PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5 LEI

ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] Bookfest 2015. Politicienii, cei mai vizibili CANNES 2015: autori R\zvan Chiru]\ un palmares surprinz\tor Dintre cele circa 300 de eveni- mente anun]ate de organizatori `n cadrul Salonului Interna- ]ional de Carte, desf\[urat la Romexpo, doar opt au fost dedi- cate lans\rii unor volume scri - se de politicieni sau despre po - liticieni. Dar apari]ia pe pia]\ a acestora a monopolizat, aproa - pe, relat\rile din presa cotidi- an\ despre Bookfest. Cronic\ de Cotroceni, cartea scris\ de Adriana S\ftoiu [i ap\rut\ la Editura Polirom, a fost, f\r\ `n- doial\, volumul momentului la Bookfest 2015.

» pag. 2-3

Umberto Eco: „Informa]ia trebuie filtrat\“ Drago[ Cojocaru

~n noul s\u roman, Num\rul zero (ap\rut `n colec]ia „Biblioteca Polirom“, `n traducerea din limba italian\ [i notele {tefaniei Mincu), Umberto Eco atac\ cu vitriol mass media, construind un por tret foar - te pu]in flatant presei scrise. „Este un portret de un grotesc absolut al unui ziar prost care se ded\ la [an- taje, cu ziari[ti rata]i“, admite au- torul la lansarea edi]iei `n limba Anun]area Palme d’Or-ului a uimit pe toat\ lumea. ~n acest an nu a existat un film care s\ francez\ a c\r]ii. concentreze simpatia unanim\ a presei, a[a cum s-a `ntâmplat cu ~n clas\/ Entre les murs `n » pag. 15 2008 sau cu Amour `n 2012. Lupta se d\dea, credea presa, `ntre Carol (stilizatul love story dintre dou\ femei, semnat de Todd Haynes), sofisticata distopie The Lobster (de Yorgos Lanthimos) [i The Assassin (un Hou Hsiao-Hsien cu arte mar]iale), dar când s-a anun]at c\ Dheepan a luat premiul, consternarea a fost general\.

O coresponden]\ special\ de la Cannes, precum [i un interviu `n exclusivitate pentru România cu actorii din Dheepan, Antonythasan Jesuthasan [i Kalieaswari Srinivasan, semnate de Iulia Blaga `n » paginile 8-10 2 » actualitate Bookfest 2015. Politicienii, cei mai vizibili autori

Cronic\ de Cotroceni, cartea scris\ de Traian B\sescu au p\rut s\ fie remarcate, baz\ doar [tirile din media despre Cronica Adriana S\ftoiu [i ap\rut\ la Editura `ntr-o prim\ faz\, doar de adversarii din de Cotroceni – a determinat-o, de altfel, Polirom, a fost, f\r\ `ndoial\, volumul media ai acestuia din urm\. Apoi, num\rul pe Adriana S\ftoiu s\ glumeasc\ pe momentului la Bookfest 2015. Lansate comentariilor, laudelor, dar [i al criticilor contul s\u de Facebook, afirmând c\ `n ultima zi a târgului, care a avut loc la la adresa Adrianei S\ftoiu a explodat `n „aceast\ carte ar putea s\ intre `n Bucure[ti, `ntre 20 [i 24 mai, memoriile s\pt\mâna care a trecut. Num\rul foarte Guinnes Book, `n topul celor mai fostei consiliere a fostului pre[edinte mare de reac]ii publice – multe având la comentate c\r]i necitite“.

R\zvan Chiru]\ decât cel mult câteva zeci de persoane. Serviciul Român de Informa]ii, Dintre cele circa 300 de eveni- cu volumul 25 de ani. Monografia mente anun]ate de organizatori `n SRI, 1990-2015, ap\rut la Editura cadrul Salonului Interna]ional de Rao, [i fostul premierul Adrian Carte, desf\[urat la Romexpo, doar N\stase, cu lucrarea Presa de la A opt au fost dedicate lans\rii unor la N, publicat\ la Editura Semne, volume scrise de politicieni sau au fost celelalte dou\ evenimente despre politicieni. Dar apari]ia pe notabile cu tangen]\ la lumea po - pia]\ a acestora a mono polizat, litic\ care au avut loc la edi]ia a X-a aproape, relat\rile din presa co- a Bookfest. tidian\ despre Bookfest. Actualul pre[edinte al României, Klaus Io- Iohannis domin\ hannis, [i-a lansat pe 23 mai cea de topurile a doua carte pe care a scris-o. Nu- m\rul participan]ilor la eveniment Topul de popularitate, realizat de [i al celor care au dorit un auto- Asocia]ia Editorilor din România graf de la [eful statului a fost mai (AER), organizatorul Bookfest, [i mic decât la Gaudeamus, atunci cel de vânz\ri, prezentat de edi- când abia alesul pre[edinte a scos turile participante, nu aveau cum pe pia]\ primul s\u volum, Pas cu s\ arate diferit. Astfel, potrivit pas. Dac\ `n noiembrie 2014 orga- AER, pe contul oficial de Face- nizatorii au estimat c\ au venit book al Salonului Interna]ional de circa 3.000 de persoane, pre[edin- Carte, primele trei cele mai apre- tele semnând autografe timp de ciate [i vizualizate evenimente la vorbire, avându-l ca autor pe Ra - Polirom, fiind urmat\ `n acest c\utat\ de public. ~ntre cele dou\ trei ore, acum num\rul celor pre- edi]ia din 2015 au fost lansarea du Paraschivescu. clasament de Povestiri din Kolî- s-a strecurat volumul Maria a zen]i pentru a-l vedea pe Klaus Io- volumului Primul pas de Klaus Io- Cele trei c\r]i s-au clasat [i `n ma (I), de Varlam {alamov, Nu - României. Regina care a iubit via- hannis a fost de „numai“ 1.000 de hannis, lansarea Cronicii de Co - topul celor mai bine vândute volu - m\ rul zero, de Umberto Eco, ]a [i patria, o lucrare pentru copii, persoane, potrivit estim\rilor celor troceni a Adrianei S\ftoiu, ur- me, realizat de fiecare editur\ par- Opera poetic\ (I), de Paul Celan, [i dintr-o serie despre persona lit\ ]ile prezen]i. Cifra r\mâne totu[i im- mat\ de sesiunea de autografe [i ticipant\ la Bookfest. Astfel, Cron- Frumuse]ea va mântui lumea [i istorice, scris\ de Adrian Cio- presionant\, având `n vedere c\ la lansarea c\r]ii Noi vorbim, nu ic\ de Cotroceni a fost cea mai bine alte eseuri, de Ion Vianu. roianu [i Mihaela Simina. Pe locul o lansare „obi[nuit\“ nu particip\ gân dim, o culegere de perle de vândut\ carte de la Editura Cel mai popular titlu de la Edi- al patrulea `n topul vânz\ rilor s-a tura Cartea Româneasc\ a fost Fo- aflat Cotroceniul regal, al istoricu- tograful Cur]ii Regale, de Simona lui Diana Mandache, iar pe al cin- Antonescu, urmat de {oseaua vir- cilea, volumul Satantango, de Lás- tu]ii. Cartea C`inelui, de Cristian zló Krasznahorkai, un autor ma - Teodorescu, Moartea lui Sieg fried, ghiar care a câ[tigat Man Booker de Octavian Soviany, [i Acte ori - International Prize 2015. ginale/ Copii legalizate [i Mecani - ca fluidului, de Gheorghe Cr\ ciun. O carte cu perle, Topul acestor edituri este `nchis foarte c\utat\ de volumul Totul trebuie tradus. Noua paradigm\ (un manifest), de Lucian Boia, cu studiul s\u Cum Bogdan Ghiu. s-a românizat România, conduce Pre[edintele Klaus Iohannis topul vânz\rilor pe care le-a reali- domin\ topul vânz\rilor de la târg zat Editura Humanitas la cea al Editurii Curtea Veche. Astfel, de-a X-a edi]ie a Bookfest. Pe locul pe primul loc din acest clasament al doilea se afl\ o alt\ carte despre s-a aflat Primul pas. Iohannis a români [i istoria lor, scris\ de prins [i locul al treilea, cu prima Dan Alexe – Dacopatia [i alte r\- sa carte, Pas cu pas, care de[i a t\ciri române[ti. Locul al treilea fost cea mai vândut\ carte a anu- este ocupat de un volum despre lui 2014, cu peste 130.000 de exem- gre[eli de vorbire [i de scriere, plare vândute, continu\ s\ fie adunate de Radu Paraschivescu

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro actualitate « 3

`n volumul Noi vorbim, nu gân- Editura All pare s\ fi „dat lovi- supravie]uitorului de la Discovery, dim. Noua colec]ie de perle româ- tura“ cu o carte care poart\ un ti - Bear Grylls, Noroi, transpira]ie [i ne[ti. Horia-Roman Patapievici, tlu mereu la mod\, Cum s\ te lacrimi, urmat\ de Via]a de poves- cu Partea nev\zut\ decide totul, [i `ndr\goste[ti, de Cecelia Ahern. te a lui A.J. Fikry, de Gabrielle Ze- Dan C. Mih\ilescu, cu Ce-mi pu- Volumele despre personalit\]ile vin, O delicates\, de Muriel Bar- te]i face dac\ v\ iubesc!? Eseu con- istorice par s\ reprezinte o solu]ie bery, [i Cei 100, de Kass Morgan. fesiv despre Ioan Alexandru, `n- de bune vânz\ri, c\ci a doua cea Pe prima pozi]ie a titlurilor cheie topul de vânz\ri Humanitas. mai cump\rat\ carte lansat\ de vândute de Litera s-a clasat Sticle- Cele mai vândute c\r]i din co- aceast\ editur\ a fost Petru cel tele, de Donna Tartt. Pe locul al lec]iile de literatur\ ale grupului Mare. Via]a [i lumea lui, de Ro- doilea a urcat Capitalul `n secolul editorial Trei au fost Fata din tren, bert K. Massie. Pe locul al treilea XXI, de Thomas Piketty, o carte de Paula Hawkins, Personal, de Lee s-au aflat cele dou\ volume din se- devenit\ cult `n Occident, la doar Child, Oona & Salinger, de Frédé- ria Exploratorii, de Erin Hunter: un an de la lansare, iar pe locul al ric Beigbeder, Cine a fost Eins tein? , Vol. 1, ~nceputul aventurii [i Vol. 2, treilea Lean In. Femeile, munca [i de Jess M. Brallier, [i Vocea pum- voin]a de a conduce, scris\ de She- nalului, de Patrick Ness. Lacul Marelui Urs. Topul Editurii ryl Sandberg. Topul este comple- Dintre titlurile publicate `n co- All a fost completat de volumele lec]iile de psihologie, s-au clasat Arta de a g\si dreapta m\sur\. tat de Labirintul. Tratament letal, pe primele locuri, potrivit editu- Cum s\ te bucuri de via]\, de An- de James Dashner. rii, Coresponden]a Freud-Jung, selm Grün, [i Sub semnul lui Dy- C\r]ile pentru copii au avut de Sigmund Freud, [i C.G. Jung, lan, de Enrique Vila-Matas. c\utare, a[a `ncât topul vânz\ri- Despre arta fericirii, de Christo - Editura Nemira a participat la lor diviziei Litera Mic\ a fost al - phe André, Ghidul DSM 5 pentru Salonul Interna]ional de Carte c\tuit din Cele mai frumoase poe- clinicianul inteligent, de Joel Pa- Bookfest cu peste 700 de titluri, din - zii pentru copii, cu versuri de Au- ris, Sensurile ascunse ale vie]ii, tre care cel mai vândut a fost volu- rora Georgescu [i ilustra]ii de To- de Stephen Grosz, [i Copilul care mul ilustrat Lumea de ghea]\ [i ny Wolf, CD-ul de cântece [i jocuri `]i d\ de furc\, de Stanley I. Green- foc, de George R.R. Martin. Pe lo- pentru copii Aten]iune, accele- r\m! [i c\r]ile Disney ~nv\] s\ ci- span [i Jaqueline Salmon. cul al doilea a ajuns autobiografia tesc. Regatul de ghea]\, Alte 365 de glume [i Violetta. Tr\iasc\ muzica!. ~n fine, la Corint, `n topul vân- z\rilor s-a situat T\râmul viselor, o aventur\ `n culori cu animale [i mii de flori, ilustrat\ de Millie Ma- rotta, urmat de Carol al II-lea al Rom=niei. Regele tr\dat, de Lilly Adrian {erban, director editorial Polirom, în timpul uneia dintre lans\rile de la Bookfest 2015 Marcom, [i de o lucrare despre gruparea terorist\ care a speriat Vestul [i Estul, ISIS. Califatul te- rorii, de Loretta Napoleoni. Pe lo- cul al patrulea `n topul vânz\rilor Corint s-a aflat Four. O antologie Divergent, de Veronica Roth, iar pe locul al cincilea Moscova, 1941. Sfâr[itul Blitzkrieg-ului , de Rodric Braithwaite.

Cristian Teodorescu a lansat la Editura Cartea Româneasc\ un nou roman: (Fotografii preluate de pe pagina {oseaua virtu]ii. Cartea C`inelui oficial\ de Facebook a Bookfest) Scriitorilor cehi li s-a promis c\ vor fi tradu[i

Invitata de onoare a Bookfest 2015 a fost Cehia. Cu Bookfest 2015, literaturii cehe“, a declarat Vladi- motto-ul „Cehia – Republica Literaturii“, [ase din- mír Války, Ambasadorul Republicii Cehe `n Ro- tre cei mai importan]i scriitori cehi au sosit la Bu- mânia. cure[ti pentru a-[i prezenta c\r]ile. Tomas Zmes - František Zachoval, directorul Centrului Ceh kal, Katerina Tuckova, autoarea unui roman pe Bucure[ti, a precizat c\ au fost `ncheiate mai mul- care critica ceh\ l-a considerat un fenomen – Dum- te acorduri pentru apari]ia `n România a scrierilor nezei]ele din Moravia –, precum [i scriitorii Mar- unor autori cehi. „Am primit asigur\ri c\ vor tin Vopenka [i Roman Raz, ambii pasiona]i de ap\rea mai multe traduceri, edi]ii speciale [i c\ România. De asemenea, au fost invitati la cea al]i autori cehi vor fi invita]i `n România“, a men- de-a X-a editie a Bookfest [i doi dintre cei mai im- ]ionat acesta. František Zachoval a precizat c\ la portan]i poe]i cehi din noua genera]ie, Katerina Bookfest 2015, „cele mai apreciate `ntâlniri au fost Rudcenkova si Tomas Mika. cele dedicate lui Milan Kundera, Václav Havel [i „Sunt cu adev\rat surprins `n mod foarte pl\cut Bohumil Hrabal, la care au participat de altfel per- [i, bine`n]eles, entuziasmat de interesul [i aten]ia sonalit\]i precum Mircea C\rt\rescu, Adrian Cio- pe care publicul larg [i comunitatea literar\ le-au roianu, Gabriel Liiceanu, Filip Florian sau Ioana acordat-o, pe tot parcursul Salonului de Carte Pârvulescu“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 4 » opinii O, tu, fat\ millerian\!

Am tr\it mai bine de cel trufa[, [i nep\s\tor, [i sfid\tor, America asemeni unui sumbru treizeci de ani pe p\mânt Culeg\torul de harfe [i miserupist e unul dintre cei mai blestem aruncat asupra lumii. [i, din prejudecat\, nu adev\ra]i scriitori din secolul XX. ~naintea mea v\d instalându-se o am citit nici un rând din Andrei Cr\ciun C\ci, uite: „Mi-e indiferent dac\ nesfâr[it\ noapte, iar ciuperca ce Henry Miller. Am tr\it m\ abandona]i aici [i acum. Nu a otr\vit lumea o v\d putrezind de `n bezna necunoa[terii. sunt un spray din care s\ scoate]i la r\d\cin\“. instrumentele oamenilor. Exist\ f\r\ vreun motiv imputabil logic. o pulbere fin\ de speran]\. V\d V\ las, a[adar. ~ncepe – nes- Am tr\it `n pe[ter\, femei care `]i fac ciorb\, [i toc\ - Dar am r\mas cu Miller, o con - America aducând dezastru. V\d fâr[it\ – noaptea. departe de lumin\. ni]\, [i s\rm\lu]e, [i dovlecei, [i solare palid\, dar tot consolare. nu putem tr\i f\r\ ele, [i exist\ fe- Ca orice prejudecat\, anti-mil- mei care `]i fac o cultur\, [i nici f\ - lerismul meu era stupid. M-am re - Invoc urm\torul argument: tex- r\ ele nu putem tr\i. Din aceast\ vizuit. Am devorat Prim\var\ nea - tual, nu agreez – dar deloc – sexua- dilem\ nu putem, vede]i bine, ie[i. gr\, coinciden]a f\când chiar s\ litatea. L-am evitat cu bun\ [tiin]\, Uneori, aceste lumi se intersec- traversez un asemenea anotimp nu pentru c\ a[ suferi de pudibon- teaz\ f\r\ s\ se ciocneasc\. Ase- `n cursul lecturii. Miller e mare, derie (dimpotriv\), ci pentru c\ menea miracole au avut loc de milleriana avea dreptate, iar eu nu-mi plac excesele niciunei de- pu]ine ori `n via]a mea. gre[eam, ca orice ignorant. monstra]ii. Defilarea dezinhib\rii De la femeia cu Paler l-am citit V\ las, a[adar, cu aceast\ lec]ie mi se p\rea adolescentin\ [i, ca [i pe Dostoievski, de la femeia cu de imagina]ie, care poate foarte bi- atâtea ale adolescen]ei, radical ri- Marquez l-am citit [i pe Sabato. ne s\ semene cu unul dintre atât de dicol\. Desigur, m\ `n[elam. Strict literar, aceasta din urm\ a necunoscutele poeme create `n Iat\-m\ `n pragul unei confe- fost, deci, cea mai de succes aface- somn, pe care Henry Miller le-a tot siuni. ~mi citesc literatura `n fun- re din tinere]e. ~nc\ `i mai `ncasez scris. Iat\: „Mi-am imaginat c\ `n - c]ie de femeile care mi se `ntâm - dividendele. treaga lume [i-ar lua o zi de vacan]\ pl\ prin via]\. Odat\, `n tinere]e, Henry Miller, spuneam. Nu l-a[ pentru a se gândi la electricitatea am parcurs integrala Paler la su- fi citit nici `n continuare dac\ nu static\. ~n ziua aia ar fi atât de mul- gestia unei tinere studente la Lite- s-ar fi `ntâmplat s\ cunosc o mille- te sinucideri `ncât nu ar ajunge va- re. Aveam cin[pe ani. Când ai rian\ feroce, dac\ nu atroce. O goanele cu care s\ fie c\ra]i mor]ii“. cin[pe ani n-ai de ales, stai [i o via- millerian\ cu un psihic seduc\tor, Nu pot s\ confirm c\ `i dau `n- ]\ pe un peron, c\ci ]i se pare c\ o femeie de o atr\g\toare, irezisti- tru totul dreptate lui Henry Miller. de]ii eternitatea. Gre[e[ti. bil\, teribil\, groaznic\ nebunie. ~l g\sesc `nc\ prea `ndr\gostit de Alt\dat\, m-am dedat la Dra- Zâmbea pervers, zâmbea giocon- sine. Un om pentru care ego-ul e gostea `n vremea holerei dintr-un dic, zâmbea minunat. Citea enorm. mai important decât orice altceva amor exaltat. Atunci am avut no- Fire[te, chestiunea amoroas\ s-a r\mâne un om greu de frecventat. roc. Exist\ femei care `]i fac un bi- sfâr[it unilateral [i brutal, sfâr[itul Chiar [i a[a, cu o con[tiin]\ atro- ne care cu greu se poate socoti cu venind – cum altfel? – dinspre da m\, fiat\ a propriei valori, Henry Miller

sut\ la or\ pe strada goal\ a Ar- preg\tesc s\-i mai zic o dat\, ceva cului. mai tare, „S\ru-mâna“. Dou\ ma[inu]e ~n scara blocului de lâng\ bar, Cineva m\ bate pe um\r, din trei tineri – tot `n [lapi, pantaloni spate. Tresar, m\ rotesc brusc, pre- scur]i [i tricouri, dar f\r\ minioni – g\tit s\ orice. E barmani]a aia {i-a luat juc\ria `napoi, a inspec- beau bere. Unul se ridic\ [i pri- ade v\rat\, cu degetul la buze. Dra- ~ntâmpl\ri [i personaje tat-o din priviri [i nu mai p\rea ve[te admirativ `n urma bolidu- cu’ [tie de unde a ap\rut. M\ lui: a[a convins c\ a f\cut o afacere aten]ioneaz\ [optit: — |sta-i Chrysler, b\, b\iatule! Florin L\z\rescu bun\. Apoi a ie[it din `ncurc\tur\: — Prietena mea a adormit. S\ — Nu, b\, e Ferrari! `l contrazi- — Are multe piese! n-o trezim. ce altul. 1. L-am felicitat, l-am asigurat c\-l — Am crezut c\ ea-i dumnea- nou ma[inu]a. Voia s-o admir [i ~n cap\tul str\zii, ma[ina mai invidiez [i c\ o s\-mi cump\r [i eu voastr\, m\ scuz. mai mult. M-am uitat tâmp la cu- face o piruet\, se `ntoarce [i trece Când s\ trec cartela prin interfon, o ma[in\ „cu multe piese“, exact Se amuz\ de `ncurc\tur\. Co- tia `n ]ipl\, c\utând s\ ghicesc ca- `n goan\ pe lâng\ noi. a ap\rut de dup\ col]ul blocului la fel. mand pe mu]e[te dou\ pachete de lit\]ile juc\riei din\untru, f\r\ s\ Intru `n bar. De obicei, la ora b\ie]elul vecinilor de deasupra, aler - ]ig\ri. o pot vedea `ns\. asta, e doar barmani]a care st\ pe gând [i strigând dup\ mine: Ies pe vârfurile [lapilor. La ju- — E frumoas\ bine. E cu teleco- un scaun [i prive[te telenovele pe — Staaai, stai, staaaai! 2. m\tatea distan]ei spre cas\, pe mand\, nu? un televizor atârnat sus, aproape Am stat. Nu [tiam c\ m\ cu- — N-are telecomand\, i-a mai partea opus\, e oprit\ ma[ina E unu noaptea [i nu mai am ]i - de tavan. Câteodat\ mai v\d [i un noa[te, abia `l cunosc eu, dar nu pierit copilului entuziasmul. sport care f\cea ture mai `nainte. g\ri. Ies – `n [lapi, pantaloni scur]i tip obosit care-[i `ncearc\ norocul asta conta. Am crezut c\ vrea s\-i Am vrut s-o dreg: la p\c\nele. ~ns\ acum, e doar ea. Portiera de la volan e larg des- [i tricoul meu cu minioni – s\-mi ]in u[a, s\ intre [i el. — Ei, nici nu trebuie. Sigur e Doarme cu capul pe mas\, folo- chis\, [oferul – un tân\r de vreo cump\r de la un bar non-stop din S-a oprit lâng\ mine [i mi-a din aia care are [ofer la volan, nu? sind un bra] drept pern\. Cealalt\ 25 de ani – se transfer\ incredibil apropiere. Afar\ e r\coare, pustiu `ntins fericit o cutie sigilat\: — N-are [ofer, a zis el, am\rât mân\ e c\zut\ `n gol, inert\. Nu de repede din\untru `ntr-un scaun — Uite ce ma[inu]\ am! de-a dreptul. [i aproape lini[te. Din dep\rtare vreau s\ o sperii. ~i strig `ncet, din cu rotile, aflat pe asfalt, al\turi. Am luat cutia, am admirat-o Clar, am dat cu bâta `n balt\, se aude totu[i un motor puternic, u[\: Trânte[te portiera, `ncuie ma[ina – stângaci [i i-am returnat-o: eram con[tient c\, dac\ mai pun o o ma[in\ sport ajunge `ntr-o cli- — S\ru-mâna! beep-beep, apoi `mpinge ro]ile — Foarte frumoas\. Bravo! singur\ `ntrebare stupid\, `l con- pit\ lâng\ mine, frâneaz\ zgomo- Nimic. Somn profund. Ca [i c\ruciorului cu mâinile [i dispare Dar el avea chef de vorb\, se ving pe \la micu’ s\ arunce ma[i- tos, scrâ[ne[te din ro]i, se `nvâr- cum ar fi `mpu[cat\. pe alee. ]inea scai de mine. Mi-a `ntins din nu]a `nainte de a o scoate din ]ipl\. te[te pe loc, apoi dispare cu peste o Mai fac un pas `nspre ea [i m\ M\ uit la sigl\. E Chrysler.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 5

M-am gândit la asta un pic mai `ncolo, când am revenit pe aleea Limbile s\ salte (III) de pe malul lacului [i ochii mi-au c\zut pe o pereche de tineri a[e- za]i pe o banc\. St\teau u[or de- p\rta]i unul de altul, f\r\ s\ se ~n fine, hai s\ ajung la finalul pove[tii despre limbile ating\, la o distan]\ ce sugera c\ auzite `n Elve]ia, pe malul lacului din Zug, `ntr-o acolo abia st\ s\ `mboboceasc\ o Românii e de[tep]i poveste tandr\, dar se priveau fix sâmb\t\ dup\-amiaz\, fiindc\ limbi [i oameni sunt Radu Pavel Gheo `n ochi [i nu vedeau altceva `n jur. peste tot cu ghiotura [i fiecare avea `n spate o El vorbea cu `nfl\c\rare, iar ea, poveste din care abia apuci s\ `ntrez\re[ti ceva, atent\ [i tensionat\, p\rea s\-i soar- cât s\-]i stârne[ti imagina]ia. b\ cuvintele. Avea [i timp – a[ zice Pe pietri[ul de pe o alee paralel\, `n `ntreg or\[elul, o muzic\ stra- dac\ a[ vrea s\ fiu r\ut\cios –, ce trecea pe lâng\ un ]arc cu nie, clinc\nitoare, ca scoas\ din fiindc\ tân\rul vorbea `ntr-o engle- Uneori ceea ce auzeam [i vedeam ten m\sliniu [i tr\s\turi asiatice c\prioare amenajat lâng\ lac, am filmele cu chinezi zbur\tori. M-am z\ cu accent [i `[i g\sea greu cu- se potrivea cli[eelor etno- [i antro- umblau unul lâng\ altul [i râ- v\zut apropiindu-se doi domni mai uitat `ntr-acolo [i am v\zut un grup vintele, mi[cându-[i uneori nervos pologice pe care le avem cu to]ii `n deau. Unul dintre ei balansa `ntr-o `n vârst\, cu figuri grave, pantaloni de vreo zece adolescen]i, b\ie]i [i bra]ul, ca s\ fie mai sugestiv, iar minte [i atunci, nu [tiu de ce, sim- mân\, cu gesturi ample, o pung\ de stof\ groas\, sacouri l\b\r]ate [i fete, care exersau un num\r de ea murmura când [i când ceva tot ]eam o mic\ und\ de satisfac]ie de plastic de supermarket, bur- c\m\[i v\rgate, care te trimiteau dans tradi]ional chinezesc, ridicând `ntr-o englez\ `nv\]at\ `n [coal\. imediat ce ghiceam limba vreu- du[it\ cu ceva moale [i `nnodat\ cu gândul la Balcani. Unul dintre ei, bra]ele `ncet spre cer [i ]inând câ- Era limba comun\, singura pe ca- nui plimb\re] `nainte de a-l auzi. la cap\t. Nici nu mai era cazul s\-i brunet [i cu o burt\ rotunjoar\, avea te un picior suspendat `n aer, cu re o g\siser\ ca s\ poat\ comunica – Pe o banc\ de pe mal st\teau o ascult ca s\-i categorisesc: era una o musta]\ pe oal\ respectabil\, cum genunchiul `ndoit. Dansul cocoru- dar era suficient. ~n astfel de situ- mam\ [i o fiic\ (b\nuiesc), ambele dintre numeroasele echipe de azi vezi mai rar, care mi-a amintit lui sau ceva asem\n\tor – nu [tiu, a]ii, `ntotdeauna e suficient. {i-atunci foarte `mbufnate [i foarte blonde. Gastarbeiter-i veni]i din Asia `n de o alt\ imagine cli[eu. „Mustafa“, dar `n decorul acela de ilustrat\ mi-a r\s\rit `n minte imaginea Le-am categorisit automat drept Elve]ia, cei care fac muncile umi- m-am gândit eu amuzat [i m-am elve]ian\ ar\ta ciudat. Sau poate unei bucle ce se `nchide, readu- elve]ience [i, când m-am apropiat, le [i `ncearc\ s\-[i g\seasc\ un apropiat discret, ca s\-i aud vorbind c\ nu. Poate c\ a[a o s\ arate, `ncet, când `nc\ o dat\ lumea `n starea am auzit-o `ntr-adev\r pe cea mai rost `ntr-o lume mai bun\. Ca ei, turce[te. Iar cei doi parc\ s-au con- `ncet, Europa secolului XXI: un de dinaintea amestec\rii limbilor vârstnic\ spunându-i ceva cu re- de[i mai pu]in vizibili, mai erau format gândului meu. Babel mai mult sau mai pu]in or- din Noul Testament, când „era `n pro[ german fetei de lâng\ ea. La acolo sute de spanioli, ex-iugo- Apoi am auzit undeva `n dreap- ganizat, care o s\ refac\ pas cu pas tot p\mântul o singur\ limb\ [i vreo zece metri mai `ncolo, un slavi, polonezi, albanezi [i, evident, ta, pe un teren de sport `n aer li- ordinea lingvistic\ de dinaintea un singur grai la to]i“. Iar limba grup de muncitori cu figuri obosite, români. ber, cum erau cel pu]in dou\zeci turnului biblic. aceea pare-se c\ va fi engleza. Frica de c\tu[e na[te alian]a transpartinic\ anti-DNA

Te apuc\ grea]a când vezi cum politicienii zilei, de la [i T\riceanu. De mai bine de dou\ Posibil ca ie[irea lui T\riceanu Problema cea mare e c\ nici nu mic la mare, sper\ s\ scape de Justi]ie [i s\ se `ntoarc\ luni, senatorii se `ncurc\ `n cererea s\ nu fie `ntâmpl\toare. Exist\ un exist\ o opozi]ie sut\ la sut\ hot\- usca]i [i frumo[i `n prima linie. E o hor\ general\ de ridicare a imunit\]ii lui Dan {ova. zumzet general dinspre clasa politi- rât\ s\ apere Justi]ia. Un PNL viril ar fi speculat la maxim cazul {ova. `mpotriva DNA `n care sunt prin[i lideri din jude]e, dar De[i a fost audiat la sfâr [itul lunii c\ `mpotriva capilor Justi]iei. ~n cor martie [i cu toate c\ votul `n plen a au intrat, surprinz\tor, nu doar Dar ce ne facem c\ aceia[i liberali mai ales de la Bucure[ti, atât de la putere, cât [i din fi- fost dat, senatorii juri[ti au decis s\ Ponta [i T\riceanu, ci [i ap\r\torul `nc\ mai sper\ s\ nu fie `n[f\ca]i ei rava [i prea speriata opozi]ie. Posibil ca din acest motiv reia `ntreaga procedur\. Aceast\ de- de ieri al luptei anti-corup]ie, Tra- prin jude]e sau murmur\ când un nici s\ nu asist\m la o `ncle[tare pe bune pe scena cizie a fost invalidat\ `ns\ de Biroul ian B\sescu. Ultimul e iritat c\ blon- coleg de-al lor e luat cu masca]ii [i politic\ a[a cum se `ntâmpla `n al]i ani preelectorali. Permanent, care a ce rut o amânare. da-i favorit\ a intrat la Beciul Dom- dus la DNA. Acela[i comportament Totul dup\ ce Curtea Constitu]io- nesc [i c\ oamenii pu[i de el la bu- ca al trioului Ponta-T\riceanu-B\sescu. nal\ a admis existen]a unui conflict toanele Justi]iei au putut s\-i fac\ ~n acest timp, România e secat\ Vagonul cu vorbe juridic `ntre Parchet [i Senat, din una ca asta. Dar sunt [i suficien]i financiar, iar harta autostr\zilor st\ cauza lipsei unei hot\râri care s\ liberali deranja]i c\ anchetele DNA `n cui, dar nu se apuc\ nimeni se- Florin Ghe]\u constate rezultatul votului. i-ar putea atinge `n viitorul apropiat. rios de treab\. Ba nu-s bani, ba nu Le pas\ politicienilor români de Greu de crezut c\ vom mai avea g\se[ti constructori serio[i, bla, bla, MCV-ul Bruxelles-ului? Ei a[! Ul- prea curând o mar]ea neagr\. Dar bla. C\ s-au furat zeci (sute?) de mi- timul raport pe 2014 ar\ta c\ decizi- b\ie]ii sap\ la temelie, nu concep s\ liarde de euro `n ultimii 20 de ani nu Scopul politicienilor nu mai e acum justificare pentru faptul c\ unii vor ile Parlamentului privind anchetele fie pu[i la col] de Kovesi [i Stanciu. conteaz\, e doar o chestiune de nu- s\ ias\ `n fa]\, s\ se agite, s\ vin\ cu arestarea lui Dan {ova, premierul senatorilor [i deputa]ilor nu sunt Hai s\ ne batem cu cele dou\ doam- an]\ pentru cei perinda]i la putere. propuneri, s\ se bat\ `n interesul spunând c\ acesta poate fi judecat transparente [i c\ b\t\lia anti-co - ne, s\ vedem care-i mai tare. Cam as- Au fost to]i cu to]i, au furat to]i, pe aleg\torilor, ci s\-[i salveze pielea. f\r\ probleme [i `n stare de liber- rup]ie este departe de a se `ncheia. ta-i melodia favorit\ a g\[tii Nicoli - rând sau `mpreun\. Unii stau de luni bune la cutie, nu tate. Justi]ia, mai spune Ponta, nu Le pas\ tovar\[ilor de la Bucure[ti cea, ga[c\ din care fac parte mai mul]i Nu cred c\ b\ie]ii politici de pe mai vedem o idee genial\ nic\ieri, trebuie s\ fac\ politic\. Interesant\ de recomand\rile UE? Nici pome- politicieni decât v\ pute]i `nchi pui. Dâmbovi]a vor reu[i s\ pun\ Justi- dar to]i se cred `n continuare mari logica premierului. Dar politicienii neal\. Dac\ ar putea, PSD ar sc\pa T\riceanu e doar folosit `n aceas- ]ia cu botul pe labe. C\ sunt dosare lideri politici. N-ar renun]a la func]ii, trebuie s\ fac\ Justi]ie? P\i când [i mâine de Kovesi de la DNA. t\ b\t\lie subteran\, dar pe care o care zac prea mult timp sau c\ unele dar nici nu mai vor s\ ias\ `n evi- Senatul sau Camera Deputa]ilor Foarte interesant este atacul lui sim]im derulându-se pas cu pas `n anchete `ncep târziu e adev\rat, dar den]\. DNA `i sperie, `i blocheaz\ [i respinge cererea procurorilor pri - C\lin Popescu-T\riceanu la adresa ultimele s\pt\mâni. e greu de crezut c\ mai scap\ vre- `i las\ mu]i. Nimeni nu mai are chef vind arestarea unui politician nu e [efilor DNA [i ICCJ. ~n loc s\ re- Nemul]umirea politicienilor fa]\ unul nescuturat de procurori. de nimic, nu mai conteaz\ ideologia, e ingerin]\ `n actul de Justi]ie? S\ zolve rapid cazul {ova, T\riceanu de DNA e cumplit\. De aceea, se Vestea proast\ pentru politicieni o balt\ politic\ general\. mut\m atunci instan]a `n sala de g\se[te nimerit\ ocazia de a cere joac\ murdar, nu conteaz\ nici de- este c\ suntem `n Uniunea Euro- Zilele trecute, [eful PSD, Victor plen [i s\ numim un complet de ju- demisia Laurei Kovesi [i a Liviei mocra]ie, nici legi, conteaz\ doar s\ pean\, vestea bun\ pentru români e Ponta, spunea senin c\ nu g\se[te de cat\ format eventual din Nicolicea Stanciu. nu se mai aud\ z\ng\nit de c\tu[e. c\ mai exist\ o [ans\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 6 » muzic\

Rockin’ by myself {i dac\ noul pre[edinte al Dumitru Ungureanu Festivalului „George Enescu“ Ipocrizii ar fi dirijorul Christian Badea? M\ `ndoiesc c\ foarte mul]i dintre prietenii melomani au Scrisoare pentru melomani sonore ascultat zilele trecute, spre „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) miezul nop]ii, pledoaria `n Victor Eskenasy favoarea unei abord\ri rea- Oricine ascult\ muzic\ rock [i are ceva. Am aflat rapid cum st\ trea- liste a culturii muzicale cla- cuno[tin]\ de ceea se petrece `n ba [i ce cânt\ respectiva trup\. muzicale a ]\rii – compara]ia este domeniu [tie c\ [i aici, ca-n orice {ocul pe care l-am sim]it ascul- sice `n România [i opiniile despre Festivalul „George absolut zdrobitoare. [...] bugetul activitate uman\, exist\ cinste, tând cele dou\ albume ap\rute se pentru toate concertele Filarmoni- ho]ie, altruism, meschin\rie, de- poate compara cu sentimentul de Enescu“, ale dirijorului Chris- cii, 40 de programe, to]i dirijorii, votament, tr\dare, iubire, ur\ etc. contrariere avut ast\ toamn\, la tian Badea, invitat la Reali- to]i soli[tii, este acela[i cu al unei Dac\ lucrurile ar fi clar delimita- audi]ia „noului“ disc Pink Floyd. tatea TV. Cum arareori am jum\t\]i de zi la Festivalul «Enes- te, pesemne c\ via]a ne-ar fi tutu- Nu e u[or s\ receptezi sunetul ca- auzit formul\ri de asemenea cu», poate [i mai pu]in.“ ror mai simpl\, mai u[oar\. Nu e re te-a fermecat, [i-l adori `nc\, bun-sim], deschidere [i „M\ doare faptul c\ Filarmoni- a[a. Nu po]i s\ despar]i apele ca-n oferit ca [i cum ar fi ceva inedit, `n cump\tare `n lumea muzi- cii i-a fost atribuit rolul de Cenu - miturile biblice, nu po]i alege de- fapt fiind o rescriere, un fel de pa- cal\ româneasc\, mi se pare [\reas\ a culturii române, `n sensul cât la modul absolut „one way or limpsest. Mai degrab\ accept Led util s\ le rezum. {i, odat\ cu c\ nu prime[te sus]inerea finan- another“, vorba unui cântec al re- Zeppelin la ]ambal, decât nout\]i ele, s\-mi exprim convin- ciar\ pe care ar trebui s\ o pri- gretatei trupe Cactus. Oamenii ipocrite. gerea c=[tigat\ c\ dirijorul measc\, c\ nu are destui muzicieni – sunt f\cu]i din materiale [i imate- Thin Lizzy a fost una dintre ce- cu genera]iile de la cei mici pân\ la Christian Badea ar fi candida- are nevoie de vreo 30 de muzicieni, riale, pe care filosofii se str\duiesc le mai iubite trupe rock, al c\rei cei consacra]i. {i mai important tul potrivit la succesiunea lui deci e `n mare deficit Am descope- [ ] de secole s\ le separe prin defini - creier, punct de atrac]ie, compozi- este s\-i atragem, `ntr-un mod cât Ioan Holender la conducerea rit o discrepan]\ extraordinar\ ]ii. Rezultatul efortului e doar tor [i simbol s-a numit Phil Ly- se poate de regulat, pe cei din Dias- Festivalului „George Enescu“. `ntre faptul c\ ne prezent\m lumii e[ecul oric\rei definiri. Nimic nu-i nott. Basistul cu mam\ irlandez\ pora, care ne-ar putea ajuta extraor- `ntr-un fel care ne face foarte bine mai imprevizibil decât natura [i tat\ brazilian s-a n\scut `n Bir- dinar...“ [ cu] un eveniment de prestigiu, uman\, iar exemple de ilustrat ba- mingham [i a murit `n Salisbury, Christian Badea, n\scut `n 1947, a „La Bucure[ti, ar trebui s\ avem dar, `n acela[i timp, nu avem grij\ nalitatea asta g\se[ti cu duiumul. `ntr-o Anglie ce-a demonstrat prin studiat ini]ial vioara la Conservato- un Lincoln Center, ar trebui s\ de ce se petrece `n restul timpului. Cui nu i se `ntâmpl\? Te bazezi c\ cazul de fa]\ capacitatea de a oferi rul din Bucure[ti [i a continuat cu avem un South Bank, ar trebui s\ Nu avem grij\ de educa]ia tineri- [ ] prietenii al\turi de care comba]i `n - valorilor de orice neam [ansa de studii dirijorale la Bruxelles, la Salz - avem un Cité de la Musique! Ar fi lor , nu avem grij\ de politica cultu- tr-o cauz\ sunt de partea ta [i te po- afirmare. Sensibilitatea lui Phil burg, la Mozarteum, [i la Julliard foarte bine [i ne-ar ajuta din toate mene[ti singur dinaintea unui preo - Lynott s-a manifestat `n poezie, School, la New York, unde printre ral\ [i de influen]a pe care ar putea punctele de vedere: locuri de mun - [...] pinent deloc metafizic. Construie[ti omul publicând câteva c\r]i din mentori l-a avut pe Leonard Bern - s\ o aib\ asupra societ\]ii. Indus- c\, imagine, economie... Este un cir- o institu]ie pentru folosul comuni- tumultul vie]ii accelerate la maxi- stein. Cariera dirijoral\ [i-a des - tria spectacolului, cum s-a dovedit cuit financiar al oamenilor care vin t\]ii [i nu trece nici r\stimpul unei mum `n stil sex & drugs & f\[urat-o cu predilec]ie `n lumea peste tot `n lume, este o industrie la spectacole, care se duc la restau- legislaturi c\ e privatizat\ de rock’n’roll. Moartea la nici 36 de operei, având la activ peste 170 de foarte profitabil\. Nu avem aceast\ rante, sunt magazine `mprejur, ca- vreun reprezentant democratic ani a p\rut `nchiderea fireasc\ a reprezenta]ii la Opera Metropoli- con[tiin]\. Exist\ ni[te caren]e care re func]ioneaz\, cum s-a dovedit ales. Scrii un articol pentru o anto- multiplelor sesiuni over-dose. tan din New York [i numeroase al- sunt evidente, de care toat\ lumea peste tot `n lume. De ce nu [i la Bu - logie, cu asigurarea c\ textul va fi Mo[tenirea spiritual\ [i cota ar- te apari]ii la pupitrul marilor case vorbe[te, dar nimeni nu face nimic! cu re[ti? Mi se pare o propunere eco - tip\rit cum l-ai scris, iar la apari]ie tistic\ i-au crescut, previzibil, de- de oper\ din SUA [i din Europa. ~n Nu exist\ infrastructur\.“ nomic\ c=t se poate de eviden t\.“ [...] consta]i c\ abund\ gre[elile de li- odat\ cu num\rul `nregistr\rilor paralel, a condus mari forma]iuni „Noi facem un festival de mare „U[or pot s\-mi imaginez o Ope- ter\, lipsesc ghilimele, iar cartea nu editate postum, fenomen tipic simfonice din Europa [i Statele prestigiu, invit\m marile orchestre r\ [i o sal\ de concerte pe maidanul [ ] are „coordonator“, cum e normal, ci showbizului. Greu de prev\zut a Unite, `ntr-un repertoriu ce include ale lumii, dar le punem s\ cânte cu de la Nerva Traian, faimosul loc al autor! Prin ce mister al iubirii de fost ca, la mai bine de trei decenii integrale ale simfoniilor de Bruc- microfoane [i cu boxe de amplificare. lui Ceau[escu [pentru] «Cântarea aproape contribu]ia ta ajunge sub dup\ ce numele Thin Lizzy a deve- kner [i Mahler. Fapt important, Asta nu exist\ nic\ieri `n lume! Peste României», unde Lincoln Center coperta altcuiva? Iat\ o tem\ ce pa- nit legend\, doi dintre compo- maestrul Christian Badea are [i o tot, inclusiv la Baku, `n ora[e de pro- intr\ de dou\ ori [i jum\tate. Deci, re dogmatic\ `ntr-o lume scufun- nen]i s\ resuscite amintirea, apoi experien]\ managerial\ deosebit\ vincie spaniole, exist\ s\li de concert sal\ de concert, teatru de oper\, res- dat\ `n relativitate, care vulgarizeaz\, unul s\ preia sunetul atât de apar- `n calitate de director artistic, timp foarte bune f\cute `n ultimii ani. Cred taurante, o fântân\ frumoas\ – ar- nu ilustreaz\ teoria lui Einstein. te [i s\ fac\ din treaba asta un soi de zece ani, al unui prestigios eveni- c\ [i noi suntem capabili s\ facem hitec]ii or s\ vin\ cu tot felul de Un afi[ de concert rock `n Bu- de apocrif sonor. ment muzical interna]ional, Festi- acest lucru, `n loc doar s\ vorbim !“ idei De ce nu? [...] Ni[te cl\diri em- cure[ti anun]\ numele unei trupe, Indubitabil, cei numi]i Black val dei Due Mondi, ini]iat la Spole- Alte constat\ri [i propuneri. blematice. Bucure[tiul nu are a[a Black Star Riders, sub care o pa- Star Riders [tiu s\ cânte. Dar to, `n Italia, [i desf\[urat `n paralel la „Cultura este o investi]ie foarte mi - ceva, nu are un simbol... Vorbim de rantez\ con]ine precizarea: New cânt\ atât de bine `n stil Thin Liz- Charleston, Carolina de Sud, `n SUA. c\ `n raport cu alte industrii, dar di- oameni. Simt `n momentul de fa]\ Thin Lizzy. M\rturisesc, `mi sc\ - zy, `ncât e greu s\ scape de „Situa]iunea.“ Ea se poate com- videntele sunt enorme, fiindc\ sunt c\ avem o oportunitate s\ mergem pase informa]ia c\ ar exista a[a acuza]ia c\ fur\. Fur\ subtil [i para – spunea Christian Badea `n [i de natur\ social\, [i cultural\, [i la un al nivel. S-a f\cut ce s-a f\cut f\r\ pic de ru[ine munca sau ge- interviul de la Realitatea TV – cu economic\, [i de imagine, de presti- pân\ acuma, trebuie schimbat\ o niul defunctului rocker prin de- aceea a unei mari familii, care, od a - giu.“ „Dar o politic\ cultural\ tre- anumit\ gândire, [i aceast\ gândi- fini]ie. Vocalistul are timbrul lui t\ la doi ani, tr\ie[te un scurt mo- buie s\ existe, fiindc\ rentabilita- re nu este ceva pe care `l lu\m din Lynott, structurile pieselor amin- ment de s\rb\toare cu [ampanie [i tea [i profitabilitatea culturii au aer... S\ `ncepem s\ mai `nv\]\m tesc de cele consacrate, parc\ [i caviar. „Restul celor doi ani de 720 fost dovedite peste tot `n lume.“ pu]in din ce se `ntâmpl\ `n restul riffurile sun\ identic. Dac\ albu- de zile m\nânc\ coji de pâine. Nu „Cred c\ este foarte important lumii! Excep]ionalitatea noastr\ ar mul de-acum doi ani, All Hell mi se pare just!“. „Festivalul, dac\ s\ ne gândim nu numai la acea vi- trebui s\ fie talentul pe care `l Breacks Loose, p\rea o joac\ ad- `l compari cu bugetele acelora din trin\ pe care o avem dou\ sau trei avem, nu faptul c\ ne punem be]e misibil\, cel nou, The Killer In- Salzburg, Verbier sau Bayreuth, s\pt\mâni la fiecare doi ani, unde `n roate, sau c\ ne complic\m stinct (2015, Nuclear Blast), este nu are un buget chiar a[a de mare. primim invita]i str\ini, unde parti- via]a. Ceea ce facem cu mare, mare `ntr-atât de thinlizzy-ist, c\ pur [i Dac\ `l compari `ns\ cu ce r\mâne ciparea româneasc\ este destul de u[urin]\ “ simplu mi-a venit r\u ascultându-l! pentru restul muzicii române[ti – minimal\; s\ ne gândim la ce se Oare `l aude cineva pe dirijorul Apocrifele, clar, sunt indigeste. cu situa]ia primei institu]ii culturale `ntâmpl\, `n general, cu cultura [i Christian Badea?...

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro teatru « 7 Scriere creativ\. Mini-jurnal de curs

M-am aflat, anul acesta, la o a treia serie de cursan]i ai modulului „Scriere creativ\-text dramatic“, organizat de Muzeul Literaturii Române Ia[i Datul `n spectacol sub genericul {coala de bune maniere literare. Dac\ m\ gândesc bine, cred c\ Olti]a C`ntec sunt singura coordonatoare care a r\mas `n echip\ ({coala are sec]iuni de Proz\, Poezie, Scenariu etc.) `nc\ de la prima edi]ie! I.G. `ncepe `ntotdeauna cu titlul, citit-o „pe roluri“, dramatizat, ca Num\rul celor `nscri[i a variat [i ob]inerea unor beneficii profe- dramatic\ din via]a real\, pur\ vrea s\ afle `n primul rând cum s\ realizeze c\ verbalizat, cuvân- `n jurul a cinci, iar adev\rul e c\ sionale `n ocupa]ii care presupun imagina]ie ori propria biografie, trebuie s\ fie titlurile, „dac\ am tul scris e deja cu un pas mai nici nu po]i lucra eficient cu mai rela]ii cu clien]ii, abilit\]i de co- foarte diferite, `n func]ie de zona titlul, [tiu ce trebuie s\ fac“. E ten- aproape de scen\, c\ `l sim]i altfel! mul]i. Pentru c\ eu am dat acestor municare, putere de convingere. de interes, capacitatea de fic]iona- tat\ de teorie, d\m [i no]iuni, teh- Dar `[i arat\ [i vulnerabilit\]ile, `ntâlniri o dimensiune foarte Sunt multe profesiuni care, de[i lizare, spiritul ludic. Unii au deve- nici dramaturgice, ni]ic\ biblio- care trebuie c\utate `ntotdeauna practic\, de „laborator“ unde cu- aparent nu sunt tangente cu tea- nit personaje `n textele celorlal]i. grafie. Avem `nceputul (minunat `n zona logicii dramaturgice, a rio[ii atra[i de teatru, dornici s\ trul, au, `n esen]a lor, multe de Unii au preferat realismul, al]ii romanul lui Matei Vi[niec Negus- ra porturilor dintre personajele cunoasc\ scena [i din culisele ei, `nv\]at, de preluat din arta sceni- absurdul, al]ii comicul. Cursan]ii torul de `nceputuri de roman, vor- principale [i cele secundare, a ma- din etapele premerg\toare `ntâl- c\. Avocatura, profesoratul, PR-ul, mei nu se vor apuca de scris piese, bim pu]in [i despre stilul lui ca nierei de a conduce ac]iunea dra- nirii cu publicul, s\ `ncerce chiar business-ul, politica pot beneficia `n orice caz, nu to]i, dar cu sigu- dramaturg), dar ce facem cu fina- matic\ [i replicile. Urm\rim re- s\ scrie un text dramatic. Sau m\- de un spor de succes prin `mpru- ran]\ vor fi spectatori mai buni lul? Feluri de finaluri, lovitura de la]iile dintre personaje, evolu]ia car fragmente. S\ construiasc\ mutarea unor tehnici specifice in- de-acum `ncolo. Vor avea exper- teatru, finaluri multiple, finaluri- situa]iilor dramatice, tempoul, pove[ti dramatice, s\ inventeze terpret\rii actorice[ti. {tiin]a de tiz\. Vor [ti cum s\ „citeasc\“ un le false, deschise. Vorbim colate- punctul culminant [i... sfâr[itul. personaje credibile, s\ imagineze a-l asculta pe cel\lalt, de a condu- text dramatic, cum s\ identifice o ral [i despre film, doar sunt arte A fost o grup\ foarte bun\. Am dialoguri. Unii au venit cu texte ce o discu]ie, de a persuada cu ar- poveste bun\, cum s\ portretizeze surori! {i, T.O., domnul T.O.!, e [i râs, mult, dar cu folos. Sunt foar- gata scrise, deloc rele, perfectibile, gumente [i prin farmec, de a vorbi un personaj, cum s\ formuleze o simpatic, are sim]ul umorului [i, te mul]umit\ de... scor: am adus desigur. Majoritatea a fost repre- `n fa]a unui public, toate sunt ele- replic\. Nu neap\rat pe scen\, `n cu siguran]\, va scrie pentru tea- `nc\ cinci oameni mai aproape de zentat\, `n fiecare an, de dom- mente ce provin din teatru. Socie- via]\! Ceea ce, de multe ori, e ma- tru. A venit deja cu o pies\, am arta teatrului! ni[oare [i doamne! Am [i glumit tatea spectacolului, despre care re lucru! pe tema aceasta, luând decizia s\ vorbea `nc\ de la jum\tatea seco- Motiva]iile fiec\ruia au fost di- favoriz\m actri]ele, imaginând lului trecut Guy Debord, `[i dove- ferite. Lui R.I., i-am sugerat eu s\ Pinacoteca din Petrila partituri generoase pentru interpre - de[te longevitatea! Societatea mo- vin\. E interesat\ de cultur\, de te. S\ corect\m „nedreptatea“ f\- dern\ se exprim\ prin spectacol, teatru `n special, are fler [i condei. Ion Barbu cut\ de `ndelungata istorie a genu- acesta e „modelul actual al vie]ii Pe M.A. o interesa mai degrab\ re- lui, care, se vede [i f\r\ liste exha- dominante la nivel social“, iar for- ceptarea critic\ a unui specta - ustive, i-a cam favorizat pe actori! mele sale sunt publicitatea, diver- col/film, dar s-a adaptat din mers, Grupele au fost foarte eteroge- tismentul [i propaganda! Exist\ cu rezultate foarte bune. {i, ori- ne, cei interesa]i provenind din „teatre de r\zboi“, „actori politici“, cum, `n]elegerea [i evaluarea zone de activitate diferite, uneori iar totul e „un adev\rat spectacol“! unui spectacol presupun [i anali- nea[teptate: studen]i ori absolven]i Cum s-au desf\[urat cursurile? za textului transpus. A.C. e conta- de teatru, dar [i jurnalism, litere, ~ntr-o atmosfer\ colocvial\, stimu- bil\, da!, face [i cursuri de actorie, comunicare public\ [i... contabili- latoare, animat\ de curiozitate; a scris deja [i câteva piese, s-a lup- tate! Ceea ce arat\ c\ lumea `n]ele- prin expunere, maieutic\, lucrul tat cu didascaliile excesive, „de- ge importan]a teatrului nu numai pe text, discu]ii, `ntreb\ri. Mult\ fect“ de literatur\, a `n]eles [i res- ca mijloc de petrecere a timpului practic\: exerci]ii concrete de pectat faptul c\-n teatru cuvântul liber [i de socializare, ci [i ca re- scriere. De la simplu la complicat. `nseamn\ ac]iune, ac]iune vorbi - surs\ pentru dezvoltarea personal\ Fiecare [i-a ales un subiect, o situa]ie t\, cum atât de bine zice Pirandello.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 8 » special Festivalul de la Cannes — un palmares surprinz\tor

Anun]area Palme d’Or-ului a uimit pe toat\ lumea. ~n acest an nu a existat un film care s\ concentreze simpatia unanim\ a presei, a[a cum s-a `ntâmplat cu ~n clas\/ Entre les murs `n 2008 sau cu Amour `n 2012. Lupta se d\dea, credea presa, `ntre Carol (stilizatul love story dintre dou\ femei, semnat de © www.festival-cannes.fr Todd Haynes), sofisticata distopie The Lobster (de Yorgos Lanthimos) [i The Assassin (un Hou Hsiao- Hsien cu arte mar]iale), dar când s-a anun]at c\ Dheepan a luat premiul, consternarea a fost general\.

Iulia Blaga unei ]\ri a c\rei limb\ [i reguli `i sunt necunoscute. Dheepan (nu- Filmul lui Jacques Audiard nu mele eroului e cel din pa[aportul avusese cronici proaste, erau jur- fals) e angajat ca `ngrijitor `n com- nali[ti care `l vedeau `n palmares, plexul de c\mine sociale unde au dar nimeni nu se gândea c\ va lua fost plasa]i, `n vreme ce Yalini `n- chiar Palme d’Or-ul. Dheepan nu e cepe s\ aib\ grij\ pe un salariu bu- cel mai bun film al lui Audiard, nicel de tat\l unui mafiot care toc- de[i e peste melodramaticul De mai a ie[it de la `nchisoare. Pe rouille et d’os, cu care francezul fu- m\sur\ ce eroii se acomodeaz\ cu sese `n competi]ie `n 2012. Audiard noua lor situa]ie, locuin]a pe care revine la tema sa predilect\ – duri- o `mpart `ncepe s\ semene tot mai tatea unui outsider care se `nmoa- mult a cas\. Mai multe oale, un pat ie datorit\ iubirii, tem\ pe care o nou, haine noi – lumea lor `ncepe trateaz\ realist prin povestea unei s\ prind\ form\, iar ei `ncep s\ se E neclar cum au negociat mem- Nemes (care i-a f\cut asisten]\ de b\iat supravie]uie[te gaz\rii. Nu false familii de imigran]i din Sri apropie, love story-ul fiind, `n bu- brii juriului prezidat de Joen [i Ethan regie lui Bela Tarr la The Man va reu[i s\ r\mân\ `n via]\ pen- Lanka, venit\ `n Fran]a s\ scape na tradi ]ie a durului Audiard, ex- Coen – Jake Gyllenhaal, Sien na Mil- from London) are o tem\ bun\ – tru c\ un ofi]er nazist `l `n\bu[\ de r\zboiul civil. Familia a fost trem de discret –, prima lor noapte ler, Rossy de Palma, Sophie Mar- Holocaustul, pe care o trateaz\ `n cu palma – gest mai `ngrozitor de- alc\tuit\ ad-hoc, atunci când o de amor fiind foarte frumos suge- ceau, Rokia Traore, Xavier Dolan mod exemplar –, Holocaustul cât gazarea. De aici `ncolo exis- tân\r\ femeie – a[a [i `ncepe fil- rat\. Dar pe m\sur\ ce ei se apro- [i Guillermo del Toro –, dar m\ v\zut prin unghiul unui b\rbat ten]a t\cutului Saul se reorien- mul, ex abrupto – caut\ o feti]\ de pie tot mai mult, iar Yalini se femi- `ntreb dac\ nu cumva li s-a suge- care lucreaz\ la crematoriul din teaz\ spre un singur ]el: de a-l 9 ani care s\ nu aib\ p\rin]i [i pe nizeaz\ (se [i `mbrac\ tot mai co- rat s\ dea Palme d’Or-ul unui film Auschwitz, ca membru al Sonder- `ngropa pe b\iat cu pre]ul vie]ii care s-o treac\ `n acte ca fiind pro- chet, dar nu ]i-e clar dac\ pentru francez pentru a marca reviri- kommando. Interpus `ntre victi - sale. Acest ultim gest, care `i mai pria ei fiic\ pentru a putea p\r\si Dheepan sau pentru mafiot), Dhee- mentul cinematografiei din Hexa- m\ [i c\l\u, el devine la rândul lui poate salva umanitatea distrus\, ]ara `mpreun\ cu un so] care nu-i pan se transform\ din blând `ngri- gon. ~n acest an au fost cinci filme [i c\l\u, [i victim\. Extraordinar presupune s\ scoat\ cadavrul din e so]. Scopul lui Yalini e s\ ajung\ jitor `ntr-un b\rbat care trece prin franceze `n Competi]ia Oficial\ e c\ nu apuci s\ vezi mun]ii de sala de disec]ie (unde nazi[tii vor `n Marea Britanie, unde are o ru- foc pentru a-[i salva femeia – [i a[a (din 19!), festivalul s-a deschis [i ochelari [i de cadavre scheletice s\-l studieze), s\ g\seasc\ alt cada- d\, deci Fran]a e pentru ea o sta]ie. afl\m c\ e, de fapt, un fost Tigru s-a `nchis cu un film francez (La de care ]i-e mintea plin\ din ima- vru `n loc, s\ g\seasc\ un rabin Yalini nu se simte `n nici un fel Tamil. Am avut [ansa s\ fiu singu- tête haute, de Emmanuelle Bercot, ginile reale surprinse la deschide- care s\ ]in\ slujba de `nmormân- obligat\ fa]\ de feti]a orfan\. Fa- rul jurnalist român care a stat de despre care „Libération“ a spus c\ rea lag\relor. Filmând din pun ctul tare pentru ca, `n final, s\-l `ngroa- milia ajunge `ntr-un c\min de emi- vorb\ cu cei doi interpre]i, iar in- era mai bun decât filmele franceze de vedere al eroului, cu aparatul pe – toate acestea achitându-se [i gran]i unde `ncearc\ s\ se adapteze terviul e tot `n acest num\r. din competi]ie, respectiv docu- de filmat `n ceafa lui [i deschizând de `ndatoririle zilnice, plus de cele mentarul La glace et le ciel, de Luc atât de mult cadrul cât e interesat presupuse de apropiata r\zmeri]\ Jacquet), `n vreme ce Arnaud Des- eroul s\ vad\ (ori el nu e intere- a colegilor (al c\ror lider e inter- plechin n-a mai avut loc decât `n sat), Nemes reu[e[te mult mai bi- pretat de Levente Molnar, actor la Quinzaine des Realisateurs cu ne s\ transmit\ oroarea lag\relor Teatrul Maghiar de Stat din Cluj- l\udatul s\u Trois souvenirs de de concentrare decât ar fi putut-o Napoca). ~n Biblie, Saul s-a sinu- ma jeunesse. face printr-o reconstituire clasic\ cis pentru a nu fi luat ostatic `n Ca de fiecare dat\, nu am reu[it gen Lista lui Schindler (Claude b\t\lia de pe muntele Gilboa,

© www.festival-cannes.fr s\ v\d toate filmele din Compe - Lanzmann, autorul documentaru- b\t\lie `n care [i-au pierdut via]a ti]ia Oficial\. Nu po]i vedea tot lui de referin]\ Shoah, a [i numit trei dintre fiii lui. ~n film, Saul dac\ ai [i de transmis, dac\ vrei s\ filmul „anti-Lista lui Schindler“). pretinde, la un moment dat, c\ prinzi ceva [i din alte sec]iuni [i Saul Ausländer (adi c\ Str\inul) b\iatul e propriul s\u fiu, dar nu s\ faci [i interviuri. Nu am prins execut\ f\r\ s\ gândeasc\ acelea[i insist\ prea mult atunci când i se The Assassin la relu\rile de dumi- ac]iuni – bag\ oamenii la gazare, spune c\ nu are copii. Nici nu con- nic\, din ultima zi a festivalului, `nchide u[ile, le strânge hainele, teaz\ dac\ e b\iatul lui sau nu. Fil- dar am v\zut atunci Saul fia/ Son scoate cadavrele, le bag\ `n cre- mul se desf\[oar\ `ntr-o continu\ of Saul, de László Nemes. Mi s-a matoriu, freac\ pe jos camera de grab\ – povestea nu are `nceput, p\rut, cu toat\ oboseala, filmul ca- gazare [i pe urm\ o ia de la cap\t, cuprins [i `ncheiere sau are doar re ar fi trebuit s\ ia Palme d’Or-ul. f\r\ s\ vorbeasc\, f\r\ s\ se uite `n `ncheiere. ~l prelu\m pe Saul la `n - Saul fia/ Son of Saul, de László Nemes Nu orice film foarte bun are stof\ de jur, ca un automat – pân\ când `ntr-o ceputul filmului din mijlocul mun - Palme d’Or, dar filmul debutantului zi se `ntâmpl\ un miracol: un cii lui infernale ca [i cum ar fi fost

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro special « 9 acolo dintotdeauna [i ne ]inem dup\ el f\r\ s\ vrem s\ vedem ni- The Lobster, de Yorgos Lanthimos mic din ce-i `n jur, doar ce are le- PALMARES g\ tur\ cu scopul lui Saul. ~n schimb auzim totul – mai ales comenzi

strigate. Nici un alt film despre © www.festival-cannes.fr lag\re de concentrare nu a recreat Competi]ia Oficial\ atât de bine aceast\ continu\ Palme d’Or – Dheepan, de Jacques Audiard agresiune sonor\: comenzile r\sti- Grand Prix – Saul fia/ Son of Saul, de László Nemes te, strig\tele, urletele. Oricât ar Premiul de regie – Hou Hsiao-hsien pentru Nie yinniang/ `ncerca Saul s\-[i salveze sufletul The Assassin `ngropând b\iatul, nu reu[e[te. Premiul Juriului – The Lobster, de Yorgos Lanthimos Nemes nu-l iart\, de[i e[ti tentat Premiul de interpretare feminin\ ex-aequo – Rooney Mara s\ crezi c\ nu mâna regizorului pentru Carol, de Todd Haynes, [i Emmanuelle Bercot pentru termin\ filmul, ci o divinitate care Mon roi, de Maiwenn nu permite p\c\to[ilor s\ scape Premiul de interpretare masculin\ – Vincent Lindon pentru nepedepsi]i, condamnând `n per- La loi du marché/ The Measure of a Man, de Stéphane Brizé manen]\ omul. Premiul de scenariu – Michel Franco pentru Chronic

Premiul pentru scenariu pe care acesta o cunoa[te când de- joac\ rolul unui so] care `[i `ngri- Palme d’Or pentru scurtmetraj – Waves 98, de Ely Dagher vine el `nsu[i rebel. Tab\ra singu- je[te so]ia bolnav\ de SIDA. Pe Premiul Camera d’Or – Le tierra y la sombra, de Cesar The Lobster era dat ca favorit fie raticilor are [i ea normele ei, in- urm\ afli c\ e doar un infirmier spe- Augusto Acevedo pentru Palme d’Or, fie pentru Pre- terzicându-le membrilor s\ se `n- cializat pe bolnavi terminali. Fil- miul de scenariu. Yorgos Lanthi- dr\gosteasc\ [i s\ alc\tuiasc\ cu- mul e discret [i foarte pe muchie Juriul CST a decernat Premiul Vulcain pentru un artist- mos [i co-scenaristul s\u preferat, pluri. Iubirea celor doi contravine `ntre perversiune [i tragedie, mo- tehnician lui Tamas Zanyi, inginer de sunet, pentru contribu]ia Efthymis Filippou, au imaginat o astfel tuturor regulilor. Chiar dac\ mentul când copiii unui pacient excep]ional\ a sunetului `n nara]iunea filmului The Son of Saul. distopie `n care oamenii singuri de la un punct `ncolo povestea `[i amenin]\ c\-l dau `n judecat\ pen- au la dispozi]ie 45 de zile ca s\-[i pierde suflul, scenariul r\mâne tru abuz declan[ând `n infirmie- Sec]iunea Un Certain Regard g\seasc\ jum\tatea `n cadrul unui remarcabil. rul mult prea dedicat nevoia de Premiul sec]iunii Un Certain Regard – Hrútar/ Rams, program organizat, `n caz contrar Pentru Premiul de scenariu, ju- a-[i vizita so]ia [i fiica de care se de Grimur Hakonarson fiind transforma]i `ntr-un animal riul a preferat Chronic, de Michel `nstr\inase dup\ ce `[i eutanasia- Premiul Juriului – Zvizdan/ The High Sun, de Dalibor la liber\ alegere. Personajul inter- Franco, un film prezentat c\tre se propriul copil. P\cat de finalul Matanic pretat de Colin Farrell e un di- sfâr[itul festivalului, când reviste- care omoar\ filmul cu totul, dar Premiul de regie – Kiyoshi Kurosawa pentru Kishibe no tabi/ vor]at banal [i burtos care intr\ `n le pe care toat\ lumea le cite[te la juriul l-a trecut cu vederea. Journey to the Shore acest program `nso]it de fratele Cannes – „Variety“, „Screen In- E ciudat c\ juriul nu a dat vreun Premiul Un Certain Talent – Comoara, de Corneliu Porum- s\u, deja transformat `n câine. ~n ternational“ [i „The Hollywood premiu nici unuia dintre cele trei boiu hotelul unde se cazeaz\ trebuie s\ Reporter“ – nici nu mai ap\reau filme italiene – Mia madre, de Prix de l’avenir ex-aequo: Masaan, de Neeraj Ghaywan, participe la sesiuni de preg\tire `n `n print. De aici mai redusa lui vi- Nanni Moretti (o dramedie empa- [i Nahid, de Ida Panahandeh care dezolan]ilor oameni singuri zibilitate. Filmul adaug\ `nc\ un tic\ despre via]a real\ vs. cinema, li se arat\ cazuri practice, de- nume pe lista favori]ilor la Pre- cu un John Turturro de zile mari), Premiul FIPRESCI monstrând c\ oamenii sunt f\cu]i miul de interpretare masculin\ Youth, de Paolo Sorrentino (un Competi]ia Oficial\ – Son of Saul s\ tr\iasc\ `n cuplu, iar momente- (dac\ anul trecut au fost favoriza- nou tablou plastic, dar plin de Un Certain Regard – Masaan le sportive constând `n partide de te rolurile principale feminine, umor al senectu]ii, cu o memora- Un film de debut sau al doilea film din sec]iunile paralele – vân\toare `n care ob]in o zi de acum a fost invers). Dar juriul l-a bil\ M\d\linea Ghenea [i extraor- La Patota/ Paulina, de Santiago Mitre via]\ `n plus pentru fiecare loner preferat pe Vincent Lindon, din dinare presta]ii actorice[ti), res- („singuratic“) capturat. ~nceput rolul [omerului din La loi du mar- pectiv curajosul Il racconto dei Premiul juriului ecumenic ca o satir\ de o ironie mu[c\toare ché/ The Measure of a Man, de racconti, de Matteo Garrone (o re- la adresa prejudec\]ilor sociale Mia madre, de Nanni Moretti Stéphane Brizé, trecându-l cu ve- vizitare modern\ a pove[tilor se- care propov\duiesc tema cuplului Men]iuni Speciale – La loi du marché [i Taklub (de Brillante derea pe Tim Roth, care face rolul colului al XVI-lea). Ciudat a fost [i [i a familiei, inoculând ideea c\ Mendoza) vie]ii lui `n Chronic, dup\ cum l-a c\ la interpretare feminin\ juriul oamenii se atrag `n func]ie de de- trecut cu vederea [i pe Michael a scindat cuplul Cate Blanchett- fectele lor comune, filmul evo- Caine, formidabil `n Youth (`n Rooney Mara, or ele au amândou\ Premiul l’Oeil d’Or (pentru documentar) lueaz\ – [i acesta e momentul `n condi]iile `n care Caine are 82 de roluri principale `n l\udatul Ca- Allende, mi abueloo Allende de Marcia Tambutti Allende care `ncepe s\ se piard\ – `nspre ani [i amenin]\ c\ se retrage). rol. Filmul lui Todd Haynes e mai Men]iune Special\ – I Am Ingrid Bergman, de Stig Björkman un love story dintre acest b\rbat Dar Chronic nu e deloc r\u. ~n mult frumos decât profund, iar in- banal [i o singuratic\ (Rachel Weisz) primele 10 minute crezi c\ Roth terpretarea lui Cate Blanchett e oricum supraevaluat\. Nu am v\- Nie Yinniang/ The Assassin, zut, `n schimb, Mon roi, de Mai- de Hou Hsiao-Hsien wenn, a[a c\ nu [tiu dac\ Emma- nuelle Bercot era atât de bun\. Nu mai am deloc spa]iu ca s\

vorbesc despre cele dou\ lungme- © www.people.com

© www.festival-cannes.fr traje române[ti din Un Certain Regard – Comoara, de Corneliu Porumboiu, [i Un etaj mai jos, de Radu Muntean. Primul dintre ele a [i luat Premiul Un Certain Ta- lent. Nici despre scurtmetrajul Ramona, de Andrei Cre]ulescu, proasp\tul posesor al Premiului Canal+ acordat `n sec]iunea Se- maine de la Critique. Ca s\ citez (iar) din Apolodor: „Savantul are p\r pe frunte,/ Vom reveni cu am\ - nunte“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 10 » special Interviu `n exclusivitate pentru România cu actorii din Dheepan, filmul premiat cu Palme d’Or „Nu exist\ nici un film care s\ nu fie politic“

Câ[tigarea de c\tre Lanka de azi, va ap\ rea `n curând. citise. M-am `ntâlnit mai `ntâi cu Dheepan a celui mai im- Kalieaswari Srinivasan e din In- directorul de casting, pe urm\ l-am portant premiu la dia [i nu a mai f\cut film pân\ cunoscut [i pe Jacques. Nici m\ - Cannes, la Palme d’Or, acum, doar teatru. car nu [tia c\ am fost Tigru Tamil. a luat prin surprindere © www.festival-cannes.fr Exist\ leg\turi mari `ntre © www.festival-cannes.fr Cum a reu[it el s\ scoat\ ac- pe toat\ lumea, de la jur- via]a dumneavoastr\ [i film? torul din dumneavoastr\? nali[ti pân\ la regizorul lui, Jacques Audiard. Ni- Antonythasan Jesuthasan: Situa- A.J.: F\cusem teatru, am jucat ]iile `n care Dheepan [i cu mine [i `n piese de propagand\ tamil, meni nu vorbise de r\u ne-am g\sit sunt similare, dar am scris de asemenea scenariul despre acest film realist felul `n care el reac]ioneaz\ e com- pentru un film tamil `n care am [i [i puternic, dar nimeni plet diferit de cum am reac]ionat jucat (n.r.: Sengadal/ The Dead Sea), nici nu-l d\duse ca fa- eu. Eu m-am al\turat Mi[c\rii Ti - deci actoria nu era ceva cu totul vorit, nici m\car criticii grii Tamili (LTTE, Liberation Ti- nou pentru mine. Jacques are me- cei mai tari de la „Vari- gers of Tamil Eelam) la 16 ani, ani- todele lui s\ scoat\ actorul din mat de idealuri comuniste, printre tine. (Kali chicote[te.) ety“, „The Guardian“ sau care eliberarea de sub opresiu ne a „Screen International“. minorit\]ii tamil, dar timp de pa- K. S.: Pe platou `n fiecare zi se Nici m\car francezii nu tru ani am putut cunoa[te mai `ntâmpla ceva nou. Nu [tiai la ce majoritatea lor vin din `nchi sorile `nceput `n anul când m-am n\scut s\ te a[tep]i [i pe urm\, deodat\, b\nuiau c\ va impresiona bine aceast\ organiza]ie pe care prin care am trecut `n Bangkok, eu, acum 26 de ani. Faptul c\ [tiam se `ntâmpla ceva magic. N-a[ spu - atât de mult juriul con- pân\ la urm\ am p\r\sit-o. Singapore, Malaezia [i Sri Lanka. aceste lucruri m-a ajutat s\ creez ne c\ f\cea ceva care s\ ne [o- dus de fra]ii Coen. fundalul, s\ intru `n interiorul cheze, dar `ncercam mai multe A]i participat [i la lupte? Jacques Audiard a spus c\ personajului [i s\ `mi imaginez ce varia]ii ale aceleia[i scene – pen- Dheepan nu e un film politic. A.J.: Când am activat eu, LTTE impact pot avea aceste lucruri tru c\ nu ne ]ineam doar de litera Interviu realizat de era un mic grup de gheril\, deci Sunte]i de aceea[i p\rere? asupra unui om care `ncearc\ s\ scenariului pân\ ie[ea perfect – Iulia Blaga da, am participat [i la lupte. Nu evadeze din Sri Lanka. Cred c\ `n A.J.: Toate filmele sunt poli ti - [i, `ncercând aceste interpret\ri am avut motive personale s\ m\ linii mari am reu[it. Am lucrat ce. Nu exist\ nici un film care s\ la propunerea lui Jacques, ve- Cu câteva zile `nainte de ceremo- al\tur mi[c\rii, familia mea nu aproape zilnic, ceea ce le-a permis nu fie politic. neam [i noi, actorii, cu propriile nia de premiere, am realizat pen- fusese r\nit\. Totu[i, `n copil\ria personajelor s\ evolueze sub in- noastre sugestii. Rezultatul a fost tru „Suplimentul de cultur\“ un mea aveau loc revolte la fiecare putul lui Jacques astfel `ncât, de la Via]a dumneavoastr\ la ve - mai mult decât o simpl\ impro- interviu `n exclusivitate pentru trei ani [i asta m-a influen]at. Mo- un punct `ncolo, ele au prins via- nirea `n Fran]a a sem\nat cu viza]ie pe platou. România cu Antonythasan Je- mentul definitoriu a fost incen die - ]\. Eu cred c\ nu e[ti numai tu cel cea a eroului? suthasan, care `l joac\ pe fostul rea bibliotecii din Jaffna de c\tre care modeleaz\ personajul, ci [i el Cum crede]i c\ va fi primit Tigru Tamil, cel care devine `ngri- guvern, eveniment care a avut un A.J.: A fost mai rea! Am venit te ia `n st\pânire [i evolueaz\ sin- filmul `n India? jitor `n c\minul social din Fran]a, mare impact asupra mea. De ase - cu un pa[aport fals, iar la sosirea gur. Cred c\ a[a a luat na[tere per- respectiv cu Kalieaswari Srini- menea, a mai fost un moment când `n Paris am cerut azil politic. Am sonajul meu. A.J.: ~n primul rând, e de v\zut vasan, interpreta lui Yalini, falsa 53 de prizonieri tamili au fost omo - fost re]inut timp de opt zile, dup\ dac\ guvernul indian va permite so]ie a acestuia. Ne-am `ntâlnit râ]i `n `nchisorile din Sri Lanka. care mi s-a dat drumul, dar a du- Cum a fost s\ lucra]i cu un acestui film s\ ruleze. Poate c\ nu `ntr-un salon elegant din Vila rat ceva pân\ am c\p\tat permis actor neprofesionist? V-a tra - va dori s\ r\neasc\ sentimentele UGC de pe Croazet\, cu balcon Cum a]i ajuns la simpatiile de munc\. Am locuit ini]ial `ntr-un tat regizorul `n mod diferit? guvernului din Sri Lanka. Filmul `nverzit care d\dea spre mare [i co muniste? c\min unde `n mod normal tre- `n care am jucat [i pe care l-am K. S.: Nu. A fost foarte conforta - exclama]ii de pesc\ru[i. ~n ciuda buia s\ fie un singur om `ntr-o scris a avut permisiunea s\ fie dis- A.J.: ~n Sri Lanka, tro]kismul bil. Cred c\ din prima zi `n care filmului [i a CV-ului (citisem c\ camer\, dar, pentru c\ era aglome- tribuit timp de un singur an. Dac\ [i cultura comunist\ au o `ndelun- am f\cut o improviza]ie cu Jacques, fusese membru al mi[c\rii sepa- rat, locuiam chiar [i câte patru. filmul va primi und\ verde, cred ratiste Tigrii Tamili, c\ f\cuse pu[ - gat\ tradi]ie, iar la `nceput [i mi[ - am comunicat foarte bine cu An- c\ va fi bine primit. carea Tigrii Tamili avea idei so- thony, a fost ceva foarte natural c\rie, c\ venise ilegal `n Fran]a Cât de greu v-a fost s\ juca]i cialiste [i comuniste. Dar acestea `ntre noi. E un om foarte generos, K. S.: Filmul ar putea s\ nu fie unde devenise scriitor [.a.m.d.), un personaj pentru care nu s-au pierdut `n timp. iar `n actorie e foarte important s\ distribuit pentru c\ guvernului n-o Antonythasan Jesuthasan nu are avea]i referin]e personale? nimic fioros. Dimpotriv\, cu c\- dai [i s\ prime[ti. Cred c\ asta s-a s\-i plac\ faptul c\ trateaz\ despre ma[a incredibil de alb\ [i costu- De ce a]i ie[it din LTT? Kalieaswari Srinivasan: E ade - `ntâmplat, de aceea lucrurile au refugia]i sri lankezi `n Fran]a. Dar v\rat, nu sunt din Sri Lanka [i nu devenit mult mai u[oare [i mai nu e numai un film despre r\zboi. mul bleumarin t\iat la milimetru, A.J.: Am intrat `n LTT cu ide- pot spune c\ am tr\it aceast\ pl\cute pe urm\. R\zboiul e doar fundalul pove[tii cu poantele la care translatorul [i aluri comuniste, dar când grupul suferin]\, dar venind din Chennai pentru o poveste despre rela]ii Kalieaswari Srinivasan râdeau `n a `nceput s\ creasc\, liderii au fost hohote `nainte de a le traduce (b\ - (n.r.: Madras), sunt la curent cu ce Care a fost cea mai dificil\ sce- uma ne. Dac\ va fi distribuit, da, corup]i de putere [i au `nceput s\ nuiesc) fragmentar, Anthony (cum se `ntâmpl\ acolo. Chennai e n\ pe care a]i avut-o `mpreu n\? cred c\ le va da spectatorilor o per- se orienteze c\tre extrema dreap - i se spune) are ceva de ve de t\ rock foarte aproape de Sri Lanka [i e spectiv\ foarte proasp\t\. Nici eu t\. Aceste diferen]e de opinii m-au A.J.: Toate! care nu mai e atât de re bel\ de foarte legat politic de Sri Lanka nu [tiam pân\ acum cum locuiesc f\cut s\ ies din grupare. K. S.: |sta e el! când a devenit celebr\. A ajuns `n pentru c\ de acolo au plecat ta- refugia]ii sri lankezi `n Europa. Fran]a la 25 de ani, `n 1997, [i dup\ milii acum foarte mul]i ani ca s\ A]i fost vreodat\ r\nit `n lupte? V\ citise Jacques Audiard c\r- (Mul]umiri Anc\i Romanescu [i Inde - fel de fel de slujbe a `nceput s\ formeze minoritatea din Sri Lan- ]ile `nainte s\ v\ cunoas c\? pen den]a Film pentru facilitarea aces tui scrie. Un nou roman de-al s\u, a A.J.: Am cam o sut\ de cus\turi ka. Am crescut cu [tirile despre interviu. Filmul Dheepan va fi distri buit c\rui ac]iune se petrece `n Sri pe corp. Nu sunt un tip prea curajos, r\zboiul din Sri Lanka. Acesta a A.J.: {tia de mine, dar nu m\ în România de Independen]a Film.)

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro carte « 11 O carte care nu va mul]umi pe nimeni

Traian B\sescu tun\ din biroul s\u de la Cotroceni. Con- ne vorbe[te. Nu sunt singura care silierii `nghea]\, [eful protocolului le[in\, Elena Udrea remarc\ aceast\ `mb\]o[are a lui sare cu fundul de pe birou [i se retrage. „Dac\ nu m\ `n prezen]a ei. Pare un fel de curcan respecta]i pe mine, respecta]i institu]ia“, pare s\ repe- care-[i scutur\ m\rgelele ca s\ te obsesiv fostul pre[edinte al ]\rii `n volumul Cronic\ atrag\ prada.“ de Cotroceni, ap\rut la Polirom [i scris de Adriana S\fto- Stenograme iu, care i-a fost unul dintre cei mai apropia]i consilieri. f\r\ amantlâcuri

Vor fi dezam\gi]i [i jurnali[tii de C\t\lin Hopulele `n Fran]a, fiindc\ nu a fost nimeni acest volum, atât b\si[tii, cât [i s\ i-o preia, când proasp\tul insta- tab\ra opus\. Dintr-un reflex jur- Dac\ aceast\ carte i-ar fi oglind\ lat pre[edinte B\sescu `[i `mpinge nalistic, ei a[teptau ca aceast\ car- lui Traian B\sescu, ar vedea `n re- spre demisie consilierii fiindc\ vin te s\ vin\ precum stenogramele flexie un om care ur\[te visceral `n blugi, duminica, la Cotroceni. ~n de la DNA: cât mai picant\, cu presa [i oamenii ce lucreaz\ `n ea, cartea Adrianei S\ftoiu se creio- amantlâcuri, aventuri, infrac]iuni care nu [i-a p\strat nici un prie- neaz\ ideea c\, timp de zece ani, [i acte de eroism na]ional. Or, au- ten, care [i-a `ndep\rtat colabora- ]ara a fost condus\ de un pre[e - toarea pare c\-[i propune `n mod torii apropia]i cu un cinism demn dinte „avid de secrete“, care [i-a inten]ionat s\ evite astfel de sce- de titulatura de „animal politic“. subordonat serviciile secrete, un ne. Se precizeaz\, pe alocuri, nuan - Un „misogin nuan]at“, preocupat b\rbat considerat de Andrei Ple[u ]at, de faptul c\ justi]ia din biroul mai mult de persoana sa [i de in- a fi „un leu turbat, plin de cruzimi, din Cotroceni se `mparte pe liste – stitu]ia pre[edin]iei decât de soar- o vietate f\r\ contururi umane“. Patapievici sau Gabriel Liiceanu, România nu poate exista“, dar pe „\ia ai lui N\stase“ - primii, la fel ta ]\rii, cu o consecven]\ demn\ Un pre[edinte care intervenea câte contura]i pe alocuri ca fiind lipsi]i de alt\ parte apar pasaje din jurna- [i informa]iile venite din rândul de invidiat – s-a legat de persoana 40 de minute prin telefon la diferite de ra]iunea care ar trebui s\ acom- lul ei din perioada respectiv\, Caie- slujba[ilor serviciilor, care apa- pe care a ]inut mor]i[ s\ o promo- emisiuni f\r\ rating [i lipsite de panieze eticheta de „intelectual“. tul Albastru, `n care se tot spune, rent s-au bucurat de un mare res- veze [i nu-i d\ drumul nici acum, orice importan]\, pe principiul „s\ ~n fine, cred c\ pe lâng\ pasio- aproape justificativ, c\ ea `nc\ mai pect `n ultimii zece ani. „Dup\ un când zace pe fundul lacului cu bo- nu fac eu icter, mai bine s\ fac\ ei“. na]ii de tabloid, jurnali[ti [i inte- sper\ ca acesta s\ `ndrepte ]ara pe timp, nu foarte lung, de la numire, lovanul atârnându-i de gât. Cartea Adrianei S\ftoiu func]io - lectuali, nici autoarea, la rândul ei, un drum mai bun. Nu `i scuz\ com- [efii de Servicii, adjunc]ii, ocoleau ~n foamea pentru detalii din in- neaz\ pe post de cheie de lectur\ nu va fi mul]umit\ de aceast\ car- portamentul, `i descrie rolul pe ca- cabinetul consilierului de securi- timitatea altora care ne st\pâ- asupra comportamentului fostu- te. Cu structura [i scriitura te re [i l-a asumat la Cotroceni ca tate na]ional\. Traian B\sescu se ne[te [i care alimenteaz\ publi- lui pre[edinte. Dar este o carte ca- obi[nuie[ti abia dup\ prima sut\ fiind unul „eroico-mesianic“, dar obi[nuise s\ `i foloseasc\ direct, ca]iile tabloid din toat\ ]ara, o car- re nu va mul]umi pe nimeni. Cei de pagini. Personajele sunt conce- pleiada de explica]ii contextuale pe f\r\ intermediari. Iar ace[tia erau te despre via]a din spatele u[ilor care se a[teptau s\ o g\seasc\ `n diate, revin, ac]iunea te duce `ntr-un evenimente lipsite de greutate las\ mul]umi]i. A[a c\, `n curând, `n- `nchise ale Cotrocenilor nu avea paginile ei pe Elena Udrea sub bi- flashback `nainte ca acestea s\ fi senza]ia unei deta[\ri [i a unor ex- cânta]i de rela]ia privilegiat\ cu cum s\ nu fac\ deliciul unei ]\ri roul pre[edintelui vor fi dezam\ - fost angajate, `ntreaga carte dând plica]ii din categoria „am fost aco- Pre[edintele, intrau [i ie[eau cu `ntregi. Volumul Adrianei S\ftoiu gi]i, cu excep]ia unor scene descri- pe alocuri senza]ia unui jurnal de lo, dar nu am putut face nimic“. Nu dosarele sub bra], afi[ând un aer pare mai mult o rememorare a se viu [i, poate, mali]ios. ~ntr-o vi- foi sc\pat pe jos [i recompus aleato- se fere[te `ns\ s\-l numeasc\ pe misterios-satisf\cut, din cabinetul dec\derii pre[edintelui Traian zit\ `n Italia, Berlusconi r\mâne riu. Iar raportarea la pre[edinte a Traian B\sescu, mai mult sau mai B\sescu. O rememorare punctat\, impresionat de aspectul fizic al celui avid de secrete.“ Adrianei S\ftoiu este una bivalen- pu]in subtil, un „autocrat“ care vo- pe alocuri, de imagini fugitive ale consilierei de pe atunci a lui B\- Dezam\girea va fi reflectat\ [i `n t\ – pe alocuri `l acuz\ pe acesta c\ ia s\ func]ioneze „`ntr-o democra]ie celui care putea fi, `n opinia au- sescu [i-i face o serie de avansuri rândul intelectualilor din ]ar\ care sufer\ „de momente de delir mis- controlat\ `n totalitate de el“. Dar toarei, omul ce „va marca pentru neortodoxe, la care fostul pre- s-au apropiat de Traian B\ sescu. tic, `n care e convins c\ f\r\ el nici nu explic\ dac\ a reu[it sau nu. totdeauna“ cursul ]\rii. [edinte ia la rândul s\u parte. Mai Dup\ un pasaj mai amplu `n care-i sunt recreate `n paginile c\r]ii [i descrie reticen]a pân\ `n ultimul Un pre[edinte imagini cu Elena Udrea care, moment de a condamna comunis- „avid de secrete“ dup\ ce a fost concediat\ din mul, Adriana S\ftoiu scrie c\ inte- func]ia de consilier preziden]ial, lectualii au ajuns s\ se strâng\ roi „Au ajuns femeile s\ `mi spun\ ce `nc\ se plimb\ prin Cotroceni [i `n jurul fostului lider al ]\rii, s\ stea s\ fac `n politic\?“, tun\ proas- st\ cu fundul pe biroul pre[edinte- [i s\-i asculte fascina]i pove[tile sa- p\tul primar ales `n direc]ia Mo- lui, cu fuste scurte [i decolteu le mari n\ re[ti, f\r\ s\ spun\ nimic. nei Musc\. Imaginea aceasta a adânc. ~ns\ de[i scriitura este una Autoarea vorbe[te de un zid pe care unui om capabil s\-[i planifice fie- a nuan]elor, care se fere[te s\ pu - l-au f\cut `n jurul pre[edintelui, un care cuvânt al unui discurs, dar n\ etichete asupra evenimentelor om neinteresat de cultur\. Nu pen- care este st\pânit de o impulsivi- [i `ncearc\ o trecere a lor prin tr-un tru c\ o considera inutil\, ci pentru tate compulsiv\ o reg\sim `n `n- filtru personal, sunt [i pasaje-che- c\ tr\ia `n sticla televizorului [i-n tregul volum. Pare gratuit\ acum ie r\spândite `n toat\ cartea ce reflexia lui care se vedea `n aceasta. „ofuscarea“ na]ional\ la gestul lui cre ioneaz\ aceast\ rela ]ie dintre ~n rândul celor vr\ji]i de carisma Iohannis, care `[i arunca paltonul Elena Udrea [i Traian B\sescu. fostului marinar sunt men]iona- pe capota limuzinei care-l a[tepta „Se simte din ton, din felul `n care te nume precum Horia-Roman

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 12 » avanpremier\ Hiromi Kawakami — Cele zece iubiri ale lui Nishino

„Suplimentul de cultur\“ dat\ `n sala de [edin]e, pe `ntuneric. mai pu]in banale. Ardent, `nne- public\ `n avanpremier\ {i nici fiindc\ imediat dup\ s\ru- bunitor. ~l iubeam pe Yukihiko ar- un fragment din romanul tul acela intens m-a `mpins pe un dent, `nnebunitor. Din clipa `n care Cele zece iubiri ale lui birou [i mi-a desf\cut `ncet nas- l-am `ntâlnit. Nishino, de Hiromi turii de la bluz\. Nici fiindc\, f\r\ Iar el [tia. {tia, dar se pref\cea s\-[i piard\ cump\tul, de[i putea c\ n-are habar. De[i perfect con- Kawakami, traducere din oricând s\ intre cineva peste noi, [tient c\ eu n-a[ fi vrut s\ [tie. limba japonez\ de Florin mi-a mângâiat meticulos trupul. ~i era absolut limpede c\ `l iu- Oprina, care va ap\rea `n {i nici pentru c\ i-am zis de câteva besc pe ascuns [i c\ `ncerc cumva curând `n colec]ia ori s\ `nceteze, dar el mi-a r\s puns s\ sting `n mine sentimentul \sta, „Biblioteca Polirom. `ncet c\ nu avea de gând s-o fac\. dar nu m\ ierta. N-avea de gând s\ m\ ierte c\ `ncercam de capul Actual“. Nu l\sasem `n nici un chip s\ se vad\ c\ `mi pl\cea de Yukihiko. meu s\ `mi `n\bu[ iubirea. Eram directoare adjunct\ `n de- ~n luna mai, m-a s\rutat `n sala partamentul unde lucra [i el. Di- de [edin]e cufundat\ `n `ntuneric. – Fragment – rectoarea adjunct\ Manami Eno - ~l cuno[team de un an [i o lun\. De - mo to. ~n subordinea mea direct\ un an [i o lun\ continuam s\ l - Yukihiko era brutal. se afla Yukihiko Nishino. Eram iubesc [i `ncercam s\ mi ]in `n frâu Lumea s-ar mira s\ aud\ una cu trei ani mai mare decât el. ~n pasiunea. Yukihiko m\ pri vea me - ca asta, pentru c\ Yukihiko e ge- firma aceea aveam cu cinci ani reu cu r\ceal\. Dar cu cât `ncer- - nul de om c\ruia un asemenea cu- mai mult\ vechime decât el. Nu cam s\ mi potolesc sentimentele, - vânt i se potrive[te cel mai pu]in. numai c\ nu r\m\seser\m singuri cu atât cre[teau mai puternice. - P\r negru [i bogat. Maxilar p\- niciodat\, dar nu l\sasem s\ se ~n acea lun\ mai, Yukihiko m a trat, doar pu]in rotunjit. Ochii ne- ghiceasc\ vreodat\ c\ `l pl\ceam. `nh\]at cu cea mai mare u[urin]\. Ca un colec]ionar care desface ari- gri, adânci. Gura, cu col]urile cel ~n câteva rânduri a trebuit s\ fa - pile unui fluture [i `l `nfige `n in- mai adesea curbate `n sus. cem `mpreun\ ni[te drumuri `n in - sectar. A[a cum transform\ atent Nu l-am auzit pân\ acum s\ ri- teres de serviciu. Ne-am suit `n `n ni[te exponate toate insectele di ce vocea. Când `mi spunea pe nu - tren, dac\ a fost cazul [i `n autobuz, pe care le-a capturat. Pe mine Yu- me, Manami, `[i lua un ton blând. ne-am rezolvat treburile, ne-am suit kihiko m\ capturase. Cu toate c\ Zâmbea mereu. Gura lui era pre - din nou `n tren (dac\ a fost nevoie, nu ne atinseser\m niciodat\. Cu g\tit\ s\ izbucneasc\ `n râs de fie- [i `n autobuz) [i ne-am `ntors la toate c\ nu ne uitaser\m ochi `n care dat\ când `mi prindea privi - serviciu. Am scris raportul, am dat ochi niciodat\. rea. Gâtul lui b\rbierit nu demult. chitan]ele [i cu asta, basta. ~nainte s\-l `ntâlnesc, probabil Barba u[or crescut\, care m\ f\ - Numai c\ mie `mi c\zuse cu c\ a[ fi râs [i a[ fi spus c-a[a ceva cea s\ m\ `nfior când o atingeam. tronc Yukihiko de la bun `nceput. e o prostie. Nu po]i iubi pe cineva Oricât ai fi c\utat, nu-i g\seai De câte ori `l sim]eam trecând prin când nu-l cuno[ti destul. Nici nu mic. Cu cât mai elegant [i mai lip- Când am ie[it din sal\, pe culoar nici un cusur lui Nishino. spatele meu la birou `mi spu neam mai eram extraordinar de tineri. sit de mi[c\ri inutile, cu-atât cru- nu era, desigur, nici ]ipenie. Meticu- {i la firm\ era la fel. Era subor- c\ nu trebuie s\ amestec afacerile Dep\[isem perioada romantis me - zimea e mai mare. losul de Yukihiko. Mie `mi ardeau donatul pe care te puteai bizui. Co - cu via]a personal\. Voiam succes lor siropoase. Când te atrage cine- — Manami, mi-a spus el pe nume. pu]in obrajii. El era relaxat, cu cra- - legul cu fire deschis\. Tipul cu ca- `n carier\, a[a c\ n aveam chef de va, te apropii, `mp\rt\[e[ti senti- ~n `ntunericul din sala de [e - vata la gât [i nici o cut\ pe c\ma[a re lumea voia s\ ias\ la o bere. Yu - pove[ti de dragoste la serviciu. {i, mente cu cel\lalt, te adulmeci, din]e, cu jaluzelele trase. N-am r\s - alb\. Eu am pornit-o `n stânga, el `n kihi ko era toate astea. ~ntr-atât `i - cu toate astea, mi a pl\cut de el schimbi cuvinte cu el, `ncerci s\ `l puns nimic. Eram [ocat\ c\ `mi dreapta. A chemat liftul [i a r\mas lipsea orice cusur, `ncât te scâr- din momentul `n care a venit `n p\trunzi, nu asta `nseamn\ dra- [tie numele mic, fiindc\ nu mi se `ncremenit acolo. Eu am deschis bea de-a dreptul. departamentul nostru. gostea `ntre adul]i? Asta a[ fi zis [i adresa altfel decât cu „directoarea u[a ce d\dea spre sc\rile de urgen]\ {i totu[i era brutal. Ce zic, c\ mi-a pl\cut? N-ar trebui a[ fi râs. ~ns\ dup\ ce l-am `ntâlnit adjunct\ Enomoto“. Eram [ocat\ [i am coborât trop\ind. Când am Nu fiindc\ m-a s\rutat prima s\ folosesc cuvinte c\lâi, ci unele - nu mai pot râde. Iubirea e n\tân- amintindu-mi c\ am un nume. Eram ajuns jos, mi am lipit obrazul de u[a - g\. Iubirea i ca o bestie r\nit\, [ocat\ c\ numele meu, rostit de de o]el. Era o u[\ groas\ [i rece. Am - c\zut\ la p\mânt, amor]it\ [i care Yukihiko, `ncepuse deja s\ se to- plâns pu]in. Apoi mi am verificat coafura, s\ nu stea p\rul `n dezor- CARTEA nu mai poate s\ se mi[te. Eram peasc\ dulce. Mi-am imaginat r\nit\ de dragoste [i Yukihiko m\ dine, mi-am [ters cu o batist\ la- cerul senin care se `ntindea dinco- prinsese atât de u[or, f\r\ gloan]e, crimile prelinse pe obraji, am clipit Cartea lui Hiromi Kawakami cuprinde m\rturisirile a zece femei [i lo de ferestre. Yukihiko m-a r\s- f\r\ gheare sau col]i. Cât de tare oi de câteva ori [i am `mpins u[a de tot atâtea povestiri din care, pornind de la frânturi de amintiri, citi- turnat pe un birou. Am murmurat fi tremurat atunci! Un tremurat o]el. ~nfigându-mi tocurile `nalte `n torii pot recompune personalitatea fascinant\, greu de prins, mag- un protest. De mai multe ori. Cu netic\ a unui b\rbat. Fie c\ este vorba despre leg\turi adolescen- care ]â[nea din l\untrul meu. Un mocheta bej, am p\[it `nainte. elegan]\ brutal\, mi-a `n\bu[it vo- tine sau din amiaza vie]ii, eroul dovede[te un [arm f\r\ gre[. Intri- tremurat doldora de bucuria de a La etaj nu l-am v\zut pe Yuki- cea. M-a f\cut `n `ntregime a lui. ga, donjuanismul neli ni[tit, nep\sarea pe care Nishino o afi[eaz\, fi capturat\ de Yukihiko. Când m-a hiko. Trecând prin spatele [efului, {i corpul, [i capul, [i sufletul de[i e chinuit uneori de angoase morbide, de dragostea pe care [i-o atins pentru `ntâia oar\, calm, cu care `[i pironise ochii `n hâr]og\- `mi apar]in. Numai c\ eu, `n `n- declar\, f\r\ s\ fie crezut. ~ns\ rând pe rând, de[i `ntruchipeaz\ `ncredere `n sine, a fost cu ade- raie, am r\suflat mai u[or. Era ciu- tregime, sunt a lui. Din ziua aceea. b\rbatul ideal, femeile `l p\r\sesc, mai puternice dup\ apropierea v\rat brutal. Nici respira]ia re]i - dat s\ respir. Era ciudat [i s\ stau Din luna mai, de la un an [i o lun\ de el. Roman despre dragoste [i nestatornicia ei, Cele zece iubiri ale nut\, nici gesturile blânde sau gla- dreapt\ `n picioare. Sub cerul senin dup\ ce `l cunoscusem. Chiar da - lui Nishino captea z\ deopotriv\ unde secrete ale obiectelor, ale na- sul blajin nu-i ascundeau brutali- de mai, m\ transformasem `ntr-o turii [i, `n stilul bine-cunoscut al lui Hiromi Kawa kami, dincolo de tatea. Pentru c\ orice fiar\, când c\ e imposibil ca un om s\ apar]i - vietate neobi[nuit\. M-am a[ezat la simplitatea nara]iunii, te face s\ sim]i un parfum [i un fream\t care `[i captureaz\ prada, e brutal\. Cu n\ altuia. Cu toate astea, am hot\- biroul meu [i am mâncat o bom- - dureaz\. elegan]\ [i f\r\ mi[c\ri inutile, rât atunci s\ fiu a lui Yukihiko. boan\ mentolat\. Apoi m am con- animalul cel mare `l prinde pe cel Am ales s\ fiu a lui. centrat asupra muncii.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 13 Cu Facebook la psihiatru

~n fiecare diminea]\, când deschid internetul, `mi vine `n minte celebra replic\ din Twin Peaks: „Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi“. Pe Facebook, adaug eu. Pentru De veghe `n lanul de cultur\ c\ pe Facebook totul este perfect. Oamenii au to]i zile minunate, `nsorite, a[a cum reiese clar din fotografiile `nso]itoare, au gusturi elevate `n materie de filme M\d\lina Cocea [i ceaiuri, fac trimiteri spre articole de analiz\ din „Forbes“ [i pun la momentul adecvat mesajul #haisimona. M-am `ntrebat mereu ce-ar spune un psiholog `n siguran]\ s\ fie ele `nsele pe parcursul a doar alte trei luni, atunci dac\ s-ar uita pe profilele noastre de Facebook. {i iat\ ce am aflat. atunci când posteaz\ online, dar ajungând la un nivel chiar mai ceea ce posteaz\ este adeseori ig- sc\zut decât cel ini]ial. Desp\r]iri- Prolog [tiind c\ m\ arunc ca `ntr-un h\u Londra arat\ c\ oamenii cu o stim\ norat [i prime[te mai pu]in\ vali- le genereaz\ [i ele statistici intere- `n care s-ar putea s\ nu-i plac\ de sine sc\zut\ posteaz\ statusuri dare – like-uri sau comentarii – sante: `n ziua imediat urm\toare M\ includ, prima, `n boxa acu - nim\nui ce am de spus. A[ fi ca mult mai frecvente despre actuala decât con]inutul generat de per- `ntreruperii unei rela]ii, activita- za]ilor. Sunt vinovat\. Facebook-ul soanele extrovertite. oamenii aceia de la petrecere care lor jum\tate. Persoanele cu `ncli- tea pe Facebook a fiec\rui partener m\ `ntreab\ `n fiecare zi „La ce te Un inventar al celor mai folo - se trezesc singuri `n sufragerie `n na]ii de narcisism vorbesc mai cre[te cu pân\ la 50% [i se men]ine gânde[ti?“, [i doar n-am s\ fiu eu site cuvinte de cei mai timizi pla- timp ce restul lumii râde `n hoho- mult despre reu[itele lor [i colec- la nivel ridicat câteva s\pt\ mâni. aia singura din lume care `i r\s- seaz\ `n top termeni precum „com- te undeva `n buc\t\rie. A[a c\ teaz\ like-uri, care, la rândul lor, Un singur rezultat [tiin]ific, punde sincer: uite, mi s-a dus un puter“, „internet“, „citit“, `n timp uneori mai negociez cu oamenii `i `ncurajeaz\ s\ scrie `nc\ [i mai dintre toate cele citite, mi-a zgu- fir la ciorapi [i nu [tiu cum s\ fac ce personalit\]ile mai sociabile din via]a real\ s\ `mi dea neap\ - mult. Oamenii con[tiincio[i pos- duit toate prejudec\]ile despre cu- s\ nu se vad\. Asta pur [i simplu vorbesc despre „petrecere“, „fete“, rat like, pentru c\ [i eu am fost om teaz\ mult mai mult despre copii. pluri pe Facebook: `i [ti]i pe to]i nu se face. Trebuie s\ m\ gândesc „minunat“, „iubire!“. cu ei atunci când au nevoie de Cercet\torii implica]i `n studiu au oamenii aceia care posteaz\ con- la lucruri amuzante, dar totodat\ Analizând datele, statisticienii vreun comentariu sau un share. ar\tat c\, pe baza unui test de per- stant c\ se simt cei mai noroco[i profunde, pe care s\ le exprim Facebook au observat chiar c\ pot S-ar putea `ns\ ca manevrele de sonalitate, puteau prezice cu des- din lume, c\ iubita lor este cea eventual vizual, cu o fotografie co- prezice statutul unei rela]ii `n func ]ie a-mi crea varianta mai roz [i mai cir- tul de mult\ acurate]e despre ce mai str\lucitoare stea de pe cer [i mic\, atent aleas\. Este greu. de dinamica celor doi pe pagina lor. cumvolu]ionat\ s\ nu func]ioneze vor scrie subiec]ii lor pe Facebook. uite ce frumos li se asorteaz\ zâm- ~n urma unui proces de cerce- Informa]iile `mp\rt\[ite, foto- pe cât de bine aveam eu impresia. Din p\cate, `n ciuda `ncerc\ri- betele fotografiate pe o gondol\ `n tare care dureaz\ de mai bine de lor de a p\rea mai interesan]i, se grafiile realizate `n comun, inte- Vene]ia? Ei nu exagereaz\. Ei cinci ani, având deocamdat\ un rac]iunile `n v\zul tuturor cre[teau Ce spun studiile pare c\ utilizatorii `[i accentueaz\ chiar sunt atât de ferici]i. singur subiect – eu – a[ vrea s\ pro- sentimentul de inadecvare [i de `n mod constant, cu trei luni `na - pun urm\torul concept psiholo- F\r\ foarte mult loc de nuan]e, o singur\tate atunci când intr\ pe inte de debutul oficial al rela]iei. Epilog gic: „anxietatea like-ului“. Pur [i cercetare publicat\ s\pt\mâna tre- site. Persoanele introvertite, `n Dar, a[a cum nu se `ntâmpl\ `n bas - simplu, mi-e fric\ s\ public ceva cut\ de la Universitatea Brunel mod paradoxal, se simt mult mai me, interac]iunile sc\deau treptat, Ceea ce ne-o doresc [i nou\.

Tangen]iale este, atunci, o fru- pân\ la moarte, toat\ opera fiin- E limpede c\ s-a exercitat aici Timpuri noi moas\ figur\ de stil, oarecum im- du-le impregnat\ de antisemitism [i presiunea unei teme sensibile. proprie dac\ o raport\m la con]i - [i fascism. Iar culpa lui Ionesco Criticul nostru a numit-o cu Daniel Cristea-Enache nutul volumului [i la maniera de (fiindc\ trebuia s\ aib\ [i el una) aceea[i sagacitate: „Specific\ rea- lucru a autorului. C\ci Mircea era aceea de a nu-i fi denun]at pu- lismului socialist era «tirania te- Iorgulescu a mers drept la ]int\, blic pe cei doi, continuând s\ `ntre- mei»: nu avea importan]\ dac\ o abordând frontal o tematic\ difici - ]in\ rela]ii de prietenie cu ni[te carte era bun\, mediocr\ ori proas - Tangen]iale cu l\: legionarism, antisemitism, fo[ti, dar forever green, fasci[ti. t\, important\ era «tema». Despre colabora]ionism, poli]ism ideolo- Pentru a demonstra validitatea o carte slab\, dar care avea o «te - Mircea Iorgulescu gic, revizuiri post-revolu]ionare... acestei pseudo-teorii, Alexandra m\ important\», era imposibil, de Aceast\ vast\ opera]iune de lim- Laignel-Lavastine n-a ezitat s\ fo- fapt interzis, s\ se spun\ c\ este... pezire `n câmpul ideilor e deru- loseasc\, pe scar\ larg\ [i de fieca- slab\, ea era ap\rat\, protejat\, lat\ prin câteva minu]ioase studii re dat\ când necesit\]ile rechizito- `nnobilat\, chiar, de importan]a Spre deosebire de câ]iva cronicari Nu c\ problemele urm\rite de au- de caz, sprijinite pe ra]ionalism riului o impuneau, diverse proce- temei! Se `ntâmpl\ exact la fel cu critic, bun gust literar [i variate literari care `[i distribuie periodic tor nu s-ar reg\si `n interiorul dee maloneste: deturn\ri de date «studiul» Alexandrei Laignel-La- cuno[tin]e transdisciplinare. Nu textele `ntre coper]i de carte, dup\ unor astfel de opere, [i c\ o ana- [i sensuri, extrapol\ri abuzive [i vastine. O carte slab\, f\cut\ s\ mai pu]in, pe o fran]uzeasc\ iro- un vechi [i s\n\tos principiu (o liz\ atent\ nu le-ar putea decupa convenabile extrageri din context, produc\ zgomot, o carte `n care nie. cronic\ ap\rut\ `n revist\ va fi ci- explicativ; dar Mircea Iorgules- interven]ii abuzive pe texte tip\ri- sunt folosite procedee incorecte“. Vârful valoric e reprezentat, in- tit\ `ntr-o emisiune la Radio, ca cu a preferat `n cazul de fa]\ s\ te [i modific\ri oportune de citate, Ar mai fi de ad\ugat o singur\ fraz\ discutabil, de `ntinsa analiz\ a medalion, apoi introdus\ `ntr-un disece metaliteratura, ceea ce se totul `n spiritul unui biografism a lui Iorgulescu, `ncheind [i cla- c\r]ii publicate de Alexandra volum, iar la sfâr[it, `ntr-o impu- scrie – [i se tr\ie[te – pe margi- instrumentat ideologic. Numai c\ sând cazul: „Când un autor atin- n\toare sintez\), regretatul Mir- nea c\r]ilor. Laignel-Lavastine, Cioran, Elia- aceast\ dirijat\ discreditare devi- ge asemenea culmi ale detur - cea Iorgulescu a `nf\]i[at `ntr-un ~n cele mai bune pagini ale sa- de, Ionesco: L’oubli du fascisme. ne, pe m\sura derul\rii ei, o auto- n\rii citatelor, nu-l mai crezi nici volum ca Tangen]iale, pe lâng\ le, critica pe care o `ntreprinde Et pour cause! ~n opul editat la discreditare. Urm\rind „liniile dac\ afir m\ c\ Parisul e capitala cu noscutul s\u profil combativ, o Iorgulescu nici nu este una pro- PUF [i tradus ulterior `n româ- pur [i simplu scandaloase“ ale Fran]ei“. materie bine organizat\ pe axa priu-zis literar\, ci cultural\ `n ne[te, am putut vedea – la plural – acestei c\r]i, Mircea Iorgulescu se unui criteriu. sens larg, angajând competen]e o culme a distorsion\rii critice. Dintre cele dou\ laturi ale criti- Sunt reunite aici analize de di- diverse: `n sfera istoriei, psiholo- Cu preten]ii [i aparen]e de studiu ar\ta siderat de felul `n care trei cii literare, penalizatoare [i con- mensiuni variabile, de la simpla giei, sociologiei, politologiei. Mai [tiin]ific, volumul „cercet\toarei“ mari intelectuali erau târâ]i `ntr-o structiv\, Mircea Iorgulescu a recenzie la studiul `n toat\ regula, mult decât atât, `n ambele sec- cercetate de Mircea Iorgulescu box\ de tribunal de c\tre o procu- preferat-o v\dit pe cea dintâi. Tan- dedicate unor c\r]i de critic\ [i is- ]iuni ale volumului respectiv apa- era de fapt un rechizitoriu construit roare improvizat\. Care se mai [i gente la valoarea estetic\, comen- torie literar\, memorialistic\ [i re o problematic\ fierbinte, deopo- pe o tez\ aberant\. ~n conformita- `ntreba, pasând cititorului fran- tariile lui din coloanele publica]ii- publicistic\ accentuat confesiv\. triv\ actual\ [i spinoas\: o sum\ te cu aceasta, Cioran [i Eliade ar fi cez r\spunderea interoga]iei [i a lor sau din paginile de carte au Poezia [i proza lipsesc, de aseme- de teme delicate, aproape tabu, pe fost antisemi]i [i legionari/legio- r\spunsului, dac\ nu cumva c\r- ales aproape `ntotdeauna impac- nea teatrul: literatura artistic\ care al]i critici le ocolesc cu pru- naroizi de la `nceputul activit\]ii ]ile lui Eliade [i Cioran ar trebui tul direct: [i cu problemele, [i cu adic\, „pur\“ `n sensul fic]ionalit\]ii. den]\. lor, `n România interbelic\, [i arse! „problemele“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 14 » interna]ional Walt Disney: Construind Utopia

Un „Oz“ tehnologic, in- Cel\lalt tip de trafic (camioane- signe magice [i inven]ii le de aprovizionare etc.) urma s\ uluitoare – filmul Tomo - se desf\[oare „`n culise“, prin tu- rrowland [i-a asumat neluri subterane. misiunea de a duce spec- Astfel, E.P.C.O.T ar fi fost un ora[ complet eco-friendly, cu atât tatorii din nou `n viitor, mai mult cu cât centrul comu- `ntr-o viziune de un opti- nit\]ii [i zonele de locuit ar fi fost mism de-a dreptul re- separate de consistenta „zon\ ver- volt\tor `n lumea cinic\ de“ `n care ar fi fost plasate par- a prezentului. O mi[care curi [i locuri de joac\, centre co- curajoas\ din partea stu- munitare, biserici etc. Dincolo de ea, ar fi fost locuin]e de o singur\ diourilor Disney, `ntr-o persoan\, fiecare plasat\ `ntr-o er\ `n care viziunile sunt „petal\“ de verdea]\. mai degrab\ `nclinate spre distopie, iar O pledoarie subiectele filmelor de la pentru Hollywood se limiteaz\ la optimism continu\ri [i relu\ri. Walt a murit pe nepus\ mas\ `n 1966. ~n lipsa lui, board-ul compa- Tomorrowland este un film inspi- niei nu a mai vrut s\ sus]in\ pro- rat, la prima vedere, de un parc de City (or community) of Tomorrow/ companii, de propriet\]i `n Orlan- ca un ora[ autonom, `n care lu- iectul, acesta fiind abandonat. distrac]ii Disney (la fel ca Pira]ii Prototip de Ora[ (sau comunitate) do, Florida, `n total 27.000 de acri, mea `n treag\ s\ vad\ un exemplu Ceea ce a r\mas din visul din Caraibe). Diferen]a este c\, de Experimental\ a Zilei de Mâine. cam de dou\ ori cât insula Man- a ceea ce putea oferi viitorul. E.P.C.O.T se rezum\ la un soi de fapt, el porne[te de la o idee pe ca- „Va fi o comunitate a zilei de hattan. 20.000 de persoane, atent selec- Expozi]ie Mondial\ permanent\ re Walt Disney a muncit s\ o pun\ mâine, ce nu va fi niciodat\ termi- Odat\ problema „imobiliar\“ tate, urmau s\ fie reziden]ii aces- numit\ Parcul Tematic E.P.C.O.T `n practic\ la `nceputul anilor ’60: nat\, dar va introduce permanent, rezolvat\, Disney a reu[it s\ ob - tei „Utopii“, cei mai mul]i dintre care este, spune „Wikipedia“, „de- un ora[ care s\ fie nu un parc de va testa [i va demonstra capa- ]in\ din partea conducerii statu- ei lucrând pentru Disney, `ntr-o parte de ora[ul func]ional pe care distrac]ii, ci un exemplu de viitor cit\]ile unor noi materiale [i noi lui Florida jurisdic]ia municipal\ form\ sau alta, pl\tind o „chirie“ `l visa Disney“. posibil. sisteme“, explica Disney. asupra acestei propriet\]i, numit\ pentru privilegiul de a tr\i acolo. ~n acela[i timp, Districtul a Pentru a-[i construi Utopia, The Reedy Creek Improvement To]i locuitorii ar fi avut un servi- r\mas sub controlul companiei Un fragment de viitor Walt a [tiut c\ trebuie s\ aib\ con- District – nume provenit de la un ciu. Familiile ar fi beneficiat `n Disney, iar „seniorii“ de]in parce- trol complet asupra ei. Din 1964, el curs de ap\ care o str\b\tea. schimb de cele mai noi tehnologii, le de teren `ntre hotarele lui, sin- Disney a numit acest ora[ a `nceput achizi]ionarea discret\, Asta `nsemna practic c\ Disney constant testate de savan]ii rezi- gurii reziden]i fiind familiile unor E.P.C.O.T – Experimental Prototype prin intermediul unor diverse putea face orice avea chef pe acest den]i, controla]i [i supraveghea]i, angaja]i Disney care locuiesc `n teren – f\r\ interferen]e din par- evident, de c\tre Disney. dou\ mici comunit\]i. tea guvernului [i departe de majo- ~n E.P.C.O.T nu ar fi ma[ini. Din visul optimist al lui Disney ritatea taxelor [i legilor federale – Suplimentul lui Jup Ora[ul, conceput radial, ar fi avut a r\mas acum acest film atipic , inclusiv s\ construiasc\ acolo o un sistem propriu de transport ba- pentru moda zilei, un film ai c\rui central\ nuclear\. Chiar [i ast\zi, zat pe monoraiuri [i un sistem nu- realizatori sper\ s\ transmit\ un o zon\ redus\ se bucur\ de ace- mit „PeopleMover“, un soi de tre- anume mesaj. Tomorrowland este lea[i privilegii. nule]e pe [ine create de firma un r\spuns la cinismul modern Via]a `n E.P.C.O.T Good year, care exist\ [i as t\zi, `n care este deseori cel mai evident parcul Tomorrowland din Disney- `n social media. {i, de[i „produ- Rezolvând aceste probleme, Dis- land, `n California, operate de un sul“ final ar putea fi pu]in cam ney a `nceput s\ lucreze la ora[ul organism numit Tomorrowland prea retro [i prea naiv, realizato- s\u ideal. E.P.C.O.T a fost conceput Transit Authority PeopleMover. rii nu `nceteaz\ s\ declare c\ To- morrowland ar trebui „s\ inspi- re“ noile genera]ii de inventatori nu numai `n a gândi [i crea altfel de viitor. „A existat un punct `n istoria filmelor când viitorul a `ncetat s\ mai fie un loc al speran]ei [i opti- mismului [i a devenit apocalip- tic“, explic\ Hugh Laurie, cele- brul interpret al lui Dr. House, ca- re, `n Tomorrowland, joac\ rolul lui Nix, liderul citadelei futuriste. „Filmul nostru ne permite s\ ne gândim la ce s-a `ntâmplat `n cul- tura noastr\ [i cu viziunile noas- tre. Dac\ abord\m viitorul cu groaz\, probabil c\ va deveni groaz- nic. Dac\, dimpotriv\, `l abord\m cu speran]\ [i bun\tate, probabil vom ob]ine a[a ceva.“

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro interna]ional « 15 Umberto Eco: „Informa]ia trebuie filtrat\“

~n noul s\u roman, Num\rul zero (ap\rut `n colec]ia „Biblioteca Polirom“, `n am habar de tendin]a ziarului [i se `ntreab\ „L’Express“. Fiindc\ traducerea din limba italian\ [i notele {tefaniei Mincu), Umberto Eco atac\ cu [tiu c\ este diferit\ de cea a lui «Fi- „li teratura trebuie s\ produc\ vitriol mass-media, construind presei scrise un portret foarte pu]in flatant. garo»... Pe internet, nu [tiu exact scrii tori pesimi[ti, s\ `i oblige s\ „Este un portret de un grotesc absolut al unui ziar prost care se ded\ la [antaje, cine vorbe[te. Sunt o victim\ po- gândeasc\, s\ reflecteze. Prezen- ten]ial\ a tuturor falsific\rilor [i tând cititorilor o lume mediatic\ la cu ziari[ti rata]i“, admite autorul la lansarea edi]iei `n limba francez\ a c\r]ii. intrigilor posibile. Un tân\r nu limita apocalipsei este un fapt de poate distinge un site antisemit de utilitate public\. De aceea sper c\, ~n noul s\u volum, Eco, care a `mpli- viciile presei, mai ales ale presei toat\ lumea este atent\ la proble- un site democratic normal“. dup\ ce `mi citi]i cartea, o ve]i arun- nit 83 de ani, spune povestea unui italiene“, spune Eco `ntr-un inter- mele pe care le invoc.“ De ce atâta ur\ `n aceast\ carte? ca pe fereastr\!“, se amuz\ Eco. om de afaceri veros care conduce un viu acordat cotidianului „L’Hu - Recunoscând c\ a prezentat ziar dedicat [antajului [i discredi- ma nité“. „Dar chiar [i «New York `ntr-o „manier\ grotesc\ medio- t\rilor, `ntr-o atmosfer\ de conspi- Times» pune `ntre ghilimele orice critatea jurnali[tilor“, Eco spune ra]ie absolut\, `n Italia de la `ncepu- declara]ie a unui om de pe strad\ c\ de[i viciile despre care vor - tul anilor ’90. O perioad\ care nu a [i o transform\ `n «fapt» sub pre- be[te `n carte au provocat discu]ii fost aleas\ la `ntâmplare fiindc\ ea textul de a separa «faptul» de co- `n Italia, el continu\ s\ se `ntrebe corespunde celei `n care Silvio Ber- mentariu. Toate ziarele o fac, iar de ce presa scris\ cade tot mai lusconi era un mare om politic, dar eu am polemizat destul pe acest mult `n aceste „capcane“. „Din [i un mare patron de pres\. subiect. Numai c\, atunci când eu cau za crizei prin care trece, criz\ „~nc\ din anii ’60 am scris o scriu un eseu, oamenilor nu le care s-a ivit odat\ cu apari]ia tele- mul]ime de articole [i eseuri despre pas\. Dar, când scriu un roman, viziunii“, afirm\ scriitorul. „Tele- vizorul spune seara ce ziarul spu- ne `n diminea]a urm\toare. Zia- rul ar fi trebuit s\ dispar\, numai c\, `n loc s\ fac\ asta, s-a «s\p- t\mânalizat». La apari]ia televi- ziunii, un ziar avea 8-12 pagini. Acum are 60. ~n momentul `n care nu au mai avut nimic de spus, zia- rele au crescut num\rul de pagini, pe care le-au umplut cu analize, comentarii sau, pur [i simplu, cu bârfe. Aceast\ criz\ a jurnalismu- lui este mondial\, iar ziarele fac eforturi uria[e pentru a sc\pa din aceast\ `mbr\]i[are mortal\.“ ~n opinia lui Eco, internetul nu a f\cut decât s\ complice lucrurile fi- indc\, spune el, „tân\ra gene ra ]ie nu mai cite[te ziarele“. „Dar“, avertizea- z\ scriitorul, „pe internet nu ai ga- ran]ia filtr\rii informa ]iei. De exem- Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. plu, când eu citesc «L’Humanité», Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel. Muzic\: Victor Eskenasy, 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111 Dumitru Ungurea nu Scotland Yard urm\rea Senior editor: Film: Iulia Blaga Lucian Dan Teodorovici Teatru: Olti]a C`ntec Redactor-[ef: Caricatur\: George Onofrei Lucian Amarii (Jup) fanii Star Trek Redactor: Grafic\: Andra Petrariu Ion Barbu Tehnoredactor: Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Dac\ la sfâr[itul anilor ’90 erai fan al serialelor Star Boop, fiind convin[i c\ sufletul lor va ajunge la Adina Ciocoiu Niculescu, Ioan Stoleru, Trek sau Dosarele X `n Anglia, atunci aveai toate bordul unei nave spa]iale `n care `i a[teapt\ Iisus Rubrici permanente: Elena Vl\d\reanu Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea Publicitate: tel. 0232/ 252294 [ansele s\ fii urm\rit de Scotland Yard, poveste[te Hristos. Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. „The Telegraph“. Pentru evitarea unor probleme similare, poli]ia Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112 De ce? Fiindc\ cei de la Yard se temeau ca nu britanic\ a pus la punct un dosar cu numele „OZN Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu Abonamente: tel. 0232/214100 cumva sefi[tii s\ creeze o nou\ sect\, precum fai- – noile mi[c\ri religioase [i milenare“ care abia Carte: Tarife de abonament: 30,25 lei pentru moasa Heaven’s Gate. ~n 1997, 39 de adep]i ai aces- acum a v\zut lumina zilei. ~n acest dosar, cele mai Doris Mironescu, Eli B\dic\, 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni tui grup – adep]i care erau, printre altele, fani ai „periculoase“ seriale erau Dosarele X, Millennium, Cristian Teodorescu, Bogdan- Alexandru St\nescu, Alina „Suplimentul de cultur\“ celor dou\ seriale `mpricinate – au recurs la sinu- Dark Skies [i Star Trek, seriale capabile s\ aib\ o Purcaru, Florin Iorga, este tip\rit cidere colectiv\ `n timpul trecerii cometei Hale- anume influen]\ asupra fanilor deranja]i. Florin Irimia cu sprijinul Adev\rul Holding Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » Pagini realizate de Drago[ Cojocaru Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 16 » fast food

EN}ICLOPEDIA ENCARTA She’s Not Funny at All... Luiza Vasiliu ...scrie pe pancarta cu care stau ag\]at\ de gât `n fa]a computerului. Filmul lui Peter Bogdanovich, Film Invizibil She’s Funny That Way, adaptat la noi `n Via]a bate filmul, e atât de lipsit de haz `ncât premiera lui Iulia Blaga Exist\ oameni invizibili. Unii sunt american\, programat\ pentru luna mai, a fost `ngropa]i `n spatele cifrelor despre `mpins\ `n august, când `n perioada de vacan]\ r\zboaie, cutremure, atentate, imi- se presupune c\ publicul e mai tolerant. Aceast\ `ncreng\tur\ nu `]i pune creierul pe moa]e, nu e atât de gra]ie, foamete. Al]ii trec pe lâng\ complicat de `n]eles, doar c\ face noi `n fiecare zi, dar privirea noas- Habar n-am avut c\ filmul e sem- Paris, dar modul \sta mirat de joc ca rela]iile dintre personaje s\ tr\ opac\ nu [tie s\-i vad\. Sunt nat de Peter Bogdanovich care, la nu are efect pentru c\ scenariul par\ for]ate. Nici actorii nu au extrem de vulnerabili [i devin u[or 75 de ani, `nc\ lucreaz\ (filmul leag\ neconving\tor prea multe umor, cu excep]ia lui Jennifer ]inta abuzurilor. Acum câteva zile, marcheaz\ de fapt revenirea sa `n personaje, iar leg\turile dintre Aniston, pentru care postura de sora lui Dorothy Stratten, play- APADOR-CH (Asocia]ia pentru cinema dup\ 13 ani de pauz\). M\ ele nu au nimic amuzant. sociopat\ e un bun contre emploi, mate-ul anului 1980 cu care Bog- Ap\rarea Drepturilor Omului `n rog, nimic nu te-ar fi f\cut s\ Ce se `ntâmpl\ pe ecran e ne- [i a lui Lucy Punch `ntr-un mic danovich `ncepuse o rela]ie dup\ România – Comitetul Helsinki) a crezi c\ aceast\ sup\ e opera ce- verosimil [i `n cheie realist\ [i co- rol de prostituat\ est-european\ ce a distribuit-o `n They All Lau- cerut anchetarea situa]iei din co- lui care a f\cut Ce se `ntâmpl\, mic\. O tân\r\ prostituat\ (Im- care spune „Yes“ f\r\ s\ priceap\ ghed [i care a sfâr[it `ngrozitor la muna Raco[, jude]ul Bra[ov, unde doctore?/ What’s Up Doc? (1972) ogen Poots) prime[te 30.000 de do- ceva. Alegerea britanicei Imogen vârsta de 20 de ani, violat\, ucis\ locuitorii spun c\ sunt teroriza]i de sau dramele The Last Picture lari de la un client (Owen Wilson) Poots `n rolul prostituatei princi- [i violat\ din nou de so]ul ei care poli]ie. Teroriza]i, adic\ lua]i de pe Show (1971) ori Mask (1985). Am cu promisiunea c\ va renun]a la pale e curat\ sinucidere pentru s-a sinucis apoi lâng\ ea. Eveni- strad\, du[i la sec]ie [i b\tu]i. „Hai vrut s\ v\d She’s Funny That prostitu]ie [i `[i va `ndeplini vi- film. Fata vorbe[te de parc\ mes- mentul l-a zdruncinat pe Bogda- s\-l ducem `n p\dure, s\-l batem Way pentru c\ m-am p\c\lit cu sul. Fata vrea s\ fie actri]\ [i, de[i tec\ gum\ [i e complet haotic\ `n novich, care povestea acum câ]i- acolo“, zice la un moment dat unul trailerul. Era bine montat [i lega prostituat\, are un agent care `i interpretare. Will Forte, Kathryn va ani c\ s\ supravie]uie[ti ucide- dintre poli]i[ti, dar cel\lalt `l opre[- atât de coerent diversele „poan- aranjeaz\ o audi]ie pentru un rol Hann [i Rhys Ifans (care a mai rii cuiva drag seam\n\ cu o bomb\ te, c\ poate i se `ntâmpl\ ceva `n te“, c\ ai fi jurat c\ filmul e bun. `ntr-o pies\ al c\rei regizor ghici f\cut un rol de lichea [i `n Not- atomic\ aruncat\ la picioarele ta- ma[in\ b\rba tului b\tut o or\ `n - Ca [i T\ietura/ The Cut, de Fatih cine e? Chiar clientul, iar alt ac- ting Hill) `ncearc\ s\ stoarc\ tot le [i care nu explodeaz\. treag\. „Mi-au `ndesat [erve]ele `n Akin, filmul lui Bogdanovich se tor din distribu]ie (Rhys Ifans), ce se poate dintr-un scenariu sec, Un asemenea fundal arunc\ `n gur\ [i nas pentru c\ `mi curgea leag\ cu un clasic, mai exact de o care a v\zut-o pe prostituat\ `n `n vreme ce Ileana Douglas `n ro- desuetudine orice film, mai ales sânge foarte r\u [i m-au scos afar\ replic\ din Cluny Brown de Ernst hotel, `ndr\gostit fiind de so]ia re- lul inutil al unei jurnaliste care o aceast\ comedioar\ c\znit\ `n ca- din sec]ie `n pumni. Inclusiv pe Lubitsch: „Some people like to fe- gizorului (Kathryn Hann), ame- intervieveaz\ pe eroina ajuns\ re are un mic rol [i Cybil Shep- trepte m-au lovit“, spune victima. ed nuts to the squirrels, but if so- nin]\ s\ dea totul `n vileag. Lu- actri]\ de succes pune ni[te rame herd, pe care Bogdanovich a de- ~n ultimii trei ani, poli]i[tii din meone wants to feed squirrels to crurile se complic\: prostituata e de care nu era nevoie peste `n - butat-o `n The Last Picture Show Raco[ sunt acuza]i c\ ar fi b\tut the nuts, who am I to say nuts to clienta unei terapeute dilii (Jen- trea ga poveste, transformând-o [i cu care a avut o rela]ie de opt peste 40 de locuitori ai comunei, the squirrels“. Referirea la Lu- nifer Aniston), care e combinat\ `n tr-un mare flashback. ani `nainte de a o cunoa[te pe Do- „b\t\i soldate cu certificate medi- bitsch nu salveaz\ filmul care pa- cu cel care a scris piesa (Will For- {i acum vine via]a adev\rat\. rothy Stratten. (Shepherd era mo- co-legale [i multe zile de spitalizare, re mai mult o copie de mâna a tre- te). Dramaturgul se `ndr\goste[te Scenariul acesta `ngrozitor a fost del [i Bogdanovich a v\zut-o pe dar r\mase nesanc]ionate `n plan ia dup\ Woody Allen decât o de prostituat\ când o vede la scris de Peter Bogdanovich, `m - coperta revistei „Glamour“.) Dac\ legal“. De ce au r\mas nesanc ]io - screwball comedy. Ai senza]ia as- prob\, iar detectivul pus de un alt preun\ cu una dintre fostele lui o s\ citi]i rândurile astea `nainte nate? Pentru c\ victimele sunt ta [i pentru c\, prin nu [tiu ce client al terapeutei, `ndr\gostit [i so]ii, Louise Stratten, cu care a de a intra la cinema, She’s Funny cet\]eni români de etnie rom\, o procedee, Owen Wilson a r\mas el de prostituat\, s\ o urm\reasc\ `nceput o rela]ie când era mino- That Way o s\ vi se par\ plin de minoritate care, de ani de zile, e cu acela[i fel de a juca din Miezul se dovede[te a fi chiar tat\l dra- r\. Louise Stratten, cu 30 de ani sub`n]elesuri tragice. {i poate c\ blamat\ pentru cel pu]in jum\tate nop]ii `n Paris/ Midnight in maturgului. Mai sunte]i aici? mai tân\r\ ca Bogdanovich, e [i e. din „relele“ care se `ntâmpl\ `n Ro- mânia. O minoritate care, atunci când e supus\ abuzurilor, devine Lor. I se mai spune [i masa zeilor Jaga Jaga este echivalent cu a invizibil\ pentru restul cet\]enilor. Voi n-a]i `ntrebat sau masa de unde se d\ ora exac - câ[tiga la loterie de cinci ori con- Anul trecut, un tân\r din Bucure[ti F|R| ZAH|R v\ r\spunde t\. Masa echipei Jaga Jaga. secutiv. |sta nu se mai cheam\ care f\cea parcare `n Centrul Vechi Stai s\ vezi teoria conspira]iei. noroc, e `ns\[i defini]ia cuvântu- (adic\ ghida ma[inile s\-[i g\- Bobi C\ \[tia sigur sunt angaja]i NA- lui „imposibil“. seasc\ un loc de parcat [i cerea SA, c\ sunt membri ai Acade- {i `ncepe jocul. Sunt adresate câ]iva lei la schimb) a fost ridicat de miei, c\ citesc non-stop, ba chiar `ntreb\ri, grupate `n [ase runde poli]i[ti, b\tut crunt [i omorât. A dorm cu audiobook-uri `n urechi. de câte zece. Unele sunt de infor- ie[it din sec]ie `ntr-un sac [i dus Se nume[te Ba nu, sunt, `n mod evident, ex- matic\, altele de matematic\ pu r\. direct la Institutul de Me dicin\ tratere[tri! Altfel nu se poate ex- Ba un rebus, ba un joc lingvistic. Legal\. Despre cazul lui a scris plica de ce doar ei... Nu e cald `n sal\, dar sudoarea {tefan Mako un reportaj solid [i Pub Quiz Adev\rul e c\, la prima vede- curge ne`ntrerupt pe frun]ile ju- foarte bine documentat pentru re, echipa Jaga Jaga pare rupt\ c\torilor. Nu [i de pe frun]ile Ja- Casa Jurnalistului (`l pute]i citi aici: din alt\ lume. Din una mult supe- ga Jaga. Ei sunt veseli [i conver- http://casajurnalis tului.ro/proce sul/). {i am ajuns la concluzia c\ sun\ acerb\. Dac\ e posibil, un bar cu rioar\. Pentru c\ sunt `n acela[i seaz\ despre orice altceva. R\s - De acolo am aflat, de pil d\, c\ abu - mai bine pe engleze[te. Ca [i cum ventila]ie mai lene[\, pentru c\ timp incredibil de inteligen]i [i punsurile la `ntreb\ri le dau doar zurile poli]iei asupra persoa nelor s-ar zice, `n traducere, concurs de emula]ia cultural\ merge bine cu de frumo[i. Dac\ `i iei de acolo [i a[a, de plictiseal\. Nu ai cum s\-i de etnie rom\ sau f\r\ ad\post nu cultur\ general\ la crâ[m\. Nu pare fumul dens de tutun. Dar primi- `i pui pe un podium de prezentare pui `n dificultate. sunt deloc rare. Dar ele r\ mân f\r\ o chestiune serioas\, mai degrab\ tor. Adic\ din \la cu pre]uri de- de mod\, ai putea jura c\ moda Clasamentul final este irelevant. urm\ri din cauza nep\s\rii noas- ai zice c\ e imaginea unui grup de cente [i bud\ pe care s\ nu o s-a inventat pentru ei. Toat\ lumea [tie cine va câ[tiga. tre. E 2015, poate reu[im s\ ]inem be]ivi notorii, cu gulere jegoase, ca- g\se[ti dup\ miros. {i nu, masa nu r\mâne goal\. Dar marele câ[tig al serii este `n sfâr[it ochii larg deschi[i. re plictisesc chelneri]a cu expresii Apropierea orei 20.00 se simte ~ncepe un vuiet colectiv: Au ve- unul spiritual. Este faptul c\ au filozofice. Dar nu suntem to]i a[a. ap\s\tor. ~mp\r]i]i `n echipe de nit! Ce facem, plec\m? Unii nu putut sta `n acela[i loc `n care a De aceea `i spunem Pub Quiz. câte maxim [ase, juc\torii privesc pleac\. Se ghideaz\ pe principiul stat Jaga Jaga. Tocmai m-am v\ - Se alege un bar `n care po]i spre masa de sub fereastra de c\ e bun [i locul doi. Sau poate, cu zut cu c\pitanul echipei. I-am aduna m\car vreo treizeci de su- mansard\, sperând c\ poate-poa- pu]in noroc, cine [tie? Dar s\ iei zâmbit. Mi-a zâmbit [i el, senin, 485 flete. Ca s\ fie competi]ia cât mai te va r\mâne neocupat\. E masa locul unu `n detrimentul echipei din oglind\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 485 » 30 mai – 5 iunie 2015 www.suplimentuldecultura.ro