DOCSLIB.ORG

ªapte Decese Provocate De Virusul West Nile

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
ªapte Decese Provocate De Virusul West Nile CuvântulCuvântulCuvântulCuvântulCuvântulCuvântulWWW.CVLPRESS.RO / [email protected] Libert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\ii Primul cotidian al Olteniei Anul XXVII, Nr. 8447vineri, 15 septembrie 2017 12 pagini 1 leu ComercianþiiComercianþiiComercianþiiComercianþiiComercianþii dindindindindin BãileºtiBãileºtiBãileºtiBãileºtiBãileºti ºiºiºiºiºi CalafatCalafatCalafatCalafatCalafat,,,,, verificaþiverificaþiverificaþiverificaþiverificaþi dedededede poliþiºtipoliþiºtipoliþiºtipoliþiºtipoliþiºti Poliþiºti din cadrul Servi- ciului de Investigare a Cri- minalitãþii Economice de la Inspectoratul de Poliþie Ju- deþean (IPJ) Dolj, împreunã cu doi inspectori din cadrul Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimen- telor (DSVSA) Dolj au fã- cut, ieri, o serie de controa- le la comercianþii din Cala- fat ºi Bãileºti, în cadrul unei acþiuni vizând preveniriea evaziunii fiscale din dome- niul comercializãrii produse- lor din carne, dar ºi din ca- tegoria legume - fructe. Pen- tru neregulile constatate oa- menii legii au aplicat amenzi de peste 124.000 lei ºi au dis- pus confiscarea a 395 kg carne ºi pes- te 360 kg legume - fructe, valoarea acestor bunuri de- EVENIMENT pagina 44 44 pãºind 4.300 lei. de GABRIEL Cum se propagã actualitate / 3 Care va fi nivelul culturã / 6 OFF-uri BRATU-MIB un... neadevãr! subvenþiilor Un cotidian francez, de refe- agricole rinþã, consacrã un articol „ru- tei româneºti” pe Marea Nea- din acest an grã – mai nouã – a imigranþi- Ministerul Agriculturii a pu- lor, care ar fi ignorat pânã acum blicat pe propriul site un proiect penetrarea teritoriului UE, prin de lege în care prezintã cuantu- aceastã zonã, România nefã- murile subvenþiilor pe care le când parte din spaþiul Schen- vor încasa fermierii pentru Cam- gen. Punctul de plecare al arti- pania 2017. Potrivit acestui do- colului este interceptarea de cument se propune cuantumul garda de coastã românã, în plãþilor directe în sectorul vege- noaptea de 12 spre 13 septem- tal, prevãzute în anexa care face brie a.c., a unui vas având la Ford a oficializat parte integrantã din prezenta Tudor Gheorghe bord 157 migranþi, din care 56 hotãrâre ºi se acordã pentru anul copii. „Marea era agitatã, cu debuturile de cerere 2017, ca mecanisme de va concerta valuri de 2-3 metri înãlþime. susþinere a producãtorilor agri- Toate persoanele se aflau într- publice ale celor coli, prin aplicarea urmãtoare- la Craiova - Zicala aia “Ai carte, ai parte”, o situaþie periculoasã, existând lor scheme : a) schema de platã riscul înecãrii lor”… mai noi apariþii unicã pe suprafaþã;… pe 9 ºi 10 e valabilã numai în poker, cã-n din propria gamã politicã ai parte ºi fãrã carte. actualitate / 2 dezvoltare ruralã / 5 octombrie 2 / cuvântul libertãþii actualitate vineri, 15 septembrie 2017 Ministrul pentru Afaceri Europene promite o ofensivã pentru aderarea României la Spaþiul CumCum seseCareCare propagãpropagã vava fifi un...un... nivelulnivelul neadevãr!neadevãr! Schengen Ministrul pentru Afaceri Euro- MIRCEA CANÞÃR pene, Victor Negrescu, a declarat, ieri, cã România începe o nouã Un cotidian francez, de referinþã, consa- rat cã frontiera Bulgariei cu Turcia a fost teia. Cã toatã povestea cu imigranþii rãmâne ofensivã pentru a adera la Spaþiul crã un articol „rutei româneºti” pe Marea sistematic forþatã, spre a fi penetratã, ceea discutabilã, o dovedeºte ºi faptul cã Ungaria Schengen, el precizând cã în ulti- Neagrã – mai nouã – a imigranþilor, care ar fi ce s-a mai întâmplat, ºi porozitatea frontie- ºi Slovacia – dar ºi Polonia – evocând pre- mele sãptãmâni a reorganizat la ni- ignorat pânã acum penetrarea teritoriului UE, rei României cu Bulgaria a fost pusã la în- zervarea omogenitãþii etnice, au contestat velul sistemului de gestiune al afa- prin aceastã zonã, România nefãcând parte cercare. Pe toate tronsoanele ei, ºi, bineîn- pertinenþa mecanismului de „relocare urgen- cerilor europene din þarã grupuri din spaþiul Schengen. Punctul de plecare al þeles, ºi tronsonul apaþinând judeþului Dolj. tã”, a cererilor de azil – în temeiul principiu- de lucru pentru acest lucru. ”Cu articolului este interceptarea de garda de coas- Aici nu este vorba de niciun parti pris. Odatã lui solidaritãþii – ºi nu vor sã þinã seama de siguranþã România are toate drep- tã românã, în noaptea de 12 spre 13 septem- sosiþi, imigranþii fac o cerere de azil ºi au decizia Curþii de Justiþie a UE din 6 septem- turile de a fi parte din Schengen. brie a.c., a unui vas având la bord 157 mi- interdicþia de a se instala într-o altã þarã, îna- brie a.c., care a validat opþiunea Bruxelles- România îndeplineºte de mai mulþi granþi, din care 56 copii. „Marea era agitatã, inte ca solicitatea lor sã fie soluþionatã într- ului în privinþa cotelor de refugiaþi. Discuþii- ani toate criteriile pentru a adera cu valuri de 2-3 metri înãlþime. Toate persoa- un fel sau altul. În septembrie 2015 Comisia le pe aceastã temã sunt momentan paraliza- la Spaþiul Schengen ºi acest lucru nele se aflau într-o situaþie periculoasã, exis- Europeanã a propus României acceptarea te. Italia, de pildã, asaltatã continuu, a decla- a fost menþionat, transmis de toþi tând riscul înecãrii lor”, a declarat Cristian cotei de 4180 imigranþi, o cifrã mare, pentru rat cã nu mai poate primi refugiaþi, dupã ce oficialii români. Dar nu vom sta Ciucu, adjunct al gãrzii de coastã Constanþa. o þarã care nu dispune decât de ºase centre a înregistrat peste 200.000 numai anul aceas- doar la simple declaraþii. De ace- De la mijlocul lunii august este cel de-al cin- de refugiaþi, cu o capacitate de cazare limi- ta, ºi 600.000 dupã anul 2014. Roma încearcã ea deja de trei sãptãmâni am rede- cilea vas interceptat lângã litoralul Mãrii Ne- tatã. Chiar nefiind membrã a spaþiului Schen- sã coopereze, mai nou, cu Tripoli, prin tri- marat, reorganizat la nivelul sis- gre, cu imigranþi veniþi din Siria, Irak, Pakis- gen, România îºi face exemplar datoria, con- miterea a 5 nave militare, autorizate de Par- temului de gestiune al afacerior tan, dar ºi alte þãri africane. „Marea Neagrã form obligaþiilor asumate de a-ºi veghea fron- lamentul italian, în apele teritoriale libiene. S- europene din România grupurile este mult mai dificilã de traversat, cu ambar- tierele. ªi presa consemneazã cotidian de- a ajuns pânã acolo încât mai multe ONG-uri de lucru privind Schengen. Româ- caþiuni mici, decât Mediterana”, a explicat spre tot felul de evenimente. Poliþia de fron- au intrat în vizorul procurorilor din Trapani nia începe în acest sens o nouã Krzysztof Borowski, reprezentantul FRON- tierã de la Calafat, de pildã, susþinutã de efec- (Sicilia) pentru cã ar favoriza „imigraþia ile- organizare a proiectului nostru de TEX, agenþia europeanã de pazã a frontiere- tive de jandarmi – adecvat dotatã – este la galã”, prin participarea la salvare a imigran- aderare la spaþiul Schengen, pu- lor. În opinia acestuia este posibil ca trafican- datorie 24 de ore din 24. ªi judecând dupã þilor veniþi din Libia. Oricum am întoarce dis- tem chiar vorbi de o nouã ofensi- þii – cãlãuzele – sã testeze o nouã rutã pe Marea seriozitatea misiunii, cu care este învestitã, cuþia, lucrurile rãmân extrem de încurcate, vã în marginea acestei idei”, a Neagrã. Situaþia este sub control. Pentru co- pare greu ºi pentru „pãsãrile de pasaj” sã mai ales cã existã cãlãuze specializate care declarat ministrul delegat al Afa- rectitudinea lor, lucrurile meritã însã o altã treacã frontiera fãrã a fi detectate. Mai clar: încaseazã sume frumoase de la o lume sãra- cerilor Europene, Victor Negres- abordare, fiindcã nu este deloc vorba „de un nu ne aflãm în faþa unei relative securizãri a cã, disperatã, dar ºi o poliþie de frontierã care cu. El a apreciat cã România poate traseu alternativ nou”. Chiar dacã este adevã- frontierei, ci a unei impenetrabilitãþi a aces- nu cunoaºte liniºte. contribui mai bine la reforma Schengen dacã este în interiorul Schengen. ”Probabil cã trebuie sã ne schimbãm tactica, trebuie sã fim PNL a atacat la CCR proiectul de lege mai proactivi ºi sã fim mai pre- zenþi în þãrile în care existã un anu- mit scepticism cu privire la adera- care modificã Legea referendumului rea þãrii noastre. Este nevoie ca România sã fie mai proactivã, nu Senatorul PNL Iulia Scântei a anunþat, ieri, într-o doar sã fie în aºteptarea unui rãs- conferinþã de presã, cã grupul parlamentar PNL din puns din partea þãrilor membre. Senat, cãruia i s-au raliat ºi 13 senatori USR, au Avem sprijinul Comisiei Europe- ne, avem sprijinul unei bune pãrþi înaintat la CCR o sesizare privind proiectul de lege a statelor membre. Este important care modificã Legea referendumului. sã fim prezenþi acolo în statele care „Prin acest demers, PNL nu blo- cã acestea încalcã Legea fundane- au anumite reticenþe. Avem în ve- cheazã organizarea niciunui refe- talã ºi compromit ºansele organi- dere ca, în perioada urmãtoare, sã rendum la nivel naþional. PNL nu zãrii oricãrui referendum, inclusiv avem întâlniri ºi vizite importante a contestat Legea 3/2000 în forma a referendumului pentru revizuirea atât în Olanda, atât în Germania, actualã, care permite organizarea Constituþiei. cât ºi în Franþa pentru a da toate oricãrui referendum, ci am contestat Preºedintele PNL, Ludovic Or- informaþiile necesare cu un nou legea de modificare a acestei legi ban, a anunþat marþi cã parlamenta- dosar…”, a mai spus Negrescu. prin care Parlamentul, CCR ºi pre- rii liberali vor ataca la CCR modifi- EDITOR: ºedintele au fost eliminaþi din pro- cãrile aduse legii referendumului, cedura legalã ºi constituþionalã pre- despre care a spus cã are ca singur S.C. ED PRESS COM S.R.L. vãzutã anterior cu privire la stabi- obiectiv sã reducã pe cât posibil atri- Redacþia ºi administraþia: lirea obiectului ºi datei de organi- buþiile preºedintelui. ”Din neant a 200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A, zare a referendumului”, a spus se- apãrut un proiect de lege de modi- TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57. susþinute de cooperativa vechililor modificare a Constituþiei prin care Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului: natorul PNL Iulia Scântei.
Load more

Recommended publications
  • Actorii Ies În Stradă
    GALAÞI C O T I D I A N I N D E P E N D E N T ANUL XV NR. 4415 - Luni, 24 mai 2004, 16 pagini, 6000 LEI ZIUA: 14 -16°C USD: 33.808 LEI MUNTENI NOAPTEA: 6 - 8°C EUR: 40.706 LEI SCHELA Pag. 14 Pag. 16 ASTÃZI Actorii ies în stradã Astăzi, începând cu ora 10,00, “Acest proiect de lege va submina în contracte pe perioadă actorii teatrelor gălăţene vor un sistem cultural de mare determinată (stagiune, spectacol picheta sediul Prefecturii, în semn valoare, va arunca artiştii în stradă sau câteva luni), caz în care de solidaritate cu colegii lor de şi va pune sub semnul întrebării salariaţii nu vor mai putea beneficia breaslă care vor fi prezenţi în faţa calitatea actului artistic prin: de concedii anuale, protecţie Senatului României, unde vor posibilitatea modificării modului socială sau acces la servicii interpreta fragmente din de organizare şi funcţionare a bancare cu privire la orice fel de spectacolele pe care riscă să nu instituţiilor de repertoriu în instituţii- credit (art.24); încredinţarea con- le mai interpreteze niciodată. Ei gazdă (fără personal artistic ducerii unei instituţii şi admi- protestează astfel împotriva unui angajat permanent, ele putând nistrarea banilor publici unei proiect de lege care a trecut deja găzdui ocazional diferite producţii, singure persoane fără obligaţia de Camera Deputaţilor şi urmează cf.art. 25(3) şi 27(1); concesio- consultării partenerilor sociali să fie aprobat şi de Senat. După narea instituţiilor de spectacole şi (art.17-22); neacordarea cum se arată într-un comunicat concerte, fără să se precizeze repausului săptămânal de două către publicul spectator pe care condiţiile în care se concesionează zile consecutiv conform Codului l-am primit din partea Federaţiei activitatea acestor instituţii şi nici muncii (art.12)”.
    [Show full text]
  • Funar Riscă Să Piardă Şi Primăria
    Prefectul îi trimite pe angajaţii Consiliului judeţean să folosească uşa din dos Chestiunea ’ in tr ă r ilo r în Alexandru Fărcaş, consideră că intrărilor a fost,- de altfel, care are grijă, cînd este' Vizitat, folosite intrările clădirii. El spune al Consiliului judeţean spune că gl,ei unde funcţionează personalul Consiliului judeţean ar. prevăzută într-un protocol, care să-l servească pe dl prefect cu că intrarea principală ar trebui acest model a fost adoptat fără Lfectura şi Consiliul judeţean trebui să intre pe o altă uşă decît nu s-a respectat” - spune Fărcaş. băuturi răcoritoa/e. ' să fie utilizată de' membrii din probleme de către alte prefecturi ^invocat o scînteie de conflict aceea a Prefecturii. "Sînt, practic, El afirmă că este bun prieten cu Victor Romulus' conducerilexelor două instituţii, şi consilii judeţene care î’,e aceste două instituţii., în această clădire, două instituţii preşedintele Consiliului judeţean, Constantinescu are o altă părere iar intrarea secundară de către funcţionează în aceeaşi clădire. l’fccd judeţului * Cluj, şi două intrări. Chestiunea Victor Romulus Constantinescu, despre modul în care ar trebui public şi angajaţi. Dl preşedinte D.B. Astăzi vremea va fi V'f/ţ kenda/2 frumoasă şi caldă f Rov> vînt urilor â pentru această perioadă. Cerul I Politică/l C va fi variabil. Vînt slab. I Artă-cultură- ■ Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 8° şi 12° C. Izolat imldmtnt/5 ceaţă dimineaţa. Ieri la Cluj- ţ Omul şi societatea /6 Napoca la ora 12 erau 7° şi I fublicitate/7-U presiunea atmosferică 738,3 I Sport/12 ' mmHg.
    [Show full text]
  • Revista Filosofie Nr 2 Corectat Pentru Tipar.Indd
    ISSN 1857-2294 Academia de Ştiinţe a Moldovei Institutul de Cercetări Juridice şi Politice REVISTA de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice Revistă ştiinţifică, fondată în 1953 Actualizată în 1991 12 (170)((174)174) 201 Chişinău, 201 1 RRevistaevista FFilosofieilosofie nnr_2_corectatr_2_corectat ppentruentru ttipar.inddipar.indd 1 113.02.20183.02.2018 112:57:512:57:51 COLEGIUL DE REDACŢIE REDACTOR-ŞEF Victor Moraru, doctor habilitat în ştiinţe politice REDACTOR-ŞEF ADJUNCT Victor Juc, doctor habilitat în ştiinţe politice SECRETAR ŞTIINŢIFIC Serghei Sprincean, doctor în ştiinţe politice COLEGIUL DE REDACŢIE Alexandru Roşca, academician al AŞM Gheorghe Paladi, academician al AŞM Arcadie Ursul, academician al AŞM (Rusia) Andrei Timuş, membru corespondent al AŞM Teodor Dima, academician al Academiei Române (România) Philippe Claret, doctor în ştiinţe politice, Universitatea Montesquieu Bordeaux IV (Franţa) Gheorghe Bobână, doctor habilitat în fi losofi e Valeriu Mîndru, doctor în sociologie Olga Găgăuz, doctor habilitat în sociologie Victor Mocanu, doctor în sociologie Ana Pascaru, doctor habilitat în fi losofi e Pantelimon Varzari, doctor habilitat în ştiinţe politice Revista este aprobată şi recomandată pentru editare de către Consiliul Ştiinţifi c al Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Revista de Filosofi e, Sociologie și Științe Politice este indexată în bazele de date: INFOBASE INDEX (factor de impact (IBI) 2.82); Directory of Research Journal Indexing licence type CC BY); JOURNALindex.net; Index Copernicus (ICV 72.11) Tipul de revistă: categoria B Redactor: Tamara Osmochescu Procesare computerizată: Elena Curmei Toate materialele sunt recenzate. Autorii poartă întreaga responsabilitate pentru conţinutul ştiinţifi c al textelor. Adresa redacţiei: Institutul de Cercetări Juridice şi Politice Academia de Ştiinţe a Moldovei MD-2001, mun.
    [Show full text]
  • I!IM:J ',; Obandarădeană PENTRU ARĂDENI OPEJIATIVJTATI, CONFIDINTJALITATII PROGRAM Ct PUBLICUL ~
    : -,,' - -,· .. ~ WESTBANK . " I!IM:J ',; oBANdARĂDEANĂ PENTRU ARĂDENI OPEJIATIVJTATI, CONFIDINTJALITATII PROGRAM Ct PUBLICUL ~ . ,.. .,•. :..,- ... .u.m 11,30-12,3o fll3,30-17,30 oimbălă: 8,30-11,30 ..__..,..~~: . < -­ '~:F~;.~ . ;· Despre caracterul de clasă al (Pentru că amintesc numele legii am aflat prima dată în sfii- profesorului Mazilu, devenit ulte­ .. den(ie la Facultatea de Ziaristică rior dizident, apoi figură proemi­ din Bucuresti, prin anii 1971- nentă a revolutiei din tkcembrie ·.: , .. 1972, când aveam la Drept pe '89,_ mt!_ simt âator fac cunos- it fn Ieri, Ia om 12, a avut loc o conferintA de pres! a · pro"esorul universitar Dumitru cu(Jl 0 intllmplart. n anu/19(1, ~·. profesorul Maulu Miscării Revolutionare '89 Arad. Pe lângă membri ai Mault':. De la el am era şef de catedră la corlducerii locale', a participat si" o puternică delegatie de · la Bucureşti, în frunte cu Belie Ivanovici, preşedintele aflat ca ac!st car!!l:.-C____ tf.i___ .cursul de Drept ter de clasa consta m ) ~-, _iiffiJ;::j--~ ·, 11·d Pa·__ .. ;·în această calitateşi Federatiei Nationale a Revolutionarilor, în CadrUl căreia. functiohează Organizatia arădclmă. · faptll/ că legea este un · · • a susjinut expune­ instrument juridic în mâna clasei rea de introducere m matene. Era ' .ş.a fbt e~e!" · În urma ~,curăteniei" care s-a facut în ,,Federală"t muncitoare (jirefte, reprezentată un tip enerypt;. vorbea gesticulfintJ spune dl Bebe Ivabovici, din 11000 de membri,llu maJ prin cei autoaleşt în numele ei) cu larg c!' _mm'!ile, tlfborda de Vitali­ riimas în jur de 4300! Verificându-se dosarele, s-aofcon- • scopul de a-şi servi interesele eco- tate ŞI tn!eltgen(fl.
    [Show full text]
  • Presentation.Pdf
    Brainpower for Your Investments Copyright © 2012 Media Consulta International All rights reserved. No part of this publication may be reproduced or transmitted in any form or by any means, electronic or mechanical, without permission from the publisher. Doing Business in Emerging Markets Doing Business in Emerging Markets l 5 While mature markets are still struggling to harness a meaningful economic recovery, the latest Emerging Markets Index provides further evidence of a robust recovery in economic activity. The rise in the HSBC Emerging Markets Index to 53.4 in the first quarter of 2012 from 52.4 in the final quarter of 2011 under - lines the relative immunity of emerging nations to more damaging developments elsewhere in the world. Media Consulta International Doing Business in Emerging Markets Company Profile l 7 MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL is an Independent Business-Consulting firm specialized in Emerging Business environments supporting investors to settle and expand into the Romanian and Balkans Markets. We partner with clients in multiple business fields in order to identify their highest- value market opportunities, address their strategies and grow their business. Our customized approach combines deep insights into the Eastern European markets with customized business strategy for each domestic or International Client needs. Please visit our Client Portfolio at page 85 Through its large range of services: Business Strategy (Start- up, Legal and Fiscal Consultancy, Tax Shelter Architecture, Strategic Investments), Organizational Management Lobby, Marketing and Sales, Research and Development, Commu - nication (Advertising, Media, Public Relations, Digital Mar - keting, Below the Line Activities) MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL ensures that our clients achieve a sustain - able competitive advantage, build more capable organi - zations and secure long term lasting results.
    [Show full text]
  • Primaria Craiova
    CRAIOVA ALBUM MONOGRAFIC MONOGRAPHIC ALBUM 2020 CRAIOVA ALBUM MONOGRAFIC MONOGRAPHIC ALBUM CUPRINS CONTENTS Craiova, Capitala Olteniei Craiova, the Capital of Oltenia 5 Un oraș cu personalitate A City with Personality 19 Craiova cu parfum de epocă A Vintage Perfume 31 Bijuteria verde The Green Jewel 61 Spații urbane Urban Spaces 73 Biserici de legendă Legendary Churches 93 Craiova Coolturală Cooltural Craiova 103 Spiritul Craiovei The Spirit of Craiova 123 Orașul porților deschise A Hub of Activity 133 Craiova, Capitala Olteniei Craiova, the Capital of Oltenia … la Craiova m-am născut a doua oară… “…in Craiova I was born a second time… Constantin Brâncuși” 5 ine dorește să descopere Craiova trebuie să aibă puterea să-și deschidă sufletul. Parte a unui pământ Cbinecuvântat cu oameni frumoși, veseli, inimoși și talentați, cu locuri de poveste și istorii cu tâlc, Craiova este locul unde bate cel mai tare inima regiunii Oltenia. Este teritoriu de admirat pentru cei ce-l traversează curioși să-l afle, să-i asculte poveștile, să-l înțeleagă. Este un oraș al personalităților culturale, încărcat de istorie și tradiții, elegant în liniile-i arhitecturale, verde prin excelență și ospitalier în esență. Cu rădăcini în Pelendava geto-dacică, Craiova este atestată documentar din 1475, într-un hrisov al voievodului Laiotă Basarab. Inițial un târg întins pe moșia unor boieri puternici ai locului, Craiova devine, la sfârșitul secolului al XV-lea, cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după capitala Țării Românești, sub numele de Marea Bănie de Craiova. Traversând perioade înfloritoare din punct de vedere economic și urbanist-edilitar, Craiova s-a dezvoltat continuu, transformându-se, astăzi, într-un oraș cu peste 300.000 de locuitori, cu școli de tradiție în educație, cu un patrimoniu cultural și istoric ce onorează prin bogăție, complexitate și diversitate.
    [Show full text]
  • 197 De Ani Al`Turi De Cet`]Eni 197 Years of Serving and Protecting the Citizens
    www.politiaromana.ro/revista_politiei/ Publica]ie fondat` \n 1939. Serie nou`. Anul XXVI 197 de ani al`turi de cet`]eni 2019 197 years of serving Trimestrul I and protecting the citizens 68 pagini 2 3 human resources, mentality and integration into European and international organizations with competencies in the field. Thus, presently, they have become trainers and providers of experience for neighboring states or for states that are on the same path of assimilation of the Euro-Atlantic values. That is why on the 25th of March, the Day of the Romanian Police, it finds the great family of the ones that watch over the peace and security of their citizens, police 23 septembrie 1923: înfiinarea Organizaiei de Poliie Criminală Internaională – Interpol agents and officers as well as civilian personnel, constituted in a September 23, 1923: Establishment of the International Criminal Police Organization - Interpol Perioada comunistă a fost, vii toarei organizaţii Interpol, În mai puţin de un sfert de Romanian Police, on its centennial path from the status pentru Poliţia Română, doar o ce va fi înfiinată un deceniu mai veac, poliţiştii români au perioadă de pauză în statutul ei de târziu. recuperat la toate capitolele - of co-founder of “Interpol” to the status of trainer instituţie fundamentală demo - În mai puţin de un veac, tehnic, know how, pregătirea cratică din grupul statelor lumii instituţia poliţiei s-a transformat resurselor umane, mentalitate, pentru care respectarea drep - dintr-un corp ancorat în me - integrare în organizaţii europene For the Romanian Police, the high rate of solved cases. social and professional model turilor omului este la fel de dievalitate orientală, apărătoare a şi internaţionale de profil - astfel communist era was only a pause In less than a quarter of a worthy of success.
    [Show full text]
  • Sfera Politi VOLUM NUMĂR
    Alexandru Radu Oana Băluță Claudia Gilia Florin Valeriu Gilia Sfera Cristina Matiuța Victor Rizescu Abdullah Demir Politicii Diana Carla Benea REVISTĂ DE ŞTIINŢE POLITICE Lavinia Bădulescu EDITATĂ DE FACULTATEA DE ȘTIINŢE POLITICE, SNSPA Vladimir-Adrian Costea Silviu Petre APARIŢIE TRIMESTRIALĂ RECENZII Alexandru Radu Florin Grecu Ionela Gavril [J.J. Grandville, Variete des priseurs] VOLUM XXV NUMĂRUL 3-4 (193-194) IUL.-DEC. 2017 Sfera Politicii este prima revistă de EDITORIAL BOARD ştiinţă şi teorie politică apărută în Călin Anastasiu România, după căderea comunismului. Consilier Principal al Preşedintelui Societăţii Române de Revista apare fără întrerupere din 1992. Radiodifuziune, Bucureşti, România Daniel Chirot Sfera Politicii a jucat şi joacă un rol University of Washington, Seattle, Washington, USA important în difuzarea principalelor Dennis John Deletant teme de ştiinţă şi teorie politică şi în Professor, University College, London, United Kingdom constituirea şi dezvoltarea unei reflecţii Alexandru Florian politologice viabile în peisajul ştiinţific şi Profesor, Facultatea de Știinţe Politice, cultural din România. Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din Sfera Politicii pune la îndemâna România „Elie Wiesel” cercetătorilor, a oamenilor politici Anneli Ute Gabanyi Cercetător asociat al Institutului German pentru şi a publicului, analize, comentarii şi Probleme Internaţionale şi de Securitate (Stiftung studii de specialitate, realizate pe baza Wissenschaft und Politik), Berlin, Germania paradigmelor teoretice şi metodologice Gail Kligman ale ştiinţei şi teoriei politice actuale. Professor, University of California, Berkeley, USA Sfera Politicii îşi face o misiune Steven Sampson Professor, Lund University, Lund, Sweden din contribuţia la consolidarea şi dezvoltarea societăţii democratice şi de Gisèle Sapiro Directrice de recherche au CNRS, Directrice du Centre piaţă în România.
    [Show full text]
  • FC UTA a GAZ METAN MEDIAŞ 1Ja2 (Ijal) 1-1, UTA- Gaz Metan Medias 0-2, UMT- Dacia 16.Chindia 5-1~ 4 Pitesti 2-0, Gloria Resita· Co...:Inul Hunedoara 1-0, 7 1
    ·-. ----· -·-· l_' O BANCĂ. ARĂDEANĂ PENTRU ARĂDENI OPERATIVITATE, C:ONFlDENflAIJTArl PROGR,\~1 CU PURLICVL . ' zil!llo: 8,30-12,30 li 13,30-17,31 sâmhălă: 8,30-11,30 ., • - . y-f..-·. r"-," i' ~ ·' .,.' ~-·"" 1-' '.._ ---v-?-' -~ · "' - r t . Demiterea generalului Pavel confuzia. Pur ji simplu nu puteam Abraham din fruntea lnspectora- înţelege ce s-a mtâmplat în realitate. tului General al Poliţiei a rrovocat Totul era în contradicţie cu logica un scandal imens, imposlbi de stins elementară. Începând cu .aducerea chiar şi după trecerea tradiţiona- colonelului (pe atunci) în locul j:C- r lclor trei zile, cât se zice că. ... ·maj·, . neralului'Cd!iticil V01cu ! tine vreo minune la · -- --- fără prezentarea unei" români. Seismulla vârf a ·... motivaţii · solide a ~ luat opinia publică prin măsurii, continuând cu surprindere, derutându-1 nu numai promovarea Ja·exccpf!onal al palcoV­ Sâmbătă scară, Mihai Leu, cel mai mare boxeF român 1.'..,: pe cetăteanul neinforinat ci chiar şi nicu lui la gradu de general ca profesionist, ti-a demonstrat încă o dată, dacă mai era pe politicianul aflat în centrul evem- urmare a realizărilor deosebite 1 _-•• nevoie, valoarea de necont.Stat. Pentru a doua oară con­ mcntelor. Stafful ţărănist s-a plâns obtinute în lupta anticorupjie r~ __ ... secutiv el este campion mondial al profesioniştilor, versi­ că măsura ministrului Dejeu a venit declan~ată la inihativa pr~dinte ui unea W.B.O. După un meci dur, cu un irlandez tare ca o pe neaşteptate, că despre demiterea Constantinescu §i terrninând cu ~-- . piatră şi încăpăţânat ca un catâr, care nu s-a dat în· lături generalului s-a anat din ~resil.
    [Show full text]
  • \DUMINICA FLORIILOR Au Trecut Şase Săptămâni Din Marele Post Al Paş­ Tilor Şi .Me Aflăm În Faţa Unui Eveniment Măreţ Din Viaţa Bisericii Noastre
    \DUMINICA FLORIILOR Au trecut şase săptămâni din marele pOst al Paş­ tilor şi .me aflăm în faţa unui eveniment măreţ din viaţa bisericii noastre. Buriiîhfca’’aeBş&ta * marchează „Intrarea în Ierusalim'! sau „Floriile". Sfântul evan­ ghelist Marcu menţiona că la intrarea Domnului în Ierusalim „toată cetatea s_a cutremurat". Mântui­ torul a. venit la Ie’riţsalim îrfsoţit de apostoli, cu o putere nouă pe care lumea nu b mâi cunoscuse încă. Era puterea iubirii sale dumnezeieşti» Prin intrarea sa triumfală. în Ierusalim, Hrîstos in'aysUrâ puterea şi legea, de căpetenie a împărăţiei lui Dumnezeu. Mulţimea de credincioşi auzise sau Vă­ zuse învierea lui Lazăi. Această faptă le-a umplut, inimile de şi mai mare credinţă. De aceea, au venit să-l vadă pe Iisus şi pe apropiată! său Lazăr. De acest lucru nu se bucurau însă fariseii şi cărturarii. în momentul când Iisus intra în Cetate călare pe asin, mulţimea l-a întâmpinat cu ramuri verzi, alţii îşi dezbrăcau hainele şi le aşterneau pe drum pen­ tru ca Domnul să calce peste ele. în această mare Anu^Vl]M >^r^362jij^^ 8 pagini • 150 lei de oameni se aflau mulţi dintre eel vindecaţi şi care veniseră să-l vadă pe binefăcătorul lor. Alături de vârstnici se aflau mulţi copii care, cu inimile-lor curate şi nevinovate strigau : „Osana ! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului"! Creştinii sărbătoresc intrarea triumfală a Dom­ nului în Ierusalim în duminica dinaintea învierii. Această duminică se mai numeşte şi „Duminica Flo­ Cu amabilitatea şi - mo­ deşi dispune de un pal­ riilor". Credincioşii se întorc de la biserică cu ra­ destia care-1 caracterizează, mares impresionant.
    [Show full text]
  • ARAD RALLY 2015 Rally Guide 1
    ARAD RALLY 2015 Rally Guide 1 1 CONTENTS 1. INTRODUCTION .................................................................................................... 3 2. CONTACT DETAILS .............................................................................................. 3 3. PROGRAMME AND CRITICAL DEADLINES ......................................................... 6 4. ENTRY DETAILS ................................................................................................... 8 5. SERVICE PARK ................................................................................................... 10 6. FUEL .................................................................................................................... 10 7. TYRES .................................................................................................................. 11 8. RECONNAISSANCE ............................................................................................ 11 9. SHAKEDOWN ...................................................................................................... 12 10. START PROCEDURE ........................................................................................ 12 11. FINISH PROCEDURE ........................................................................................ 13 12. MEDIA ................................................................................................................ 13 13. PR ACTIVITIES .................................................................................................
    [Show full text]
  • Centralele Termice Ieftine Nu Sunt
    Mariana Leș sau Călin Tuluc? Unul dintre ei va fi șeful Consiliului Județean. Oamenii lui Tișe pregătesc schimbarea lui Mihai Seplecan. Pagina 5 JOI | 24 SEPTEMBRIE 2015 | anul XVIII, nr. 184 (4637) | 12 pagini | 1,50 lei Telefon Monitorul: 0264/59.77.00 Centralele termice ieftine Adresă Monitorul: Str. Republicii Nr. 109 Sigma Center Et. 1 • REDACŢIA • MICĂ ŞI MARE nu sunt „bune” pentru UE PUBLICITATE Staţia CTP linia 43 din Mănăștur/Grigorescu liniile 35/46 din Centru/Piața Gării O Directivă UE îi obligă pe români să-și schimbe centralele! (RATUC): linia 46B din Mărăști Observatorului linia 50 de pe Bd. Muncii PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA 0 METEO 22 C Detalii în pagina 2 1 = 4.4207 LEI ADMINISTRAŢIE CJ anunţă continuarea lucrărilor la CMID Se caută constructor pentru terminarea lucrărilor aferente zonei tehnice a CMID. Cine plăteşte greşelile? Pagina 3 ACTUALITATE O directivă fără precedent din partea Uniunii Europene îi obligă pe Şoferi, raportaţi gropile! Dacă administraţia nu le repară, astu- proprietarii de apartamente să schimbe centralele termice mai vechi paţi-le voi „electronic”. Pagina 2 de 10 ani cu unele mai puțin poluante şi mai scumpe. Pagina 3 AUTO ACTUALITATE ACTUALITATE Volkswagen, trasă Şeful Poliţiei Rutiere Cluj, Elena Udrea îl vrea pe Emil Boc pe dreapta Volkswagen se afl ă într-un uriaş scandal suspendat din funcţie martor în dosarul „Gala Bute” internaţional, după ce autorităţile america- Şeful Poliţiei Rutiere Cluj, Lu- Elena Udrea a declarat ieri la terului (Dezvoltării Regionale şi ne o acuză că a fraudat un soft. Pagina 7 cian Bob (foto), a fost suspen- ICCJ că va solicita să fi e audiaţi Turismului, n.r.) în promovarea PUBLICITATE dat din funcţie după ce procu- ca martori, în dosarul său, fos- României în cadrul Galei Bute şi rorii au început urmărirea pe- tul premier Emil Boc şi fostul pentru că în descrierea acuzaţi- nală împotriva lui.
    [Show full text]