Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
05 2017 Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL MIRCEA V. CIOBANU: „CLIPA CEA REPEDE” „Azi, încercând să privesc, la sugestia cole- ION VATAMANU gilor de revistă, la apariţiile editoriale din anul trecut, înţeleg că cel mai bun criteriu de apreciere ar fi chiar [acesta]: cărţile 80 DE ANI DE LA NAȘTERE reţinând pentru eternitate trecătoarea, dar splendida clipa cea repede, cu ce ne-am ales de la trecerea noastră prin lume, în- tr-un an foarte concret? Ce am vrea să de- pozităm, ca marfă culturală neperisabilă, în patrimoniul nostru cultural, ce am vrea să salvăm de uitare? Or, în ultimă instan- ţă, cărţile sunt chiar urmele ce contează, urmele ce rămân. În ele se concentrează chintesenţa existenţei noastre.” (P. 3) RĂZVAN VONCU: „90 DE ANI DE «CUVINTE POTRIVITE»” ARCADIE „Arghezi deranjează, încă o dată, pentru că are geniu. Și pentru că şi-a pus geniul în cele o sută de volume pe care le-a scris, SUCEVEANU: nu în bancuri de cafenea, nici în politică. Aşa ceva, la români, e impardonabil. Aici „CÂTĂ LITERATURĂ, numai cei care critică, numai cei care dărâ- mă (pardon: deconstruiesc), numai cei care ATÂTA VIAȚĂ” denunţă sunt importanţi. În ochii acestora, Arghezi era vinovat numai şi numai pentru că îndrăznea să existe.” (P. 4) MEDALION: „Despre Ion Vatamanu, omul și priete- teţea sentimentală, între augusta rilor poetico-sentimentale. Câtă GHENADIE CIOBANU 14 nul, am scris în mai multe rânduri. Nu melancolie balcanică a „crailor” viaţă, atâta literatură, sau, poate, voi spune aici decât că i-am apreciat mateini și hălăduirea boematică și mai adevărat, Câtă literatură, întotdeauna vocația prieteniei, cultul a „frumoșilor nebuni” ai lui Fănuș atâta viață – acest slogan părea Javier Darias, membrul Academiei pentru dialog. Făcea parte din stirpea Neagu. Mereu însetat de comuni- să fie unul din crezurile sale Catalane de Arte Frumoase, despre spiritelor romantice. Imaginea pe care care, Vatamanu aștepta cu frene- artistice.” compozitorul Ghenadie Ciobanu. (P. 23) ţi-o creai despre el se fixa între delica- zie clipa confesiunilor și a exhibă- „FĂRĂ EMOȚII”, CITIȚI ÎN ACEST NUMĂR: „ERA 4”, „M(U)IERE”, „POSTLUDIU” Ș.A. TEOFANII ÎN FORMAT A4 – P. 4 TEO CHIRIAC: „POEZIA: RIGOARE MATEMATICĂ, LUCIDITATE „femeile DE DIAMANT, SUFLET RĂNIT” fericite REFLEXE – P. 7 nu sunt ANA BLANDIANA: „DESPRE BUCURIA DE A ÎNVĂȚA SĂ ÎNVEȚI” feministe nu urăsc ANUL LITERAR 2016 – P. 8, 9, 10, 11 bărbații RETROSPECTIVE DE: NINA CORCINSCHI, MARIA ȘLEAHTIȚCHI, nu se bat ALIONA GRATI ȘI DIANA VRABIE cu ei POEZIE îi lasă DECUPAJE – P. 16 DE RADMILA POPOVICI vii.” GHENADIE NICU: „CUM FRÂNGI, AZI, O INIMĂ DE CITITOR”, 12 „CĂTRE BREASLĂ: CUM POŢI SCRIE FĂRĂ A CITI ȘI A CUNOAȘTE...” ACEASTĂ PUBLICAȚIE ESTE EDITATĂ CU SPRIJINUL MINISTERULUI PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI ȘI AL INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN 2 / REVISTA LITERARĂ #5 EDITORI: UNIUNEA SCRIITORILOR din Moldova 05 UNIUNEA SCRIITORILOR 2017 din România | Filiala Chișinău CUPRINS ANUL 3 | NUMĂRUL 5 (19) | MAI | 2017 EVENIMENT EDITORIAL FIRUL CU PLUMB ZLR 2017 de MIRCEA V. CIOBANU DE ION VATAMANU ZILELE LITERATURII ROMÂNE LA „CLIPA CEA „ERA TIMPUL 18 CHIȘINĂU (16-19 MAI 2017) 03 REPEDE” 23 GRĂBIT” TEOFANII ANUL LITERAR VOX CLAMANTIS 04 ÎN FORMAT A4 08 „POEZIA – O RETROSPECTIVĂ” 17 „SUB PRESIUNE” „POEZIA: RIGOARE DE NINA CORCINSCHI DE GRIGORE CHIPER MATEMATICĂ...” DE TEO CHIRIAC ANUL LITERAR ROZA VÂNTURILOR 09 „PROZA” 20 „JURNAL DE ITALIA” (XIX) MIRADOR DE MARIA ȘLEAHTIȚCHI DE LEO BUTNARU 05 „PRINTRE PERSONAJE ȘI MĂȘTI” DE ION POP ANUL LITERAR ESEU 10 „STAREA SPIRITULUI CRITIC 22 „DESPRE UN ALT FEL DE BASARABIA LA CHIȘINĂU” FRUMUSEȚE” (II) 06 LITERARĂ AVANPREMIERĂ DE ALIONA GRATI DE ADRIAN CIUBOTARU „90 DE ANI DE «CUVINTE EDITORIALĂ POTRIVITE»” ANUL LITERAR MEDALION DE RĂZVAN VONCU FRAGMENT DIN ROMANUL „JAZZ 11 „LITERATURA PENTRU COPII” 23 „GHENADIE CIOBANU, O FIGURĂ 24 ÎN DONBAS” AL SCRIITORULUI DE DIANA VRABIE PROEMINENTĂ A MUZICII REFLEXE UCRAINEAN SERHII JADAN, ÎN CONTEMPORANE” 07 „DESPRE BUCURIA DE A ÎNVĂȚA CURS DE APARIȚIE LA EDITURA DECUPAJE DE JAVIER DARIAS SĂ ÎNVEȚI” CARTIER ÎN TRADUCEREA 16 „PENUMBRA PROCESULUI” DE ANA BLANDIANA MARIEI HOSCIUC DE GHENADIE NICU Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL Director: Arcadie Suceveanu Concepție grafică: Romeo Șveț Publicație înregistrată la Ministerul Justiției Redactor-șef: Teo Chiriac Paginare computerizată: Adrian Ciubotaru al Republicii Moldova în data de 03 martie 2015. Redactor-șef adjunct: Adrian Ciubotaru Numărul de înregistrare: 297. Secretar de redacție: Grigore Chiper Sediul redacției: ISSN: 2345-1777 Această revistă a fost tipărită cu sprijinul Ministerului MD-2004, or. Chişinău pentru Românii de Pretutindeni – www.mrp.gov.ro. Colegiul de redacție: Vladimir Beșleagă, str. 31 August 1989, nr. 98 Format A3. Tipar: ofset. Eugen Lungu, Leo Butnaru, Mircea V. Ciobanu, Tiraj: 1000 de exemplare. Matei Vișniec (Paris), Răzvan Voncu (București), Tel: (+373 22) 234724 Tipărit la Casa Editorial Poligrafică „Bons Offices” Ion Pop (Cluj), Ștefan Hostiuc (Cernăuți), Cassian Fax: (+373 22) 237118 MD-2005, or. Chişinău Maria Spiridon (Iași), Vadim Bacinschi (Odesa) E-mail: [email protected] str. Feredeului 4/6 Această revistă apare cu sprijinul Institutului Cultural Român – www.icr.ro. Toate textele și imaginile inserate în paginile Colaboratorii sunt invitați să-şi trimită textele la adresa electronică afişată mai sus. Conținutul publicației „Revista literară” nu reprezintă publicației Revista literară nu pot fi reproduse și nici Textele vor avea format A4, nu vor depăşi 7 000 de semne, vor fi paginate în Word, poziția oficială a Ministerului pentru Românii de distribuite fără acordul scris al redacției. Pages sau alt program compatibil cu sistemele de operare Windows sau Mac OS. Pretutindeni sau a Institutului Cultural Român. REVISTA LITERARĂ #5 / 3 EDITORIAL de MIRCEA V. CIOBANU ROLAND BARTHES DESPRE CLIPA CEA REPEDE IMPOSIBILA CAPODOPERĂ „...CRED CĂ MAREA CAPODOPERĂ ÎNCĂ MAI FACE ANTICAMERĂ ÎN IMAGINAŢIA A MODERNITĂȚII AUTORILOR NOȘTRI...” „Vedem, astfel, că o capodoperă n memoria mea culturală – o cultură ce a trecut a ajuns cumva în fasciculele ediţie a scrierilor Magdei Isanos, într-un modernă e imposibilă, scriitorul fiind ş vaițer, desigur, cu multe sincope, cu ei. Câteva titluri apărute pe parcursul volum îngrijit şi prefaţat de Aliona situat, prin scriitura sa, într-o contra- Îmulte găuri (precum îi caşcavalul din lui 2016 ne confirmă că nu degeaba Grati, precum şi Hronicul vechimii a dicţie fără ieșire: fie obiectul lucrării Ţara Cantoanelor, ar fi spus Dan C. Mihă- pământul a mai făcut o rotaţie în jurul romano-moldo-vlahilor şi Istoria ieroglifi- este acordat, naiv, convenţiilor ilescu) –, „clipa cea repede” [„ce ni s-a soarelui, că toţi împreună am mai făcut că de Dimitrie Cantemir, ambele îngrijite formei, iar literatura rămâne surdă dat”, precizează Eminescu, ca să punem un ocol lumii. Testul este următorul: de Stela Toma, primul – editat pentru la Istoria noastră prezentă și atunci preţ pe ea] se alătură fericit (fericit ca câte din cărţile anului 2016 vor rămâne prima dată la Chişinău, al doilea având mitul literar nu e depășit; fie scriitorul explicaţie, deşi cumplit ca trecere ca- ca titluri de referinţă pe poliţele borge- un foarte bun studiu introductiv semnat recunoa ște vasta prospeţime a lumii tastrofală, ireversibilă) visului lui Faust: sienei Biblioteci Babel? Revenind, peste de Elvira Sorohan. prezente, dar nu dispune, pentru „stai clipă, eşti frumoasă”. Or, faustica vreun deceniu-două, la titlurile tipărite În aceeaşi casetă a proiectelor cu a da seama de ea, decât de o limbă (de fapt, goetheana) clipă nu intră în anul trecut, pe câte dintre ele le vom bătaie lungă se înscrie a treia ediţie a splendidă și moartă, în faţa paginii inutilă gâlceavă cu tragica scurgere, fără regreta că nu le-am achiziţionat sau, Poeţi-lor de pe vremea lui Eminescu, albe, iar în momentul în care trebuie întoarcere, a timpului, ci mai curând im- dimpotrivă, ne vom bucura că am reuşit volum îngrijit de Eugen Lungu, precum să aleagă cuvintele care să-i semnale- pune un criteriu: ce am vrea să rămână să le procurăm? Ca întotdeauna, se reţin şi antologia poeziei şaizeciste Dreptul ze, în mod deschis, locul său în (ca frumos) din ceea ce trece? proiectele serioase ale autorilor buni şi la nume alcătuită de Andrei Ţurcanu Istorie și să fie o mărturie a asumării datelor acesteia, el observă o dispari- Îmi amintesc cum, la sfârşitul anilor ale editurilor pe potrivă. Proiectele de (ambele la Editura Cartier). Adrian tate tragică între ceea ce face și ceea 90 ai secolului trecut, fiind pe un timp anvergură, realizate de profesionişti… şi Ciubotaru scoate de sub tipar, la Știin- ce vede; în faţa acestei priviri, lumea foarte scurt într-o funcţie publică (pen- perfecţionişti. Dacă le avem, înseamnă ţa, volumul Sfârșit de secol românesc. civilă formează acum o adevărată tru prima şi ultima dată în viaţă), mă că suntem pe calea cea bună. Decadentismul literar și ideea de deca- Natură, iar această Natură vorbește, gândeam că, dacă ar fi fost pe puterile Unele cărţi sunt propriu-zis sinteze, denţă, iar Nina Corcinschi şi Aliona Grati elaborează limbaje vii din care scri- mele (n-avea cum să fie, de vreme ce transgresând timpul prin chiar natura tipăresc la Editura Junimea de la Iaşi itorul este exclus: dimpotrivă, între în vistieria comunitară, ca şi în buzu- lor: operele critice, cercetările filologice, culegerile de cronici literare Cărţile care degetele sale, Istoria plasează un in- narele intelectualilor – mai ales! – sufla istoriile literare, antologiile (ca formă de mă iubesc, respectiv, Cronici în reţea. strument decorativ și compromiţător, vântul), aş fi fondat o „bibliotecă nouă”, istorie literară). Nu va regreta nimeni Cred că – aici pot fi subiectiv – nu ar o scriitură pe care o moștenește dintr-o cu toate cărţile apărute recent. Am şi dintre cei care vor achiziţiona titlurile trebui trecut cu vederea volumul Aure- Istorie anterioară și diferită, pentru convocat „factorii de decizie”, dar ideea din colecţia „Primăvara poeţilor” (Editu- liu Busuioc: „Sunt norii albi, dar umbra care nu e răspunzător și care e, totuși, a sucombat, previzibil, pe masa opera- ra Arc).