A Tovarășului Todor Jivkov

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

A Tovarășului Todor Jivkov PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! PLANUL LA PRODUCȚIA FIZICĂ -Zi DE ZI INTEGRAL ÎNDEPLINIT! Au trecut două săptămîni din a- ale tehnicii de calcul, aparate de zate ritmic, zi de zi, in condițiile cest an. O scurtă perioadă de timp măsură și control și alte produse. uuei ei'jciențe econom ca r.dicate. in care, desigur, este greu să Sint fapte care vorbesc despre dă­ Și totuși, din anchetele întreprin­ desprindem concluzii cu valabilitate ruirea in muncă a numeroase se de redacție în diverse unităti generală privind îndeplinirea sar­ colective muncitorești angajate din economice se desprinde concluzia cinilor de plan în cel de al doilea plin și cu înaltă răspundere în rea­ că, in perioada care a trecut din ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN an al cincinalului. Dar din faptele lizarea mobilizatoarelor sarcini ale acest an, ritmul producției in unele constatate in zeci si zeci de în­ acestui an, in spiritul exigențelor întreprinderi nu se situează la treprinderi de reporterii și cores­ formulate de tovarășul Nicolae nivelul posibilitățilo". la nivelul pondenții noștri putem spune că Ceaușescu la Plenara comună a sarcinilor de plan. Este vorba, de Anul LI Nr. 12 255 Duminică 17 ianuarie 1982 6 PAGINI - 30 BANI acolo unde consiliile oamenilor C.C. al P.C.R. și Consiliului Su­ fapt, de o practică mai veche, ali­ muncii au asigurat o temeinică pre­ prem al Dezvoltării Economice și mentată de mentalitatea că orice gătire a producției acestui an, acolo Sociale din noiembrie 1931 și in Me­ nerealizare din prima parte a unde se acționează energic pentru sajul de Anul nou. Avem de învins anului — considerată de unii d"eot .respectarea1 cu rigurozitate a nor­ in acest an multe greutăți determi­ firească ! — poate fi recuperată melor de ordine și disciplină, s-au nate atit de criza economică mon­ prin munca în asalt in perioadele înregistrat rezultate bune în înde­ dială, cit și de unele rămineri în următoare. O optică păgubitoare, Sub semnul voinței reciproce de a da dimensiuni plinirea planului. urmă in asigurarea bazei tehnico- car'e ascunde, în fapt, toleranta Iată și cîteva fapte sugestive. materiale — arăta secretarul gene­ față de neajunsuri in organica-ea Pină ieri, minerii din Paroșeni și ral al partidului. De aceea, este de ansamblu a activității p-oducti- Vulcan au extras peste prevederi­ necesar să acționăm cu toată ho- ve din întreprindere. față da aba­ le „la zi" 1 509 tone cărbune ener­ tărirea, in spirit revoluționar, pen­ terile de la disciplina muncii și tot mai ample rodnicei conlucrări româno-bulgare getic ; la rindul lor, petroliștii de tru lichidarea lipsurilor, întărirea disciplina tehnologică, incapacita­ la Schela de forai Zemeș. județul răspunderii și exigenței in întreaga tea unor cadre de răspundere de a Bacău, au atins, la una din sonde, viață economico-socială, făcind conduce și contro’a cu înaltă exi­ cota de foraj de 6 000 m — prevă­ totul pentru dezvoltarea bazei de gență sectoarele de producție. pe multiple planuri, ieri a continuat zută in proiect ; într-o altă unitate, materii prime și energetice, pen­ Stările de lucruri din cîteva în­ întreprinderea de confecții din tru ridicarea continuă a calității și treprinderi s nt concludente în a- Botoșani, s-au livrat suplimentar la nivelului tehnic al producției. Tot­ cest sens. Intr-o unitate a in­ export 60 000 produse, iar la în­ odată, aplicind neabătut noul me­ dustriei chimice nu s-a realizat treprinderea mecanică din Roman canism economico-financiar. auto- decit 80 la sută din producția a început fabricația de serie a unor gestiunei și autoconducerea mun­ fizică planificată pină acum, în noi tipuri de strunguri carusel, cu citorească, este necesar să asigu­ principal datorită neajunsurilor VIZITA DE PRIETENIE răm creșterea eficientei econom’ce, performanțe tehnice superioare. existente în aprovizionarea cu Datele de sinteză atestă că, în a productivității muncii, reducerea materiale (ca urmare a unor ne­ primele zece zile ale anului, pe an­ cheltuielilor de producție, sporirea glijențe proprii), proastei organiză ri samblul industriei s-au obtinut in continuă a venitului național. a asistentei tehnice la locurile de plus însemnate cantități de otel Cele cîteva exemple pe care muncă și unor abateri de la dis­ A TOVARĂȘULUI TODOR JIVKOV le-am prezentat înainte, ca și nu­ aliat, table de diferite dimensiuni, ciplină : intr-o a'tă u-itnte din alumină și aluminiu, fibre și fire meroase altele probează că încheierea convorbirilor oficiale dintre tovarășul artificiale, excavatoare, mijloace sarcinile acestui an pot fi reali­ (Continuare in pag. a V-a) Nicolae Ceaușescu și tovarășul Todor Jivkov A devărul că pămîntul si unelte. Ba. cu atit mai roșia, vinăta. ceapa. zată. iar c’ădirea școlii se A\ este bunul cel mai de mult. Există o interdepen­ Prindeau din poiată găina dărîma. Astăzi le are pe preț al omului nu dentă intre munca celor de sau tăiau calupul de came toate. Are un C.A.P. care l-am descoperit noi, astăzi.. pe ogoare și munca celor din porcul sacrificat ,1a cultivă, cele 4 800 hectare de Mitologia l-a întrupat în- din fabrici și alte unităti Ignat. îndeletniciri tradițio­ pămint arabil cu griu. po­ tr-un zeu. dindu-i nume'le industriale de orice fel. Nu nale de care oamenii. p-> a- rumb. orz, sfeclă de zahăr, Gea, nume femeiesc, soco­ trebuie să se uite că pă- locuri. s-au cam indepărtat. întreaga săptâmină poți tind pămintul a fi marele mîntul este hambarul, că­ Unora începuse să li se pară crede că cele 5 sate sint gineceu dătător de viață, in mara noastră virtuală. Por­ mai lesne să cumpere puiul pustii. Obloanele prăvălii­ care rodește săminta ce se țile acestor hambare tre­ învelit in celofan, p’inea lor sint trase, ogrăzile goa­ transformă in hrană, pe buie descuiate cu expe- să o care de la oraș in le. De fapt, acestea sint care cu dragoste maternă o semne ale conștiinciozității, dăruiește oamenilor. Vechii ale hărniciei oamenilor al greci considerau puterea căror loc de muncă este pămîntului atit de mare și cimpul. Cele 5 sate trăiesc sfintă. incit au izvodit le­ mai viguros ca orie nd, genda lui Anteu. Acesta acolo, pe ogoarele C.A.P. era fiul Geei. Atacat fiind1 Cine a trăit la tară știe că de monștrii mitologici, sim­ țăranul pleca la c mp dis- țind că va fi răpus, era de-dimineață. înainte de ră­ de-ajuns să atingă cu talpa săritul soarelui și se întor­ trupul mumei lui. pămintul, cea in sat cind luna stră­ și se umplea de putere. A prin hărnicia lucea sus pe cer. Așa au putut fi răpus numai cind trăit țăranii și nici astăzi dușmanii aflind taina forței nu se poate altfel. lui. l-au împiedicat să mai ia contact cu Gea, ținîn- A gricultura este unul du-1 încleștat în văzduh, oamenilor săi Zi din sectoarele com­ pină ce Anteu și-a dat plexe ale economiei duhul. O legendă izvodită de Ioana POSTELNICU noastre. Prin suflul tnsu- dintr-o îndelungată expe­ fletitor rosto"o'it asuma riență a oamenilor, care au satelor, acestea și-au adus *tlyteles’eă’pămintul dă forță riența milenară pe-care -o saci. Iar zarzavaturile. de-4a ânuațe de /oria lor. *An de și existență. deține țăranul, imbinată cu piață. Grădina omului este zile ele_au_fumizaț tinefet Da... Pămintul are glas ceea ce civilizația Si tehnica o comoară. noatș aslt Kîț care a" ajutat" ~ la industriali■ ­ cu care ne șoptește: află tot au cucerit. Sintem tari dacă necesarul pentru gospodar. zarea tării. Acum e nevoie ceea ce păstrez în ființa nu ne despărțim de pămint, Bine lucrată, cu terenul ju­ de brațe de muncă Ia sat. mea pentru tine, fiule... Ca întocmai ca Anteu. dicios împărțit, cu un* sblariu Acolo de unde ne vine bine așezat, ea poate aveă piinea zilnică. Nu e ușoară să crești, să te întărești, să ămintul. ogoarele, gră­ munca asta, se face cu su­ fii folositor ție și locului dinile gospodăriilor produse ce-i pot prisosi și in care te-ai născut. P pe care le poate livra la doarea frunții. Dar ce oare gem de tot ceea fondul de stat. se C'Știgă fără greutate ? este întreaga tară s-a ce tin in inima lor si cer Țăranul nu e un funcționa- P stîrnit o mișcare, un să fie lucrate, săpate, fră- e peste 14 ani trăiesc, o care se așază la lucru la 7 îndemn. Un apel rostit mîntate, grăpate. pregătite D mare parte din an. in­ dimineața și pleacă acasă cu glas tare și răspicat, pentru a da apoi, rod de tr-un sat unde mi-am după 8 ore. El se află in competent și necesar. Satul bună calitate. Pentru asta ridicat o modestă căsuță. cîmp cînd se ingină nomtea nu trebuie să-și piardă fi­ trebuie mobilizate toate for­ Satul se numește Comana. cu ziua și părăsește c mpul zionomia și atributele spe­ țele, mințile și mai cu sea­ De fapt. o comună de care cînd se îngînă ziua cu noap­ cifice. chiar dacă civilizația mă inimile. Să-și aminteas­ țin 5 sate. Cînd am venit și tehnica au pus la dispo­ că oamenii de vremea cind eu nu exista electricitate, tea. Adeseori, mult după ce ziția țăranului înlesniri oră­ avînd nevoie de ceva din nuavea___ ___canalizare, ___ ,.__ ____străzi au răsărit stelele. în pri- șenești, Țăranul trebuie să sectorul agroalimentar in­ și șosele asfaltate, alimen­ vi-’j» asta —• sn-me n-e- rămină țăran chiar dacă a trau în grădina casei și tară, frizerie, magazin uni­ ^învățat să manevreze mașini smulgeau din pămînt carto- versal. Nu avea gară civili­ Sîmbătă, 16 ianuarie, au conti­ al Partidului Comunist Bulgar, nale, ale mișcării comuniste și rilor oficiale,\la dineu pe tovarășul nuat, la Casa Snagov, convorbirile pentru realizarea obiectivelor pla­ muncitorești.
Recommended publications
  • Buletin Informativ
    DIRECŢIA RELAŢII PUBLICE BIROUL COMUNICARE Str. Gheorghe Şincai 37 Fax: +40 262 212 332 430311, Baia Mare, România Email: [email protected] Telefon: +40 262 213 824 Web: www.baiamare.ro Buletin informativ Municipiul BAIA MARE – 2014 – www.baiamare.ro 1 CUPRINS Cuvânt introductiv…………………………………………………………………………………………………………………..3 Localizare, coordonatele de contact ale instituţiei…………………………….………………………………………………..4 Conducerea Primăriei Municipiului Baia Mare şi principalele atribuţii………………………………………………………..5 Consiliul Local al Municipiului Baia Mare…………………………………………………………….………………………...11 Strategia Municipiului Baia Mare……………………………………………………………………………………………......18 Structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe………………22 Consiliile Civice de Cartier............................................................................................................................................28 Consiliul de Onoare.......................................................................................................................................................29 Sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil..............................................................................................................31 Lista cuprinzând documentele de interes public care se comunică din oficiu...............................................................54 Lista cuprinzând documentele de interes public care se comunică la cerere...............................................................55 Lista
    [Show full text]
  • Istoria Folcloristicii Maramureşene
    DORIN ŞTEF ISTORIA FOLCLORISTICII MARAMUREŞENE & Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului maramureşean - 100 de ani de la publicarea primei co­ lecţii de folclor: Alexandru Ţiplea, Poe­ zii populare din Maramureş, Bucureşti, 1906 - 50 de ani de la înfiinţarea Centrului Creaţiei Populare Maramureş Editura Ethnologica Baia Mare 2006 https://biblioteca-digitala.ro Redactor de carte: Ştefan Mariş Tehnoredactare computerizată: Dan Săsăran Corectură: Monica Pop Foto coperta 1: Marin Giurgiu (Tânjaua de la Hoteni) Foto coperta4: Ghiţă Porumb(Ceteraşi) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ŞTEF, DORIN Istoria folcloristicii maramureşene I Dorin Ştef; ed. postf: Mariş Ştefan. - Baia Mare: Editura Etnologică, 2006 ISBN (1 O) 973-87117-9-7; ISBN (13) 978-973-87117-9-2 I. Mariş, Ştefan (ed. ; postf.) 398(498.41) Editura Ethnologica: Baia Mare, str. Culturii nr. ?A, OP 9, CP 24 Tel./Fax: +40-262-211560 e-mail: [email protected] Director Ştefan Mariş © Editura Ethnologica LUCRAREA A FOST EDITATĂ DE CĂTRE CENTRUL JUDEŢEAN DE CONSERVARE ŞI PROMOVARE A CULTUR ll TRADIŢIONALE MARAMUREŞ https://biblioteca-digitala.ro ISTORIA FOLCLORISTICII MARAMUREŞENE Notă asupra editiei În 1970, când a apărut lucrarea profesorului Dumitru Pop, Fo l­ cloristica Maramureşului, recenziile au evidenţiat ineditul demersului, studiul constituind „o primă lucrare de istorie a folcloristicii unui ţinut". (Ion Cuceu, Dumitru Pop: Fo lcloristica Maramureşului, în Maramureş, decembrie 1970, p.15). Chiar şi în prezent, puţine regiuni etnofolclorice din ţara noastră beneficiază de un studiu amplu cu caracter folcloristic. Am socotit necesar să reluăm subiectul din mai multe motive. În primul rând, deoarece profesorul Dumitru Pop (1970) a avut în vedere, în mod preponderent, activitatea culegătorilor de folclor de la sfârşitul secolului al XIX-iea (vezi şi valoroasa antologie din anexă), respectiv colecţiile clasice publicate la începutul secolului al .XX-iea de Alexan­ dru Ţiplea, Tit Bud, Ion Bâr1ea şi Tache Papahagi.
    [Show full text]
  • Curriculum Vitae
    Aurel CHIRIAC Date personale • data naşterii: 27.11.1951 • locul naşterii: loc. Oradea, jud. Bihor • starea civilă: căsătorit, 2 copii Adresa Oradea, Str. Pavilioanelor CFR nr.20 Telefon 0259/41.27.24 – serviciu, 0259/26.77.46 – acasă Studii ► 1966 – 1970 Liceul Emanuil Gojdu din Oradea ► 1970 – 1974 Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj–Napoca Facultatea de Istorie – Filozofie, Secţia Istorie, Specializare: istoria artelor Lucrare de licenţă : Pictorul Ioan Sima Experienţă ► 1975 – 1998 Muzeul Ţării Crişurilor Oradea profesională Muzeograf principal Secţia de Etnografie Atestate: 1979 – Bazele muzeologiei; Centrul pentru Formare, 1983 – Cercetarea patrimoniului muzeal Educaţie Permanentă şi 2003,2006 – Le nouveau manager relationnel, Management în Domeniul Vălenii de Munte, Hajduszoboszló Culturii 2006 – Formation au management moderne, Prin: Centre National Oradea de Recherche, Franţa ►1998 Cercetător ştiinţific I ► 1996 Cadru universitar (titluri) Universitatea Oradea: -lect.univ. (1996) -Facultatea de Istorie- -conf.univ. (2000) Geografie (Catedra Istorie) – -prof. univ. (2002) titular ► 2000-2004 -Facultatea de Arte Vizuale Membru în Senatul Universităţii Oradea - titular specializarea Istoria ► din 2004-prezent artei Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, secţia critică de artă ► 2005-2009 Membru al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor ► Din 2010 Membru în Consiliul Ştiinţific al Fundaţiei de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor (Consiliul Local şi Consiliul Judeţean Bihor) ►Membru în juriul Trienalei Internaţionale
    [Show full text]
  • Aurel Popp ~Ntre Dou[ Culturi 4 Dumitru P[Curaru
    Dumitru P[curaru Aurel Popp ~ntre dou[ culturi 4 Dumitru P[curaru AUREL POPP ~ntre dou[ culturi Postfa\[< Pavel :u;ar[ Documentare< Maria Adriana Zaharia Concep\ie grafic[< Oana Mirabela P[curar Pictura Dumitru P[curaru, scriitor, jurnalist, director Poesis Interna\ional, Informa\ia Zilei © Dumitru P[curaru Oana Mirabela P[curar, artist visual, curator, designer Maria Adriana Zaharia, istoric, jurnalist, redactor-;ef „Informa\ia de Duminic[“, doctorand al Facult[\ii de Istorie ;i Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Pavel :u;ar[, critic ;i istoric de artă, monograf, publicist, scriitor, cercetător de istorie a artei al Institutului de Istoria Artei de pe lângă Academia Română Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PĂCURARU, DUMITRU Aurel Popp - Între două culturi / Dumitru Păcuraru > postf.< Pavel Şuşară > catalog ilustraţii< Oana Mirabela Păcurar > documentare< Maria Adriana Zaharia. - Bucureşti < RAO Distribuţie, 2017 Index ISBN 978-606-8905-24-2 I. Şuşară, Pavel (postf.) II. Păcurar, Oana Mirebela (il.) III. Zaharia, Maria Adriana 008 Tehnoredactare< Ioana Zaharia, Alina Cre\ Fotografii< Claudiu Dunga, Fodor Lajos, Tadao Shibata, Florin Gherasim Traduceri documente din limba maghiar[ ;i german[< Veres Istvan, D. P[curaru Traducere `n limba englez[< Alina Pu;ca; ;i Nona C[tu;anu-Popp Editura RAO Str. B]rg[ului nr. 9-11, Sector 1 Bucure;ti 013233, Rom]nia phone & fax<0040 21 2241231 phone< 0372740322 www.raobooks.com © RAO DISTRIBU|IE, 2017 Pentru prezenta edi\ie Coperta< :i ei lupt[... (1)> Artistul la 78 de ani (4) Tipar< Monitorul Oficial Cuprins 9 ~ntre dou[ culturi (D. P[curaru) grafic[ `n Transilvania dup[ Unire ;i 75 Anii de preg[tire (D.
    [Show full text]
  • Braţul Ridicat Întru Apărarea Ţării Niciodată Nu Tremură
    Fondată în 1996; Serie nouă Anul V Nr. 1 (14), Mar. 2013 Braţul ridicat întru apărarea ţării niciodată nu tremură. Acest număr a apărut cu sprijinul: CONSILIUL JUDEŢEAN PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SATU MARE SATU MARE S.C. SAMGEC SRL CEPROM SA S.C. ADALIN SRL Satu Mare Satu Mare Satu Mare EURO INSOLV SPRL S.C. EXPEDIENT SRL Satu Mare Satu Mare Coperta față: Monumentul Eroilor din Bucium (jud. Iași) Coperta spate: Monumentul Eroilor de la Moișeni (com. Certeze, jud. Satu Mare) “EROII NEAMULUI” este o revistă de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală editată trimestrial de Asociaţia Civică “Tempora” Satu Mare şi Asociaţia Naţională “Cultul Eroilor” - Filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare. REDACŢIA Redactor coordonator: col. (r) Voicu ŞICHET Redactori: prof. dr. Ioan VIMAN, dr. Lucian CUCUIET, dr. Viorel CIUBOTĂ, col. (r) Mircea BLIDERAN, dr. Viorel CÂMPEAN Colaboratori (pentru acest număr): pr. Alexandru TINCU, prof. Ioan CIARNĂU, pr. dr. Cristian BOLOŞ, ing. ec. Cristian MAREŞ, maior (r) Ioan BĂLĂNESCU, col. (r) Petru PRODAN, pr. prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN, ing. Mircea PÎRLEA, prof. Carol C. KOKA, prof. dr. Arnold MAIER, prof. Nicoleta CÂMPIAN, conf. univ. dr. Ion CÂRJA, înv. Radu Viorel Anton, prof. Nicoleta LATIŞ, prof. Raluca CONSTANTINESCU, lt. col. (r) Mihai M. BACIU, col. (r) prof. Nicolae CODREANU, dr. Robert GINDELE, dr. Daniela BĂLU, dr. Imola KISS, dr. Eugeniu AVRAM, Adrian ȘTEF, ac. Marius PORUMB, dr. George VULTURESCU, Aurora CIUTĂ, Teodora COVACI Fotografii: col. (r) Voicu ŞICHET Tehnoredactare computerizată: Vili Alina Marinela PFA ISSN 2067 - 5801 Contact: Adresa: Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr.
    [Show full text]
  • Licitația De Artă Postbelică Și Contemporană, Inclusiv Două
    258. Georgeta Năpăruș, Friză (detaliu) Licitația de Artă Postbelică și Contemporană, inclusiv două colecții Mircea Ciobanu și Georgeta Năpăruș miercuri, 21 noiembrie 2018, 19.30 Athénée Palace Hilton, București 148 149 212 | Georgeta Năpăruş Opera este reprodusă în albumul “Georgeta Năpăruș 211 | Georgeta Năpăruş Opera este reprodusă în albumul “Georgeta Năpăruș 1930, Comarnic, Prahova - 1997, Bucureşti (1930- 1997)”, Verlag Buchkunst Berlin, p. 88. 1930, Comarnic, Prahova - 1997, Bucureşti (1930- 1997)”, Verlag Buchkunst Berlin, p. 78. Colecție de marionete | 1997 Opera a făcut parte din expoziția “Contrapunct. O Transfer | 1996 Opera a făcut parte din expoziția “Contrapunct. O ulei pe pânză, 60 × 60 cm, semnat stânga jos, cu negru, retrospectivă Octav Grigorescu – Georgeta Năpăruș”, ulei pe pânză, 53,5 × 50 cm, semnat și datat dreapta retrospectivă Octav Grigorescu – Georgeta Năpăruș”, „NG”; intitulat și notat pe verso, cu negru, „Colecție de Muzeul National de Artă Contemporană, București, 24 sus, cu negru, „N.G, 1996” Muzeul National de Artă Contemporană, București, 24 marionete, Colecția Puica Brătianu, 1996” aprilie -30 septembrie 2018. aprilie -30 septembrie 2018. € 2.500 - 3.500 € 3.500 - 5.500 150 151 213 | Paul Neagu 1938, Bucureşti - 2004, Londra Plato’s Monk (The Palpable Cake Man) | 1970-2002 ulei pe pânză, 186 × 71 cm, semnat, datat și intitulat pe verso, cu verde, „P. Neagu, Plato`s Monk (Icon), 1970- 2002”; semnat și intitulat pe verso, „P. Neagu, The Palpable Cake Man, Model Rondbos” € 8.000 - 12.000 Opera este reprodusă în “PAUL NEAGU. Obiecte (re) generative”, Fundația Triade, Timișoara, 2014, poz. 18. În catalogul expoziției din 1969, Robert Tail scria: "Creația lui Paul Neagu este construită pe o unitate de bază, celula sau cutia ...El vede unitatea ca pe un por, ca pe o celulă a unui fagure".
    [Show full text]
  • LAUDATIO Pentru Acordarea Titlului Onorific
    LAUDATIO pentru acordarea titlului onorific DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA Domnului Academician Prof.dr. Marius Porumb Membru al Academiei Române Director al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca LAUDATIO în onoarea Domnului Academician Prof. dr. Marius Porumb, Membru al Academiei Române, cu ocazia decernării titlului onorific de DOCTOR HONORIS CAUSA al Universităţii din Oradea Academicianul Marius Porumb este, fără îndoială, unul dintre istoricii de artă importanţi de la întretăierea acestor două milenii. Numeroase sunt motivele – toate cu acoperire în fapte – care ne îndreptăţesc să susţinem acest lucru. Specializat în istoria artei la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, dl Marius Porumb a avut o evoluţie profesioanlă marcată de numeroase realizări în planul cercetării ştiinţifice, transformîndu-l într- un reputat specialist în domeniul artei româneşti, ajuns acum la deplina recunoaştere. Măsura valorii şi-a dat-o, şi-a confirmat-o de fapt, şi prin modul riguros şi eficient prin care a coordonat după 1990 atât Secţia de specialitate din cadrul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei a Academiei Române, din Cluj-Napoca, cât şi instituţia în întregul ei. După absolvirea Facultăţii de Istorie şi Filozofie, în anul 1966, a ajuns să facă parte din colectivul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj- Napoca, transformat după 1990 în Institutul de Arheologie şi Istoria Artei. Aici a parcurs gradele specifice unui cercetător ştiinţific ajungînd să ocupe funcţia de director adjunct, iar din 1992 şi până astăzi pe cea de director general. La propunerea celui mai mare specialist din secolul al XX-lea în istoria artei, academicianul Virgil Vătăşianu, dl Marius Porumb a dobândit în 1993 calitatea de Membru corespondent al Academiei Române, pentru ca, din 2009, să i se acorde de către cel mai important for ştiinţific românesc, for 5 LAUDATIO în care se regăsesc cei mai merituoşi oameni de ştiinţă autohtoni, înaltul titlu de Academician.
    [Show full text]
  • DAREA DE SEAMĂ a PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ANUL 2017 Activitatea De Cercetare Știinţifică Și De Formare a Cercetătorilor
    Academia Română Dare de seamă 2017 DAREA DE SEAMĂ A PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ANUL 2017 Activitatea de cercetare știinţifică și de formare a cercetătorilor Acad. Bogdan C. Simionescu Vicepreședinte al Academiei Române 1 Academia Română Dare de seamă 2017 1. Contextul anului 2017 2. Funcţia de consacrare 3. Funcţia de înalt for al cercetării știinţifice fundamentale reţeaua de institute/ centre finanţare – rezultate/calitate în îndeplinirea misiunii 4. Funcţia de formare a tinerilor cercetători: studii doctorale 2 Academia Română Dare de seamă 2017 5. Activitatea Secţiilor știinţifice și Filialelor AR 6. Funcţiile AR de tezaurizare/ informare/documentare/publicare 7. Activitatea instituţiilor suport ale cercetării din cadrul AR (Editura AR, Biblioteca AR) 8. Academia Română – participant activ în viaţa societăţii 3 Academia Română Dare de seamă 2017 9. Colaborarea internaţională 10. Biroul de proiecte și granturi 11. Biroul de presă 12. Concluzii 4 Academia Română Dare de seamă 2017 1. Contextul anului 2017 5 Academia Română Dare de seamă 2017 SURSE DE INFORMAȚII Ministerul Cercetării și Inovării Institutul Național de Statistică Eurostat 2017 EU Industrial R&D Investment Scoreboard & 2017 European Innovation Scoreboard Scopus și SCImago Journal & Country Rank 6 Academia Română Dare de seamă 2017 CDI la nivel internaţional ‐ Investițiile CDI (publice și private) au crescut la nivel mondial (ca valoare netă și % din PIB) în 2017 ‐ Top 10 țări în funcție de indicele Hirsch SUA (h index = 1965), Marea Britanie (1213), Germania
    [Show full text]
  • Citadela Nr. 1-2-3
    Citadela Anul VII, nr. 1-2-3 (51-52-53), Publicaţie a Asociaţiei Scriitorilor de Nord Vest Satu Mare, ian.-mar. 2013 Satu Mare Revista face parte din Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER) Editorial Pe o geană de senin Viziunea tradiţionalistă asupra fac nişte lucruri absolut aiuritoare şi de umbra mănăstirii de la Bixad. urbanului este una sumbră şi uneori neînţeles, cum ar fi aruncarea zemei în Cine mai are astăzi răbdare şi distopică dar dincolo de clişee, care a fiert găina. Ca să vină apoi pricepere să desluşească marile semne constatăm cu toţii că îndepărtarea de specialiştii şi să constate că de fapt, în ale trăirii noastre transcendentale? natură, izolarea în buncărele citadine zeama aceea au fost eliminate Unde s-au dus toate acestea, unde-i de beton au rupt ceva definitiv din toxinele, nesănătoase pentru îngropată oare marea ştiinţă a vieţii structura noastră genuină. organismul uman. celei adevărate? Personal, am învăţat în anii aceştia De unde ştia femeia aceea simplă Ne mai gândim noi oare, la toate că dincolo de cuvinte, de epiderma din creierul munţilor toate acestea? acestea? Că suntem urmaşii unui ritualică a traiului de zi cu zi, există Oare câte lucruri care azi par fără popor plin de înţelepciune şi credinţă rădăcini şi arome ameţitoare, sunt noimă reprezintă chintesenţa unei şi nu doar epigonii unei populaţii rosturi pe care numai o stare de înţelepciuni străvechi pe care mintea abrutizate de sărăcie şi boli? deplină beatitudine le-ar mai putea noastră, în căutare de artificii străine, Poate că aici ar trebui să lucrăm mai readuce în simţirile aşa zis raţionale.
    [Show full text]
  • Acad. Prof. Marius Porumb
    Acad. Prof. Marius Porumb Date personale: Data şi locul naşterii: 9 octombrie 1943, Grozeşti, judeţul Lăpuşna Adresa: Str. Mikszath Kalman nr. 3 RO 400503, Cluj-Napoca Adresa de corespondenţă: Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Str. Mihail Kogălniceanu nr.12-14, clădirea nouă. 400084 Cluj-Napoca Tel.: 0264 591125 (institut) Fax: 0264594470 E-mail: [email protected] Studii • 1957-1961: Liceul Gh. Şincai Baia Mare • 1961-1966: Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai • 1973: Doctor În istorie, specialitatea istoria artei, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca (cond. ştiinţific Acad. Virgil Vătăşianu) Specializări • 1971: Curs de civilizaţie şi cultură bizantină, Ravenna, Italia • 1977,1978,1980,1981,1984: Cursuri de civilizaţie bizantină, Bari, Italia Experienţa ştiinţifică şi profesională Evoluţie profesională • 1966-1990: Cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie şi Arheologie, Cluj-Napoca • 1990-1992: Cercetător principal. III, Director adj., Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca • 1992-1994: Cercetător principal II • 1992-prezent: Director Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca • 1993-2009: Membru corespondent al Academiei Române • 1994-prezent: Cercetător principali, Director al Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca • 2009-prezent: Membru titular al Academiei Române Activitate didactică • din 1990: Conducător ştiinţific de doctorat în istorie, specializarea istoria artei, Universitatea Babeş-Bolyai • 1990: Cursuri la Universitatea din Chişinău • 1984-1985:
    [Show full text]
  • Revista Revistelor
    REVISTA REVISTELOR ARS TRANSSILVANIAE, XXII/2012 Numărul XXII al revistei anuale a Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca, publicată sub egida Academiei Române, cuprinde, într-o bună tradiție, materiale de o înaltă ținută științifică, ce acoperă o arie tematică vastă, într-o prezentare grafică de excepție. Volumul debutează cu articolul acad. Marius Porumb despre Muzeul Mitropolitan al Clujului în a cărui reorganizare din anul 2011 autorul a fost implicat. Colecția întemeiată de Nicolae Ivan (1855–1936), primul episcop al eparhiei după reînființarea sa, în 1924, și dezvoltată prin efortul succesorilor săi este prezentată astăzi într-o concepție muzeografică modernă, cuprinzând „un patrimoniu artistic format din valori inestimabile ale istoriei naționale, ale istoriei religioase a românilor transilvăneni”: icoane pe lemn și sticlă, obiecte de cult, manuscrise și carte veche românească, obiecte și documente legate de istoria eparhiei. Sub titlul Pelerini medievali în arta Transilvaniei, András Kovács prezintă această temă mai puțin studiată prin prisma surselor documentare și imagistice, aducând în dezbatere picturile murale de la Dorolțu și Viștea (ultima parte a secolului al XIV-lea), Capela Lazo din Alba Iulia (1512, cu o propunere de reconstituire a decorului fațadei prin analogie cu insignele pelerinilor la Roma) și biserica din Ionești (motivele decorative ale consolelor din 1522). Patronimul capelei Rokonod din Cluj a fost clarificat cu ajutorul polipticelor capelei Drágfi de la Cehul Silvaniei, cunoscute documentar, care erau dedicate locurilor de pelerinaj situate pe drumul spre sanctuarul Sfântului Iacob din Compostela și pe ramificațiile sale. Mihaela Sanda Salontai notează câteva Observații privind tipologia corului hală de la Sebeș, referitoare la existența unei etape distincte de construcție în istoria monumentului față de cea originară, din al treilea sfert al secolului al XIV-lea.
    [Show full text]
  • Sculptura Sculpture
    Sculptura Sculpture revist` de arte vizuale nr. 8-9 / 2013 PORTRETE DE ARTIST / PORTFOLIOS DIALOGURI / DIALOGUES ASPECTE TEORETICE {I ESEURI THEORETICAL ASPECTS AND ESSAYS EXPOZI}II / EXHIBITIONS 01-07_Sumar_ARTA 8-9_MPSO.qxp:Layout 1 7/9/13 6:33 PM Page 1 MIRCEA CANTOR, EPIC FOUNTAIN, 2012 © Mircea Cantor, Yvon Lambert gallery arta 8-9, 2013, anul IV Sculptura, azi Revist` de arte vizuale editat` de Uniunea Arti[tilor Plastici din România text de MAGDA CÅRNECI (UAP) / Magazine of visual arts edited by the Union of Visual Artists of Romania (UAP) Cum se mai percep pe sine sculptorii [i cum mai e v`zut` sculptura pe scena cultural` Director / Director: Petru Lucaci, pre[edinte UAP româneasc` de azi? De[i atins` [i ea, precum alte genuri artistice, de bulvers`rile estetice din Redactor-[ef / Editor-in-chief: Magda Cârneci ultimii peste 20 de ani, sculptura pare pu]in ie[it` din aten]ia public`, dac` nu e vorba de monu- Graphic concept/design: Corina Gabriela Duma mente de un gust discutabil comandate de puterea politic`. Legat` de condi]ia ei material` con- Produc]ie / Production: strâng`toare dar [i de o rela]ie aparent „atemporal`” cu spa]iul, sculptura pare s` fi dezvoltat un Paginare/Layout: Raluca Jipa raport mai complicat, mai tensionat, cu modernismul [i postmodernismul. {i totu[i, dup` anii Secretar general de redac]ie / Editor: Andreea Amzoiu DTP / Image processing: Cristian David 1965-1989, care au dat nume importante ale genului la noi, sculptura româneasc` a cunoscut o evolu]ie [i o transformare constante, cu nume tinere [i formule provocatoare, despre care vrea s` dea seama, succint, prin e[antioane, acest num`r din ARTA.
    [Show full text]