitate ordonat; dupa ce resturile din lemn vor fi transformate in compost vegetal, acesta va fi imprastiat pe terenurile forestiere, contribuind la refacerea stratului de humus.

Utilaje, sedii Utilajele sunt necesare doar in cazul taierilor in crang – cazanire unde este nevoie de scarificator pentru ruperea radacinilor si in cazul taierilor rase, unde pregatirea terenului pentru plantare se face mecanizat.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 56

Se vor mai folosi mijloace de transport pentru materialul lemnos exploatat si motofierastraie pentru taieri.

Gestionarea deseurilor Tinând cont de categoria de lucrari prevazute in Amenajamentul silvic, se considera ca executia acestora nu are efecte potentiale negative asupra mediului, decât pe timpul executiei lor, acestea manifestându-se prin prezenta mai accentuata a omului in zona.

Având in vedere ca executia lucrarilor prevazute in Amenajamentul silvic nu influenteaza solul, aerul si climatul, nu sunt necesare alte masuri de prevenire si combatere a poluarii, in afara celor prevazute la Capitolul 6 si 8.

Comunitatile locale nu sunt afectate de un efecte potentiale negative din cauza realizarii si functionarii proiectului, lucrarile executate vin in sprijinul acestora, prin rolul protector pe care il au lucrarile de impadurire, ingrijirea arboretelor, exploatarea lor pentru toti locuitorii.

Executarea lucrarilor, au drept scop gospod ărirea durabil ă si regenerarea padurilor, diminuarea efectelor negative ale aridizarii, contribuind astfel la protectia mediului, aducând in felul acesta servicii pretioase de ordin ecologic, social, sanitar si estetic populatiei locale.

Protectia impotriva doborâturilor si rupturilor de vânt si zapada Protectia impotriva doborâturilor de vânt si a rupturilor de zapada se realizeaza printr- un ansamblu de masuri ce vizeaza atât marirea rezistentei individuale a arborilor cât si asigurarea unei stabilitati sporite a intregului fond de productie. Pentru marirea rezistentei arboretelor este de cea mai mare importanta efectuarea la timp si cu intensitatile corespunzatoare a lucrarilor de ingrijire (degajari, curatiri, rarituri), si mentinerea starii de sanatate a arboretelor (t ăieri de igien ă).

Protectia inpotriva incendiilor Pericolul declansarii unor incendii de padure este relativ redus in aceasta proprietate. Deoarece incendiile se produc in primul rând ca urmare a neglijentei omului, se impun unele masuri de prevenire: -efectuarea de patrulari si observatii in perioadele secetoase in zonele vulnerabile; -amenajarea de locuri speciale de fumat si vetre unde se poate face focul; -curatirea parchetelor de resturi de exploatare; -extragerea urgenta a arborilor rupti, doborâti sau uscati; -mentinerea permanenta a cailor de acces libere de masa lemnoasa; -asigurarea unui sistem de comunicare rapida in caz de incendiu etc.

Protectia impotriva bolilor si altor daunatori Masurile de protectie fitosanitara sunt integrate functiilor social-economice exercitate de catre arborete. Desi nu s-au inregistrat decât rar atacuri mai importante masurile de protectie nu trebuie neglijate.

Se va urmari mentinerea unei diversitati functionale favorabile speciilor de pasari insectivore. Evolutia populatiilor speciilor de daunatori trebuie atent urmarite pentru a preveni eventualele gradatii. Este necesara evitarea concentrarii cervidelor in anumite arborete in care provoaca pagube vegetatiei forestiere prin roaderea scoartei sau a mugurilor. evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 57

Protectia împotriva altor factori care pot prejudicia fondul forestier Totusi, în perioadele cu ploi îndelungate si cantitati mari de precipitatii aceste fenomene îsi fac aparitia în toate bazinele hidrografice producând uneori pagube însemnate cailor de comunicatie. De aceea, zonele cele mai vulnerabile trebuie identificate din timp si eventual amenajate cu lucrari de aparare mai simple sau mai complexe în functie de gradul de vulnerabilitate.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 58

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese i o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificult ăŃ i (cum sunt deficien Ńele tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informa Ńiilor cerute

Varianta “0” In aceasta vatrianta, exploatarea padurilor din proprietatea ASOCIATIEI „SUTESTI- BERTESTII DE JOS LACU SARAT” JUDETUL BRAILA se presupune a se face fara aplicarea regulilor din Amenajamentul Silvic analizat.

In aceasta varianta, exploatarea necontrolata a padurilor ar putea conduce, in timp, la disparitia acestor trupuri, prin exploatare irationala, defrisari, furturi, boli, daunatori, etc., varianta care nu este acceptabila.

Varianta cu aplicarea Amenajamentului Silvic propus Amenajamentului Silvic propus pentru ASOCIATIA „SUTESTI-BERTESTII DE JOS LACU SARAT” JUDETUL BRAILA, are drept scop impunerea modului de exploatare “silvic” al trupurilor de padure aflate in proprietatea acesteia, care conduce la mentinerea acestora pe tot timpul vietii vegetatiei forestiere.

Amenajamentul silvic se va imbunatati continuu, pe masura propunerii unor masuri si lucrari noi, aplicate conform Normelor silvice in vigoare.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 59

10. Descrierea m ăsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implement ării planului sau programului Conform prevederilor art. 27, vor fi monitorizate efectele semnificative asupra mediului ale implement ării Amenajamentului silvic pentru padurile din proprietatea ASOCIATIEI „SUTESTI-BERTESTII DE JOS LACU SARAT” JUDETUL BRAILA, prin: -analize periodice ale stadiului implementarii Planului -analize periodice ale starii factorilor de mediu din amplasament -masuri de reducere a efectelor negative ale activitatilor prevazute in Amenajamentul Silvic asupra mediului -inregistrarea volumelor de masa lemnoasa extrasa din padurile Asociatiei -inregistrarea si raportarea deseurilor rezultate

De asemenea, în unele situa Ńii, este necesar ca programele i instala Ńiile de monitorizare s ă fie adaptate în timp ce implementarea planului/programului progreseaz ă.

Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implement ării Amenajamentul Silvic Pe parcursul implementarii si aplicarii Amenajamentul Silvic se vor urmari urmatorii parametri: 1. Analiza stadiului implementarii Amenajamentul Silvic -perioada: anual -cine raspunde Fiecare proprietar de trup de padure din cadrul Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat

2. Inregistrarea volumelor de masa lemnoasa exploatata din padurile Asociatiei“Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat” -perioada: la 31.12. al fiecarui an -cine raspunde Fiecare proprietar de trup de padure din cadrul Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat

3. Inregistrarea si raportarea deseurilor rezultate -se vor inregistra cantitatile de deseuri rezultate in urma implementarii Amenajamentul Silvic -deseuri de tip menajer (urban) -deseuri lemnoase -perioada: lunar -cine raspunde Fiecare proprietar de trup de padure din cadrul Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat

-Eviden Ńa gestionarii deseurilor se va face, de c ătre titular, conform HGR 856/2002, Anexele nr. 1 (cap. 1 generarea deseurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea i transportul deseurilor, cap. 3 valorificarea deseurilor, cap. 4 eliminarea deseurilor), fiecare proprietar de trup de padure din cadrul Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat avand obligatia tinerii acestor evidente

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 60

11. Rezumat f ără caracter tehnic al informa Ńiei furnizate conform prevederilor prezentei anexe. Amenajametul Silvic reprezinta un Regulament de exploatare a padurii, care trebuie sa se faca conform Regulamentelor si Codului Silvic.

Padurile ce apartin Asociatiei “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat” provin prin desprinderea lor din urmatoarele Ocoale Silvice: -Ocolul Silvic Lacu Sarat, U.P. I Lacu Sarat, 37.4 ha, parcelele 17%, 18% si 31, care se afla in raza teritoriala a Comunei Chiscani, judetul Braila. -Ocolul Silvic Ianca, U.P. II, 3.5 ha, parcela 21%, care se afla in raza teritoriala a orasului Faurei, judetul Braila. -Ocolul Silvic Ianca, U.P. VII Camnita, 37.3 ha, parcela 1, 2, care se afla in raza teritoriala a Comunei Sutesti, judetul Braila. -Ocolul Silvic Ianca, U.P. VI Viisoara – 29.5 parcela 95, 96 si 97%, care se afla in raza teritoriala a Comunei Bertestii de Jos, judetul Braila.

Proprietarii fondului forestier au obliga Ńii în aplicarea regimului silvic s ă asigure întocmirea i respectarea amenajamentelor silvice.

Amenajamentul silvic este documentul de baz ă în gestionarea p ădurilor, cu con Ńinut tehnico-organizatoric i economic, fundamentat ecologic.

Amenajarea p ădurilor reprezinta ansamblul de preocup ări i m ăsuri menite s ă asigure aducerea i p ăstrarea p ădurilor în stare corespunz ătoare din punctul de vedere al func Ńiilor ecologice, economice i sociale pe care acestea le îndeplinesc.

Modul de gestionare a fondului forestier na Ńional se reglementeaz ă prin amenajamente silvice.

łelurile de gospod ărire a p ădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordan Ńă cu obiectivele ecologice i social-economice i cu respectarea dreptului de proprietate asupra p ădurilor, exercitat potrivit prevederilor Codului silvic.

Lucrarile propuse in cadrul Amenajamentului Silvic sunt prevazute pentru urmatorii 10 ani.

Lucrarile propuse, prin amenajament, sunt lucrarile specifice infiintarii uneor plantatii care ulterior vor deveni paduri, lucrari de intretinere a acestor paduri (existente si nou create) cat si lucrari de exploatare si regenerare a unor paduri ajunse la varsta explotabilitatii.

Pentru ingrijirea padurilor existente s-au propus urmatoarele lucrari: degajari, curatiri, rarituri si lucrari de igiena.

Pentru exploatarea (taierea) padurilor ajunse la varsta exploatabilitatii s-au propus taieri in crang, in care regenerarea se face natural prin lastari sau drajoni, cat si lucrari de taieri rase prin care se va extrage padurea existenta iar regenerarea se va face prin impaduriri.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 61

Rezumatul evaluarii si Concluzii Pentru estimarea poten Ńialelor efecte semnificative asupra mediului, ale Amenajamentul silvic Asociatia “Sutesti-Bertestii de Jos-Lacu Sarat”, pentru obiectivele de mediu relevante s-a utilizat o matrice din sistemul de apreciere ale efectelor actiunilor umane si industriale, asupra mediului.

Matricea folosita este preluata din sistemul american de evaluare a efectelor semnificative asupra mediului, fiind adoptata in Romania, in baza studiilor de mediu anterioare, repartizate pe patru factori de mediu, potential afectati de Amenajamentul Silvic: -sol -aer -apa -biodiversitate

Interpretarea s-a facut pentru cele doua aspecte generale ale efectelor: -efect pozitiv net -efect negativ net

Atributele de mediu au fost catalogate in trei categorii de apreciere a efectelor -efect neglijabil -efect mediu -efect important

In aceasta situatie, concluzia evaluarii de mediu este aceea ca Amenajamentul Silvic propus va avea un efect pozitiv net asupra factorilor de mediu luati in considerare, iar efectul negativ va fi neglijabil, in special pe timpul realizarii lucrarilor prevazute.

Evaluarea de mediu a luat in considerare patru factori de mediu potential afectati de aplicarea Amenajamentului Silvic, astfel:

1. Aerul 1.1 Efecte generale asupra Aerului atmosferic Prin aplicarea Amenajamentului Silvic propus, in toate cele cinci trupuri de padure, va exista un usor impact negativ nesemnificativ, de scurta durata, din cauza emisiilor de gaze de esapament de la utilajele si/sau mijloacele auto care asigura activitatea propusa in Amenajamentul Silvic

Toate lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic au ca rezultat indirect completarea sau refacerea unor specii forestiere, care, prin procesul de fotosinteza, contribuie la reducerea dioxidului de carbon din atmosfera si imbunatatirea calitatii aerului.

Pentru reducerea efectelor potentiale negative asupra aerului atmosferic se mai fac urmatoarele recomandari: -folosirea motorinei si benzinei cu continut scazul de sulf si de alti poluanti -efectuarea inspectiilor tehnice periodice ale utilajelor si mijloacelor de transport, cu remedierea defectiunilor la sistemele motoare

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 62

1.2 Efecte asupra Aerului atmosferic, particularizate in cele cinci trupuri de padure a. Trupul de padure M. Kogalniceanu (parcelele 1, 2), proprietar Primaria Sutesti, cu suprafata de 37.30 ha

In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri -rarituri -taiere in cring

Aceste tipuri de lucrari vor contribui la o dezvoltare armonioasa a vegetatiei forestiere, inclusiv inlocuirea arborilor ajunsi la virsta de exploatare, care vor contribui la imbunatatirea proceselor de fotonsiteza, care are ca efect pozitiv reducerea cantitatilor de CO2 din aerul atmosferic, provenit de la alte activitati. b. Trupul de padure Viisoara (parcelele 95, 96, 97) proprietar Primaria Bertestii de Jos, cu suprafata de 29.50 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri -rarituri -taiere in cring (cazanire)

Aceste tipuri de lucrari vor contribui la o dezvoltare armonioasa a vegetatiei forestiere, inclusiv inlocuirea arborilor ajunsi la virsta de exploatare, care vor contribui la imbunatatirea proceselor de fotonsiteza, care are ca efect pozitiv reducerea cantitatilor de CO2 din aerul atmosferic, provenit de la alte activitati. c. Trupul de padure La Cariera (parcela 21) proprietar Popa Anca Mihaela, cu suprafata de 3.50 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -taiere in cring

Aceste tipuri de lucrari vor contribui la o dezvoltare armonioasa a vegetatiei forestiere, inclusiv inlocuirea arborilor ajunsi la virsta de exploatare, care vor contribui la imbunatatirea proceselor de fotonsiteza, care are ca efect pozitiv. d. Trupul de padure Lacu Sarat (parcelele 17, 18), cu suprafata de 16.30 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri - rarituri -taiere in cring (cazanire)

Aceste tipuri de lucrari vor contribui la o dezvoltare armonioasa a vegetatiei forestiere, inclusiv inlocuirea arborilor ajunsi la virsta de exploatare, care vor contribui la imbunatatirea proceselor de fotonsiteza, care are ca efect pozitiv reducerea cantitatilor de CO2 din aerul atmosferic, provenit de la alte activitati. e. Trupul de padure La Benzinarie (parcela 31) , cu suprafata de 21.10 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri-rarituri -taiere in cring (cazanire) -taieri rase (1,30 ha)

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 63

Aceste tipuri de lucrari vor contribui la o dezvoltare armonioasa a vegetatiei forestiere, inclusiv inlocuirea arborilor ajunsi la virsta de exploatare, care vor contribui la imbunatatirea proceselor de fotonsiteza, care are ca efect pozitiv reducerea cantitatilor de CO2 din aerul atmosferic, provenit de la alte activitati.

2. Apa 2.1 Efecte generale asupra apei (de suprafata si freatice) Prin aplicarea Amenajamentului Silvic propus efectele potentiale negative asupra apei nu vor exista, aplicarea Amenajamentului Silvic propus conducind la unele efecte pozitive, cum sunt: cresterea sigurantei acviferului, scaderea variatiilor de debit, prin uniformizarea scurgerii apelor de ploaie, reducerea cantitatii de suspensii, care toate conduc la dezvoltarea veatii acvatice.

Aplicarea Amenajamentului Silvic va conduce la impiedicarea formarii viiturilor si/sau torentilor, care ar putea antrena materii poluante in cursurile de apa de suprafata

De asemenea, lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic va conduce la cresterea aportului de apa pluviala, cu efect direct asupra debitelor de apa de suprafata si asupra pinzei freatice

In ceea ce priveste evacuarea apelor uzate de tip menajer, muncitorii care vor participa la lucrarile de exploatare vor folosi WC-uri ecologice, din dotarea societatilor de exploatare a padurilor cu care se va incheia contracte de prestari servicii, WC-uri care vor fi transportate la locul in care se faclucrari in padure; apa pentru igiena si baut va fi asigurata in butelii PET, de diverse volume.

Pentru aceasta, s-a obtinut punctul de vedere al DSP Braila, anexat.

2.2 Efecte asupra apei (de suprafata si freatice), particularizate in cele cinci trupuri de padure a. Trupul de padure M. Kogalniceanu (parcelele 1, 2), proprietar Primaria Sutesti, cu suprafata de 37.30 ha In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra apei freatice , aratate la pct. 2.1. b. Trupul de padure Viisoara (parcelele 95, 96, 97) proprietar Primaria Bertestii de Jos, cu suprafata de 29.50 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri -rarituri -taiere in cring (cazanire)

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra apei freatice , aratate la pct. 2.1. c. Trupul de padure La Cariera (parcela 21) proprietar Popa Anca Mihaela, cu suprafata de 3.50 ha Singurul trup de padure amplasat in apropierea unui curs de apa de suprafata este cel denumit La Cariera, care este amplasat linga cursul riului Buzau, situat pe raza UAT Faurei.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 64

In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -taiere in cring

Atunci cind se fac lucrari de exploatare si intretinere in cadrul acestui trup de padure, in special daca acestea se fac mecanic, se vor respecta urmatoarele masuri: -in albia râului, nu se vor face depozite intermediare de lemn exploatat -utilajele de productie se vor retrage din padure, la sfâr itul fiec ărei zile de lucru, în vederea evit ării unor situa Ńii neprev ăzute în cazul cre terii bru te a debitului râului i în consecin Ńă pentru prevenirea polu ării apelor cu produse petroliere, posibil de a se produce în astfel de situa Ńii; -schimbul de ulei i alimentarea cu motorin ă a utilajelor de exploatare nu se va efectua în albia râului, ci numai în locuri special stabilite i doar de c ătre personal instruit, în vederea prevenirii împr ă tierii produselor petroliere pe sol i/sau în ap ă. d. Trupul de padure Lacu Sarat (parcelele 17, 18), cu suprafata de 16.30 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri - rarituri -taiere in cring (cazanire)

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra apei freatice , aratate la pct. 2.1. e. Trupul de padure La Benzinarie (parcela 31) , cu suprafata de 21.10 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri-rarituri -taiere in cring (cazanire) -taieri rase (1,30 ha)

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra apei freatice , aratate la pct. 2.1.

3. Solul 3.1 Efecte generale asupra solului din zonele de amplasament Prin aplicarea Amenajamentului Silvic propus se va imbunatati situatia existenta, prin reducerea eroziunii solului si eliminarea unor pericole naturale, folosinta initiala ramind aceeasi (terenuri forestiere).

Efectele potentiale negative ale lucrarilor prevazute in Amenajamentul Silvic vor fi unele temporare si locale, prin tasarea solului, tasare care se diminueaza dupa regenerarea/ impadurirea terenului; prin eventuale pierderi de combustibil sau uleiuri minerale, daca utilajele au defectiuni, pot aparea poluari accidentale ale solului, care pot fi diminuate prin respectarea masurilor descrise mai sus, precum si cele prevazute in Amenajamentul Silvic.

Efectele directe asupra calitatii solului din amplasamentele trupurilor de padure, in care se aplica Amenajamentul Silvic,se vor resimti astfel: -lucrarile din Amenajament vor avea un Impact usor negativ, nesemnificativ, pe perioada exploatarii fiecarui trup; aceste efecte vor fi de scurta durata -efectele lucrarilor preavazute in Amenajamentul Silvic dispar imediat ce se termina lucrarile din fiecare trup de padure -refacerea solului este totala, dupa terminarea lucrarilor evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 65

Efectele indirecte asupra calitatii solului din amplasamentele trupurilor de padure, in care se aplica Amenajamentul Silvic, se vor resimti astfel: -efectul de eroziune este atenuat sau chiar stopat datorita lucrarilor prevazute in Amenajamentul Silvic -efectul de eroziune este atenuat sau chiar stopat datorita lucrarilor prevazute in Amenajamentul Silvic, prin plantarea de specii care consolideaza solul

Un efect potential negativ asupra solului pota fi gestinarea necorespunzatoare a deseurilor generate de lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic.

Din lucrarile prevazute in Amenajamentul Silvic pot fi eliminate urmatoarele tipuri de deseuri, care pot avea un efect negativ asupra solului din amplasament:

De euri menajere, r ezultate de la muncitorii care vor participa la lucrarile de exploatare a padurilor. Pe timpul executarii lucrarilor de exploatare, de eurile de tip menajer se vor colecta în saci din polietilena, care se vor transporta si depozita, prin grija proprietarilor si/sau ale societatilor de exploatare, la sistemul de gestionare a deseurilor urbane ale localitatilor pe raza carora se afla trupul de padure.

Resturi din lemn In urma lucrarilor de exploatare, vor rezulta deseuri lemnoase, de tipul crengilor si frunzelor, care vor fi depozitate ordonat in zona de lucru, urmind ca dupa o perioada sa fie imprastiate in zona de exploatare, pentru refacerea stratului de sol vegetal (humusul).

Masuri de diminuare a efectelor potentiale negative asupra solului si subsolului Prin controlul lucr ărilor se urm ăre te, respectarea modului de exploatare a padurilor care fac parte din Amenajamentul silvic aprobat, protejarea eventualelor lucr ări ale ter Ńilor.

Reglement ările de exploatare si intretinere a padurilor vor mai prevedea i urm ătoarele masuri: -nu se vor face gropi i an Ńuri în interiorul trupurilor -utilajele care lucreaz ă in padure, se verific ă zilnic din punct de vedere tehnic

Repara Ńiile sunt planificate, la toate utilajele, în perioada de iarn ă; în acest scop, utilajele vor fi retrase la un atelier (garaj) de profil.

În cazul în care apar anumite defec Ńiuni minore la utilajele de exploatare, se iau m ăsuri ca acestea s ă fie scoase din incinta padurii, dup ă care se trece la remedierea defec Ńiunilor; utilajele astfel retrase i implicit lucr ările de remediere, nu vor afecta calitatea solului din amplasamentul padurilor.

3.2 Efecte asupra solului din zonele de amplasament, particularizate in cele cinci trupuri de padure a. Trupul de padure M. Kogalniceanu (parcelele 1, 2), proprietar Primaria Sutesti, cu suprafata de 37.30 ha In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra apei freatice , aratate la pct. 3.1.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 66 b. Trupul de padure Viisoara (parcelele 95, 96, 97) proprietar Primaria Bertestii de Jos, cu suprafata de 29.50 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri -rarituri -taiere in cring (cazanire)

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra solului , aratate la pct. 3.1. c. Trupul de padure La Cariera (parcela 21) proprietar Popa Anca Mihaela, cu suprafata de 3.50 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -taiere in cring

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra solului , aratate la pct. 3.1. d. Trupul de padure Lacu Sarat (parcelele 17, 18), cu suprafata de 16.30 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri - rarituri -taiere in cring (cazanire)

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra solului , aratate la pct. 3.1. e. Trupul de padure La Benzinarie (parcela 31) , cu suprafata de 21.10 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri-rarituri -taiere in cring (cazanire) -taieri rase (1,30 ha)

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra solului , aratate la pct. 3.1.

4. Biodiversitate 4.1 Efecte generale asupra biodiversitatii din zona de amplasament Prin aplicarea amenajamentului silvic, cu respectarea prevederilor si masurilor privind protejarea florei si faunei din amplasamentele trupurilor de padure, efectele potentiale negative nu vor exista.

Realizarea lucrarilor din Amenajamentul Silvic nu determin ă modific ări ale rutelor de migra Ńie a p ăsărilor, deoarece habitatele învecinate nu ofer ă condi Ńii favorabile pentru odihn ă i hran ă. De asemenea specificam ca speciile migratoare, observate in zona, nu sunt afectate semnificativ, cu atât mai mult cu cât prezen Ńa lor pe amplasament este tranzitorie (de pasaj), nici una dintre ele nefiind cuib ăritoare.

Efectele potentiale negative prognozate asupra biodiversitatii Efectele potentiale negative prognozate din cauza exploatarii padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat asupra biodiversit ăŃ ii este minim,

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 67 nesemnificativ, unul direct, respectiv local, asupra suprafe Ńei afectate de lucrari, i unul indirect asupra zonelor învecinate.

Efectele potentiale negative tranzitorii se refer ă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influen Ńat ă pe întreaga perioad ă de exploatare a padurilor. Acest impact este tranzitoriu (temporar), deoarece o dat ă cu încetarea activit ăŃ ilor de exploatare, biodiversitatea de pe amplasament va reintra în parametrii normali de existen Ńă . Cele mai afectate sunt vecin ătăŃ ile punctelor de lucru/ exploatare, drumuri de acces, deoarece pe ele se va circula i efectua majoritatea opera Ńiunilor de exploatare.

Toate speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate, cel pu Ńin pe perioada de zi a lucr ărilor de antier, existând posibilitatea ca unele dintre ele s ă revin ă temporar în arealul de construc Ńie în perioadele de pauz ă.

Având în vedere structura vegeta Ńiei, precum i componen Ńa faunistic ă de pe amplasamentul padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat, se poate spune c ă efectele potentiale negative asupra biodiversit ăŃ ii vor fi minime, nesemnificative i de scurt ă durat ă.

Modificarea populatiei de plante Prin realizarea lucrarilor de exploatare a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat, prevazute in Amenajament, populatiile de plante nu vor suferi modificari esen Ńiale. Cat priveste deteriorarea vegetatiei existente pe amplasament (în principal specii ruderale), în timpul lucr ărilor de exploatare, aceasta va fi minora si nu va duce la modificarea sau distrugerea populatiilor de plante existente.

Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice etc.), impactul potential asupra mediului Efectele potentiale negative asupra mediului, ca urmare a efectuarii lucr ărilor de exploatare a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat, prevazute in Amenajament , vor fi minore, datorit ă faptului c ă vegeta Ńia existent ă pe amplasament este alc ătuit ă din specii comune, ruderale. Nu s-au identificat specii de plante de pe listele rosii din Romania.

Efectele potentiale negative asupra biodiversitatii, generate de realizarea activitatilor de exploatare a padurilor din proprietatea Asociatiei Sutesti – Bertestii de Jos – Lacu Sarat, prevazute in Amenajament este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucr ările de atier (ocuparea anumitor suprafe Ńe, zgomot etc.).

Aplicarea lucrarilor din Amenajamentului Silvic analizat va conduce si la efecte pozitive asupra biodiversitatii, astfel: -Refacerea habitatelor forestiera cu dezvoltare controlota -Refacerea controlata a habitatelor forestiere -Inlocuirea unor specii mai putin valoroase, care s-au dezvoltat in detrimentul celor tipice arealelor cuprinse in Amenajamentul Silvic -Realizarea unui echilibru intre diferite specii forestiere -Mentinerea conditiilor de habitat pentru diverse specii de pasari, mamifere, reptile, nevertebrate, etc. -Refacerea unor habitate afectate pentru diferite specii de pasari, mamifere, reptile, nevertebrate, etc.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 68

Efectele potentiale pozitive se vor manifesta si asupra recoltelor agricole si vegetatiei terestre naturale, prin imbunatatirea microclimatului (cresterea umiditatii, reducerea vitezei vintului, etc.).

Masuri suplimentare recomandate de elaborator, de diminuare a efectelor potentiale negative asupra biodiversitatii La punerea in aplicare a Amenajamentului Silvic, precum si la realizarea investitiilor propuse in trupurile de padure vor fi luate urmatoarele masuri de prevenire, reducere i compensare ale efectelor adverse asupra mediului, astfel:
cu toate ca efectele inregistrate pe amplasament sunt reduse, i, în acela i timp, putem invoca i mobilitatea speciilor respective, trebuie totusi sa respectam masurile de protec Ńie prevazute in aceasta lucrare;
in perioada reproductiva se impune cercetarea cu aten Ńie a teritoriului pentru a se vedea dac ă nu exist ă exemplare sau cuiburi de p ăsări;
in cazul identificarii de cuiburi de pasari cu oua, se recomand ă recoltarea cu griij ă a acestora i mutarea lor în zonele învecinate i care nu sunt afectate de organizarea de santier;
pentru a evita orice situa Ńie de risc, suger ăm efectuarea acestei opera Ńiuni de c ătre o institutie specializata/specialist ornitolog; in acest sens pot fi contactate: Societatea Ornitologica Româna, Agentia de Protectie a Mediului Braila.
respectarea cu stricte Ńe a ordinii pe antier;
respectarea c ăilor de acces stabilite (existente sau nou create);
este interzis a se face repara Ńia utilajelor pe suprafa Ńa amplasamentului;
respectarea graficului lucrarilor de executie/exploatare a padurilor, cu stabilirea perioadelor optime ale lucrarilor prevazute
inspectarea periodic ă a amplasamentului pentru depistarea anumitor exemplare din fauna local ă.
prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor si a speciilor de flora si fauna;
evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activitatile de exploatare (deseuri de tip menajer si resturi vegetale)
eliminarea periodica a deseurilor, rezultate din lucr ările de exploatare (prin preluare drept combustibil sau imprastierea dirijata a acestora pe sol), in scopul evitarii atragerii speciilor de faună, imbolnavirii sau accidentarii acestora;
reconstruc Ńia terenurilor a caror suprafata a fost afectata (invelisul vegetal) la finalizarea lucrarilor de exploatare si redarea terenurilor folosintelor initiale;
utilizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de exploatare, ce ar putea deranja speciile de fauna, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a plouantilor in atmosfera;
excluderea repara Ńiilor la utilaje i mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale;
controlul deversarii de carburanti sau substante volatile pe suprafa Ńa amplasamentului ;
orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri, etc.) va fi imediat neutralizata si va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu;
pentru fiecare punct de lucru va fi nominalizat un delegat din partea proprietarului care va monitoriza respectarea regulilor de protectie a evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 69

mediului, datele de contact a acestor persoane fiind aduse la cunostinta Autoritatii de Mediu odata cu inceperea lucrarilor.

4.2 Efecte asupra asupra biodiversitatii din zona de amplasament, particularizate in cele cinci trupuri de padure a. Trupul de padure M. Kogalniceanu (parcelele 1, 2), proprietar Primaria Sutesti, cu suprafata de 37.30 ha

In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri -rarituri -taiere in cring

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra solului , aratate la pct. 4.1. b. Trupul de padure Viisoara (parcelele 95, 96, 97) proprietar Primaria Bertestii de Jos, cu suprafata de 29.50 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri -rarituri -taiere in cring (cazanire)

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra solului , aratate la pct. 4.1. c. Trupul de padure La Cariera (parcela 21) proprietar Popa Anca Mihaela, cu suprafata de 3.50 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -taiere in cring

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra solului , aratate la pct. 4.1. d. Trupul de padure Lacu Sarat (parcelele 17, 18), cu suprafata de 16.30 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri - rarituri -taiere in cring (cazanire)

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra solului , aratate la pct. 4.1. e. Trupul de padure La Benzinarie (parcela 31) , cu suprafata de 21.10 ha In cadrul acestui trup de padure se vor executa urmatoarele tipuri de lucrari: -curatiri-rarituri -taiere in cring (cazanire) -taieri rase (1,30 ha)

In cadrul acestui trup de padure sunt valabile efectele generale asupra solului , aratate la pct. 4.1.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 70

Dezvoltarea rural ă durabil ă, fiind un proces interdisciplinar i interteritorial de o considerabil ă complexitate, care nu poate fi în Ńeles, abordat i cercetat decât de pe pozi Ńiile teoriei sistemelor, implic ă luarea în considerare, f ără nici o excep Ńie, a tuturor componentelor acestui sistem, acordând, deci, importan Ńa cuvenit ă atât p ădurii, cât i silviculturii.

Fără întregirea domeniului forestier al Ńă rii în direc Ńia procentelor optime de împ ădurire diferen Ńiate zonal, men Ńionate anterior, spa Ńiul rural românesc va suporta cu o intensitate crescând ă consecin Ńele hazardurilor naturale (geomorfologice, hidrologice i climatice) i ale celor antropice, cu atât mai mult cu cât în unele zone ale Ńă rii, ca urmare a schimb ărilor climatice globale, se intensific ă aridizarea i au ap ărut semne ale de ertific ării.

Cu toate c ă reconstruc Ńia ecologic ă a p ădurilor degradate i a spa Ńiului rural agricol deteriorat reprezint ă cea mai important ă component ă a reconstruc Ńiei ecologice a Ńă rii, cu consecin Ńe benefice sub raport economic, social i spiritual, cu deosebire în spa Ńiul rural, rezultatele de pân ă acum sunt nesemnificative.

Având in vedere ca executia lucrarilor prevazute in Amenajament nu influenteaza solul, aerul si climatul, nu sunt necesare masuri de prevenire si combatere a poluarii. De asemenea nu este afectat fondul agricol, piscicol, mediul inconjurator; comunitatile locale nu sunt afectate de un impact negativ datorita realizarii si functionarii proiectului, lucrarile executate vin in sprijinul acestora, prin rolul protector pe care il au lucrarile de impadurire, ingrijirea arboretelor, exploatarea lor .

Executarea lucrarilor prev ăzute în amenajament, au drept scop gospod ărirea durabil ă a pădurilor prin men Ńinerea i asigurarea continuit ăŃ ii vegeta Ńiei forestiere, realizarea de structuri eficiente/durabile i sporirea biodiversit ăŃ ii ecosistemelor, contribuind astfel la diminuarea efectelor negative ale aridizarii, la protectia mediului, aducând in felul acesta servicii pretioase de ordin ecologic, social, sanitar si estetic populatiei locale.

Prin aplicarea Amenajamentului Silvic pentru padurile din proprietatea ASOCIATIEI „SUTESTI-BERTESTII DE JOS LACU SARAT” JUDETUL BRAILA, se vor reduce efectele negative si adverse asupra mediului

Elaboratoul Raportului de mediu considera ca Amenajamentului silvic propus, poate continua procedura in vederea obtinerii Avizului de mediu (conform HGR nr. 1076/08.07.2004 si a Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006), initiator ASOCIATIA „SUTESTI-BERTESTII DE JOS - LACU SARAT” JUDETUL BRAILA

Suplimentar, se prezinta si graficul privind indicele de crestere a efectelor pozitive asupra mediului, dupa aplicarea Amenajamentului Silvic, pe baza aprecierii cu note de la 1 la 10, acest indice avind o valoare de 1,35 (dupa aplicarea Amenajamentului Silvic, starea factorilor de mediu se imbunatateste cu cca. 35%)

La aceasta metoda s-a recurs in aceasta lucrare, pentru a stabili indicele de crestere a efectelor pozitive asupra mediului, dupa aplicarea Amenajamentului Silvic, fata de situatia in care nu s-ar aplica acesta.

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 71

Anexe: -planuri de situatie ale padurilor din Amenajament -evaluarea efectelor asupra mediului

Intocmit, Ing. P. Ciobanu

evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 72

BIBLIOGRAFIE COMPLEMENTARA

Dr ăcea, M., 1940, Opere alese. Editura Ceres, Bucure ti, pp. 223-226.
Filip, F., G., 2005, Dezvoltarea durabil ă sub prisma unui informatician. Academica, nr. 44, pp. 68-70.
Flutur, Gh., 2005, Agricultura – ramur ă de baz ă a dezvolt ării rurale. Academica, nr. 43, anul XV, pp. 6-8.
Giurgiu, V., 1978, Conservarea p ădurilor. Editura Ceres, Bucure ti, 308 p.
Giurgiu, V., 1997, Repere ale strategiei dezvolt ării durabile a silviculturii. În: V.
Giurgiu – Silvologie vol. I. Editura Academiei Române, Bucure ti, pp. 143-161.
Giurgiu, V., 2004, Gestionarea durabil ă a p ădurilor României. Silvologie III B. Editura Academiei Române, Bucure ti, 420 p.
Giurgiu, V., (sub red.), 2005, P ădurea i modific ările de mediu. Silvologie IV A. Editura Academiei Române, Bucure ti.
Hera, C., 2005, Solul – garan Ńie a dezvolt ării durabile i siguran Ńei alimentare. Academica, nr. 43, anul XV, pp. 9-12.
Ionescu-ieti, Gh., 1924, P ădurile comunale i agricultura. Argus, 20 mai. Revista p ădurilor, nr. 5, 1924.
Ionescu-ieti, Gh., 1955, P ădurile, o important ă avu Ńie na Ńional ă. Contemporanul, nr. 37 (467) din 16.09.1955.
MCPFE., 1993, 1998, 2003, Ministerial Conference on the Protection of Forest in Europe. Helsinki, Lisbon, Vienna.
Otiman, P., I., 2001, Dezvoltarea rural ă în România. Editura Agroprint, Bucure ti, 421 p.
Otiman, P., I., 2005, Dezvoltarea rural ă durabil ă în România în contextul integr ării europene. Academica, nr. 43, anul XV, pp. 13-15.
Pop, E., 1941, P ădurile i destinul nostru na Ńional. Buletinul Comisiei Monumentelor Naturii, nr. 1-4, pp. 7-16.
Pop, E., 1971, Perspective noi în cercetarea i protec Ńia p ădurilor. Revista pădurilor, vol. 86, nr. 10, pp. 497-498.
Pop, E., 1973, P ădurea în ac Ńiunea de protec Ńie a naturii i a peisajului. Ocrotirea naturii, vol. 17, nr. 1, pp. 9-16.
Simion, E., 2005, Satul românesc nu mai poate exista în afara istoriei. Academica, nr. 43, anul XV, pp. 3-5.

evaluaremediu01