RM Amenajament Silvic Sutesti

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

RM Amenajament Silvic Sutesti Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 1 RAPORT DE MEDIU realizat conform Anexei nr. 2, din HGR nr. 1076/08.07.2004 si a Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006) INFORMATII GENERALE a. Denumirea Planului: Amenajament Silvic Initiator ASOCIATIA „SUTESTI-BERTESTII DE JOS LACU SARAT” JUDETUL BRAILA Persoana de contact D-l Periverzov Autorul Planului: S.C. PROFOREST S.R.L BUCURESTI Calea 13 Septembrie nr 226, Bl V 54, sc 2, ap. 46, sect. 5 Tel: 021/411.22.11 Tel/Fax: 021/411.28.61 b. Autorul Raportului de Mediu numele autorului SC CEPROHART SA Braila adresa autorului Braila, B-dul Al. I. Cuza, nr. 3 persoane de contact Ing. P. Ciobanu telefon 0723/302.810 c. Cadrul Legislativ Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se refer ă la evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului („Directiva SEA”) a intrat în vigoare la 21 iulie 2001. Aceast ă Directiv ă oblig ă autorit ăŃ ile publice s ă considere dac ă planurile sau programele pe care le preg ătesc vin în întâmpinarea scopului acestei Directive şi, deci, dac ă este necesar ă realizarea unei evalu ări de mediu a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din Directiv ă. Directiva 2001/42/EC a fost transpus ă în legisla Ńia român ă prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu ării de mediu pentru planuri şi programe (publicat ă în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004). Experien Ńa Directivei 85/337/EEC, în ceea ce prive şte evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului („Evaluarea impactului asupra mediului sau Directiva EIA”) a ar ătat c ă este important s ă se asigure o aplicare şi o implementare consecvent ă în toat ă Comunitatea penru a realiza poten Ńialul maxim în ceea ce prive şte protec Ńia mediului şi dezvoltarea durabil ă. Raportul de mediu este util autorit ăŃ ilor care trebuie s ă aplice Directiva şi deci HG nr.1076/2004 (HG SEA), în preg ătirea planurilor şi programelor lor. Poate fi util şi atunci când autorit ăŃ ile iau în considerare şi Protocolul UNECE asupra evalu ării strategice de mediu, care a fost semnat şi de România la 21 mai 2003 în cadrul celei de-a cincea Conferin Ńe Ministeriale „Mediu pentru Europa”, la Kiev, în Ucraina. evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 2 Prezentul Raport de mediu are la baz ă Ghidul privind implementarea Directivei 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, elaborat de Directoratul General -Mediu al Comisiei Europene. Prevederile care determin ă domeniul de reglementare al H.G. 1076/2004 sunt con Ńinute în trei articole, astfel: -art. 2, care prevede anumite caracteristici pe care un plan/program trebuie s ă le aib ă pentru a intra sub inciden Ńa acestui act normativ; -art.5 si 6, care stabilesc reguli pentru determinarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului şi ca atare, fac obiectul evaluarii de mediu. Articolul 2 lit.b) evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorit ăŃ ilor publice interesate de efectele implement ării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consult ări în procesul decizional şi asigurarea inform ării asupra deciziei luate. 3.1. Conform prevederilor HG 1076/2004, trebuie identificate, descrise şi evaluate poten Ńialele efecte semnificative asupra mediului care pot ap ărea prin implementarea planului sau a programului. În acest scop procedura evaluarii de mediu cuprinde 3 etape: -etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluarii de mediu, etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a raportului de mediu, -etapa de analiz ă a calit ăŃ ii raportului de mediu. Aceste etape prev ăd parcurgerea mai multor pa şi, printre care se numar ă şi consultarea publicului şi a autorit ăŃ ilor interesate de efectele implementarii planurilor/programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consult ări în procesul decizional şi asigurarea inform ării asupra deciziei luate. 3.2. Evaluarea de mediu reprezint ă o procedur ă care implic ă nu numai elaborarea raportului de mediu, ci şi un proces de consultare, în cadrul c ăruia atât publicul cât şi autorit ăŃ ile cu responsabilit ăŃ i în domeniul protec Ńiei mediului pot s ă-şi exprime opiniile şi sugestiile. Aceast ă defini Ńie stabile şte în mod clar c ă procesul consult ării este o parte inseparabil ă a evalu ării. Rezultatele consult ării trebuie s ă fie luate în considerare în procesul decizional. Dac ă lipse şte chiar şi un singur element din cele men Ńionate, a priori evaluarea de mediu nu este în conformitate cu cerinŃele hot ărârii de guvern. Acest lucru subliniaz ă importan Ńa acordat ă consult ării în procesul evaluarii de mediu. Raportul de mediu este parte a documenta Ńiei planurilor sau programelor care identific ă, descrie şi evalueaz ă efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplic ării acestora şi alternativele lor ra Ńionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografic ă aferent ă, conform anexei nr. 2. Raportul de mediu (raportul SEA) este parte a documenta Ńiei planurilor şi programelor, care trebuie s ă con Ńin ă informa Ńiile prev ăzute în anexa 2. evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 3 Raportul de mediu reprezint ă partea esen Ńial ă a evalu ării de mediu prev ăzut ă de Hot ărârea de Guvern. De asemenea, constituie baz ă pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implement ării planurilor şi programelor. Raportul de mediu este un instrument important pentru integrarea considera Ńiilor de mediu în preg ătirea şi adoptarea planurilor şi programelor deoarece asigur ă identificarea, descrierea, evaluarea şi luarea în considerare în acest proces a poten Ńialelor efecte semnificative asupra mediului. Elaborarea raportului de mediu şi integrarea considera Ńiilor de mediu în preg ătirea planurilor şi programelor reprezint ă un proces iterativ care trebuie s ă contribuie la luarea unor decizii durabile. Obiectivele raportului de mediu sunt, în principal, identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor poten Ńial semnificative asupra mediului ale implement ării planului şi programului, precum şi a alternativelor posibile ale planului sau programului. Anexa 2 con Ńine prevederi suplimentare privind furnizarea informa Ńiilor despre aceste efecte, analiza alternativelor constituind un element important al evalu ării. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe nu trebuie confundat ă cu evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte. Trei aspecte trebuie precizate: -Cele dou ă evalu ări au temei legal diferit . Astfel, evaluarea de mediu pentru planuri şi programe este prev ăzut ă de HG nr.1076/2004, în timp ce evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte este prev ăzut ă de Ordinul 135/2009 -Din punct de vedere cronologic, mai întâi trebuie efectuat ă evaluarea de mediu pentru un plan sau program, dac ă este necesar, şi apoi se realizeaz ă evaluarea de mediu pentru un proiect -Evaluarea de mediu pentru planuri/programe se realizeaz ă la alt nivel, respectiv un nivel superior, fa Ńă de evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte publice sau private -Datorita faptului c ă evaluarea de mediu este la un nivel superior fa Ńă de evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte, a complexita Ńii unui plan sau program fa Ńă de un proiect, raportul SEA nu are un con Ńinut detaliat din punct de vedere tehnic, adic ă nu con Ńine date tehnice detaliate şi precise, în timp ce raportul EIA, da Grupul de lucru este alc ătuit din reprezentan Ńi ai titularului planului sau programului, ai autorit ăŃ ilor competente pentru protec Ńia mediului şi pentru s ănătate, ai altor autorit ăŃ i interesate de efectele implement ării planului sau programului, identificate conform art. 10 alin. (3), din una sau mai multe persoane fizice ori juridice atestate conform prevederilor legale în vigoare, precum şi exper Ńi care pot fi angaja Ńi, dup ă caz. Constituirea grupului prev ăzut la alin. (1) este obliga Ńia titularului. Grupul de lucru are caracter nepermanent, fiind constituit special pentru planul sau programul respectiv, pe baza nominaliz ărilor f ăcute de autorit ăŃ ile pe care le reprezint ă. Nominaliz ările se fac la solicitarea titularului. Componen Ńa grupului de lucru cuprinde în mod obligatoriu reprezentan Ńi ai autorit ăŃ ii competente pentru protec Ńia mediului (care poate fi cea care a condus etapa de încadrare sau o alt ă autoritate de mediu care a preluat responsabilitatea parcurgerii acestei etape de procedur ă), reprezentan Ńi ai autorit ăŃ ii pentru s ănătate, reprezentan Ńi ai altor autorit ăŃ i interesate de efectele implement ării acestui plan/program (din zona în evaluaremediu01 Raport de mediu pentru Amenajamentul Silvic, Asociatia „Sutesti-Bertestii De Jos Lacu Sarat” Judetul Braila 4 care se va implementa planul/programul), persoanele fizice sau juridice atestate conform Ord. MMGA 1026/2009. Titularul are posibilitatea de a angaja şi exper Ńi din diferite domenii care pot contribui la fundamentarea/solu Ńionarea anumitor aspecte întâlnite în timpul evalu ării de mediu a planului/programului. Ace şti exper Ńi pot oferi expertiza în domenii ca, de exemplu: seismologie, energie nuclear ă, meteorologie, biologie marin ă, etc. În acest grup de lucru, care se înfiin Ńeaz ă la solicitarea initiatorului, exist ă urmatoarele par Ńi implicate: -autorit ăŃ ile competente de mediu, care au sarcina de a identifica autorit ăŃ ile interesate de efectele implement ării planului/programului şi a transmite, în scris, titularului denumirea acestora şi datele de contact (este bine ca lista acestor autoritati cu datele de contact s ă fie transmis ă odat ă cu decizia etapei de încadrare, pentru planurile/programle supuse acestei etape, sau a adresei de r ăspuns, pentru planurile/programele prevazute de art.
Recommended publications
  • Les Ressources En Eau De La Plaine De Brăila (Roumanie) Et Leur Valorisation Économique
    Volume 5 / Numéro 11 Eté 2015 ISSN: 2247 - 2290 p. 20-41 LES RESSOURCES EN EAU DE LA PLAINE DE BRĂILA (ROUMANIE) ET LEUR VALORISATION ÉCONOMIQUE Iulian MITOF Faculté de Géographie, Université de Bucarest [email protected] Sommaire: 1. INTRODUCTION ..................................................................................................................................................... 22 2. LE TERRAIN D’ETUDE ......................................................................................................................................... 23 3. DONNEES ET METHODOLOGIE ....................................................................................................................... 25 4. RESULTATS ET DISCUSSIONS .......................................................................................................................... 27 5. CONCLUSIONS ........................................................................................................................................................ 38 6. RECONNAISSANCE ............................................................................................................................................... 39 7. REFERENCES ........................................................................................................................................................... 39 Citer ce document: Mitof, I., 2015. Les ressources en eau de la plaine de Brăila (Roumanie) et leur valorisation économique, Cinq Continents 5 (11): 20-41 I. MITOF Les ressources
    [Show full text]
  • Braila Depozite Autorizate 2012
    DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA BRAILA BRAILA , Calea Calarasilor , nr. 50 ; Tel. 0239691880 Fax : 0239691878 ; E-mail : [email protected] SITUATIA centralizatoare cu operatorii economici care exploateaza spatii de depozitare autorizate la 24,04,2012 Nr. Autorizatie de Date de identificare operator Date identificare spatiu de Capacitate din care Instalatie crt. depozit(serie,nr) econonic ( denumire, adresa, depozitare aflat in exploatare totala autor. siloz magazie cantarire tel. ) ( tone ) ( tone ) ( tone ) 1 0000841/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza receptie Valea Canepii 1500 1500 str.Sandu Aldea , nr. 1 comuna Unirea tel.0239.610949 2 0000842/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza com. Surdila Greci 8000 8000 3 0000843/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza oras Insuratei 2500 2500 4 0000844/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza com. Mircea Voda 1400 1400 5 0000845/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza com Ciresu 7000 7000 6 0000846/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza com Stancuta 17500 17500 7 000084717,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza com. Jirlau 16000 16000 8 0000848/17,05,06 SC Cerealcom SA , Braila Baza siloz oras Ianca 53500 29000 24500 automat 9 0000849/18,05,06 SC Cerealcom SA , Braila Baza temporara com. Viziru 800 800 10 0000850/17,05,06 SC Cerealcom SA , Braila Baza temporara com Gradistea 400 400 11 0000851/18,05,06 SC Cerealcom SA , Braila Baza Siloz Triaj Braila , 69500 42500 27000 automat tel.0239.610949 sos. Baldovinesti km 7 12 0000852/19,05,06 SC Cerealcom SA , Braila Baza Siloz Port 25000 25000 automat 13 0003752/30,11,09SC Cerealcom SA , Braila Baza Siloz oras Faurei 10000 10000 automat str.Sandu Aldea , nr.
    [Show full text]
  • Monitorul Oficial Al Judetului Anul XXVIII
    ROMÂNIA JUDEŢUL BRĂILA MONITORUL OFICIAL ANUL XXVIII NR. 5/2019 ANUL XXVIII NR. 5/2019 _____________MONITORUL OFICIAL AL JUDEȚULUI BRĂILA NR. 5/2019_____________ MONITORUL OFICIAL AL JUDEŢULUI BRĂILA __________________________________________________________________________ ANUL XXVIII (serie nouă) nr. 5/2019 MIERCURI – 29 MAI 2019 SUMAR I. HOTĂRÂRI ADOPTATE DE CONSILIUL JUDEŢEAN BRĂILA HOTARAREA NR.39 din 10 aprilie 2019 din domeniul public al Orasului Ianca in privind: aprobarea bugetului propriu de domeniul public al Judetului Braila, pentru venituri si cheltuieli al judetului Braila pe anul amenajarea sediului “Serviciului lucrari 2019 si estimarile pe anii 2020-2022.............7 intretinere” a drumurilor judetene din cadrul HOTARAREA NR.40 din 10 aprilie 2019 Directiei Tehnice si Lucrari Publice………..14 privind: aprobarea Regulamentului pentru HOTARAREA NR.45 din 24 aprilie 2019 finantarea asocierilor Judetului Braila – privind: aprobarea completarii inventarului Consiliul Judetean Braila cu unele unitati bunurilor care apartin domeniului public al administrativ-teritoriale – Consilii locale din judetului Braila, cu operele de arta realizate Judetul Braila in vederea realizarii unor in cadrul desfasurarii Simpozionului National obiective de interes public, pentru anul de Sculptura Monumentala “Nicapetre”, 2019..............................................................9 Braila 2018- editia III.....................................15 HOTARAREA NR.41 din 10 aprilie 2019 HOTARAREA NR.46 din 24 aprilie 2019 privind: aprobarea contributiei
    [Show full text]
  • Reabilitarea Şi Modernizarea Sistemelor De Apă Şi Apă Uzată În
    REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE AP Ă ŞI AP Ă UZAT Ă ÎN JUDE ŢUL BR ĂILA Prezentator, Ing. Mihail Chirita Director General Operator Regional COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A. Forumul Romanesc al Apei - 2012 Localizare proiect: Lucrările prevăzute sunt localizate în Judeţul Braila în următoarele aglomerari: Braila, Ianca, Faurei, Insuratei, Viziru, Tufesti, Sistemul Regional. Proiectul se adreseaza localitatilor, care sunt distribuite in 5 sisteme de apa: Braila (care include localitatile Lacul Sarat, Varsatura, Baldovinesti), Insuratei, Faurei, Ianca, Viziru si Sistemul Regional si 6 aglomerari: Braila (care include Lacul Sarat, Varsatura, Baldovinesti), Ianca, Insuratei, Faurei, Viziru si Tufesti. Aglomerarile au fost stabilite luand in considerare Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti Forumul Romanesc al Apei - 2012 Nr populatie beneficiara: Prin Proiect 17.138 locuitori din judetul Braila vor fi conectatati suplimentar la reteaua de apa potabila in cele 5 sisteme zonale de apa, 99 % din populatia din aria Proiectului avand astfel acces la surse de apa în conditii de siguranta. Rata de conectare la sistemul de canalizare va atinge o medie de 99%, un numar de 55.651 locuitori conectându-se suplimentar la sistemul de apa uzata, in cele 6 aglomerari. Perioada de derulare: 2011 - 2014 Valoarea proiectului pentru care s-a facut aplicatia: 95.748.800 euro (in preturi curente) valabile la data : 31.01.2009 408.828.226 lei, la 05.11.2010, data emiterii deciziei de finantare
    [Show full text]
  • Documentar Istoric Pug Uat Ianca Judełul Brăila
    DOCUMENTAR ISTORIC PUG UAT IANCA JUDEłUL BRĂILA Ghena Pricop Cătălina Mârza Viorel Stoian Niculina Dinu Muzeul Brăilei 2012 DOCUMENTAR ISTORIC PUG UAT IANCA JUDEłUL BRĂILA Ghena Pricop Cătălina Mârza Viorel Stoian Niculina Dinu Situri arheologie: Stănică Pandrea Mirela Vernescu Biodiversitate: Nicolae Onea Fotografii: Mirela Vernescu Avizat de: arhitect Marian Pascu Muzeul Brăilei 2012 CUPRINS 1. Aşezare. Vecini. 2. Căi de comunicaŃie 3. SuprafaŃa 4. PopulaŃia 5. OcupaŃii 6. Dezvoltare 7. DisfuncŃionalităŃi 8. Fond construit 9. Istoricul unităŃii administrativ-teritoriale Ianca 10. LocalităŃile componente 10.1. Ianca 10.1.1. SuprafaŃa 10.1.2. PopulaŃia 10.1.3. InstituŃii 10.2. Berleşti 10.2.1. SuprafaŃa 10.2.2. PopulaŃia 10.2.3. InstituŃii 10.3. Ianca – Gară 10.4. Oprişeneşti 10.4.1. SuprafaŃa 10.4.2. PopulaŃia 10.4.3. InstituŃii 10.5. Perişoru 10.5.1. SuprafaŃa 10.5.2. PopulaŃia 10.5.3. InstituŃii 10.6. Plopu 10.6.1. SuprafaŃa 10.6.2. PopulaŃia 10.6.3. InstituŃii 10.7. Târlele Filiu 10.7.1. SuprafaŃa 10.7.2. PopulaŃia 10.7.3. InstituŃii 11. PersonalităŃi locale 12. Date importante 13. Monumente 14. Obiective propuse pentru clasare 15. Situri arheologice 16. Biodiversitate 17. HărŃi. Planuri. 18. Fişa localităŃilor 19. Bibliografie 1 1. AŞEZARE. VECINI. Teritoriul administrativ al oraşului Ianca este aşezat în Câmpia Brăilei. Relieful este relativ uniform, câmpuri întinse, netede, singurele accidente fiind formate de movile şi de depresiunile de tasare. Depresiunile sunt transformate în lacuri precum Ianca , din estul oraşului (între Ianca şi Plopu) şi Plopu , la est de satul Plopu. Valea Iencii, considerată a fi un braŃ părăsit al Dunării, cu o direcŃie nord-sud, împarte Câmpia Brăilei în două părŃi aproape egale.
    [Show full text]
  • 99.21 99.11 96,00 95.44 94.55 94.44
    CONSILIUL JUDETEAN BRAILA Anexa 1 LISTA PROPUNERILOR DE PROIECTE EVALUATE IN CADRUL PROGRAMULUI “DEZVOLTARE PRIN PROIECTE” - SESIUNEA A II-A LEI Costuri eligibile Costuri Costuri Unitatea din sumele neeligibile Punctaj Valoarea eligibile din Nr.crt administrativ Denumire proiect repartizate de din final totala contributia teritoriala Consiliul contributie locala Judetean locala Construire teren de sport multifunctional in comuna 1 Stancuta Stancuta, localitatea Stancuta, judetul Braila 99.21 378,331.30 50,000.00 207,118.02 121,213.28 Reabilitare camin cultural in localitatea Cuza Voda, comuna 2 Stancuta Stancuta, judetul Braila 99.11 423,046.05 100,000.00 201,292.47 121,753.58 Reabilitarea si modernizarea terenului de sport din 3 Salcia Tudor localitatea Salcia Tudor 96,00 162,817.63 50,000.00 94,056.15 18,761.48 4 Rosiori Construirea caminului cultural din UAT Rosiori 95.44 677,541.36 100,000.00 526,330.71 51,210.65 5 Faurei Reabilitare si modernizare casa de cultura oras Faurei 94.55 161,500.00 68,000.00 88,500.00 5,000.00 Reabilitarea si modernizarea terenului de sport din UAT 6 Traian Traian 94.44 150,651.08 50,000.00 83,021.85 17,629.23 Reabilitare si modernizare camin cultural in localitatea 7 Bordei Verde Constantin Gabrielescu, comuna Bordei Verde, judetul Braila 88.78 149,850.00 67,300.00 67,300.00 15,250.00 Reabilitare iluminat public stradal Calea Brailei, oras Ianca, 8 Ianca judetul Braila 87.44 201,875.80 75,000.00 114,518.99 12,356.81 Reabilitare si modernizare camin cultural in localitatea Lacu 9 Insuratei Rezii, orasul
    [Show full text]
  • Avizului De Gospodărirea Apei
    PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei CUPRINS 1. Date generale şi localizarea lucrării 1.1 Localizarea obiectivului 1.2 Beneficiar lucrare 1.3 Proiectant lucrare 2. Necesitatea şi oportunitatea lucrării 3. Elemente de coordonare şi cooperare 4. Gospodărirea Apei în judeţul Brăila 4.1 Resursele de apă de suprafaţă 4.2 Resursele de apă subterană 4.3 Calitatea apelor 4.4 Amenajarea bazinului hidrografic 4.5 Echiparea hidroedilitară a localităţilor 4.6 Riscuri naturale 4.7 Lucrări de îmbunătăţiri funciare 4.8 Gospodărireadeşeurilor 5. Analiza SWOT 6. Sinteza strategiilor sectoriale de dezvoltare durabilă 7. Măsuri şi lucrări corelate cu strategiile sectoriale de dezvoltare durabilă 7.1 Gospodărirea apei 7.2 Echiparea hidroedilitară DOCUMENTAŢIE AVIZ GOSPODĂRIREA APEI INCD - URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti 1 PATJ Brăila Documentaţie pentru obţinerea avizului de gospodărirea apei 1. Date generale şi localizarea obiectivului 1.1 Localizare obiectiv Judeţul Brăila este situat în partea de Sud-Est a ţării, cu limita Nord pe râul Siret, iar cea de Est pe braţul Măcin. Ca unităţi geografice, judeţul se află pe cursul inferior al Dunării în partea de Nord Est a Câmpiei Române şi are o suprafaţă de 4.766 km2. Administrativ, judeţul Brăila se învecinează la Nord cu judeţul Galaţi, la Est cu judeţul Tulcea, în Sud-Est cu judeţul Constanţa, la Sud cu judeţul Ialomiţa, la Vest cu judeţul Buzău, iar în partea de Nord Vest cu judeţul Vrancea. Geografic, se află între coordonatele 270 5’ şi 280 10’ longitudine Est şi între 440 44’ şi 450 28’ latitudine Nord. Reşedinţa de judeţ este oraşul Brăila, iar împărţirea teritorial administrativă se compune din alte 3 oraşe, Făurei, Ianca şi Însurăţei şi 40 comune însumând 140 sate.
    [Show full text]
  • Terenuri Braila
    JUDETUL BRAILA EVALUARE PENTRU TERENURI EXTRAVILANE situate in circumscriptia Judecatoriei FAUREI Nr.crt Dennmirea zonei Indice de pret RON/ha 1 FAUREI 4.500 lei 2. JANCA 4.000 lei 3. BORDEI VERDE 3.500 lei 4. CIRESU 2.500 lei 5. DUDESTI 3.000 lei 6. GALBENU 3.000 lei 7. GRADISTEA 2.500 lei 8. TIRLAU 3.000 lei 9. MIRCEA VODA 3.500 lei 10. RACOVITA 2.000 lei 11. SURDILA GAISEANCA 3.000 lei 12. SURDILA GRECI 3.000 lei 13. SUTESTI 2.000 lei 14. VISANI 2.000 lei 15. ULMU 2.000 lei 16. FILIPESTI 3.000 lei NOTA Valorile de mai sus se vor utiJiza pentru evaluarea unei "vetre de easa" - termenul fiind utilizat pentru suprafete de teren de pana la 1200 mp. Pentru restul terenului se vor utiliza preturile dirninuate eu 70%, respeetiv valorile din tabel se inmultese eu 0,30. EXPERT EVALVA TOR, Prof.univ.dr.ing. Gramescu Ana Maria EVALUARE PENTRU TERENURI EXTRA VILANE situate in circumscriptia Judecatoriei INSURA TEl ZONA INSURATEI N r.crt Denumirea zonei ludice de pret RON/ha 1 INSURA TEl 4.000 lei 2. BARAGANU 4.500 lei 3. BERTESTII DE JOS 2.500 lei 4. CIOCILE 3.500 lei 5. ROSIORI 3.000 lei 6. STANCUTA 2.500 lei 7. TUFESTI 3.000 lei 8. VICTORIA 3.000 lei 9. VIZIRU 4.000 lei 10. ZAVOIA 2.000 lei NOTA Valorile de mai sus se vor utiliza pentru evaluarea unei "vetre de casa" - tennenul fiind utilizat pentru suprafete de teren de pana la 1200 mp.
    [Show full text]
  • Brăila County
    Elisabeta ROŞU Institute of Agricultural Economics, Romanian Academy, Bucharest [email protected] BIODIVERSITY, NATURAL PROTECTED AREAS AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT. CASE STUDY: BRĂILA COUNTY ABSTRACT Biodiversity is a huge variety of ecosystems, species and genes, which represent the natural capital, and provides services supporting the economy. The biodiversity values make up the natural heritage that must be used by the present generations without jeopardizing the chance of the next generations to enjoy the same living conditions. The protected areas represent the most important method to preserve biodiversity and to provide development patterns in harmony with nature, in the context of the fast economic development in the last decades. Key words: biodiversity, natural protected areas, sustainable development. JEL Classification: Q20, Q57. 1. INTRODUCTION Biodiversity represents the primordial condition of the human civilization existence and provides the support system of life and of the socio-economic systems development. From the conceptual point of view, biodiversity has its intrinsic value, to which ecological, genetic, economic, social, scientific, educational, cultural, aesthetic, recreational and last but not least, ethical values are also added. The ecological value of biodiversity represents the mosaic created by the different communities of organisms and the set of functional relations governing present ecosystems. The genetic value of biodiversity represents the variability of genotypes and genofund within the populations of a given species, throughout its spreading area. Man is also a creator of biodiversity and not only a factor that erodes biodiversity. The economic value of biodiversity becomes obvious through the direct utilization of its components: the renewable natural resources (the fossil fuels, minerals, etc.) and the non-renewable natural resources (crops and animal species utilized as food or for energy production or for the extraction of some substances, such as those used in the pharmaceutical or cosmetics industry.
    [Show full text]
  • Preturi Informative Ale Proprietatilor Imobiliare Din Judetul Braila
    2019- Valori orientative ale proprietatilor imobiliare din judetul Braila VALORI ORIENTATIVE DE VANZARE – CUMPARARE A LOCUINTELOR, SPATIILOR COMERCIALE, TERENURILOR INTRA SI EXTRAVILANE din municipiul si judetul Braila BENEFICIAR: CAMERA NOTARILOR PUBLICI GALATI Evaluatori: ing. ION MARCEL ing.DINU VALERICA 1 2019- Valori orientative ale proprietatilor imobiliare din judetul Braila CUPRINS Cap.1. SINTEZA LUCRARII 3 Cap.2. CERTIFICAREA EVALUATORILOR 3 Cap.3. CONDITII SI IPOTEZE LIMITATIVE 4 Cap.4. PREZENTAREA DATELOR 4 Cap.5. ANALIZA PIETEI IMOBILIARE 5 Cap.6. EVALUAREA PROPRIETATILOR 7 6.1. Valorile orientative ale apartamentelor in blocuri de locuinte in municipiul Braila 8 6.2. Valorile orientative ale apartamentelor in mediul rural, localitati arondate BCPI Braila 22 6.3. Valorile orientative ale apartamentelor in orasele Ianca, Faurei si comunele arondate BCPI 22 Faurei 6.4. Valorile orientative ale apartamentelor in orasul Insuratei 23 6.5. Valorile orientative ale terenurilor intravilane in municipiul Braila 24 6.6 Valorile orientative ale cladirilor cu destinatia de locuinte in municipiul Braila 25 6.7. Valorile orientative ale cladirilor cu destintia de locuinte in judetul Braila 27 6.8. Valorile orientative ale cladirilor cu alta destinatie decat locuinte, in mun.Braila 30 (spatii comerciale, edilitare, administrative, cabinete, birouri...) 6.9. Valorile orientative ale cladirilor cu alta destinatie decat locuinte in orasele Ianca, 30 Faurei, Insuratei 6.10. Valorile orientative ale imobilelor cu destinatia de constructii industriale, agricole, 30 depozite, din jud.Braila 6.11. Valorile orientative pentru platforme betonate, cai ferate , centrale eoliene in municipiul Braila si jud Braila 30 6.12. Valorile orientative pentru terenurile intravilane in orasul Ianca 31 6.13.
    [Show full text]
  • Analiză Economică Oraşul Ianca
    STUDIU DE FUNDAMENTARE PENTRU P.U.G ORAS IANCA S T U D I U E C O N O M I C O R A S I A N C A | J U D E T U L B R A I L A TITLUL STUDIU ECONOMIC LUCRĂRII: aferent Planului Urbanistic General al oraşului Ianca, judeţul Brăila BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI IANCA PROIECTANT S.C. RAUMPLAN DESIGN S.R.L. / Bucuresti GENERAL: PROIECTANT DE S.C. CAPITEL PROIECT S.R.L. / Alba-Iulia SPECIALITATE: IULIE 2012 REVIZIA NR.1 1 Cuprins: 1. Introducere 2. Cadrul teritorial de realizare a dezvoltării economice a orașului Ianca 3. Economia judeţului Brăila - poziţia economică a judeţului în spaţiul economic regional, Regiunea Sud-Est 4. Activităţi economice în zona Ianca - analiza economică sectorială 4.1. Bazele economiei locale Sectoare de activitate în orașul Ianca şi zona periurbană Primar – Agricultură, silvicultură Secundar – Industrie, Construcţii Terţiar – comerţ, transport, servicii 4.2. Profilul economic local 5. Resursele umane din orașul Ianca – forţa de muncă locală 6. Resurse turistice 7. Propuneri de dezvoltare 7.1. Racordarea la prioritățile de dezvoltare economică naționale, regionale și județene 7.2. Scenarii de dezvoltare economică locală a orașului Ianca și a zonei sale periurbane 1. Introducere 2 Diversitatea structurilor interne ale unui oraș se constituie în premise ale dezvoltării și consolidării unui anumit tip de relații între acesta și mediul din care face parte. Un oraș cu o structură simplă va avea raporturi ușor de identificat, atât cu mediul în care se inserează cât și cu alte orașe situate la distanțe variabile.
    [Show full text]
  • SC Compania De Utilități Publice Dunărea Brăila SA
    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN JUDETUL BRAILA, ÎN PERIOADA 2014-2020 Operator Regional S.C. Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila S.A. Bucuresti, 14 – 16 mai 2018 Preambul Preambul In urma analizei din punct de vedere tehnico-economic si al impactului asupra mediului in cadrul proiectului au fost dezvoltate optiuni pentru principalele sisteme de investitie: 1.Infrastructura de alimentare cu apa A. Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila B. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni B1. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni – centru B2. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni – vest B3. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni – sud-est B4. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni – sud-vest C. Sistem de alimentare cu apa in Insula Mare a Brailei D. Sistem independente Preambul Preambul 2. Infrastructura de apa uzata Clusterul Braila Clusterul Faurei Clusterul Insuratei Clusterul Gropeni 3. Instalatia de producere hipoclorit de sodiu pentru Gospodariile de apa din judetul Braila Selecția opțiunilor s-a făcut prin filtrarea in două etape a propunerilor făcute: Etapa preliminară de selecție în care in mod sintetic și pe argumente tehnice se selectează opțiunile viabile; Etapa detaliată de selecție în cadrul căreia se analizează prin calcul din punct de vedere economic și financiar soluțiile preselectate, stabilindu- se cea optimă Sistem zonal de alimentare cu apa Braila A. Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila Sistem centralizat, din sursa de suprafata Se asigura alimentarea cu apa potabila produsa in STAP Chiscani si distribuita prin intermediul gospodariilor de apa din municipiul Braila, cu prevederea lucrărilor necesare racordarii UAT-urilor din aval la sistemul zonal (Vădeni, Siliştea, Măxineni, Romanu, Salcia Tudor).
    [Show full text]