Actorii Ies În Stradă

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Actorii Ies În Stradă GALAÞI C O T I D I A N I N D E P E N D E N T ANUL XV NR. 4415 - Luni, 24 mai 2004, 16 pagini, 6000 LEI ZIUA: 14 -16°C USD: 33.808 LEI MUNTENI NOAPTEA: 6 - 8°C EUR: 40.706 LEI SCHELA Pag. 14 Pag. 16 ASTÃZI Actorii ies în stradã Astăzi, începând cu ora 10,00, “Acest proiect de lege va submina în contracte pe perioadă actorii teatrelor gălăţene vor un sistem cultural de mare determinată (stagiune, spectacol picheta sediul Prefecturii, în semn valoare, va arunca artiştii în stradă sau câteva luni), caz în care de solidaritate cu colegii lor de şi va pune sub semnul întrebării salariaţii nu vor mai putea beneficia breaslă care vor fi prezenţi în faţa calitatea actului artistic prin: de concedii anuale, protecţie Senatului României, unde vor posibilitatea modificării modului socială sau acces la servicii interpreta fragmente din de organizare şi funcţionare a bancare cu privire la orice fel de spectacolele pe care riscă să nu instituţiilor de repertoriu în instituţii- credit (art.24); încredinţarea con- le mai interpreteze niciodată. Ei gazdă (fără personal artistic ducerii unei instituţii şi admi- protestează astfel împotriva unui angajat permanent, ele putând nistrarea banilor publici unei proiect de lege care a trecut deja găzdui ocazional diferite producţii, singure persoane fără obligaţia de Camera Deputaţilor şi urmează cf.art. 25(3) şi 27(1); concesio- consultării partenerilor sociali să fie aprobat şi de Senat. După narea instituţiilor de spectacole şi (art.17-22); neacordarea cum se arată într-un comunicat concerte, fără să se precizeze repausului săptămânal de două către publicul spectator pe care condiţiile în care se concesionează zile consecutiv conform Codului l-am primit din partea Federaţiei activitatea acestor instituţii şi nici muncii (art.12)”. Artiştilor Interpreţi din România calitatea concesionarului (art.23); Vom reveni cu amănunte în (vicepreşedinte Paul Buţa - Teatrul transformarea contractelor de ziarul nostru de mâine. Muzical “N.Leonard”, Galaţi): muncă pe perioadă nedeterminată ANGELA RIBINCIUC V.L." FRÃMÂNTÃRI la BEJ P. 4 Cine a furat BULETINUL bursier primãvara? CULTURA P.6 al sãptãmânii trecute REFORMA KATIA NANU ndeva, pe coline, primăvara abia se aşază în florile de “ALO, salcâm. Miroase aromitor a curat şi sărbătoarea albului U descreţeşte frunţile asudate pe brazda prăfuită din urma suntem «Viaþa plugului încă tras de un cal necăjit. Undeva unde cuvântul prispă are culoare şi sens, altul decât întoarcerea în bucolicul liberã»!” P. 5 poeziei unui tablou de Grigorescu cumpărat pe valută, acolo năvălesc salcâmii în cuvinte şi negrul din pământ se întoarce în verde. La oraş, salcâmii nici n-au înflorit bine şi se scutură nevăzut în sufletul grăbit al trecătorilor. Floarea n-a avut loc să HOÞII trăiască din cauza mirosului maşinilor şi al smogului de la combinat. A rămas din amintirea ei numai legănarea cascadori VARIA bătrânească a crengilor la vânt. Întinderea coroanelor în floare pare să nici nu fi existat prin preajma noastră, a orăşenilor. Ochiul nostru imun la frumuseţe, la trecerea anotimpurilor, la transparenţa ploii, se opreşte cu mai mare atenţie asupra DE SF. reclamelor gigantice, asupra benerelor cu sloganuri neinspirate, asupra câinilor fără colaci în coadă. Un orăşean CONSTANTIN EDITORIAL nu vede aceeaşi lume în primăvară ca un om dintr-un sat de pe dealuri. În timpul lui, drămuit între maşină, pauza de prânz, ºI ELENA şcoala copiilor şi cumpărăturile la Metro, nu încape niciunde primăvara. La oraş anotimpurile se trec ca şi când ar fi unul. Oamenii le trec din goană, neatenţi şi singuri. Poate doar S-a doborât iarna să se mai imprime pe retina trecătorilor peste asfalt. În iarnă, frigul din case ascute simţurile şi parcă şi privirea e mai recordul P. 7 limpede şi imaginile sunt mai clare. Se poate spune că jumătate din an vedem mai bine. Jumătatea cealaltă, cea a de beþivi culorilor crude din primăvară, a strălucirii lor văratece sau a ruginiului toamnelor lungi, pare interzisă unui procent însemnat la volan dintre cetăţenii acestei ţări. Neştiind ce i se întâmplă, marea majoritate nici măcar nu suferă. Îşi dau seama că a trecut primăvara când vor să îşi pună o dorinţă o dată cu prima FESTIVALUL DE FILM DE LA CANNES cireaşă, iar cireşele de mai au dispărut... SOCIAL La ţară legătura cu salcâmii, cu cerul, cu pământul şi cu La secþiunea Scurtmetraje DE LA timpul dintre ele e precis determinată de rotaţia anotimpurilor. Nu te naşti şi nu mori aşa, la întâmplare, într-o zi din calendar, URGENÞE ci într-o zi dintr-un anotimp cu sărbători, cu legi, cu obiceiuri anume. Până şi clopotele se aud altfel la ţară. E duminica un Filmul românesc Bãtãile sfârºitului soi de linişte adâncă, prin care bătrânii trec senini către biserică cu sentimentul că au ieşit din iarnă prin bunătatea lui de sãptãmânã Dumnezeu şi tot datorită Lui viaţa renaşte în iarbă, în pui, în “Trafic” a câºtigat florile din ogradă. Ieri, duminică fiind, am iţit urechile să aud clopotele. Dar viaţa monotonă a străzii n-a fost spartă decât de sunetul ascuţit al unei maşini de poliţie, apoi de un slogan electoral, apoi de o salvare. Uşi trântite la maşini, şoferi cu trofeul Palme d’Or gură bogată şi manele scăpate în stradă de un maxi-taxi cu geamul larg deschis. Oraşul, chiar în zi de sărbătoare, are alt Filmul “Trafic” realizat de Cătălin lui Mitulescu de actriţa franceză Jeanne Cinematografia românească a fost a luat Palme d’Or la secţiunea Scurt- zgomot, altă lumină şi altă memorie. Nici nu a venit bine, că el Mitulescu a câştigat trofeul Palme d’Or Balibar. Premiul juriului la aceeaşi reprezentată la cea de-a 57-a ediţie a metraje, “Călătorie la oraş”, o producţie a şi uitat primăvara... festivalului de la Cannes prin două UNATC semnată de Corneliu Porumboiu, Oraşul acesta de la malul Dunării, cu verdele lui spălat de pentru cel mai bun film la secţiunea secţiune a revenit scurtmetrajului Scurtmetraje, informează site-ul oficial “Flatlife”, în regia belgianului Jonas scurtmetraje, iar ambele au fost a obţinut locul al doilea în cadrul secţiunii ultima ploaie, cu puful înecăcios al plopilor coborând precum răsplătite cu premii. În timp ce “Trafic” Cinefondation. omătul peste oameni şi case, cu ţânţarii înălţaţi până la etajul al competiţiei. Trofeul i-a fost înmânat Geirnaert. nouă, nu mai ştie prea bine nici rostul primăverii, nici legile frumuseţii ei. La noi, salcâmii poate că or fi înflorit, dar parfumul lor a fost mai puţin important ca benerele, afişele, panourile, Loto 6/49 Extragerea de ieri sloganurile, reclamele, disputele, mâniile, declaraţiile... La Numerele ţară e primăvară şi, din când în când, puţină campanie câştigătoare: 24, 44, 27, 5, 41, 6. electorală. La oraş e campanie cât cuprinde. Primăvara nu a mai avut loc. Categoria I - report 77.387.907.800 lei La NOROC: Categoria a II-a - 70 variante a 441.221.708 lei Categoria a III-a - 3.852 variante a 3.700.637 lei 0234003 FESTIVALUL-CONCURS 40 DE OAMENI CºTIGÃTORII MARE VICTORIE în Capitalã “Miniatura romanticã”, la final ºi-au schimbat viaþa Confruntarea liceenilor-actori F.C. NAÞIONAL - OÞELUL 111--- 222 Aproape 100 Sorin Cârþu de premii a gãsit... ºi formula menþiuni câºtigãtoare! Foto: S. Foto: PANà C. STROE Foto: A. VARIA COMªA SPORT PAG.13 Foto: CODRIN-ªTEFAN ARSENE Foto: CODRIN-ªTEFAN SOCIAL PAG. 7 PAG."Arhiva 5 LA ZI PAG. 3 Declaraþie Nr. 4415 Solicitare "Nivelul redus al salariilor miniştrilor reprezintă adevărata problemă Luni, Comisia de politică externă din Senat va solicita Guvernului convocarea de urgenţă a Comisiei 24 mai 2004 şi în nici un caz remuneraţia guvernatorului BNR, care nu depăşeşte tehnice mixte româno-ucrainene, pe tema construirii canalului de navigaţie Bâstroe în Rezervaţia de 20 de ori salariul unui ministru, după cum a afirmat preşedintele Ion Delta Dunării, a anunţat, sâmbătă, preşedintele Comisiei, senatorul Gheorghi Prisăcaru. Iliescu", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. 2 OCTAV PRIMARUL GALAÞIULUI, DUMITRU NICOLAE, VA REZOLVA PROBLEMA COZMÂNCÃ: LOCUINÞELOR ÎN MANDATUL 2004-2008 Prefecþii pot asista la „EU FAC, CEILALÞI PROMIT!” Locuinþele - una locuinţe a fost practic lăsată pe plan opoziţia s-a grăbit să afirme că din cele mai secundar. De aceea, în primul an al este un proiect care din punct de manifestãrile mandatului meu, în perioada vedere tehnic nu are nici un sorţ importante 2001-2002, una din principalele mele de izbândă... probleme ale preocupări a fost să identific terenuri - Opoziţia trebuia să facă ceva, electorale libere şi, împreună cu ANL să stabilesc măcar un apartament, cât au fost ei la Galaþiului amplasamentele, apoi să detaliem Putere. Acum ar trebui să tacă, măcar Rep.: Domnule primar programul şi să identificăm fondurile din ruşine, când văd că noi am făcut ca simpli Dumitru Nicolae, locuinţele au necesare realizării investiţiilor în ceva. Mai mult, ei nu au nici cea mai fost dintotdeauna o problemă la construcţia de locuinţe pentru tineri. Şi sumară pregătire tehnică, pentru a-şi Galaţi. Cum credeţi că se poate am făcut acest lucru: în 2003 am da cu părerea în faţa specialiştilor pe cetãþeni rezolva această problemă? declanşat lucrările pe amplasamentele care i-am consultat noi, care au lucrat din zona Gării CFR, Cartier Micro 13 B, Preşedintele executiv la PSD Octav - Aşa este! Locuinţele, alături de la proiectul Cartier Siret şi care locurile de muncă, sunt problemele Cartier Micro 17 şi, bineînţeles, Cartier lucrează acum, efectiv, la ridicarea Cozmâncă a apreciat că prefecţii şi cele mai frecvente ale multor Siret, sau Dimitrie Cantemir cum l-am acestui Cartier. Am spus-o şi o mai Cronica neagrã subprefecţii pot să asiste la categorii de cetăţeni ai Galaţiului. La numit ulterior. Aceste locuinţe noi le-am repet: Galaţiul nu mai avea teren liber manifestările electorale, ca simpli toate audienţele pe care le ţin cu gândit să fie atât locuinţe sociale, dar în intravilan pentru a putea demara un Militar împuºcat cetăţeni, dar nu pot să lanseze locuitorii Galaţiului, în vizitele mele prin şi locuinţe pentru tineri cu chirii program de locuinţe atât de generos mortal de un coleg candidaţii, să-i prezinte cetăţenilor şi cartiere, oriunde mă întâlnesc cu subvenţionate.
Recommended publications
  • Funar Riscă Să Piardă Şi Primăria
    Prefectul îi trimite pe angajaţii Consiliului judeţean să folosească uşa din dos Chestiunea ’ in tr ă r ilo r în Alexandru Fărcaş, consideră că intrărilor a fost,- de altfel, care are grijă, cînd este' Vizitat, folosite intrările clădirii. El spune al Consiliului judeţean spune că gl,ei unde funcţionează personalul Consiliului judeţean ar. prevăzută într-un protocol, care să-l servească pe dl prefect cu că intrarea principală ar trebui acest model a fost adoptat fără Lfectura şi Consiliul judeţean trebui să intre pe o altă uşă decît nu s-a respectat” - spune Fărcaş. băuturi răcoritoa/e. ' să fie utilizată de' membrii din probleme de către alte prefecturi ^invocat o scînteie de conflict aceea a Prefecturii. "Sînt, practic, El afirmă că este bun prieten cu Victor Romulus' conducerilexelor două instituţii, şi consilii judeţene care î’,e aceste două instituţii., în această clădire, două instituţii preşedintele Consiliului judeţean, Constantinescu are o altă părere iar intrarea secundară de către funcţionează în aceeaşi clădire. l’fccd judeţului * Cluj, şi două intrări. Chestiunea Victor Romulus Constantinescu, despre modul în care ar trebui public şi angajaţi. Dl preşedinte D.B. Astăzi vremea va fi V'f/ţ kenda/2 frumoasă şi caldă f Rov> vînt urilor â pentru această perioadă. Cerul I Politică/l C va fi variabil. Vînt slab. I Artă-cultură- ■ Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 8° şi 12° C. Izolat imldmtnt/5 ceaţă dimineaţa. Ieri la Cluj- ţ Omul şi societatea /6 Napoca la ora 12 erau 7° şi I fublicitate/7-U presiunea atmosferică 738,3 I Sport/12 ' mmHg.
    [Show full text]
  • Revista Filosofie Nr 2 Corectat Pentru Tipar.Indd
    ISSN 1857-2294 Academia de Ştiinţe a Moldovei Institutul de Cercetări Juridice şi Politice REVISTA de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice Revistă ştiinţifică, fondată în 1953 Actualizată în 1991 12 (170)((174)174) 201 Chişinău, 201 1 RRevistaevista FFilosofieilosofie nnr_2_corectatr_2_corectat ppentruentru ttipar.inddipar.indd 1 113.02.20183.02.2018 112:57:512:57:51 COLEGIUL DE REDACŢIE REDACTOR-ŞEF Victor Moraru, doctor habilitat în ştiinţe politice REDACTOR-ŞEF ADJUNCT Victor Juc, doctor habilitat în ştiinţe politice SECRETAR ŞTIINŢIFIC Serghei Sprincean, doctor în ştiinţe politice COLEGIUL DE REDACŢIE Alexandru Roşca, academician al AŞM Gheorghe Paladi, academician al AŞM Arcadie Ursul, academician al AŞM (Rusia) Andrei Timuş, membru corespondent al AŞM Teodor Dima, academician al Academiei Române (România) Philippe Claret, doctor în ştiinţe politice, Universitatea Montesquieu Bordeaux IV (Franţa) Gheorghe Bobână, doctor habilitat în fi losofi e Valeriu Mîndru, doctor în sociologie Olga Găgăuz, doctor habilitat în sociologie Victor Mocanu, doctor în sociologie Ana Pascaru, doctor habilitat în fi losofi e Pantelimon Varzari, doctor habilitat în ştiinţe politice Revista este aprobată şi recomandată pentru editare de către Consiliul Ştiinţifi c al Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Revista de Filosofi e, Sociologie și Științe Politice este indexată în bazele de date: INFOBASE INDEX (factor de impact (IBI) 2.82); Directory of Research Journal Indexing licence type CC BY); JOURNALindex.net; Index Copernicus (ICV 72.11) Tipul de revistă: categoria B Redactor: Tamara Osmochescu Procesare computerizată: Elena Curmei Toate materialele sunt recenzate. Autorii poartă întreaga responsabilitate pentru conţinutul ştiinţifi c al textelor. Adresa redacţiei: Institutul de Cercetări Juridice şi Politice Academia de Ştiinţe a Moldovei MD-2001, mun.
    [Show full text]
  • I!IM:J ',; Obandarădeană PENTRU ARĂDENI OPEJIATIVJTATI, CONFIDINTJALITATII PROGRAM Ct PUBLICUL ~
    : -,,' - -,· .. ~ WESTBANK . " I!IM:J ',; oBANdARĂDEANĂ PENTRU ARĂDENI OPEJIATIVJTATI, CONFIDINTJALITATII PROGRAM Ct PUBLICUL ~ . ,.. .,•. :..,- ... .u.m 11,30-12,3o fll3,30-17,30 oimbălă: 8,30-11,30 ..__..,..~~: . < -­ '~:F~;.~ . ;· Despre caracterul de clasă al (Pentru că amintesc numele legii am aflat prima dată în sfii- profesorului Mazilu, devenit ulte­ .. den(ie la Facultatea de Ziaristică rior dizident, apoi figură proemi­ din Bucuresti, prin anii 1971- nentă a revolutiei din tkcembrie ·.: , .. 1972, când aveam la Drept pe '89,_ mt!_ simt âator fac cunos- it fn Ieri, Ia om 12, a avut loc o conferintA de pres! a · pro"esorul universitar Dumitru cu(Jl 0 intllmplart. n anu/19(1, ~·. profesorul Maulu Miscării Revolutionare '89 Arad. Pe lângă membri ai Mault':. De la el am era şef de catedră la corlducerii locale', a participat si" o puternică delegatie de · la Bucureşti, în frunte cu Belie Ivanovici, preşedintele aflat ca ac!st car!!l:.-C____ tf.i___ .cursul de Drept ter de clasa consta m ) ~-, _iiffiJ;::j--~ ·, 11·d Pa·__ .. ;·în această calitateşi Federatiei Nationale a Revolutionarilor, în CadrUl căreia. functiohează Organizatia arădclmă. · faptll/ că legea este un · · • a susjinut expune­ instrument juridic în mâna clasei rea de introducere m matene. Era ' .ş.a fbt e~e!" · În urma ~,curăteniei" care s-a facut în ,,Federală"t muncitoare (jirefte, reprezentată un tip enerypt;. vorbea gesticulfintJ spune dl Bebe Ivabovici, din 11000 de membri,llu maJ prin cei autoaleşt în numele ei) cu larg c!' _mm'!ile, tlfborda de Vitali­ riimas în jur de 4300! Verificându-se dosarele, s-aofcon- • scopul de a-şi servi interesele eco- tate ŞI tn!eltgen(fl.
    [Show full text]
  • Presentation.Pdf
    Brainpower for Your Investments Copyright © 2012 Media Consulta International All rights reserved. No part of this publication may be reproduced or transmitted in any form or by any means, electronic or mechanical, without permission from the publisher. Doing Business in Emerging Markets Doing Business in Emerging Markets l 5 While mature markets are still struggling to harness a meaningful economic recovery, the latest Emerging Markets Index provides further evidence of a robust recovery in economic activity. The rise in the HSBC Emerging Markets Index to 53.4 in the first quarter of 2012 from 52.4 in the final quarter of 2011 under - lines the relative immunity of emerging nations to more damaging developments elsewhere in the world. Media Consulta International Doing Business in Emerging Markets Company Profile l 7 MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL is an Independent Business-Consulting firm specialized in Emerging Business environments supporting investors to settle and expand into the Romanian and Balkans Markets. We partner with clients in multiple business fields in order to identify their highest- value market opportunities, address their strategies and grow their business. Our customized approach combines deep insights into the Eastern European markets with customized business strategy for each domestic or International Client needs. Please visit our Client Portfolio at page 85 Through its large range of services: Business Strategy (Start- up, Legal and Fiscal Consultancy, Tax Shelter Architecture, Strategic Investments), Organizational Management Lobby, Marketing and Sales, Research and Development, Commu - nication (Advertising, Media, Public Relations, Digital Mar - keting, Below the Line Activities) MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL ensures that our clients achieve a sustain - able competitive advantage, build more capable organi - zations and secure long term lasting results.
    [Show full text]
  • Primaria Craiova
    CRAIOVA ALBUM MONOGRAFIC MONOGRAPHIC ALBUM 2020 CRAIOVA ALBUM MONOGRAFIC MONOGRAPHIC ALBUM CUPRINS CONTENTS Craiova, Capitala Olteniei Craiova, the Capital of Oltenia 5 Un oraș cu personalitate A City with Personality 19 Craiova cu parfum de epocă A Vintage Perfume 31 Bijuteria verde The Green Jewel 61 Spații urbane Urban Spaces 73 Biserici de legendă Legendary Churches 93 Craiova Coolturală Cooltural Craiova 103 Spiritul Craiovei The Spirit of Craiova 123 Orașul porților deschise A Hub of Activity 133 Craiova, Capitala Olteniei Craiova, the Capital of Oltenia … la Craiova m-am născut a doua oară… “…in Craiova I was born a second time… Constantin Brâncuși” 5 ine dorește să descopere Craiova trebuie să aibă puterea să-și deschidă sufletul. Parte a unui pământ Cbinecuvântat cu oameni frumoși, veseli, inimoși și talentați, cu locuri de poveste și istorii cu tâlc, Craiova este locul unde bate cel mai tare inima regiunii Oltenia. Este teritoriu de admirat pentru cei ce-l traversează curioși să-l afle, să-i asculte poveștile, să-l înțeleagă. Este un oraș al personalităților culturale, încărcat de istorie și tradiții, elegant în liniile-i arhitecturale, verde prin excelență și ospitalier în esență. Cu rădăcini în Pelendava geto-dacică, Craiova este atestată documentar din 1475, într-un hrisov al voievodului Laiotă Basarab. Inițial un târg întins pe moșia unor boieri puternici ai locului, Craiova devine, la sfârșitul secolului al XV-lea, cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după capitala Țării Românești, sub numele de Marea Bănie de Craiova. Traversând perioade înfloritoare din punct de vedere economic și urbanist-edilitar, Craiova s-a dezvoltat continuu, transformându-se, astăzi, într-un oraș cu peste 300.000 de locuitori, cu școli de tradiție în educație, cu un patrimoniu cultural și istoric ce onorează prin bogăție, complexitate și diversitate.
    [Show full text]
  • ªapte Decese Provocate De Virusul West Nile
    CuvântulCuvântulCuvântulCuvântulCuvântulCuvântulWWW.CVLPRESS.RO / [email protected] Libert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\ii Primul cotidian al Olteniei Anul XXVII, Nr. 8447vineri, 15 septembrie 2017 12 pagini 1 leu ComercianþiiComercianþiiComercianþiiComercianþiiComercianþii dindindindindin BãileºtiBãileºtiBãileºtiBãileºtiBãileºti ºiºiºiºiºi CalafatCalafatCalafatCalafatCalafat,,,,, verificaþiverificaþiverificaþiverificaþiverificaþi dedededede poliþiºtipoliþiºtipoliþiºtipoliþiºtipoliþiºti Poliþiºti din cadrul Servi- ciului de Investigare a Cri- minalitãþii Economice de la Inspectoratul de Poliþie Ju- deþean (IPJ) Dolj, împreunã cu doi inspectori din cadrul Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimen- telor (DSVSA) Dolj au fã- cut, ieri, o serie de controa- le la comercianþii din Cala- fat ºi Bãileºti, în cadrul unei acþiuni vizând preveniriea evaziunii fiscale din dome- niul comercializãrii produse- lor din carne, dar ºi din ca- tegoria legume - fructe. Pen- tru neregulile constatate oa- menii legii au aplicat amenzi de peste 124.000 lei ºi au dis- pus confiscarea a 395 kg carne ºi pes- te 360 kg legume - fructe, valoarea acestor bunuri de- EVENIMENT pagina 44 44 pãºind 4.300 lei. de GABRIEL Cum se propagã actualitate / 3 Care va fi nivelul culturã / 6 OFF-uri BRATU-MIB un... neadevãr! subvenþiilor Un cotidian francez, de refe- agricole rinþã, consacrã un articol „ru- tei româneºti” pe Marea Nea- din acest an grã – mai nouã – a imigranþi- Ministerul Agriculturii a pu- lor, care ar fi ignorat pânã
    [Show full text]
  • 197 De Ani Al`Turi De Cet`]Eni 197 Years of Serving and Protecting the Citizens
    www.politiaromana.ro/revista_politiei/ Publica]ie fondat` \n 1939. Serie nou`. Anul XXVI 197 de ani al`turi de cet`]eni 2019 197 years of serving Trimestrul I and protecting the citizens 68 pagini 2 3 human resources, mentality and integration into European and international organizations with competencies in the field. Thus, presently, they have become trainers and providers of experience for neighboring states or for states that are on the same path of assimilation of the Euro-Atlantic values. That is why on the 25th of March, the Day of the Romanian Police, it finds the great family of the ones that watch over the peace and security of their citizens, police 23 septembrie 1923: înfiinarea Organizaiei de Poliie Criminală Internaională – Interpol agents and officers as well as civilian personnel, constituted in a September 23, 1923: Establishment of the International Criminal Police Organization - Interpol Perioada comunistă a fost, vii toarei organizaţii Interpol, În mai puţin de un sfert de Romanian Police, on its centennial path from the status pentru Poliţia Română, doar o ce va fi înfiinată un deceniu mai veac, poliţiştii români au perioadă de pauză în statutul ei de târziu. recuperat la toate capitolele - of co-founder of “Interpol” to the status of trainer instituţie fundamentală demo - În mai puţin de un veac, tehnic, know how, pregătirea cratică din grupul statelor lumii instituţia poliţiei s-a transformat resurselor umane, mentalitate, pentru care respectarea drep - dintr-un corp ancorat în me - integrare în organizaţii europene For the Romanian Police, the high rate of solved cases. social and professional model turilor omului este la fel de dievalitate orientală, apărătoare a şi internaţionale de profil - astfel communist era was only a pause In less than a quarter of a worthy of success.
    [Show full text]
  • Sfera Politi VOLUM NUMĂR
    Alexandru Radu Oana Băluță Claudia Gilia Florin Valeriu Gilia Sfera Cristina Matiuța Victor Rizescu Abdullah Demir Politicii Diana Carla Benea REVISTĂ DE ŞTIINŢE POLITICE Lavinia Bădulescu EDITATĂ DE FACULTATEA DE ȘTIINŢE POLITICE, SNSPA Vladimir-Adrian Costea Silviu Petre APARIŢIE TRIMESTRIALĂ RECENZII Alexandru Radu Florin Grecu Ionela Gavril [J.J. Grandville, Variete des priseurs] VOLUM XXV NUMĂRUL 3-4 (193-194) IUL.-DEC. 2017 Sfera Politicii este prima revistă de EDITORIAL BOARD ştiinţă şi teorie politică apărută în Călin Anastasiu România, după căderea comunismului. Consilier Principal al Preşedintelui Societăţii Române de Revista apare fără întrerupere din 1992. Radiodifuziune, Bucureşti, România Daniel Chirot Sfera Politicii a jucat şi joacă un rol University of Washington, Seattle, Washington, USA important în difuzarea principalelor Dennis John Deletant teme de ştiinţă şi teorie politică şi în Professor, University College, London, United Kingdom constituirea şi dezvoltarea unei reflecţii Alexandru Florian politologice viabile în peisajul ştiinţific şi Profesor, Facultatea de Știinţe Politice, cultural din România. Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din Sfera Politicii pune la îndemâna România „Elie Wiesel” cercetătorilor, a oamenilor politici Anneli Ute Gabanyi Cercetător asociat al Institutului German pentru şi a publicului, analize, comentarii şi Probleme Internaţionale şi de Securitate (Stiftung studii de specialitate, realizate pe baza Wissenschaft und Politik), Berlin, Germania paradigmelor teoretice şi metodologice Gail Kligman ale ştiinţei şi teoriei politice actuale. Professor, University of California, Berkeley, USA Sfera Politicii îşi face o misiune Steven Sampson Professor, Lund University, Lund, Sweden din contribuţia la consolidarea şi dezvoltarea societăţii democratice şi de Gisèle Sapiro Directrice de recherche au CNRS, Directrice du Centre piaţă în România.
    [Show full text]
  • FC UTA a GAZ METAN MEDIAŞ 1Ja2 (Ijal) 1-1, UTA- Gaz Metan Medias 0-2, UMT- Dacia 16.Chindia 5-1~ 4 Pitesti 2-0, Gloria Resita· Co...:Inul Hunedoara 1-0, 7 1
    ·-. ----· -·-· l_' O BANCĂ. ARĂDEANĂ PENTRU ARĂDENI OPERATIVITATE, C:ONFlDENflAIJTArl PROGR,\~1 CU PURLICVL . ' zil!llo: 8,30-12,30 li 13,30-17,31 sâmhălă: 8,30-11,30 ., • - . y-f..-·. r"-," i' ~ ·' .,.' ~-·"" 1-' '.._ ---v-?-' -~ · "' - r t . Demiterea generalului Pavel confuzia. Pur ji simplu nu puteam Abraham din fruntea lnspectora- înţelege ce s-a mtâmplat în realitate. tului General al Poliţiei a rrovocat Totul era în contradicţie cu logica un scandal imens, imposlbi de stins elementară. Începând cu .aducerea chiar şi după trecerea tradiţiona- colonelului (pe atunci) în locul j:C- r lclor trei zile, cât se zice că. ... ·maj·, . neralului'Cd!iticil V01cu ! tine vreo minune la · -- --- fără prezentarea unei" români. Seismulla vârf a ·... motivaţii · solide a ~ luat opinia publică prin măsurii, continuând cu surprindere, derutându-1 nu numai promovarea Ja·exccpf!onal al palcoV­ Sâmbătă scară, Mihai Leu, cel mai mare boxeF român 1.'..,: pe cetăteanul neinforinat ci chiar şi nicu lui la gradu de general ca profesionist, ti-a demonstrat încă o dată, dacă mai era pe politicianul aflat în centrul evem- urmare a realizărilor deosebite 1 _-•• nevoie, valoarea de necont.Stat. Pentru a doua oară con­ mcntelor. Stafful ţărănist s-a plâns obtinute în lupta anticorupjie r~ __ ... secutiv el este campion mondial al profesioniştilor, versi­ că măsura ministrului Dejeu a venit declan~ată la inihativa pr~dinte ui unea W.B.O. După un meci dur, cu un irlandez tare ca o pe neaşteptate, că despre demiterea Constantinescu §i terrninând cu ~-- . piatră şi încăpăţânat ca un catâr, care nu s-a dat în· lături generalului s-a anat din ~resil.
    [Show full text]
  • \DUMINICA FLORIILOR Au Trecut Şase Săptămâni Din Marele Post Al Paş­ Tilor Şi .Me Aflăm În Faţa Unui Eveniment Măreţ Din Viaţa Bisericii Noastre
    \DUMINICA FLORIILOR Au trecut şase săptămâni din marele pOst al Paş­ tilor şi .me aflăm în faţa unui eveniment măreţ din viaţa bisericii noastre. Buriiîhfca’’aeBş&ta * marchează „Intrarea în Ierusalim'! sau „Floriile". Sfântul evan­ ghelist Marcu menţiona că la intrarea Domnului în Ierusalim „toată cetatea s_a cutremurat". Mântui­ torul a. venit la Ie’riţsalim îrfsoţit de apostoli, cu o putere nouă pe care lumea nu b mâi cunoscuse încă. Era puterea iubirii sale dumnezeieşti» Prin intrarea sa triumfală. în Ierusalim, Hrîstos in'aysUrâ puterea şi legea, de căpetenie a împărăţiei lui Dumnezeu. Mulţimea de credincioşi auzise sau Vă­ zuse învierea lui Lazăi. Această faptă le-a umplut, inimile de şi mai mare credinţă. De aceea, au venit să-l vadă pe Iisus şi pe apropiată! său Lazăr. De acest lucru nu se bucurau însă fariseii şi cărturarii. în momentul când Iisus intra în Cetate călare pe asin, mulţimea l-a întâmpinat cu ramuri verzi, alţii îşi dezbrăcau hainele şi le aşterneau pe drum pen­ tru ca Domnul să calce peste ele. în această mare Anu^Vl]M >^r^362jij^^ 8 pagini • 150 lei de oameni se aflau mulţi dintre eel vindecaţi şi care veniseră să-l vadă pe binefăcătorul lor. Alături de vârstnici se aflau mulţi copii care, cu inimile-lor curate şi nevinovate strigau : „Osana ! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului"! Creştinii sărbătoresc intrarea triumfală a Dom­ nului în Ierusalim în duminica dinaintea învierii. Această duminică se mai numeşte şi „Duminica Flo­ Cu amabilitatea şi - mo­ deşi dispune de un pal­ riilor". Credincioşii se întorc de la biserică cu ra­ destia care-1 caracterizează, mares impresionant.
    [Show full text]
  • ARAD RALLY 2015 Rally Guide 1
    ARAD RALLY 2015 Rally Guide 1 1 CONTENTS 1. INTRODUCTION .................................................................................................... 3 2. CONTACT DETAILS .............................................................................................. 3 3. PROGRAMME AND CRITICAL DEADLINES ......................................................... 6 4. ENTRY DETAILS ................................................................................................... 8 5. SERVICE PARK ................................................................................................... 10 6. FUEL .................................................................................................................... 10 7. TYRES .................................................................................................................. 11 8. RECONNAISSANCE ............................................................................................ 11 9. SHAKEDOWN ...................................................................................................... 12 10. START PROCEDURE ........................................................................................ 12 11. FINISH PROCEDURE ........................................................................................ 13 12. MEDIA ................................................................................................................ 13 13. PR ACTIVITIES .................................................................................................
    [Show full text]
  • Centralele Termice Ieftine Nu Sunt
    Mariana Leș sau Călin Tuluc? Unul dintre ei va fi șeful Consiliului Județean. Oamenii lui Tișe pregătesc schimbarea lui Mihai Seplecan. Pagina 5 JOI | 24 SEPTEMBRIE 2015 | anul XVIII, nr. 184 (4637) | 12 pagini | 1,50 lei Telefon Monitorul: 0264/59.77.00 Centralele termice ieftine Adresă Monitorul: Str. Republicii Nr. 109 Sigma Center Et. 1 • REDACŢIA • MICĂ ŞI MARE nu sunt „bune” pentru UE PUBLICITATE Staţia CTP linia 43 din Mănăștur/Grigorescu liniile 35/46 din Centru/Piața Gării O Directivă UE îi obligă pe români să-și schimbe centralele! (RATUC): linia 46B din Mărăști Observatorului linia 50 de pe Bd. Muncii PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA 0 METEO 22 C Detalii în pagina 2 1 = 4.4207 LEI ADMINISTRAŢIE CJ anunţă continuarea lucrărilor la CMID Se caută constructor pentru terminarea lucrărilor aferente zonei tehnice a CMID. Cine plăteşte greşelile? Pagina 3 ACTUALITATE O directivă fără precedent din partea Uniunii Europene îi obligă pe Şoferi, raportaţi gropile! Dacă administraţia nu le repară, astu- proprietarii de apartamente să schimbe centralele termice mai vechi paţi-le voi „electronic”. Pagina 2 de 10 ani cu unele mai puțin poluante şi mai scumpe. Pagina 3 AUTO ACTUALITATE ACTUALITATE Volkswagen, trasă Şeful Poliţiei Rutiere Cluj, Elena Udrea îl vrea pe Emil Boc pe dreapta Volkswagen se afl ă într-un uriaş scandal suspendat din funcţie martor în dosarul „Gala Bute” internaţional, după ce autorităţile america- Şeful Poliţiei Rutiere Cluj, Lu- Elena Udrea a declarat ieri la terului (Dezvoltării Regionale şi ne o acuză că a fraudat un soft. Pagina 7 cian Bob (foto), a fost suspen- ICCJ că va solicita să fi e audiaţi Turismului, n.r.) în promovarea PUBLICITATE dat din funcţie după ce procu- ca martori, în dosarul său, fos- României în cadrul Galei Bute şi rorii au început urmărirea pe- tul premier Emil Boc şi fostul pentru că în descrierea acuzaţi- nală împotriva lui.
    [Show full text]