Patrimoniu MOMENTE DIN ISTORIA MIŞCĂRII ESPERANTISTE ÎN ROMÂNIA, 1889-2009
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Patrimoniu MOMENTE DIN ISTORIA MIŞCĂRII ESPERANTISTE ÎN ROMÂNIA, 1889-2009 Marian VOCHIN, Doru NEAGU Resumo MOMENTOJ EL LA HISTORIO DE LA ESPERATISTA MOV ADO EN RUMANIO, 1889-2009 De la 27-a de augusto gis la 15-a de decembro 2009 la Olt-Distrikta Muzeo gastigis la ekspozicion Momentoj el la historio de la esperantista movado en Rumanio, 1889-2009 dedicitan al la 150-a dat-reveno de la naskigo de L.L. Zamenhof. Plej-parte el la eksponajoj de-venis el la privataj kolektoj de S-ro ing. Marian Vochin el Bukuresto. Ci-sube oni publikigis kronologian skizon pri la evoluo de !'esperantista movado en Rumanio gis 2007, kiam oni festis 100 jarojn ekde la organizigo de la en-landa esperantistaro kaj la katalogon de lajam menciita ekspozicio. Ci tiu publikigo estis dedicita al la 125-jara dat-reveno de la apero de Esperanto kaj al la I 00-jara dat-reveno ekde la naskigo de Prof. Aurel Boia ( 1913-1998), unu el la plej konataj esperantistoj rumanaj. SLOSILAJ VORTOJ: Esperanto, Rumanio, Marian Vochin, Slatino. Între 27 aug. şi 15 dec. 2009 la Muzeul Judeţean Olt a fost deschisă expoziţia Momente din istoria mişcării esperantiste din Rom în ia, 1889-2009 manifestare circumscrisă jubileului UNESCO cu ocazia a 150 de ani de la naşterea lui Ludwig Lejzer Zamenhof (1859-1917), iniţiatorul limbii esperanto. Cea mai mare a exponatelor au provenit din colecţia particulară a Domnului ing. Marian Vochin din Bucureşti. Dînsul a acceptat să le pună în mod gratuit la dispoziţia muzeului slătincan, onorînd cu prezenţa sa inaugurarea acestei expoziţii. Alături i-au fost cunoscute personalităţi esperantiste din Romînia: Ionel Oneţ (de la Serviciul de Carte al Asociaţiei Universale Esperanto cu sediul la Rotterdam, în Olanda), conf. ing. dr. Iosif Nagy (de la Facultatea de Chimie Industrială a Universităţii Politehnice din Bucureşti), lect. dr. Maria Butan (din Timişoara), ing. Emil Tudorache (din partea Asociaţiei Feroviarilor Esperantişti din Romînia cu sediul la Braşov), Cristian Sabău (jurnalist, Piteşti). Această primă expoziţie din istoria mişcării esperantiste organizată de un muzeu din Romînia a fost reflectată în presa locală şi internaţională. Întrucît expoziţia a cuprins numeroase materiale inedite redacţia a decis publicarea catalogului întocmit cu acel prilej. Publicarea se realizează cu ocazia a două aniversări legate de istoria mişcării esperantiste. Pe plan internaţional, se sărbătoresc 125 de ani de la iniţierea limbii esperanto. Pe plan naţional, anul viitor se vor împlini 100 de ani de la naşterea Prof. dr. Aurel Boia ( 1913-1998) unul dintre pionierii mişcării esperantiste din Romînia. Cum s-a afirmat deja, materialele expoziţionale au fost puse la dispoziţie gratuit pentru această expoziţie de către Domnul ing. Marian VOCHIN din Bucureşti. Au trimis materiale şi: Domnul Ionel ONEŢ (Rotterdam, Olanda) şi Doamna JUiia 'SIGMOND Muzeul Oltului, t. 2, 2012, p. 469-500 469 www.cimec.ro / www.mjolt.ro M. Vochin, D. Neagu (Cluj-Napoca, Romînia). La apariţia catalogului a contribuit şi Prof. I Sorin Cocoşatu (de la Colegiul Naţional „Ion Minulescu" din Slatina) I. ISTORIA MIŞCĂRII ESPERANTISTE DIN ROMÎNIA, 1889-2009 Schiţă cronologică 1887 - Medicul oculist Ludwig Lejzer Zamenhof (n. Byalistok, 1859 - m. Varşovia, 1917) publică proiectul său de „limbă internaţională" semnat cu pseudonimul „Esperanto" (= cel care speră). În foarte scurt timp limba, numită după pseudonimul creatorului său, se va răspîndi în Imperiul Rus, Germania, Franţa şi ulterior şi în alte ţări. 1889 - Marta Frollo publică la Varşovia Mic dicţionar esperanto pentru romîni. 1904 - La Galaţi Heinrich Fischer-Galaţi ( 1879-1960) iniţiază primele cursuri de esperanto şi înfiinţează primul gnip esperantist din Romînia. Printre cursanţi s-a aflat şi viitorul politician Grigore Trancu-Iaşi (1874-1940). 1907 - Avocatul Ion Negreanu iniţiază activitatea esperantistă în Bucureşti. 1908 - Dr. Sau! Kimel (1875-1930) organizează primele cursuri publice de esperanto la Bucureşti şi editează primul manual de esperanto pentru romîni. - Gabriel Robin (1869-1911) şi David Mitrany ( 1888-1975) publică prima ediţie a traducerii în limba romînă a Fundamentului limbii esperanto de L.L. Zamehof. 1908-191 O - Apar primele periodice esperantiste din Romînia: Rumena Gazeto Esperantista la Galaţi (redactată de H. Fischer-Galaţi) şi Rumana Esperantisto = Esperantistul romîn (redactat de dr. Gabriel Robin). - La Galaţi funcţionează sub conducerea dr. Heinrich Fischer-Galaţi Federaţia Societăţilor Esperantiste din Romînia aflată sub protecţia dr. C.I. Istrati ( 1850-1918). 1908-1947 - Funcţionează la Bucureşti Societatea Esperantistă Romînă. 1909 - Apare un număr în tiraj de masă din jurnalul de propagandă Esperanto. - Societatea Esperantistă Romînă organizează primul congres esperantist din Romînia. Participă şi esperantişti din Bulgaria şi Serbia. 1910-1912 - La Bucureşti se redactează şi tipăreşte Danubo organ al esperantiştilor romîni şi bulgari. 1911 - Încetează din viaţă Dr. Gabriel Robin, pionier al mişcării esperantiste din Romînia. - La Budapesta se publică în traducere romînească o broşură de propagandă esperantistă. 1914 -Apare la Bucureşti periodicul Esperanto destinat învăţării limbilor străine (esperanto, franceză, engleză, germană). 1920 - La Sibiu prelatul catolic Andor Cseh ( 1895-1979) organizează cursuri de esperanto pentru muncitorii de diferite naţionalităţi folosind o metodă adaptată pentru limba esperanto după Maximilian D. Berlitz (1852-1921). Predarea avea loc numai în esperanto, fără manuale. 1922 - La Cluj are loc al 2-lea congres al mişcării esperantiste din Rornînia. 1923 - Se înfiinţează la Bucureşti Societatea Culturală şi Sportivă „Esperanto". - La Timişoara se desfăşoară al 3-lea congres esperantist romîn. 1924 - Al 4-lea congres al esperantiştilor din Rornînia îşi desfăşoară lucrările la Arad. 470 Muzeul Oltului, t. 2, 2012, p. 469-500 www.cimec.ro / www.mjolt.ro Momente din istoria mişcării esperantiste din România 1925 - La Ploieşti are loc al 5-lea congres al esperantiştilor din Romînia. Printre participanţi s-a aflat şi scriitorul I.A. Bassarabescu ( 1870-1952), membru corespondent al Academiei Romîne. 1925-1926 - Avocatul Emil Nicolau editează la Ploieşti periodicul Esperanto. 1926 - Al 6-lea congres esperantist romîn îşi desfăşoară lucrările la Galaţi cu participarea lui Grigore Trancu-Iaşi, ministru al Muncii. 1927 - Cel de-al 7-lea (şi ultimul) congres al Societăţii Esperantiste Romîne îşi desfăşoară lucrările la Braşov. Printre participanţi s-a aflat şi poetul maghiar Gyula Baghy (l 891-1967), clasic al literaturii originale în limba esperanto. 1927-1930 - Tiberiu Morariu (l 901-1987) publică în străinătate traducerile sale din opera lui Al.I. Brătescu-Voineşti (Nicjo Mensogulo kaj aliaj novelo} [Niculăiţă Minciună şi alte nuvele], 1927), Mihail Sadoveanu (Nobela peko [Păcat boieresc], 1929) şi Emil Isac (Sonori/o kaj kanono [Clopot şi tun], 1930). 1928 - La Bucureşti se tipăreşte un album cu porteretele esperantiştilor din Romînia. - Apare volumul de poezii originale Spite la vivon [În ciuda vieţii] de Mişu Beraru (l 903-1938). - Sigismund Prager (l 907-1966) publică traducerea La Humanitaristaj Principoj kaj la lnternacio de la lntelektuloj [Principiile umanitariste şi Internaţionala Intelectualilor] de Eugen Relgis (= Eugen Siegler Watchel, 1895-1987). 1930 - La Cernăuţi Florian Amaru Paraschivescu scoate un număr din revista La Homo. 1930-1938 - La Timişoara Jozef Zaunner ( 1895-1959) tipăreşte 44 numere din publicaţia USE-Eho (= „Ecoul Statelor Unite ale Europei"). Gazeta trimestrială pleda pentru constituirea unei uniuni statale europene în care esperanto să fie utilizată oficial ca „limbă europeană". 1932 - Petre Firu (= Heinrich Rabinovici, 1907-1992) şi Sigismund Prager publică în traducerea esperanto o antologie de umor romînesc (schiţe şi nuvele de I.L. Caragiale, Ion Creangă, A. de Herz, O.O. Pătrăşcanu, I.C. Visarion). - La a 3-a Conferinţă balcanică (desfăşurată la Bucureşti) H. Fischer-Galaţi prezintă un memoriu în limba franceză pentru adoptarea Esperanto ca limbă internaţională. 1932-1935 - Se tipăreşte la Constanţa şi apoi la Bucureşti periodicul Esperantistu/. 1938 - Lingvistul Al. Graur(= Alter Braurer, 1895-1987) se pronunţă împotriva adoptării unei limbi internaţionale construite. Poziţia sa va fi reluată în 1959-1960. Ulterior la această poziţie - care se va impune în cadrul secţiei de filologie a Academiei - se vor alătura şi Boris Cazacu ( 1957), Romulus Todoran (l 957), Iorgu Iordan (l 983) ş.a. 1945 - Este reactivată Societatea Esperantistă Română. - Eugen Relgis publică sub auspiciile S.E.R. broşura Esperanto, limba viitorului. 1945-1952 - La Sofia se editează revista lnternacia Kulturo la care au colaborat şi esperantişti din Romînia. 1946-194 7 - Funcţionează la Bucureşti Gruparea Esperantistă Muncitoarească. Ea va organiza împreună cu S.E.R. diverse manifestări esperantiste. 194 7 - Ooni Vemescu publică în broşură conferinţa sa la S.E.R. Evoluţia ideii de limbă universală dela dialectele greceşti la esperanto. - Societatea Esperantistă Romînă îşi încetează practic activitatea. 1956-1957 - O nouă reactivare a mişcării esperantiste din Romînia. Ia fiinţă la Bucureşti Comitetul de Iniţiativă pentru Esperanto. Sub egida sa vor fi organizate în anii următori 70 de cursuri publice şi grupuri esperantiste în peste 30 de localităţi din ţară. Muzeul Oltului, t. 2, 2012, p. 469-500 471 www.cimec.ro / www.mjolt.ro M. Vochin, D. Neagu La cererea comitetului, Academia Romînă recunoaşte utilitatea limbii esperanto. Apar articole despre limba