PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! PLANUL LA PRODUCȚIA FIZICĂ -Zi DE ZI INTEGRAL ÎNDEPLINIT! Au trecut două săptămîni din a- ale tehnicii de calcul, aparate de zate ritmic, zi de zi, in condițiile cest an. O scurtă perioadă de timp măsură și control și alte produse. uuei ei'jciențe econom ca r.dicate. in care, desigur, este greu să Sint fapte care vorbesc despre dă­ Și totuși, din anchetele întreprin­ desprindem concluzii cu valabilitate ruirea in muncă a numeroase se de redacție în diverse unităti generală privind îndeplinirea sar­ colective muncitorești angajate din economice se desprinde concluzia cinilor de plan în cel de al doilea plin și cu înaltă răspundere în rea­ că, in perioada care a trecut din ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN an al cincinalului. Dar din faptele lizarea mobilizatoarelor sarcini ale acest an, ritmul producției in unele constatate in zeci si zeci de în­ acestui an, in spiritul exigențelor întreprinderi nu se situează la treprinderi de reporterii și cores­ formulate de tovarășul Nicolae nivelul posibilitățilo". la nivelul pondenții noștri putem spune că Ceaușescu la Plenara comună a sarcinilor de plan. Este vorba, de Anul LI Nr. 12 255 Duminică 17 ianuarie 1982 6 PAGINI - 30 BANI acolo unde consiliile oamenilor C.C. al P.C.R. și Consiliului Su­ fapt, de o practică mai veche, ali­ muncii au asigurat o temeinică pre­ prem al Dezvoltării Economice și mentată de mentalitatea că orice gătire a producției acestui an, acolo Sociale din noiembrie 1931 și in Me­ nerealizare din prima parte a unde se acționează energic pentru sajul de Anul nou. Avem de învins anului — considerată de unii d"eot .respectarea1 cu rigurozitate a nor­ in acest an multe greutăți determi­ firească ! — poate fi recuperată melor de ordine și disciplină, s-au nate atit de criza economică mon­ prin munca în asalt in perioadele înregistrat rezultate bune în înde­ dială, cit și de unele rămineri în următoare. O optică păgubitoare, Sub semnul voinței reciproce de a da dimensiuni plinirea planului. urmă in asigurarea bazei tehnico- car'e ascunde, în fapt, toleranta Iată și cîteva fapte sugestive. materiale — arăta secretarul gene­ față de neajunsuri in organica-ea Pină ieri, minerii din Paroșeni și ral al partidului. De aceea, este de ansamblu a activității p-oducti- Vulcan au extras peste prevederi­ necesar să acționăm cu toată ho- ve din întreprindere. față da aba­ le „la zi" 1 509 tone cărbune ener­ tărirea, in spirit revoluționar, pen­ terile de la disciplina muncii și tot mai ample rodnicei conlucrări româno-bulgare getic ; la rindul lor, petroliștii de tru lichidarea lipsurilor, întărirea disciplina tehnologică, incapacita­ la Schela de forai Zemeș. județul răspunderii și exigenței in întreaga tea unor cadre de răspundere de a Bacău, au atins, la una din sonde, viață economico-socială, făcind conduce și contro’a cu înaltă exi­ cota de foraj de 6 000 m — prevă­ totul pentru dezvoltarea bazei de gență sectoarele de producție. pe multiple planuri, ieri a continuat zută in proiect ; într-o altă unitate, materii prime și energetice, pen­ Stările de lucruri din cîteva în­ întreprinderea de confecții din tru ridicarea continuă a calității și treprinderi s nt concludente în a- Botoșani, s-au livrat suplimentar la nivelului tehnic al producției. Tot­ cest sens. Intr-o unitate a in­ export 60 000 produse, iar la în­ odată, aplicind neabătut noul me­ dustriei chimice nu s-a realizat treprinderea mecanică din Roman canism economico-financiar. auto- decit 80 la sută din producția a început fabricația de serie a unor gestiunei și autoconducerea mun­ fizică planificată pină acum, în noi tipuri de strunguri carusel, cu citorească, este necesar să asigu­ principal datorită neajunsurilor VIZITA DE PRIETENIE răm creșterea eficientei econom’ce, performanțe tehnice superioare. existente în aprovizionarea cu Datele de sinteză atestă că, în a productivității muncii, reducerea materiale (ca urmare a unor ne­ primele zece zile ale anului, pe an­ cheltuielilor de producție, sporirea glijențe proprii), proastei organiză ri samblul industriei s-au obtinut in continuă a venitului național. a asistentei tehnice la locurile de plus însemnate cantități de otel Cele cîteva exemple pe care muncă și unor abateri de la dis­ A TOVARĂȘULUI TODOR JIVKOV le-am prezentat înainte, ca și nu­ aliat, table de diferite dimensiuni, ciplină : intr-o a'tă u-itnte din alumină și aluminiu, fibre și fire meroase altele probează că încheierea convorbirilor oficiale dintre tovarășul artificiale, excavatoare, mijloace sarcinile acestui an pot fi reali­ (Continuare in pag. a V-a) Nicolae Ceaușescu și tovarășul Todor Jivkov A devărul că pămîntul si unelte. Ba. cu atit mai roșia, vinăta. ceapa. zată. iar c’ădirea școlii se A\ este bunul cel mai de mult. Există o interdepen­ Prindeau din poiată găina dărîma. Astăzi le are pe preț al omului nu dentă intre munca celor de sau tăiau calupul de came toate. Are un C.A.P. care l-am descoperit noi, astăzi.. pe ogoare și munca celor din porcul sacrificat ,1a cultivă, cele 4 800 hectare de Mitologia l-a întrupat în- din fabrici și alte unităti Ignat. îndeletniciri tradițio­ pămint arabil cu griu. po­ tr-un zeu. dindu-i nume'le industriale de orice fel. Nu nale de care oamenii. p-> a- rumb. orz, sfeclă de zahăr, Gea, nume femeiesc, soco­ trebuie să se uite că pă- locuri. s-au cam indepărtat. întreaga săptâmină poți tind pămintul a fi marele mîntul este hambarul, că­ Unora începuse să li se pară crede că cele 5 sate sint gineceu dătător de viață, in mara noastră virtuală. Por­ mai lesne să cumpere puiul pustii. Obloanele prăvălii­ care rodește săminta ce se țile acestor hambare tre­ învelit in celofan, p’inea lor sint trase, ogrăzile goa­ transformă in hrană, pe buie descuiate cu expe- să o care de la oraș in le. De fapt, acestea sint care cu dragoste maternă o semne ale conștiinciozității, dăruiește oamenilor. Vechii ale hărniciei oamenilor al greci considerau puterea căror loc de muncă este pămîntului atit de mare și cimpul. Cele 5 sate trăiesc sfintă. incit au izvodit le­ mai viguros ca orie nd, genda lui Anteu. Acesta acolo, pe ogoarele C.A.P. era fiul Geei. Atacat fiind1 Cine a trăit la tară știe că de monștrii mitologici, sim­ țăranul pleca la c mp dis- țind că va fi răpus, era de-dimineață. înainte de ră­ de-ajuns să atingă cu talpa săritul soarelui și se întor­ trupul mumei lui. pămintul, cea in sat cind luna stră­ și se umplea de putere. A prin hărnicia lucea sus pe cer. Așa au putut fi răpus numai cind trăit țăranii și nici astăzi dușmanii aflind taina forței nu se poate altfel. lui. l-au împiedicat să mai ia contact cu Gea, ținîn- A gricultura este unul du-1 încleștat în văzduh, oamenilor săi Zi din sectoarele com­ pină ce Anteu și-a dat plexe ale economiei duhul. O legendă izvodită de Ioana POSTELNICU noastre. Prin suflul tnsu- dintr-o îndelungată expe­ fletitor rosto"o'it asuma riență a oamenilor, care au satelor, acestea și-au adus *tlyteles’eă’pămintul dă forță riența milenară pe-care -o saci. Iar zarzavaturile. de-4a ânuațe de /oria lor. *An de și existență. deține țăranul, imbinată cu piață. Grădina omului este zile ele_au_fumizaț tinefet Da... Pămintul are glas ceea ce civilizația Si tehnica o comoară. noatș aslt Kîț care a" ajutat" ~ la industriali■ ­ cu care ne șoptește: află tot au cucerit. Sintem tari dacă necesarul pentru gospodar. zarea tării. Acum e nevoie ceea ce păstrez în ființa nu ne despărțim de pămint, Bine lucrată, cu terenul ju­ de brațe de muncă Ia sat. mea pentru tine, fiule... Ca întocmai ca Anteu. dicios împărțit, cu un* sblariu Acolo de unde ne vine bine așezat, ea poate aveă piinea zilnică. Nu e ușoară să crești, să te întărești, să ămintul. ogoarele, gră­ munca asta, se face cu su­ fii folositor ție și locului dinile gospodăriilor produse ce-i pot prisosi și in care te-ai născut. P pe care le poate livra la doarea frunții. Dar ce oare gem de tot ceea fondul de stat. se C'Știgă fără greutate ? este întreaga tară s-a ce tin in inima lor si cer Țăranul nu e un funcționa- P stîrnit o mișcare, un să fie lucrate, săpate, fră- e peste 14 ani trăiesc, o care se așază la lucru la 7 îndemn. Un apel rostit mîntate, grăpate. pregătite D mare parte din an. in­ dimineața și pleacă acasă cu glas tare și răspicat, pentru a da apoi, rod de tr-un sat unde mi-am după 8 ore. El se află in competent și necesar. Satul bună calitate. Pentru asta ridicat o modestă căsuță. cîmp cînd se ingină nomtea nu trebuie să-și piardă fi­ trebuie mobilizate toate for­ Satul se numește Comana. cu ziua și părăsește c mpul zionomia și atributele spe­ țele, mințile și mai cu sea­ De fapt. o comună de care cînd se îngînă ziua cu noap­ cifice. chiar dacă civilizația mă inimile. Să-și aminteas­ țin 5 sate. Cînd am venit și tehnica au pus la dispo­ că oamenii de vremea cind eu nu exista electricitate, tea. Adeseori, mult după ce ziția țăranului înlesniri oră­ avînd nevoie de ceva din nuavea___ ___canalizare, ___ ,.__ ____străzi au răsărit stelele. în pri- șenești, Țăranul trebuie să sectorul agroalimentar in­ și șosele asfaltate, alimen­ vi-’j» asta —• sn-me n-e- rămină țăran chiar dacă a trau în grădina casei și tară, frizerie, magazin uni­ ^învățat să manevreze mașini smulgeau din pămînt carto- versal. Nu avea gară civili­ Sîmbătă, 16 ianuarie, au conti­ al Partidului Comunist Bulgar, nale, ale mișcării comuniste și rilor oficiale,\la dineu pe tovarășul nuat, la Casa Snagov, convorbirile pentru realizarea obiectivelor pla­ muncitorești.