PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! PLANUL LA PRODUCȚIA FIZICĂ -Zi DE ZI INTEGRAL ÎNDEPLINIT!

Au trecut două săptămîni din a- ale tehnicii de calcul, aparate de zate ritmic, zi de zi, in condițiile cest an. O scurtă perioadă de timp măsură și control și alte produse. uuei ei'jciențe econom ca r.dicate. in care, desigur, este greu să Sint fapte care vorbesc despre dă­ Și totuși, din anchetele întreprin­ desprindem concluzii cu valabilitate ruirea in muncă a numeroase se de redacție în diverse unităti generală privind îndeplinirea sar­ colective muncitorești angajate din economice se desprinde concluzia cinilor de plan în cel de al doilea plin și cu înaltă răspundere în rea­ că, in perioada care a trecut din ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN an al cincinalului. Dar din faptele lizarea mobilizatoarelor sarcini ale acest an, ritmul producției in unele constatate in zeci si zeci de în­ acestui an, in spiritul exigențelor întreprinderi nu se situează la treprinderi de reporterii și cores­ formulate de tovarășul Nicolae nivelul posibilitățilo". la nivelul pondenții noștri putem spune că Ceaușescu la Plenara comună a sarcinilor de plan. Este vorba, de Anul LI Nr. 12 255 Duminică 17 ianuarie 1982 6 PAGINI - 30 BANI acolo unde consiliile oamenilor C.C. al P.C.R. și Consiliului Su­ fapt, de o practică mai veche, ali­ muncii au asigurat o temeinică pre­ prem al Dezvoltării Economice și mentată de mentalitatea că orice gătire a producției acestui an, acolo Sociale din noiembrie 1931 și in Me­ nerealizare din prima parte a unde se acționează energic pentru sajul de Anul nou. Avem de învins anului — considerată de unii d"eot .respectarea1 cu rigurozitate a nor­ in acest an multe greutăți determi­ firească ! — poate fi recuperată melor de ordine și disciplină, s-au nate atit de criza economică mon­ prin munca în asalt in perioadele înregistrat rezultate bune în înde­ dială, cit și de unele rămineri în următoare. O optică păgubitoare, Sub semnul voinței reciproce de a da dimensiuni plinirea planului. urmă in asigurarea bazei tehnico- car'e ascunde, în fapt, toleranta Iată și cîteva fapte sugestive. materiale — arăta secretarul gene­ față de neajunsuri in organica-ea Pină ieri, minerii din Paroșeni și ral al partidului. De aceea, este de ansamblu a activității p-oducti- Vulcan au extras peste prevederi­ necesar să acționăm cu toată ho- ve din întreprindere. față da aba­ le „la zi" 1 509 tone cărbune ener­ tărirea, in spirit revoluționar, pen­ terile de la disciplina muncii și tot mai ample rodnicei conlucrări româno-bulgare getic ; la rindul lor, petroliștii de tru lichidarea lipsurilor, întărirea disciplina tehnologică, incapacita­ la Schela de forai Zemeș. județul răspunderii și exigenței in întreaga tea unor cadre de răspundere de a Bacău, au atins, la una din sonde, viață economico-socială, făcind conduce și contro’a cu înaltă exi­ cota de foraj de 6 000 m — prevă­ totul pentru dezvoltarea bazei de gență sectoarele de producție. pe multiple planuri, ieri a continuat zută in proiect ; într-o altă unitate, materii prime și energetice, pen­ Stările de lucruri din cîteva în­ întreprinderea de confecții din tru ridicarea continuă a calității și treprinderi s nt concludente în a- Botoșani, s-au livrat suplimentar la nivelului tehnic al producției. Tot­ cest sens. Intr-o unitate a in­ export 60 000 produse, iar la în­ odată, aplicind neabătut noul me­ dustriei chimice nu s-a realizat treprinderea mecanică din Roman canism economico-financiar. auto- decit 80 la sută din producția a început fabricația de serie a unor gestiunei și autoconducerea mun­ fizică planificată pină acum, în noi tipuri de strunguri carusel, cu citorească, este necesar să asigu­ principal datorită neajunsurilor VIZITA DE PRIETENIE răm creșterea eficientei econom’ce, performanțe tehnice superioare. existente în aprovizionarea cu Datele de sinteză atestă că, în a productivității muncii, reducerea materiale (ca urmare a unor ne­ primele zece zile ale anului, pe an­ cheltuielilor de producție, sporirea glijențe proprii), proastei organiză ri samblul industriei s-au obtinut in continuă a venitului național. a asistentei tehnice la locurile de plus însemnate cantități de otel Cele cîteva exemple pe care muncă și unor abateri de la dis­ A TOVARĂȘULUI TODOR JIVKOV le-am prezentat înainte, ca și nu­ aliat, table de diferite dimensiuni, ciplină : intr-o a'tă u-itnte din alumină și aluminiu, fibre și fire meroase altele probează că încheierea convorbirilor oficiale dintre tovarășul artificiale, excavatoare, mijloace sarcinile acestui an pot fi reali­ (Continuare in pag. a V-a) Nicolae Ceaușescu și tovarășul Todor Jivkov

A devărul că pămîntul si unelte. Ba. cu atit mai roșia, vinăta. ceapa. zată. iar c’ădirea școlii se A\ este bunul cel mai de mult. Există o interdepen­ Prindeau din poiată găina dărîma. Astăzi le are pe preț al omului nu dentă intre munca celor de sau tăiau calupul de came toate. Are un C.A.P. care l-am descoperit noi, astăzi.. pe ogoare și munca celor din porcul sacrificat ,1a cultivă, cele 4 800 hectare de Mitologia l-a întrupat în- din fabrici și alte unităti Ignat. îndeletniciri tradițio­ pămint arabil cu griu. po­ tr-un zeu. dindu-i nume'le industriale de orice fel. Nu nale de care oamenii. p-> a- rumb. orz, sfeclă de zahăr, Gea, nume femeiesc, soco­ trebuie să se uite că pă- locuri. s-au cam indepărtat. întreaga săptâmină poți tind pămintul a fi marele mîntul este hambarul, că­ Unora începuse să li se pară crede că cele 5 sate sint gineceu dătător de viață, in mara noastră virtuală. Por­ mai lesne să cumpere puiul pustii. Obloanele prăvălii­ care rodește săminta ce se țile acestor hambare tre­ învelit in celofan, p’inea lor sint trase, ogrăzile goa­ transformă in hrană, pe buie descuiate cu expe- să o care de la oraș in le. De fapt, acestea sint care cu dragoste maternă o semne ale conștiinciozității, dăruiește oamenilor. Vechii ale hărniciei oamenilor al greci considerau puterea căror loc de muncă este pămîntului atit de mare și cimpul. Cele 5 sate trăiesc sfintă. incit au izvodit le­ mai viguros ca orie nd, genda lui Anteu. Acesta acolo, pe ogoarele C.A.P. era fiul Geei. Atacat fiind1 Cine a trăit la tară știe că de monștrii mitologici, sim­ țăranul pleca la c mp dis- țind că va fi răpus, era de-dimineață. înainte de ră­ de-ajuns să atingă cu talpa săritul soarelui și se întor­ trupul mumei lui. pămintul, cea in sat cind luna stră­ și se umplea de putere. A prin hărnicia lucea sus pe cer. Așa au putut fi răpus numai cind trăit țăranii și nici astăzi dușmanii aflind taina forței nu se poate altfel. lui. l-au împiedicat să mai ia contact cu Gea, ținîn- A gricultura este unul du-1 încleștat în văzduh, oamenilor săi Zi din sectoarele com­ pină ce Anteu și-a dat plexe ale economiei duhul. O legendă izvodită de Ioana POSTELNICU noastre. Prin suflul tnsu- dintr-o îndelungată expe­ fletitor rosto"o'it asuma riență a oamenilor, care au satelor, acestea și-au adus *tlyteles’eă’pămintul dă forță riența milenară pe-care -o saci. Iar zarzavaturile. de-4a ânuațe de /oria lor. *An de și existență. deține țăranul, imbinată cu piață. Grădina omului este zile ele_au_fumizaț tinefet Da... Pămintul are glas ceea ce civilizația Si tehnica o comoară. noatș aslt Kîț care a" ajutat" ~ la industriali■ ­ cu care ne șoptește: află tot au cucerit. Sintem tari dacă necesarul pentru gospodar. zarea tării. Acum e nevoie ceea ce păstrez în ființa nu ne despărțim de pămint, Bine lucrată, cu terenul ju­ de brațe de muncă Ia sat. mea pentru tine, fiule... Ca întocmai ca Anteu. dicios împărțit, cu un* sblariu Acolo de unde ne vine bine așezat, ea poate aveă piinea zilnică. Nu e ușoară să crești, să te întărești, să ămintul. ogoarele, gră­ munca asta, se face cu su­ fii folositor ție și locului dinile gospodăriilor produse ce-i pot prisosi și in care te-ai născut. P pe care le poate livra la doarea frunții. Dar ce oare gem de tot ceea fondul de stat. se C'Știgă fără greutate ? este întreaga tară s-a ce tin in inima lor si cer Țăranul nu e un funcționa- P stîrnit o mișcare, un să fie lucrate, săpate, fră- e peste 14 ani trăiesc, o care se așază la lucru la 7 îndemn. Un apel rostit mîntate, grăpate. pregătite D mare parte din an. in­ dimineața și pleacă acasă cu glas tare și răspicat, pentru a da apoi, rod de tr-un sat unde mi-am după 8 ore. El se află in competent și necesar. Satul bună calitate. Pentru asta ridicat o modestă căsuță. cîmp cînd se ingină nomtea nu trebuie să-și piardă fi­ trebuie mobilizate toate for­ Satul se numește Comana. cu ziua și părăsește c mpul zionomia și atributele spe­ țele, mințile și mai cu sea­ De fapt. o comună de care cînd se îngînă ziua cu noap­ cifice. chiar dacă civilizația mă inimile. Să-și aminteas­ țin 5 sate. Cînd am venit și tehnica au pus la dispo­ că oamenii de vremea cind eu nu exista electricitate, tea. Adeseori, mult după ce ziția țăranului înlesniri oră­ avînd nevoie de ceva din nuavea______canalizare, ___ ,.______străzi au răsărit stelele. în pri- șenești, Țăranul trebuie să sectorul agroalimentar in­ și șosele asfaltate, alimen­ vi-’j» asta —• sn-me n-e- rămină țăran chiar dacă a trau în grădina casei și tară, frizerie, magazin uni­ ^învățat să manevreze mașini smulgeau din pămînt carto- versal. Nu avea gară civili­ Sîmbătă, 16 ianuarie, au conti­ al Partidului Comunist Bulgar, nale, ale mișcării comuniste și rilor oficiale,\la dineu pe tovarășul nuat, la Casa Snagov, convorbirile pentru realizarea obiectivelor pla­ muncitorești. Todor Jivkov; secretar general al oficiale între tovarășul Nicolae nurilor cincinale. Convorbirile s-au desfășurat în- Comitetului Central al Partidului Ceaușescu, secretar general al In acest sens au fost relevate tr-o atmosferă de caldă prietenie, Comunist Bulgar, președintele Con­ Partțdtnui Comunist Român, pre- succesele obținute de popoarele ro­ de înțelegere deplină și stimă re­ siliului de Stat al Republicii Popu­ OȚELU ROȘU : 'ședmtele Republicii Socialiste mân și bulgar în dezvoltarea și ciprocă. lare Bulgaria. ( ĂTfTcu poporul, România, și tovarășul Todor Jivkov, modernizarea economiei, în înflori­ ★ Dineul a decurs în aceeași at­ secretar general al Comitetului rea științei, artei și culturii, în ri­ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, mosferă de caldă prietenie, de înțe­ 1 600 tone de produse secretar general al Partidului Co­ Central al Partidului Comunist dicarea bunăstării materiale și spi­ legere deplină și stimă reciprocă, siderurgice peste plan Bulgar, președintele Consiliului de rituale. , munist Român, președintele Repu- în care a avut loc dialogul dintre Stat al Republicii Populare Bul­ blicii Socialiste România, și tova­ cei doi conducători de partid și de A FI ÎN PREZENT S-a apreciat că rezultatele re­ rășa Elena Ceaușescu au reținut, stat, întreaga vizită a înaltului Colectivele de muncă de Ia în­ garia. marcabile obținute de România și treprinderea „Oțelul Roșu" pun în miezul iernii, tunci cînd privește un muritorii autori ai Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Bulgaria în construcția socialistă sîmbătă, după încheierea convorbi- oaspete bulgar în țara noastră. un accent deosebit pe disciplina cind omătul este de o trecut atit de bo’at in Mioriței, ai Meșterului Ceaușescu și tovarășul Todor Jivkov constituie o bază temeinică pentru tehnologică și folosirea la maxi­ palmă domnească, cum imoliniri. cu atitea iz- Manole si ai Tinere­ au procedat la o informare recipro­ dezvoltarea fructuoasă, multilatera­ mum a capacităților și timpului ii scria un om dintr-un binzi’ ce not sta cj ții fără bă'rin-tn ’si că cu privire la mersul construc­ Partidă de vîndtoare sat moldovenesc altui cinste alături de cele vieții fără de moarte, lă, a colaborării dintre cele două efectiv de lucru. Ca urmare a om dintr-un sat bu­ mai st-ălucite capodo­ conți nuind cu învăța­ ției socialiste în România și Bulga­ țări în interesul ambelor state și acestui fapt, a întăririi ordinii covinean (primul se pere a'e literaturii u- turile luminatului ria, asupra modului cum acționea­ Răspunzînd invitației tovarășului Stat al Republicii Populare Bulga­ popoare, vecine și prietene, al cau­ Nicolae Ceaușescu, secretar general și disciplinei, de la începutul chema Ion Creangă, niversale 7 Si spre ce domn Neagoe Ba- ză organele și organizațiile de zei socialismului, progresului și pă­ ria, a participat, sîmbătă, la o anului și pină acum, aici s-au iar celălalt Mihai E- e chemat scriitorul de sa’ab. adevă-at cod de al Partidului Comunist Român, partidă de vînătoare în păduri si­ minescu). iarna cînd a-i cind privește în partid, toți oamenii muncii din cele cii în lume. președintele Republicii Socialiste realizat peste prevederile de comportament civic :si tuate în județul Dîmbovița. plan 1 600 tone de produse side­ zăpada căzută dincolo viitor ? Ca-e. deci, sint moral, cu Descrierea două țări pentru înfăptuirea hotă- Cei doi conducători de partid și România, tovarășul Todor Jivkov, de eeamuri ne amin­ acele linii de forță Moldovei a principe­ rîrilor Congresului al XII-lea al de stat au continuat, de asemenea, secretar general al Comitetului Tovarășii Nicolae Ceaușescu și rurgice., Cu realizările cele mai tește de munți Înde­ ca-e lează t-ecutul de lui academician Dimi- Partidului Comunist Român și schimbul de păreri în probleme ac­ Central al Partidului Comunist Todor Jivkov au luat parte, apoi, bune se prezintă colectivul ote- părtați si de izvoare viitor trecind prin pre­ trie Cantemir. cu ne­ tuale ale vieții politice internațio­ Bulgar, președintele Consiliului de la un dejun vînătoresc. lăriei Siemens Martin, care a limpezi ca lacrima, zentul căruia el. scrii­ întrecuta Țiganiadă a respectiv ale Congresului al XII-lea realizat în plus mai bine de 600 iarna cind totul se în­ torul României socia­ lul Ion Budai Deleanu. _ tone de oțel, lucrătorii de la la­ toarce la origini pen­ liste. îi este nu numai cu Testamentul Vă- minorul de 550 mm. care au un tru a renaște incă o ma”tor nu numai cro­ cărestilor. cu înflăcă­ dată în primăva-a ce nicar. ci. alături de'toti rării luptători pașop­ plus de 645 tone laminate finite, se presimte, iama e tiști în fruntea căro­ iar cei de la bare t-ase din otel răstimpul emoționant ra se cuvine să-1 do- IMAGINI DIN ALBUMUL ÎMPLINIRILOR SOCIALISTE — peste 315 tone. O notă bună si fericit cînd gospo­ însemnări de menim ne .acel rege pentru acest început de an se darul. simțind incă in al rozziei" ca-e a fost Buzăul a fost reconstruit din te­ întreaga producție a anului 1965 se duc utilaje tehnologice complexe modern, un nou cinematograf, sute cuvine si laminatorilor de tablă, brațe truda anului ce Vasile RE3REANU Vasile Alecsandri. melii, prezentind astăzi imaginea obține acum in numai 19 zile ! în pentru metalurgie, chimie și prelu­ de unităti comerciale. De la 1 ia­ * care, pe lingă sporurile de pro­ a trecut si aromind Trecind anol os sub unui oraș modern, înfloritor. Au ă- prezent, la Buzău se realizează în­ crarea țițeiului, aparataj electric de nuarie 1932, tinerii buzoieni au de­ încă a recoltă împli­ arcurile adevăratului treaga producție a țării de aparate joasă tensiune, timplărie metalică și ducție realizate, se mîndresc si părut puternice platforme indus­ venit proprietarii unei case a cul­ cu calitatea deosebită a tablei nită. se gindește de-a- concetățenii săi. ii este triumf al literelor ro­ triale. Beneficiind an de an de im­ de cale, de cord metalic, precum și altele. Produsele realizate de indus- turii, științei și tehnicii, urmind ca cum la brazda reavă­ ți făurar ? mâne înălțate de Mihai * portante fonduri de investiții, prin anul acesta să fie dată in folosin­ laminate. (Nicolae Cătană). nă de dună dezgheț si Eminescu. Ion Crean­ hărnicia locuitorilor săi municipiul ță și o sală polivalentă. Se află în * la grăuntele ce va per­ Fără îndoială că gă. Ion L’i -a Cnra "a- Buzău a devenit un puternic centru curs de finalizare noi si moderne petua viata seminței acea coordonată ce ii le. loan Slavici. Titu ! industrial. Numai in ultimele două AZI, MUNICIPIUL BUZĂU ansambluri de locuințe — „Epis­ CLUJ-NAPOCA : lui si a seminției noas­ conferă literaturii ro­ Maiorescu si aiungind cincinale, pe harta industrială a Bu­ copiei", „Dobrogeanu-Gherea", î tre. mâne o direcție pro­ la eno"a modernă in- „Broșteni" și „Unirii" — tot atitea prie si o uimitoa-e u- nobi’ată d» semnături­ zăului au apărut 180 de noi capaci­ Atenție deosebită Scriitorul, care e si nitate i’eo’-a fi că si tăți de producție. Valoarea produc­ 95 la sută din producția de plase tria buzoiană sint exportate în peste cărți de vizită ale hărniciei și pa­ el gospodarul nu nu­ le lui Mihail Sado- sudate, 74 la sută din producția de 50 de țări ale lumii. siunii buzoienilor, care vor să facă mai al limbii ca un temporală este patrio­ veanu. Liviu Rebrea- ției industriale a municipiului Bu­ electrozi de sudură. 45 la sută din în ultimul deceniu s-au construit din urbea lor un punct de referință planului de export fagure de miere, ci si tismul ei omniprezent. nu. Tudor ArgheZi, zău a crescut de la 2,1 miliarde lei producția de sirmă trasă, 25 la sută și dat in folosință aproaoe 18 000 de in constelația împlinirilor socialiste. al marilor responsabi­ Nu a fost scriitor- de Lucian Blaza. Horten­ în 1970 la 11,3 miliarde lei in 1980, din necesarul de prelucrate din apartamente, s-au înălțat o fru­ (Steliau Chiper. corespondentul Planul pe 1932 al întreprinde­ lități. al formării con­ seamă care să se fi sia Panadat-Bensescu. rii „Unirea" din Clui-Naooca exprimat in limba ro­ Geor«e Bacovia. Camil iar in 1985 va atinge 18 miliarde lei. mase plastice. Tot la Buzău se pro- moasă casă de cultură, un spital ..Scinteii"). științelor. al cultivării mână si care să nu se prevede o creștere a exportului adevărului si frumosu­ Petrescu. George Că- * lui. iubește cu deose­ fi identificat întru to­ linescu si mai an-oa- cu 35 la sută fată de 1981. Pen­ tul- cu destinele nea­ oe de noi la Zaharia tru realizarea acettei sarcini im­ bire’acest monumental mului său. Si aici tre­ moment a'b ca o oan- buie să subliniem fap­ Stancu si Marin Pre­ portante. organizația de partid, tă-bilant si ca o pan- da. toată această vas­ tă-oersoectivă. acest tul esențial că aceas­ tă. uriașă oanommă consiliul oamenilor muncii au ta s-a petrecut nu nu­ ne anare atit de mult luat din vreme măsuri tehnice munte de anotimp de mai in perioadele de oe creasta troienită a liniște, de înflorire, de legată de istoria na- și organizatorice pentru ca pro­ căruia poate scruta cu rio'a’ă. a*'t de mult triumf, perioade cu fiecare dintre iluștrii ducția prevăzută la export să mai multă limpezime care istoria a fost pen­ fie pregătită din vreme, temei­ si cuprindere toamne­ artiști a fost în ega­ le. sute și mii. ale li­ tru noi atit de avară, lă măsură sl cetățean, nic. în prezent se află în dife­ ci si în epocile de res­ teraturii de oină la el triște. de mari cum- si om oolitic, si edu­ rite faze ale procesului de pro­ si orimăverile încă ne- nene. în marile încer­ cator. incit scrisul nu ducție peste 80 de batiuri ce intrupate. acele primă­ cări. tocmai atunci ne mai anare ca un constituie suportul principal al veri la înflorirea căro­ cind mulțimea avea act in sine ca un ioc mașinilor de filat bumbac, in. ra el insusi. scriitorul mai mult nevoie de a- gratuit, ci ca o prelun­ de azi. e chemat să cel clas îmbărbătător gire firească a fantei, cînepă etc. Fiind repere de o narticioe cu orooriu-i care, ca un stinda-d. complexitate deosebită, reali­ el insusi fiind faptă, cuvint si cu nrooria-i să o conducă sore vic­ ari -»vo’’>tio->ar. zarea lor a fost încredințată ce­ inimă. torie. lor mai bune formații de lucru. Ce i se dezvăluie înceoînd cu îndepăr­ (Continuare Zona industrială a Buzăului (Alexandru Mureșan). scriitorului de azi a- tării. nestiutii si ne­ în pag. a IV-a) 7 PAGINA 2 SClNTEIA — duminică 17 ianuarie 1982

:i. s . ’ • si? Ai IO £ \ 1; tl ■> :W X;X;X;:< >X< >$.'x <• A £ S-’J:: w 8 îy: :x<; 7: i •> •.xe..,A 4 SȘ;®: >>84Cww:&®wWW’W ■» Opinii ale oamenilor muncii despre A RĂSPUNDEREA IN MUNCĂ Șl IN VIAȚĂ „Dacă mulțumirea nu are în ea jarul „Avem datoria de a forma specialiști „Cum s-a redresat cooperativa? nemulțumirii, al autodepășirii, cu o gîndire vie, revoluționară, Firesc: am pus umărul cu toții, nu valorează mai nimic" animați de un fierbinte patriotism" am întărit ordinea și disciplina" Maistrul Dumitru Drăgan m-a dus în — Aveți in urmă multi ani de carieră selor. la o activitate de producție eficien­ în urmă cu cîțiva ani, într-un reportaj Încurcătură de la Drimele vorbe. didactică, tovarășe prof. dr. docent ing. tă. în același timo. fostul student si-a publicat în „Scînteia", vorbisem despre — Nu crea am ce să vă snun — a zis Vasile Ababi. Aici. Ia facultatea de teh­ format convingerea — in amfiteatru. în producțiile slabe ale cooperativei agricole el preocupat. Sîntem la înceout de an. nologie a chimiei, din cadrul Institutului hala de Droductie a facultății ori în acti­ de producție din Niculițel (județul Tul- Să ne uităm în urmă nu avem timp. politehnic Iași, au trecut prin „amfitea­ vitatea de cercetare — că. mai ales azi. cea), după ce multă vreme cooperativa — Să Drivim. atunci. înainte. Ce pla­ trul muncii" dv. 32 de promoții. O primă procesele industriale se află într-o schim­ obținuse rezultate strălucite. Declinul fu­ nuri aveți ? întrebare : ce se formează mai greu, un bare rapidă, fără precedent. El trebuie să sese urmarea unei stări de indisciplină și — Sîntem în mijlocul lor. le făurim, inginer ori gindirea economică a aces­ fie conștient de faptul că ceea ce a în­ delăsare de ale cărei cauze conducerea de în atelierul nostru se montează masini- tuia ? vățat în facultate îl va „tine" cel mult pe atunci a cooperativei nu fusese deloo unelte. altele urmează să sosească, une­ rj ăspunsul meu ar putea să deter- 5 ani fată de circa 20 de ani mai înain­ străină. Am revenit la Niculițel în iarna le lucrează în draci — Drimele 35 blocuri IX mine... reformularea întrebării. De te. în al doilea rînd el trebuie pregătit aceasta, după trei ani... Președintele e motor au intrat în operații de nrelucra- ce ? Pentru simplul fapt că, după psihologic pentru schimbarea necesară. în altul, a fost ales in 1979. în februarie, se re. Dar eu am mereu sentimentul că sîn­ opinia mea, calitatea de inginer, de spe­ interesul producției, al tinerii cadenței cu numește Gherasim Cirimbei. si e un vechi tem în întîrziere si asta mă îndîrieste... cialist într-un domeniu oarecare, azi — cele mai noi cuceriri în stiintă. Iată de activist de partid în domeniul agricultu­ — De demarat ati demarat în primă­ chiar și în științele umaniste 1 — cuprin­ ce avem datoria de a forma specialiști rii. țăran la origine si rămas țăran în vara trecută și, mi se pare, cu succes. de, nu poate să nu cuprindă, și gindirea cu o gindire vie. revoluționară, animați suflet si în felul de a iubi pămintul si Motorul diesel de 360 de cai putere a economică. Din simplul motiv că orice de un fierbinte patriotism. De oamenii ce-1 fac să rodească. umnlut atunci, cu elasul lui Duternic. a- activitate umană, cu atît mai mult în lu­ — Si ce face facultatea pentru a-i an­ Reporterul: Ce s-a întîmplat în acești ceste hale ale „Automecanicii". Era un mea în care trăim, țintește o eficiență trena din plin pe viitorii specialiști, știut trei ani ? motiv de mulțumire. concretă, măsurabilă, nimeni nu investeș­ fiind că practica este mama invătăturii ? Gherasim Cirimbei s S-a întîmplat ca * ntr-un fel, da Dar mulțumirea dacă te, nu cheltuiește energie, inteligență tudenții — și, evident, cadrele di­ trebuia să se întîmole : am pus umărul / nu are în ea jarul nemulțumirii, al etc. pînă nu socotește avantajul acestui dactice — sînt preocupați de fina­ cu totii. am întărit ordinea si disciplina. autodepășirii, nu valorează mai ni­ efort. Slizarea multor teme de cercetare, cu — Se vorbea pe atunci foarte mult mic. Uitați-vă in hală : sînt primele eficiență exactă. La catedra noastră, de despre indisciplină... Maistrul Dumitru Drăgan (primul din — Sînt. toate acestea, idei pe care le — Și asta nu însemna nemuncă t blocuri motor venite de la turnătorie — promovați si de la catedră ? exemplu, se cercetează de mai mulți ani Președintele cooperativei agricole de capetele de serie. Acesta-i demaraj de stingă) soluțiile întrebuințării tufului vulcanic, do­ Ce este, in fond, disciplina sau indisciplina producție din Niculițel, Gherasim Cirimbei drum lung, acesta-i momentul de accele­ e-nțelege că da. Iată, graficul ce meniu în care, precum se știe, avem mari acolo unde totul se bizuie pe muncă 7 rație și noi mai montăm încă utilaje... Nu Sse află la îndemînă aici l-am fo­ rezerve. Ne preocupă, de asemenea, per- Muncă sau nemuncă, asta este. De ce să mai am răbdare. Președintele țării ne-a cipllna noastră. Iată un tînăr strungar, losit de curind la o lecție finală. fectionarea unor procese tehnologice. Mă ne ascundem pe după cuvinte ? tovarășului, aă-1 rugăm să se îndrepte, iar bun meseriaș, a întîrziat o dată, de două Vreți să mă ajutați să-1 desfășor? Priviți la — Dar nici să simplificăm. lapte tot să nu avem de la vacile lui... cerut. în Mesajul de Anul nou. să facem rog. nu-i locul aici să fac inventarul tu­ — Să înțeleg că n-ați făcut așa ? din anul 1982 un an al eficientei, al cali­ ori. de trei ori si. cu toate intervențiile aceste scheme. Datele cuprinse aici fac turor temelor aflate în șțudiu. in cerce­ — Ba să simplificăm. Dacă vrem tății superioare. Ne-am pregătit pentru noastre, oărea că o va tine lanț. Am parte din patrimoniul cercetării mondiale. tare ori în faza de experimentare. Im­ să ajungem la rădăcina lucrurilor. Cînd un e mult nu mai facem așa. îi tra­ acest moment, aș spune, cu ardoare. hotărît cu totii. ca măsură mal drastică, Ele se referă la rezervele de resurse ale portant este că viitorul specialist este an­ om nu respectă programul de muncă i se Dgem serios la răspundere mai în- — Ati reușit. în scurt timp, să înche­ trecerea în alt atelier. Terrei. Pămintul nu-i un sac fără fund, trenat în toată această căutare, că parti­ zice că e indiciplinat în loc să i se spună tii De conducătorii formațiilor de — Cred că i-a Părut bine că a scăpat din care să scoatem. Ia nesfîrsit. petrol, românește că e puturos. Cînd unul por­ gați un colectiv bun. Ce motive de ne­ de mustrări. • cipă de la A la Z la ounerea în practică muncă. Răspundere materială vreau să mulțumire ati avea ? cobalt, fier. aur. argint, cărbune etc. Este a unei idei, că trăiește toate satisfacțiile nește la cîmp după ce soarele e sus și zic. Iar el. la rîndul lor. nu mai umblă cu... Un colectiv nou este un organism ine a spus că i-a părut bine? Nu, ideea-ax a cursurilor noastre cu studen­ dar si avatarurile muncii de cercetare în pierde orele cele mai bune de lucru, cînd vorbe. Ci umblă la aplicarea normativelor mai complicat ca un motor nou. pen­ Cnu i-a părut bine. Cei care l-au ții. căutînd astfel. Drin toate mijloacele sprijinul producției. un șef de formație în loc să organizeze și de muncă si a sancțiunilor legale. Mai tru că este. înainte de toate, un orga­ primit, l-au „bănuit" — era și nor­ didactice de care dispunem, să-i conștien­ — Spuneați că. in acest proces complex, să supravegheze munca oamenilor săi lasă săotămînile trecute a venit la mine o fe­ nism viu. delicat, sensibil Omogenizarea mal — că nu a făcut față exigențelor tizăm de această realitate care se nune să-l numim al punerii in practică a unei totul să meargă de la sine, cînd cineva meie si mi-a cerut să intervin eu ca să lui este o problemă de adîncime. sudu­ muncii de aici, și el a simtit : a cu acuitate și în țara noastră. După cum idei tehnice, studentul trăiește toate ava­ face o lucrare de mîntuială sau n-o face fie reprimită la muncă in zootehnie. în- ra interioară nu se face de la sine. înțeles că nimeni nu .este indispen­ se poate constata, noi căutăm să fixăm tarurile ce însoțesc de regulă acest de­ deloc, noi zicem că e vorba de indiscipli­ trucît șeful de fermă, ne nedreDt — da. Dacă aș vrea să-mi reprezint gra­ sabil într-un loc pe care nu-1 res­ educația antirisioă într-un context mai mers. Dă piept în asemenea împrejurări nă. Cînd. de faot. e vorba despre nemun­ în cazuri din astea, totdeauna cel în cau­ fic situația as trasa două linii paralele : pectă. și a tras concluzia : văzînd că larg, lucru firesc. deoarece asemenea și cu unele mentalități, este pus in situa­ că. despre înșelăciune, despre ..ciupeala" ză va susține că e „De nedreDt" — n-a una semnifică gradul de dificultate al sar­ este scos dintr-un loc ..fierbinte", către preocuDări sînt. nu mai e nevoie să in­ ția să le escaladeze ? Altfel spus : să timpului de lucru. De ce stă cîte unul în mai vrut s-o Drimească la lucru. „Si dacă cinilor. cealaltă capacitatea noastră pro­ care sînt îndreptate toate privirile uzinei, sist. la scară planetară. aprecieze lucid raportul dintre ideal și coada sapei și se uită ceasuri in șir în e ne drept 7“ — am întrebat-o. „Pe ne­ fesională. a intrat în oanică si a început să acțio­ — Miine. studenții de azi vor lucra In realitate ? gol ? Că-i indisciplinat 7 Aiurea : e pur și drept. zău 1, s-a iurat ea. N-am făcut — Atunci, este bine. neze cum l-a tăiat De el capul. Tatăl diverse compartimente ale economiei na­ — Cum să nu ! în fond facultatea nu simplu leneș... Iar lenea asta, dumnea­ nimica 1". Am cercetat si. intr-adevăr, fe­ —Nu e încă bine, pentru că trasez o lui lucrează tot în uzină la noi. Trimis ționale. Cu alte cuvinte, ei înșiși vor fi creste specialiști de „seră", ci oameni cu voastră spuneți-i indisciplină dacă vreți, meia... nu făcuse nimic. Adică nu munci­ a «treia linie care reprezintă potențialul de fiu. a venit de cîteva ori să ne cea­ chemați să promoveze chibzuiala, măsura, un dezvoltat simt al realității. Revenind are. un singur leac : să nu fie plătită și se. Si i-am spus : .îmi Dare rău. hotărî- creativ al colectivului si e /Paralelă cu ră socoteală de ce si cum. I-am cerut răspunderea în folosirea resurselor de la idee, vreau să soun că mai sînt locuri răsplătită, să ții seama de ea cînd vine rea șefului de fermă e dreaptă 1 îmi pare celelalte. _ noj socoteală de qe întîrzie si el de la care dispunem. unda introducerea noului nu se face lin. ziua răspîaței pentru muncă, Cind zece rău si centru că m-ai mintit si m-ai fă­ — Păi. nu e bine T serviciu. Dentru că de-acasă oleca îm­ ■* nteleg,. cred, unde... bateți. Este unde experimentul se lovește de spirite oameni pierd vremea bună de lucru din cut să-mi pierd vremea. Mergi si lucrea­ ns;tr . s-rcr-: preună cu fiul său. si asa mai departe. vorirâ "tMce se întlfrtplă la punctul înguste; rutiniere; unde se apelează eu cauza tembelismului unuia care n-a orga­ ză la cîmp". Vreau să vă soun că noua a» u prea este bine. Pentru ce avem Pînă la urmă, a venit împricinatul sin­ / crea mare larghețe la rezultatele cerce­ nizat sau n-a asigurat ceea ce cădea în revoluție agrară asta înseamnă : a revolu­ |V de făcut acum ar fi bine, mulțumi­ de impact al specialistului cu rea­ sarcina lui să organizeze ori să asigure, tor. Mulțumitor este însă un cuvînt gur la noi : ..Am greșit — a recunoscut. litatea din uzină. Studenții noștri pășesc tării altora — ceea ce Înseamnă valută ționa concepția despre munca din agricul­ N-o să se mai întîmole. Nu mă lăsati !“. ca stagiari in uzine fără trac, multe din — si. mai ales, unde de abia se așteaptă pune-1 să plătească el timpul total care tură. care mie nu-mi place deloc. L-am lăsat, totuși, o lună. în celălalt a- un eșec (nu toate ies din primul foc. la s-a pierdut... Și-atunci o să vedeți ce dis­ — Am auzit, nu aici. In altă parte, — Nu vă înțeleg. instalații le sînt cunoscute nu numai din telier si a fiert bine. Atunci, de-abia. l-am cursuri, ci și din atelierele de producție întiiul experiment) ca să se justifice ciplinat devine omul nostru... și o teorie cum că țăranul n-ar fi fost — A fi mulțumit de tine la un mo­ ...optica (sau opticile) amintite. E de la — Cam drastic... ment dat înseamnă a atinge Plafonarea. chemat înaooi. în fiecare zi devansează ale institutului, din perioada de practică obișnuit cu o disciplină riguroasă și că ceasul cu 10—15 minute, bibilindu-si ma­ și de realizare a unor contracte de cola- sine înțeles că nu dezarmăm în fata ob­ i-ar fi necesar un timp de „adaptare"... Adică, ești terminat, nu mai a^teoti ni­ șina. oregătindu-si-o. stacolelor de acest fel. că în atari împre­ rastic, desigur. Dar. în privința asta, mic. capăt de drum, liniște. borare-cercetare încheiate cu diferite în­ duhul blindetii înseamnă... indisci­ ăranul e un om minunat. Si a știut — Spuneați că aveți senzația că nu vă treprinderi. Este rezultatul rodnic al po­ jurări mai outin dorite, dar care tin de D — Pînă la un punct, cred că afirma­ ajunge timpul... viata-viată. studenții de lingă noi se că­ plină. Că nu toti oamenii se ruși­ dintotdeauna să muncească zdravăn. ția este exagerată. înseamnă că niciodată liticii partidului privind integrarea învă- nează cind li se face mustrător cu dege­ rMuncește cu praful De ochi, e mi­ țămîntului cu viața, cu producția. lesc. caDătă outeri. gustul luptei, ca să n-o să putem gusta mulțumirea ? impul ? îl drămuim cu picătura spun asa. Cu atît mai mult cu cît ei vor tul si atît. Dimpotrivă, unii joacă această nerul pămintului. E de-a dreptul impre­ — Ba da. dar eu mă refer cu necaz la Tși el caută să ne fugă printre de­ — Ne-ar interesa mal ales optica cu conduce mîine nu numai Drocese tehno­ carte, a „greșelii" si trag chiulul De ca­ sionant cind îl vezi cum transpiră, cum ii mulțumirea suficientă. Dacă dincolo de ea gete. Fiecare picătură înseamnă care noul specialist face intiiul pas in logice. dar si unităti industriale si vor pete. Da. a „greșit" omul, ne-a diminuat lucește fața în soare. El este cel care ne nu mai este nimic, nu mai vrei ceva mai o mașină-unealtă proaspăt sosită în uzină. avea de făcut fată tuturor marilor pro­ rezultatele muncii, si-a rîs in barbă de hrănește pe toți. Sigur, n-a foșt învățat cu bun de la tine si de la cei din iur. ești hală, montată cum trebuie și pusă ra­ — Oricum, este ontica omului realist, bleme ale dezvoltării. munca si de hărnicia noastră, iar noi ii un program ca cel din uzină, la minut. terminat. pid în funcțiune : sau un alt reper pregătit psihologic pentru climatul uzinei iertăm, zicem că a greșit, că omul e su­ Dar o disciplină a avut întotdeauna. Că — Si cum ar trebui să fie a treia linie executat pentru unul din primele 35 potrivit căruia fiecare trebuie să-si aducă Ilie TANASACHE pus greșelii. Asta nu înseamnă a încu­ l-a obligat la ea natura muncii lui și am­ paralelă ? de motoare. Mă uit alături, la cei care contribuția la mai buna folosire a resur­ Manole COR CĂCI raja... indisciplina 7 Că sint multi care fac biția lui de om harnic. Ca să te scoli de — Să urce, să le Intersecteze De cele­ ridică și‘finisează o nouă hală pentru li­ pe naivii... Că au orins ei cum e ..șme­ la două noaptea și să pleci la prășit, să te lalte două, să fie mereu în depășire. Si. niile motorului nostru. Este în continua­ cheria"... îl întreb, de exemplu. De un în­ scoli la unu noaptea ca să culegi fasolea ca muncitor, nu DOti să consideri situa­ rea acesteia. Și eî fac la fel. Chiar grijitor : „De ce. măi frătioare. nu dau va­ pînă nu dă soarele, să alergi pe cimp cu ția normală decît atunci cînd simți ne­ în cele mai mărunte lucruri — aparent cile tale laote ? Că doar ti-am dat un lot sapa in mină după fiecare ploaie ca să voia reciclării, a împrospătării cunoștin­ mărunte — dăm răspunsuri la întrebă­ de vaci bune". Iar el ridică din umeri sl tai buruienile, să te scoli iarna de două- țelor si do”intelor. Si. în cazul colectivu­ rile care ne stau mereu ne buze. face o figură nedumerită, nedumerită. trei ori pe noapte ca să dai de mincare și lui — la fel. noti să soui că omogeni­ — De exemplu ? „Nu știu, tovarășe președinte, să mă ia apă la vite... toate astea nu erau disci­ zarea lui se produce complet sau nor­ — Chiar si acest fapt, care mi-a tre­ dracu dacă știu... Că de mîncare Ie dau plină ? Ce noutate introducem noi acum mal numai atunci cind se reciclează me­ cut ca fulgerul pe sub ochi : doi frezori să plesnească...". Și. intr-adevăr, vacile cerînd să se muncească serios ? Altceva reu. cînd ce a acumulat se reîntoarce în lucrează unul lingă altul. Unuia 1 s-au din lotul lui erau umflate de atîta s-a intîmplat. A fost o vreme, cam lungă, producție sub formă de noi idei tehnice, uzat pastilele de vidia. Celălalt, avînd o mincare. „Și zi asa. Costică. nu știi. cînd, printr-o proastă înțelegere a muncii raționalizări, rezultînd de aici eficientă clină de răgaz, i le schimbă el Dentru ca Habar n-ai. nu-i așa ? Dar ia spu­ în comun, unii s-au dezvățat să munceas­ superioară. primul să nu piardă ritmul. Dar asta este ne-mi mătălută. de ce stă mizeria de că. Dar tot ce se intim plă acum în agri­ — După cîte mi s-a spus, sînteti un o chestiune măruntă. un deget pe vacile tale ? De cînd nu le-ai cultura tării este menit să așeze lucrurile astfel de colectiv. — Semnificativă, însă. mai curățat, spălat, tesălat ? Unde ți-e pe drumul unei munci serioase, eficiente. a, dar fiecare vrea mai mult, fie­ — Este ! Sînt multe întrebări De care tesala. mai știi ? Ai vrea doar să le arunci Acest scop îl au si recentele reglementări care dintre noi. De aceea, sîntem ni le ridică timpul. Mereu îi zicem : „Stai, acolo cu furca niște mîncare și să te pre­ privind stimularea materială a muncii Dfoarte atenți la „bătăile" neregu­ timpule. avem multe de discutat !“. îmi zinți la muls... Și faci pe neștiutorul, poate noastre prin justa evaluare a prețurilor de late care se mai ivesc în viața colectivu­ spun, cîteodată. că timpul are forma a- s-o prinde... Vaca ta de acasă o speli tot achiziție a produselor agricole, în directă lui și prima întrebare care ne-o punem cestel hale ne care o umDlem cu ma- la două zile, o țesali, o îngrijești... Iar aici legătură cu interesul pentru sporirea pro­ este : „De ce ?“ — și nu ne lăsăm pînă sini-unelte. alcătuind linia numărul 1 bloc faci pe naivul, pe neinstruitul... Și trîndă- ducțiilor. nu lămurim cauza, înlăturînd-o. motor. îl ținem prizonier aici. îi dăm vești. Costică... — înseamnă că la dumneavoastră lucru­ — De pildă ? Un caz concret. puzderie de răspunsuri prin munca noas- - Și? rile sînt pe drumul cel bun ?... — Să luăm un caz din capitolul întîr- t-ă. dar așteptăm, cu inima bătînd. să-i — Eu cred că c doar un început. Multe, dăm răspunsul cel mare: cele 210 mo­ i-ar fi urmat să-1 criticăm în ședin­ foarte multe mai aVem de făcut. Zieri la serviciu. toare care vor fi livrate în 1982. ță. să spunem o mie de vorbe des­ — Sînt ? pre respectarea disciplinei de pro­ — Mult succes 1 — Se întîmplă rar. Ne mîndrim cu dis- Dionisie ȘINCAN Prof. dr. docent Vasile Ababi cu studenții săi in laborator gram etc. etc. Să-i dăm leafa Întreagă Mihai CARANFIL

în vara anului 1975. por­ vine la Spitalul „Brâncove- (sigur) și, lovitură de tea­ Realitatea este că perse­ cat aparatura, a tăiat firele se satură de abcese post­ făcut un curs de un an și spirituale, aveți și aici veți rămîne credincios cul­ țile unui penitenciar se nesc", complex medical de tru, descoperă credința cutorul și prigonitorul (îl electrice. Numai că acel operatorii, de plombe care ați devenit stomatolog. „frați de credință", cum le tului baptist (dacă veți ple­ deschideau larg pentru a înalt prestigiu, unde unii (adevărata credință — zice place să vorbească despre „cineva" a fost... chiar el, țin trei zile, se satură ca în Deși nu aveți titlul de doc­ ziceți dumneavoastră. ca, bineînțeles !) ? lăsa să treacă prin ele un dintre cei mai buni medici el — pentru că. cu 49 de „prigoană") este el. Lucra după cum i s-a demonstrat loc de extracții să li se ci­ tor, deși nu v-ați ostenit să Iar se înfurie : — Pot să devin budist om între două virste, nu ai tării, ajutați de o apara­ ani înaintea revelației, pri­ Ia cabinetul stomatologic fără putință de tăgadă. tească din cărțile sfinte șl vă prezentați la examenul sau brahman. Domnul ho­ prea înalt, dar bine legat, tură de excelent nivel, își mise. ca milioane de inși al uzinei „Electromagneti­ Pe scurt, face eforturi cer ca Nicolae A. să-i pă­ de primariat. deși ați fost — Logica, logica... Ve­ deți numai șabloane, dar tărăște— fără semne particulare. îndeplinesc zi de zi. cu de vîrsta lui. o religie). De­ ca". pendinte de Spitalul disperate să fie... persecu­ răsească. Consiliul oame­ condamnat pentru luare E tare credincios Nico­ Trecea afară ; ispășise o abnegație, cu cinste, fru­ vine creștin după evanghe­ „Brâncovenesc". A început tat și nu reușește. îi scrie nilor muncii din spital de mită, lucrați la această peste logică există logica credinței. lae A., nu-i așa ? După condamna-e pentru luare moasa lor menire. lie. Și trăiește așa, dar nu să respingă sistematic pa- șefei sale : „Doamnă, dia­ consideră cererea lor înte­ policlinică foarte bună. Vă cinci minute ne spune că, de mită. Faptă murdară — ...Anii trec și într-o zi cu mult, doar cîteva luni, pen- cientii (zeci de cazuri) spu- volul are și el planurile meiată și medicul este mu­ întreb incă o dată : pentru Nu are rost‘să deschid o de fapt, nici stomatologie agravată de circumstanța ninsoare a acestui anotimp, discuție de logică transcen­ nu e sigur că va face acolo. că insul eliberat făcea (și la ora 9 dimineața, patru dentală, așa că îi spun : face) parte din nobila stir­ medici (colegi ai celui des­ — Dacă vreți, stomatolo­ pe a slujitorilor lui Hipo- — Sînteti. după cum ați gie puteți să nu faceți și pre care vorbim), doi alți declarat, adept al cultului în țară. De ce plecați ? — crat. Mai exact, este sto­ factori de răspundere din creștin după evanghelie. matolog și le pretindea oa­ unitate și mai jos iscălitul îi spun, deși gindeam : menilor care veneau să-și îl așteptăm la o discuție. Renegarea propriei existențe? — Nu. am fost. Acum acest „nerealizat" într-o trateze dantura să-i plă­ Trece sfertul academic, sint baptist. policlinică foarte bună, ce tească lui ; a fost dovedit mai trece încă unul și cel — Cum. in doi ani v-ațl ar putea face acolo ? Avea de trei ori și a fost con­ care îl convocase cu o zi convertit și v-ați și recon­ dreptate un coleg al său : damnat la cîte doi ani în­ înainte ii dă un telefon Pretextele comico-triste ale unui sectant aterizat în cultul... dezrădăcinării verts ? ar cădea la examenul de chisoare pentru fiecare acasă : libera practică doar pentru fantă (a executat doi in to­ — N-are importanță in că uită mereu să se spele... tal). După care a fost re­ — N-ați venit. cît timp. Apropo : noi de ce tole­ răm ? partizat să lucreze la una — Ninge... (Pauză) tru că. atenție, a doua lo­ nînd ba că n-are aparatură, lui. Dacă am știi (sic 1 — tat Ia o policlinică din ce vă socotit! nerealizat Ia te uită ! Nicolae A. din unitățile medicale de — Dar dacă va continua vitură de teatru : depune ba că n-are materiale. La n. n.) să vedem..." — după plin centrul Capitalei. Cu­ profesional ? este deci liber converti­ — Iar logica ! bil I Ca și valuta al cărei vază ale Capitalei (și ale să ningă. după-amiaza, cerere de renunțare la ce­ colegul său din contra- care amenință cu furia di­ rat prigoană, nu-i asa 7 Devine furios : ...Da, iar logica și iar ele­ țării) — în numele „drep­ cînd sînteti în tură, vă pre­ tățenia română și părăsire miros l-a înnebunit. Ulte­ mentarul bun simț pe care turâ. dr. Adrian Mareu, vină pentru că i s-a atras Unde și facem cunoș­ — Domnule, eu vreau să tului la muncă" — în vre­ zentați la program 7 definitivă a teritoriului tă­ nu s-a înregistrat nici un atenția că nu-i este îngă­ tință. rior aflu că a cochetat și fostul mitamic le ocolește me ce nenumărat! medici — Mai reflectez.» rii. Vorba ceea, au mai de­ caz de refuz. începe duit să facă prozelitism în plec in Occident. cu un al treilea cult, pen­ cu bună știință. Fiindcă nu — Ce motive vă îndeam­ — Vă rog să nu strigați. tru că... le poate avea aliate. S-a cu excelentă pregătire pro­ Cele două momente con­ pus șl alții, dar ce îl sin­ să absenteze cu ghio­ orele de consultații. nă să cereți emigrarea ? gularizează pe Nicolae A. 7 El face un memoriu in Discutam doar despre pre­ ...chiar, pentru ce 7 Pen­ aliat. în schimb, cu agresi­ fesională, oameni de o mo­ semnate aici ar fi cele tura. să intirzie de la pro­ — Nerealizarea profe­ tențiile dumneavoastră și tru că, după opinia colegi­ vitatea, cu insulta, cu in­ ralitate aflată deasupra două coperți între care se Din ziua înaintării forme­ gram. Lucrările dentare care scrie textual : „Dom­ sională si spirituală. dolența. Șl cu răbdarea înscrie aventura pămin- temeiul lor. despre realiza­ lor săi care îl cunosc foar­ oricărei suspiciuni, medici lor s-a transformat ra­ devin, brusc, de cea mai nul C., făcîndu-se expo­ — Ce înțelegeți prin ne- rea sau nerealizarea dum­ te bine, asa-zisa vocație colegilor, să recunoaștem. tească și (vai !) spirituală dical. Medicul coordonator joasă calitate. Reclamatiile nentul unui ateism de cea respectați si iubiți de oa- a lui Nicolae A. După ce realizare profesională ? neavoastră profesională. religioasă a lui Nicolae A. Aici se încheie istoria cientii lor Drofesea-ă nu ispășește condamnata al unității devine tinta curg. Refuză să-și pună mai joasă speță, mi-a spus: — Am rămas la un nivel Văd că nu-mi outetl răs­ nu este decit un deghiza- comico-tristă a unui ins pe la doi pași de casă. Dar... pentru coțcăriile făptuite, atacurilor sale. Atacuri halatul. Se prezintă nebăr­ «Dinspre partea mea. poți inacceptabil pentru preten­ punde nimic. Dar ati po­ ment. Și-a făcut socoteala care valuta liber converti­ aceasta din urmă a fost își continuă modul de via­ care au un singur scop : să bierit și cu gulerul cămășii să crezi și în scaun si în țiile mele. menit si desore nerealizare — profund eronată — că bilă l-a făcut să se conver­ o paranteză, rămîne fap­ ță : muncește, plătește demonstreze că el. A., soios (așa l-am si cunos­ aspirator, dar să nu mai — Pe ce se întemeiază spirituală. Ce înseamnă intrind într-o sectă si in- tească pină acum de două tul că la ieșirea din pe­ pensia alimentară pentru este... persecutat. Evident, cut. dealtfel). într-o di­ întîrzii de Ia program și să pretențiile dumneavoastră ? asta ? vocînd asa-zise persecuții ori. Pe cind următoarea re­ nitenciar. medicul stoma­ cei doi copii pe care îi zice el, din pricina convin­ mineață începe să țipe încetezi cu absentele nemo­ Ați făcut facultatea de pe­ — Vreau să plec la ru­ împotriva sa, va obține velație, cetățene A. 7 tolog Nicolae A., care abandonase de zece ani. se gerilor sale religioase. Vi­ că este...... sabotat" : cine­ tivate». Această atitudine diatrie — student medio­ dele mele spirituale din Oc­ mai ușor permisiunea “au­ lucrase pînă la condamnare plimbă (probabil), citește cleșug ieftin, truc cusut cu va a umblat în cabinet, înseamnă PRIGOANĂ". cru. Ați fost patru ani ge­ cident. torităților de a părăsi țara. Georqe-Radu policlinică oarecare. (probabil), ascultă radio ată albă. a împrăștiat fișele, a stri­ Numai că oamenii uzinei neralist intr-o comună, ați — Dar aveți și aid rude — Si acolo. în Occident, CH1ROV1C1 SClNTEIA — duminică 17 ianuarie 1982 PAGINA 3 COINTERESAREA MATERIALĂ puternic stimulent pentru creșterea producției vegetale și animale

I Venituri superioare celor calculate, Acum, în zilele de iarnă, sint multe de făcut in agricultură ranților. în bază nu se găsesc piese crările au întîrziat si din alte mo­ prin producții superioare celor planificate ARGEȘ: (4 dragline sint defecte), iar în loc tive. Dacă lucrătorii sistemului au de 60 tone carburanți, cite sint ne­ acționat in oarecare măsură, unită­ cesare, in ianuarie s-au dat doar 26 țile de ne raza comunei nu s-a 1 Comuna Stăuceni se află la apro­ perativa prin noile reglementări ? noi de grajd, adică mai bine de ju­ în grădini - pregătiri intense tone ! După cum ne spunea ingine­ dovedit interesate nici oe jumătate. ximativ 7 km de municipiul Boto­ „De calcule se ocupă. de obicei, eco­ mătate din cantitatea necesară. Se rul Eugen Marinescu, directorul La cooperativa agricolă, majoritatea șani. Deține 1 690 hectare teren ara­ nomiștii. răspunde președintele. Noi reparau ultimele tocuri și rame pen­ pentru cultivarea legumelor I.E.L.I.F. Călărași, s-au executat ri­ motooomoelor nu sint reoa-ate. Ca­ bil, 322 hectare pășuni, 93 hectare fi­ avem grijă de producție. Dar fiind- tru geamuri, iar polietilena poate fi în acest an. în unitățile agricole nă — 60 ha cu spanac. 16 ha cu gole pentru scurgerea apelor, s-au drele tehnice de specialitate din ca­ nețe și 52 hectare de livadă si are oricind ridicată pe suportii metalici ceapă și 11 cu usturoi. montat 13 motopompe și s-au adus drul sistemelor de oe teritoriu nu 4 130 locuitori, din care un sfert sini ai solariilor. Se desfășoară o vie ac­ din județul Argeș legumele vor o- în raza comunei Dragalina 30 de oa­ sint snriiinite de conducerile unită­ navetiști la oraș. Cooperatorii care tivitate și in celelalte sectoare. Pe cuoa 6 950 hectare, Totodată. în gos­ O preocupare de seamă a coman- meni care le servesc. Dar este mo­ ților agricole. Pentru a înlăture ape­ lucrează efectiv sint doar 750. Cu Gospodarii din Stăucenii solele ce urmează a fi semănate cu podăriile populației de la sate si o- damentelor pentru agricultură este mentul ca T.C.I.F. București, care s-a le freatice in zona Drana'ina si în toate, că este o unitate agricolă mică sfeclă de zahăr și cartofi au fost rase s-a prevăzut să fie cultivate cu aceea ca în toate gospodăriile de la ocupat de amenajarea zonei, să asi­ tot iudetul Călărași se cere să se și cu” destule probleme determinate transportate 4 750 tone de îngrășă­ legume 2 500 hectare. Solariile vor a- sate si oe terenurile virane de la gure ca utilajele existente pe șantier desfășoare o acțiune amplă la care de atragerea forței de muncă snre Botoșanilor iși socotesc minte naturale, livada a fost curăța­ orașe să fie cultivate cit mai multe să lucreze la întreaga capacitate. în­ să oa-ticioe. alături de unitățile oraș, cooperativa agricolă din Stău­ tă. iar pomii — strooiti. Șefii de fer­ cooeri 130 hectare, din care la popu­ legume. Pe cele 60 hectare de cul­ lație — 60 hectare. Un loc prioritar tărind cele spuse mai înainte, ingi­ specializate, unitățile anrico'e. locui­ ceni — ca și gospodăriile cooperato­ mă Ovidiu Zorug și Dorin Androna- turi protejate aoartinind populației, nerul Aurel Popa adaugă că s-a lu­ torii din localitățile respective. che. împreună cu numeroși coopera­ în preocupările grădinarilor îl deți­ rilor din comună — se situează, de cîștigurile sporite pornind terenul a fost desfundat din toam­ crat prost din lipsă de mecanici și Constatăm că intr-adevăr s-au în- citiva ani. printre primele pe județ tori. executau lucrări pentru preve­ ne acum ceste tot. pregătirea răsa­ nă. iar acum grădinarii se ocupă de mai ales datorită indisciplinei. în ce privește nivelul producției si al nirea excesului de umiditate pe 50 tocmit Planuri, grafice de lucru, dar durilor. în funcție de graficele de fertilizarea lui si de revizuirea sche­ Desigur, dăm crezare specialiștilor, utilajele — atîtea cite sint — nu veniturilor. Din discuțiile ou gospo­ de la ce vor da in plus hectare semănate cu griu. eșalonare si contractare a Producției. letelor de la solarii. în scopul cul­ dar nu ne putem opri aici dacă ținem darii de aici despre nolle măsuri de Prin urmare, o activitate intensă seama de situația de anul trecut. La merg, iar colaborare nu există, în în ritm intens se muncește în tivării fiecărei palme de pămint. la încheiere, o întrebare : Cînd .vor de- stimulare a producătorilor agricoli activitate despre care președintele grădinile asociației legumicole din această oră trebuiau să fie in afară am retinut că sint hotărîti să mun­ pentru fondul de stat cooperativei agricole spunea ca este indicația biroului județean de partid de orice pericol de băltiri 15 080 hec­ mare serios lucrările de desecare în cească și mai bine în acest an, pen­ stimulată de recentele decrete ale Topoloveni. a cărei suprafață este de au loc in aceste zile. în toate locali- tare. Or. după cum ne spunea ingi­ sistemul Gălătui-Călărași ? tru a produce mai mult si a livra Consiliului de Stat. Ajungînd la se­ 1 397 hectare. „Pregătirea răsaduri­ tătile. sub genericul „Cea mai gos­ nerul Paul Ciupercă, instructor al cantități sporite de produse la fon­ că ati venit, haideți mai întîi să vă diul cooperativei, inginerul-sef al lor este si la noi lucrarea priorita­ podărită curte si grădină", schimburi Comitetului județean Călărași al Rodica S1M1ONESCU dul de stat. arătăm ce am făcut pentru a realiza unității. Grigore Zainea. ne înfățișea­ ră — spune inginerul Ionel Gher­ de experiență în cadrul cărora se fac P.C.R.. la îmbunătățirile funciare lu­ corespondentul „Scînteii" Pe tovarășul Ilie Bădilă. presed'n- producția, întrucît aceasta deter­ ză două tabele ; primul cuprinde pro­ ghina. directorul asociației. în toa­ ducțiile planificate, iar al doilea, cele calcule bilantiere și se stabilesc mă­ tele cooperativei agricole, l-am găsit mină veniturile". începem, astfel, te cele 11 ferme, diptre care aș evi­ suri adecvate sezonului care să im­ la răsadnițele grădinii de legume. Pro- documentarea chiar unde ne aflăm. spre care tind cooperatorii să le rea­ denția ne cele din Stefănesti. Vă­ fitînd de acest lucru, i-am solicitat lizeze. Ele vor fi supuse spre dezba­ pulsioneze cultivarea legumelor în TIMIȘ să ne vo-bească despre cultura legu­ Pentru răsâdnitele care însumează tere și aprobare adunării generale a leni. Călinesti si Leordeni. amestecu­ gospodăriile populației. între măsuri melor. Ca atare. îi adresăm întreba­ 6 000 mp (se fac răsaduri și pentru cooperatorilor. Iată ce cuprind cele rile de nămînt. mranită si nisip, cit amintim : mai buna aprovizionare a rea : ce va cîștiga in plus coo­ săteni) au fost aduse 1 800 tone gu­ două tabele : si revizuirea tocurilor si ramelor unor unităti comerciale de profil cu Este necesară accelerarea reparațiilor pentru naturile calde au fost înche­ unelte de uz gospodăresc — sape, iate. Continuă transportul biocom- greble, cazmale, foarfeci — precum la tractoare bustibilului pentru răsadnițe". PRODUCȚII Șl VENITURI POTRIVIT INDICATORILOR DE PLAN PE ANUL 1982 si semințe de legume, iar centru în județul Timiș, tractoarele au amănunt activitatea de reparații în Fertilizarea este o altă acțiune ce amenajarea de răsadnițe — cu folie fost reparate în proporție de 44 la fiecare unitate, stabilind măsuri pen­ se desfășoară aici cu bune rezulta­ si îngrășăminte chimice. De aseme­ sută, semănătorile pentru prăsitoare tru punerea în stare de funcționare, Cantitatea Veniturile realizate - lei Suprafața Producția Venitul total te pentru că se profită din Plin de nea. s-au editat ne olan local bro­ — 43 la sută, iar cultivatoarele — 43 pînă la 20 februarie, a tuturor trac­ Cultura la ha de livrat Preț Prima oămîntul înghețat. Cu 5 mașini spe­ șuri si afișe din care grădinarii not toarelor și mașinilor agricole ce ur­ - ha - - lei — la sută. Sînt rezultate care arată că mează să fie folosite în campania -kg- — tone — contractare de producție ciale si 5 autovidanie se încorporea­ trage învățăminte privitoare la teh­ lucrările sînt întîrziate. Principalele ză. pe terenul arat din toamnă. în agricolă de primăvară. între altele, nica de lucru si veniturile ce le Pot cauze ale acestei situații constau, pe în toate cele 21 de centre speciali­ Sfecla de zahăr 70 29 000 2 030 700 000 456 000 1 156 000 schimburi prelungite, gunoi de eraid obține din practicarea acestei fru­ de o parte. în slaba organizare a zate. în atelierele S.M.A. și secțiile si deiectii lichide. Pînă acum a fost 50 24 000 800 720 000 96 000 816 000 moase îndeletniciri. muncii în unele stațiuni pentru me­ de mecanizare s-a organizat activi­ Cartofi fertilizată aoroaoe jumătate din su­ tatea de reparații în două schimburi 17 720 1 063 1 445 000 425 000 1 870 000 canizare, iar pe de alta — în lipsa Legume 60 prafață. Atentie se acordă si ferti­ Gh. CIRSTEA unor piese si repere importante care sau în schimburi prelungite de 10 lizării faziale a culturilor din toam- corespondentul „Scînteii ore și s-a intensificat reconditionarea nu pot fi asigurate pe plan local. pieselor de schimb. în această pri­ PRODUCȚII Șl VENITURI CE VOR FI PROPUSE SPRE APROBARE ADUNĂRII La S.M.A. Gătaia. activitatea în vință, un sprijin substantial acordă CĂLĂRAȘI ateliere începe tirziu si încetează de­ unele unităti industriale din Timi­ GENERALE A COOPERATORILOR vreme. iar locurile de muncă nu sînt șoara, cum sînt : întreprinderea me­ aprovizionate corespunzător cu pie­ canică. „Electrotimiș". „Tehnometal". De ce „băltesc" de mult lucrările sele și materialele necesare. Ca ur­ întreprinderea de aparate electrice Producția Cantitatea Venituri — lei Venitul Spor mare. pînă acum n-au fost reparate de măsurat. I.M.A.I.A. și alteîe. care Suprafața au asimilat în fabricație 28 de re­ Cultura la ha de livrat Preț Prima de total de venit de desecare? decît un sfert din tractoarele pre­ — ha — -kg- - tone — — lei - — lei — văzute. Sub media pe județ se si- pere deficitare. De asemenea, peste contractare producție Comuna Dragalina din județul Că- I.E.LI.F. Călărași poate asigura tuează și stațiunile Chizătău. Recaș, 300 mecanici, sudori, electricieni, lărasi este situată într-o zonă joasă, centru toată perioada lucrărilor uti­ birou- strungari și tinichigii din industrie au 40 000 2 800 966 000 700 000 1 660 000 504 000 Buziaș și altele. La indicația Sfecla de zahăr 70 cu ana freatică aoroaoe--de ------sunrafa- laje terasiere. motooomoe. electro- lui comitetului județean de partid. fost detașat! să lucreze în centrele 50 30 000 1 100 990 000 165 000 1 155 000 339 000 ță, din care cauză orice ploaie mai pompe și specialiști. Se ridică însă Cartofi mare favorizează apariția băltirilor, probleme în legătură cu procurarea colective formate din activiști de specializate și atelierele celor 27 sta­ Legume 60 23 000 1 380 1 883 000 690 000 2 573 000 703 000 în județ sînt multe alte terenuri, în­ pieselor de schimb pentru aceste uti­ partid, de stat și specialist!, îm­ țiuni pentru mecanizare din județ deosebi cele din lunca Dunării, afec­ laje — excavatoare, pompe hidrauli­ preună cu cadrele de conducere de pînă la încheierea' reparațiilor. tate de excesul de apă. Anul trecut, ce, inversoare — precum și a carbu- la trustul S.M.A. au analizat în Pentru Intensificarea lucrărilor de Inginerul-șef al cooperativei afirmă anual, pentru ferma zootehnică. 100 comună gospodari care au contrac­ începind cu luna aprilie (punctul reparații se cere ca si unitățile În­ că sporuri substanțiale de producție hectare teren dau câte două culturi tat și cite 3 000 litri de lapte de la culminant), mari suprafețe din siste­ dustriale producătoare de piese de vor fi obținute și la celelalte culturi? secară masă verde și norumb-siloz. fiecare vacă. Alții — cite 500 kg car­ mul de irigații Gălătui-Călărași. in- schimb să impulsioneze livrarea griu, porumb și soia. Cum ? Prin fer­ Sau că. cele numai 50 hectare lucer- ne de oaie. Dealtfel, aproape pentru sumind 36 009 hectare, s-au aflat sub tilizarea unor suprafețe mai mari cu riă și 40 hectare rădăcinoase furaje- tot ce am avut planificat să livrăm apă. Pentru lucrările de desecare s-au acestora. Din lunga listă de piese și îngrășănfiinte naturale; aplicarea în­ re produc pe an cit. dublul suprafe* am si încheiat contracte. Efectivele cheltuit milioane de lei. Ce se face repere nelivrate de aceste unităti tregului complex de lucrări agricole, telor în alte localități. în finalul dis­ la animalele din gospodăriile popu­ acum Dentru Drevenirea acestui fe­ notăm : 700 arbori motor. 3 000 pis­ ceea ce presupune mai multă ordine cuției, reținem că și zootehnistii s-au lației sint chiar depășite. în plus, nomen ? toane, 700 seturi de cuzineți. 2 000 și disciplină „Anul acesta au fost pregătit pentru adunarea generală cele 55 scroafe gestante vor spori, încă Aici se execută un sistem de de­ bucăți supape. 5 000 diferite pinioane cuprinși in formațiile de muncă si cu un angajament tot minim posibil in lunile următoare, numărul de secare oe o suprafață de 40 000 hec­ — toate pentru tractorul U-650. La cei care fac naveta la oraș — pre­ de realizat : cite 300 litri lapte în plus porci. Oamenii au înțeles sensul a- tare. Pină acum, lucrările au fost cizează președintele. Si unii si alții, de la fiecare dintre cele 429 vaci. „Ce vantajelor create prin noile regle­ executate in orooortie de 30 la sută. acestea se adaugă carcase, iagăre. cunosrind veniturile ce le vor reali­ sumă vom obține în plus ne seama mentări. menirea lor de țărani din De ce numai atit ? „Din linsă de cuplaje pentru mașinile de împrăș­ za, sint cointeresați să muncească sporului ? — repetă întrebarea șeful tată-n fiu". utilaje" — ne saune inginerul Aurel tiat îngrășăminte, discuri si lagăre mai bine, să producă mai mult". fermei. Vreo 550 000 lei". Am efectuat împreună cu tovarășul Pooa. directorul T.C.I.F. București, cu rulmenți pentru grape cu discuri, Muncă intensă si în sectorul zoo­ Viceprimarul comunei. Mihai Chi- vicepreședinte și un minuțios calcul coordonatorul acestei lucrări. El a- brăzdare, exhaustoare pentru semă­ tehnic. Prevederile mai mari din pla­ haia. tocmai încheia elaborarea do­ matematic. Noile reglementări vor daugă că din olanul propus fac parte nătorile SUP-48 etc., fabricate la nul pe acest an tin seama că în 1981 cumentelor ce urmau a fi supuse aduce în acest an un venit suplimen­ și lucrările de modernizare și ame­ I.T.M.A. Craiova. I.P.A. Pitești. au fost livrate in plus la fondul de atenției primei sesiuni a consiliului tar în comună — inclusiv pentru pro­ najare a canalelor deschise, inlocuin- „Ceahlăul" Piatra Neamț. întreprin­ stat 301 hl lapte. 34 tone carne si 21 popular comunal în anul in curs. dusele din gospodăriile populației — du-se cu conducte îngropate si statii juninci. De la șeful fermei, medicul Preluăm citeva cifre din planul de de aproape 5 milioane lei. Dar să nu de Dunere sub Dresiune. lucrări des­ derea de tractoare Miercurea Ciuc si veterinar Constantin Ganea. reți­ livrări la fondul de stat din gospo­ anticipăm cu exactitate întrucît se­ pre care specialiștii soun că sint efi­ altele. nem : „Avem cea mai mare încărcă­ dăriile populației : 98 000 kg came, ciente. deoarece se vcr evita infil­ siunea consiliului popular comunal și Fotografiile înfățișează secvențe de tură de animale la 100 hectare teren 2 900 hl lăute de vacă. 448 hl lapte de adunarea generală a cooperatorilor trațiile. iar oămîntul va fi recuperet din județ. Dar cu furajele ne oaie. 402 000 ouă. „Asta-i doar planul in totalitate. Să vedem ce s-a făcut lucru din stațiunile pentru mecani­ descurcăm. Nu-i plantă furajeră să — tine să precizeze interlocutorul. nu și-au spus încă cuvîntul. oină in prezent si ce măsuri se pre­ zarea agriculturii ■ Variaș și Gottlob. n-o adunăm, să n-o aducem la iesle". Alăturat e angajamentul pentru în­ conizează a fi aplicate pentru ca la Afirmații ce probează spiritul gos­ trecerea socialistă : 4 500 kg came. Silvestri A1LENEI primăvară 'să nu se repete situația Cezar IOANA podăresc. Susținute si prin aceea că. 25 000 litri lapte. 30 000 ouă. Avem în corespondentul „Scînteii" de anul trecut. Fotografii : S. CRISTIAN ----- AUTO APRO VIZLION ARE A în dezbaterea sesiunilor consiliilor populare 1 1 1 4 ne — 116, în loc de 3 000 kg păsări bovine. 6 tone carne de pasăre. 328 cretă că si localitățile de munte, cetățeni la muncă. Fără să fim umăr tăiate — 5 100 kg. Totodată, ei au tone de fructe etc. De remarcat „îm­ chiar urbane, pot contribui nu numai lingă umăr în tot ceea ce este de fă­ Unde suprafețele de teren sint mici, spiritul predat, potrivit planului, 280 tone de bogățirea" fată de anul trecut a no­ la propria autoaprovizionare cu pro­ cut. începind de la semănat. întreți­ fructe, iar... în afară de plan : 11 menclatorului ..produselor de Vă­ duse agroalimentare. dar pot avea o nerea culturilor si pină la obținerea tone de legume, 8 000 kg miere de leni" cu articole noi. pe care locui­ pondere tot mai însemnată in con­ producțiilor pe care ni le-am proous. albine și 700 kg carne de iepure. torii acestui orășel de munte se an­ stituirea fondurilor de asemenea nu vom reuși să îndeplinim progra­ de inițiativă să fie mare Pentru anul acesta ei și-au pro­ gajează să le predea statului : le­ produse ale județelor, ale tării. mul de autoaprovizionare. Anul tre­ pus să contracteze cu statul cantități gume — 120 tone, miere — 8 200 kg. cut. unii au stat pe margine. Or, sporite — potrivit posibilităților mai Rod al experienței anului trecut, Laurențiu DUȚA anul acesta nu ne mai putem îngădui Însăsî denumirea subliniază speci­ ca întindere, spunea la adunarea poate fi redat agriculturii. (Gheor­ bine valorificate, adică 309 porci, 94 dar, in același timp, o dovadă con­ Constantin CAPRARU așa ceva. Cine nu se va pune hotă- ficul montan al localității: Vălenii de populară pensionarul Gheorghe ghe Savu). rit pe treabă, nu va avea cele tre­ Munte. Cochetul orășel prahovean Ghioacă. numai că roadele lui pot și © Situat chiar pe strada principală buincioase consumului fami’iei sale. și-a căpătat în ultimii ani un carac­ trebuie să fie altele : mai bogate. în a orașului există un teren de circa Iată. eu. bunăoară, am cultivat sfe­ ter pronunțat industrial prin cele numele cetățenilor, el a cerut con­ 3 000 mp. bun pentru cultivat, dar pe clă de zahăr pe două loturi și. pen­ patru mari întreprinderi cu peste siliului popular sprijin pentru obți­ care proprietarul lui. Gheorghe Lă- * Bun gospodar este acela care știe să fie tru producția obținută, am primit 5 000 de oameni, la o populație de nerea unor soiuri superioare de se­ zărescu. nu-1 poate munci din cauza 73 kg de zahăr. Mi se pare a fi un circa 12 000 locuitori. mințe de porumb, legume, sfeclă fu­ virstei. S-a stabilit ca suprafața să exemplu grăitor în sprijinul autoa- — Dar și agricol, tine să adauge rajeră etc. precum și pentru procu­ fie, totuși. încadrată intr-un plan de și un bun zootehnist provizionării. primarul urbei, tovarășul Stelian rarea din timp a unor îngrășăminte cultură și să se găsească cineva care La muncă trebuie să participe, de Manolescu. Locuitorii Vălenilor de si antidăunători. să folosească acest teren (Constantin altfel, toată suflarea comunei. Acest Munte iși propun să sporească an de Și totuși, nu toti participants au Ghidu). Comuna Ighiu este situată în a- aprovizionarea ne privește ne toti. completat cu sugestiile din adunarea lucru l-a subliniat în sesiune si nrof. an ponderea „producției proprii" fost de părere că „pămîntul este a- Propuneri nu mai puțin valoroase propierea municipiului Alba Iulia. Nu ne putem lăsa unii pe alții. Este cetățenilor, a fost apoi supus dezba­ Vasile David. „Astă-vară am luat și în consumul lor. Cum ? Iată princi­ celasi ca întindere". Rezultă acest lu- au mers pină la suprafețe de ordi­ Locuitorii săi sînt cunoscuti ca oa­ foarte bine că in multe curți intră terii sesiunii consiliului popular co­ eu sapa și m-am dus la muncă, la pala temă a adunării cetățenești care nul citorva zeci de metri pâtrati de meni harnici, gospodari de nădejde. „Daciile", dar grajdul nu-i făcut să munal. Prilej pentru o nouă recon­ cooperativă — arăta el. La înceout a avut loc în aceste zile. pămint. Spre exemplu, micile loturi Adunarea generală a cetățenilor și devină garaj — si este o rușine pen­ siderare a obiectivelor propuse, pen­ aveam o reținere : cum să mă duc — Puținătatea terenurilor agricole, din spatele blocurilor 9, 10 și 11 au sesiunea consiliului popular ce i-a tru cei care, sub acest pretext, rămin tru o nouă evaluare a posibilităților eu. dascăl, să muncesc la cimo ? .Si spunea primarul la adunare, nu poa­ Insemnări din orașul fost atribuite cetățenilor spre a fi succedat, consacrate dezbaterii pro­ cu grajdul gol. Sintem țărani și in de a asigura fondul central si fondul mai sînt dintre cei care gindesc ast­ te fi un argument pentru „plafona­ cultivate cu legume, terenurile din gramului de autoaprovizionare. s-au comuna noastră nu poate să existe județean de consum cu cit mai mul­ fel. Dar, înainte de orice, ești om al rea" producției, ci un stimulent pen­ Vălenii de Munte incinta unor instituții, ca. de pildă, desfășurat sub semnul acestor pre­ te produse. „Pămîntul este în mina comunei, deci gospodar, iar pămin- tru a căuta căi de sporire a recolte­ din curtea spitalului orășenesc, au ocupări. al îndatoririlor ce revin lo­ noastră, iar punerea lui în valoare tul. atunci cînd se cere, trebuie lu­ lor. fost planificate pentru culturi de calității în aprovizionarea orașului. ne poate asigura acoperirea tuturor crat de noi toti". cartofi, sfeclă furajeră. dovleci. însemnări din comuna într-adevăr. suprafața agricolă de — Trebuie să ne simțim răspunză­ cerințelor aprovizionării populației, Adootind programul de autoaoro- care dispune orașul este relativ mică cru dintr-o altă categorie de propu­ Ceva mai mult, în cursul adunării tori de dezvoltarea economică a co­ precum și livrările la fondul de stat vizionare. sesiunea consiliului popu­ în comparație cu localitățile din șes, neri făcute la adunare : s-a subliniat că autoaprovizionarea munei. de îndeplinirea planului in — a spus loan Milaciu. președintele fiind de numai 533 hectare, din care • Suprafața redusă de islaz — 33 dispune de resurse și in... gospodă­ profil teritorial și a programului de Ighiu, județul Alba C.A.P. din satul Sard. La fasole, și lar comunal — la propunerea deno­ arabile 243. Dar tot atît de adevărat ha — nu poate fi o piedică pentru riile cetățenilor — prin folosirea autoaprovizionare — a spus în adu­ producțiile, si cantitățile prevăzute taților — a mai hotărit : O crearea este și argumentul reluat de nume­ sporirea efectivului de animale — curților și chiar ...a subsolurilor. Eu­ narea cetățenească cooperatoarea pentru fondul de stat sînt însă mici, unor resurse suplimentare agroali­ roși vorbitori că tocmai puținătatea 270 bovine și 800 oi și capre ale ce­ genia Gogu a vorbit despre experi­ Elena Pârău. Oricine în comună gospodar care să nu contracteze cu sub posibilități. Trebuie, de asemenea, mentare, din care să se contractele nămintului reclamă spirit gospodă­ tățenilor. în apropiere se află întinse ența ei în creșterea răsadurilor de poate crește o vacă, porci, păsări, statul un vitei, un porc, alte produ­ să mărim suprafețele prevăzute a fi la fondul de stat 8 tone carne. 100 hl resc si de inițiativă sporit. Aceasta suprafețe, peste 100 ha goluri de pă­ legume (ea asigură 20 la sută din ca să avem la îndemînă tot ce ne se. care să nu cultive legume. Con­ cultivate cu sfeclă de zahăr și floa- lapte. 400 tone legume și 30 tone este și baza sporurilor de producție dure, ce pot fi închiriate de la ocolul necesarul de răsaduri al orașului 1) ; trebuie. Or, la drept vorbind, ce am fortul. viata mai bună, urbanizarea rea-soarelui în gospodăriile popu­ fructe ; O prin acțiuni locale, să se pe oare și le-ău propus să le obțină silvic (Dumitru Pertea). Costel Neagu si Nicolae Sara — des­ livrat statului în 1981, pe bază de satului nu trebuie să ne facă să lației. fiind neîndestulătoare cele redea circuitului arabil 55 hectare în vara si toamna acestui an : ast­ • Terenurile expropriate pentru pre avantajele creșterii iepurilor de contract ? Un porc de 130 kg. o ju- uităm a munci și pămîntul". doar 8 hectare de floarea-soarelui și fel. fată de 425 500 kg de porumb re­ demolări, pe care lucrările de con­ casă, iar reprezentanții cooperației nincă de 430 kg și 400 litri lapte. E 20 hectare de sfeclă de zahăr, pre­ de teren ; să se combată eroziunea coltat anul trecut de pe 185 hectare, strucție incep abia în toamnă, să fie de consum — despre ciupercăria a- foarte puțin, e sub nosibilităti — sa­ — Este. oare, drept, normal că am văzute. Cît privește cele 1 236 hecta­ pe 10 hectare. Măsuri care reflectă s-a prevăzut să se obțină 669 700 kg atribuite cetățenilor spre a cultiva menajată în subsolul unei clădiri, tul trebuie să trimită orașului pro­ ajuns ca noi să mergem după legu­ re de pășune ale comunei, ar fi bine răspunderea si angajarea cu care ce­ de pe numai 181 hectare : la cartofi pe ele legume. E vorba de aproape care produce anual aproape 1 000 kg duse agroalimentare asa cum orașul me la oraș ? — s-a adresat adunării să fie repartizate. în funcție de con­ tățenii din Ighiu — Alba au pornit de toamnă producția de pe aceleași 10 hectare (Nicolae Stan). de asemenea delicatese. ne trimite produse industriale. Gh. Dumitrean din satul Sard. tribuția la fondul de stat, celor trei la drum pentru a valorifica mai bine 40 hectare urmează să crească de la © Șantierul de investiții industria­ Descoperind si folosind mai bine în același spirit, amintind de tra­ Avem posibilități de legumicultura cooperative agricole. cetățenilor". și mai eficient posibilitățile multi­ 331 000 kg in anul 1931 la 840 000 kg le din oraș a ocupat o suprafață de resursele locale de autoaproviziona- diția locului în creșterea animalelor deosebit de bune. De aceea, este bine — Avem sarcini importante, pe ple pe care le au. în vederea asigu­ anul acesta ; la legume nro ’ucția 59 hectare, pămint bun, agricol. Dar re, „vălenarii" au izbutit anul trecut — îndeletnicire care dobindeste acum că s-a prevăzut creșterea suprafeței urmează să crească de la 430 000 kg agricultura nu trebuie să fie lăsată... nu numai să îndeplinească, dor să și care noi ni le-am asumat — a spus rării unei autoaprovizionări ritmice, obținute anul trecut de pe ta ha la în pierdere. în lunca Tcleajenului deoăsească nivelurile de livrări de o importantă deosebită — loan Bo­ de legume de la 96 la 130 hectare. și Dionisie Hada. țăran cooperator îndestulătoare. 516 750 kg de pe numai 30 ha etc. există suprafețe Si mai mari, dar produse agroa’imentare contractate lea. președintele cooperativei agri­ Totodată, putem să cultivăm legume din satul Telna. Nu trebuie să le lă­ Cum ? sint acooerite cu stuf și răchită. Cu cu statul. Astfel in loc de 100 porci, cole din satul Bucerdea Vinoasă, a mai multe si in. grădinile personale. săm numai pe seama primăriei. Noi, Șîelan D1N1CA I — Pămîntul este, desigur, același un efort gospodăresc, acest pămint ei au predat 135. în loc de 40 bovi­ menționat cu deplin temei : „Auto­ Programul de autoaprovizionare. deputății, trebuie să-i mobilizăm pe corespondentul „Scînteii K______PAGINA 4 SClNTEIA — duminică 17 ianuarie 1982

Se cuvine să încep, bazîndu-mă pe Dar să ne apropiem, din acest ză că se pricepe nu numai să se facă lui. ne întîmpină ca un proces lent, o 'îndelungată experiență, prin a punct de vedere, de producția noastră tâlmaciul unei realități sociale si care se încadrează într-o mișcare respinge și a combate o prejudecată concretă, oprindu-ne. cu titlu de economice, ci să ne comunice și un mult mai amplă, implicînd școala, fa­ dintre cele mai răspindite și — da­ exemplificare, la filme pe teme si „sentiment" al acestei realități. milia. locul de muncă, societatea, torită aparentei sale justificări cu subiecte împrumutate din actualitate. Dacă [ntoarcerea se sprijină pe un mașs-media ,etc,v într-un cuvînt toti DIALOGUL ARTISTULUI argumente de „bun simt“ — mai pe­ Și as propune, ca mai edificatoare, pe cuplu devenit imposibil, căutind să factorii educaționali din existenta in­ riculoase : artele, in general, și artele diferite lungimi de undă social-edu- dovedească și imposibilitatea unei dividului și a colectivității. spectacolului cu filmul în frunte. în cativă. relativ recentele : întoarcerea tardive „educații sentimentale", și Arta, in mod absolut cert, arta ade­ special susțin multi spectatori de la dragostea dinții de Mircea Mure- dacă interesul Lacrimii se rotește în vărată este totdeauna educativă, păs- bună credință, trebuie să aibă me­ șan. O lacrimă de tată de Iosif De- jurul figurii investigatorului, sporind trind un rol „pedagogic" de netăgă­ CU VÎRSTELE OMULUI nirea. dacă nu exclusivă, principală mian. Croaziera de Mjrcea Daneliuc. apoi prin cunoașterea treptată a me­ duit. Cu o precizare, totuși: efectele de a distra, de a amuza, de a destin­ Interesant de, observat că tocmai diului. ca și prin ghicirea portretelor artei, inclusiv ale artei filmului, nu de prin intermediul unor povestiri lucrarea cel mai puțin izbutită sub morale (dar și fizice) ale celor doi se „văd", nu se fac simțite imediat, Un remarcabil album dedicat lui Gheza Vida lipsite de probleme și. mai ales, de unghi ideologico-estetic este și cea misterioși eroi ai dramei — Croazie­ ci. așa cum avea să observe, oricit de intenții pedagogice, educative.' Fil­ care respectă cel mai mult „rețeta" ra e un film fără protagoniști : con­ tîrziu. într-o scrisoare-testament un mele. se adaugă imediat, ar trebui să comunicării logice și discursive. în ducătorul excursiei (excelent întru­ dramaturg al epocii noastre, „arta fie „ușoare" (adică ușor de „citit", extensiune. într-o formă „plăcută și chipat. dealtfel, de Nicolae Albani), operează pe căi proprii, insidioase, dar și să nu „angajeze" prea mult in­ anecdotică" : întoarcerea la dragos­ deși se bucură de un relief aparte în subterane, cu efecte la termene în­ telectul, creierul), relaxante; după tea dinții. Ce aflăm, ca zestre de cu­ economia povestirii, nu întrunește depărtate și neprevăzute". Așa si cele opt ore de cotidiană mun­ noaștere. din filmul lui Mureșan 7 însușirile necesare unui personaj este. Iar acest adevăr îi obligă pe că încordată, după lecțiile în Că. la oraș. în producția industrială principal, cu oare publicul să „tină" și producătorii, regizorii, scenariștii, in diferitele forme de învătămint, după general pe cineaștii noștri, a alimenta ședințe cu scopuri educative, să fim cinematografia cu înseși problemele nevoiti să reîntilnim. din nou. și în vii, reale, ale societății, ale oamenilor orele de odihnă, și în timpul nostru și. dacă e posibil, cu probleme dintre liber, mereu aceleași probleme, min­ cele mai importante, centrale chiar, tea noastră să fie iarăși solicitată în cele care frămîntă și condiționează direcția unor preocupări grave, „im­ Filmul românesc însăși viata cetății : noul mecanism portante". serioase, ca în producție ?! economic, revoluția industrială în a- Iată, la prima vedere, o judecată pli­ gl’icultură, urbanismul (și urbanita­ nă de „bun simt". îndreptățită, expri- tea !). raportul oraș-sat etc. etc., mînd grija pentru sănătatea si seni­ toate acestea reprezentînd semnele nătatea fizică și morală a oamenilor și funcția sa educativă unei noi vieți morale, iar noua viată muncii. în răstimpul de care ar tre­ morală reprezentind o nouă conștiin­ bui să dispună după propria lor voin­ ------Opinii de Florian POTRA ță umană, individuală și socială. Și. ță si plăcere. La o privire mai atentă evident, nu in ultimul rind. perma­ însă, și îndeosebi atunci cînd se tre­ nent actuala și cruciala chestiune a ce la ilustrarea cu exemple concrete (fie ea și „de marmeladă"), s-a in­ să „meargă". Lucrul acesta e voit, fi­ păcii în lume. începutul făcut cu un Gheza VIDA - SFATUL BATRINILOR a acestei voințe și plăceri, se observă staurat un fel de' formalism al atitu­ rește. de autor, care a nutrit ambiția film ca Mondo umano ar trebui con­ lesne că judecata de mai sus e o dinilor, și relațiilor interumane. ce de a realiza un film coral. în care tinuat și perfecționat, inclusiv în fil­ Albumul închinat sculp­ ramureșului și de vraja ba­ trat atenția asupra apariției a înțelege rostul omului în iluzie, adică o amăgire. Nu este cîtuși poate să frizeze alienarea (fratele di­ erou să devină însuși colectivul, adi­ me narative cu actori. După cum se torului Gheza Vida. îngrijit ladelor populare". unui nou univers moral". lume și semnificația fapte­ de puțin adevărat că filme precum rector îl pune pe fratele mai mic să că a căutat conturarea unui fel de cer continuate și dezvoltate filme- și prefațat de prof. Raoul Vida a fost fiu de miner Căile pe care se contu­ lor sale, se apropie într-un Pe aripile viatului. Pentru un pumn facă anticameră), și. apoi, că la tară, erou-masă. Pentru formula de apo­ pilot din istoria mai veche și mal Șorban (așa cum îi cerea român, iar prenumele său rează și dobindesc relief mod emoționant de orizon­ de dolari. Elena din Troia sau Răz­ acasă, la vatra de origine, cu toate log (parabolă, alegorie) aleasă, solu­ nouă a cinematografului românesc — artistul în.r-o scrisoare atît de rar la români se da­ ideologic și întrupare artis­ tul tăinuit al gindirii și boiul stelelor — frecvent invocate ca că primenirile par evidente (un cio­ ția e adecvată, și suficientă, dar ma­ mă refer aici la cele „de actualitate" datată 16.V.1977, reprodusă torează unei practici folclo­ tică tentațiile fundamentale simțirii colective, specifice. exemple de agreabilă petrecere a ban — absolvent al facultății de filo­ joritatea spectatorilor nu pare încă — de la Răsună valea, Desfășurarea în „Cuvîntul înainte"), pu­ rice arhaice despre care el ale artistului — situat po­ Pentru profunda conso- i timpului liber — nu ar propune idei, zofie ! — își vizitează stîna în auto­ pregătită întru citirea nuanțată a și Directorul nostru, la Puterea .si blicat în condiții tehnice a povestit sugestiv : „Am liticește pe ferme poziții nanță dintre arta lui Ghe :a nu ar stîrni sentimente. într-un turism de teren), s-ar păstra — prin unei asemenea opere cinematografice. Adevărul, Clipa. Toate acestea, ca si lăudabile de editura Meri­ avut șapte frați. Toți șapte antifasciste, voluntar în Vida și orizontul de sensi­ cuvinl că nu ar solicita gîndirea si figura patriarhală a tatălui mai ales, Iată un exemplu elocvent al depen­ cele cuprinse între ele. în timp, diane (macheta artistică au murit datorită condiții­ brigăzile internaționale din bilitate al poporului din simțirea privitorului ; o fac. în prin cultul morților etc. — valorile dentei temei și ideilor de mijloace, constituie tot atîtea „însămîntări" Matei Gheorghe. coperta și lor grele de viată... Cind Spania. închis într-un lagăr simțirea și gindirea căruia 6chimb. într-un mod „indirect". ..ca­ „eterne" ale unei culturi și ale unei de modalitățile narative adoptate. de idei, de sentimente, de „mo­ supracoperta Ioana Drago- m-am născut, frații mei nu francez după înfrîngerea s-a străduit s-o modeleze. ■ muflat". neostentativ, cu aerul că se înțelepciuni tradiționale. Dar toate Semnificațiile Croazierei scapă dele" de conduită practică — în­ mirescu-Mardare. redactor mai trăiau. Și ca să rămîn Republicii Spaniole, volun­ este emoționantă mărturi- , uită într-o parte, „ideală", pentru a acestea nu constituie decît fundalul unei bune părți din public, toc­ tr-o țesătură ce se alege sub ochii Vasile Florea, tehnoredac­ măcar eu in viată, al optu­ tar în armata română in sirea artistului despre fău­ obține, de fapt, efecte în altă parte, „orizontal" al unei demonstrații mai mai pentru că acesta e obișnuit noștri — care au încolțit și au dat. tor Mihail Boitor), folosind lea fecior, după un obicei războiul antifascist — a- rirea Monumentului țăra­ „materială". ambițioase, „verticale". în profunzi­ și preferă. în tradiția romanului- dau si vor mai da încă recolte moral- fotografiile a șase valoroși țărănesc din acele timpuri, tractia sa spre lumea fol­ nilor martiri de la Moișei, Ar fi. oare, legitimă. în consecință, me. și. de fapt negative, a imposibi­ foileton din secolul XIX (întă­ educative certe, mai curînd sau mai artiști-fotografi. constituie s-a încercat o «so'omonie»: clorului și a miturilor ar­ transpunînd în epoca noas­ desprinderea unei concluzii potrivit lității unei „întoarceri la dragostea rită de tradiția recentă a serialelor tîrziu vizibile, palpabile. Căci, dacă un meritat omagiu adus u- s-a adunat tot neamul nos­ haice ale țărănimii din Ma­ tră parcă atmosfera unei căreia spectatorii. în majoritatea lor. dinții", nici Ia cea propriu-zisă dintre IV), o împărțire mai netă a eroilor portretul omului nostru de azi e și nui sculptor de profundă tru și s-a hotărit să fiu ramureș și năzuința de a le balade populare despre ri­ ar prefera să se alimenteze cu iluzii „un bărbat si o femeie", și nici la cea în „buni" și „răi". în „albi" si „ne­ așa cum l-au văzut și l-au dorit pic­ autenticitate și excepționa­ «vîndut» și «schimbat» în întruchipa în modalități dicarea de către obște a u- (cinematografice), iar nu cu o reali­ figurată, metaforică, a „cuibului de gri" în „pozitivi" și „negativi", pentru torii cu „penelurile de lumină" ale lă valoare, care a dat ori­ taină cu o păpușă prin fe­ estetice de afirmare a unui nui monument pentru cin­ tate problematică (cinematografică) la care ne-am luat zborul". Numai că a adera prompt la unii și a-i respinge ecranului, de bună seamă că si omul zontului specific al artei reastră ca să fie păcălită în sentiment popular al reali­ stirea unor eroi ai săi : nemijlocită ? Și da, și nu. poate mai filmul se scurge complet în exten­ pe ceilalți. înseamnă însă această din rotundul an 2 000 și de după plastice românești o nouă acest chip ursita. Au cău­ tății și al existentei sint „Oamenii din Moisei, in mult nu. deoarece. în asemenea îm­ siune. la un nivel anecdotic, exterior. preferință, că trebuie să renunțăm la aceea va arăta si așa cum îl „proiec­ valență europeană. frunte cu primarul — rela­ prejurări. s-ar părea că nu at'.t ce Sinteza modemitate-trăditie nu se încercări ca aceea a lui Daneliuc 7 tează" și îl „desenează" astăzi pro­ Studiul pătrunzător și tează Vida — au văzut cum contează, ci cum se spune, cum se produce, cum ar fi intenționat auto­ Cred că nu. ci. mai curînd. ar trebui ducția autohtonă de filme. în aceasta competent al prof. Raoul însemnări de Francisc PÂCURARÎU stau lucrurile și au cărat povestește, cum se comunică. Dar rul. iar filmul său nu ne face să des­ consolidată cultura publicului „citi­ rezidă responsabilitatea, asumată, a Șorban dezvăluie trăsături­ buștenii pe deal. Apoi, aju­ dacă e așa. de ce să nu ne gîndim coperim o Românie complexă, pro­ tor" de filme și în acest sens. generației actuale de cineaști (produ­ le caracteristice ale unui tat de securile localnicilor, cum să comunicăm — în loc de idei fundă dincolo de orice retorică și Iată, așadar, că educația prin film cători. regizori, scenariști, actori, ope­ artist de excepție, care „a într-o săptămină-două s-a și sentimente primitive, de mina a preconcepție. se prezintă într-un dublu aspect : pe ratori etc.) fată de generațiile urmă­ știut — așa cum se spune tat și un nurpe care să nu analizate de Raoul Șorban ridicat monumentul de par­ doua — idei și sentimente cit mai O lacrimă de tată, despre care am de o parte, ideile, temele, conținutu­ toare de cetățeni ai României ce .va în Cuvîntul înainte — să-și fi fost purtat de nimeni în cu o convingătoare minu­ că oamzn.i satului l-ar fi alese, să realizăm filme cit mai bo­ mai scris în paginile acestui ziar, re­ rile puse în circulație sub forme di­ să vină, generații care, mai mult ca zămislească opera la inter­ tot neamul nostru de ro­ țiozitate. Este astfel demon­ făcut. Eu am fost un fel de gate în valori umane si morale 7 prezintă. în schimb, un caz sensibil verse. mai exact în „scriituri" din ce sigur, nu vor mai polemiza steril a- secția unor curente con­ mâni. Mi s-a dat numele de strată îndreptățirea afirma­ interpret al voinței lor in Nu putem să nu fim cu totul de diferit. Sub pretextul unei anchete în ce mai diferențiate . și. pe de altă supra naturalei funcții educative a tradictorii și împotriva ori­ Gheza. după un ortac al ta­ ției sale că la Vida ideile, formă. Monumentul a deve­ acord câ așa-zisa distracție, așa- judiciare, ni se dezvăluie treptat ade­ parte, capacitatea de a se descifra filmului, ci vor căuta poate cu tot cărei doctrine reglementa­ tălui meu, care mi-a fost pozițiile șl idealurile artis­ nit spontan un mod de a zisul divertisment sau chiar „des­ văruri individuale sau vizînd grupuri dinadinsul să-și lărgească și să-și a- te, fără să-și anexeze aspi­ și nas". Atras de mira­ tului „nu sint cuprinse in citi istoria...". toate aceste „scriituri", de a se citi rațiile nici modelelor occi­ fătarea" prin artă pot si chiar sociale mai largi (o cooperativă agri­ la toate nivelurile de semnificație un profundeze orizontul de cunoaștere, jul artei, fiul de miner teme pentru a demonstra Adăugindu-se la albume­ e cuviincios să fie inteligente, colă. un sat), de cele mai multe ori să-și rafineze gustul și cerințele, dentale, nici modernismelor a bătut un drum complicat cum e viata ori realitatea, le și monografiile închinate educative, formative. De fapt, pentru semnificative, și. oricum, depășind film, orice film. Văzută în ambele as­ știind foarte bine că între „distracție" locale", „incadrindu-și arta al experienței și cunoaște­ nici pentru că ar putea fi pecte însă, educația prin arta cine­ pînă acum marelui sculptor marea majoritate a esteticienilor și nivelul strict „comunicativ", dis­ și „cultură" nu numai că nu există nu numai în sufletul autoh­ rii. rămînînd însă profund citate ca exemple negative român (Marin Mi hal ache, I teoreticienilor poeziei și ai artei, arta cursiv. anecdotic. Cu alte cuvinte, matografică sau, dacă preferăm, incompatibilitate, dar ele se cheamă ton, ci și in ritmul epocii" implantat în orizontul lumii ori pozitive, ci pentru că Vida Gheza. Ed. Meridiane, este prin definiție educatoare 1 cineastul Iosif Demian, demonstrea- funcția socială și educativă a filmu­ reciproc una pe alta. și a cărui sculptură, „prin din care venea. Născut la se constituie în demonstra­ 1935 ; Raoul Șorban. Gheza i care s-a eliberat în spiri­ Baia Mare. într-un mediu ția artistică a unei identi­ Vida, Baia Mare. 1937 ; ] tualitatea românească o i- social în care tradiții fol­ tăți cu o cauză de impor­ Gheorghe Bodea. Vida — I mensă provizie de forte vii", clorice arhaice acționau în tanță existențială". artist militant. Ed. Dacia. constituie „încă un exemplu același timp cu tendințele Studiul introductiv stă­ 1930), recentul album con- pentru multele posibilități revoluționare. Gheza Vida ruie în analize PlJne de ih- stituie pentru iubitorii de ce mai stau ascunse în în­ a fost deosebit de sensibil, teres. dătătoare de rodnice artă un instrument im- I în afara menirii de tara noastră. O de­ clinările și firea unui popor de la începutul formației monstrează o dată în sugestii, asupra temelor ob­ portant de a cunoaște, in .! a păstra .obiecte- de și în rezervele individuali­ sale, la tradițiile și preocu­ sesive ale sculpturii,, lui reproduceri, aproape în to- Muzeul și legăturile sale cu publicul artă, muzeului îi re­ plus concepția științi­ tății sale etnice". pările active din acele tim­ Gheza Vida, fexaminînd îh talitatea ei. operă unui ar- I vine însă si rolul de fică care a stat la baza Studiul introductiv este un puri ale artei revoluționa­ mod foarte nuanțat atrac­ animator cultural, ro­ tist de-o excepțională capa­ Muzeul de artă al Tattarescu. C. D. Ro­ crări ne care le cu­ dună cum am aflat de organizării Muzeului demers riguros, concentrat re. de stînga, în care se ția sa spre istoria oglindită citate de a da expresie mo- lul de a stimula, de a de artă al municipiu­ si. subtil pentru definirea contura tocmai în acea pe­ în folclorul maramureșean, municipiului București senthal. Constantin prinde muzeul în pa­ la directorul acestei purta dialogul cu pu­ dernă. hrănită din sursele j s-a redeschis într-o Lecca la lucrări de trimoniul său. instituții. tovarășul lui București, pasiu­ exactă și în același timp rioadă „o acțiune de tran­ subliniind semnificațiile in­ avangardismului interbelic, jl blicul. Numeroase seri nea si eforturile cu sugestivă a reliefurilor pro­ ziție de la protestul indi­ teresului său pentru figura nouă clădire special a- Nicolae Grigorescu, Judicios prezentate Tălăpănescu — ac­ muzeale, seri de plas­ care cadrele de mu­ unui orizont de simțire ob­ menaiată ne strada Ion Andreescu. Ștefan în funcție de persona­ tuala expunere va fi prii ale unei opere bogate rect sau direct împotriva lui Pintea Grigore Viteazul, ștească și de gîndire popu- | tică si poezie, ca si zeografi au participat și pline de exuberantă vi­ lumii burgheze și refuzul ale eforturilor sale pline Obedenaru nr. 3. Luchian. Gh. Petrascu. lități artistice, școli și periodic revizuită, sa organizarea unor lec­ la alcătuirea, lui. Or­ Iară, pătruns de un profund j Marele public iubi­ Th. Pallady. D. Pa- curente, aceste lucrări vor organiza expoziții tală, precum și o explora­ de a continua formele și de roade fermecătoare de a lirism al rădăcinilor stră- I ciurea. Gh. Anghel. noi de artă româneas­ torate menite să furni­ ganizarea unei insti­ re atentă a etapelor for­ spiritul acesteia, la o ac­ surprinde dinamica, expre­ vechi, de ecoul adîncilor ‘ tor si cunoscător de de pictură, sculptură si zeze elevilor noțiuni tuții de importanta ce­ mării estetice și ideologice tivitate de responsabilitate grtă poate regăsi aici Ștefan Dimitrescu. D. grafică, de o certă va­ că si străină, astfel in­ de istoria artei, vor sivitatea umană și sensul legături a'e folclorului nos- J Ghiată. I. Țuculescu. cit tot mai multe lu­ lei la care ne-am a artistului, ale constituirii socială". Preluînd de la a- ontologic al jocului popular tru cu o istorie transfigu- ' valori de seamă ale loare artistică, prezin­ multiplica legăturile referit se înscrie prin­ operei. în acest efort fruc­ vangardism (în principal patrimoniului nostru Max W. Arnold. Cor- tă în mod original si crări de valoare să fie cu vizitatorii interesați (capitolul „Dans oșenesc"). rată în mituri și intr-o via- ! neliu Mihăilescu. Lu­ puse în circuitul pu­ tre evenimentele de tuos, Raoul Șorban porneș­ din expresionism) tentația ale pătrunderii sale spre tă înfrățită cu întregul cos­ national într-o expu­ diferențiat, bine nuan­ de variatele probleme te de la o idee ce se dove­ unor „noi realități forma­ nere modernă, meni­ cian Grigorescu. Fr. țat în ceea ce priveș­ blic. O primă mare ale limhaiului plastic. seamă, aducînd, priit miezul unor mituri mara­ mos. Trebuie subliniat. în , Șirato. I. Iser. O. Han. te selecția lucrărilor, acțiune de acest fel o dește încărcată de adevăr le". artiștii de stînga din mureșene și ale strădaniei același timp, că albumul ( tă să pună în eviden­ Toate aceste rezultate întreava sa activitate și de potențial constructiv, perioada începuturilor lui tă afinități si tendin­ H. Catargi. J. Al. Ste- trăsături caracteristi­ va constitui de Pildă si proiecte demonstrea­ legată atît de cerce­ de a surprinde în formă constituie pentru editurile țe stilistice care prin riadi. Al. Phoeb-'s. ce. înaltele cote atin­ ampla expoziție re­ anume aceea că exneriența Vida au depus eforturi, așa plastică „un dialog cu vîr- Max H. Maxy, Mattis ză încă o dată un a- tarea propriu-zis ști­ existențială a lui Vida a cum mărturisește sculptorul și tipografiile noastre un | complementaritatea lor se de arta din perioa­ trospectivă organizată devăr binecunoscut : ințifică, cit și de e- stele omului". exemplu de realizare grafi- I oferă o imagine sin­ Teutsch. Al. Ciucu- da interbelică. cu lucrări din colec­ fost mereu dominată de într-un fragment autobio­ Scufundarea artistului în rencu. Ion Jalea. Ion țiile muzeului, care în acela că muzeul si-a ducarea estetică a pu­ „întîmplările pădurii si ale grafic, „nu numai pentru a că posibilă și în condiții de tetică. elocventă a e- Dată fiind bogăția aflat locul si rolul său impune formele noi. ci și viata reală a minerilor și atentă economicitate (pen­ volutiei valorilor de Irimescu ș.a., expu­ colecțiilor care cu­ primăvara acestui an blicului larg, o con­ minelor, istoriile cu haiduci țăranilor din Maramureș, în sensibilitate si expre­ nerea actuală cuprinde prind ne lingă piese va marca împlinirea a bine definit în ansam­ tribuție de real inte­ și evenimentele palpitante pentru a le conferi intensi­ lumea străveche a maturi­ tru care merită a fi men­ sivitate socotite speci­ circa 400 de piese de reprezentative de artă 20 de ani de la înche­ blul de mari manifes­ res cultural. ale unui folclor prea puțin tate în expresie, pentru a lor lor, în dimensiunile de ționată și întreprinderea fic românești. De la primă importantă din românească si lucrări ierea cooperativizării tări si realizări știin­ cunoscut" și „hrănită de le restitui funcția de co­ adincime ale modului lor poligrafică Arta Grafică picturi de Gheorghe cele peste 3 000 de lu­ de artă universală — agriculturii. țifice si culturale din Marina PREUTU spiritualitatea bogată a Ma­ municare. Ne-am concen­ de a gîndi. de a vedea și de din București).

19,00 Telejurnal 19.25 Telerama 20,00 Clubul tineretului tv 20.45 Bună seara, varietăți 8 21.45 Telejurnal 22,05 Filme documentare La Naționalul din Iași „Teatrul", a avut loc nu ginea unor atitudini con­ Cum fixează cu remarca­ te personale, demonstrînd farea distinctă si interesan­ PROGRAMUL 1 este foarte marcat efortul demult. tradictorii față de pa­ bilă exactitate si Dan Nas- câ adevărul vieții, ca și tă a caracterelor și atitudi­ 8,00 Teleșcoală LUNI, 18 IANUARIE de a angaja un dialog în De la afirmarea sa ca trimoniul național. în­ ta. tema piesei ar putea fi bunul simț au puterea să nilor este evidentă. Admi­ 3.40 Tot înainte î actualitate cu publicul dromaturg. cu „Tango la tr-o ședință a comitetului fo-mu’ată : valorile culturii triumfe asupra „bunului rabile compoziții prin da­ 9,05 Șoimii patriei PROGRAMUL 1 tele de naturalețe si spon­ 9,15 Film serial pentru copil : „Alar­ printr-o susținută promo­ Nisa". M.R. Iacoban a cu­ județean de partid se dis­ față de etica democrației, plac și arbitrariului". mă în Deltă" 16,00 Emisiune în limba maghiară vare a piesei românești. In noscut un succes remarca­ cută oro si contra demolă­ în „Hardughia" ■ apare Cum spuneam, piesa mi taneitate (bineînțeles bine 9.40 CWnul și sănătatea 18.50 1001 de seri decursul unei singure săp- bil pe scenele diverselor rii unei construcții vechi, ambianta ședinței. cadrU se pare cuceritoare si prin studiate, subtil elaborate), 10,00 Viața satului 19,00 Telejurnal tămîni. teatrul programeaz’. teatre. „Sîmbătă la Veri­ forțarea deciziei fiind dată ce reflectă lupta vechiului calitățile sale artistice : prin subtextul de reflecție 11.45 Baschet masculin : Steaua — Di­ 19,39 Tribuna experienței comedia lui Alecsandri tas" s-a jucat cu succes nu de faptul că planul de cu noul, stadiul de evoluție prin simplitatea construc­ și neliniște a deciziei, prin namo 19,55 Pentru curtea și grădina dumnea­ „Chirita în provincie" și numai în Capitală, ci si în investiții pentru reamena- al conștiinței, raportul din­ ției si. totodată, bogăția și sublinierea curajului atitu­ 12,30 De strajă patriei voastră dinii. propun : Constantin 13,00 Telex 20,00 Roman foileton : „Două !*generații capodopera lui Delavrancea mai multe țări vecine. Vă­ jarea centrului o-asului e tre imperativul obiectiv si dinamica sensurilor si re­ 13,05 Album duminical 20.50 Cadran mondial „Apus de soare", in mon­ dind o putere de observa­ deja aprobat, nu mai supor­ crezul personal; cadru op­ velațiilor. prin firescul și Popa, Valeriu Oțeleanu, 17,10 Telesport 21.15 Orizont tehnico-științific tări remarcabile și mai ales re a vieții si fină putere de tă amînări, modificări. tim pentru demonstra­ nota spirituală a replicilor. Virgil Raiciu, Florin Mir­ 17,50 Film serial : „Linia maritimă One- 21.45 Telejurnal cuceritoare. Pe afișul său cea. Cu un mare echilibru din“ — episodul 3 22,05 Interpreți al cîntecului popular figurează piese ale drama­ al mijloacelor îsi compun 18,40 Micul ecran pentru cei mici PROGRAMUL 2 turgiei contemporane de o personajele, subliniindu-le 19,00 Telejurnal valoare mai certă ca altă­ dimensiunile interioare, 19,25 „Cîntarea României" 16,00 Cenacluri ale tineretului dată si cu o adresă mai di­ tensiunea dintre atitudinea 20,15 Film artistic : ..Dragoste și vi­ 16.25 Atenție la... neatenție exprimată și presiunea teză". Premieră TV. Producție a 16.45 Studioul muzicii ușoare românești rectă către spectatori (în Valori ale studiourilor spaniole 17.15 Film artistic : „Dragoste și vi­ majoritate tineri, numeroși conștiinței : Teofil Vilcu, 21.45 Telejurnal teză" muncitori, tehnicieni si Adina Popa. Valeriu Bur- 22,05 Varietăți coregrafice 18.50 1001 de seil studenti). Montarea cu lacu. Cornelia Gheorghiu PROGRAMUL 2 19,00 Telejurnal „Hoții de vulturi", ce aduce (în registru grav) si Dan 19,30 Selecțiuni din emisiunea „La sfîr- în atentie probleme etice Aciobănifei (într-unul mai 13,00 Concert de prînz șit de săptămînă" dramaturgiei pronunțat comic). 13.45 Contemporanii noștri 20,35 Studioul tineretului acute, a obținut pre­ 21,20 Microrecital — Dan Grigore miul întîi în Festivalul Izvorit dintr-o descifrare 14,05 Teatru TV : „Marele soldat" 21.45 Telejurnal „Cîntarea României". După subtilă și dintr-o situare 15,35 Desene animate 22,05 însemnări din Vama — documen­ acest întîrziat prim contact inteligentă a piesei, spec­ 16,00 Serată muzicală TV tar cu teatrul lui D.R. Pones- tacolul are premise judi­ cu. ieșenii vor putea să se originale cioase. Cea mai evidentă întîlnească cu un alt dra­ este o încercare de a con­ maturg român important. strui o imagine teatrală și Paul Everac. prin piesa sa de a sugera relația cu A fi cu poporul, a fi în prezent „Drumuri și răscruci". . în la Teatrul Național din lași timpul (presiunea lui. iro­ centrul căreia apare Miron sirea lui zadarnică). Cred (Urmare din pag. I) din trecutul de luotă țelegerea ce ii carac­ ’Costin. totuși că. în același sens, al ponorului nostru terizează verbul, pre­ Cu mal mult curai. în­ de un și mai mare efect de­ Meditînd asupra fe­ fată de care scriitorii țioase indicații tocmai tr-un ritm mai alert ca pătrundere a psihologiilor Pornind de la o situa­ rea influenței mecanismu­ Tonalitatea inițială a pie­ cît fo’osirea turnantei ar fi ricitei cerințe formu­ să nu fi fost atrași si ca literaturo noastră altădată. Naționalul ieșean sau fructiflcind (si ca re­ ție identificabilă, Iaco­ lui social-politic asupra sei e cea comică (e firesc fost accentuarea dramatis­ late de tovarășul să nu-1 fi reînsuflețit de azi să fie inspira­ sprijină debutul (probînd flex al formației sale de ban surprinde cu haz și omului și rolului indi­ să te desparți de un atare mului unor atitudini si re­ Nicolae Ceausescu pri­ în operele lor. , tă si din trecutul de că si în privința scrisului gazetar) surse documenta- cu har atît mentalități ero­ vidualității. al personalită­ „trecut" rîzînd). Interesul plici. După cum mai cred vind Epopeea naționa­ Coro’arul cel mai fi­ luDta revoluționară, pentru teatru „nasc si la 're. dramaturgul și-a încer­ nate. cît și interesante cla­ ții umane în conceperea si estetic principal al piesei că montarea semnată de lă. ar fi interesant să resc al acestor consta­ dar si din incandes­ Moldova oameni") si urmă­ cat. de-a lungul ultimilor rificări și luări de pozitte. functionarea acestui meca­ pare însă tocmai converti­ Dan Nasta (regizor secund: se constituie o serie de tări e acela că pentru centul nostru nrezent. rește îndeaproape evoluția, paisprezece ani. condeiul — Acțiunea piesei lui Iacoban nism Piesa pledează pen­ rea comicului (cînd muș­ Saul Taisler) nu fructifică volume, o amplă cres­ scriitorul de azi nu cu toate luminile si maturizarea celor ne care cu propuneri interesante este situată nu numai în­ tru apărarpa democrației ca cător. satiric, cind jovial, suficient contrastele piesei, tomație ■ care să cu­ poate fi un a't erou umbrele Iui. i-a lansat : citindu-i în — și în comedie, si în dra­ tr-o perioadă temporal re­ expresie a unor relații „de benign, cînd vesel, cînd schimbările ei de ton. mo­ prindă istoria naționa­ care să 1 se impună Nu vom putea fi suectacole-leetură si co- ma istorică, si în genuri volută. ci și într-una tran­ liberă manifestare a opiniei, trist) în liric si chiar în­ dificările. răsturnări'e spec­ lă de la cete mai în­ cu mai multă vizoare demni continuatori ai mentindu-le aooi scrierea.: ample. 'Și în teatrul scurt. șant depășită ca gîndire. de fuziune și sinteză a ca­ tr-un dramatism ce fri­ taculoase de atitudine ale depărtate inceouturi. decît Dron-'ul Dooor si strălucirilor ctitori de dindu-le posibilitatea veri­ Recenta premieră a Na­ concepție — „Hardughia" pacităților membrilor gru­ zează tragicul, proces para­ unor personaje. Semnifica­ de la Burebista chiar nu poate fi o altă pe­ literatură națională ficării în cadrul Studioului; ționalului ieșean. „Hardu­ fiind „procesul verbal dra­ pului social". Diferit de lel cu unul de forare, din­ tiv în acest sens : replici si mai de demult, rioadă care să-1 soli­ decit urmîndu-le în­ promovîndu-le lucrarea în ghia". este, după opinia matic" al unui proces vali­ alti dramaturgi ce insistă colo de aparentă. în adîn- pline de vervă (nu o dată oină la evenimentele cite mai mult decit tru totul exemplul, repertoriul sălii principale. mea. cea mai bună scriere dat : de istorie, de modul pe rolul mecanismului. Ia­ cul oamenilor. In resursele expresia satirei) par vătui­ ce se petrec sub ochii propriul prezent. identificindu-ne adică Aceasta este calea prin care dramatică a lui Mircea actual de a privi valorile coban este mai preocupat lor de gravitate, profunzi­ te, riscînd să treacă neob­ noștri, „istorie" rea’i- De fiecare dată cind cu aspirațiile poporu­ de-a lungul timpului „casa Radu Iacoban si. totodată, trecutului. în ce constă a- de felul cum „valorile se me. responsabi’itate si pa­ servate de spectator. zată de scriitori. Abia conducătorul statului lui nostru, cu înaltele lui Alecsandri" a consacrat, una din cele mai valoroase tunc! interesul piesei 7 Am rea’izează prin om" si „tot triotism. Interesantă, emo­ Dincolo de atari ob­ cind ne-am afla în si partidului nostru, sate ca'ităti mora'e. ci apariții din peisajul sta­ zice in cunoașterea „cape­ prin om se pot deg-ada". ționantă este în „Hardu­ servații. „Hardughia" de fata unui raft de vo­ tovarășul Nicoae militantismul său drept propunînd atenției întregii Mircea Radu Iacoban. ne lume masive de litera- Ceausescu, s-a întîlnit si nernetuu. țări, pe Mircea Radu Iaco- giunii actuale. Aceasta — telor acuzării" și a proce­ Arătînd că funcționarea ghia" • capacitatea scrii­ atît prin calitatea și ac­ deelor forțării' opiniei. Si democrației depinde de ca­ torului de a sugera presiu­ scena Nat'onalului ieșean, tură-istorie. de istorie în consfătuiri de lucru Să avem sentimen­ ban. Andi Andries. Ștefan tualitatea problemelor a- astfel, deși cauza centru pacitatea omului de a o nea vieții asupra unor ati­ constituie unul din momen­ retrăită reînviată, re­ cu reoreze^tanti ai tul că atunci cind Oprea și. mai nou. ne Con­ bordate, cît și prin virtu­ pune în practică, „Hardu­ tudini osificate, hrănite de tele de interes ale actualei scriitorilor, de fiecare Domnul Tudor a spus : care luotă piesa este deia adusă în prezent de dată cînd cuvîntări'e „Tineti-vă de ponor ca stantin Popa, a cărui pre­ țile sale artistice. cîștigată. „Hardughia" îsi ghia" satirizează atitudinea obtuzitate ori ind’ferentă. stagiuni teatrale a tării. către scriitori, ne-am mieră cu „Calul verde", Dominantă este. în pri­ păstrează o funcție premo­ de negare a valorilor cul­ Contribuția interpretilor sa’e s-au rete-it te să nu rătăciți !“ s-a turii, conformismul, orgolii- Naționalului ieșean la relie­ Natalia STANCU da seama cu adevărat teratură, a dat, cu căl­ eindit cu siguranță si publicată șl de revista ma parte a piesei, ima- nitorie. că nu există moment dura. lucidi‘atea. în­ la noi. SC1NTEIA — duminică 17 ianuarie 1982 PAGINA 5

Cronica zilei Planul la producția fizică Succes deplin lucrărilor Sîmbătă s-au încheiat convorbirile .externe. Ion Stoian, adjunct al mi­ faptul dintre tovarășul Cornel Burtică, vi- nistrului comerțului exterior și coo­ (Urmare din pag. I) ilor de partid, a consiliilor oameni­ ■ ; ceprim-ministru al guvernului, mi­ lor muncii și comitetelor sindicatu­ perării economice internaționale, alte nistrul comerțului exterior și coope­ persoane oficiale. industria construcțiilor de mașini lui din întreprinderi să acționeze e- Congresului cooperației meșteșugărești! se irosește timp prețios pe par­ nergic pentru popularizarea și dez­ rării economice internaționale, și to­ A fost de fată Sandor Rajnai. am­ Miine se deschid în Capitală lu­ zi a congresului, preconizează obți­ varășul Mieczyslaw Rakowski, vice­ basadorul R. P. Ungare la Bucu­ cursul programului de lucru — baterea largă a reglementărilor pină la o oră, la nivelul unui privind întărirea ordinii și disci­ crările Congresului al VI-lea al nerea în 1985 a unui volum de pro­ președinte al Consiliului de Miniștri rești. cooperației meșteșugărești — eveni­ ducție de 47 miliarde lei, cu aproape al R.P. Polone. ★ singur schimb ! — datorită îngă­ plinei și, mai ales, să ia tcate mă­ In aceeași zi, oaspetele polonez a duinței cu care privesc maiștrii surile pentru respectarea lor în­ ment important în viața socială a 18 miliarde lei mai mult decit în Tovarășul Cornel Burtică, viceprim- și șefii de secție, cadrele de tocmai. Numai și numai asigurînd țării, în mod deosebit a mișcării 1980. I DIVERȘI părăsit Capitala. Pe aeroportul Oto- cooperatiste din țara noastră — che­ peni a fost salutat de tovarășii Cor­ ministru al guvernului, ministrul co­ conducere din întreprindere în­ un cadru organizatoric bine pus la Desigur, în acest cadru, unitățile nel Burtică, Dumitru Bejan, minis­ merțului exterior si cooperării eco­ călcarea de către unii muncitori punct, precis, în care fiecare om să mat să facă bilanțul realizărilor din cooperatiste vor putea să-și aducă Lauda meșterului tru secretar de stat la Ministerul Co­ nomice Internaționale, a primit, în a regulilor de disciplină a muncii, știe zi de zi și ceas de ceas ce are ultimii 5 ani în acest domeniu, să o contribuție sporită la înfăptuirea I merțului Exterior și Cooperării Eco­ cursul dimineții de sîmbătă, pe Li Se în prima decadă a lunii ianuarie, de făcut, numai as’gurînd aprovi­ stabilească modalitățile și căile programelor locale de autoaprovi- I nomice Internaționale, Constantin Ing, adjunct al ministrului comerțu­ datorită restanțelor apărute la pro­ zionarea ritmică cu materii prime concrete de îndeplinire a sarcinilor zionare, atît prin lărgirea propriei Oancea, adjunct al ministrului afa­ lui exterior al R.P.D. Coreene. ducția de cărbune, nu a putut fi și materiale, cu piese și suban- ce revin unităților meșteșugărești oferte de bunuri puse la dispoziția cerilor externe, Bujor Roșea, vice­ Cu acest prilej au fost examinate realizat nici planul la energia elec­ samble a tuturor locurilor de mun­ prin hotărîrile Congresului al XII- populației, cit și prin sprijinirea I președinte al Comitetului de Stat al probleme actuale si de perspectivă trică produsă pe bază de cărbune. că, numai instaurînd un control se­ lea al partidului pentru actualul producătorilor agricoli de la orașe I Planificării, de alte persoane oficiale. referitoare la schimburile reciproce La alte materii prime — petrol, ver asupra întregii activități pro­ cincinal. și sate cu unelte agricole și de gră­ Au fost de față Boleslaw Koperski, de mărfuri și la cooperarea econo­ plumb, zinc — au apărut, de ase­ ductive pot fi create condiții onti- Congresul cooperației meșteșugă­ dinărit, facilitînd astfel schimbul de I ambasadorul R.P. Polone la Bucu­ mică dintre Republica Socialistă menea, restanțe, afectînd buna des­ me pentru întronarea deplină a rești —■ o nouă expresie a democra­ mărfuri dintre sat și oraș. I România și Republica Populară De­ fășurare a producției în unele uni­ disciplinei și răspunderii muncito­ ției noastre socialiste — are loc in rești, și membri ai ambasadei. mocrată Coreeană. condițiile in care întregul nostru Accentul deosebit care se pune ★ tăți din industria prelucrătoare. rești și realizarea în bune condiții în momentul de față pe creșterea în aceeași zi a fost semnat Proto­ Iată de ce sarcina recuperării ne- a sarcinilor de plan pe acest an. popor, sub conducerea partidului, calității vieții oamenilor — obiecti­ Tovarășul Cornel Burtică, vice­ colul privind schimburile de mărfuri se află angajat cu hotărire in reali­ I prim-ministru al guvernului, mi­ întîrziate a tuturor acestor rămî- Cu toată claritatea trebuie să se vul fundamental al întregii politici a I și plățile între România și R.P.D. neri în urmă este de cea mai strin­ zarea prevederilor celui de-al șap­ nistrul comerțului exterior și coo­ Coreeană pe anul 1982. înțeleagă de fiecare colectiv de în ■ telea cincinal, ale cărui obiective partidului — face necesară intensi­ perării economice internaționale, gentă actualitate pentru colectivele treprindere că in mecanismul echi­ ficarea atenției acordate de unități­ I Protocolul a fost semnat, din partea din industria extractivă. asigură ridicarea patriei pe o treap­ le meșteșugărești extinderii si diver­ a primit, sîmbătă dimineața, pe română, de Ion Stoian. adjunct al mi­ librat al planului, al dezvoltării e- tă superioară de dezvoltare eco­ I Janos Vas, adjunct al ministrului Da, acesta este adevărul : în conomiei naționale, fiecare produs, sificării prestărilor de servicii pentru nistrului comerțului exterior și coo­ nomică și socială, creșterea bună­ populație. Analiza exigentă a sar­ comerțului exterior al R. P. Un­ perării economice internaționale, iar unele întreprinderi se pierde în fiecare sortiment are un Ioc bine stării materiale și spirituale a oa­ I gare, aflat într-o vizită în țara continuare timp prețios de muncă, cinilor din acest domeniu — reali­ I din partea coreeană de Li Se Ing, precizat. Orice nerealizare cit de menilor muncii, depășirea stadiului zate doar parțial în ultimii ani — noastră. adjunct al ministrului comerțului eu implicații negative asupra rea­ de țară în curs de dezvoltare și Cu acest prilej a avut loc un lizării planului. Timp din timoul mică a sarcinilor stabilite pe zile, impune reevaluarea posibilităților e- exterior al R.P.D. Căreene. decade sau lună se repercutează trecerea României in rîndul țărilor xistente in fiecare localitate, lărgi­ I schimb de păreri cu privire la evo­ La semnare au asistat tovarășii prețios al societății. Nu trebuie cu nivel mediu de dezvoltare.» • I luția livrărilor reciproce de măr­ Cornel Burtică, viceprim-ministru al pierdut din vedere, așa cum s-a mai asupra echilibrului balanțelor ma­ rea rețelei de unități prestatoare, furi și a cooperării economice din­ guvernului, ministrul comerțului ex­ spus, că numai intr-un singur teriale, produce efecte negative, Beneficiind de îndrumarea și spri­ apropierea lor de solicitările ce­ tre cele două țări vecine si prietene. terior și cooperării economice inter­ minut in industrie se realizează o amplificate adesea în lanț, în acti­ jinul permanent al partidului și tățenilor. Angajamentul de a dubla I în aceeași zi, la București a fost naționale. Constantin Oancea, adjunct producție de 2,8 milioane lei, iar vitatea mai multor întreprinderi. statului, organizațiile cooperatiste pînă în 1985 oferta de servicii pu­ I semnat Protocolul privind schimbul și-au lărgit an de an baza mate­ blice poate fi considerat minimal, al ministrului afacerilor externe, alte într-o oră, de 168 milioane lei. Iată de ce producția fizică trebuie rială și organizatorică, reușind să fiecare colectiv de muncă avînd de mărfuri și plățile dintre Româ­ persoane oficiale. Orice risipă de timp este greu de realizată în fiecare întreprindere I nia și Ungaria pe anul 1982. docu­ A fost de fa* ă Sin In Ha. ambasa­ îndeplinească înainte de termen in­ posibilitatea să depisteze noi rezer­ I Comisia a decis : mașina tre­ ment care prevede un volum ma­ dorul R.P.D. Coreene la București. recuperat, pentru că sarcinile de în mod ritmic și in cantitățile pre­ dicatorii de plan ai cincinalului ve de creștere a volumului de acti­ buie casată. Nu mai e bună de jorat de schimburi față de anul plan în fiecare unitate si pe an­ văzute, in strinsă concordanță cu anterior. Bilanțul cooperației meș­ vitate, de folosire superioară a ac­ nimic. ★ teșugărești la cel de-al VI-lea con­ tualelor capacități de servire din precedent. România va livra în Un­ La București a fost semnat, sîmbă­ samblul economiei sint astfel fun­ contractele economice încheiate cu — Chiar de nimic-nimic ? — I garia mașini-unelte pentru pre­ damentate îneît numai printr-o ac­ unitățile beneficiare din țară și cu gres poate înscrie un șir de reali­ unități. I a întrebat Fekete Ludovic de tă. Protocolul de colaborare tehnico- zări notabile — de pildă, faptul că Revine, desigur, particinanților la lucrarea metalelor și lemnului, uti­ științifică și economică directă pen­ tivitate ritmică, bine organizată, pot partenerii externi, aceasta fiind în la întreprinderea „Drum Nou“ laj minier și petrolier, utilaje de cei peste 370 000 de lucrători din congres să dezbată — într-un spirit din Oradea. Mai îngăduiți-o tru industria cărnii și laptelui dintre fi riguros înfăptuite. Revine, așadar, interesul dezvoltării întregii econo­ cooperative (cu 60 000 mai multi critic și autocritic — atît rezulta­ I construcții, componente electronice, Ministerul Agriculturii si Industriei I nițel, să-i mat dau și eu roată. tehnică de calcul, aparate de mă­ ca o îndatorire majoră a organizați­ mii, al tuturor oamenilor muncii. decit în urmă cu 5 ani) au obținut tele bune, cît și neîmplinirile și din — Ce-ți pierzi vremea cu ea, Alimentare al Republicii Socialiste in perioada 1976—1980 un plus de celelalte sfere de preocupări ale sură. control și automatizare, rul­ România și Ministerul Industriei Căr­ omule ? Nu vezi cit e de obo­ menți. mașini agricole, locomotive producție de peste 4,8 miliarde lei meșteșugarilor — cum ar fi pro­ I sită 1 I nii și Laptelui al U.R.S.S. pe anul față de plan, livrind magazinelor ducția de artă populară și artiza­ — Lăsați-o pe mina mea. diesel-hidraulice. vagoane de marfă, 1982 și s-au examinat și convenit pre­ importante cantități suplimentare nat. cooperarea cu marea industrie, autoturisme Dacia și de teren Aro, liminar problemele privind colabora­ Au lăsat-o N-au mai casat-o. alte mijloace auto, produse chimice, de mărfuri. Cu rezultate apreciabi­ activitatea de investiții, de comer­ Fekete s-a apucat să mește­ rea pe anul 1983. le s-a încheiat și primul an din ac­ cializare a produselor prin unitățile I materiale de construcții. mobilă Protocolul a fost semnat de Vintilă In atenția cititorilor I rească la ea in fel și chip, pină confecții. tricotaje. medicamente, tualul cincinal, cînd unitățile coope­ proprii de desfacere etc. — să sta­ cind a invățat-o o nouă „me­ Rotaru, adjunct al ministrului agri­ rației au reușit să depășească, de bilească măsurile de natură să a- bunuri de larg consum și altele. culturii si industriei alimentare, si de Incepînd de luni, 18 ianuarie a.c., vă puteți abona la serie" : finisarea mecanică a aței La rîndul său. Ungaria va livra asemenea, prevederile de producție sigure îndeplinirea obiectivelor chirurgicale, operație care pină I V. I. Diomin. orim-adiunct al minis­ xiarul „Scînteia", precum și la alte ziare și publicații prefe­ cu peste 85 milioane lei. economice ce revin coooeratiei în I acum se executa manual. Foto­ In România masini-unelte pentru trului industriei cărnii si laptelui din perioada viitoare. Totodată, actua­ prelucrarea metalelor, utilaj meta­ U.R.S.S. Se prevede realizarea in co­ Sarcinile ce revin în continuare reporterul Emeric Popper pre­ lurgic, macarale plutitoare, mașini rate, prin oficiile P.T.T.R., factorii poștali și difuzorii de presă cooperației meșteșugărești din hotă­ lul congres este chemat să dezbată zintă în imagine pe Fekete și I laborare — prin cerceta-e științifică asemenea îndatoriri de maximă pentru industria ușoară, utilaj chi­ si tehnică, prin schimb de experien­ din întreprinderi, instituții, școli etc., de la orașe și sate. rîrile Congresului al XII-lea al I mașina cu noua destinație, partidului sînt deosebit de impor­ actualitate, cum sint : intensificarea mic. tehnică de telecomunicații, ță — de tehnologii si echipamente în muncii politico-educative, de for­ finisînd ața chirurgicală la mare componente electronice, tehnică de vederea rezolvării eficiente a proble­ tante. Pentru materializarea lor. precizie. I unitățile cooperatiste beneficiază de mare și dezvoltare a conștiinței îna­ calcul, aparate de măsură și con­ melor din acest domeniu de activi­ intate în rîndul membrilor coope­ I trol. rulmenți, mașini agricole, mo­ tate din cele două țări. un larg și stimulativ cadru de ac­ Mirii anului intii toare diesel, utilaie de Pa-ai. mate­ minus 4 grade, Izolat mai coborîte In țiune, trasat prin indicațiile și ratori, întărirea democrației coope­ riale refractare și abrazive. lami­ în timpul șederii în țara noastră, estul Transilvaniei, iar cele maxime orientările formulate de secretarul ratiste și îmbunătățirea stilului și I între minus 5 și plus 5 grade. Ceață general al partidului, tovarășul metodelor de muncă ale organelor I nate din oțel și aluminiu, produse oaspetele sovietic a fost primit de vremea locală cu depunere de chiciură. In colective de conducere din coope­ chimice. mărfuri agroalimenta-e. Ion Teșu. ministrul agriculturii și București : Vreme în general frumoa­ Nicolae Ceaușescu, la Consfă­ încălțăminte din piele, bunuri de industriei aVmentare. a avut o între­ să, cu cerul variabil mai mult senin. tuirea cu activul și cadrele de rative și uniuni de cooperative, spo­ I larg consum și alte mărfuri. vedere cu Marin Capîsizu. ministru Timpul probabil pentru zilele de 18, Vînt slab pînă la moderat. Tempera­ bază din consiliile populare și rirea participării cooperației meș­ I Protocolul a fost semnat de Ma­ secretar de stat la Ministerul Agri­ 19 și 20 ianuarie, tu țară : Vremea va tura în creștere ușoară. Temperaturile cooperație, la plenara partidu­ teșugărești din tara noastră — ca rin Trăistaru. adjunct al ministru­ culturii si Industriei Alimentare, șeful fi în general frumoasă, cu cerul va­ minime vor fi cuprinse între minus 7 lui din noiembrie 1981. Acest ca­ organizație activă in cadrul Frontu­ I lui comerțului exterior si cooperării Departamentului industriei alimen­ riabil, mai mult senin în sudul țării. și minus 3 grade, iar cele maxime între dru este întărit și de noile regle­ lui Democrației și Unității Socia­ I economice internaționale. și de tare. si a vizitat obiective agroindus­ Vîntul va sufla slab pînă la moderat. 2 șl 5 grade. Ceață cu depunere de chi­ mentări legislative privind întărirea liste — la lupta pentru pace și Janos Vas, adjunct al ministrului triale. Temperatura în creștere ușoară. Mini­ ciură. (Ileana Mihăilă, meteorolog de autoconducerii și autoaprovizionării dezarmare, pentru făurirea unei I comerțului exterior al R. P. Ungare. (Agerpres) mele vor fi cuprinse între minus 14 și serviciu). în profil teritorial. Firește, ca o lumi mai drepte și mai bune pe I La semnare au asistat tovarășii problemă de importanță centrală se planeta noastră. Cornel Burtică, viceprim-ministru impune dezvoltarea micii industrii, Convinși că actualul congres va al guvernului, ministrul comerțului a producției de bunuri de consum marca o etapă nouă, calitativ supe­ I exterior și cooperării economice in­ (Urmare din pag. I) dobîndi toti citi ne aflăm mai puține flori, cum o de vie și împlinește toate realizate din resurse locale. „Pro­ rioară. în activitatea unităților coo­ I Imaginea surprinsă de fotore­ ternaționale. Constantin Oancea. aici, la țară. Ce aș putea făceam pînă acum, șl mai cele necesare cultivării gră­ gramul de dezvoltare a indus­ peratiste. ceea ce se va răsfrînge porterul Titu Zidariu prezintă adjunct al ministrului afacerilor ședințele consiliului, tovară­ avea la oraș, voi avea și multe legume. Am descope­ dinii. „Nu vreau milă de triei mici și a prestărilor de servi­ favorabil asupra condițiilor de pentru cititorii rubricii noastre șul Nicolae Ciocoveanu — aici, unde m-am născut. rit uriașa plăcere și uriașul la nimeni, a spus odată cii în cadrul cooperației meșteșugă­ aprovizionare și servire a popu­ I primul evenment înregistrat I mecanizatorii noștri fac Iată, acum s-au făcut tro­ folos de a culege din gră­ Lică Bratu. Vreau să arăt rești pe cincinalul 1981—1935", lației în scopul creșterii nivelu­ la Oficiul stării civile de la minuni. Sint niște eroi. Nu tuare. lumină electrică s-a dină necesarul pentru gos­ oamenilor că pot munci". dezbătut și aprobat de conferințele lui de trai al oamenilor muncii, primăria celui mai tinăr centru A apărut Munca de partid pred dispunem de agrega­ tras mai demult. Cind văd podărie. Roșii, vinete, car­ Si a arătat. Dacă un om județene ale cooperativelor, pro­ urăm succes deplin Congresului coo­ urban al țării : Rovinari. Tînăra I nr. 1/1982 ți în bună stare și confor­ cum crește porumbul, griul, tofi. fasole... Sînt produsul gram ce se.va afla pe ordinea de perației meșteșugărești î I pereche, purtătoarea certificatu­ a învins infirmitatea, cu Sub genericul ..Ziua de naștere a tabile.- Unele n-au . cabine, cum se strîpg în, hambarele muncii mele, mîinilof mele. ațît mai mult unul. întreg lui de căsătorie nr. 1 — Florin li bicluiesc ploaia, vîntul. poate face minuni pe pă- Halapciuc, conducător auto la tovarășului Nicolae Ceaușescu. ani­ soarele, dar îi dau bătaie întreprinderea de transporturi și I versare scumpă întregii națiuni" sint mîntul lui. I inserate articolele omagiale : „Pro­ cîte 14 ore pe zi. Aș da utilaj greu pentru construcții cteva nume: Anton Ion, puneam mai sus că Știri sportive Rovinari, și Mioara, lăcătuș la motorul spiritului revoluționar, al Danev Dumitru. Ioniță Ni­ întreprinderea minieră Roșia- I unei viziuni dinamice și originale în Satul înflorește prin hărnicia S există o interdepen­ I practica edificării socialiste". „Legă­ colae, Tudor Marin. dentă între sat și Jiu — a primit din partea Am stat de vorbă cu oraș. Țăranul trimite orașu­ • Astăzi, de la ora 11. în sala 0 MADRID 16 (Agerpres). — Sîm» primăriei orașului repartiție tura permanentă cu poporul — iz­ „Dacia" din Baia Mare, în cadrul bătă seara, la Palatul Congreselor vorul tuturor succeselor". „Răspun­ tînăra Lica Petre. De-abia lui produsele lui, iar orașul pentru o casă nouă, însoțită de I a împlinit 23 de ani. La oamenilor săi îi trimite frigidere, araga­ Cupei balcanice la volei (masculin), din Madrid a avut loc tragerea la I tradiționala urare: „Casă de derii chemării de a da patriei mai echipa locală Explorări va întîlni for­ sorți a grupelor turneului final al mult cărbune", „Indicațiile secreta­ terminarea școlii generale zuri. textile etc. Aceeași in­ p.atră putea să-și aleagă ce drum terdependență există între mația bulgară Minior Pernik. Partida celui de-al 12-lea Campionat mondi­ rului general, temei al sporirii pro­ va fi condusă de Anestis Vasiliadis al de fotbal ce se va desfășura între I ducției aurului negru". „Realizările poftea. L-a poftit pe acela C.A.P.-ului, toate ale noas­ după cum cărțile pe care țări, căci fără schimburi nu I al părinților ei. al moșilor se poate trăi. Prin aceste (Grecia). 13 iunie și 11 iulie în mai multe ora-, Omul cooperativei — dovada justeței ori­ tre sînt. îmi crește inima. le scriu la Comana sint 0 In zilele de 22. 23 și 24 ianuarie șe din Spania. entărilor conducătorului partidului". ei. și anume al lucrării pă- Mie îmi place să văd soa­ produsul mintii mele. Fa­ schimburi se ridică nivelul mîntului. A vrut să stea a- de trai al ponorului. Trăim se vor desfășura la Kiel campiona­ Sorții au decis următoarea compo­ înflorește locul I Mai spicuim din sumar : „Adunările rele. ploaia, să simt căldu­ cem fiecare atît cit putem. tele internaționale de tenis de masă nență a celor 6 grupe preliminare : și conferințele pentru dări de seamă proape de puternica mamă ra și frigul nu prin feres­ Important este să facem. un moment în care fiecare Gea și stă. Adică nu stă. din noi este chemat să pună ale R.F. Germania. La această ediție grupa I : Italia, Polonia, Peru, Came­ și alegeri — etapă importantă în dez­ trele caselor, ci din mijlocul Să nu așteptăm să ni se umărul la sporul de care a competiției vor participa si jucă­ run ; grupa a II-a : R.F. Germania, voltarea combativității militante a Lucrează la C.A.P.. la sec­ tarlalelor. aducă din altă parte. In toarele noastre Eva Ferenczi si Olga Algeria, Chile, Austria ; grupa a răspunderii comuniștilor" ; „Adună­ torul vegetal, mergînd zil­ — Nu-i grea munca asta? privința asta exemplul lui tara are nevoie în clina nic la sluiba ei de lucră­ asta. Fiecare cetățean tre­ Nemeș. IlI-a : Argentina,' Belgia, Ungaria, rile generale ale proprietarilor, pro­ — Tot ce face omul e Lică Bratu este grăitor. Cu buie să oarticine la ea. Este ® Ieri, pe pista de gheață de la Salvador ; grupa a IV-a : Anglia, ducătorilor și beneficiarilor avuției toare a pămîntului. ca un greu. Munca se ușurează toate că-i lipsesc ambele Miercurea-Ciuc a început Concursul Franța, Cehoslovacia, Kuweit ; grupa noastre naționale" ; „Noi și amo'e muncitor care se duce zilnic cînd îți place ce faci. V$i palme, dintr-un accident. își o colaborare, o conlucrare a V-a : Spania, Honduras, Iugoslavia, la fabrică. colectivă care ni se cere. internațional de patinai viteză al măsuri pentpi creșterea afirmării mie îmi place. Numai pace lucrează grădina singur. Desigur, nu ușoară, dar ne­ României, competiție la care parti­ Irlanda de Nord : grupa a Vl-a : femeilor in toate domeniile" ; „Edu­ — Nu mă gîndesc să pă­ să fie ! Și-a confecționat niște alon- cipă sportivi din R.P.D. Coreeană, Brazilia, U.R.S.S., Scoția, Noua Ze- carea cadrelor în spiritul cinstei, co­ răsesc vreodată satul meu, je la brațe, cu care a învă­ cesară. Este de fant un act R.D. Germană, U.R.S.S.. Ungaria și elandă. rectitudinii și intransigentei fată de Vlad Tepeș. Sînt utecistă, unind în aplicare ceea țat să manevreze saoa șl patriotic pe care sintem România. Meciurile din grupele preliminare lipsuri și abateri" ; „Rolul și meto­ voi aiunge. dacă merit, co­ P ce e necesar la ora ac­ cuțitul. Singur confecțio­ chemați să-I împlinim. Și în prima zi. competiția feminină a se vor disputa în următoarele loca­ dologia proca'andistului în realizarea munistă si mă voi bucura tuală, am cultivat și nează ramele ceior 80 de oamenii satului sînt hotărîți fost dominată de sportiva Nan Kim lități : grupa I : Vigo și La Coruna ; unor dezbateri active". în viată de ceea ce vom eu în grădina căsuței mele stupi ce-i are. leagă vița să-1 împlinească. Pak (R.P.D. Coreeană). învingătoare grupa a II-a: Gijon și Oviedo; în ambele probe : la 500 m. Nan Kim grupa a III-a : Alicante și Elche. cu Pak a realizat timpul de 44”6/10, fiind excepția meciului inaugural, dintre Corespondentul nostru volun­ 11; Spectacol de folclor evreiesc — 11,15; 13,15; 16; 18; 20, FEROVIAR — • Hangar 18 : GLORIA — 9; 11,15; urmată de reprezentanta României, Si­ Argentina și Belgia, care va avea loc I tar Ion Birsan din Iași ne tri­ 18.30. 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15. 13,30; 15.45; 18; 20,15, FLAMURA — 9; mona Todoruț, cu 45”3/10 ; la 1 500 m, la 13 iunie, pe stadionul Nou Camp mite această imagine, însoțită • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase" A Mașina zburătoare ; CENTRAL — 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. EXCELSIOR sportiva din R.P.D. Coreeană a fost din Barcelona ; grupa a IV-a : Bil­ de întrebarea : „In ce grădină teatre (sala Savoy) : Vorba lui Tănase — 10; 9; 11,15; 13,30; 16; 18; 20. — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. cronometrată cu timpul de 2’19”8/10, bao și Valladolid ; grupa a V-a : botanică sau în ce seri credeți I 19,30; (sala Victoria) : Idolul femeilor • Vulcanul : BUCUREȘTI — 8,30; • Toată lumea este a mea : AURO­ — 19,30. 10,45; 13; 15,30; 18; 20,15, FAVORIT — RA — 9; 12; 16; 19. pe locurile următoare c'asindu-se Ta- Valencia și Zaragoza; grupa a Vl-a : că am făcut poza ?“ Tot el ne • Teatrul „Ion Creangă44 : Pinocchio 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MO­ tiona Arefieva (U.R.S.S.) — 2’23” și Sevilla și Malaga, lămurește : „Nu este vorba de • Teatrul National „I. L. Caragiale44 • Numele meu e iubire : FLACĂRA (sala mică) : Filumena Marturano — (premieră) — 10,39. DERN — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. — 10; 13; 16; 19. FERENTARI — Irina Gorina (U.R.S.S.) — 2’24’T/IO. Primele două clasate din aceste nici o grădină botanică și de 10; Gaițele •— 14,30; Generoasa funda­ • Teatrul „Țăndărică44 : Bu-AIi — Un prieten pierdut : TIMPURI 15,30; 19. Clasată pe locul 4 în aoeastă probă, grupe preliminare se califică pentru 10; 12. NOI — 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18; 20. nici o seră, Nu este alt- ție — 20; (sala Atelier) : Fanteziile • Aii Baba și cei 40 de hoți : MUNCA Simona Todoruț a realizat, cu timpul turul următor al competiției, cele 12 ceva decit un obișnuit centru lui Fariatiev —- 10,30; Idolul și Ion a Circul București : Fantastic circ — • Povestea lui Buddy Holly : PA­ 10; 16; 19,30. TRIA — 9; 11,30; 14,30; 17; 19.30, FES­ — 15,30; 19, de 2’24”7/10, un nou record național formații urmînd a fi repartizate în de umplut... sifoane in noul Anapoda — 19; (la sala mică a Pala­ • Studioul de teatru al I.A.T.C. î TIVAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; de junioare. 4 grupe de cîte 3 echipe. Cîștigătoa- cartier ieșean -Alexandru cel tului) : Gimnastică sentimentală — Gustul mierii — 19,30. 20.15, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 0 Aseară. în Sala Floreasca din rele acestor grupe se vor întilni în Bun», dar neobișnuit prin mo- 15,30; 19. • Opera Română : Răpirea din serai a Conservatorul de muzică „Ciprian 18; 20,15. Capitală s-a disputat derbiul cam­ semifinale. Învingătoarele din me­ dul în care arată, datorită celor — 11; Don Quijote —- 19. Porumbescu44 (Ateneul Român) : Pro­ • Ultima vinătoare 8 DRUMUL SĂ­ pionatului republican masculin de ciurile respective disnutindu-și fina­ două lucrătoare de aici, Maria • Teatrul de operetă : Leonard — fesorul de muzică (premieră). Specia- RII — 15,30; 18; 20. baschet dintre formațiile Steaua la la 11 iulie, la Madrid, cu o zi mal și Magda, mari iubitoare de col-concert pentru elevi. Dirijor : • Aventuri în Marea Nordului : expoziții 10,30; Lecția de dragoste — 19,30. Aurel Niculescu — 11. POPULAR — 15; 17,15; 19,30. București și Dinamo București. Vic­ devreme fiind programată partida flori, de frumos. Ți-e mai mare • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra44 • Caseta Măriei de Medici : GIU- toria a revenit baschetbaliștilor de pentru medaliile de bronz ale Cupei dragul cind treci pragul și vezi (sala Schitu Mâgureanu) : Ferma — • Galeria Orizont : Mircea Dumi­ 10 ; Menajeria de sticlă — 15; Mormîn- LEȘTI — 9; 11,15; 13.30; 15,45; 18; 2). ia Steaua, cu scorul de 77—75 (43—36). Mondiale. că te întimpină îmbrăcate în a Escadronul husarilor zburători : trescu, pictură ; (atelier 35) : Gruia In deschidere. Rapid București a în­ halate imaculate și cu O cu- tul călărețului avar — 19.30; (sala COTROCENI — 15,30; 19. Floruț, desen-pictură. 0 în ziua a treia a „Turneului Grădina Icoanei) : Anecdote provin­ • Galeriile „Căminul artei44 (parter) : trecut cu 79—72 (52—54) formația campionilor" la tenis, competiție care rățenie de farmacie. De. unde ciale — 10; Poezia muzicii tinere — a Moscova nu crede ta lacrimi : I.C.E.D. București. se vede că oriunde ar fi, omul cinema COSMOS — 15,30; 19. Dan Mihălțianu, grafică ; (etaj) : se desfășoară în incinta arenei „Ma­ 15; 19,30. > Sînt timid, dar mă tratez — 15,30; Dragoș Vițelarii, pictură. Astăzi, de la ora 9, vor avea loc dison Square Garden" din New sfințește și— înflorește locul". • Teatrul Mic : Diavolul și bunul • Galeria Simeza : Cristian Paraschiv, dumnezeu — 10; înaintea pensionării 17,30, Răsunetul fluviului — 19,30 : meciurile revanșă. York, au fost înregistrate noi surpri­ • Non stop : LUCEAFĂRUL — 9: PROGRESUL. pictură. 0 In runda a 7-a a Turneului zonal ze. Roscoe Tanner (S.U.A.) l-a între­ — 19.30; (la Casa de cultură a M.A.I.): 11.15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, CULTU­ • Procesul de la Nttmberg s CAPI­ • Muzeul de artă al Republicii So­ I Lynxul in obiectiv Mirii al a — 18,30. RAL — 9; 11,15; 13.30; 15,45; 18; 20,15. TOL — 9; 12,30; 16; 19.30. cialiste România : Salonul de pictură, masculin de sah.' ce se desfășoară in cut, după 3 ore de joc, cu 7—6, 6—7, • Teatrul Foarte Mic : Premiera — s Saltimbancii : VICTORIA — 9; • Aventurile ursuleților polari: DOI­ grafică și sculptură al municipiului aceste zile la Băile Herculane. ma­ 7—6. pe Jimmy Connors (S.U.A.). iar 11; Necunoscuta și funcționarul — 20. NA. — 9,15; 11,15; 13,15; 15,15; 17,15; București ; Șerbana Drăgoescu, tapi­ Eliot Teltscher (S.U.A.) l-a învins cu • Teatrul de comedie : Zăpăcitul — 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. TOMIS — 9; rele maestru român Florin Gheor­ 11.15; 13.30; 15,45; 18; 20.15. 19.15. serie. ghiu. cu piesele ne’re. a remizat în 6—4, 6—1 pe John McEnroe (S.U.A.). 10; Măseaua de minte — 15: Harold • Lupii mărilor : GRI VIȚA — 9; • Galeria „Hanul cu tei44 (sala Cena­ și Maude — 19,30. a Mondo umano : BUZEȘTI — 15.30; partida cu Farago (Ungaria). în cla­ Cehoslovacul Ivan Lendl a cîștigat 17 33' 19,30. 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. clu) : Carmen Elena Cula, pictură. întilnirea cu argentinianul Jose Luis • Teatrul „Nottara44 (sala Magheru)“ • Provinciala : EFORIE — 9; 11,15: • Galeria Galateea : Dan Cioca, sament conduce marele maestru Idioata — 10; 15; Mizerie și noblețe < învingătorul : DACIA — 9°, 11,1'5; 13.30; 15,45; 18; 20,15. 13,30; 15,45; 18; 20,15. grafică. Zoltan Ribli (Ungaria', cu 5.5 nuncte. Clerc. care, fiind suferind, a pierdut — 19,30; (sala Studio) : Sentimente și o întoarcere la dragostea dinții 8 • Polițist sau delincvent : LIRA — 0 Galeria Eforie : Expoziția bursieri­ Marele maestru român Mihai Subă prin neprezentare. în cea de-a patra naftalină — 10,30; 14,30; Noaptea um­ 15,30; 18; 20. lor U.A.P. 1981. partidă, americanul Vitas Gerulaitis brelor — 19. VIITORUL — 15.30; 17,30; 19.30. a cistt’at Partida întreruptă cu Pin­ • Teatrul Gluleștl (sala Majestic) : • Maria-Mirabela : MIORIȚA — 9; • Yankeii : PACEA — 11; 15,30; 18,30. • Muzeul satului : Expoziția „Alesă- ter (Ungaria) si a obtinut remiză în l-a învins cu 6—1, 6—4 pe argenti­ A cincea lebădă — 19; Ordinatorul — 11,15; 13,30; 15,30; 17,39; 19.30, ARTA • Capitolul al doilea : FLORE ASCA turi — tehnici de ornamentare a țesă- partida cu Velikov (Bulgaria). Subă nianul Guillermo Vilas. 15; Woyzeck — 19,30; (sala Giuleștl) : — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. STU­ — 8,45; 11; 13,15; 15.30; 17,45; 20. turiJor44. a acumulat 4.5 puncte, avînd si o In semifinale, John McEnroe ÎI va Cocoșelul neascultător — 10. DIO — 10; 12; 14; 16; 18; 20. • Kagemusha : VOLGA — 9; 12; • Galeria municipiului București : oartidă întreruptă. Astăzi se dispută întîlni pe Ivan Lendl, iar Eliot • Teatrul evreiesc de stat : EX — • Pietonii aerului : SCALA — 9,15; 16; 19. Liviu Suhar, pictură. Dartidele intre-unte. iar luni turneul Teltscher va juca în compania lui se reia cu runda a 8-a. Vitas Gerulaitis.

Cei doi riși din Imagine au stat — in pofida firii lor — cu­ • ZĂPADA DE... DIA­ s-au depus într-un strat gros pe oase de mamut, fiecare reoro- Muzeul de zoologie comparată fi utilizată la sporirea apei plu­ recentă de automobile care • minți ca niște mielușei in fața suprafața acestor planete. Noile ducînd un sunet caracteristic. al Universității Harvard care a viale in regiunile semiaride. avut loc la San Francisco. Fir­ obiectivului foto al lui Emil Ro- MANTE ? Astrofizicianul date referitoare la Neptun și Or. tocmai despre aceste oase Dl PRETUTINDENI comunicat descoperirea a stabi­ Pină în prezent, pentru provo­ ma „General Motors" pregătește bitcek. Explicația: ei se află in Marvin Ross de la Laborato-ul Uranus, obținute cu ajutorul oamenii de știință și muzici­ lit că falca aparținea unui micuț carea ploilor artificiale erau fo­ producția de serie a acestui ori­ rezervația de la Pișchia, județul național din Livermore (Cali­ enii sovietici presupun că în specimen de insectivore din pe­ losite săruri de argint : împrăș­ ginal miniautomobil. acționat cu stațiilor cosmice automate, con­ urmă cu 20 000 de ani au fost lor „fabrică" o cantitate insufi­ rioada de la sf’rsftul triasicului tiate in atmosferă sub fo-mă de ajutorul bateriilor care se reîn- Timiș. Altfel, cind rîșii sint slo­ fornia) a emis o ipoteză con­ firmă faptul că pe cele două cientă de IGF-1, respectiv așa- nuclee, in jurul lor cristalizează. bozi, cu extraordinara lor agili­ form căreia planetele Uranus și șlefuite pînă ce au căpătat si începutul jurasicului, deci cu carcă duoă parcurgerea distan­ tate, nu pot fi întîlniți, uneori, planete există condiții prielnice forma unor instrumente primi­ numitul factor de creștere I, care 180 de milioane de ani în urmă Ia temperaturi ridicate, vaporii ței de 180 km. Neptun sint acoperite nu cu formării unor asemenea cristale tive de percuție. se află în insulină. In sîngele de apă aflati in suspensie, care, nici măcar intr-o viață de vină- amoniac și metan înghețat, ci Or. această deșcooerire. subli­ tor. de diamante. acestor locuitori ai Africii se niază cercetătorii, face să se după ce ating anumite dimen­ Doi dintre ei au împlinit doi cu... diamante. Ross presupune • „SECRETUL" PIG­ află de trei ori mai puțin IGF-1 adauge o nouă specie de mami­ siuni, se transformă în oloaie. că. cel puțin în parte, metanul ani, iar alți doi cite un an. Au • CELE MAI VECHI MEILOR. De cînd au fost decit la oamenii obișnuiți. fere celo- două specii identifica­ Folostndu-se bacteriile galbene fost găsiți in pădurile de la Lun- s-a descompus de mult în car­ te anterior ca fiind primele ce dreDt catalizator, se va outea cani. Fiind o specie pe cale de bon și hidrogen. Hidrogenul a INSTRUMENTE MUZI­ descoperite triburile de pigmei • MAMIFER PRIMI­ au apărut pe Pămînt. realiza cristalizarea la tempera­ dispariție, și deci ocrotită de din junglele Africii, specialiștii intrat in componenta atmosfe­ CALE. Un disc produs la A- TIV. Descoperirea fălcii fosili­ turi și mai ridicate. în timp ce. lege, silvicultorii timișeni și-au rei, în timp ce carbonul, sub in­ încearcă să dezlege misterul © BACTERIILE Șl fată de procedeul cu săruri de făcut un titlu de mindrie din fluenta presiunii foarte înalte cademia din Kiev a fost con­ înălțimii reduse a acestei popu­ zate a unui mamifer primitiv, a-i crește — și nu e deloc ușor PLOAIA ARTIFICIALĂ. argint, poluarea va deveni prac­ — pină la matur ta‘e, după care existente pe aceste planete, s-a ceput astfel îneît să ilustreze lații (122—142 cm). Profesorul necunoscut pină în prezent omu­ tic nulă vor fi redați pădurii. purificat, devenind carbon pur, muzica pe care ar fi putut-o american Thomas Merimâ, cu­ lui, dezvăluie o nouă perspecti­ Cercetînd cauzele înghețării adică diamante, care fie că cînta oamenii din epocile tim­ noscut antropolog, a ajuns Ia o vă asupra diversității specii'o- precore a anumitor plante, oa­ • „OUL ELECTRIC". Rubrică realizată de plutesc sub forma unor fulgi purii ale umanității. Nu mai concluzie originală. După păre­ de mamifere încă din epocile tim­ menii de știință de la Universi­ Asa a fost botezat acest nou Petre POPA de zăpadă în straturile In­ puțin insolit este faptul că rea sa. pigmeii suferă de o insu­ purii ale evoluției lor. Grupul tatea din Tel Aviv au izolat o mijloc de transport prezentat ți corespondenții „Sc1nteiij* ferioare ale planetelor, fie că pentru înregistrare s-au folosit ficientă hormonală : organismul de paleontologi americani de la bacterie galbenă care ar putea pentru prima oară la expoziția iui"| mm’.i.'.'.’.'.'.r d IdFcf' 'o ta IM ' 'O F Cd r> , D O o •<«'V O dK: b 7C: W - & I >8j IdW-J r<Ț_ ■ Fo o o oA S Raia X4- - - \ 'D -of % Kt p w

EXfR;SI5 A INTERESULUI MANIFESTAT r DE PO; ORUL PAKISTANEZ PENTRU GINDIREA

SO21AL-POLITICÂ A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI AGENȚIILE DE PRESA ® Vizita Ia Belgrad a ministrului egiptean de stat pentru afacerile 1 externe ® Convorbiri sovieto-siriene 9 O declarație a secretarului Lucrări ale președintelui Nicolae Ceaușescu general al Ligii Arabe pe scurt BELGRAD 16 (Agerpres). — Pre­ BEIRUT 16 (Agerpres). — La Bei­ ședintele Prezidiului R.Ș.F. Iugosla­ rut a avut loc o reuniune a C.C. al via. Serghei Kraigher. l-a primit pe Mișcării de Eliberare Națională Pa­ Boutros Ghali. ministrul egiptean de lestiniană ,.A1 Fatah", sub conduce­ SIMPOZION CONSACRAT ERADICĂRII ANALFABETISMULUI. In loca­ crul în cazul neincluderii revendi­ ISLAMABAD 16 (Agerpres). președintelui României — persona­ stat centru afacerile externe, aflat rea lui Yasser Arafat, președintele litatea ind'ană Udaipur, statul Rajasthan, s-au încheiat lucrările unui se­ cărilor lor in noile contracte colec­ Un set de cărți românești cuprin- litate proeminentă a vieții interna­ in vizită oficială la Belgrad. Comitetului Executiv al Organizației minar internațional in problemele alfabetizării. Declarația finală adoptată tive de muncă. • pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.). zind lucrări din glndirea soc al-po- ționale contemporane, bine cunoscut în cursul întrevederii, transmite a- cu acest prilej subliniază că realizarea acestui obiectiv constituie un ele­ INFLAȚIA IN ISRAEL. Rata in­ litică a președintelui Nicolae gentia Taniua. a fost subliniată ne­ Au fost examinate ultimele evoluții și apreciat pe plan mondial pentru ale problemei palestiniene, situația ment esențial al luptei împotriva subdezvoltării, sărăciei și inechității so­ flației a totalizat în 1981 in Israel Ceaușescu traduse in limba urdu, contribuția sa prețioasă la cauza cesitatea adoptării unei poziții co­ ciale. La reuniune au participat delegați din Zambio, Vietnam, India, 101,5 la sută, a anunțat purtătorul precum șl alte volume reprezenta­ mune a țărilor nealiniate în vederea din sudul Libanului și din lumea păcii, destinderii, colaborării și în­ anabă. Etiopia, Cuba, Irak, Nicaragua, Birmania, Tanzania, precum și reprezen­ de cuvint al Biroului de statistică tive din diferite domenii ale știin­ țelegerii între popoare. deaaiării unei soluții iuste si du­ tanți ai UNESCO. al guvernului. Indicele preturilor a ței. tehnicii, culturii și artei româ­ A luat cuvîntul. de asemenea. rabile a crizei din Orientul Mijlo­ MANAMA 16 (Agerpres). — Secre­ crescut în luna decembrie cu 5,2 la nești a fost donat Universității Constantin Burada. ambasadorul ciu in cadrul O.N.U. în context, s-a CONSILIUL SUPREM PENTRU DEMONSTRAȚIE LA WASHING­ evidențiat imperativul ca Israelul să tarul general al Ligii Arabe, Chedli sută, menționează aceeași sursă. Quaid-I-Azam din Islamabad. României la Islamabad. Klibi. a sosit la Manama. într-o vi­ CERCETĂRI TEHNICO-ȘTIINTI- TON. La Washington a avut loc In cadrul ceremoniei a luat cuvin- nună capăt acțiunilor sale îndrepta­ FICE, creat in Algeria, și condus CIOCNIRI ARMATE IN GUATE­ Ceremonia a fost pe larg reflec­ zită oficială în Bahrein. în cadrul demonstrația unor reprezentanți ai MALA. Puternice infrunfăr'1 intre tul rectorul universității, Imitiaz te împotriva unor state din reaiu- turneului ne care-l întreprinde în de Chadli Bendjedid, președintele opiniei publice progresiste din ca­ Aii Sheich, care a eloqiat valoarea tată de mijloacele de informare in ne. insist'ndu-se în mod deosebit a- regiunea Golfului. La sosire. Klibi a tării, secretarul general al Partidu­ pitala S.U.A. Participant!! purtau forte insurgente din Guatemala ?t și importanta deosebită a lucrărilor masă din Pakistan. suora cerinței de a se recunoaște lui Frontul de Eliberare Națională, armată s-au produs. în ultimele 24 dreptul suveran al DODorului nales- declarat presei că s-au făcut progre­ panouri cu lozinci în sprijinul re­ de ore, în zona localităților San se substanțiale in ce oriveste relua­ va avea drept sarcină principală vendicărilor oamenilor de culoare tinian. al cărui reprezentant legitim asigurarea dezvoltării științei și teh­ Antonio Ilotenango, Alta Verapaz, este Organizația pentru Eliberarea rea lucrărilor reuniunii arabe Ia ni­ împotriva discriminărilor, pentru vel inalt de Ia Fez. intreruotă la 25 nicii naționale, introducerea in pace și dezarmare. Demonstrația a Monjonales și chiar in capitala tă­ Acțiuni de masă și luări de poziție Palestinei, la autodeterminare si noiembrie. practică a cuceririlor tehnicii con­ fost organizată cu prilejul marcării rii — transmite agenția Prensa La­ crearea unui stat national nrooriu. temporane, modernizarea indus­ împlinirii a 53 de ani de la nașterea tina. Ele s-au soldat cu numeroși DOHA 16 (Agerpres). — Emirul triei țării. militantului american pentru drep­ morți și răniți de ambele părți. pentru apărarea păcii MOSCOVA 16 (Agerpres). — La Qatarului, șeicul Khalifa Bin Hamad turile negrilor. Martin Luther King. Schimburi de focuri au mai fost Moscova s-au încheiat convorbirile Al-Thani, l-a primit la 16 ianuarie PROTOCOL IUGOSLAVO-SO- semnalate și la Mazatenargo, capi­ dintre Andrei Gromîko. ministrul a- pe Charles Percy, președintele Co­ VIETIC. La Belgrad a fost semnat LA REYKJAVIK s-au încheiat tala provinciei Suchitepequez. dar „Sîntem hotărîți să continuăm lupta facerilor externe al U.R.S.S.. si Ab­ mitetului pentru relații extern-’ al protocolul comercial iugoslavo-so- convorbirile dintre ministrul islan- nu se cunoaște pină în prezent nu­ del Halim Khaddam. vicepremier și Senatului S.U.A.. aflat in vietic pe anul în curs, potrivit că­ dez de externe. Olafur Johannes- mărul victimelor. pentru destindere" ministru al afacerilor externe al Si­ ruia valoarea schimburilor reci­ son, și ministrul afacerilor externe tară in cadrul unui turneu EXPLOZIE. Intr-un restaurant BONN 16 (Agerpres) — în Repu­ riei. care a efectuat o vizită oficia­ îl efectuează in mai multe proce va atinge 6.1 miliarde do­ al R.P. Ungare, Frigyes Puja. care potriva armelor nucleare, pentru de­ lă de prietenie în Uniunea Sovieti­ lari — informează agenția Taniug. a efectuat o vizită oficială în Islan­ din Berlinul occidental s-a produs, blica Federală Germania continuă zarmare și pace, a fost semnat pinâ Orientul Mijlociu. ieri seara, o puternică explozie, sol­ că. Au fost examinate, potrivit agen­ Agenția națională de știri a Qata- Totodată. în baza unor alte tran­ da. Au fost examinate posibilită­ manifestările împotriva cursei înar­ în prezent de peste două milioane de ției T.A.S.S.. situația din Orientul zacții, cele două țări vor realiza în dată cu rănirea a 25 de persoane, mărilor, pentru dezarmare și pace. persoane, asteptîndu-se ca în 1982 pe rului a anunțat că au fost exami- țile lărgirii relațiilor bilaterale in dintre care opt se află in stare Mijlociu, alte probleme Internationa­ nate în cadrul întrevederii situatia 1982 schimburi însumînd un mi­ diverse domenii și probleme inter­ „Sintem hotăriți să continuăm acest document să-și, pună semnă­ liard de dolari. gravă, informează agenția France lupta pentru destindere si pace. tura încă un milion de locuitori vest- le actuale, precum si relațiile dintre din Orientul Mijlociu si aspecte ale naționale de interes comun. Presse. Vom cere tot mai hotărit guvernului germani. U.R.S.S. și Siria. relațiilor bilaterale. JURĂMINT DE FIDELITATE GREVA IN CANADA. Aproxi­ să promoveze o politică în domeniul Pe de altă parte, presa vest-ger­ FATĂ DE CONSTITUȚIE. Sim- mativ 2 200 de muncitori de la ser­ SALUTIND ÎNFIINȚAREA RE­ securității care să corespundă cu a- mană informează că în acest an în bătă a fost depus jurămintul de viciile de întreținere ale transpor­ ȚELEI DE ȘTIRI DIN ASIA ȘI devărat intereselor naționale", se R.F.G. sint programate numeroase fidelitate fată de Constituție și de turilor publice din orașul canadian PACIFIC (A.N.N.), care a deven' arată într-o declarație publicată la reur.iuni ale oamenilor de știință, șeful statului, regele Juan Carlos, Montreal au declarat, vineri, grevă operațională incepind din acea?- ■ Bonn de Comitetul pentru pace, co­ cadrelor didactice, medicilor, munci­ de către cei patru noi membri ai in sprijinul cererii de includere in lună, ministrul indonezian al infoi operare si dezarmare din R.F.G. torilor, femeilor, tineretului și altor juntei șefilor de stat major al ar­ noile contracte colective de muncă mafiilor. Aii Murtopo. a arătat că i Potrivit relatărilor presei vest-ger- categorii ale populației. în cadrul matei spaniole (JUJEM). Președin­ a unor clauze privind îmbunătățirea ea reprezintă o contribuție concretă \ •I mane. cunoscutul ..Apel de la Kre­ cărora vor fi dezbătute problemele noului președinte al tele guvernului spaniol, Leopoldo condițiilor de muncă și viată. Tot­ la o nouă ordine internațională in ' , feld" al reprezentanților opiniei pu­ actuale ale luptei pentru pace și de­ Calvo Sotelo, a subliniat că junta odată, organizațiile sindicale ale domeniul informației si comunica- j blice din R.F.G., care se pronunță im- zarmare. HELSINKI 16 (Agerpres). — De­ Potrivit opiniei observatorilor po­ șefilor statului major este subordo­ celorlalți 4 200 muncitori de la ției. El a precizat că A.N.N. func- • clanșat prin demisia, in noiembrie litici. este dificil să se facă pronos­ nată guvernului, cerînd membrilor transporturile publice din Montreal tionează în cadrul Organizației a- , anul trecut, din motive de sănătate, ticuri asupra viitorului ciștigător al acesteia un „respect total" față de au respins clauzele contractuale gentiilor de presă din Asia si Pa- | Opțiuni în sprijinul creării unei zone a președintelui Finlandei. Urho scrutinului prezidențial dintre cei opt Constituție. oferite, anunțind că vor înceta lu- cific. (O.A.N.A.). Kekkonen, procesul de desemnare a candidați desemnați de principalele denuclearizate în nordul Europei viitorului șef al statului va consem­ formațiuni politice. Se amintește to­ STOCKHOLM 16 (Agerpres). — nat va fi semnat de un milion da na, duminică și luni, cel mai impor­ tuși că, potrivit’ ultimelor sondaie de Peste 700 000 de cetățeni suedezi au suedezi. tant moment. în aceste două zile, opinie, actualul prim-ministru, Mauno semnat pină in prezent un apel care Johannsson a menționat, totodată, aproximativ 3,9 milioane de alegă­ Koivisto (candidat al Partidului So­ Siluația din Salvador se pronunță pentru crearea unei zone tori finlandezi vor desemna colegiul cial-Democrat), care asigură și inte­ Negocierile economice de Ia Key Biscayne că „Parlamentul popular pentru de­ electoral. Format din 301 mari elec­ denuclearizate in nordul Europei. In­ zarmare", care se va reuni la Stock­ rimatul prezidențial, are șanse reale SAN SALVADOR 16 (Agerpres).— WASHINGTON 16 (Agerpres). — In Pieței comune. In opinia sa, nego­ tr-un interviu acordat ziarului holm in perioada 22—24 februarie a.c.. tori, acesta este însărcinat să-1 de­ de a deveni viitorul șef al statului Explozia unei bombe cu efect întâr­ prima zi a lucrărilor reuniunii consa­ „Arbetartidningen-Ny Dag“, E. Jo- semneze, la 26 ianuarie, pe succe­ pentru următorii șase ani. cierile se desfășoară pe fondul „unor va avea înscris ca unul dintre prin­ sorul președintelui Kekkonen, care a ziat a tulburat precara liniște a ca­ crate problemelor economice și so­ p-obleme economice severe, sub hannsson, membru al Comitetului Dintre ceilalți candidați este men­ ciale. în curs de desfășurare la Key luptătorilor împotriva armelor nu­ cipalele puncte ale ordinii de zi deținut magistratura supremă timp ționat și numele lui Harri Kolkeri, pitalei salvadoriene — San Salvador tripla amenințare a inflației, șoma­ crearea unei zone denuclearizate. in de 25 de ani fără întrerupere. fost guvernator al Băncii Finlandei. — amintind cetățenilor că luptele ca Biscayne. reprezentanții S.U.A., Pie­ jului și ratelor inalte ale dobinzilor". cleare, a apreciat că pină la sfirșitul si schimburile de focuri dintre de­ ței comune. Japoniei și Canadei s-au Negocierile de la Key Biscayne au lunii martie a.c. documentul mențio­ nordul continentului european. tașamentele Frontului Fa-abundo pus in gardă, reciproc. în fata peri­ drept obiectiv atenuarea fricțiunilor Marți pentru Eliberare Națională colului unei escaladări a protecțio- comerciale dintre țările participante k „Poate și trebuie să fie preîntâmpinat (F.M.L.N.) si armata salvadoriană nismului. relatează agenția France la reuniune in condițiile accentuării Alegeri parțiale în Franța continuă. Ziarele si posturile' de ra­ Presse. Potrivit reprezentantului spe­ disputelor, pe de o parte între Sta­ t un nou război" dio centro-americane citate de agen­ cial pentru negocierile comerciale al tele Unite si Piața comună, ia- pe fl Un comentariu al agenției France Presse ția Prensa Latina relatează că. in președintelui S.U.A.. William Broqk. de altă parte. între acestea și Japo­ DELHI 16 (Agerpres). — „Răz­ dorim pacea, pentru că ea ne este ultimele 24 de ore. insurgenții au prima zi a negocierilor cvadripartite nia, al cărei excedent comercial în boiul poate fi preintimpinat. iar în necesară pentru realizarea planuri- PARIS 16 (Agerpres) — In Franța narea Națională. Partidul socialist mai atacat cu succes si orașul Me- s-a soldat „printr-o mai bună înțe­ raport cu partenerii menționați a to­ secolul nostru nuclear el trebuie lor noastre de dezvoltare". se desfășoară duminică alegeri par­ va continua să dispună de majorita­ xicanos. situat la 3 km nord de cen­ legere a presiunilor politice protec- talizat amil trecut aproximativ 25 mi­ să fie preintimpinat" — a declarat, După ce a amintit că India a țiale, primele de la victoria stingii în tea absolută (in prezent. ,265 de locuri trul San Salvadorului. S-a precizat tidniste" în fiecare dintre țările parti­ liarde dolari (15 miliarde cu S.U.A. în cadrul unui interviu acordat fost una din inițiatoarele declara- scrutinul legislativ din mai și iunie din cele 491), indiferent dacă va că trupele. salvadoriene nu au reu­ cipante. inclusiv in țările membre ale și 10 miliarde cu Piața comună). agenției „Novosti". primul ministru ției O.N.U. din 1971 cu privire la 1981. Este primul test al președinte­ pierde sau va cîstiga in cele patru șit să pătrundă si să scoată din dis­ al Indiei, Indira Gandhi. Premierul transformarea Oceanului~ Indian lui Francois Mitterrand în rîndul a circumscripții, unde înfruntă singur pozitiv forțele F.M.L.N. care au o- Indiei a subliniat că „m Europa Și 5n înt.r-o zonă a păcii, șeful guvernu­ aproximativ 200 000 de alegători din reprezentanți ai fostei majorități de cunat luni localitatea Jocoaitique. de unele regiuni din Asia mai sint încă lui indian a precizat că ..existența regiunile pariziană și Marna, după dreapta — gaullistă și gsseardiană.- lingă Osicala. In lunte au pierit ,15 . In pregătirea reuniunii la nivel înalt vii. in memorie distrugerile provo­ bazelor și prezența militară străină • opt lupi de condueere socialist-cb- Această consultare interyine ln- soldă! i. , cate de război, iar prospectarea unor nu corespund intereselor păcii. Spe­ munistă a tării — comentează a- Corespondenții de presă străini din Căi care să ducă spre o pace trai­ tr-un moment in care partidele so­ capitala Salvadorului transmit că a țărilor nealiniate nică a fost apreciată ca o necesitate răm — a spus ea — că acest adevăr gentia France Presse evenimentul. cialist și comunist consideră pozitivă forțele insurgente mențin sub con­ imperioasă a contemporaneității". se va bucura de o recunoaștere tot Aceste prime opt luni s-au desfă­ „politica schimbării" dusă de gu­ trol soseaua Panamericana, principa­ BELGRAD 16 (Agerpres). — Iu­ vor fi discutate la o reuniune a Bi­ „Noi, cei din India — a declarat ea — mai largă". șurat sub semnul schimbărilor, prin vern de la alegerea, la 10 mai 1981, lul drum de acces sure San Salvador, goslavia. împreună cu celelalte țâri roului de coordonare de la adoptarea unor importante măsuri a președintelui republicii. ca si numeroase localități de ne nealiniate, va participa activ la New York al țărilor nealiniate, care „Să nu admitem repetarea unei catastrofe economice, sociale și administrative, Consultarea esțe consecința anu­ coasta Oceanului Pacific. Cele mai pregătirea celei de-a VII-a Con­ acționează în calitate de comitet acerbe luote s-au dat in ultimele zile ferințe la nivel înalt a acestor țări cum sint naționalizările, crearea lării de cgtre Consiliul constitutio­ in regiunea Usulutan si în zonele pregătitor al conferinței. De ase­ nucleare!“ unui impozit pe averi, reducerea ce va avea loc la Bagdad — a de­ nal. la începutul lunii decembrie, a San Agustin. California Si Ereguay- clarat purtătorul de cuvint al Se­ menea. purtătorul de cuvint a pre­ TOKIO 16 (Agerpres). — „Să nu clădirea municipalității Hiroshimei, timpului de lucru și descentralizarea rezultatelor alegerilor precedente în quin. cretariatului federal iugoslav pen- cizat că problema pregătirii întil- admitem repetarea unei catastrofe la inițiativa unor organizații pacifis­ puterilor statului. patru circumscripții. tru afacerile externe. Iugoslavia a nirii la nivel înalt va fi discutată și nucleare!" — este genericul sub care, te din acest oraș, expoziția prezintă Fără consecințe politice notabile, Sondajele preelectorale — notează LIMA 16 (Agerpres). — „Princi­ fost informată că Irakul, țara-gazdă, la sesiunea ministerială a Biroului la Hiroshima, primul oraș din lume un mare număr de fotografii care aceste alegeri în două tururi de scru­ A.F.P. — sint incerte, anunțind re­ palul obstacol in calea realizării pă­ pregătește proiectele agendei și do­ de coordonare, programată pentru care a fost supus, la 6 august 1945, cii in Salvador este imixtiunea străi­ cumentelor reuniunii, proiecte ce unui bombardament atomic, a fost vorbesc generației tinere despre tin (stabilite pentru 17 și 24 ianua­ zultate strinse și, in orice caz. recur­ nă în treburile interne" — a decla­ sfirșitul lunii mai la Havana. deschisă o expoziție de fotografii con­ ororile bombardamentului atomic, rie) vor avea totuși valoarea unui gerea la un al doilea tur de scru­ rat. la Lima. Arnaldo Bernal Chavez, sacrată luptei împotriva războiului și chemind la acțiuni___ ... hotărite. în favoa- test national, dar nu vor afecta de­ tin. nici unul dintre candidați nepu- reprezentantul Frontului Farabundc primejdiei nucleare. Organizată in rea dezarmării și menținerii păcii. cisiv echilibrul de forțe din Adu- tînd spera să cîștige din primul tur. Marti pentru Eliberare Națională. I r î j

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Cod 71 341. București Piața Scînteii nr. 1. Tel 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzorii din întreprinderi și instituții In străinătate, abonamentele se fac prin ILEXIM — departamentul export-import presă. P. O. BOX 136—137 telex : 11 226. București, str. 13 Decembrie nr. 3. Tiparul : Combinatul Poligrafic CASA SCÎNTEII 40 360