REVISTA STINDARD ARAD, Nr. 11

Stindard Revistã semestrialã a Filialei judeþene „ZIRIDAVA“ Arad Asociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza“ Bucureºti, editatã sub egida A. N.C.M.R.R. ºi a Filialei judeþene „IOAN SLAVICI“ Arad a Ligii Scriitorilor Români Anul VI, Nr. 11, Mai 2018

DIRECTOR FONDATOR CUPRINS General Maior (r) Vasile-Ionel HEREDEA SFÂRªIT ªI ÎNCEPUT DE AN ÎN A.N.C.M.R.R...... 2 CONSFÃTUIREA DE LUCRU...... 3 NOUA CONDUCERE A A.N.C.M.R.R. IA PULSUL FILIALELOR.4 SCRISOARE CÃTRE DEPUTAÞI...... 6 REDACÞIA APRECIERI LA ADRESA FILIALEI JUDEÞENE „ZIRIDAVA” ARAD...... 7 Redactor ºef: Prof. Emil ªIMÃNDAN 9 MAI - TRIPLÃ SEMNIFICAÞIE...... 9 Redactor ºef adjunct: VIZITA MEMBRILOR FILIALEI JUDEÞENE „ZIRIDAVA” ARAD.10 Mr.(r) Dorin OCNERIU DEMERSURI ALE ANCMRR PENTRU APÃRAREA Redactori colaboratori: Col.(r) Constantin DREPTURILOR REZERVIªTILOR MILITARI...... 11 DOMNULUI MIHAI FIFOR, BUTUNOI, Col.(r) Constantin BURSA, Lt.col.(r) MINISTRUL APÃRÃRII NAÞIONALE...... 11 STIMAÞI COLEGI, MEMBRI AI ANCMRR, Alexandru CHIª, Col.(r) Sandu CRIªAN, Col.(r) FILIALA JUDEÞEANÃ „ZIRIDAVA” ARAD...... 12 Valeriu ILICA, Gl.lt.(r) Vasile SESERMAN ANIVERSAREA CAMARAZILOR DIN FILIALÃ...... 12 FILIALA ARAD - ALÃTURI DE CAMARAZII DIN UNGARIA....13 Art director: Viorel SIMULOV CONTINUITATE LA CONDUCEREA CLUBULUI CAMARAZILOR DIN SZEGED...... 14 Fotoreporteri: Sg.maj.(r) Adrian Ostafi VIZITA ASOCIAÞIEI REZERVIªTILOR ARÃDENI LA CLUBUL REZERVIªTILOR DIN BEKESCSABA...... 15 ZIUA FORÞELOR TERESTRE...... 16 COLEGIUL DE REDACÞIE FILIALA JUDEÞEANÃ „ZIRIDAVA” ARAD A A.N.C.M.R.R. - PARTICIPANT ACTIV LA DEZBATERILE Gl.bg.(r) Vasile BÃEÞAN, Prof. Lucia BIBARÞ, Col.(r) PRIVIND AMPLASAREA MONUMENTULUI MARII UNIRI LA ARAD...... 17 Vasile ALEXA, Col.(r)dr. Emil ARBONIE, Col.(r) Eugen ADUNAREA GENERALÃ A BURGHELEA, Col.(r) Gheorghe CIREAP, Mr.(r) FILIALEI A.N.C.M.R.R. INEU...... 18 „PRESÃRAÞI PE-A LOR MORMINTE…”...... 19 Octavian DÃMOC, Col.(r) Horea GANA, Mr.(r) PLT.ADJ.(R) BÃDOI VINTILÃ...... 20 ISTORICUL Gheorghe GREC, Preot dr. Gheorghe HODREA, BRIGÃZII 37 ARTILERIE INEU (II)...... 21 REZERVIªTII LIPOVANI I-AU SÃRBÃTORIT PE INFANTERIªTI22 Lt.col.(r) Dorin HANCEA, Prof. Voichiþa MACOVEI, ZIUA EROILOR – SÃRBÃTORITÃ LA LIPOVA...... 22 Col.(r) Mihail-Adam MAFTEI, Prof. Horia MEDELEANU, ARÃDENII I-AU SÃRBÃTORIT PE VETERANII DE RÃZBOI...... 23 Pr. Simion MLADIN, MMP(r) Nistor NASTASÃ, Col.(r) VETERANUL DE RÃZBOI IOAN LALA DIN ARAD A ÎMPLINIT SUTA DE ANI...... 24 Ion NEDELCEA, Col.(r) Iulian PATCA, Prof. Florica IN MEMORIAM RANTA CÂNDEA, Prof.dr. Doru SINACI, Col.(r) Ion COLONEL (RTG) IOAN GLIGA...... 24 CINSTIREA EROILOR REVOLUÞIEI STÃNCIOIU, Prof. Ioan TULEU, Prof. Horia TRUÞÃ, ANTICEAUªISTE ªI ANTICOMUNISTE DIN DECEMBRIE 1989...... 25 Col.(r)dr. Vasile TUTULA, Prof. Puiu VALEA MONUMENTUL FOªTILOR DEÞINUÞI POLITICI ANTICOMUNIªTI...... 26 ZIUA EROILOR...... 27 CORESPONDENÞI DIN STRÃINÃTATE MESAJE...... 28-30 PLANIFICAREA OPERAÞIILOR...... 31 Publ. Gervasio CURNIS - Italia, Prof.dr. Teodor MODALITÃÞI MODERNE DE INTEGRARE...... 34 CENTRUL MILITAR JUDEÞEAN ARAD – GROZA DELACODRU - Serbia, Prof. Sifora SAVA - 50 DE ANI DE LA ÎNFIINÞARE...... 36 COMANDANT NOU LA Austria BATALIONUL 191 INFANTERIE DIN ARAD...... 37 GRIJA ARMATEI PENTRU MILITARII ªI CIVILII ARÃDENI...... 38 ROMÂNIA ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL ANUL 1918...... 39 UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA – 100 DE ANI...... 39 Stindard (Arad) ISSN-L 2344 - 4185 MAREA UNIRE ªI ARMATA ROMÂNÃ...... 40 MATEI CORVIN - 575 DE ANI DE LA NAªTERE...... 41 GENERALUL DÃNILÃ POP – 150 DE ANI DE LA NAªTERE.....41 CAMPANIA DIN BASARABIA, BUCOVINA ªI POCUÞIA ADRESA REDACÞIEI: 1918-1920 (I)...... 42 Filiala A.N.C..M.R.R. „ZIRIDAVA“ Arad, OCUPAREA MILITARÃ SOVIETICÃ A ARADULUI (1944-1958)...... 45 B-dul Decebal, Nr. 19, FRAÞII ªEREDAN...... 47 SEMNAL EDITORIAL...... 49 Cod poºtal 310133, POETUL E CUSTODELE CUVÂNTULUI...... 50 Tel.: 0257/282209, 0744/775121, „VIAÞA, CA O FLACÃRÃ CE MISTUIA TOTUL ÎN JUR...”...... 52 ,,GAROAFA ALBÃ DE SUB LINIA DE OCHIRE”...... 53 [email protected] CE ESTE TRANSILVANIA?...... 57 ªOIMUL ARDEALULUI PE MELEAGURILE VÂRªEÞENE...... 59 [email protected], ªI NOI AM FOST LA ALBA IULIA SAU ZIUA DE DOLIU A BANATULUI ORFAN...... 61 POEZIE...... 62-70 Tipãrit la Tipografia „GUTENBERG“ Arad BACE TOGHIERE LA VÎNÃTOARE...... 71

1 Stindard

COMUNICATE ALE CONDUCERII CENTRALE A A.N.C.M.R.R. SFÂRªIT ªI ÎNCEPUT DE AN ÎN A.N.C.M.R.R A.N.C.M.R.R. Anul 2018, anul Centenarului Marii Uniri, reprezintã pentru A.N.C.M.R.R., la nivelul tuturor structurilor sale, un an de efort deosebit, prin implicarea activã în acþiuni ºi activitãþi, unele organizate în propriu, prin care se aducîn prim-plan binefacerile Marii Uniri ºi marii bãrbaþi - mulþi dintre ei militari de carierã - care prin eforturile lor au fãcut posibilã îndeplinirea voinþei celormulþi. Cadrele militare consituie o categorie socio- profesionalã aparte a naþiei române. Aceºtia s-au pus în slujba Þãrii prin jurãmântul de credinþã depus sub falduri de Tricolor. Nimic nu-i împiedicã sã fie puternic angajaþi în acþiuni prin care fac mereu ceva pozitiv pentru Þarã ºi Neam, chiar ºi atunci când ajung la vârsta pensionãrii. O dovadã în acest sens o constituie cadrele militare în re- zervã ºi în retragere membre ale A.N.C.M.R.R., care nu au încetat niciodatã sã-ºi serveascã Patria, spre înãlþarea cãreia militeazã zi de zi. Stã, deci, în puterea noastrã sã participãm activ la viaþa Cetãþii, contribuind astfel la întãrirea continuã a unitãþii noastre naþionale, la temelia cãreia stau lupta ºi Structurã asociativã reprezentativã ºi de ,,utili- sacrificiile naþiei române de-a lungul întregii sale tate publicã”, A.N.C.M.R.R. a pus la baza sa exis- existenþe. În spiritul devizei A.N.C.M.R.R. ,,Patrie. tenþialã opþiunea pentru valorile autentice care Onoare, Demnitate” care ne marcheazã întreaga sã-i genereze întreaga activitate, realizând ºi activitate, sã acþionãm astfel încât, prin efortul nos- înacest an, aºa cum a fãcut, de altfel, încã de la tru, sã facem ca fiecare zi a anului 2018 sã fie o sãr- înfiinþarea sa, construcþii solide în varii direcþii, care bãtoare a muncii ºi a unitãþii. A.N.C.M.R.R. a operaþionalizeazã idei ºi concepte ce dau mãsura deschis Anul Centenarului Marii Uniri printr-un scopurilor ºi obiectivelo rpe care ºi le-a asumat. simpozion dedicat Unirii Principatelor Române, Aceste opþiuni au dominat ºi la cea de-a VIII-a Moldova ºi Þara Româneascã la 24 ianuarie 1859, Conferinþã Naþionalã a Asociaþiei, desfãºuratã în care reprezintã piatra de temelie a Marii Uniri din luna noiembrie 2017, prilej cu care, în urma unei 1918, urmat de un simpozion dedicate unirii analize aprofundate ºi stabilirea noilor direcþii pen- Basarabiei cu România, la data de 27 mai 1918. tru viitor, Asociaþia ºi-a desemnat prin vot secret, Calendarul sãrbãtoririi Anului Centenar cuprinde respectiv vot deschis, noile organe de conducere. multe alte activitãþi, la nivel central sau local, unde Astfel, o echipã ºi-a încheiat mandatul ºi meritã conducerile filialelor au libertatea totalã de colabo- întreaga stimã ºi consideraþie pentru modul rare instituþionalã cu autoritãþile publice locale, cu responsabil ºi angajant în care a condus destinele asociaþiile de veterani ºi cu alte organizaþii civice. Asociaþiei, iar o alta ºi l-a început, gândind vizionar spre împliniri viitoare, prin permanenta Vã doresc mult succes devenire ºi dezvoltare a acestei importante struc- în activitatea dvs. turi asociative de interes naþional, stimulându-se latura participativã la toate nivelurile acesteia ºi dedicatã Patriei ºi Armatei Române! punând în centrul atenþiei calitatea vieþii cadrelor Preºedintele Asociaþiei Naþionale militare în rezervã ºi în retragere ºi aºezarea tutur- a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere or lucrurilor în matca lor fireascã, probleme care au „Alexandru Ioan Cuza“ început sã prindã contur încã din primele zile de General locotenent (r) dupã acest important eveniment din viaþa Neculai BÃHNÃREANU

2 Stindard CONSFÃTUIREA DE LUCRU A PREªEDINÞILOR STRUCTURILOR ASOCIATIVE REPREZENTATIVE DIN SISTEMUL NAÞIONALÃ DE APÃRARE, ORDINE PUBLICÃ ªI SIGURANÞÃ NAÞIONALÃ “În unire stã puterea” reprezintã mesajul admnistrativ, formulate sub forma unor propuneri Consfãtuirii de lucru a preºedinþilor celor opt struc- de amendamente sau modificãri la actele normative turi asociative reprezentative din Sistemul Ca urmare, se apreciazã cã scopul Acordului Naþional de Apãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Cadru de cooperare, respectiv ”menþinerea coop- Naþionalã (S.N.A.O.P.S.N), care s-a desfãºurat joi, erãrii ºi unitãþii de acþiune a structurilor asociative, 14 decembrie 2017. pentru promovarea ºi prezervarea intereselor lor comune, în raport cu autoritãþile Statului Român ºi pe plan international” este îndeplinit. Planul de Acþiune Comunã pe 2018, supus aprobãrii Consfãtuirii, traseazã douã direcþii principale de acþiune. Prima se referã la coordonarea pro- gramelor ºi planurilor proprii, atât între structurile asociative, cât ºi cu cele ale administraþiei centrale ºi locale dedicate Centenarului Marii Unirii, reliefându- se consensul pentru pregãtirea, organizarea ºi participarea în comun cu membri din filialele locale ºi conducerile centrale la acþiunea de împãdurire coordonatã de Consiliul Judeþean Vrancea. Iar cea de a doua vizeazã urmãrirea continuã a demersului legislativ, analiza, elaborarea propunerilor ºi transmiterea la autoritãþile competente a amenda- mentelor privind proiectele de acte normative aflate în dezbatere parlamentarã. În acest context, a fost remarcat faptul cã unitatea de acþiune a miºcãrii asociative a rezerviºtilor militari a devenit o realitate ºi s-a manifestat plenar prin poziþionarea Activitatea a avut ca principal obiectiv analiza fermã faþã de dezbaterile parlamentare privind stadiului ºi evaluarea realizãrii obiectivelor adoptarea Legii de aprobare a OUG 59/2017. Acordului – Cadru, a activitãþilor din Planul de Ideatica Mesajului structurilor asociative ale Acþiune Comunã pe 2017 ale structurilor asocia- SNAOPSN are acelaºi filon al unitãþii de acþiune a tive din S.N.A.O.P.S.N ºi adoptarea Planul de tuturor structurilor asociative, a tuturor rezerviºtilor Acþiune Comunã pe 2018. militari, indiferent de provenienþa lor instituþionalã Documentul de analizã, prezentat de preºedin- precum ºi necesitatea sporirii numãrului membrilor tele ANCMRR, gl.lt.(r) Neculai Bãhnãreanu, a evi- asociaþiilor noastre, subliniindu-se cã: Suntem denþiat faptul cã iniþiativa ridicãrii la un nivel superi- conºtienþi cã eforturile noastre sunt doar la început, or a instituþionalizãrii relaþiilor ºi cooperãrii dintre motiv pentru care facem un apel la unitate cãtre toþi structurile asociative s-a dovedit de bun augur în rezerviºtii militari, pentru a strânge rândurile în contextul politico-social actual din România. Din realizarea obiectivelor ºi cãilor de acþiune prevãzute aceastã perspectivã, acþiunile noastre s-au îndreptat de Statutele structurilor asociative, Pãrþi la Acord. cu prioritate spre identificarea tuturor preocupãrilor Pe toþi rezerviºtii militari ne unesc aceleaºi ide- Guvernului ºi Legislativului de a modifica ºi/sau aluri, privaþiuni ºi sacrificii, deziderate ºi aspiraþii la elabora acte normative ce pot aduce atingere o viaþã demnã ºi decentã. actualei legislaþii ºi intereselor rezerviºtilor militari Dar mai presus de toate ne leagã jurãmântul de privind drepturile de pensie, precum ºi a celorlalte credinþã faþã de Patrie, Popor, Neam ºi destinele acte normative corelate. Pentru aceasta s-au pus în acestora. valoare cu precãdere posibilitãþile proprii de relaþionare ºi susþinere la nivelul ministerelor/insti- PREªEDINTELE A.N.C.M.R.R. tuþiilor din sfera structurilor asociative, precum ºi la “Alexandru Ioan Cuza” nivelul Guvernului si Legislativului pentru a promo- General locotenent(r) va argumentele cele mai realiste de ordin juridic ºi NECULAI BÃHNÃREANU 3 Stindard NOUA CONDUCERE A A.N.C.M.R.R. IA PULSUL FILIALELOR Stimaþi camarazi, Ordine Publicã ºi Securitate Naþionalã în legaturã cu actele normative recente care au afectat drepturile rez- În baza Planului cu Principalele Activitãþi pe anul erviºtilor militari (OUG 57/2015, OUG 59/ 2107, Legea 2018 al Asociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în 153/2017 ºi altele). Rezervã ºi în Retragere ”Alexandru Ioan Cuza” (ANCM- De asemenea s-a prezentat în detaliu demersurile RR), în perioada 16-19 aprilie 2018, o echipã condusã pentru realizarea întâlnirilor ºi discuþiile ce au avut loc cu de preºedintele acesteia a participat la adunãrile gen- înalþi funcþionari, ºeful Statului Major al Apãrãrii, minerale ale filialelor judeþene ANCMRR din Maramureº, istrul Apãrãrii ºi cel al Muncii, ºefii comisiilor parla- Satu Mare, Bihor, Arad ºi Timiº. mentare ºi lideri ai formaþiunilor parlamentare. Participarea directã la lucrãrile din cadrul adunãrilor Toate acestea au fost materializate în luãri de poziþie generale a prilejuit un benefic schimb de idei ºi opinii sub forma scrisorilor ºi memorandum-ului, adresate decidenþilor politici, în numele tuturor strucurilor asociative reprezentative ale rezerviºtilor militari, pentru eliminarea discriminãrilor, umilinþelor ºi atacurilor la onoarea ºi demnitatea militarilor. Cu sprijinul filialelor, aceste documente au fost aduse la cunoºtinþa tuturor parlamentarilor din circumscripþiile respective, fapt care aparent a temporizat finalizarea unor acte normative cu efecte negative asupra drepturilor ºi intereselor rezerviºtilor militari. Din cele relatate, rezultã cã se impune realizarea la nivel local a unui mecanism mai dinamic de conlucrare între conducerile filialelor, a membrilor acestora ºi aleºii locali. privind realizarea obiectivelor filialelor, a proiectelor de A fost apreciat pozitiv, la majoritatea filialelor, modul viitor precum ºi a modalitãþilor de implicare mai activã instituþionalizat în care se coopereazã cu autoritãþile în promovarea ºi apãrarea intereselor generale ale admnistraþiei publice locale. membrilor Asociaþiei noastre. Se remarcã interesul tot mai crescut al filialelor de a În cadrul discuþiilor ºi dezbaterilor au fost abordate în se implica în educaþia civicã ºi patrioticã a tinerei gene- mod pragmatic urmãtoarele teme principale: raþii, inclusiv prin realizarea unor protocoale de cooper- – demersul legislativ la zi privind legislaþia în dome- are cu instituþiile liceeale locale. S-a subliniat necesitatea niul pensiilor militare ºi cea aferentã; amplificãrii acestor acþiuni la nivelul tuturor filialelor în – întãrirea rândurilor membrilor filialelor ºi moda- pofida inexistenþei unei legislaþii coerente în domeniul litãþile de realizare a acesteia; pregãtirii tineretului pentru apãrarea þãrii. – întãrirea ºi dezvoltarea relaþiilor cu autoritãþile A fost scoasã în evidenþã „lipsa de entuziasm” a locale ºi militare pentru realizarea obiectivelor proprii autoritãþilor locale de a atrage ºi folosi calitatea de „util- filialelor ºi participarea activã la viaþa comunitãþilor locale itate publicã” a filialelor noastre în atragerea de fonduri în sprijinul filialelor pentru realizarea obiectivelor ºi europene sau de coparticipare a acestora la programe proiectelor acestora; cu finanþare europeanã. În acest sens sunt necesare acþi- – dezvoltarea mecanismelor de conlucrare ºi infor- uni ºi atitudini mai incisive în relaþiile cu structurile marea reciprocã cu parlamentarii locali; menegeriale de specialitate din cadrul unitãþilor admi- – participarea la viaþa culturalã a comunitãþilor locale nistrativ-teritoriale. cu accentul pe folosirea capacitãþii educaþionale a mem- Pe lângã aspectele meritorii de implicare a filialelor la brilor filialelor noastre; viaþa cultural-localã de promovare a tradiþiilor, se con- – aspecte de ordin admnistrativ ce pot îmbunãtãþi statã un curs ascendent de conectare a celor 5 filiale la viaþa ºi activitatea de zi-cu-zi a filialelor; relaþionarea cu structuri similare de nivel transfrontalier ºi – stadiul realizãrii obiectivelor ºi proiectelor proprii ºi nu numai, ridicând la un nivel superior promovarea a celor convenite cu autoritãþile locale dedicate ”Anului imaginii, tradiþiilor ºi valorilor Armatei Române. Centenar”. În ceea ce priveºte viaþa internã a filialelor, participarea Preºedintele ANCMRR a fãcut o informare amplã la activitãþi este relativ scãzutã, dat fiind ºi numãrul tot mai despre demersurile de la nivel central, în cooperare cu mic al cotizanþilor, absenteism atunci când sunt abordate celelalte structuri asociative ale Sistemului de Apãrare, probleme majore ale vieþii interne a filialei, lipsa de canale

4 Stindard

de comunicare cu membrii filialelor ºi între aceºtia în ve- Prezenþa noastrã la adunãrile generale ale celor 5 filiale derea actualizãrii ºi informãrii corecte cu privire la pro- a avut ºi o componentã internaþionalã. În baza principiului blematica comunã de interes, atât de nivel central cât ºi reciprocitãþii ºi urmare a participãrii delegaþiei filialei Arad local. Cu toate acestea s-a remarcat spiritul pragmatic, ”Ziridava” la adunãrile generale ale filialelor similare, aplicat al unor participanþi la dezbateri, probând cã exitã reprezentanþii conducerilor filialelor camarazilor maghiari totuºi spirit combativ ºi de coeziune la treburile filialei. din Szeged ºi Bekescsaba au participat la adunarea gener- Atragerea de noi membri în cadrul filialelor, deºi declara- alã a filialei arãdene. Preºedintele ANCMRR având un dia- tiv constituie o preocupare, iniþiativele sunt aproape inexis- log ºi schimb de experienþã fructuos cu camarazii maghiari. tente iar acþiunile ineficiente. Acest aspect a fost reþinut ca o Concluzionãm prin a spune cã paleta largã de prob- temã de mare importanþã pentru forurile decizionale ale leme abordate, spiritul combativ, camaraderesc ºi discuþi- ANCMRR. ile deschise din cadrul adunãrilor generale, în pofida unor Au fost abordate ºi probleme punctuale specifice unor neajunsuri, demonstrazã, pe ansamblu existenþa unei filiale ºi unor membri ai acestora; lipsa unui medic de fami- vieþi active interne de filialã, bine ancoratã în problematica lie cu contract la CASAOPSNAJ (Satu Mare), dificultãþi ºi localã ºi cu premise de îmbunãtãþire pe viitor. duratã mare în recuperarea cheltuielilor cu medica- Pentru efortul conducerilor celor 5 filiale ºi a mem- mentele, lipsa unor utilitãþi la subfiliale (Buziaº), neclaritãþi brilor acestora de a demonstra cã menþin treaz spiritul în actele normative privind folosirea gratuitã a spaþiilor ºi asociativ al ANCMRR, în pofida unor greutãþi, aducem utilitãþilor aferente acestora, modalitãþile de înaintare a mulþumirile noastre tuturor, îi încredinþãm de respectul contestaþiilor la deciziile de pensie, solicitãri de ordin per- meritat ºi le transmitem încã o datã salutul nostru cama- sonal. raderesc ”PATRIE ONOARE DEMNITATE”. Toate acestea ºi altele au fost notate ºi însuºite de Preºedintele ANCMRR echipa ANCMRR, unele au fost clarificate pe timpul dez- ”Alexandru Ioan Cuza” baterilor, iar celelalte vor fi direcþionate instituþiilor compe- General- locotenent (r) tente. Neculai BÃHNÃREANU ASOCIAÞII AFILIATE A.N.C.M.R.R. Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere din Arma Geniu „General Constantin N. Hârjeu”, ( A.C.M.R.R.A.G.), Adresa: Str.Gr. Cobãlcescu nr.26-28, Sector 1 Bucureºti Preºedinte : Col.(r) GARGAZ MARIAN Telefon: 0743655558 E- mail : [email protected] 2. Asociaþia Cadrelor Militare de Cãi Ferate,Tp, (A.C.M. CF) Adresa: Str.Gr. Cobãlcescu nr.26-28, Sector 1 Bucureºti Preºedinte : Col.(r) ) VASILE CONSTANTIN Telefon: 0722693014 3. Asociaþia Cadrelor Militare Disponibilizate din România (A.C.M.D.R.) Adresa: ªos. Olteniþei Nr.225A, Sector 4 Bucureºti Preºedinte : Cpt.Cdor (r) VOICU ANDREI Telefon: 0722213504, 021/668526 fax : 021/3321556. 4. Asociaþia Medicilor ºi Farmaciºtilor Ofiþeri în Rezervã ºi în Retragere (A.M.F.O.R.) Adresa: Str.Constantin Mille nr.1, Sector 1 Bucureºti Preºedinte : Gl.Mr.(r) DRÃGUªIN ION. 5. Asociaþia Cadrelor de Chimie Militarã în Rezervã ºi în Retragere (A.C.Ch.M.R.R.) Adresa: Str.Olteniþei Nr.225, Sector 4 Bucureºti Preºedinte : Gl.Bg.(r) GHEORGHIU CRISTIAN 5 Stindard Scrisoare cãtre deputaþi Doamnã/Domnule Deputat______Avem onoarea sã vã aducem la cunoºtinþã faptul cã OUG 59/2017 privind modificarea ºi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu - care se aflã în procedurã de legiferare în Parlament - aduce grave prejudicii sistemului naþional de apãrare decuplând rezerva Forþelor Armate de forþele active prin eliminarea procedurii de actualizare a soldelor de rezervist militar (pensia militarã de stat) de evoluþia soldelor militarilor activi. Aceasta este cea de-a doua tentativã - dupã încercarea eºuatã cu art.40 din Legea –cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice - de a lovi în unitatea de corp a Forþelor Armate ºi a discrimina pe rezerviºtii militari în raport cu regimul general de evoluþie al pensiilor publice. Nu mai invocam argumentele juridice deja cunoscute, subliniate de Consiliul Legislativ, privind neconstituþionalitatea unor astfel de prevederi discriminatorii dar readucem în atenþia d-voastra cã însuºi Preºedintele Camerei Deputaþilor a solicitat eliminarea articolului privind îngheþarea pensiilor militare de stat din corpul Legii nr.153/2017. De asemenea, subliniem faptul cã, OUG 59/2017, împreunã cu OUG 57/2015 ºi Legea nr. 153/2017 – care au provocat pierderi în Sistemul de Apãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã mai ceva ca un razboi convenþional – se constituie în trei acþiuni guvernamentale prin care se încearcã golirea de conþi- nut juridic a Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, lege organicã votatã cu majoritate covârºitoare de Parlamentul Romaniei. În consecinþã, în numele Forumului Structurilor Asociative ale Militarilor din Sistemul de Apãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã din Romania ºi a Asociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere „AlexandruIoanCuza” vã adresãm solicitarea de a cere retrimiterea OUG 59/2017 la Comisia de Apãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã din Camera Deputaþilor ÎN VEDEREA REEXAMINÃRII ART.7 din conþinutul acesteia ºi punerii sale în acord cu prevederile constituþionale ºi deciziile relevante ale Curþii Constituþionale a României. Precizãm cã în conformitate cu Legea nr. 223/2015, aºa cum recunoaºte ºi Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale, începând cu ianuarie 2016, singura structurã guvernamentalã competentã sã iniþieze mãsuri în domeniul pensiilor militare este Ministerul Apãrarii Naþionale în calitatea sa de coordonator al Sistemului de Apãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã. Cu convingerea cã Grupul parlamentar……….., al cãrui membru sunteþi, va sprijini solicitarea noastrã, vã rog sã primiþi, doamnã(domnule) deputat, asigurarea înaltei noastre consideraþii. Semneazã, dupã cum urmeazã: Preºedintele ANVR, General(r) Marin Badea DRAGNEA Preºedintele ANCMRR „Al. IoanCuza”, General locotenent Neculai BÃHNÃREANU Preºedintele Federaþiei Militarilor din România, General de brigadã (r) Nicolae GROPAN Preºedintele ANCMRR-MAI, General (r) Ioan HURDUBAIE Preºedintele ACMRR-SRI, Colone (r) Filip TEODORESCU Preºedintele ACMRR-SIE, General de brigadã (r) Petru NEGHIU Preºedintele ACMRR-SPP, General de brigadã Vasile ROTARU Preºedintele ACMRR-STS, General maior (r) ing. Eugeniu MUªAT Preºedintele ROMIL, Colonel (r) Marian TUDOR Preºedintele AMVVD, Plutoner adjutat ºef (r) Marius APOSTOL Preºedintele ADMRR, General de brigadã (r) Dan NICULESCU Preºedintele ACMRRTIRE, General maior (r) ing. Ionel DUMITRESCU Preºedintele AOGRR „ConstantinHârjeu” Colonel (r) Marian GARGAZ Preºedintele ACMCHMRR „Costin D. Neniþescu”, General maior (r) Cristian GHIORGHIU

ªi-au dat acordul: Clubul Amiralilor Constanþa Liga Navalã Liga Ofiþerilor de Marinã Liga Maiºtrilor Militari de Marinã Liga Aerianã Românã Asociaþia Aviatorilor Militari Asociaþia Cercetaºilor Militari în Rezervã ºi Retragere Asociaþia „Zarand” a Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere Vânãtori de Munte Asociaþia Cadrelor Militare Femei în Rezervã ºi Retragere „ Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu” 6 Stindard

DIN VIAÞA FILIALEI JUDEÞENE „ZIRIDAVA“ ARAD A A.N.C.M.R.R. APRECIERI LA ADRESA FILIALEI JUDEÞENE „ZIRIDAVA” ARAD DIN PARTEA CONDUCERII CENTRALE A A.N.C.M.R.R. Joi, 19.04.2018, în Sala Oglinzilor de la Cercul ralã, din care reiese cã Filiala ZIRIDAVA Arad a Militar Arad, a avut loc Adunarea Generalã anualã avut un drum ascendent, cu activitãþi interne atrac- a Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a tive ºi cu colaborãri fructuoase. S-a derulat în mod A.N.C.M.R.R. regulat programul la sediul Filialei ºi participarea la Au participat circa 200 de membri ai Filialei, iar activitãþile interne ºi la cele în colaborare cu ca oaspeþi au onorat cu prezenþa lor preºedintele partenerii sociali interni ºi externi, fiind vizibil un

A.N.C.M.R.R. gl.lt.(r) Neculai Bãhnãreanu, primarul interes ridicat din partea membrilor Filialei. S-a Aradului Gheorghe Falcã, preºedintele Consiliului reliefat parteneriatul cu Primãria ºi C.L. Arad, cu Judeþean Arad Sergiu Bâlcea, subprefectul Vasilicã C.J.A. cu Prefectura ºi cu celelalte organisme locale Damian, lt.col. Ciprian Filimon-ºef de stat major al din diferite domenii de activitate, fapt care ilus- Centrului Militar Judeþean Arad, mr. Mihai Ioniþã- treazã angajarea Filialei în viaþa comunitãþii locale comandantul Batalionului 191 Infanterie „Col. arãdene. De asemenea, parteneriatul cu cluburile Radu Golescu” Arad, reprezentanþi ai mediului de rezerviºtilor militari din Bekescsaba ºi Szeged aratã afaceri ºi ai societãþii civile arãdene. deschiderea filialei arãdene spre mediul extern, Dintre invitaþii de onoare amintim membrii Ligii conform politicii de colaborare internaþionalã iniþi- Scriitorilor din România ºi delegaþiile Cluburilor atã de conducerea centralã a A.N.C.M.R.R. Un fac- Rezerviºtilor Militari din Szeged ºi Bekescsaba, tor important în promovarea imaginii Filialei îl Ungaria. reprezintã apariþia periodicã a revistei STINDARD, Dupã intonarea Imnului de stat al României, pagina de facebook ºi materialele din presa localã momentul de reculegere în amintirea camarazilor ºi de pe site-ul ancmrr.ro. trecuþi în eternitate ºi rugãciunea rostitã de preotul La aspecte negative a fost amintit faptul cã au militar mr. Adrian David, preºedintele Filialei ZIRI- fost atraºi prea puþini noi membri dintre militarii DAVA, gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea a salutat trecuþi de curând în rezervã, dar ºi faptul cã acce- adunarea, a anunþat prezenþa statutarã ºi a prezen- sarea de fonduri europene prin programe suste- tat onoraþii invitaþi, dupã care a supus la vot nabile este încã în faza de început. Ordinea de zi a adunãrii: Un punct distinct a fost Programul de activitate Raportul de activitate al Biroului pentru perioada urmãtoare, care prevede conti- Raportul Comisiei de cenzori nuarea la un nivel superior a activitãþilor curente, Discuþii adãugându-se noi acþiuni ºi propuneri menite a Ordinea de zi fiind aprobatã în unanimitate, îmbunãtãþi activitatea filialei. preºedintele a dat citire Raportului de activitate pe În continuare, col.(r) Vasile Arion a prezentat anul care a trecut de la precedenta adunare gene- Raportul Comisiei de Cenzori, din care a reieºit o

7 Stindard balanþã de venituri ºi cheltuieli excedentarã, fapt miºte din inerþie factorul politic care tinde sã negli- care face ca Filiala sã aibã disponibilitãþi bãneºti jeze sau sã minimizeze armata activã ºi rezerva ei; apreciabile, pretabile la noi activitãþi ºi acþiuni în filialele sunt pilonii A.N.C.M.R.R., iar Aradul, prin folosul pensionarilor militari arãdeni. ministrul Apãrãrii ºi preºedintele Comisiei de La Discuþii, a fost abordatã problematica pensi- Apãrare din Camera Deputaþilor, trebuie sã fie în ilor militare, a noului statut al A.N.C.M.R.R. ºi a prim-planul demersurilor prin care A.N.C.M.R.R. structurii asociaþiei(col.r. Mihail Maftei, Ineu), buna militeazã ca rezerviºtii militari sã aibã o viaþã colaborare dintre Filialã ºi componentele teritoriale decentã. (MMP Nastasã Nistor, Lipova), necesitatea unui La finalul adunãrii, au fost adoptate în unanimi- dialog sincer ºi corect între conducerea centralã ºi tate documentele prezentate, urmând o masã filiale (col.r. Alexandru Chiº), continuarea partene- camaradereascã plinã de savoare, în care amintirile riatului româno-maghiar ca model de prietenie ºi s-au împletit cu gândurile de viitor. colaborare transfrontalierã (col.r. Czernak Francisc), Prietenii maghiari au avut un program separat, cooperarea instituþionalã dintre Filialã ºi asociaþiile dupã-amiazã ei vizitând sala revoluþiei de la 1848- veteranilor de rãzboi ºi A.N. „Cultul Eroilor-Regina 49 din cadrul Complexului Muzeal Arad ºi expo- Maria” (col.r. Constantin Bursa). ziþia de picturã a artistei arãdene Eva Gyorfy, Mesaje de salut ºi de apreciere la adresa acti- deshisã la Galeria Delta. vitãþii Filialei au avut primarul Gheorghe Falcã, „Am desfãºurat astãzi un eveniment important vicepreºedintele C.J. Arad Sergiu Bâlcea, subpre- din viaþa Filialei, ºi anume Adunarea Generalã anu- fectul Vasilicã Damian, lt.col. Ciprian Filimon, mr. alã. Prin prezenþa membrilor ºi a invitaþilor, prin Mihai Ioniþã ºi preºedinþii Cluburilor Rezerviºtilor modul în care ne raportãm la comunitatea localã, Militari din Szeged ºi Bekescsaba - mr.(r) Csepy la conducerea centralã a A.N.C.M.R.R. ºi prin Laszlo respectiv col.(r) Zahoran Gyorgy. parteneriatele benefice pe care le avem, putem

Concluziile adunãrii generale ºi sarcinile ce stau spune cã filiala noastrã rãspunde pe deplin în faþa asociaþiei, la nivel central ºi local, le-a for- exigenþelor statutare ºi devizei PATRIE, ONOARE, mulat preºedintele A.N.C.M.R.R., gl.lt.(r) Neculai DEMNITATE. În faþa Filialei stã un nou examen, Bãhnãreanu: Filiala Arad are o activitate prodi- organizarea la cote cât mai desãvârºite a Zilei gioasã, în conformitate cu prevederile statutare ºi Rezervistului Militar – 31 mai, când vom avea cu obiectivele A.N.C.M.R.R.; este de apreciat oaspeþi din 6 þãri, Aradul fiind centrul unui proiec modul în care filiala arãdeanã colaboreazã cu transfrontalier pe care conducerea A.N.C.M.R.R. îl organele administraþiei locale, cu parlamentarii de iniþiazã cu mai mulþi parteneri externi. Mulþumesc Arad ºi în general cu societatea civilã, fapt care pe aceastã cale tuturor membrilor Filialei pentru permite o paletã largã de activitãþi comune ºi o modul în care se implicã în viaþa internã de asoci- abordare temeinicã a problematicii apãrãrii drep- aþie, mulþumesc organelor locale pentru colabo- turilor rezerviºtilor militari; conducerea centralã a rare ºi urez prietenilor care sunt alãturi de noi suc- asociaþiei a iniþiat ºi continuã sã ducã o luptã ces în activitate ºi o cooperare instituþionalã ºi acerbã cu decidenþii politici (Preºedinþie, Guvern, interpersonalã cât mai fructuoasã” a declarat la Ministere, Parlament, alte structuri)pentru ca finalul adunãrii preºedintele Filialei Judeþene „ZIRI- prevederile legislative sã nu aducã atingere drep- DAVA” Arad a A.N.C.M.R.R., gl.mr.(r) Vasile-Ionel turilor rezerviºtilor militari; coagularea forþelor aso- Heredea. ciaþiilor din sistemul naþional de apãrare ºi ordine publicã într-o voce unitarã ºi consecventã, aptã sã Mr.(r) Dorin OCNERIU

8 Stindard 9 MAI - TRIPLÃ SEMNIFICAÞIE Arãdenii au sãrbãtorit cu mare care au luptat cu arma în mânã recunoºtinþã faþã de înaintaºi fast ziua de 9 mai – Ziua sau au suferit ºi murit pentru liber- aºternând cu flori ºi panglici tricol- Independenþei României, Ziua tate, democraþie ºi unitate euro- ore postamentul Ostaºului Victoriei contra fascismului ºi Ziua peanã. Român imortalizat în maiestuosul Europei Unite. Prefectul Florentina Horgea a monument. La Monumentul Ostaºului dat citire mesajului transmis de Defilarea Drapelului de Luptã Român din Piaþa Avram Iancu din Guvernul României cu ocazia ºi a Gãrzii de Onoare formatã din municipiul de pe Mureº a fost acestei importante sãrbãtori, iar subunitãþi ale Batalionul 191

organizat un amplu ceremonial muzeograful Bogdan Ivaºcu a Infanterie „Col. Radu Golescu”, militar ºi religios de comemorare prezentat numeroasei audienþe Jandarmeriei ºi ISU a încheiat apo- a ostaºilor cãzuþi pe câmpurile de tripla însemnãtatea a zilei de 9 teotic o frumoasã festivitate dedi- luptã ale Rãzboiului de mai. catã celor care au fãurit indepen- Independenþã 1877-1878, ale A urmat depunerea de denþa României ºi libertatea în Primului Rãzboi Mondial 1914- coroane de flori, din partea insti- unitate ºi diversitate a bãtrânului 1918 ºi ale Celui De-al Doilea tuþiilor administraþiei locale, ale continent. Rãzboi Mondial 1939-1945. structurilor M.Ap.N., M.A.I ºi În aceiaºi zi, în Parcul Dupã intonarea Imnului Ministerului Justiþiei, asociaþiilor Eminescu din Arad s-a organizat României ºi a Imnului Uniunii veteranilor de rãzboi, cadrelor o interesantã expoziþie de imagi- Europene a fost oficiat serviciul militare în rezervã ºi Cultul Eroilor, ni, produse culinare, porturi pop- religios de pomenire a eroilor, universitãþilor arãdene ºi a par- ulare ºi programe artistice ale apoi ÎPS Timotei a evocat jertfa tidelor politice. Tinerii elevi partic- celor mai reprezentative atracþii milioanelor de militari ºi civili, ipanþi în numãr mare la eveni- din þãrile Europei. români ºi de alte naþionalitãþi, ment ºi-au adus prinosul de Lt.col.(r) Cristian DEME

9 Stindard Vizita membrilor Filialei Judeþene „Ziridava” Arad a ANCMRR la fabrica ASTRA Vagoane Cãlãtori din Arad În data de 6 martie 2018 am intrat pe portile implantatã în acestea, la cele mai noi standarde. acestei fabrici avand ca si ghid pe domnul inginer Am vizitat ºi garnitura de tren care aparþine Mitic Andrei, unul din asociatii acestei fabrici cu aceluiaºi operator privat ºi care face legatura între capital integral privat romanesc. Vizita a fost posi- Arad ºi Bucureºti ºi retur, o garniturã modernã care bilã datoritã colegului nostru cpt.ing(r) Gorici Ion poate mulþumi cãlãtorul ºi care îi oferã un confort care în tinereþe a fãcut parte din colectivul de sporit de deplasare (cinci vagoane din care vagon de proiectare al acestei fabrici. dormit clasa I cu cabina de duº cu douã locuri, vagon Primul periplu l-am avut în sala de ºedinþe unde cuºetã cu patru locuri, vagon salon clasa a II-a. Încã ni s-a prezentat un filmuleþ legat de povestea un amãnunt: fiecare vagon are însoþitor de bord care acestei fabrici, de realizarile colectivului precum si monitorizeazã video tot ce miºcã pe culoar.

de unele piedici pe care le întîmpinã în derularea Una peste alta a fost o excursie plãcutã ºi utilã contracteleor. în care am vazut pe viu realizãri de care auzisem A urmat vizita propriu-zisã la secþiile de montaj, doar din mass-media. vopsitorie, am vizitat ºi vagoanele care erau în lucru, fiind plãcut impresionaþi de tehnologia Col. (r) Mihai ANICULÃESEI PE URMELE ÎNAINTAªILOR Un grup de membri ai Filialei Judeþene „ZIRI- DAVA” Arad a A.N.C.M.R.R. a fãcut o vizitã foarte interesantã la Complexul Muzeal din incinta Palatului Cultural Arad. Sub îndrumarea muzeogra- fului Bogdan Ivaºcu, au parcurs toate sãlile muzeului, într-un periplu inedit prin erele geologice, natural ºi istorice ale spaþiului arãdean. Glaciaþiunile, cu formaþiunile minerale ºi biologice din vechime, epoca pietrei, perioada anticã, Evul Mediu tim- puriu sau târziu, epoca iluministã, deºteptarea naþionalã ºi lupta pentru unire, epoca comunistã ºi descãtuºarea din ’89, toate s-au derulat emoþio- maghiari, germani, slovaci, sârbi sau de alte nant sub ochii curioºi ai pensionarilor militari. naþionalitãþi - ºi-au pus temeinic amprenta asupra Îndeosebi au fost impresionaþi de rolul major al culturii, civilizaþiei ºi tradiþiilor locuitorilor acestui Aradului în istoria patriei, moment precum 1848- colþ binecuvântat de þarã. Am fost în tinereþe la muzeu, dar acum vãd 49, 1918, 1989 având un impact puternic în „ cã s-a îmbogãþit cu noi exponate. Voi veni cu memoria colectivã localã ºi naþionalã. Alt element familia, în special cu cei mai tineri, pentru a afla foarte present în expoziþii a fost bogata intercultur- ºi ei lucruri interesante ºi adevãrate despre alitate etnicã, religioasã, social ºi ideologicã prin locul în care trãiesc care spaþiul arãdean se înscrie ca un element spe- ” declarã col. (r) Mihai cific al culturii româneºti ºi central-europene. Aniculãesei, vicepreºedinte al Filialei Judeþene Comunitãþile locale, de etnia lor - români, ZIRIDAVA a ANCMRR. Col.(r) Isac ªTEFANACHE 10 Stindard Demersuri ale ANCMRR pentru apãrarea drepturilor rezerviºtilor militari La iniþiativa conducerii centrale a ANCMRR, filialele judeþene au adresat parlamentarilor din teritoriu solicitarea de a susþine în forurile legislative din care fac parte ca actele normative în lucru sã þinã cont de cererile asociaþiilor rezerviºtilor militari. Promptã la iniþiativele centului, conducerea Filialei Arad a adresat fiecãrui deputat arãdean o scrisoare în acest sens.

DOMNULE DEPUTAT

În numele celor peste 750 de pensionari militari din judeþul Arad, reuniþi în cadrul Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a Asociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere, vã rugãm ca în forul parlamentar din care cu cinste faceþi parte, sã susþineþi cererile juste ºi îndreptãþite ale cadrelor militare în rezervã ºi în retragere din Armata României ºi din celelalte componente ale Sistemului Naþional de Apãrare ºi Ordine Publicã. Drepturile constituþionale - prevãzute ºi în legislaþia Uniunii Europene ºi în regulamentele NATO - ale acestor categorii de pensionari pot fi grav afectate, dacã intrã în vigoare Ordonanþa nr. 59/2017 în forma sa iniþialã ºi fãrã amendamentele propuse în Memorandumul anexat. Vã mulþumim pentru înþelegere ºi pentru modul activ ºi devotat în care vã îndepliniþi mandatul de reprezentant al cetãþenilor judeþului Arad.

PREªEDINTELE FILIALEI JUDEÞENE „ZIRIDAVA” ARAD A A.N.C.M.R.R. General-maior (r) HEREDEA VASILE-IONEL

Demersul nostru a avut câºtig de cauzã, Ordonanþa nr. 59 fiind retrimisã la Comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor, unde reprezentanþii asociaþiilor de rezerviºti militari îºi vor prezenta propunerile de reformulare a textului ordonanþei. DOMNULUI MIHAI FIFOR, MINISTRUL APÃRÃRII NAÞIONALE Conducerea ºi membrii Filialei Judeþene „ZIRI- DAVA” Arad a Asociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere au luat act cu satisfacþie, speranþã ºi încredere de reconfirmarea dvs. ca titular al Ministerului Apãrãrii Naþionale în Guvernul Dãncilã. Suntem convinºi cã la baza acestei decizii au stat calitãþile dvs. profesionale, politice ºi umane, chezãºii ale continuãrii reformelor de modernizare a armatei, de ridicare a nivelului pregãtirii de luptã al unitãþilor ºi subunitãþilor ºi de creºtere a capa- citãþii de apãrare a þãrii. Totodatã, renumirea dvs. în funcþia de ministru al Apãrãrii Naþionale este un semnal spre exterior ostaºului român ºi a pensionarului militar sã fie una cã România îºi va respecta întrutotul angaja- demnã, în conformitate cu sacrificiile, privaþiunile mentele militare alãturi de partenerii din NATO, ºi devotamentul cu care aceºtia rãspund la atât în planul participãrii la misiunile Alianþei, cât ºi chemãrile patriei. în planul înzestrãrii armatei române cu armament Vã dorim mult succes în noul mandat, început ºi tehnicã de ultimã generaþie. în prima lunã a anului 2018! Nu în ultimul rând, apreciem cu deosebitã con- sideraþie modul just ºi apropiat în care trataþi mili- Preºedintele Filialei „ZIRIDAVA” Arad a tarii activi ºi de rezervã, deschiderea spre dialog ºi A.N.C.M.R.R. spre gãsirea de soluþii legale, pentru ca viaþa General-maior (r) VASILE-IONEL HEREDEA 11 Stindard Stimaþi colegi, membri ai ANCMRR, filiala judeþeanã „Ziridava” Arad În urma discuþiilor purtate în cadrul ºedinþelor Ar fi de bun augur sã auzim din partea vostrã din Biroul permanent, am cãzut de acord sã gãsim doleanþele, problemele cu care vã confruntaþi, o modalitate de informare a colegilor care au propuneri de îmbunãtãþire a activitãþii ºi a legãturii adrese de email ºi cu ajutorul acestora sã putem - îndeosebi cu subfilialele ºi cu camarazii din alte aduce la cunostinþã cât mai multe informaþii ºi localitãþi - pentru a putea împreunã sã gãsim cele documente cu care lucrãm la sediu. mai bune soluþii de rezolvare. Dorim sã mãrim Aºa cã am trecut la treabã ºi am format pe inter- grupul rezerviºtii arãdeni pentru o comunicare cât net grupul rezerviºtilor arãdeni (sunt incluºi mem- mai rapidã între noi. brii filialei care au trimis cãtre filialã adresa lor de În speranþa cã ne-am fãcut înþeleºi, pornim la email), în acest sens dorim sã primim cât mai multe treabã. Aºteptãm idei, soluþii, doleanþe din partea adrese de email pentru a putea comunica între noi voastrã. simplu ºi rapid, sã putem anunþa orice apariþie de Vã reamintim adresa noastrã de e-mail: documente,orice activitate care se va desfãºura, [email protected], orice excursie care va avea loc, º.a., în timp util. dar ºi pagina de facebook: ANCMR Arad filiala Deasemenea, dorim sã purtãm un dialog sincer ”Ziridava”. ºi prietenos, prin care sã discutãm problemele pe care le dorim sã le abordãm, în aºa fel încât sã Cu stimã ºi consideraþie, ajungem la concluzii benefice ºi pertinente, în folo- Membrii Biroului Permanent al Filialei sul tuturor celor care facem parte din aceastã aso- judeþene „Ziridava” AradANCMRR ciaþie. ANIVERSAREA CAMARAZILOR DIN FILIALÃ devenit o tradiþie de mare cinste în Filiala Arad sãrbãtorirea zilelor de naºtere ºi a zilelor onomastice ale membrilor filialei. De fiecare datã, în cadru festiv, la sediul filialei are loc o micã ceremonie prin care celor sãrbãtoriþi li se ureazã sãnãtate, putere ºi viaþã lungã, li se cântã „La mulþi ani” ºi li se oferã cadouri simbolice, ca semn de apreciere pentru activitatea lor în asociaþie ºi pentru dimensiunea lor umanã ºi militarã. Sãrbãtoriþii mulþumesc colegilor pentru frumoasa aniversare organizatã ºi-i cinstesc colegii cu cele cuvenite, Filiala perpetuând astfel la cote ridicate tradiþia camaradereascã a aniversãrilor festive dedicate membrilor ºi evenimentelor din viaþa internã. Mr.(r) Gheorghe GREC

12 Stindard Filiala Arad - alãturi de camarazii din Ungaria, la aniversarea a 10 ani de la înfiinþare În data de 13 decembrie 2017 o delegaþie a femei cu activitate bogatã în asociaþia rezerviºtilor Filialei ZIRIDAVA Arad a A.N.C.M.R.R. formatã din militari din Ungaria. gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, col.(r) Sandu Criºan, În cuvântul de salut al preºedintelui Filialei col.(r) Kaszoni Zoltan, lt.col. (r) Alexandru Chiº, Judeþene ZIRIDAVA Arad a A.N.C.M.R.R., gl.mr.(r) lt.col.(r) Cnab Virgil, mr.(r) Dorin Ocneriu, mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, a fost evidenþiatã foarte Dãmoc Octavian, Stela Dãmoc-translator, a efectu- buna colaborare dintre A.N.C.M.R.R. ºi BEOSZ, cu at o vizitã prieteneascã la Szeged, la invitaþia accent pe parteneriatul prietenesc dintre Filiala Clubului Rezerviºtilor Militari din acest oraº. ZIRIDAVA Arad ºi cluburile rezerviºtilor militari din Vizita a fost ocazionatã de împlinirea a 10 ani Szeged ºi Bekescsaba, oferind câte o plachetã de la înfiinþarea Uniunii cluburilor rezerviºtilor din omagialã preºedintelui BEOSZ ºi preºedinþilor forþele armate ºi alte componente din Regiunea celor douã cluburi de rezerviºti maghiari partenere Militarã de Sud a Ungariei - BEOSZ DEL-ALFOLDI cu Aradul. REGIO - din care fac parte cluburile rezerviºtilor din A urmat prezentarea unui film documentar cu Szeged, Bekescsaba ºi Kecskemet, cu primele activitatea cluburilor de rezerviºti din Ungaria ºi un douã Filiala arãdeanã având protocoale de colabo- frumos program muzical. rare prieteneascã de mai bine de doi ani. Masa festivã ºi discuþiile dintre participanþi au Col. dr. Kovacs Gyorgy, preºedintele Uniunii încheiat o reuºitã activitate care, pe lângã carac- Rezerviºtilor din Regiunea Militarã de Sud, a terul festiv, protocolar, a însemnat ºi o mai bunã deschis reuniunea cu un cuvânt de salut ºi cunoaºtere ºi apropiere între rezerviºtii militari din

pãstrarea unui moment de reculegere pentru Ungaria ºi România, între cetãþenii români ºi camarazii plecaþi în eternitate, apoi a prezentat maghiari. În acest sens, gl.mr.(r) Heredea a avut o delegaþiile participante ºi invitaþii, între care primã discuþie cu col.(r) Csoka Tamas, preºedintele amintim pe preºedintele BEOSZ (asociaþia naþion- Clubului Rezerviºtilor Militari din Kecskemet, în alã a rezerviºtilor militari din Ungaria) gl.lt.(r) vederea iniþierii unui parteneriat durabil între cele Hazuga Karol, reprezentanþi ai armatei active ºi ai douã asociaþii, similar cu cele derulate cu Szeged autoritãþilor publice din Ungaria, precum ºi foarte ºi Bekescsaba. mulþi membri ai celor trei cluburi amintite. Dupã-amiazã, însoþitã de mr.(r) Csepi Laszlo - Preºedintelui BEOSZ a adresat felicitãri ºi preºedintele Clubului Rezerviºtilor Militari din aprecieri din partea conducerii centrale ºi a înmâ- Szeged ºi de prof. Toth Ferenc - ghid, delegaþia nat preºedintelui Uniunii drapelul de onoare, apoi arãdeanã a vizitat frumosul oraº Szeged, poposind diferitele entitãþi participante au ornat drapelul cu mai mult la muzeul salamului Pick ºi al vitaminei C, eºarfe în semn de omagiu ºi au adresat cuvinte sintetizatã din ardei chiar aici, la Szeged, de savan- laudative. Foºtii ºi actualii preºedinþi ai Regiunii tul medic Albert Szent-Gyorgy, laureat al Militare de Sud ºi cei ai cluburilor componente au Premiului Nobel pentru medicinã în anul 1937. primit diplome ºi medalii aniversare, tot aºa ºi membrili merituoºi ai BEOSZ, între care multe Lt.col. (r) Virgil CNAB

13 Stindard CONTINUITATE LA CONDUCEREA CLUBULUI CAMARAZILOR DIN SZEGED

O delegaþie a Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad Csepi Laszlo, a prezentat raportul de activitate din a A.N.C.M.R.R. formatã din gl.mr.(r) Vasile-Ionel perioada 2014-2018, evidenþiind rezultatele bune Heredea-preºedintele Filialei, gl.bg.(r) Vasile Bãeþan- obþinute în apãrarea drepturilor rezerviºtilor militari preºedinte de Onoare Subfiliala Ineu, col.(r) Kaszoni maghiari, atmosfera de prietenie ºi de cooperare din- Zoltan ºi mr.(r) Dorin Ocneriu a participat vineri, tre membri, activitãþile interesante ºi distractive orga- 23.02.2018 la adunarea generalã de bilanþ ºi alegeri a nizate ºi colaborarea cu partenerii interni ºi externi, la Clubului Camarazilor din Szeged, structurã judeþeanã superlative fiind prezentatã prietenia ºi proiectul a B.E.O.Sz.-asociaþia rezerviºtilor militari din transfrontalier cu Filiala Judeþeanã Arad a Ungaria. A.N.C.M.R.R. A urmat raportul financiar-contabil ºi Vizita a început cu un popas la expoziþia de arma- programul pentru anul 2018, prezentat de secretarul ment ºi tehnicã militarã pe care un pasionat localnic, Clubului, lt.col.(r) Nagy Zoltan. Kiraly Nicolas, sprijinit de Clubul militarilor din În cuvântãrile care au urmat, vorbitorii au apreciat Szeged, a reuºit s-o punã la dispoziþia celor interesaþi rolul social al asociaþiei militarilor în rezervã ºi efor- de fenomenul militar. A urmat masa de prânz servitã la turile pe care le-a fãcut conducerea pentru a oferi restaurantul lui Lucian, un timiºorean care ºi-a format membrilor Clubului un cadru propice de relaxare ºi de la Szeged o familie ºi o afacere de care se ocupã cu întâlnire. Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea a transmis multã pasiune. salute camarazilor români ºi a reiterat din nou priete- Dupã-amiaza a avut loc adunarea generalã a nia instituþionalã ºi personal realizatã în cei doi ani de Clubului Camarazilor din Szeged. Într-un cadru festiv parteneriat, precum ºi dorinþa de a continua la para- foarte impresionant, circa 300 de membri ai Clubului metric superiori relaþia beneficã dintre asociaþiile de ºi invitaþi au asistat emoþionaþi la introducerea rezerviºti militari din România ºi Ungaria, din Arad ºi drapelului, la intonarea Imnului de stat al Ungariei ºi Szeged. la momentul de pioasã aducere-aminte pentru cei care A urmat prezentarea candidaturilor pentru funcþiile au plecat în eternitate. de preºedinte al Clubului ºi a membrilor Biroului de Mr.(r) Kispal Jeno, vicepreºedintele Clubului, a conducere. În unanimitate ºi cu aplauze puternice, ca adresat cuvântul de salut ºi a prezentat invitaþii, dintre preºedinte a fost reales mr.(r) Csepi Laszlo, care nu au lipsit preºedintele B.E.O.Sz. gl.lt.(r.) vicepreºedinte mr.(r) Kispal Jeno iar ca secretar Hazuga Karoly ºipreºedintele Regiunii de Sud a lt.col.(r) Nagy Zoltan. Încelelalte funcþii din Birou au B.E.O.Sz, col.(r) Kovacs Gyorgy, preºedintele fost reconfirmate persoanele care au mai îndeplinit Clubului Camarazilor din Bekescsaba col.(r) Zahoran acele funcþii. De remarcat cã atât în Birou, cât ºi în Gyorgy, parlamentari unguri, reprezentanþi ai admin- cadrul Clubului sunt multe femei, cadre militare sau istraþiei publice central ºi locale, ai Ministerului de poliþie în rezervã, sau soþii ale acestora. Apãrãrii din Ungaria ºi comandanþi de unitãþi, ai Dupã felicitãrile de rigoare, preºedintele reales a Poliþiei ºi ai altor instituþii publice. mulþumit tuturor pentru încredere ºi a promiscã se va Dupã derularea unui film documentar despre acti- preocupa ºi mai mult de viaþa membrilor Clubului, vitatea Clubului din Szeged ºi înmânarea de diploma promovând ºi relaþiile cu partenerii sociali cu care ºi medalii veteranilor clubului ºi celorcare au avut o colaboreazã. activitate meritorie, preºedintele Clubului, mr.(r) Preºedintele de Onoare al Clubului, col.(r) Siyni 14 Stindard binecunoscuta apetenþã pentru cântec ºi dans a ungurilor s-a pus din nou în valoare, spre marea satis- facþie a tuturor celor prezenþi. Apreciem ca deosebitã atenþia cu care suntem trataþi de fiecare datã când venim în vizitã înUngaria. Mulþumim prietenilor de aici – mr.Csepi ºi camarazii lui, translatorul prof. Feri Toth, Lucian, Nicolas ºi ceilalþi care ne-au primit cu braþele deschise la Szeged. Mulþumim de asemenea conducerii central ºi regionale a B.E.O.Sz., pentru deschiderea ºi sinceri- tatea cu care abordeazã relaþia cu partenerii români. I-am invitat pe toþi sã vinã la Arad ºi ne vom bucu- ra de oaspeþi în aprilie ºi iulie 2018, când avem în calendarul comun vizite maghiare la Filiala Arad. Dorim mult success conducerii realese a Clubului ºi suntem siguri cã parteneriatul nostrum va fi la fel de Imre, s-a declarat fericit de opþiunile votanþilor ºi a frumos ca ºi pânã acum, ba poate vom identifica noi rugat membrii sã fie aproape de preºedinte ºi de Birou, oportunitãþi de colaborare reciproc avantajoase, în pentru a ajuta la buna organizare ºi desfãºurare a interesul rezerviºtilor militari din Arad ºi Szeged, din activitãþilor. România ºi din Ungaria a declarat preºedintele Filialei A urmat masa festivã cu specialitãþi culinare din arãdene la finalul vizitei. apreciata bucãtãrie maghiarã ºi un bal minunat, la care Mr.(r) Dorin OCNERIU Vizita Asociaþiei Rezerviºtilor Arãdeni la Clubul Rezerviºtilor din Bekescsaba În conformitate cu planul de acþiune comun pentru anul 2018 între Asociaþia noastrã ºi Clubul Rezerviºtilor din Bekescsaba, ºi la invitaþia acestuia, la data de 24 martie delegaþia formatã din col. (r) Criºan Sandu, col. (r) Aniculãesei Mihai, lt.col. (r) Chiº Alexandru Ioan ºi maistrul-militar Nãstase Nistor de la Subfiliala Lipova, a participat la Aniversarea a 53 de ani de la înfiinþarea Clubului Rezerviºtilor din localitate. Deasemenea la activitate a participat ºi delegaþia Clubului Rezerviºtilor din Szeged, cu care avem legãturi de prietenie. Preºedintele Clubului col. (r) Zahoran Gyõrgy, a adresat un cuvânt de salut tuturor invitaþilor, apoi pãstrarea unui moment de reculegere în memoria celor trecuþi în eternitate. Vicepreºedintele Nagy Zoltan a adus în amintirea participanþilor momentele petrecute în urmã cu 53 de ani, când pe data de 1 aprilie 1965 s-a votat înfiinþarea Clubului. spus sunt la fel de fideli ca soþii lor, înscriindu-se în Totul a decurs 20 de minute, iar ca urmare a asociaþie ca membrii. Acest fapt menþine la nivel solicitãrii anterioare a delegaþiei noastre, în conti- ridicat numãrul membrilor ºi interesul participãrii nuare, ªeful delegaþiei, col.(r) Criºan Sandu a acestora la activitãþi. O problemã importantã adresat în spiciul sãu salutul camaraderesc ºi pri- prezentatã în material a vizat preocuparea pentru etenesc totodatã, atât din partea Preºedintelui fericirea membrilor clubului ºi s-a reamintit despre Asociaþiei noastre, dar ºi a tuturor membrilor empatie ca un mod de comunicare fireascã. Filialei, înmânând o diplomã de felicitare semnatã S-a continuat cu un program artistic susþinut de de d-nul g-ral mr. (r) Heredea Vasile. o formaþie de dansuri populare ce poartã numele De remarcat pragmatismul organizatorilor ºi românesc al fondatorului, ºi s-a încheiat cu o masã problemele ridicate în scopul îmbunãtãþirii vieþii prieteneascã. rezerviºtilor ºi urmaºilor acestora, care în treacãt fie Lt.col.(rtg) Alexandru Ioan CHIª 15 Stindard ZIUA FORÞELOR TERESTRE

Sâmbãtã, 21.04.2018 a debutat în Piaþa Avram Deputaþilor) ºi Adrian Todor, gl.bg. Nicolae Tonu – Iancu din Arad suita de manifestãri ocazionate de locþiitor al comandantului Diviziei 4 Infanterie ZIUA FORÞELOR TERESTRE din Armata României „Gemina” Cluj-Napoca, cadre superioare din minis- – 23 Aprilie, sãrbãtoarea Marelui Mucenic Gheorghe, ter ºi din comandamentul diviziei, comanda C.M.J. patronul spiritual al celei mai numeroase categorii de Arad ºi o delegaþie a A.N.C.M.R.R. – Filiala forþe armate. Judeþeanã „ZIRIDAVA” Arad, în frunte cu preºedin- Ministrul Apãrãrii, Mihai Fifor a primit raportul ºi tele gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea. a salutat Drapelul de luptã al Batalionului 191 Ministerul de Interne a fost reprezentat de prefect Infanterie „Col. Radu Golescu” din Arad, apoi ÎPS Florentina Horgea ºi comandanþii structurilor M.A.I. Timotei, arhiepiscopul Aradului, împreunã cu un din Arad. sobor de preoþi militari ºi civili, a sãvârºit slujba de De asemenea, au fost prezenþi reprezentanþi ai pomenire a eroilor cãzuþi pe câmpurile de bãtãlie ale Primãriei ºi C.J. Arad, ai mediului politic, ºcolar ºi rãzboaielor pentru apãrarea fiinþei naþionale ºi a universitar arãdean precum ºi un numeros public. pãmântului românesc, dar ºi în teatrele de operaþii Manifestãrile dedicate Zilei Forþelor Terestre au unde Armata Românã participã alãturi de Alianþa continuat luni, 23 aprilie, cu Ziua Porþilor Deschise la Nord-Atlanticã. cazarma Batalionului 191 Infanterie din Cetatea A urmat un cuvânt de înþelepciune al arhiepiscop- Aradului, afluxul de public fiind reprezentativ pentru ului, dupã care ministrul Fifor a adus un pios ºi dragostea poporului pentru armatã. miºcãtor omagiu celor care s-au jertfit cu arma în Col.(r) Gheorghe POPA mânã, ºtiuþi ºi neºtiuþi, imortalizaþi simbolic în maiestuosul Monument al Ostaºului Român din centrul municipiului Arad. Cu ocazia acestui eveniment festiv, comandantul Batalionului 191 Infanterie, maior Mihai Ioniþã, a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel, gradele fiindu-i prinse pe umeri de însuºi titularul Ministerului Apãrãrii Naþionale din Guvernul României. Depunerea de coroane de flori la monument ºi defilarea Drapelului ºi Gãrzii de Onoare au încheiat apoteotic ceremonia, dupã care toatã asistenþa a vizitat standurile de prezentare a tehnicii ºi armamentului din dotarea militarilor Forþelor Terestre, amenajate în piaþa din proximitatea monumentului. Au participat deputaþii de Arad Dorel Cãprar (preºedintele Comisiei de Apãrare din Camera 16 Stindard Filiala Judeþeanã „ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R. - participant activ la dezbaterile privind amplasarea monumentului Marii Uniri la Arad Asociaþia Pentru Ridicarea Monumentului aþiei arãdene au continuat câteva ore, pânã când Unirii la Arad ºi-a convocat joi, 12 aprilie a.c. preºedintele Filialei „ZIRIDAVA” Arad a membrii în ºedinþã extraordinarã, pentru a A.N.C.M.R.R., gl.mr.(r) Heredea Vasile-Ionel, a rãspunde unei adrese a Ministerului Culturii ºi solicitat sã fie chemat la ºedinþã arhitectul Identitãþii Naþionale referitoare la locul de Gheorghe Seculici, autorul proiectului locaþiei amplasare a monumentului Marii Uniri de la din faþa Consiliului Judeþean Arad, pentru a 1918. susþine cu argumente credibile acel loc de Înfiinþatã în urmã cu mai bine de 15 ani, amplasare a monumentului. Dupã circa un sfert A.P.R.M.U.A. cuprinde o serie de persoane fizice de orã, Gh. Seculici a venit la ºedinþã ºi, cu tac- ºi asociaþii civice arãdene preocupate de edifi- tu-i caracteristic, a înºirat toate criteriile care au carea unui monument al Marii Uniri de la 1918, stat la baza alegerii acelui spaþiu pentru eveniment crucial al istoriei moderne a amplasarea monumentului Marii Uniri: este a României, la care oraºul Arad - prin marii sãi doua zonã administrativã a Aradului, cu clãdiri patrioþi ºi prin emulaþia de patriotism românesc moderne pretabile cu alonja ºi simbolismul mon-

ce a caracterizat acel moment astral - a avut un umentului; are perspectivã pluricardinalã, cu rol esenþial. Printre membrii fondatori ai acestei acces auto ºi pietonal facil din patru direcþii; este asociaþii se numãrã ºi filialele arãdene ale situat în apropierea noii catedrale, a gãrii, a par- A.N.C.M.R.R., A.N.V.R. ºi A.N. „Cultul Eroilor- cului, devenind în timp un loc de promenadã ºi Regina Maria”. de vizitare uºor accesibil; permite desfãºurarea „Aradul a fost ºi trebuie sã rãmânã în men- ceremoniilor religioase ºi militare, iar proximi- talul colectiv ca locul în care s-a plãmãdit tatea Pieþei Drapelului va transforma zona într-un unirea românilor într-un singur stat, capitala loc cu reverberaþii istorice ºi patriotice. politicã a fãuririi României Mari” Asociaþia În urma acestei intervenþii, locaþia a întrunit noastrã a fãcut tot ce era omeneºte posibil, pe majoritatea opþiunilor participanþilor, fiind redac- plan local ºi naþional, pentru a se realiza ºi tatã pe loc o rezoluþie, transmisã Ministerului amplasa în Arad monumentul Marii Uniri” a Culturii ºi Consiliului Local Arad, acesta din urmã fost cuvântul cu care a început ºedinþa preºedin- aprobând prin HCL locul destinat monumentului. tele asociaþiei, prof.univ.dr. Aurel Ardelean, rec- Urmeazã ca Ministerul Culturii ºi autorul lucrãrii, tor fondator al Universitãþii „Vasile Goldiº” Arad. sculptorul Florin Codre, sã se punã de acord Pentru cã nu se existã înþelegere cu privire la asupra modalitãþii aducerii ºi amplasarãã monu- locul monumentului, amplasarea acestuia este în mentului în Capitala Politicã a Marii Uniri. impas. Dezbaterile furtunoase din ºedinþa asoci- Mr.(r) Dorin OCNERIU 17 Stindard

SUBFILIALA INEU ADUNAREA GENERALÃ A FILIALEI A.N.C.M.R.R. INEU În prag de Mãrþiºor, membrii A.C.M.R.R. nerealizãri a fost amintit faptul cã asociaþia nu a „Zãrandul” Ineu – subfilialã a Filialei Judeþene reuºit în cã sã aibã un sediu, dar sunt promisiuni „ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R. – au organizat ferme din partea Primãriei în acest sens. adunarea generalã ordinarã de dare de seamã ºi Col.(r) Paul Ismana ºi plt.adj.pr.(r) Alexandru completare a Biroului. Banc au prezentat situaþia financiarã ºi Raportul Au fost invitaþi ºi au onorat invitaþia primarul Comisiei de cenzori, reieºind cã banii asocaþiei oraºului Ineu Cãlin Abrudan, viceprimarul Ionel sunt bine chivernisiþi, cotizaþia se strânge integral, Alb, lt.col. Ciprian Filimon – ºef de stat major al s-au obþinut bani ºi din redistribuirea a 2% din C.M.J. Arad ºi o delegaþie a Filialei Judeþene venit, existând excedent ºi disponibilitãþi în bancã. „Ziridava” Arad a A.N.C.M.R.R. în frunte cu prim Ar trebui fãcut mai mult pentru atragerea de spon- vicepreºedintele col.(r) SanduCriºan. sori. Dupã intonarea Imnului de stat al României ºi Gl.bg.(r) Vasile Bãeþan a fãcut o scurtã pãstrarea unui moment de reculegere pentru prezentare a întâlnirii cu ministrul Apãrãrii camarazii plecaþi în eternitate, preºedintele de Naþionale ºi cu deputaþii de Arad din luna noiem- onoare al asociaþiei, gl.bg.(r) Vasile Bãeþan a salu- brie 2017, demersurile fãcute de conducerea sub- tat asistenþa ºi a fãcut prezentarea invitaþilor. filialei, de Filiala judeþeanã ºi de conducerea cen- Preºedintele executiv mr.(r) Octavian Dãmoc a tralã a A.N.C.M.R.R. pe lângã factorii politico- anunþat prezenþa (81 din 113 membri) ºi a prezen- administrativi, toate având scopul de a prezerva tat ordinea de zi a adunãrii, urmat de col.(r) Mihail- drepturile legale ale pensionarilor militari, Adam Maftei, care a dat citire Raportului de acti- ameninþate de unele mãsuri legislative nefavoraile. vitate pe anul 2017 ºi programului de activitãþi pe Mr.(r) Octavian Dãmoc a raportat în faþa anul 2018. Din raport a rezultat cã în anul care a Adunãrii Generale modul în care au fost rezolvate trecut de la alegerea noilor organe conducãtoare- cererile ºi sesizãrile membrilor asociaþiei ºi a pro- subfiliala a parcurs un drum ascendent, concretizat pus completarea Comitetului Director cu încãdoi în obþinerea personalitãþii juridice, creºterea membri – lt.col.(r) Sverginschi Victor ºi numãrului de membri, organizarea de activitãþi plt.adj.pr.(r) Bãdoi Vintilã – propunere adoptatã în interesante la nivel local, judeþean ºi chiar internaþi unanimitate. onal, relaþii foarte bune cu organele administraþiei La discuþiile care au urmat, primarul oraºului locale, precum ºi alte realizãri notabile. La capitolul Ineu Cãlin Abrudan a mulþumit membrilor asoci- aþiei pentru modul exemplar în care-ºi aduc apor- tul la viaþa comunitãþii locale, remarcând disciplina, seriozitatea ºi implicarea acestora, solicitând în continuare sprijinul asociaþiei în organizarea evenimentelor dedicate Anului Centenar 2018. În ce priveºte localul pentru sediu, a fost identificat spaþiul cel mai potrivit ºi în scurt timp va fi pus la dispoziþia asociaþiei. Lt.col. Ciprian Filimon a felicitat asociaþia re- zerviºtilor militari din Ineu pentru activitatea ei, a scos în evidenþã modul activîn care C.M.J. s-a implicat în procesul de recalculare a pensiilor militare. A oferit insigne preºedinþilor asociaþiei ºi celui mai nou membru al asociaþiei „Zãrandul” Ineu, lt.col.(r) Mihalache Cezar, care a fost ºef de stat major al C.M.J. Arad pânã la trecerea în re- zervã. Col.(r) Sandu Criºan apreciazã subfiliala ineuanã ca fiind cel mai dinamic element din structura 18 Stindard Filialei Judeþene „Ziridava” Arad a A.N.C.M.R.R., precum ºi în amenajarea ºi întreþinerea monu- care într-un an a dovedit o implicare deosebitã în mentelor, troiþelor, mormintelor ºi altor locuri de viaþa Filialei ºi a rezerviºtilor militari din Ineu ºi din aducere-aminte ridicate pentru cei care au luptat ºi judeþ. Pentru asta, în numele preºedintelui Filialei s-au jertifit pentru Patria Românã. ZIRIDAVA – gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea – ºi a La finalul adunãrii generale, au fost supuse la Comitetului Director, înmâneazã preºedintelui vot ºi aprobate în unanimitate documentele subfiliale Ineu Placheta de Onoare. prezentate în adunare. Col.(r) Constantin Bursa, preºedintele Filialei A urmat un frumos eveniment sãrbãtoresc Judeþene „Avram Iancu” Arad a A.N. „Cultul dedicat Mãrþiºorului, numeroasele membre ale Eroilor-Regina Maria” a evidenþiat în cuvântul sãu asociaþiei prezente la adunare primind flori ºi implicarea asociaþiei ineuane – în special a mãrþiºoare de la conducerea asociaþiei, iar pro- preºedintelui mr.(r) Octavian Dãmoc – în toatea dusele de patiserie oferite de d-na Stela Dãmoc cþiunile proprii sau în cooperare cu edilii locali des- fiind foarte apreciate. tinate comemorãrii eroilor, aniversãrii eveni- Col.(r) Mihail Adam MAFTEI mentelor importante din istoria localã ºi naþionalã, „Presãraþi pe-a lor morminte…”

În data de 17.05.2018, la sãrbãtoarea Înãlþãrii În drum spre Cimitirul Orãºenesc s-a pãstrat Domnului, autoriãþile publice locale, instituþiile tradiþia de a arunca cu grâu peste cei care statului roman, cultele religioase, armata ºi par- formeazã coloana, obicei menit sã aducã belºug ºi tidele politice din oraºul Ineu au comemorat eroii prosperitate. cãzuþi în lupta pentru existenþa neamului româ- La eveniment au participat: primarul Oraºului nesc. Ineu – Abrudan Cãlin Ilie, viceprimarul Oraºului La ora 12:00 clopotele bisericilor ortodoxe au Ineu – Alb Ionel, deputat Tripa Florin, comandan- rãsunat în amintirea celor jertifþi pentru þarã, fiind tul Poliþiei Orãºeneºti Ineu – Comisar Oancea þinut un moment de reculegere în amintirea bra- Marius, ºeful staþiei Hidro Ineu – Sidea Ioan, ºef vilor eroi. Serviciu Poliþia Comunitarã – Sabãu Gheorghe, Slujbele de pomenire pentru sufletul celor tre- director adjunct – Iga Veniamin, directori: Bondar cuþi la cele veºnice au fost sãvârºite de preoþii Alin ºi Lãzãrean Alin, consilieri locali, reprezentanþi Sever Mocanu, Protopop Adrian Zaha ºi Dan ai Detaºamentului de Pompieri Ineu, ai Turean. Coroane de flori au fost depuse la Jandarmeriei ºi a asociaþiilor cadrelor militare în Monumentul Eroilor din Cartierul Traian, la rezervã ºi în retragere, alþii distinºi invitaþi. Monumentul Ostaºului Român ºi la Monumentul Au vorbit despre însemnãtatea Zilei Înãlþãrii ºi Eroilor din Cimitirul Orãºenesc. Zilei Eroilor primarul Abrudan Cãlin, col.(r) Mihail Dupã cinstirea eroilor soborul de preoþi a þinut Maftei ºi prof. de istorie Ciocan Aurica, îmbrãcatã o slujbã la Troiþa de la ieºirea spre Bocsig, unde în costum popular. s-au înãlþat rugãciuni de protejare a oraºului Ineu Glorie Eternã Eroilor Neamului Românesc! împotriva fenomenelor naturale care ar putea pre- judicia viaþa ºi bunurile oamenilor. Mr.(r) Octavian DÃMOC 19 Stindard Portret de camarad Plt.adj.(r) BÃDOI VINTILÃ Deºi ajuns la vârstã venera- este pensionar, i-a dãruit doi bilã, camaradul nostru plt. adj. nepoþi de care domnul Bãdoi (r) Bãdoi Vintilã este la fel de este foarte mândru, nepotul ter- energic, optimist ºi cu un minând Facultatea de entuziasm molipsitor poves- Management ºi nepoata fiind în teºte scene de neuitat din viaþa anul ºase la Facultatea de ostãºeascã care sunt unice ºi Arhitecturã din Timiºoara. demne de memorat pentru În anul 1956, la centrul de generaþiile viitoare. recrutare din Horezu, este luat Nãscut în data de în armatã ºi repartizat la 21.02.1936 în satul Cãrþãneºti, Batalionul 401 Dorohoi la comuna Oteºani, judeþul grãniceri, unde a urmat ªcoala apartamentele din oraº ale Vâlcea, la doi paºi de renumita Regimentarã, fiind repartizat pe cadrelor militare ºi simultan de localitate Horezu, plinã de frontierã la pichetele din la ofiþerul de serviciu se suna la tradiþie ºi istorie la nivel naþion- Darabani, la Orofteana – la cei vizaþi, reducându-se consid- al, a urmat ºcoala primarã în intrarea Prutului în þarã, la erabil timpul de prezentare a comuna natalã dupã care a fost Rãdãuþi Prut ºi la Pãltiniº. cadrelor la activitãþile de alarmã. selecþionat ºi a urmat ºcoala Dupã trei ani de armatã trece De asemenea ºi cu ajutorul profesionalã de cinematografie în rezervã cu gradul de sergent lt. major Constantinov a reuºit de la Buftea specialitatea cine- – major, amintindu-ºi cu nostal- sã prezinte la Bucureºti un dis- matografie mobilã. gie cât de frumoase erau pozitiv în regim morse cu o Anii copilãriei l-au marcat moldovencele ºi ce frumoasã bãtaie de 75 km care lucra atât profund, rãmas orfan de la vârs- era viaþa la tinereþe, fãrã gânduri de secretizat încât nu putea fi ta de cinci ani împreunã cu doi multe ºi cu o sãnãtate de fier. recepþionat de alte structuri fãrã fraþi. Necazurile nu i-au ocolit, La propunerea centrului de a cunoaºte parolele de lucru sora lor înecându-se într-un recrutare din Horezu a fost trim- care se schimbau în perioade de râuleþ aproape de casã în timp is la ªcoala Militarã Tehnicã de timp neidentificate. Partea ce mama lor trudea pe moºia Transmisiuni de la Sibiu iar în tehnicã a lucrãrii este mult mai boierului ªtefãnescu. Porumbul anul 1962 a fost repartizat în complexã dar mã rezum sã recoltat toamna trebuia împãrþit garnizoana Ineu unde a luat remarc o recompensã primitã în trei grãmezi, boierul alegân- fiinþã Brigada de artilerie ºi pentru aceste merite care s-a du-ºi grãmada cea mai bunã. rachete. ridicat la suma de 50.000 de lei A remarcat cã sãrãcia pe tim- Primul proiect de care îºi la care a mai adãugat 20.000 de pul primului capitalism era lucie aminteºte cu plãcere s-a lei, împrumutaþi, reuºind sã îºi dar erau ºi boieri cu faþã umanã, desfãºurat pe când îndeplinea cumpere un autoturism Dacia cum a fost familia Stãteºtilor – funcþia de ºef autostaþie radio. 1300 de care a fost foarte mân- jidan de origine care deþinea o În echipã cu cpt. ing. Luchian dru, în acele timpuri fiind print- fabricã pentru marmeladã ºi Ion a lucrat la un sistem de sem- re puþinii posesori, atât în zona prune uscate, cazan de rachiu nalizare opticã ºi acusticã pentru Horezu cât ºi la Ineu. plãtind mai bine munca serviciul de gardã din unitate ºi Anii au trecut…a devenit þãranilor. mai apoi la un sistem de rezervist ºi s-a stabilit la Ineu Prima profesie a fost de anunþare la domiciliu pentru unde se bucurã de nepoþi iar noi proiecþionist la sate unde adunarea ºi anunþarea cadrelor colegii ne întâlnim cu mult drag prezenta filme având un coleg militare la alarmã. Dorind sã facã cu el ºi am dori sã rãmânã la fel ºofer. Se deplasau cu un grup câteva ajustãri la acest sistem a de sãnãtos ºi bun povestitor electrogen, staþie de amplifi- fãcut rost de relee de la fiind un exemplu pentru tânãra care, aparat de proiecþie T16. Electromagnetica – Bucureºti. generaþie, un militar de carierã, În anul 1955 s-a cãsãtorit cu De la un panou central din care ºi-a dedicat întreaga viaþã o consãteanã Bãdoi Vasilica ºi cazarmã , la 220 volþi se exe- ARMATEI. dupã un an de zile s-a nãscut cutã o retranslaþie la 75 volþi bãiatul lor. Bãiatul, care acum conectându-se la soneriile de la Mr. (r) Mihai RACOVIÞÃ

20 Stindard ISTORICUL BRIGÃZII 37 ARTILERIE INEU (II) PA a-II-a din istoria Bg. 37 R.O.T. (Rachete operativ tactice) 01.07.1995-31.07.2002 Pe data de 15.03.1995, conform Ordinului ªefului S.M.F.T. (gl. Popescu Mihail) am fost detaºat în vederea numirii la comanda Bg. 37 R.O.T. Mã gãseam în poligonul Dud-Tauþ, unde conduceam tragerile de luptã ale artileriei Diviziei 11 Mc. ”Carei” al cãrei ºef eram. A trebuit sã execut ordinul ºi în douã zile m-am prezentat la brigadã, deºi nu solicitasem niciodatã acest lucru. La data de 24.04.1995 am fost numit comandantul Bg. 37 R.O.T. având gradul de locotenent- colonel, iar începând cu data de 01.07.1995 brigada iese din subordinea Comandamentului Artileriei Forþelor Armate ºi trece în subordinea dotatã cu tunuri 57 mm ºi autocamioane SR 132). Armatei a 4-a ”TRANSILVANIA”, având O activitate deosebitã a fost pregãtirea ofiþerilor de Comandamentul Armatei în garnizoana Cluj- artilerie. Am luat mãsura ca în poligonul redus de Napoca. Tot cu aceastã datã se schimbã denumirea antrenament la tragerile artileriei sã funcþioneze în Brigada 37 Artilerie, fiind subordonatã direct zilnic un ”atelier” pentru antrenament, sub con- Comandantului Armatei. ducerea lt.col. Marþi Aurel ºi mr. Guþu Dan. În brigadã soseºte o comisie condusã de În anul 1996, col. Ion Cioarã, pe atunci ºef de comandantul Armatei – gl.lt. Dorin Gheorghiu, stat major al Armatei a 4-a ”TRANSILVANIA”, ne- care împreunã cu locþiitorii ºi ºefii de comparti- a înmânat noul Drapel de Luptã într-o ceremonie mente au evaluat situaþia ºi au stabilit mãsurile deosebitã din centrul Ineului, la care au participat necesare transformãrii din mare unitate de rachete locuitorii oraºului ºi rudele recruþilor care au depus în mare unitate de artilerie terestrã clasicã. jurãmântul militar. Brigada era organizatã pe patru divizioane (2 Mari dificultãþi am întâmpinat pe linie de logis- divizioane tunuri 130 mm, 1 divizion obuziere 152 ticã, deoarece a crescut cu mult numãrul sub- mm, 1 divizion aruncãtoare proiectile reactive 122 unitãþilor ºi implicit al gestionarilor. Nu a fost uºor mm ºi subunitãþile de asigurare de luptã), având în ca din subofiþer muzicant (fanfara militarã se desfi- compunere fiecare câte 18 piese de artilerie (în inþase) sã faci un foarte bun gestionar (plutonier de total 72 guri de foc). baterie). Tot în aceastã perioadã am trecut de la Încadrarea principalelor funcþii era urmãtoarea: evidenþa contabilã cantitativã la evidenþa contabilã Comandant – Lt.col. Vasile BÃEÞAN cantitativ-valoricã. ªef stat major – Lt.col. Constantin RUSU Brigada 37 R.O.T. a fost o pepinierã de cadre Locþiitor tehnic – Lt.col. ing. Ion ZBÂRNU pentru Armata Românã. Locþiitor Logisticã – Lt.col. Ion MARINESCU În anul 1982, 14 cadre din brigadã au fost pro- Comandant Dn. 1 T. – Lt.col. Jan MUNTEANU movate la nivelul ministerului, M. St. M., Comandant Dn. 2 T. – Lt.col. Petru TUCANU Comandamentului Serviciilor, Consiliului Politic Comandant Dn. 3 Ob. – Lt.col. Ioan Superior ºi Comandamentului Artileriei. BRÃTFÃLEAN Am sã enumãr comandanþii brigãzii: Comandant Dn. 4 Ar.P.R. – Lt.col. Aurel MARÞI COMANDANÞI Cdt. Centru depozitare – Mr. Vasile DOMINTE Lt.col. Peºteanu Ion – 1962 - 1963 O lungã perioadã de timp am avut în curte trei Lt.col. Moise Ion – 1963 - 1972 brigãzi (brigada de rachete, brigada de artilerie, Col. Golcea Aurel – 1972 - 1984 brigada antitanc) ºi un centru de depozitare. Col. Porumb Constantin – 1984 - 1992 Brigada era ca un furnicar, primeam ºi expedi- Col. Oprea Ilie – 1992 - 1995 am tehnicã de luptã cu muniþia aferentã, mijloace Lt. col. Bãeþan Vasile – 1995 - 2002 de tracþiune (divizioanele 1 ºi 2 erau dotate cu (Urmare în nr. viitor) tractoare mijlocii de artilerie, divizionul 3 era dotat Gl.bg.(r) Vasile BÃEÞAN cu autocamioane DAC 665 T, iar Bg. A.T. era 21 Stindard

SUBFILIALA LIPOVA Rezerviºtii lipovani i-au sãrbãtorit pe infanteriºti Cu ocazia Zilei Infanteriei din Armata României În alocuþiunile susþinute cu acest prilej a fost – 30 aprilie – membrii Subfilialei Lipova a ANCM- evidenþiat profesionalismul corpului de cadre de RR au participat la o frumoasã sãrbãtoare, în cadrul infanterie de la ªcoalã de Ofiþeri de Rezervã cãreia au fost omagiaþi camarazii care poartã pe „Detaºamentul Pãuliº” de la Radna – unitate de umãr semnul „Reginei armelor”. faimã în armata românã – al cãrei ultim comandant, Dupã intonarea Imnului de Stat al României ºi col. (r) Gheorghe Gligor este Preºedinte de Onoare momentul de reculegere în amintirea eroilor cãzuþi al Subfilialei Lipova a ANCMRR.

pe câmpurile de bãtãlie, dar ºi a camarazilor trecuþi Sãrbãtoarea a continuat cu o masã cama- la cele veºnice, preºedintele col. (r) Ion Nedelcea radereascã, prilej de amintiri din trecutul de cadre a salutat adunarea ºi a fãcut o scurtã referire la active al infanteriºtilor ºi al camarazilor de alte arme. însemnãtatea zilei de 30 aprilie – Ziua Infanteriei. Lt.col. (r) Dorin HANCEA Ziua Eroilor – sãrbãtoritã la LIPOVA Cu ocazia sãrbãtorii Înãlþãrii Domnului – ISPA- pomenire a eroilor cãzuþi în lupte, urmat de SUL – autoritãþile locale din oraºul Lipova au orga- depunerea de coroane de flori din partea Primãriei nizat frumoase ceremonii militare ºi religioase la ºi Consiliului Loca, al asociaþiei cadrelor militare în locurile de aducere aminte din oraº, respectiv rezervã ºi retragere ºi a altor organizaþii ºi instituþii Monumentul Eroilor din Primul ºi al Doilea Rãzboi publice. Mondial, cimitirul Eroilor Detaºamentului Pãuliº CINSTE ªI SLAVÃ ETERNÃ din Radna ºi Monumentul Eroilor din ªoimoº. EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC! Preotul paroh Mircea ªirian a sãvârºit slujba de MMP (r) Nastasã NISTOR Nimeni nu-l egala în descrierea IN MEMORIAM luptelor de la Pãuliº din septembrie 1944: „Piatra ºi metalul se Col. Ioan PURZA vor eroda, dar amintirea eroilor În data de 17 decembrie nu trebuie sã disparã niciodatã 2017 a fost condus pe ultimul din inimile noastre” era citatul drum unul dintre cei mai iubiþi ºi favorit cu care emoþiona întot- mai apreciaþi ofiþeri de la deauna asistenþa. Lipova: colonelul Ioan Purza. Iatã cã a venit rândul lui, la Ofiþer de tancuri promoþia 68 de ani, sã treacã ºi el în 1970, licenþiat în Drept, a fost nemurirea din inimile celor care lector ºi apoi ºeful catedrei de l-au cunoscut. ªtiinþe Socio-Umane la ªcoala Fie-i þãrâna uºoarã ºi de Ofiþeri de Rezervã amintirea de veºnicã neuitare! „Detaºamentul Pãuliº” de la Un om cu o culturã bogatã ºi Radna-Lipova. cu un dar al vorbirii rar întâlnit. Col. (r) Ion NEDELCEA 22 Stindard

FILIALA A.N.V.R. „ZÃRANDUL“

ARÃDENII I-AU SÃRBÃTORIT PE VETERANII DE RÃZBOI Cu ocazia Zilei Veteranilor de Rãzboi – 29 de arme ale veteranilor ºi recunoºtinþa pe care aprilie – la Monumentul Ostaºilor Români din cen- generaþiile de azi trebuie sã le-o acorde. tral municipiului Arad a avut loc un miºcãtor cere- Depunerea de coroane la monument ºi defilarea monial militar ºi religios dedicate celor care, cu Drapelului de luptã ºi a Gãrzii de onoare asigurate armele în mâini, au dus greul celui de-al Doilea de Batalionul 191 Infanterie „Col. Radu Golescu” Rãzboi Mondial: veteranii de rãzboi. au încheiat en fanfare o festivitate plinã de Î.P.S Timotei, arhiepiscopul Aradului, împreunã învãþãminte ºi de trãire sufleteascã pentru numero- cu un sobor de preoþi militar ºi civili, a sãvârºit slu- sul public prezent la sãrbãtoare. jba de pomenire pentru camarazii trecuþi la cele La finalul ceremoniilor, veteranii au fost invitaþi veºnice, pe front sau la casele lor dupã întoarcerea - pentru a împãrtãºi din experienþa lor bogatã - la din rãzboi, apoi prefectul Florentina Horgea ºi sediul Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a col.(r) Sandu Criºan au oferit celor 8 veterani A.N.C.M.R.R., unde prim vicepreºedintele col.(r)

prezenþi la sãrbãtoare diploma ºi medalii de Sandu Criºan a declarat: „Veteranii de rãzboi sunt onoare din partea Guvernului României ºi a con- un model viu de trãire ardentã ºi de luptã neîn- ducerii central a A.N.V.R., moment foarte emoþio- fricatã pentru Patria Românã, dar ºi de reuºitã în nant pentru nonagenarii reprezentanþi ai celor mai viaþã, sub toate aspectele Este datoria noastrã, a puþin de 70 de veteran rãmaºi în viaþã în judeþul celor care ne bucurãm de roadele faptelor de arme Arad. ale înaintaºilor, sã-i cinstim cu tot dragul ºi cu toatã În alocuþiunile care au urmat, prefectul recunoºtinþa. Filiala A.N.C.M.R.R. Arad are în plus Florentina Horgea a dat citire mesajului ministrului datoria de cinste de a coordona activitatea Filialei Carmen Dan, iar col.(r) Sandu Criºan pe cel al gen- locale a A.N.V.R., rãmasã fãrã conducere în urma eralului Marin Dragnea - preºedintele A.N.V.R. – decesului regretatului preºedinte al acesteia, mesaje ocazionate de sãrbãtorirea Zilei Veteranilor col.(r) Ioan Gliga. Ei sunt pãrinþii nostril ºi le vom fi de Rãzboi 2018. Au urmat la cuvânt viceprimarul mereu alãturi”. Aradului Cãlin Bibarþ ºi lt.col.Ciprian Filimon – Col.(r) Vasile ALEXA comandantul C.M.J. Arad, ambii elogiind faptele 23 Stindard Veteranul de rãzboi Ioan Lala din Arad a împlinit suta de ani În data de 17 februarie 2018 veteranul de rãzboi plt.adj. Ioan Lala a împlinit 100 de ani. I-au fost alãturi la aniversare familia (patru gener- aþii!), rude, prieteni, dar ºi reprezen- tanþi ai autoritãþilor publice locale: viceprimarul Cãlin Bibarþ, vicepreºedintele Consiliului Jude- þean Sergiu Bîlcea, col.(r) Ioan Gliga- preºedintele Filialei Judeþene „ZÃRANDUL” Arad a ANVR, col.(r) Sandu Criºan-primvicepreºedinte al 3 Grãniceri din Cernãuþi la Iaºi. În 2007 s-a mutat la Arad la fiul sãu Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a Mare bucurie a fost în iulie 1941, Radu. Face parte din Filiala arãdeanã a ANCMRR ºi o delegaþie a Centrului când ne-am întors la pichetul veteranilor de rãzboi ºi ar dori ca la anul Militar Judeþean Arad în frunte cu nostru de la Hotin. Însã dupã trei sã vinã mai mulþi invitaþi la ziua sa. lt.col. Ciprian Filimon, care i-a înmâ- ani, când ruºii au rupt frontul, „Vã mulþumesc cã aþi avut nat sãrbãtoritului o Diplomã de gornistul a sunat de se zguduia plãcerea de a fi alãturi de mine la Excelenþã din partea Ministrului cazarma ºi am fugit care cum am împlinirea unui secol de viaþã. Cea Apãrãrii Naþionale, Mihai Fifor. putut, cã dacã ne luau ruºii pri- mai mare bucurie a mea, la etatea Dupã felicitãri, cadouri, suflatul în zonieri, poate cã nu mai eram aici, asta, este îngeraºul pe care soþia lumânãri ºi omagiile oaspeþilor, vet- sã vã vorbesc astãzi”. nepotului îl þine în braþe. eranul, încã ager ºi vorbãreþ, a depã- Cu mâna tremurândã ºi cu ochii Dumnezeu sã vã dea tuturor sãnã- nat amintiri din anii rãzboiului, când înlacrimaþi ne aratã câteva fotografii tate ºi viaþã lungã, iar militarii sã era sergent grãnicer pe Nistru: cu un brav grãnicer român care, fie vrednici de înaintaºii lor, care „La cedarea Bucovinei, în iunie dupã ce ºi-a servit þara, a avut zile sã au luptat ºi au murit pentru Patria 1940, am avut la dispoziþie doar se întoarcã acasã, sã se însoare ºi sã Românã”. patru zile ca sã mutãm Regimentul ajungã la vârsta senectuþii. Plt.adj. Ionel POPA IN MEMORIAM Colonel (rtg) IOAN GLIGA În data de 16 martie 2018 s-a Tot la ªcoala Militarã de Ofiþeri stins din viaþã preºedintele Filialei Rezervã,,Detaºamentul Pãuliº” din Judeþene „ZÃRANDUL” Arad a Radna a fost numit în funcþia de Asociaþiei Naþionale a Veteranilor comandant de companie, iar în anul de Rãzboi, col.(rtg) Gliga Ioan. 1972 a fost avansat la gradul de Nãscut la 13 aprilie 1935, în maior. Odatã cu obþinerea gradului Vâlcele, jud. Cluj, a urmat cursurile de locotenent-colonel în anul 1979, ºcolii generale în localitatea natalã, este numit lector în cadrul catedrei apoi ºcoala profesionalã de energie de Tactica Infanteriei a aceleiaºi ºcoli. electricã din Cluj. Între anii 1953- Începând cu anul 1982 s-a transferat 1956 este elev la ªcoala Militarã de la Centrul Militar Judeþean Arad, Ofiþeri Activi „Nicolae Bãlcescu” unde îndeplineºte pe rând mai multe Sibiu, arma Infanterie, absolvind cu funcþii de ofiþer, printre care ºi cea de - Ordinul ,,Meritul Militar” clasa a gradul de locotenent. ºef birou Evidenþã Resurse Umane. Îºi III-a în anul 1971; Cariera militarã l-a purtat de-a încheie cariera militarã, trecând în - Medalia a XXX-a aniversare a lungul anilor prin mai multe garni- rezervã cu gradul de colonel în anul Armatei României 1974; zoane ºi unitãþi militare. Astfel înpe- 1993. Nu a putut sta departe de - Ordinul ,,Meritul Militar” clasa a rioada 1956 - 1969, având gradul colegi, desfãºurându-ºi în continuare II-a în anul 1976; de locotenent a îndeplinit funcþia de activitatea în cadrul UNCMRR (actu- - Ordinul ,,Meritul Militar” clasa I- comandant de pluton, desfãºurân- ala ANCMRR) ºi ANVR, filiala Arad. a în anul 1981. du-ºi activitatea la Regimentele 231 De-a lungul carierei, în urma Membrii Filialelor judeþene ale Infanterie, 21 Mecanizat ºi ªcoala activitãþii desfãºurate, a fost distins ANCMRR ºi ANVR deplâng Militarã de Ofiþeri de Rezervã Nr. 2 cu: pierderea acestui camarad drag ºi din Radna-Lipova, unde a reuºit sã - Medalia ,,Meritul Militar” clasa a devotat ºi sunt alãturi de familia avanseze pe rând la gradele de II-a în anul 1958; îndoliatã: Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l locotenent-major în 1959 ºi cãpitan - Medalia ,,Meritul Militar” clasa odihneascã în pace! în 1966. I-a în anul 1966; Col.(r) Sandu CRIªAN 24 Stindard

FILIALA JUDEÞEANÃ „AVRAM IANCU“ a A.N. CULTUL EROILOR - REGINA MARIA

CINSTIREA EROILOR REVOLUÞIEI ANTICEAUªISTE ªI ANTICOMUNISTE DIN DECEMBRIE 1989

Membrii Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a la Arad fãrã vãrsare de sânge. Nu a ezitat sã acuze A.N.C.M.R.R. au participat în numãr mare la festi- pe cei care au încercat sã înãbuºe revoluþia vitãþile de cinstire a eroilor arãdeni cãzuþi în timpul arãdeanã prin teroare ºi diversiune, ajungându-se revoluþiei anticeauºiste ºi anticomuniste, declanºatã din aceastã cauzã la 19 vieþi curmate fãrã vinã, nici la Arad în data de 21 decembrie 1989, ora 8,00, pe cei care ulterior au profitat în toate felurile de Aradul fiind astfel al doilea municipiu reºedinþã de jertfa eroilor, pentru a ajunge la funcþii ºi avantaje judeþ, dupã Timiºoara, în care oamenii au ieºit în nemeritate. Emoþionante au fost ºi amintirile Doinei stradã pentru a înlãtura dictatura comunistã. Nan, mama eroului de 19 ani Mihãiþã Nan, rãpus de Ceremoniile s-au desfãºurat în trei locaþii: la gloanþe ucigaºe atunci când Ceauºescu era deja monumentul eroilor de la km O al Aradului, la arestat. monumentul eroilor poliþiºti ºi la monumentul Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, preºedintele eroilor militari. La fiecare loc de comemorare ºi de Filialei Judeþene ZIRIDAVA Arad a A.N.C.M.R.R. a cinstire au fost oficiate slujbe religioase de cãtre ÎPS declarat, la finalul ceremoniilor: „Este un moment Timotei, arhiepiscopul Aradului ºi de soborul de de durere, dar ºi de mulþumire, sã comemorãm preoþi, s-au þinut alocuþiuni dedicate celor care au eroii Aradului cãzuþi în revoluþia din decembrie luptat ºi care au fãcut suprema jertfã în acele zile de 1989. Jertfa lor n-a fost zadarnicã. Mulþumitã celor descãtuºare, apoi s-au depus coroane de flori din curajoºi de-atunci suntem azi o þarã democraticã, partea autoritãþilor locale, a asociaþiilor de re- suntem oameni liberi, trãitori într-o Europã unitã. voluþionari, structurilor M.Ap.N. ºi M.A.I., asociaþi- Armata ºi-a adus obolul de sânge la aceastã luptã ilor rezerviºtilor militari ºi veteranilor de rãzboi, uni- iar noi, cei care astãzi îi cinstim pe eroi, am fost alã- versitãþilor arãdene ºi a partidelor politice. turi ºi împreunã cu ei, le-am auzit glasurile strigând Valentin Voicilã, liderul revoluþiei din Arad, a Libertate!, ne-au ºuierat ºi nouã gloanþele pe la ure- evocat imensa participare popularã ºi solidaritatea che. Dumnezeu ne-a ajutat sã scãpãm cu viaþã, pe dintre oameni, care a simþit-o în momentele cele când ei au cãpãtat cununa de martiri ai neamului mai grele ale zilei de 21 decembrie 1989 ºi nopþii românesc. care a urmat, readucând în prim-plan nume de rev- CINSTE ªI ODIHNÃ VEªNICÃ EROILOR ARÃDENI oluþionari, de eroi cãzuþi dar ºi de cadre militare ºi AI REVOLUÞIEI DIN DECEMBRIE 1989!” de miliþie care au concurat la victoria revoluþiei de Col.(r) Mircea DUMITRESCU 25 Stindard MONUMENTUL FOªTILOR DEÞINUÞI POLITICI ANTICOMUNIªTI Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici Anticomuniºti filiala judeþeanã Arad s-a înfiinþat în luna ianuarie 1990 avîndu-l ca preºedinte pe Dl. Vasile Ciubãncan. Din relatãrile domniei sale am aflat cã in anul 1956 în Romania erau un nr. de 365.000 deþinuþi politici. La înfiinþarea filialei judeþene arã- dene avea un nr. de 2000 de membrii. La ora actu- alã asociaþia judeþeanã are înscriºi un nr. de 649 membrii (deþinuþi politici, deportaþi, urmaºi ai acestora, simpatizanþi). În anul 2007 prin grija preºedintelui ºi membrilor asociaþiei s-a ridicat în parcul Eminescu din municipiul Arad, Monumentul Foºtilor Deþinuþi Politici Anticomuniºti, ca un simbol ºi un omagiu adus eroilor luptei anticomuniste din jud. Arad. La data de 09 martie 2018 s-a desfãºurat prima ceremonie închinatã foºtilor deþinuþi politici ce a avut loc de la ridicarea monumentului aspect subliniat de preºedintele A.F.D.P.A. Arad Dl. Vasile Ciobãncan. Prefectul jud. Arad Dna. Florentina Horgea (1000 de martiri). Astãzi ne aducem aminte de prezentã la ceremonia comemorativã, a transmis aceºti eroi martiri aducãndu-le prinosul de cã incepînd din acest an în fiacare zi de 09 martie recunoºtinþã ºi onorul prin ceremonialul militar ºi - Ziua Foºtilor Deþinuþi Politici Anticomuniºti - vor religios închinat amintitii lor. fi comemoraþi la monumentull care stã drept mãr- La manifestãri au participat conducerea ºi turie pentru sacrificiul lor. A sosit momentul sã îi membrii A.N.C.M.R.R.- Ziridava filiala jud.Arad, onorãm pe eroii primelor acte de rezistenþã antico- A.N.V.R. - Zãrandul- filiala jud. Arad, A.N.C.E.- munistã ce s-au manifestat ºi în zona Aradului pre- R.M.- filiala jud. Arad, elevi ai cercurilor Cultul cum în multe localitãþi din þarã. Judeþul nostru Eroilor de la Colegiul Naþional Dimitrie Þichundeal, deþine mãrturii importante ale luptei anticomu- ªc. Gimnazialã Ioan Moldovan Arad ºi un numeros niste, mulþi arãdeni cãzînd victime ºi devenind public . martiri pe altarul dorinþei de apãrare a libertãþii. Col.(r) Constantin BURSA IN MEMORIAM Colonel (rtg) profesor IULIU PÎRVULESCU În prag de Crãciun 2017 a excepþionalã în pãstrarea plecat dintre noi, la venerabila amintirii eroilor patriei, a tradiþi- vârstã de 92 de ani, un camarad ilor armatei române, fiind un drag, un mentor spiritual ºi un exemplu pentru toþi cei care l-au om de mare nobleþe sufleteascã: cunoscut. colonelul Iuliu Pîrvulescu. Fire veselã ºi optimistã, Veteran de rãzboi, membru în aducea cu el un aer de liniºte ºi Comitetul de conducere al Filialei siguranþã, de elan ºi implicare, Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a fiind primul la toate activitãþile. Îi A.N.C.M.R.R., preºedinte de resimþim lipsa ºi ne rugãm ca onoare al Filialei Judeþene Domnul sã-l aºeze alãturi de cei „Avram Iancu” Arad a A.N. drepþi în împãrãþia cerurilor. Cultul Eroilor-Regina Maria, scri- Fie-i þãrâna uºoarã ºi itor, publicist, profesor ºi direc- memoria binecuvântatã! tor de ºcoalã, regretatul nostru camarad a avut o activitate Col.(r) Arcadie NICOLAESCU 26 Stindard Ziua Eroilor - sãrbãtoritã la Arad

„Dezveliþi tot adevãrul, turilor M.Ap.N., M.A.I. ºi Ministerului Justiþiei, ªi le spuneþi tuturor asociaþiilor rezerviºtilor militar, veteranilor de Cum murirã fraþii noºtri rãzboi ºi revoluþionarilor din decembrie 1989, uni- Pentru Neam ºi Þara lor” versitãþilor arãdene ºi ai partidelor politice. (Imnul Eroilor) Defilarea Drapelului de Luptã ºi a Gãrzii de Onoare Ziua Eroilor - Ispasul - a fost sãrbãtoritã la Arad constituitã din subunitãþi ale Batalionului 191 printr-o suitã amplã de manifestãri festive, parastase Infanterie, Jandarmeriei ºi I.S.U. Arad a încheiat o de pomenire a celor cãzuþi în lupte ºi alocuþiuni de frumoasã manifestare a respectului, recunoºtinþei evocare a jertfei eroilor cãzuþi cu arma în mânã, ºi ataºamentului faþã de Eroii Neamului Românesc. desfãºurate în bisericile ºi la locurile de pioasã aduc- „Alãturi de armata activã, de organele adminis- ere aminte din municipiu ºi judeþ. Punctul culminant traþiei publice, de instituþiile civice ºi de toþi al manifestãrilor a avut loc la Monumentul Ostaºului cetãþenii, suntem datori sã cinstim ºi sã ducem mai Român din centrul Aradului. Dupã salutul Drapelului de Luptã de cãtre prefectul Florentina Horgea ºi Intonarea Imnului de Stat al României, ÎPS Timotei, arhiepiscopul Aradului, împreunã cu episcopul-vicar Emilian, arhidiaconul Tiberiu Ardelean ºi preotul militar mr. Adrian David au sãvârºit slujba de pomenire a militarilor cãzuþi pe câmpurile de luptã ale rãzboaielor de apãrare a patriei. A urmat cuvântul de înþelepciune prin care ÎPS Timotei a evocat, în cuvinte miºcãtoare, faptele de arme ale eroilor din trecut ºi chipurile lor sculptate departe tradiþiile eroice ale Armatei Române, în piatra monumentelor, în lemnul crucilor ºi biruitoare în luptele pentru neatârnarea þãrii ºi pen- conºtiinþa urmaºilor care le pãstreazã veºnica tru integritatea teritoriului naþional. Eroii sunt sfinþii amintire. Apoi prefectul Florentina Horgea a dat neamului, aºa cum sfinþii sunt eroii credinþei. citire Mesajului ministrului de Interne Carmen Dan, Fericitã aceastã zi de Înãlþare a Domnului, în care transmis cu ocazia Zilei Eroilor. evocãm sufletele curate ale eroilor care s-au ridicat Formaþiile artistice ale elevilor arãdeni ºi corul la ceruri prin jertfa lor pe altarul libertãþii Patriei A.N.V.R. au interpretat cântece patriotice, Române!” a declarat la sfârºitul ceremoniilor susþinute cu aplauze de întreaga asistenþã. preºedintele Filialei Judeþene ZIRIDAVA Arad a Depunerea de coroane ºi jerbe a adus în faþa A.N.C.M.R.R, gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea. maiestuosului monument reprezentanþi ai Mr.(r) Dorin OCNERIU Prefecturii, Consiliului Judeþean, Primãriei, struc- 27 Stindard

ZILELE ARM ELOR ªI SPECIALITÃÞILOR MILITARE

Mesajul ºefului Statului Major al Forþelor Terestre, general-maior Ovidiu-Liviu Uifãleanu, cu prilejul Zilei Intendenþei Militare La 1 februarie 2018 se manent de oficialitãþi militare ºi împlinesc 157 de ani de când, civile, româneºti ºi strãine, pentru prin „Înaltul Ordin de Zi nr. 20”, al foarte buna pregãtire profesionalã domnitorului Alexandru Ioan ºi rezultate remarcabile, militarii Cuza, s-a legiferat înfiinþarea din arma intendenþã contribuie la Intendenþei Militare. promovarea imaginii Armatei Sãrbãtorirea Zilei Intendenþei României, atât în þarã, cât ºi în Militare este o dovadã a continu- lume. Cu prilejul aniversãrii „Zilei itãþii ºi importanþei acestei arme Aceastã sãrbãtoare, pe lângã Intendenþei Militare”, vã felicit ºi în asigurarea cu cele necesare momentele de bucurie ºi satis- vã urez depline împliniri profe- pentru trai ºi luptã, sarcinã facþie, trebuie sã vã dea imboldul sionale, dumneavoastrã celor îndeplinitã de intendenþa militarã, de a munci mai bine, de a da o care, învingând greutãþile cotidi- de serviciile armatei ºi mai nou de calitate nouã întregii activitãþi, ast- ene, asiguraþi suportul logistic logisticã. fel încât misiunile ce vã revin sã fie necesar armatei pentru Aflaþi sub drapel, în þarã sau în îndeplinite în timp oportun ºi la îndeplinirea misiunii sale. afara hotarelor ei, apreciaþi per- înalþi parametri de performanþã. LA MULÞI ANI! Mesajul ºefului Statului Major al Forþelor Terestre, general- maior Ovidiu-Liviu Uifãleanu, cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Automobiliºtilor Militari Sãrbãtorirea, la 1 martie 2018, a 101 ani de mereu la datorie, automobiliºtii militari, prin acþiu- existenþã a armei auto, reprezintã pentru noi un nile desfãºurate au contribuit permanent la buna moment de bilanþ ºi rememorare a principalelor desfãºurare a activitãþilor, atât pe timp de pace cât momente istorice care au marcat evoluþia acestei ºi pe timpul misiunilor din teatrele de operaþii. arme, dar ºi prilej de a ne îndrepta cãtre noi Automobiliºtii militari, asemeni tuturor militar- deziderate, realiste ºi necesare, în vederea ilor români, s-au identificat permanent cu interese- îndeplinirii cu profesionalism a standardelor de le ºi nãzuinþele poporului nostru. Prin acþiunile performanþã stabilite. desfãºurate, prin eroismul ºi jertfa înaintaºilor Istoria acestei arme începe la 1 Martie 1917, noºtri, aceºtia au contribuit la izbânzile armatei când Regele Ferdinand I semna decretul de înfi- române în cadrul celor douã conflagraþii mondiale. inþare a Regimentului de Tracþiune Automobilã, Cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Automobiliºtilor actul de naºtere al specialitãþii auto ºi începutul Militari, vã urez succes în realizarea proiectelor de procesului de organizare a formaþiunilor de auto- viitor, reuºite profesionale ºi personale! mobile. LA MULÞI ANI! Indiferent de timp, anotimp sau stare a vremii, ZIUA AUTOMOBILISTULUI MILITAR 1 martie - Ziua preºedintele Filialei, gl.mr.(r) conductori T.A.B. ºi M.L.I., Automobiliºtilor din Armata Vasile-Ionel Heredea, a prezen- ºoferi specialiºti pe tehnica auto României, a fost sãrbãtoritã cu tat un scurt istoric al armei de diferite tipuri ºi destinaþii. fastul cuvenit de rezerviºtii mili- Auto, fãcând o trecere în revistã Masa festivã care a urmat a tari arãdeni la popota Cercului a diverselor etape din viaþa de fost un prilej de rememorare a Militar Arad. unitate a automobiliºtilor arã- multor evenimente - grele sau Dupã intonarea Imnului de deni. Apoi a înmânat diplome uºoare, plãcute sau mai puþin stat al României ºi rugãciunea aniversare celor care au slujit plãcute - pe care automobiliºtii de binecuvântare rostitã de armata românã ca ofiþeri, maiºtri unitãþilor militare din Arad le-au preotul militar Adrian david, militari, subofiþeri, mecanici parcurs în cariera lor de cadre 28 Stindard active. Totul stropit cu o pãlincã de prunã ºi un vin de Podgorie, care au fãcut ca bucatele gus- toase preparate de echipa d-nei MMP Mãrioara Coman sã fie apreciate la superlativ. O sãrbãtoare identicã a avut loc ºi în Subfiliala Lipova, garni- zoanã cu mulþi automobiliºti proveniþi de la cele douã unitãþi care au funcþionat aici pe vremuri. Plt.adj.pr.(r) Laurenþiu PRUTEANU M E S A J U L MINISTRULUI APÃRÃRII NAÞIONALE CU OCAZIA ZILEI FORÞELOR TERESTRE Ziua de 23 aprilie marcheazã, în fiecare an, operabilã cu structurile similare din armatele prãznuirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, statelor membre ale NATO, care demonstreazã cã Purtãtorul de Biruinþã, patronul spiritual al Forþelor este credibilã, descurajantã, capabilã sã îndepli- Terestre, cea mai cuprinzãtoare ºi reprezentativã neascã cu succes misiunile încredinþate. categorie de forþe a Armatei României. Aniversarea acestei prestigioase componente a Sãrbãtoarea constituie un prilej deosebit pentru forþelor armate române constituie o dovadã rememorarea ºi cinstirea faptelor de arme ale mili- elocventã a rolului important pe care-l are, în slu- tarilor din Forþele Terestre, care au dat suprema jirea intereselor þãrii, a idealurilor de libertate ºi jertfã pe câmpurile de luptã. dreptate ale poporului român. Forþele Terestre Române se prezintã ca un Doamnelor ºi domnilor ofiþeri, maiºtri militari, organism în plin proces de transformare, cu mari subofiþeri, soldaþi ºi gradaþi profesioniºti, personal unitãþi ºi unitãþi militare capabile sã rãspundã civil contractual, nevoilor naþionale de securitate ºi alãturi de aliaþi Cu prilejul Zilei Forþelor Terestre, doresc sã vã sã desfãºoare o gamã tot mai diversificatã de mi- mulþumesc pentru modul exemplar în care v-aþi siuni în plan internaþional pentru combaterea îndeplinit sarcinile profesionale ºi vã urez multã noilor ameninþãri la adresa pãcii ºi securitãþii. sãnãtate, putere de muncã, satisfacþii profesionale Astãzi, pe firul evoluþiei fireºti ºi cu bogata ºi personale alãturi de cei dragi. experienþã acumulatã, Forþele Terestre restruc- La mulþi ani! turate conceptual, organizatoric ºi acþional, se Mihai FIFOR, înfãþiºeazã ca o adevãratã forþã compatibilã ºi inter- Ministrul Apãrãrii Naþionale

29 Stindard Mesajul ºefului Statului Major al Forþelor Terestre, general-maior Ovidiu-Liviu Uifãleanu, cu prilejul sãrbãtoririi a 95 de ani de la înfiinþarea Armei Apãrare Chimicã, Biologicã, Radiologicã ºi Nuclearã Ziua de 15 mai 1923 reprezintã o datã de referinþã niul contracarãrii, proliferãrii ºi înlãturãrii operative a ºi un simbol pentru specialiºtii CBRN din Armata consecinþelor utilizãrii armelor de distrugere în masã. României. În urmã cu 95 de ani, prin Decizie Apãrarea CBRN întruneºte în acest moment noi Ministerialã, a luat fiinþã prima structurã de Apãrare valenþe, în condiþiile perfecþionãrii continue a Chimicã, Biologicã, Radiologicã ºi Nuclearã din Armata mijloacelor de întrebuinþare a agenþilor toxici, a recon- României: Comitetul Consultativ pentru chestiunile figurãrii modalitãþilor de abordare a riscurilor ºi tehnice privitoare la Rãzboiul Chimic. ameninþãrilor CBRN, a diversificãrii naturii acestora prin Încã de la înfiinþare, chimiºtii militari au participat la amplificarea fenomenului terorist ºi regândirii strategi- activitãþi importante, contribuind la organizarea ilor de limitare a efectelor ºi de descurajare a prolifer- mãsurilor de asigurare a acþiunilor de protecþie a tru- ãrii armelor de distrugere în masã CBRN. pelor pe linia apãrãrii chimice, biologice, radiologice ºi Doamnelor ºi domnilor, ofiþeri, maiºtri militari, sub- nucleare, de verificare a capacitãþii echipamentelor ºi ofiþeri, gradaþi ºi soldaþi profesioniºti, personal civil tehnicii de specialitate din dotare. contractual, Alãturi de celelalte arme ºi specialitãþi militare, Cu ocazia aniversãrii a 95 de ani de la înfiinþarea structurile de apãrare CBRN au cunoscut numeroase armei Apãrare Chimicã, Biologicã, Radiologicã ºi transformãri, restructurãri ºi redislocãri, toate acestea Nuclearã, vã doresc sãnãtate, bucurii, putere de muncã constituind momente de referinþã în procesul de ºi tãrie moralã în îndeplinirea misiunilor ce vã revin! adaptare la progresele tehnologice realizate în dome- LA MULÞI ANI! M E S A J U L PREªEDINTELUI ASOCIAÞIEI NAÞIONALE A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVÃ ªI ÎN RETRAGERE „ALEXANDRU IOAN CUZA” CU OCAZIA ZILEI REZERVISTULUI MILITAR - 31 MAI Devenitã sãrbãtoare tradiþionalã, Ziua recunoaºtere, respect ºi preþuire din partea soci- Rezervistului Militar este un prilej de a mã adresa, etãþii ºi a þãrii faþã de care ºi-au fãcut cu prisosinþã în primul rând membrilor Asociaþiei Naþionale a datoria, gata oricând de orice sacrificiu. Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere Ziua Rezervistului Militar 2018 gãseºte pe mulþi „Alexandru Ioan Cuza”, precum ºi tuturor dintre rezerviºtii militari implicaþi în acþiuni ºi activ- rezerviºtilor militari din Sistemul Naþional de itãþi care aduc în prim plan binefacerile unitãþii Apãrare, Ordine Publicã ºi Securitate Naþionalã, noastre naþionale, cu 100 de ani în urmã. prin transmiterea celor mai sincere urãri de sãnã- Convingerea noastrã este cã Ziua Rezervistului tate, pace ºi de viaþã liniºtitã ºi decentã. Militar din acest an va constitui ºi linia de start Ziua Rezervistului Militar instituitã prin H.G. nr. pentru unitatea, solidaritatea ºi camaraderia 467 din 12.05.2010, se serbeazã în fiecare an în cadrelor militare în rezervã sau în retragere, cu 31 mai, datã care printr-o fericitã coincidenþã este convingerea cã numai „Unirea face puterea” ci ºi ziua A.N.C.M.R.R., structurã asociativã reprezen- nu dezbinarea. tativã ºi de „utilitate publicã”, care prin întreaga sa Îmi exprim deplina apreciere ºi preþuire faþã de activitate dã mãsura scopurilor ºi obiectivelor pe toþi cei care au slujit instituþia militarã, aflându-se ºi care ºi le-a asumat, în spiritul devizei „Patrie azi în prima linie pentru apãrarea patriei ºi a valo- Onoare Demnitate”. rilor sale perene. Sã facem ca fiecare zi a acestui an Ziua Rezervistului Militar este o sãrbãtoare plinã Centenar sã se constituie într-o sãrbãtoare a de semnificaþii pentru toþi cei care au slujit, un muncii, unitãþii ºi înãlþãrii noastre. numãr important de ani, sub falduri de La Mulþi Ani Rezerviºti Militari! tricolor Þara ºi Poporul, cãrora le-a jurat credinþã Preºedintele Asociaþiei Naþionale a Cadrelor nestrãmutatã, pânã la sacrificiul suprem. Rezerviºtii Militare în Rezervã ºi în Retragere „Alexandru militari reprezintã o categorie socio-profesionalã Ioan Cuza” cu un statut bine definit în cadrul societãþii General locotenent(r.) Neculai româneºti contemporane, care meritã BÃHNÃREANU 30 Stindard

DIALOG CU PARTENERII SOCIALI

Planificarea operaþiilor în contextul actual al spaþiului integrat de confruntare, o provocare pentru comandanþii de la toate nivelurile trebuie soluþionatã, înaintea folosirii instrumentelor puterii naþionale ºi a executãrii unor acþiuni politico- militare în vederea producerii efectelor dorite pentru soluþionarea crizelor. Conceptul strategic NATO reafirmã scopul fundamental ºi permanent al Alianþei de a asigura libertatea ºi securitatea membrilor, astfel încât sarcinile fundamentale ale Alianþei sunt: apãrarea colectivã - aliaþii îºi vor acorda întotdeau- na reciproc asistenþã în cazul unui atac îndreptat asupra unui stat membru sau al Alianþei; gestionarea crizelor – înainte de a deveni conflict, Alianþa se va angaja activ în orice crizã care îi poate afecta securitatea, cu mijloacele politice ºi militare la dispoziþie; securitate prin cooperare – evoluþiile politice ºi de securitate din afara graniþelor aliate pot afecta sau pot fi afectate de Alianþã, organizaþie care se va angaja activ în aceste problematici, prin intermediul parteneriatelor cu statele relevante, prin con- Col. ªtefan-Claudiu TOPOR tribuþii la controlul armamentelor, neproliferare ºi dezarmare, precum ºi prin menþinerea politicii uºilor Doctorand, Statul Major al deschise tuturor democraþiilor europene care întrunesc Forþelor Terestre, Bucureºti standardele NATO. Abordarea cuprinzãtoare influenþeazã modul de Ultimele conflicte militare au demonstrat faptul cã gândire al planificatorilor militari, de la abordarea cla- lupta modernã este o luptã întrunitã a forþelor terestre, sicã de forþã contra forþã la cea bazatã pe înþelegerea aeriene ºi maritime. Aceasta presupune condiþii mod- profundã a problemei ºi mediului operaþional, pentru a erne de structurare ºi constituire a grupãrilor de forþe propune o concepþie a operaþiei care sã cuprindã ele- ºi mai ales de întrebuinþare a acestora în cadrul acþiu- mentele de design operaþional, astfel încât sã poatã nilor militare. Întrebuinþarea lor presupune rigurozi- produce efectele dorite necesare pentru succesul ope- tate maximã în planificarea campaniei/operaþiei, raþiilor. bãtãliilor ºi luptelor pentru a evita pierderile materiale În procesul de management al crizelor, abordarea ºi umane nejustificate, confuzia, dezordinea ºi mai cuprinzãtoare se regãseºte la toate cele trei niveluri ale ales nerealizarea scopurilor propuse prin concepþia artei militare – strategic, operativ ºi tactic. În timp ce acþiunilor de luptã. la nivel strategic efortul principal îl reprezintã În contextul actual geopolitic ºi militar strategic, înþelegerea ºi încrederea între diverºii protagoniºti de abordãrile moderne ale operaþiilor militare au fost pe scena crizei, la nivel operativ se urmãreºte cooper- confirmate de ultimele summituri NATO din Marea area cu alþi actori internaþionali pe durata procesului Britanie ºi Portugalia. Este vorba despre „comprehen- general de planificare a operaþiilor, iar la nivel tactic sive approach”, termen introdus în dicþionarul militar se urmãreºte coordonarea acþiunilor ºi cooperarea cu românesc ca „abordare cuprinzãtoare”, termen care autoritãþile locale ºi alte organizaþii guvernamentale descrie de fapt o abordare modernã a operaþiilor sau neguvernamentale care acþioneazã în aria de ope- bazate pe efecte. raþii. Termenul comprehensive este prezent în foarte În conformitate cu Doctrina Armatei României, multe din formulãrile declaraþiei finale ale summitului implementarea abordãrii cuprinzãtoare se face în din Þara Galilor funcþie de criza în desfãºurare, în mod specific ºi reprezintã dorinþa participanþilor de a sublinia fiecãrui nivel de desfãºurare a operaþiilor – strategic, imaginea unei înþelegeri aprofundate a spaþiului de operativ ºi tactic ºi este ghidatã de urmãtoarele confruntare ºi a problemei militar - strategice care 31 Stindard principii: angajarea pro-activã a tuturor actorilor, spaþiu, adicã evaluarea ºtiinþificã a perioadelor nece- înainte ºi pe durata crizei; sare executãrii cu succes a acþiunilor diferitelor înþelegerea comunã a situaþiei, prin intermediul faze/etape ale operaþiilor militare. Arta planificãrii lucrului în cooperare, utilizarea persoanelor de legã- presupune înþelegerea aspectelor prin care dinamica turã, executarea în comun a instruirii ºi utilizarea relaþiilor dintre forþele proprii, forþele adverse ºi me- aceluiaºi limbaj; autonomia procesului decizional ºi a diul operaþional creeazã complexitatea acþiunilor de acþiunii, care presupune conducerea descentralizatã a luptã. acþiunilor; lucrul colaborativ, bazat pe încredere mutu- Prin aceastã înþelegere planificatorii dezvoltã pla- alã ºi dorinþa de cooperare, cheia succesului pentru nuri simple ºi flexibile, pentru o gamã largã de cir- aplicarea acestui principiu fiind cunoaºterea prealabilã cumstanþe. a partenerilor de dialog ºi utilizarea în comun a infor- „Esenþial în utilizarea artei operative este capaci- maþiilor; unitatea de scop, care poate suplini cu succes tatea de a formula o viziune (concepþie) care sã pre- lipsa unitãþii de comandã, asigurând concentrarea vadã modul de utilizare a forþelor ºi efectelor produse eforturilor pentru obþinerea rezultatului final ºi de acestea în timp ºi spaþiu, aprecierea gamei de posi- desfãºurarea acþiunilor de cãtre toþi actorii pentru bilitãþi oferite de acestea ºi de situaþia de pe câmpul de obþinerea acestui deziderat, iar în caz ideal realizarea luptã, precum ºi anticiparea rezultatelor ºi a implicaþi- agreãrii mutuale a obiectivelor. ilor cauzate de cãtre acþiunile forþelor proprii ºi ale În acest context întrunit ºi complex al abordãrii adversarului”. (FM 5-0, The Operations Process, cuprinzãtoare, arta operativa are un rol determinant în 2010, p 2-1) procesul de planificare a operaþiilor, în special pentru Liderii militari intenþioneazã sã creeze o viziune elaborarea designului operaþiei, prin intermediul aces- comunã în rândul comandanþilor din subordine, a per- teia realizându-se legãtura dintre strategie ºi tacticã. În sonalului de stat major ºi a celorlalþi actori care iau cea mai simplã formã, arta operativã determinã ce parte la acþiuni, pentru executarea cu succes a operaþi- forþe vor executa o anume operaþie, când, unde ºi în ce unilor. Planificarea trebuie sã aibã ca rezultat un plan scop. care sã comunice aceastã viziune ºi care sã Designul operaþional, prin cele patru direcþii ale direcþioneze acþiunile pentru sincronizarea forþelor în sale: înþelegerea mediului operaþional, înþelegerea timp ºi spaþiu, pentru atingerea obiectivelor ºi problemei operaþionale, vizualizarea unei soluþii pen- îndeplinirea misiunii. tru îndeplinirea misiunii ºi redefinirea constantã a Planificarea este formatã din douã componente problemei, rãspunde la întrebarea, poate cea mai separate, dar strâns legate: o componentã conceptualã importantã, cum se îndeplineºte misiunea, de fapt ºi o componentã detaliatã. Planificarea conceptualã modul de execuþie a operaþiei. implicã înþelegerea mediului ºi a problemei oper- Artã operativã este abordarea cognitivã a coman- aþionale, stabilirea stãrii finale a operaþiei, precum ºi danþilor ºi personalului de stat major, susþinutã de vizualizarea unei abordãri operaþionale. cunoºtinþele, experienþa, creativitatea ºi judecata lor, Planificarea conceptualã în general corespunde pentru a dezvolta strategii, campanii ºi operaþii mil- artei operative ºi este atributul central al comandantu- itare ºi pentru a organiza ºi folosi forþele militare prin lui, cu sprijinul personalului de stat major. integrarea finalitãþilor, cãilor ºi mijloacelor avute la Planificarea detaliatã transpune abordarea operaþion- dispoziþie. Arta operativã ghideazã procesul de plani- alã într-un plan complet, care poate fi pus în aplicare. ficare pentru a produce planuri ºi ordine executabile. În general, planificarea detaliatã este asociat cu sin- Arta operativã se aplicã tuturor nivelurilor operaþiilor cronizarea forþelor în timp ºi spaþiu în conformitate cu militare ºi integreazã finalitãþile, cãile ºi mijloacele, obiectivul stabilit. Planificarea eficientã necesitã inte- þinând cont de riscurile ºi oportunitãþile semnalate. grarea atât a componentelor conceptuale ºi detaliate Elementele de artã operativã ajutã comandanþi ºi de planificare. personalul de stat major în înþelegerea mediului de 2. Putem defini planificarea ca fiind procesul prin confruntare, în definirea problemei ºi dezvoltarea unei care se transpune viziunea comandantului intr-un curs abordãri operaþionale pentru rezolvarea acesteia, pre- specific de acþiune pentru pregãtirea ºi executarea cum ºi în conceperea ºi folosirea instrumentelor ºi operaþiei. Prezentatã într-un alt mod, planificarea este documentelor pentru o planificare detaliatã a operaþi- arta ºi ºtiinþa de a înþelege o situaþie, proiectând o perilor militare. spectivã doritã ºi stabilind o abordare operaþionalã Procesul de planificare este în acelaºi timp ºtiinþã, pentru a atinge aceastã stare. Pe baza acestei înþelegeri dar ºi artã. ªtiinþa planificãrii cuprinde aspectele cuan- ºi abordãri operaþionale, planificarea continuã cu elab- tificabile ale operaþiilor – capabilitãþile, tehnicile ºi orarea unui plan de operaþii complet sincronizat sau cu procedurile – acestea putând fi analizate ºi mãsurate, un ordin de operaþii care ordoneazã acþiunile în timp ºi aºa cum ar fi aprecierile realiste a factorilor de timp ºi spaþiu în conformitate cu obiectivul propus, în scopul

32 Stindard conducerii forþelor pe timpul execuþiei operaþiei. Cadrul planificãrii operaþiilor este definit, în prin- În cadrul procesului de organizare ºi executare a cipal la nivel operativ, de cinci funcþii cheie care spri- operaþiilor putem afirma cã planificarea este atât o jinã comandantul în planificarea ºi execuþia unei oper- activitate ciclicã dar ºi una continuã a acestuia. aþii: modelarea/shape, angajarea (engage), exploatarea Planificare nu se opreºte o datã cu emiterea unui (exploit), protecþia (protect) ºi susþinerea (sustain). ordin. În timpul pregãtirii ºi execuþiei, planul este rafi- Cele cinci funcþii ajutã comandantul sã vizualizeze nat continuu o datã cu îmbunãtãþirea înþelegerii situ- modul în care operaþiile majore, bãtãliile ºi angaja- aþiei. Executanþii planului oferã feedback cu privire la mentele se inter-relaþioneazã în cadrul unei campanii ceea ce este bun, sau în legãturã cu ceea ce poate fi ºi sã-ºi formuleze intenþia ºi concepþia operaþiei, luând îmbunãtãþit, precum ºi cu modul în care forþele pot în considerare nevoia de angajare coordonatã în timp, îndeplini sarcinile mai bine. În anumite circumstanþe, spaþiu ºi scop, a forþelor din subordine. comandanþii pot stabili cã ordinul curent nu mai este Aceste funcþii nu trebuie vãzute ca fiind faze sepa- relevant pentru situaþia curentã. În aceste cazuri, rate, distincte, ale campaniei/operaþiei majore, comandanþii reformuleazã problema ºi iniþiazã activ- deoarece ele trebuie aplicate dinamic, atât simultan, itãþile de planificare pentru dezvoltarea unui nou plan. cât ºi succesiv, pe perioada execuþiei. Comandantul Procesul de planificare este în general un proces trebuie sã se concentreze pe obþinerea succesului, foarte bine structurat, presupunând implicarea punând în balanþã necesitatea de a acþiona decisiv ºi comandanþilor, personalului de stat major, a coman- restricþiile ºi constrângerile specifice operaþiilor danþilor subordonaþi ºi a altor actori participanþi la actuale. operaþie, în scopul dezvoltãrii unui plan complet ºi Într-un mediu multinaþional, întrunit ºi inter- sincronizat. Pe de altã parte, la niveluri tactice mici, agenþii, planificarea operaþiilor la diferite niveluri pre- pluton sau grupã de exemplu, planificarea este mai supune un efort comun din partea tuturor partici- puþin structuratã, în scopul determinãrii cu rapiditate a panþilor la operaþiile militare, în primul rând pentru a celui mai bun curs de acþiune. Planificarea se avea o înþelegere comunã a situaþiei operaþionale, ca desfãºoarã pentru diferite orizonturi de planificare, de apoi sã poatã fi definitã problema operaþionalã prin la intervale lungi, pânã la cele pentru perioade scurte. prisma capabilitãþilor comune avute la dispoziþie. În În funcþie de eºalon ºi conjuncturã, se poate planifica acest sens planificarea operaþiilor în Armata României pe perioade ce se întind de la câþiva ani, la câteva zile trebuie sã se conformeze urmãtoarelor principii sau ore. 3. Coerenþa strategicã – orice plan de operaþie tre- Produsul procesului de planificare este o directivã buie sã permitã îndeplinirea cu succes a obiectivelor pentru acþiunile viitoare, sub forma unui plan sau a generale stabilite pentru rezolvarea crizei, aprobate de unui ordin. Comandanþii emit planuri ºi ordine cãtre cãtre structurile de decizie abilitatela nivel naþional subordonaþi pentru a le transmite modul lor de sau/ºi la nivelul NATO/UE/coaliþie. În acest sens, este înþelegere a situaþiei precum ºi viziunea lor asupra esenþial ca procesul de planificare intern al Armatei unei operaþii. Un plan este un cadru continuu, evolutiv României sã fie coerent cu cel extern, specific altor al acþiunilor anticipate care maximizeazã oportu- actori; nitãþile ºi care orienteazã subordonaþii pe timpul tre- Înþelegerea în detaliu a mediului de securitate – cerii acestora prin fiecare fazã a operaþiei. Orice plan obþinerea coerenþei strategice dorite în conducerea ºi este un cadru la care trebuie sã te adaptezi ºi nu un text planificarea operaþiilor necesitã îmbunãtãþirea care trebuie respectat cuvânt cu cuvânt. Unitatea de cunoaºterii cuprinzãtoare la nivelul fiecãrui eºalon a mãsura a unui plan bun nu este dacã poate fi executat situaþiei / factorilor esenþiali care influenþeazã / pot aºa cum a fost planificat, ci dacã planul favorizeazã influenþa planificarea / pregãtirea / execuþia unei oper- luarea unor mãsuri eficiente în faþa unor evenimente aþii, încã din fazele iniþiale ale procesului de planifi- neprevãzute. Planurile ºi ordinele bune încurajeazã care; iniþiativa. Asigurarea consultãrilor ºi compatibilitãþii pla- Planurile ºi ordinele vin în forme diferite ºi sunt nurilor – pentru asigurarea consistenþei acþiunilor diferenþiate în ceea ce priveºte obiectivele propuse, comune ºi obþinerea efectelor scontate, planurile de complexitatea, precum ºi durata de timp la care se operaþii vor fi întocmite dupã stabilirea unor proceduri raporteazã. În general, un plan este dezvoltat cu mult de relaþionare, aprobate din timp, cu instituþii / organi- timp înainte de execuþie si nu este executat pânã nu zaþii civile ºi militare; este necesar acest lucru. Un plan devine un ordin atun- Utilizarea eficientã a resurselor – trebuie îndepli- ci când este trimis spre execuþie pe baza unor repere nite cerinþele referitoare la menþinerea echilibrului temporale sau evenimente. Unele planuri se transfor- adecvat între misiuni ºi resurse ºi cele referitoare la mã în ordine scrise complete, cu anexele necesare. maximizarea eficienþei prin utilizarea competenþelor Alte planuri se transformã în ordine fragmentare instituþiilor / organizaþiilor militare ºi civile în cadrul scurte, emise verbal ºi apoi urmate de cele scrise. rãspunsului naþional ºi internaþional la o crizã; 33 Stindard Flexibilitate ºi adaptabilitate – în contextul comunei operaþii. În acest sens, doctrinele ºi reglemen- plexitãþii ºi diversitãþii operaþiilor curente ºi a celor tãrile emise în domeniul managementului crizelor ºi a posibile, procesul de planificare trebuie sã fie robust, planificãrii operaþiilor stabilesc un set comun de prin- dar trebuie sã permitã flexibilitate, adaptabilitate ºi cipii ºi etape de abordare a procesului de planificare a agilitate pentru adaptarea la un set de circumstanþe în operaþiilor, precum ºi a celui de instruire. proces de evoluþie, în condiþiile evaluãrii costurilor probabile în comparaþie cu posibilele beneficii. BIBLIOGRAFIE Planificarea într-un mediu întrunit ºi multidimen- Doctrina Armatei României, Bucureºti, 2012 sional genereazã provocãri particulare atât pentru SMG/PF-5 Doctrina planificãrii operaþiilor în actorii participanþi, atât militari cât ºi civili. Este armata României, Bucureºti 2013 foarte probabil cã în acest caz sã nu existe o entitate Instrucþiuni privind planificarea operaþiilor în desemnatã formal pentru asigurarea coordonãrii gen- Armata României, 2012 erale, iar singurele structuri capabile sã reacþioneze JP 3-0, Joint Operations, 2011 rapid sunt cele militare. În acest context, structurile FM 5-0, The Operation Process, 2010 militare sunt puse în situaþia de a înþelege ºi a antici- http: // www. shape. nato.int/ops- pa nevoile ºi obiectivele altor participanþi la operaþie, global/Documents/NTL/NTLTOC permiþându-se astfel coordonarea ºi colaborarea. http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_1 Pentru pregãtirea ºi execuþia unor operaþii com- 12964.htm plexe este necesarã elaborarea ºi dezvoltarea unor planuri detaliate, care identificã ºi iau în considerare fiecare factor, în scopul asigurãrii succesului execuþiei MODALITÃÞI MODERNE DE INTEGRARE A COMPONENTELOR SPAÞIULUI DE CONFRUNTARE PENTRU OBÞINEREA STÃRII FINALE DORITE Conflictele interumane existã de când au apãrut În concepþia filozoficã, spaþiul este definit ca o primele forme de organizare. De-a lungul istoriei, multitudine de interpretãri care nu se referã în mod acestea au evoluat concomitent cu dezvoltarea explicit la concept, ci îl deduc ori îi consolideazã cadrului social. Graniþele de desfãºurare ale aces- conþinutul considerat transcendental. Acesta este tora s-au extins în raport cu scopurile urmãrite, demersul care subliniazã bogãþia de exprimare a cantitatea de forþe ºi mijloace utilizate de partici- conceptului de spaþiu, care cuprinde în conþinutul panþii la conflict ºi cu puterea distructivã a tehnicii sãu viziunea de ordine, de structurã, de realitate, de luptã folosite. de miºcare, de universalitate, de culturã etc. Astfel, de la „câmp de luptã”, ca ºi cadru care Aºa cum se aratã în Dicþionarului explicativ al consacra locul de ducere a luptei armate, s-a ajuns limbii române, noþiunea de spaþiu are multiple la „spaþiu de luptã” ºi, actualmente, la „mediu semnificaþii, în concordanþã cu domeniul de anal- operaþional”, ca o abordare cuprinzãtoare a izã a acestuia, care poate fi matematic, sociologic, fenomenului. pedagogic, militar, economic etc., sau este definit Cercetarea procesului fizic al evoluþiei umane, ca ,,formã fundamentalã de existenþã a materiei în atât în spaþiul sãu finit cât ºi în cel infinit, a cadrul cãreia are loc miºcarea acesteia” . reprezentat una din principalele preocupãri ale Alte lucrãri menþioneazã faptul cã spaþiul oamenilor, manifestatã încã din faza primarã a reprezintã o „formã obiectivã ºi universalã a exis- apariþiei civilizaþiei pe Terra. tenþei materiei, inseparabilã de materie, care are Cercetarea spaþialitãþii s-a realizat cu precãdere aspectul unui întreg neîntrerupt cu trei dimensiuni din perspectiva relaþiei acesteia cu fiinþa umanã, ºi exprimã ordinea coexistenþei obiectelor lumii precum ºi din cea a definirii rolului spaþiului ca reale, poziþia, distanþa, mãrimea, forma, întinderea suport ºi resursã a activitãþii umane, în diversitatea lor”. sa. Din acest motiv, obiectivele de analizã ºi con- În accepþiunea militarã, spaþiul constituie figurare a rolului spaþiului în universul uman au fost mãrimea tridimensionalã care defineºte dimensiu- douã: cel filozofic ºi cel matematic. Dar, pe mãsura nile planetei noastre, cu atmosfera sa ºi cu partea dezvoltãrii civilizaþiei, aceste obiective de abor- adiacentã din cosmos, în care se pot desfãºura dare s-au înmulþit, umanitatea oferind o serie de operaþii militare. În acest sens dispunem de: spaþi- interfaþe ale interacþiunii sale cu spaþiul, în care ul terestru; spaþiul aerian; spaþiul fluvial-maritim; aceasta se desfãºoarã. spaþiul cosmic. 34 Stindard

Spaþiul de conflict cuprinde mediul, factorii ºi cu ansamblul legãturilor cu ceilalþi factori care condiþiile care se configureazã pentru între- determinã conflictul armat, ci mai ales în concor- buinþarea cu succes a puterii de foc, asigurarea danþã cu aceºtia, întrucât numai într-un sistem protecþiei forþelor ºi îndeplinirea misiunii. Acesta consolidat ºi de naturã materialã se pot reprezenta cuprinde spaþiul terestru, aerian, maritim, cosmic mai bine coordonatele spaþiale ale acþiunii. ºi componentele existente: forþele proprii ºi ale Raportat la doctrinele militare actuale, „spaþiul adversarului; raioanele de dispunere; terenul, devine obiectiv militar de cucerit sau de apãrat, starea vremii, spectrul electromagnetic; mediul deoarece numai stãpânirea ºi controlul acestuia informaþional din aria de interes. poate conduce la îndeplinirea scopurilor politico- În istoria umanitãþii, au fost numeroase ele- strategice ale confruntãrii armate. Orice pierdere mente în care abordarea relaþiei spaþiu-conflict de spaþiu diminueazã esenþial desfãºurarea con- militar ºi mai ales folosirea eficace a primului ele- fruntãrilor armate deoarece se restrâng posibil- ment în ansamblul contextual al celui de-al doilea, itãþile de acþiune militarã, sporeºte vulnerabilitatea au condus în mod cert la atingerea obiectivelor. forþelor ºi mijloacelor ºi altele” (Vasile M., Excurs Tematica manevrei unor grupãri militare pe spaþii în strategia militarã, Editura Universitãþii extinse, pe care le putem aprecia mari chiar ºi Transilvania, Braºov, 2000, p. 66) pentru situaþia actualã, a însemnat o ecuaþie frecventã ºi, în unele cazuri, rezolvatã în condiþii Armatele sunt obligate sã includã noile evoluþii excelente încã din antichitate. Desluºirea acestor ale tehnologiilor în varianta de gândire inovativã cazuri a avut ca fundament experienþa militarã pentru a beneficia de noi capacitãþi de luptã. Cu acumulatã, dar ºi inteligenþa ºi iscusinþa coman- siguranþã, inovaþiile tehnologice materializeazã danþilor ºi strategilor militari din acele timpuri. Fãrã catalizatorii þintã ai fizionomiei acþiunilor militare a afirma cã a existat o teorie a artei militare bine de la începutul secolului XXI. În ultima perioadã, definitã pe principii ºi norme ºtiinþifice, putem numeroase armate ale lumii au acces, pe piaþa aprecia cã, încã din acele timpuri, marii conducã- mondialã, la un spectru mare de mijloace mod- tori de oºti au realizat cã spaþiul se diferenþiazã erne ºi sofisticate, înglobând: sisteme aeriene, ter- într-un spaþiu militar ºi un alt gen de spaþiu. estre, navale ºi spaþiale de ultimã orã; capabilitãþi Cucerirea spaþiului militar, alcãtuit din puncte for- de fabricare a armelor de distrugere în masã; sis- tificate ºi controlul cãilor de comunicaþii, deter- teme perfecþionate de comunicaþii ºi managemen- minã cãderea întregului spaþiu inamic în mâinile tul informaþiei. Pe mãsurã ce forþele armate vor fi învingãtorului. redimensionate pentru a întâmpina provocãrile Fizionomia operaþiilor militare din secolul XXI unei societãþi în schimbare, prezentele ºi urmã- poate fi prezisã pornind de la realitãþile secolului al toarele tehnologii vor fi utilizate pentru distribuirea XX-lea ºi de la schimbãrile predictibile în climatul celor mai bune mijloace, doctrine, programe de strategic de securitate, cuprinzând aici tendinþele instruire ºi capabilitãþi logistice. Militarii trebuie sã de evoluþie ale tehnologiilor ºi repercusiunile lor analizeze modalitatea în care aceste tehnologii, asupra forþelor armate. În acelaºi timp, trebuie sã compuse cu transformãrile organizaþionale ºi admitem importanþa deosebitã a calitãþii ºi acþionale, pot crea îmbunãtãþiri în activitatea pregãtirii forþelor armate care vor avea misiunea armatelor, pentru a pune în practicã noile con- executãrii viitoarelor operaþii. cepte operaþionale. În cele mai multe situaþii, spaþiul menit Chiar dacã noile tehnologii nu vor putea extirpa desfãºurãrii operaþiilor militare nu se rezumã numai în totalitate incertitudinile rãzboiului, ele vor trans- la teren, spaþiul aerian ori maritim destinat acestui forma spaþiul de luptã ºi felul de derulare al oper- scop, ci acestuia îi sunt asociate condiþiile de timp, aþiilor militare. Tehnologiile trebuie sã permitã anotimp ºi stare a vremii. Toate acestea atribuie unitãþilor sã fie mai mobile, mai dispersate, mai operaþiei militare determinãri de ordin obiectiv, letale ºi cu o „amprentã” redusã. De asemenea, care solicitã amplificarea eforturilor factorului posibilitãþile similare ale inamicilor vor lãrgi ºi mai subiectiv în soluþionarea multitudinilor de situaþii mult spaþiul de luptã. Mai mult, întrebuinþarea apãrute în spaþiul de luptã. Concomitent, conflictul strategiilor asimetrice pot îngloba acþiuni mod- armat cuprinde o gamã întreagã de fenomene ºi erne, cum ar fi: rãzboiul informaþional; folosirea procese, acþiuni ºi activitãþi care nu pot fi înþelese neconvenþionalã a armelor de distrugere în masã; ori realizate decât în limitele unor coordonate terorismul; atacuri îndreptate împotriva intereselor spaþiale riguros determinate, adicã derulate într-un noastre din strãinãtate; etc. Ca urmare, urmã- mediu geo-climatic bine identificat ºi cunoscut. toarele patru grupe de tehnologii vor fi critice în Spaþiul de luptã nu poate fi analizat decât în raport urmãtorii ani: tehnologiile de reducere a observ- 35 Stindard abilitãþii ºi de mascare (low-observable/masking În concluzie, operaþiile militare moderne se tehnologies); tehnologiile armelor inteligente; desfãºoarã în cele trei zone clasice: terestrã, mar- tehnologiile de lovire la distanþã mare ºi cu pre- itimã ºi aerianã, dar în acelaºi timp îºi extind cizie; tehnologiile informaþionale. efectele ºi în alte dimensiuni: cosmicã, virtualã, În secolul XXI forþele armate îºi vor dezvolta informaþionalã, zone în care se acþioneazã cu continuu capacitãþile convenþionale de luptã. Pânã mijloace sofisticate, rezultate în urma progresului la aceastã datã s-a demonstrat cã sistemele de tehnologic ºi a investiþiilor în cercetare. armament cu razã lungã ºi precizie mare au capac- Investiþiile în personal, în instruirea acestuia, itatea de a lovi ºi distruge orice þintã fixã sau având la bazã concepte doctrinare moderne, mobilã, la suprafaþa solului sau îngropatã, indifer- bazate pe lecþiile învãþate în ultimele conflicte la ent de unde sunt lansate: terestru, naval sau aer- care am participat împreunã cu aliaþii noºtri, sau ian. Relaþia dintre probabilitatea ridicatã de din conflictele aflate în desfãºurare în vecinãtatea supravieþuire ºi potenþialul concentrãrii focului din noastrã, constituie o direcþie prioritarã pentru asig- poziþii dispersate va avea un impact major asupra urarea succesului în mediul de confruntare actual. acþiunilor militare. Combinarea senzorilor cu sis- Participarea la exerciþii multinaþionale întrunite temele de armament ºi cu sistemul de manage- dezvoltã leadershipul ºi apropie luptãtorii de reali- ment al spaþiului de luptã va conduce la o salt tatea conflictelor contemporane. tehnologic uriaº în spaþiul de luptã în acest secol. În aceastã fazã, rãzboiul purtat cu armament con- Col. ªtefan-Claudiu TOPOR venþional va avea acelaºi impact strategic ca ºi cel Doctorand, desfãºurat cu arme de distrugere în masã, datoritã Statul Major al Forþelor Terestre, Bucureºti tehnologiei performante ºi razei de acþiune a viitoarelor arme convenþionale. CENTRUL MILITAR JUDEÞEAN ARAD – 50 DE ANI DE LA ÎNFIINÞARE A trecut o jumãtate de secol de la înfiinþarea centrelor militare judeþene, ca structuri teritoriale ale Ministerului Apãrãrii Naþionale, odatã cu noua organizare administrativ-teritorialã a României din anul 1968, când s-a trecut de la regiuni la judeþe. În sarcina centrelor militare judeþene au stat ºi stau în continuare evidenþa ºi asigurarea completãrii cu resurse materiale ºi umane la mobilizare, promovarea profesiei militare în rândul tinerilor, soluþionarea cererilor rezerviºtilor militari ºi ale veteranilor de rãzboi, sprijinirea activitãþii asociaþi- ilor acestora, asigurarea comenzii garnizoanelor, active ºi rezerviºti militari, veterani de rãzboi, desfãºurarea ceremonialurilor aniversare ºi reprezentanþi ai cultelor religioase, ai mediului comemorative, etc. Activitatea CMJ este foarte ºcolar ºi universitar arãdean, reprezentanþi ai insti- importantã ºi impactul social al acestei structuri tuþiilor deconcentrate ale statului, alte persoane militare este unul foarte mare, astfel încât se poate importante din elita social-politicã, administrativã spune cã C.M.J. este una dintre cele mai impor- ºi culturalã a Aradului. tante instituþii militare de pe teritoriul patriei noas- Comandantul C.M.J. Arad, col. Relu Burtea, a tre, interfaþã a M.Ap.N. cu societatea civilã. adresat cuvântul de salut, urmat de ºeful de stat În data de 22 februarie 2018 comanda ºi per- major, lt.col. Ciprian Filimon care, pe fondul unei sonalul C.M.J. Arad au organizat o frumoasã sãrbã- proiecþii video, a fãcut o amplã prezentare a toare cu ocazia împlinirii semicentenarului. evoluþiei C.M.J. Arad de-a lungul anilor. Cuvinte Prima parte a festivitãþilor s-a derulat la sediul de apreciere la adresa activitãþii C.M.J. Arad au C.M.J. din strada Lucian Blaga, în prezenþa a adresat deputatul Dorel Cãprar, prefectul numeroºi invitaþi: preºedintele Comisiei de Florentina Horgea, primarul Gheorghe Falcã, Apãrare din Camera Deputaþilor Dorel Cãprar, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Sergiu reprezentanþi ai organelor administraþiei publice Bâlcea, col. Dan Ionescu-comandantul Brigãzii 18 locale, foºti comandanþi ai C.M.J. Arad, cadre Timiºoara, lt.col. Claudiu Topor-comandantul

36 Stindard Batalionului 191 Infanterie Arad, col. Mihaela Ionescu- au depãnat amintiri din trecutul lor de cadre active ºef de stat major al Centrului Militar Zonal Timiº, col.(r) sau de personal muncitor civil ai Centrului Militar Mircea Cosor-fost comandant al aceluiaºi comanda- Judeþean Arad. Antrenul muzical-coregrafic a fost ment zonal ºi col.(r) Sandu Criºan, primvicepreºedinte asigurat de îndrãgiþii soliºti Alexandra ºi Lucian al Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R., Drãgan ºi de formaþiile de dans popular ºi dans care a înmânat comandantului C.M.J. Arad placheta modern ale Palatului Copiilor Arad, cu entertain- asociaþiei ºi o diplomã aniversarã. ment asigurat in deschiderea programului artistic, Masa festivã care a avut loc în Sala Oglinzilor de valorosii pianisti ai Filarmonicii de Stat Arad Cercului Militar Arad a fost prilejul cu care cama- Adriana ºi Sorin Dogariu. razi mai vechi ºi mai noi, mai tineri ºi mai bãtrâni, Col.(r) Sandu CRIªAN COMANDANT NOU LA BATALIONUL 191 INFANTERIE DIN ARAD Luni, 26.02.2018, a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii Batalionului 191 Infanterie „Col. Radu Golescu” Arad, între col. Claudiu Topor ºi mr. Mihai Ioniþã. Evenimentul a fost organizat în contextul avansãrii în grad a fostului comandant ºi numirii lui într-o funcþie operativã din cadrul Statului Major al Forþelor Terestre. La ora ceremonialului miltar, pe platoul din Cetatea Aradului era adunat tot personalul militar ºi civil al unitãþii, precum ºi invi- lui ofiþer care, timp de ºase ani - înmânându-i ºi o Plachetã de taþi de onoare din partea doi ºef de stat major ºi patru Merit. La rândul sãu, col. Topor a organelor administraþiei publice comandant - a condus destinele mulþumit personalului batalionu- locale, structurilor M.Ap.N. din batalionului arãdean. lui pentru modul exemplar în Arad, Timiºoara, Cluj-Napoca ºi Col. Topor a predat apoi care s-au desfãºurat activitãþile Bistriþa, structurilor judeþene ale Drapelului de luptã generalului interne, misiunile operative ºi M.A.I., membrii ai asociaþiilor Tonu, care la rândul sãu l-a înmâ- parteneriatul cu partea maghiarã rezerviºtilor militari ºi veteranilor nat noului împuternicit la coman- în cadrul Batalionului Mixt de rãzboi, cultelor religioase, da batalionului, mr. Mihai Ioniþã. Româno-Maghiar de Menþinere a inspectoratului ºcolar ºi ai altor Acesta a îngenunchiat ºi a sãrutat Pãcii, având cuvinte de apreciere instituþii locale cu care armata Drapelul, jurând sã-l apere chiar ºi pentru partenerii sociali din colaboreazã îndeaproape. cu preþul vieþii. Conform Arad cu care a colaborat în Dupã introducerea în formaþie uzanþelor, gl.bg. Nicolae Tonu a condiþii foarte bune. a Drapelului de luptã al unitãþii ºi fãcut o scurtã prezentare a noului Defilarea batalionului în frunte intonarea Imnului de stat al împuternicit la comanda batal- cu noul comandant ºi cu Drapelul României de cãtre fanfara Brigãzii ionului, insistând pe competenþa de luptã a încheiat un moment 18 „Decebal” din Timiºoara, ºi pe puterea de muncã neo- înãlþãtor din viaþa acestei unitãþii comandantul batalionului a dat bositã dovedite de acesta în toatã militare de elitã, care face cinste raportul generalului de brigadã cariera militarã, îndeosebi în mis- Aradului ºi Armatei Române. Nicolae Tonu, locþiitorul coman- iunile internaþionale îndeplinite în Ulterior, cu ocazia Zilei dantului Diviziei 4 Infanterie fruntea batalionului „Scorpionii Forþelor Terestre – 23 aprilie – „Gemina” Cluj-Napoca. Acesta a Roºii” din Craiova. maiorul Mihai Ioniþã a fost trecut în revistã ºi a salutat trupa, Prefectul Florentina Horgea a avansat la gradul de locotenent- dupã care a citit Ordinul de adresat mulþumiri comandantului colonel ºi numit comandant cu înaintare la gradul de colonel a anterior, care s-a dovedit a fi un drepturi depline al Batalionului lt.col. Claudiu Topor ºi numirea militar ºi un om de nãdejde al 191 Infanterie „Col. Radu lui în funcþia superioarã, prezen- societãþii arãdene, prezenþã Golescu” Arad. tând ºi un scurt CV al destoinicu- activã la toate evenimentele care au avut loc în municipiu ºi judeþ, Mr.(r) Dorin OCNERIU 37 Stindard STAND MILITAR LA TÂRGUL EDUCAÞIEI 2018 La invitaþia Camerei de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã a judeþului Arad, Biroul Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Judeþean Arad ºi Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu” au participat cu un stand de prezentare la Târgul internaþional de educaþie ºi locuri de muncã „Edu2Job for Life” organizat la EXPO Arad în perioada 26-27.04.2018. Tinerii interesaþi sã îmbrace uniforma militarã au fost întâmpinaþi la standurile pentru promovarea imaginii ºi carierei militare, unde au avut ocazia sã interacþioneze cu militarii arãdeni care au participat la misiuni în diferite teatre de operaþii. În cele douã zile de prezenþã, numeroºii vizitatori care au trecut pe la standul armatei au putut vedea o parte din tehnica ºi armamentul din înzestrarea militarilor, dar ºi oferta educaþionalã ºi oportunitãþile de cari- erã în acest domeniu. Col. Georgicã SANDU, ºef Birou Informare Recrutare Arad

GRIJA ARMATEI PENTRU MILITARII ªI CIVILII ARÃDENI

În municipiul Arad se va deschide Hãlmãgel, la eveniment participând Mihai Fifor, o secþie a Spitalului Militar Timiºoara ministrul Apãrãrii Naþionale ºi P.S. Emilian Senatorul Mihai Fifor, ministru al Apãrãrii Criºanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului. Naþionale, a anunþat, cã la Arad va funcþiona, în Acþiunea s-a finalizat cu peste 300 de consul- curând, o secþie a Spitalului Militar din Timiºoara. taþii, Primãria Hãlmãgel punând la dispoziþia Ministerul Apãrãrii va prelua de la Ministerul oamenilor microbuze care sã-i transporte din Transporturilor clãdirea fostei Policlinici CFR din satele ºi cãtunele comunei. Arad, în locaþia respectivã urmând a fi realizat un Militarii fac donaþii celor nevoiaºi ambulatoriu, ca secþie a Spitalului Militar din Un grup de militari ai Batalionului 191 Timiºoara, de care vor beneficia atât militarii activi Infanterie „Colonel RADU GOLESCU”, alãturi de sau în rezervã, cât ºi civilii din Arad. comandantul unitãþii, maior Mihai IONIÞÃ, în „Aradul va benefici de un ambulator al minis- colaborare cu Paraclisul Eparhial „Trei Insule” al terului nostru, dotat cu tehnicã de ultimã orã ºi Arhiepiscopiei Aradului, desfãºoarã în mod regulat având un personal medical de un înalt profesional- activitãþi caritabile îndreptate spre familile ism. Acest ambulator va fi o secþie a Spitalul Clinic nevoiaºe, aducând o razã de soare ºi un zâmbet pe Militar de Urgenþã «Dr Victor Popescu» din faþa celor în cu problem sociale deosebite. Timiºoara, care îi va deservi pe arãdeni, atât mili- „ Exemplul Mântuitorului Isus ne îndeamnã pe tari cât ºi civili”, a declarat ministrul Mihai Fifor. fiecare dintre noi sã fim mai receptivi la nevoile Satul Luncºoara - vizitat de personalul semenilor noºtri aflaþi în situaþii dificile, bãtrâni ºi medical al Spitalului Militar Timiºoara neajutoraþi. În spatele fiecãrui nevoiaº se ascunde Locuitorii din comuna Hãlmãgel au avut parte o poveste de viaþã, o poveste tristã. Dumnezeu sã în data de 12 mai de consultaþii gratuite, oferite de le rãsplãteascã jertfa celor ce au contribuit cu ali- medici specialiºti de la Spitalul Clinic Militar de mente, rechizite ºcolare ºi obiecte vestimentare Urgenþã „Dr. Victor Popescu” din Timiºoara la pentru a arãta cã una dintre cele mai importante Cãminul Cultural din satul Luncºoara de Sus. laturi ale fiinþei umane este grija faþã de semeni”, Deplasarea medicilor în izolatul sat arãdean a avut spune preot militar mr. Adrian David. loc în urma unui parteneriat între Ministerul Apãrãrii, Arhiepiscopia Aradului ºi Primãria Plt.adj.pr.(r) Manole NICODIM 38 Stindard

ISTORIA MAGISTRA VITAE ROMÂNIA ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL Anul 1918 Dupã armistiþiul de la Focºani din 28 noiem- etatea nominalã a României, urmând sã fie contro- brie/9 decembrie 1917, semnat de România ºi lat de; România ceda controlul asupra trecãtorilor; Rusia pe de o parte ºi Germania, Austro-Ungaria, România concesiona pe 90 de ani Germaniei Turcia ºi Bulgaria de cealaltã parte, operaþiunile mil- toate exploatãrile petroliere ºi ºantierele navale; itare de pe frontal de Est au încetat, dând posibili- dreptul Germaniei ºi al Austro-Ungariei de control tate trupelor germane, austro-ungare ºi turceºti sã a navigaþiei pe Dunãre, º.a. se concentreze pe alte fronturi. Pentru armata rusã Tratatul a fost ratificat de Camera Deputaþilor la a fost un prilej de bolºevizare ºi de anarhie, unitãþi data de 15/28 iunie 1918 ºi de Senat la 21 iunie/4 întregi pãrãsind poziþiile din Moldova ºi dedându- iulie 1918, dar nu a fost nici odatã promulgat de se la jafuri în special în Basarabia, fapt pentru care Ferdinand. Prevederile lui au fost însã puse în apli- Sfatul Þãrii din Chiºinãu a cerut ajutorul armatei care de cãtre ocupanþi pânã în luna noiembrie regale române (ianuarie-februarie 1918). 1918, perioadã în care pe celelalte fronturi (Vest, România (ce mai rãmãsese neocupat de inamic, Orientul Apropiat) forþele Antantei au reuºit sã respectiv Moldova) era la limita supravieþuirii: cu obþinã victorii copleºitoare. mai bine de jumãtate de þarã ocupatã, cu regale ºi (Va urma) guvernul în refugiu la Iaºi, bântuitã de o epidemie Gl.mr.(r) Vasile-Ionel HEREDEA teribilã de tifos, singurã în faþa armatelor inamice, pãrãsitã de aliaþii din Antanta cu care incheia se tratate, a fost pusã în imposibilitate de a face altceva decât sã trateze forþat cu inamicul ºi sã semneze la Buftea în data de 20 februarie/8 martie 1918 un tratat preliminar de pace. La conducerea guvernului a fost adus un politician filo-german, Alexandru Marghiloman, sub conducerea cãruia a fost semnat apoi tratatului înrobitor de la Bucureºti-Cotroceni din 24 aprilie/7 mai 1918, prin care nu nu mai cã i se rãpeau importante teritorii, dar i se impuneau condiþii care limitau grav independenþa de stat ºi tindeau sã facã din România o colonie a Germaniei ºi Austro-Ungariei. Prevederile Tratatului erau foarte grele: România trebuia sã cedeze Dobrogea pânã la sud de Medgidia, restul Dobrogei, deºi rãmânea în propri- Unirea Basarabiei cu România – 100 de ani ¦La 27 martie 2018 s-au împlinit 100 de ani de ca Soroca, Hotin, Cetatea Albã, pavãzã de neclintit la unirea Basarabiei cu patria mamã România în faþa furtunilor istoriei. Vechi pãmânt românesc, þinutul dintre Prut ºi Pierderea Basarabiei Nistru a aparþinut Moldovei încã de la formarea ei Ruºii au smuls din trupul Moldovei aceastã ca stat independent la mijlocul sec. XIV. În toatã regiune româneascã în anul 1812 ºi în urmãtoarea evoluþia lor social-istoricã, basarabenii s-au identi- sutã de ani au încercat s-o rusifice prin interzicerea ficat ca români moldoveni, iar marii domnitori ai limbii române ºi introducerea obligatorie a limbii Moldovei - Alexandru cel Bun, ªtefan cel Mare, ruse, prin colonizarea în regiune a unor popoare Petru Rareº sau Ioan Vodã cel Cumplit - au apãrat slave (ruºi, ucrainieni) ºi prin strãmutarea românilor aceste pãmânturi împotriva tãtarilor, turcilor, în alte zone ale imensului Imperiu Rus. Totuºi, polonezilor sau a altor neamuri care au vrut sã le fiinþa româneascã nu s-a stins, poporul basarabean cucereascã. La Nistru s-a construit o salbã de cetãþi de la oraºe ºi sate ºi-a pãstrat limba ºi obiceiurile 39 Stindard strãbune, iar marii patrioþi precum Vasile Stroescu, independenþa, iar la 27 martie 1918, Sfatul Þãrii a Alexandru Haºdeu, poetul Alexe Mateevici, Ion hotãrât unirea cu patria mamã, România. A fost Inculeþ ºi alþii, prin scrierile ºi exemplul lor, au pãs- primul pas spre unirea deplinã a românilor, pentru trat vie conºtiinþa originii latine a poporului dintre cã în acelaºi an 1918, luând exemplul Basarabiei, Prut ºi Nistru ºi încrederea în destinul lui comun cu ºi celelalte provincii româneºti înstrãinate de sec- al tuturor românilor. ole, au fãcut pasul spre unire: la 28 noiembrie- Unirea cu România Bucovina, iar la 1 decembrie-Transilvania, Banatul, Spre sfârºitul Primului Rãzboi Mondial s-a ivit Criºana ºi Maramureºul. Aºa s-a creat România momentul prielnic pentru basarabeni de a-ºi Mare, þara întregitã visatã de toþi românii „de la hotãrâ singuri soarta. Dupã înlãturarea þarului, Nistru pân’la Tisa”. Imperiul Rus a devenit un stat în dezagregare. În Col.(r) Gheorghe VLAD toamna anului 1917 Basarabia ºi-a declarat Marea Unire ºi Armata Românã Am în faþã un impozant volum: „Ion Calafeteanu; reprezentanþi români, în calitate de „plenipotenþiari Gheorghe Sbârnã Tratatele de pace ale României din partea ºi în numele Maiestãþii Sale Regele 1919-1920, Bucureºti, Editura Muzeului Literaturii României” de cãtre Take Ionescu (ministrul Afacerilor Române, 2017”, volum „ce face parte dintr-o serie Strãine) ºi Dimitrie Ghica (trimis extraordinar ºi dedicatã aniversãrii Centenarului Marii Uniri plenipotenþiar la Paris), a fost nevoie de secole de desãvârºite la 1 Decembrie 1918”, iniþiatorii proiec- jertfe umane militare ºi civile. Iar la momentul tului fiind Mihai Milca ºi Eugen Uricaru. Este vorba respectiv, decisivã a fost cucerirea recunoaºterii con- despre un op deosebit de important întrucât prezin- tribuþiei României la victoria Antantei. Or, acest lucru tã pentru marele public documentele oficiale sem- n-ar fi fost posibil fãrã alte jertfe de sânge ale ostaºilor nate de toate puterile interesate în vederea legalizãrii ºi ofiþerilor României pe fronturile de luptã. Deºi noii geografii a Europei. prost echipatã ºi slab dotatã cu armament, muniþii, Ziua aniversarã 1 Decembrie reprezintã doar o hranã etc., armata românã a ºtiut sã treacã peste piatrã de hotar al unui proces îndelungat, ea nu con- toate privaþiunile ºi nu numai sã recucereascã teri- stituie nici începutul ºi nici sfârºitul acestei deveniri toriile vremelnic ocupate de Puterile Centrale, dar sã istorice ºi a putut avea loc ºi a putut fi recunoscutã ºi contribuie semnificativ la victoria aliaþilor. Sã con- drept ceea ce este doar datoritã a cinci factori: tribuie în calitate de aliat! - deºteptarea voinþei naþionale pentru Marea În acest an aniversar, ies la suprafaþã tot mai Unire a populaþiei tuturor teritoriilor locuite majoritar multe nume ºi fapte ale unor militari care s-au remar- de români; cat în obþinerea statutului de învingãtor. Pe lângã fig- - voinþa politicã ºi iscusinþa diplomaþiei române urile intrate legendar în manualele ºcolare, cum a de a convinge Marile Puteri de justeþea demersului; fost Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu”, astãzi - coagularea tuturor forþelor din Vechiul Regat, vorbim ºi de mulþi alþi români ce s-au remarcat pe dar în special din teritoriile româneºti aflate sub câmpul de bãtaie. A fost adus la adevãrata dimensi- dominaþie strãinã, în vederea atingerii obiectivului (o une marele merit al generalului de divizie Eremia contribuþie esenþialã având intelectualii arãdeni, Grigorescu, comandantul Armatei Întâi, dar ºi per- numele lor fiind indestructibil legatã de evenimentul sonaje mai puþin cunoscute – sau deloc cunoscute de la Alba Iulia); azi –, cum ar fi fost, pilotul de elitã, locotenentul - lupta de veacuri pentru realizarea României Mari. Vasile Niculescu. Am dat doar un exemplu, întrucât - continuarea demersurilor în 1919 ºi 1920 (ºi spaþiul nu ne permite sã înºirãm lunga listã a pânã în 1922) pentru parafarea de jure a procesului, oºtenilor remarcaþi, mai ales cã au fost ºi mulþi alþii, dupã ce el s-a realizat de facto în anul 1918. din pãcate prea mulþi, ce se odihnesc în cimitirele Aºadar, Momentul 1 Decembrie nici nu s-a nãscut pline cu „eroi necunoscuþi”. Fãrã jertfele tuturor aces- din neant ºi nici nu s-a terminat la data respectivã, ci tora, actul de la 1 Decembrie, ratificat de Tratatul a fost ºi rãmâne NUMELE SIMBOL al Marii Uniri. amintit, n-ar fi putut avea atunci loc. ªi s-ar fi amânat În punctul al patrulea al acestei enumerãri, am pentru cine ºtie când… pomenit despre „lupta de veacuri pentru realizarea Marea Unire n-ar fi putut avea loc dacã n-ar fi fost României Mari”, o Românie între hotarele ei logice ºi pregãtitã, realizatã ºi consolidatã de forþele patrio- legitime. Pe scurt, pentru a se ajunge la „Tratatul tice, printre care Armata a fost cea care ºi-a dat un între Imperiul Britanic, Franþa, Italia, Japonia, princi- masiv obol de sânge. palele puteri aliate ºi România”, Tratat publicat în Monitorul Oficial din 7 aprilie 1922 ºi semnat ca Prof. univ. dr. Gheorghe SCHWARTZ 40 Stindard Matei Corvin - 575 de ani de la naºtere În data de 23 februarie s-au împlinit 575 de ani de la naºterea regelui Ungariei Matei Corvin. Fiu al lui Iancu de Hunedoara ºi al prinþesei Erzsebet Szilagy, Matei Corvin (Matias Huniade) a devenit rege la vârsta de 18 ani. S-a dovedit a fi un rege înþelept ºi puternic, în vremea lui regatul ungar atingând maximul extinderii teritoriale. Pe plan intern a adus îmbunãtãþiri substanþiale în toate domeniile. În prima parte a domniei a încercat sã-ºi subor- doneze domnitorii Moldovei ºi Þãrii Româneºti, þinându-l prizonier din 1462 pânã în 1476 pe Vlad Þepeº, fiind însã învins la Baia de ªtefan cel Mare în anul 1467. Conºtient de nevoia unei poziþii comune în faþa pericolului otoman, Matei Corvin a fãcut apoi alianþã cu ªtefan ºi l-a eliberat pe Vlad Þepeº, lup- tând împreunã contra turcilor. Matei Corvin este patronul spiritual al A murit în anul 1490, fiind cinstit de popoarele Parteneriatului dintre asociaþiile de rezerviºti mili- maghiar ºi român ca un erou al libertãþii ºi al tari din Arad, Szeged ºi Bekescsaba. neatârnãrii. Mr.(r) Dorin OCNERIU GENERALUL DÃNILÃ POP – 150 DE ANI DE LA NAªTERE Dãnilã Pop (Daniel Papp) s-a vara anului 1917 înfruntã tru- nãscut în satul Aciuþa, comuna pele române aliate cu ruºii, Pleºcuþa, plasa Hãlmagiu, comi- reuºind sã elibereze Cernãuþiul tatul Arad în ziua de 20 mai de sub jugul rusesc. Sfârºitul 1868. A absolvit ºcoala primarã rãzboiului l-a gãsit la Budapesta la Baia de Criº în 1879, gimnaz- ocupându-se de consolidarea iul la Oradea cu calificativul fortificaþiilor oraºului ºi de asi- „Excepþional” în 1887, gurarea ordinei în capitala Academia Militarã Terezianã ungarã. din Viena în 1890. A fost sublo- Împreunã cu soþia Eugenia, cotenent la Regimentul 64 amândoi membri activi ai Infanterie din Orãºtie ºi profesor ASTREI, s-a implicat trup ºi la ªcoala Militarã din Sibiu între suflet în fãurirea României Mari, 1894 ºi 1899. În anul 1901 neezitând sã intre apoi în rân- absolvã Academia Militarã de durile armatei române. Regele Geniu din Viena 1904-1906 Ferdinand i-a spus lui Dãnilã face stagiu de cãpitan la comanda a 7 batalioane de Pop, care-i reprezenta pe toþi Regimentul 2 infanterie din infanterie (componente ale ofiþerii ardeleni în delegaþia Sibiu, 1906-1910 repartizat în grupului Fischer – devenit apoi venitã la Bucureºti în 18 ianuar- Statul Major al Geniului, mutat Brigada Papp) cu care a fãcut ie 1919: „ Domnule general, þi- la Trento în 1910, avansat la minuni de vitejie împotrva ai fãcut datoria de ostaº cin- gradul de maior la 30 ruºilor în luptele din Bucovina ºi stit când ai servit o cauzã octombrie 1912 ºi trimis în Galiþia (decembrie 1914-iunie strãinã. Sunt convins cã Galiþia sã conducã lucrãrile de 1916). Aici a fost avansat acuma, când ai intrat în arma- fortificaþii. colonel, dar a pierdut în luptã ta neamului d-tale, îþi vei servi Primul Rãzboi Mondial îi va pe singurul sãu fiu, sublocote- patria cel puþin la fel de bine”. proba calitãþile militare. În lipsa nentul Florian Pop (asemenea Este avansat general de unui general de divizie, deºi era miilor de ostaºi români morþi în brigadã ºi trimis sã lupte doar locotenent-colonel preia uniforma altor state). În primã- împotriva Ungariei boºevice. 41 Stindard În perioada 1924-1930 a Vatican (fiind de religie greco- politice, i-au impresionat chiar comandat Armata de catolicã). ºi pe comuniºti, care l-au lãsat Transilvania (Cluj). Perioada comunistã i-a adus sã-ºi trãiascã liniºtit bãtrâneþile. În 1938 este numit de regele mari prejudicii materiale ºi de A murit la Sibiu la vârsta de Carol al II-lea guvernator al imagine, dar respectarea 82 de ani, în anul 1950. Þinutului Mureº. jurãmântului militar, onestitatea În 1941 este numit ºi loialitatea sa de ofiþer, pro- Col.(r) Ioan TARCEA ambasador al României la bate în mai multe regimuri CAMPANIA DIN BASARABIA, BUCOVINA ªI POCUÞIA 1918-1920 (I) Gl.lt.(r) conf. univ. dr. Dumitru Seserman ARGUMENT Aniversarea centenarului marilor evenimente ale anului 1918, evenimente care au gravat cu litere de aur existenþa unitarã ºi de necontestat a noastrã ca popor de sorginte daco-romanã în aceastã zbuciu- matã parte a Europei, îmi oferã privilegiul de a exprima în revista dumneavoastrã unele reflectii, fapte ºi acþiuni militare ºi politice care au contribuit la realizarea a ceea ce am fost mai bine de 20 de ani ºi la ceea ce, în mare parte mai suntem acum. Inainte de a intra strict în abordarea mea, doresc sã mulþumesc atât colegiului redacþional cât ºi personal directorului fondator al revistei d-nului gl. mr. (r) Vasile Ionel Heredea pentru oportunitatea oferitã de a-mi exprima gândurile cãtre cititorii dumneavoastrã, gânduri izvorate in mare mãsurã din investigarea fondului arhivistic naþional ºi militar românesc. Razboiul de Intregire dus de România alãturi de tanþilor naþiei, duºmani nu le-ar fi îngãduit sã se pro- þãrile Antantei, alianþã politico-militarã care s-a con- nunþe asupra unitãþii naþionale”. fruntat cu numeroase convulsii interne, s-a încheiat cu Pânã în anul 1989, prezentarea locului ºi rolului rezultate favorabile, la care nu sperau nici cei mai armatei române, în evenimentele de importanþã optimiºti politiceni sau analiºti ai vremii. deosebitã derulate în aceastã etapã, a fost evitatã din Hotãrârile de unire adoptate la Chiºinãu, Cernãuþi considerente politico-ideologice ºi nicidecum ºtiinþi- ºi Alba-Iulia în anul 1918 au fost luate într-un context fice. Apreciez cã referirile menþionate erau sumare, internaþional favorabil, pe fondul haosului în care se incomplete, axate mai mult pe evenimentele din afla Rusia ºi al înfrângerii Germaniei ºi Austro- Transilvania ºi Ungaria, iar cele legate de Basarabia, Ungariei. de spaþiul dintre Carpaþii Orientali ºi Nistru,de Situatã departe de aliaþii occidentali, Anglia, Franþa Bucovina ºi de Pocuþia erau aproape inexistente. ºi Italia, fãrã legãturã directã pe uscat ºi pe mare cu Cu excepþia lucrãrii ,, Istoria Rãzboiului pentru aceºtia, România a fost dependentã în mare mãsurã întregirea României” a istoricului Constantin Kiriþescu de atitudinea militarã ºi politicã a Rusiei pe tot parcur- ºi a unei teme din Cursul de istoria artei militare, vol. sul Primului Rãzboi Mondial. 3 tipãrit in anul 1988 în cadrul Academiei Militare, Perioada de sfârºit a anului 1917 ºi de început a prezentarea derularii evenimentelor ºi a acþiunilor anului 1918 a fost, sub unele aspecte, chiar mai crit- armatei române în arealul geografic specificat, au fost icã decât cea din primul an al rãzboiului dus de timid tratate de-a lungul vremii. Chiar ºi bogata isto- România, al cãrui scop era: ,,realizarea idealului nos- riografie militarã din perioada interbelica a eludat tru naþional, adicã întregirea neamului.Cucerirea teri- aproape total evenimentele militare din acest spaþiu toriilor locuite de români, ce se gãsesc astãzi înglo- geografic acordându-se atenþie sporitã acþiunilor din bate în monarhia austro-ungarã, trebuie sã fie fructul Transilvania ºi Ungaria. rãzboiului”. Dupã anul 1990, dar mai ales începând cu anul Infãptuirea Marii Uniri din anul 1918 nu ar fi fost 1993, problematica acþiunilor armatei române posibilã, aºa cum scria Nicolae Iorga, daca armata,,nu desfãºurate între Carpaþii Orientali ºi Nistru a intrat, ar fi realizat un cordon de baionete în jurul reprezen- oarecum în atenþia Istoriografiei militare româneºti. In

42 Stindard baza studiului detaliat ºi aprofundat a fondului arhivis- Centrale, germanii au apreciat cã situaþia pe frontul tic naþional, cu siguranþã perfectibil din punct de oriental nu va pune probleme deosebite ºi cã în cur- vedere al profunzimii ºi metodologiei, am încercat sã sul rãzboiului nu au avut,, condiþii atât de favorabile exprim cât mai obiectiv dimensiunea politicã diplo- declanºãrii unei mari ofensive pe frontul occidental”. maticã ºi militarã a acþiunii româneºti, acþiune încu- De aceea, fãrã a evalua corect potenþialul militar ºi nunatã cu un succes aproape imprevizibil. economic al aliaþilor sãi ºi neglijând consecinþele 1. Situaþia politico-militarã în plan european ºi declanºãrii,,rãzboiului submarin total”, la 8/21 martie în România în perioada finalã a rãzboiului. 1.1. 1918, germanii au declanºat,,bãtãlia Kaiserului”, care Cursuri de acþiune politico-militare in Europa. potrivit planurilor germane, trebuia sã fie ultima pe Anii 1917 ºi 1918 au fost marcaþi de evenimente acel front, unde, la acea datã, aveau o superioritate de hotãratoare care au determinat profund evoluþia vieþii 30 divizii faþã de trupele franco-engleze. internaþionale ºi mersul razboiului, evenimente de un Prima ofensivã spre Paris, s-a soldat iniþial cu o dramatism imprevizibil în confruntarea politicã ºi mil- pãtrundere de 60 km. în dispozitivul franco-englez, itarã în Europa. dar, ulterior ,,cea de-a doua cursã la mare” a ger- Toate aceste evenimente au marcat în mod diferit manilor spre Canalul Mânecii s-a dovedit a fi un eºec situaþia internã din statele europene angajate în provocând atacatorilor pierderi în doar trei sãptãmani razboi, au impus noi contacte diplomatice ºi tratative, in jur de 140.000 oameni, fapt ce a determinat concomitent cu replanificarea unor operaþii militare ºi oprirea atacurilor. unele reconsiderari în politica internã ºi externã a Oprirea celor douã acþiuni ofensive ale armatei acestora. germane poate fi consideratã un succes al forþelor România, angajatã cu toate forþele ºi resursele în franco-engleze, în condiþiile în care acestea se con- rãzboi, nu putea sã evite situaþiile determinate de fruntau cu mari deficite de personal. In aceastã situ- evoluþiile în plan european, în general, iar pe cele din aþie Franþa ºi Anglia au mobilizat importante efective estul continentului, în mod special. din colonii. De exemplu, în cursul anului 1918, în Toamna anului 1918 a marcat încheierea Primului principalele colonii ale imperiului britanic au fost Rãzboi Mondial, printr-o succesiune de armistiþii între mobilizaþi ºi trimiºi în folosul metropolei în jur de beligeranþii din teatrele de acþiuni militare din Europa. 2.300.000 oameni, aceºtia fiind concentraþi atât pe Incheierea armistiþiului dintre Puterile Aliate ºi frontul francez cât ºi în rezerva strategicã englezã. Statele învinse au creat premisele declanºarii acþiu- Deºi, aºa cum am arãtat anterior, oprirea celor nilor politice pentru deschiderea Conferinþei de Pace douã acþiuni ofensive germane ar fi trebuit sã consti- de la Paris, cel mai important eveniment al anilor tuie un liant între aliaþi, situaþia acestora s-a agravat 1919-1920. atunci când s-a reluat în discuþie problema comanda- Constituirea statelor naþionale în spaþiul fostelor mentului unic. Subordonarea forþelor britanice unui imperii din centrul ºi estul Europei reprezintã alt general francez era consideratã de cãtre partea eveniment deosebit de important pentru evoluþia englezã,,o nebunie”, întârziind astfel punerea în apli- politicã atât a Europei de atunci, cât ºi în proiecþiile de care a unui principiu arhicunoscut în arta militarã, cel viitor. al unitãþii de acþiune sub o comandã unicã. Un alt fapt de importanþã majorã pentru viaþa Totuºi, englezii au cedat solicitãrilor francezilor ºi politicã internaþionalã l-a constituit semnarea la 10 în cadrul Conferinþei de la Doullens, generalul ianuarie 1920 a Pactului Societãþii Naþiunilor, organ- Ferdinand Foch a fost acceptat,,coordonator”al acþiu- ism care a incercat gãsirea unor soluþii pentru ges- nilor armatelor aliate de pe frontul occidental, dar, în tionarea relaþiilor ºi mai ale a crizelor specifice acelaºi timp, comandanþii ºefi ai armatelor franceze, perioadei interbelice. engleze ºi americane îºi menþineau atribuþiile în con- In contextul general al neîmplinirilor rezultate din ducerea operaþiilor derulate de armatele lor. campaniile anului 1917, atât din partea Antantei cât ºi Numit comandant suprem al armatelor aliate pe a Puterilor Centrale, iese totuºi în evidenþa victoria frontul din Franþa, generalul Ferdinand Foch s-a româneasca din lunile iulie-august de pe frontul din dovedit a fi la înãlþimea aºteptãrilor. Insuºi generalul Moldova, care a impus trupelor germane ºi austro- german Erich Ludendorff a recunoscut, cã noua struc- ungare sã renunþe la acþiuni ofensive în spaþiul dintre turã de conducere a fost,,unul dintre factorii esenþiali, Carpaþii Orientali ºi Prut, acestea, concentrându-ºi dacã nu chiar factorul principal care a facut sã efortul în nord, în sectoarele apãrate de forþele ruse, avorteze planul meu”. In acest context a urmat ºi a atât de contaminate de bolºevism. doua bãtãlie de la Marna din iulie-august 1918, Ieºirea Rusiei din rãzboi, în toamna anului 1917, a încheiatã cu victoria aliaþilor, fapt care i-a adus lui creat o situaþie favorabilã trupelor Puterilor Centrale Ferdinand Foch gradul de mareºal ºi recunoºtinþa pos- pe frontul de est, mai ales dupa ce România a fost teritãþii. Exploatând succesul, incepând cu 27 iulie/ 8 nevoitã sã adopte aceeaºi mãsurã. august proaspãtul mareºal Ferdinand Foch a ordonat Dupã semnarea pãcii de la Brest-Litovsk din 18 generalizarea ofensivei, obligând trupele germane sã februarie/3 martie1918 dintre Rusia ºi Puterile se retragã pe linia Siegfried. 43 Stindard Marele Cartier General german a sesizat riscul victoriei. Cu toate acestea, italienii au rezistat ofen- mutãrii confruntãrilor pe teritoriul Germaniei ºi, în sivei, declanºate la începutul lui iunie 1918, la Piave consecinþã a solicitat decidentului politic sã încheie ºi mai mult decat atât au obþinut patru luni mai târziu armistiþiul în orice condiþii. Astfel, la 29 octombrie /11 o victorie categoricã la Vitorio-Veneto, impunând noiembrie 1918, în pãdurea Compiègne de langã austro-ungarilor semnarea armistiþiului de la Villa Rethondes s-a semnat armistiþiul dintre Antanta ºi Giusti, lângã Padova, la 21 octombrie/3 noiembrie Germania. 1918. Actiunea Marelui Cartier General german s-a Deºi considerat ca secundar, teatrul de acþiuni mil- dovedit a fi salvatoare sub cel puþin douã aspecte: itare din Orientul Apropiat a fost deosebit de activ þara nu a fost invadatã de forþe adverse ºi nu a suferit datoritã determinaãrii cu care a acþionat armata ororile rãzboiului, iar armata germanã ºi-a conservat, englezã pentru a înfrânge rezistenta otomanã, lipsind într-o mare mãsurã, capacitatea combativã necesarã astfel Germania de un aliat puternic ºi de o zonã ce unor acþiuni ferme care au urmat pentru înfrangerea furniza importante resurse. Ca urmare a pierderilor miºcãrilor revoluþionare care s-au declanºat în þarã suferite, dar ºi a înaintãrii convergente spre Istanbul a imediat dupã capitulare. forþelor aliate, la 17/30 octombrie 1918 Turcia a Concomitent cu operaþiile militare de pe frontul de capitulat necondiþionat, prin semnarea armistiþiului de vest s-au desfãºurat ample confruntãri în Balcani, în la Mudros. nordul Italiei ºi în Orientul Apropiat.Teatrul de oper- Concluzionând, se poate aprecia cã insuccesele pe aþii din Balcani a fost inactiv în primavara ºi în vara fronturile europene au creat instabilitate politicã în anului1918 datorita disputelor franco-engleze în priv- majoritatea statelor Puterilor Centrale, unde au fost inþa planului de companie împotriva Bulgariei . schimbate uneori mai multe ºi mai des guvernele. Ca urmare a statutului ce i-a fost rezervat prin Practic, situaþia militarã a statelor dicta politica guver- tratatul de pace de la Bucureºti din 24 aprilie/ 7 mai nelor, iar conducerea militarã impunea soluþii ce 1918, Bulgaria nu mai reprezinta acea forþã care în aveau menirea de a salva ceea ce se mai putea. anii anteriori se dovedise utilã pentru Puterile Dintre fostele state membre ale Antantei, Rusia se Centrale. afla în poziþia cea mai delicatã datoritã atât situaþiei Ofensiva aliatã în Balcani s-a declansat cu efortul interne cât ºi intervenþiei forþelor engleze, franceze, principal de-a lungul vãii Vardarului, iar armata bul- americane ºi japoneze. garã puþin motivatã ºi mult inferioarã trupelor aliate a Revoluþia din Rusia a influenþat situaþia internã din opus o slabã rezistenþã, fapt ce a determinat ca bul- statele Puterilor Centrale, unde, în vara ºi toamna garii sã semneze armistiþiul cu aliaþii la Salonic, la anului 1918 au izbucnit miºcari sociale cu evidentã 16/29 septembrie 1918. orientare de stânga, bolºevica, fapt ce a impus, de Pe frontul din Italia, austro-ungarii au concentrat o nenumarate ori, intervenþia forþelor de represiune, mare cantitate de forþe, având ca obiectiv obþinerea inclusiv a armatei. (va urma) CÂMPIA LIBERTÃÞII DE LA BLAJ - MARTORÃ LA DOUÃ MARI MOMENTE DIN ISTORIA ROMÂNILOR TRANSILVÃNENI S-au împlinit 170 de ani de la izbucnirea revoluþiei de la 1848 din Þãrile Române. La data de 3/15 mai 1848, pe Câmpia Libertãþii de la Blaj, peste 40.000 de români s-au adunat pentru a li se prezenta de cãtre marii patrioþi Gheorghe Bariþiu, Simion Bãrnuþiu, Timotei Cipariu programul rev- oluþionar de deºteptare a conºtiinþei naþionale, ilustrat simplu ºi hotãrât prin cuvintele rãmase în istorie: „Noi vrem sã ne unim cu þara”. De asemenea, au rãmas cele- bre ºi cuvintele lui Avram Iancu, spuse tare ºi apãsat, pentru a fi înþeles ºi de domni, ºi de þãrani: „Nu cu argumente filosoficeºti îi vom face pe asupritori sã ne dea trimis la Viena, prin care românii ardeleni protestau drepturile, ci cu lancea lui Horea. Suntem mulþi, împotriva abuzurilor administraþiei de la Budapesta ºi românilor, suntem mulþi ca cucuruzii brazilor. Suntem cereau respectarea drepturilor câºtigate de români în mulþi ºi tari. Voi discutaþi aici, eu plec în munþi sã adun perioada 1848-1867. Printre semnatari erau nume mari oaste pentru revoluþie. No, hai!”. ale intelectualitãþii ardelene: Ioan Raþiu, Gh. Bariþiu, La douãzeci de ani de la momentul 1848, un alt Andrei ªaguna, º.a. moment astral a adunat pe câmpia de la Blaj peste A fost unul din multele demersuri neluate în seamã 60.000 de români de toate stãrile. De data asta protes- de Habsburgi, aºa cum au fost întrevederile lui Horea cu tau împotriva anexãrii forþate a Transilvaniei la Ungaria, împãratul Iosif al II-lea, Supplex Libellus Valachorum în cadrul dualismului Austro-Ungar. A fost emis un doc- sau Memorandul. ument rãmas în istorie ca Pronunciamentul de la Blaj, Col.(r) Atanasie POPESCU 44 Stindard ªase decenii de la retragerea trupelor militare sovietice din România Ocuparea militarã sovieticã a Aradului (1944-1958) Pentru români, conflictul militar din cel de al Doilea tante din Arad, care înainte adãposteu instituþii, ºcoli, Rãzboi Mondial a început în rãsãrit împotriva Rusiei aºezãminte culturale, mare parte din ele fiind transfor- Sovietice ºi dupã 23 august 1944, a continuat în apus mate în garnizoane, spitale, sanatorii, cluburi culturale ºi împotriva Germaniei, alãturi de care au intrat în rãzboi. ªi sportive, cantine ºi magazine cu circuit închis. Ofiþerii ºi în est ca ºi în vest obiectivul României a fost legitim ºi membri personalului auxiliar au fost cazaþi în locuinþele anume, recuperarea teritoriilor pierdute în vara anului eliberate special, situate în preajma podului Decebal, în 1940. clãdirea Teatrului clasic Ioan Slavici ºi alte edificii publice. Teama de ruºi, cu întregul cortegiu de consecinþe a În 1948, au mai fost trecute în proprietatea URSS, alte fost pentru partidele istorice mai puternicã decât imobile din Arad, aºa cum au fost cele de pe strãzile: stãruitoarele sfaturi primite de la occidentali – înþelegeþi- Tudor Vladimirescu 1, Episcop Grigore Comºa 29, Zece vã cu ruºii. Pe termen lung, aceastã secularã fricã s-a Mai 18, Latinã 3, Episcopiei 9, Andrei Mureºanu 15. adeverit, fiind concretizatã nu doar prin ocuparea mili- Conform articolului 3 al Convenþiei, guvernul român tarã a þãrii timp de aproape un deceniu ºi jumãtate, dar se obliga sã acorde ocupan?ilor, înlesniri pentru ºi prin schimbarea sistemului politic pentru mai bine de miºcarea liberã pe teritoriul României, în orice direcþie, patru decenii. punând la dispoziþia acestora, mijloacele de comuni- Pânã în acest moment, nu se acrediteazã ipoteza cã caþie, construcþii ºi instalaþii, etc. Imensul efort econom- înainte de rãzboi URSS, a avut un plan special pentru ic, alãturi de susþinerea rãzboiului antihitlerist, a dus la sovietizarea României, aceasta realizându-se odatã cu vlãguirea þãrii. pãtrunderea militarã ºi înaintarea spre vest a frontului Cheltuielile administraþiei locale (prefecturã, preturi, anti-nazist. Din luna mai pânã în octombrie 1944, întrea- primãrii) erau atât pentru subzistenþele armatei sovietice ga þarã a fost invadatã de trupele Moscovei, care s-au care se referã la: alimente pentru trupe, mese oferite comportat ca forþã de ocupaþie, timp de 14 ani. La ofiþerilor ºi soldaþilor, hrana, þigãri etc., cât ºi cele care protestele Marelui Stat Major, privind staþionarea decurgeau din despãgubirile de rãzboi (300 milioane Armatei Sovietice în România, Comandamentul dolari aur) Pentru soldaþii ieºiþi din spitale, trebuiau asig- Frontului II Ucrainean, condus de mareºalul Malinovschi, urate reparaþii ºi întreþinerea cantinelor, a comanda- a transmis la 15 noiembrie 1945 o notã prin care se mentelor, spitalelor, asigurarea forþei de muncã ºi a comunica oficial cã vor rãmâne pe loc, trei divizii pentru vehicolelor, festivitãþi, înmormântãri, echipamente, dru- a controla zonele : Ploieºti-Valea Prahovei, Bucureºti ºi muri ºi poduri, barãci, amenajãri abatoare, etc. Arad-Deva-Petroºani. Astfel armatei sovietice, i-au fost livrate de arãdeni, Dupã încheierea Luptelor de la Pãuli?, în 20 septem- pânã la 30 iunie 1945, sub formã de subzisten?e brie 1944, armata românã, sprijinitã Corpul 57 de 365.086 tone care corespundeau întreþinerii unor efec- Armatã rus, a trecut la ofensiva asupra Aradului ocupat tive de peste 600.000 militari. Multe materiale, de maghiari, Douã zile mai târziu, acestea s-au retras, îndeosebi cereale depozitate în silozuri au fost luate sub trupele sovietice intrând în ora?, triumfãtoare ºi în formã de capturã, fãrã forme de platã, epuizând ºi mai uralele publicului, pe sub un arc de triumf vegetal, pe mult disponibilitãþile imediate ale României. Calea Radnei ºi Iuliu Maniu, numitã ulterior Calea În luna martie 1945, au fost ridicate doar din comu- Armatei Roºii. na Târnova, de soldaþii sovietici, cantonaþi în corturi Începând cu aceastã zi arãdenii au putut însã lângã Agriºul Mare: 50 cai, 6 vite, 24 porci, 418 oi, cunoaºte, o altã faþã a armatei sovietice, aceea de ocu- 14.000 kg. Furaje, 10 cãruþe, 12 harnaºamente, 177 pant al unei þãri înfrânte ºi secãtuite de rãzboi. pãsãri, 314 bucãþi lenjerie diferitã, 16.000 kg alimente, 8 La Arad, trupele sovietice de ocupaþie au fost arme. În prima lunã a anului urmãtor, 1945, plasa încartiruite dupã 22 septembrie 1944 în Cetate, Cazarma Spineni (Târnova), a predat trupelor sovietice: 30 Roºiori de pe Calea Aurel Vlaicu pe locul fostului vagoane grâu, 25 vag. diverse grãunþe, 2 vag. fasole, 70 Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL), cazarma de vag. cartofi, 8 vag. ceapã, 22 vag. zarzavat, 4 vag. slãn- lângã Cimitirul Pomenirea de pe strada Bodrogului (azi inã, 25 vag. fân, 395 vite, 277 porci ºi 100 kg. unt sãp- Azil de bãtrâni), Cazarma de pe Calea Victoriei (fostul tãmânal. În acelaºi timp pretorul Gheorghe Teleman, CPL) ºi în alte clãdiri din Arad ºi Lipova, foste unitãþi mil- raporta sistematic prefecturii, absenþa în comerþul local a itare româneºti. De asemenea, începând cu luna noiem- produselor de primã necesitate, lipsa atelierelor de orice brie 1944 ºi spitalul municipal a fost ocupat exclusiv de fel ºi descurajarea generalã a oamenilor din teritoriu. cãtre trupele sovietice pentru internarea propriilor rãniþi, Documentele de arhivã ºi memoria colectivã au reþin- din ordinul comandantului fiind suspendatã în februarie ut ºi numeroase abuzuri sãvârºite de soldaþii sovietici, 1945, activitatea religioasã a capelei, pe motiv cã se care degenerau în acte de viol, jaf ºi agresiune, crime. conturbã prin clopote ºi cântãri bisericeºti, liniºtea bol- Semnificative în acest sens, sunt nesfârºitele reclamaþii ºi navilor Tot atunci au mai fost ocupate alte clãdiri impor- constatãri prezentate în rapoartele pretorilor, ale coman-

45 Stindard danþilor Legiunii de jandarmi, prefectului ºi altori organe Pentru amenajarea grupat a mormintelor, Prefectura ale statului, din care prezentãm doar câteva în anexa 1. judeþului Arad a identificat în buget sume importante. S- Pentru a le stopa, reacþia comandamentelor militare, au fãcut deshumãri ale ostaºilor sovietici ºi organizate era cât se poate de durã O întâmplare neobiºuitã, din cimitire cu sectoare militare ruseºti la Arad (Cimitirul Miºca, a fost relatatã de scriitorul Titus Popovici: În acest Pomenirea), Radna, Lipova, Chiºineu Criº, Nãdlac, sat arãdean, vãduva Marta lui Blodor, s-a plâns coman- Pâncota, care în vara anului 1948, au fost delimitate ºi dantului sovietic local cã soldaþii încartiruiþi în împrejmuite. Se aveau în vedere mai ales mormintele gospodãria ei, i-au împrâºtiat fânul adunat în cãpiþe. din Cimitirele arãdene Pomenirea, Eternitatea, cele din Sentinþa tribunalului militar instituit, a fost pronunþatã de Radna, Chiºineu Criº ºi Nãdlac, urmând ca lucrãrile sã fie la masa aºezatã în stradã, la umbra unui copac ºi execu- încheiate pânã la 25 iulie 1948. Se solicita împrejmuirea tatã pe loc în faþa soldaþilor sovietici ºi a sãtenilor cu gard din lemn de brad jiluit, montat pe stâlpi din ste- prezenþi. Comandantul dupã ce a smuls decoraþiile ºi jar la 2 m ºi câte o portiþã de intrare tot la 60 m, întrea- epoleþii militarului gãsit vinovat, l-a împuºcat. Gestul a ga construcþie urmând sã fie vopsitã în ulei. La 18 fost motivat prin faptul cã muncitorii ºi þãranii din þãrile noiembrie 1948, Prefectura judeþului Arad, a mai asigu- eliberate, trebuie sã vadã în Armata Roºie, pricipalul lor rat suma necesarã pentru amenajarea cimitirelor eroilor sprijin împotriva propriilor exploatatori, iar soldaþilor sovietici din Arad, Radna, Chiºineu Criº ºi Nãdla precum sovietici trebuie sã le fie inoculatã conºtiinþa cã sunt ºi trei monumente la Arad, alãturi de cele din Pecica, diferiþi faþã de duºmani. Chi?ineu Criº, Lipova, Bocsig ºi altele. O altã problemã care a stat în fa?a administra?iei Ulterior, printr-un memoriu, adresat primãriei arã- locale a fost cea a repatrierii prizonierilor de rãzboi dene se propunea înfiinþarea unui singur cimitir al Eroilor ucrainieni, ruºi, calmuci, uzbeci, gruzini, tãtari, azeri ºi sovietici, pe terenul liber din stânga intrãrii în cimitirul alte naþionalitãþi, capturaþi de armata românã în campa- Pomenirea în apropierea parcelei eroilor români. nia din est. Internaþi în lagãre aceºtia au fost utilizaþi ºi în Trebuiau exhumaþi ºi reînhumaþi aici 1037 eroi sovietici judeþul nostru, la diferite lucrãri: refacerea drumurilor, din cimitirele ortodoxe Nãdlac, Eternitatea, Pomenirea, canalizãri, îndiguiri, întãrirea malului Mureºului, desecãri Radna. Devizul întocmit de arh. Francisc Chira, estima ºi alte munci la Sâmbãteni, Mândruloc, Pecica, Pâncota, folosirea pentru aceastã acþiune a 555 cosciuge noi, 61 ªiria, Ineu, Chisindia. Programul de lucru a fost stabilit la pietre funerare cu o faþã, 312, cu douã feþe ºi 12 10 ore/zi, sau în mod excepþional 12 ore/zi, în situaþia morminte comune din beton pe care sã fie montatã cã se asigura un supliment alimentar. Pentru fiecare pri- stema URSS, steaua sovieticã din bronz, numele ºi zonier, urma sã se plãteascã, 75lei/zi, din care 25 lei gradul militarilor. Amenajãrile exterioare, mai constituiau spesele de întreþinere ºi 50 lei plata muncii. cuprindeau: plantarea cu Ligustrum ºi Buxus semper- La 23 august 1944, când acþiunile militare ale României virens, a unui gard viu, plopi pramidali, alei pietruite ºi împotriva ruºilor au încetat, se mai gãseau internaþi, în gazon. Lucrãrile au fost încheiate la 16 noiembrie 1948, 17 lagãre, 59.856 prizonieri. Ei au fost imediat predaþi fiind inspectate de lt. col. Bogdanov trimis special din delegaþilor sovietici, astfel cã pânã la 2 noiembrie 1944, Constanþa. toþi au plecat, echipaþi de cãtre statul român cu efecte Amenajarea cimitirelor eroilor sovietici din Arad ºi noi, asigurânduli-se gratuitate ºi hranã pe timpul trans- Nãdlac, a fost încredinþatã ntreprenorului Iosif Ivanka din portului. Arad, astfel cã la 22 februarie 1949, cu prilejul celei de a Dupã încheierea rãzboiului, împuterniciþi ai primãri- 31 aniversãri a Glorioasei Armate sovietice, au fost ilor, în prezenþa unor oficiali militari sovietici, s-au depuse coroane de flori la toate monumentele ºi cimi- deplasat în teritoriu cu scopul identificãrii mormintelor tirele eroilor ruºi. combatanþilor indiferent de etnie. Era o lucrare dificilã, În 1948, Prezidiul Marii Adunãri Naþionale, din R.P.R., deoarece, aproape nu exista localitate fãrã gropi a desfiinþat Aºezãmântul Naþional pentru Cultul Eroilor ºi comune ºi individuale de curând sãpate, în care au fost a înlocuit expresia, Eroi de rãzboi, cu cea de Luptãtori aºezate cadavrele civililor dar mai ales a numeroºilor sol- antifasciºti pentru dreptate ºi democraþie. Tot atunci, a daþi cãzuþi în lupte: români, sovietici, maghiari, germani, fost instituitã, la 9 mai, Ziua Victoriei fiind organizate cer- austrieci, mare parte fiind în categoria de necunoscuþi. emonii comemorative, doar la monumentele ºi cimi- Cifra soldaþilor sovietici morþi în judeþul Arad, nu tirele sovietice ºi a românilor uciºi pe Frontul de Vest. De poate fi stabilitã. Astfel, numai din pentru perioada 1-31 la aceastã datã, timp de douã decenii, Monumentele martie 1945, a rezultat cã în Cimitirul Pomenirea au fost Eroilor ridicate în localitãþi cuprindeau doar nume ºi înmormânaþi, 385 ruºi, la Cimitirul Eternitatea 254, în texte explicative care-i omagiau exclusiv pe luptãtorii Subcetate 5, pe Calea Banatului, în curtea casei nr. 205 antifasciºti, fiind folosite ca elemente decorative: puºca – 3, lângã Biserica Roºie mormântul colonelului rus încruciºatã cu sabia, casca militarã tip MAI B ºi ramuri de Kostiuc, la Cantonul 427 – 1, în Pãnatul Nou (Horia) 2, lauri. Glogovãþ - câþiva ruºi, Sebiº 24, Ineu 15 ºi altele. Prezenþa în Arad, a trupelor de ocupaþie sovieticã, a În 1945, a fost solicitat Prefecturii confecþionarea ºi durat pânã în vara anului 1958, când s-a încheiat încã o expedierea în judeþ a peste 500 de cruci pentru cãpãtâi- etapã din istoria celui de al Doilea Rãzboi Mondial cu un ul acestor morminte, iar în 1946, au fost asigurate de Dasfidania tavarisci! (La revedere tovarãºi) care de fapt cãtre Prefecturã alte 10 cosciuge ºi un monument (prob- era un salut de adio. abil piatrã de cãpãtâi) pentru soldaþi sovietici decedaþi ºi înmormântaþi în groapã comunã. Horia TRUÞÃ 46 Stindard Fraþii ªeredan – subofiþerul Valeriu ºi ofiþerul Iustin în slujba cauzei naþionale româneºti

Valeriu ªeredan a fost fiul preo- Rezoluþie în 6 puncte, propusã de dupã ce au luat legãtura cu tului Ioan ªeredan din Seleuº care a Valeriu ªeredan. În aceasta se Consiliul Naþional Român de la fost un naþionalist român, care ºi-a prevedea: 1. populaþia româneascã Arad, gardiºtii se îmbarcã pe dedicat viaþa cauzei naþionale, din Transilvania, Ungaria, vapoare sã plece în þarã. De la Pola educându-i în acelaºi spirit ºi pe cei Bucovina sã fie liberã, independen- la Fiume (Rieka), au mers cu cinci copii. Preotul Ioan a funcþion- tã ºi de sine stãtãtoare. 2. Marinarii vapoarele, apoi au plecat mai at un an la Susani unde în 3 noiem- protesteazã contra asupririi ºi departe pe calea feratã pe ruta brie 1886 s-a nãscut Valeriu. Acesta supunerii unui popor de cãtre alt Fiume - Zagreb – Budapesta – urmeazã ºcoala primarã la Seleuº popor. 3. Marinarii cer permisiunea Arad. La staþia Arad, au fost aºtep- cu învãþãtorul Gârgariu. Apoi face autoritãþilor imperiale sã permitã o taþi de dr. Ioan Suciu ºi garda studii secundare la gimnaziul Iosif adunare a românilor de sub sceptrul Naþionalã Româneascã de la Ineu. Vulcan de la Arad, (Azi Liceul imperial ca sã-ºi hotãrascã soarta. De aici, au fost conduºi la sediul agroindustrial) ºi la Liceul comer- 4. Marinarii militari români vor Consiliului Naþional Român cial din Lipova. Absolvent al aces- forma un detaºament care se va Central, care funcþiona în casa dr. tei ºcoli, la 18 ani pleacã la supune forumului ales de Adunarea ªtefan Cicio Pop. Acolo, au depus Budapesta ºi se angajeazã matelot Românilor din Imperiul Austro- jurãmântul în faºa preºedintelui pe un vas comercial. Cu acest vas Ungar. 5. Formarea unui CNRC, dr. ªtefan Cicio Pop ºi a cutreierã mãrile ºi oceanele lumii. detaºament de pazã pentru ca la secretarului CNRC, Vasile Goldiº. În 1910 se retrage din marinã ºi Pola activitatea ºi siguranþa locuito- Apoi, garda de la Pola s-a desfi- împreunã cu alþi 4 români se aºeazã rilor sã fie asigurate. 6. Detaºamen- inþat, fiecare membru fiind reparti- în Argentina unde întemeiazã o tul de pazã va avea semn distinctiv zat la Comitetul Naþional din local- fermã. În 1914, pentru cã era tricolorul românesc - roºu, galben itatea de baºtinã. Cei din Arad s-au cetãþean austro-ungar, vine acasã ºi albastru - atât la braþ cât ºi la prezentat comandantului, col fiindu-i fricã cã nu va mai putea beretã. La 31 octombrie s-a fãcut Riºcuþia pentru repartizare în reveni din cauza rãzboiului ºi intrã recrutarea marinarilor în gãrzile din localitãþile judeþului. în armatã. Este încorporat la mar- detaºamentul de apãrare, care a for- Drapelul detaºamentului de la Pola inã. Este trimis la ºcoala Militarã mat garda româneascã pentru paza a fost dat în pãstrare Gãrzii de la Navalã de la Fiume. Ajunge sub- oraºului Pola. S-au înscris peste Ineu. El va fi purtat de stegarul ofiþer de marinã ºi participã la 500 marinari, care au fost organiza- Feier Adam la Marea Adunare de la Primul Rãzboi Mondial ca adjutant þi ºi înarmaþi cu arme de la la un Alba Iulia, în prezent constituind al amiralilor Haus ºi Njegovan, regiment croat rãsculat. Comandant una din relicvele importantului comandantul flotei militare imperi- a fost ales cãpitanul de marinã eveniment, gãsindu-ºi locul în ale. În anul 1917 este mutat la floti- Caius Brediceanu. Comandatura muzeul din Arad. la de pe Dunãre. La Sabac, într-o gãrzilor a fost stabilitã pe fregata Dupã revenirea în þarã, luptã, este rãnit uºor la un braþ. Novara, care era acostatã în port. Valeriu ªeredan stã câteva zile la Dupã vindecare este trimis la Pola, La 1 noiembrie s-a ridicat o tribunã Seleuº, dupã care se întoarce la la amiralitate. Aici l-au gãsit în piaþa oraºului, garda a defilat ºi a Arad. În 30 noiembrie va merge frãmântãrile revoluþionare din dat onorul comandantului Caius împreunã cu membrii CNRC la octombrie 1918. Acum, au început Brediceanu, secondat de doi Alba Iulia. Dupã constituirea dezertãrile din armata imperialã ºi aghiotanþi. Piaþa din Pola era plinã Consiliului Dirigent este numit la s-au pornit frãmântãri în rândul de locuitori care aplaudau ºi stri- Direcþia Presei, pentru cã Valeriu marinarilor. La 26 octombrie se þine gau: „Eviva Romania.” Între 1 ºi 4 ªeredan cunoºtea 5 limbi: spanio- o adunare a marinarilor de toate noiembrie Garda Marinarilor la, italiana, germana, maghiara ºi naþionalitãþile din marinã. Români a patrulat ºi a asigurat româna. Pe perioada cât a funcþion- Adunarea a hotãrât ca fiecare liniºtea oraºului. La 4 noiembrie au at Consiliul Dirigent (1918-1920), naþionalitate sã-ºi þinã adunarea intrat în Pola trupele italiene care au Valeriu ªeredan s-a stabilit la Sibiu, separat. Românii, care erau în jur preluat paza oraºului. Guvernul de unde se mutã la Cluj, unde va de 1000, ºi-au þinut adunarea în italian le-a mulþumit gardiºtilor lucra funcþionar de bancã, apoi este zilele de 29-30 octombrie. În români pentru paza oraºului ºi le-a ales ca preºedinte al Asociaþiei aceastã întâlnire, marinarii au dis- repartizat un alt sector de apãrare Meºteºugarilor (1938). Dupã desfi- cutat ºi aprobat în unanimitate o din apropiere. La 14 noiembrie, inþarea acesteia este încadrat con- 47 Stindard tabil la Uzina Electricã Cluj, la cer- naþionalitãþilor. Între soldaþi exista þarã. La sfârºitul anului 1941, erea fostului gardist, ing Mureºan. un spirit de revoltã iar disciplina era funcþioneazã ca ºef serviciu mobi- Dupã cedarea Ardealului de Nord, tot mai greu de menþinut. Se auzise lizare la Cercul Teritorial Arad. Valeriu ªeredan se mutã cu familia ºi despre revolta unor unitãþi mil- Având în vedere experienþa lui ca la Arad ºi va intra în serviciu la fab- itare. În aceste condiþii s-a þinut militar, cunoscând limba maghiarã rica Teba. În 1946, dupã un conflict revista de front, cu tot regimentul . cât ºi realitãþile ungare, în anii cu patronul, se mutã la UTA, la ser- Dupã ce au fost scoºi în faþã cei doi 1942-1943 funcþioneazã ca ataºat viciul apreturã. Se pensioneazã în vinovaþi ºi li s-au adus acuzaþiile de militar la Budapesta. Bineînþeles cã anul 1955, dupã ce a avut un atac de care se fãcuserã vinovaþi, a ieºit din are ca atribuþii ºi activitãþi informa- cord. S-a cãsãtorit în anul 1920, la 3 front cadetul Iustin ªeredan, care a tive militare. (ªeful „Frontului de august ºi a murit la 23 iunie 1963. A spus cã el, împreunã cu toþi soldaþii Vest”, centralã a SSI este Aurelian avut 2 copii; Eva nãscutã în 1926, de origine românã, nu vor mai Andra, din ªicula) Dar, într-o zi se care a urmat Liceul Comercial ºi a asculta de ordinele imperiale pentru întâlneºte întâmplãtor cu o lucrat la fabrica Teba, cãsãtoritã cu cã se simt dezlegaþi de jurãmântul cunoºtinþã din Arad. Cum el trãia Mircea Preja, (care are o fatã) ºi faþã de împãrat ºi se vor supune incognito acolo se face cã nu o Mircea, nãscut la 29 aug 1929, numai conducãtorilor români din cunoaºte, însã raporteazã Centralei ofiþer, care a avut 4 copii ºi moare Transilvania, Ungaria ºi Bucovina. ºi este urgent retras pentru a nu fi la Gheorghieni în 1976. Vor lupta în continuare pentru prins ºi deconspirat, aºa cã revine la Iustin ªeredan a fost ultimul interesele poporului românesc. Arad pe vechiul post. Dupã 23 nãscut în familia ªeredan, la 19 feb- Datoritã actului sãu curajos, cei doi august, participã cu trupele batal- ruarie 1899. ªcoala primarã o face nu au fost executaþi. Nu peste mult ionului din Abrud, în cadrul la Seleuº, iar cursururile secundare timp, Iustin ªeredan ºi mai mulþi Diviziei 3 Munte, la campania din la Beiuº, de unde este recrutat în dintre camarazi, s-au urcat în tren, vest, ajungând pânã în munþii armatã. Aici devine cadet-sublo- plecând la casele lor din þarã. Iustin Slovaciei. El este ºi cel care se cotenent. Este trimis pe frontul ital- ªeredan, împreunã cu câþiva cama- ocupã de ofiþerii aviatori români ian cu regimentul de honvezi de la razi, s-a prezentat la Arad, unde, în aterizaþi forþat la Seleuº. A ajuns Gyula, în care erau încorporaþi faþa cãpitanului Cantemir Riºcuþia, pânã în grad de locotenent -colonel mulþi români din zona Aradului. a depus jurãmântul faþã de Garda ºi este pensionat în 1948, cu gradul Aici ºi-a întâlnit câþiva consãteni ºi Naþionalã Româneascã, fiind de colonel. Numai cã, în 1950, a pe alþi români din satele vecine. În repartizat comandant la compania fost cercetat ºi pentru activitatea de octombrie 1918, în timp ce regi- din Seleuº. În perioada de pânã în la Budapesta. A fost întemniþat timp mentul era retras pentru refacere în aprilie 1919, românii din Seleuº au de 5 ani. A fost acuzat ºi de anti- spatele frontului italian, doctorul avut ºi ei de suferit represiunea semitism pentru perioada cât a acti- unitãþii, ªandru Vasile (Lia gãrzilor maghiare. ªi-au pierdut vat la comisariatul din Arad. Nuþului), a ameninþat cã-i împuºcã viaþa Petcuþ Saviþa (A lui Loghin) ºi Conform afirmaþiei unui consãtean, pe Branc Ioan ºi pe ªeredan Bendea Petru ( A lui Giorgian) ºi, care l-a cunoscut bine, eliberarea s- Augustin de la Seleuº. În timp ce ceva mai înainte, Morodan I. ºi a petrecut în urmãtoarele împre- doctorul ameninþa pe cei doi, pen- Cãtãnaº de la Moroda. Moroda este jurãri: „La sfârºitul detenþiei, a tru a-i speria, a apãrut cadetul Iustin eliberatã de Paºti în aprilie 1919 de venit în control la penitenciarul din ªeredan care i-a salvat pe cei doi unitãþile conduse de col. Petrescu, Arad un inspector general de la consãteni de la moarte. iar Seleuºul a doua zi de Paºti, de Bucureºti. Când l-a observat pe Deasemenea, Iustin a fost primul unitatea condusã de cãpitanul Iustin s-a informat despre motivul ofiþer care a spus cã el ºi românii nu Bãlan. Dupã restabilirea pãcii ºi încarcerãrii lui, aflând cã este se mai supun ordinelor imperiale, ci integrarea deplinã a þinutului în acuzat de antisemitism, inspectorul vor asculta numai de ordinele prim- România Mare, Iustin ªeredan care era evreu a exclamat: „Cum ite de la Consiliul Naþional Român rãmâne în armatã ca ofiþer activ, la este posibil sã i se aducã asemenea Central. Trebuie menþionat cã Regimentul 93 Infanterie Arad, acuzaþii când chiar eu fiind reþinut Regimentul, aflat în refacere, se unde avanseazã pânã la gradul de la Arad, de siguranþã, Iustin m-a gãsea lângã graniþa austriaco-ital- maior. Apoi, ajunge comandant al ajutat pe mine ºi pe alþii din neamul ianã ºi era format numai din soldaþi batalionului de Vânãtori de Munte meu sã putem suporta mai uºor ai minoritãþilor din Imperiul din Abrud, din Brigada 3 Munte. opresiunea autoritãþilor fasciste”. Austro-Ungar. Se auzise deja în Pleacã pe frontul celui de Al Doilea Ca urmare a fost eliberat. A murit în unitate depre dezbaterile din Rãzboi Mondial în Rusia, dar, fiind 29 ianuarie 1985. Parlamentele de la Buda ºi Viena în rãnit, la scurt timp se întoarce în Ioan TULEU care s-au pus în discuþie problemele 48 Stindard SEMNAL EDITORIAL Cu ocazia pregãtirii festivitãþilor prilejuite de aniversarea Centenarului Marii Unirii, un grup de oameni cu iniþiativã, din Arad-locul de concepþie ºi elaborare a strategiei unioniste-grup condus de gl. mr. (r) Vasile Ionel Heredea, format din: prof. Ana Andrei ºi prof. Virgiliu Bradin, col. (r) Horea Gana, col.(r) dr. Vasile Tutula doreºte sã-ºi aducã o contribuþie modestã dar semnificativã. Am gãsit o carte rarã, scrisã la 1918 de un profesor universitar din Iaºi. Cartea se numeºte ,, Pourquoi la Roumanie a fait la guerre”, ,,De ce a luptat România” , iar autorul este J. Ursu, profesor de istorie al Universitãþii din Iaºi, membru al Consiliului Naþional al Unitãþii Române. Fiind scrisã în limba francezã, cartea este în curs de traducere ºi vrem sã o retipãrim, oferindu-i o nouã viaþã, pentru cã am considerat cã este foarte interesan- tã, oferã multe explicaþii riguros documentate ºi înþelepte, este scrisã cu patima ºi entuziasmul ce caracterizau pe mulþi intelectuali români, majoritatea ºi poate tota- litatea populaþiei româneºti atunci, în preajma acelui moment istoric al Marii Uniri. Intenþionat a fost scrisã într-o limbã de circulaþie internaþionalã-limba francezã-pentru ca problemele istoriei Românilor sã fie explicate ºi argumentate lumii întregi. Vrem sã anexãm traducerii acestei cãrþi mãcar o minimã prezentare a autorului, însoþitã de câteva imagini ºi documente care ar spori înþelegerea personalitãþii sale ºi interesul viitorilor cititori. Am vrea sã ºtim mai multe despre: - Consiliul Naþional al Unitãþii Române. Poate exista vreun document care atestã crearea acestui Consiliu sau activitatea în acest Consiliu al istoricului I. Ursu. - Fotografii în care este prezent profesorul I. Ursu ºi familia sa. Soþia sa a fost fiica marelui General Grigorescu, eroul de la Mãrãºeºti ºi Oituz. - Mai existã urmaºi ai familiei profesorului I. Ursu care ar putea fi contactaþi ºi cum. De aceea ne adresãm cu mult respect dumneavoastrã cititorii revistei noastre, cu rugâmintea de a ne ajuta cu aceste informaþii ºi documente în fotocopii, lucruri care sã ne intereseze. Dacã transmiterea acestor informaþii comportã plata unor taxe le vom onora fãrã probleme. Orice corespondenþã rugãm sã o direcþionaþi la adresa revistei ,,Stindard” pânã la 15 noiembrie 2018. În speranþa cã doriþele exprimate mai sus vor gãsi un ecou favorabil ºi o rezolvare rezonabilã, vã rugãm sã binevoiþi sã acceptaþi expresia sentimentelor noastre sincere de respect ºi consideraþie. Coordonator ediþie, Gl. mr.(r) Vasile Ionel Heredea

49 Stindard

CUVINTE PRINSE ÎN CÃTAREA PUªTII - LITERATURÃ MILITARÃ (ªI NU NUMAI) POETUL E CUSTODELE CUVÂNTULUI Sunt admiratorul, avocatul ºi adeptul cãrþilor nescrise. Iar când afirm ºi îmi asum aceastã afir- maþie, n-o fac din invidie scriitoriceascã ºi nici din nonconformism ori spirit de bravadã. Cu atât mai puþin din raþiuni oculte sau ifose de moftangiu. Departe de mine gândul. Dimpotrivã, o fac dintr-o simplã, justificatã ºi justiþiarã prudenþã. Mai pe româneºte spus, dintr-o sâcâitoare nedumerire, împãnatã ici, colo, cu nevinovate ºi nonviolente accente de hashtag rezist. Nu cer sã mi se dea dreptate, deºi motive sunt, iar exemple am destule. ªi la îndemânã. Ca orice cititor practicant ºi de bunã credinþã, nu pot sã nu constat cã se pub- licã mult. Mult, pânã în exces. S-a ajuns la supraproducþie pe piaþa poeziei. Se publicã pe stoc. N-are a face. Noi publicãm în continuare. În grabã ºi, dacã se poate, pe întrecute: în goana trenului, în parc sau pe bicicletã. În galopul calului, aºteptând la coafor sau urcând pe scara avionului. Cu toþii mãrºãluim poetic pe repede înainte. Producem ºi publicãm într-o festivistã ºi euforicã competiþie. Ne chinuie talentul. Tragem puternic la plan. Doamne, fereºte! Sã nu treacã anul fãrã sã ne aparã placheta, antologia, memoriile sau romanul. Iar dacã se poate, cât mai bine primite ºi toate pre- miate. E rãu ceva în asta?! Nimic. Dar absolut nimic. De aceea, nu e o criticã, nu e un reproº, nici o aluzie otrãvitã. Din contrã, aºa cum spuneam ºi mai sus, e o simplã ºi colegialã constatare. Negociabilã, desigur. Nici cã s-ar putea altfel, de argument pentru cel ce vrea sã ajungã în Împãrãþia vreme ce, dintotdeauna, aplecarea asupra cuvân- Cuvântului. Dar, sã închei aceastã incursiune intro- tului a fost consideratã un gest frumos ºi nobil. O ductivã ºi sã trec la custodele nostru. nobilã zãdãrnicie – o definea Maiorescu. Numai cã, acest onorant ºi lãudabil meºteºug îºi are regulile Pe cale de excepþie, Iulian Patca, cãci despre ºi rigorile, regulamentele ºi restricþiile lui. el ºi despre poezia sa voi vorbi în rândurile ce Presupune muncã ºi migalã, renunþãri ºi rãbdare, urmeazã, este produsul ºi promotorul principiului chemare ºi talent. De fapt, n-o spunem noi, au clasic ºi omologat – puþin, dar bun. Încet ºi bine. decretat-o dintru începuturi Platon, Socrate ºi Cu simþ ºi mãsurã. Publicã selectiv, cu zgârcenie ºi Aristotel: scrisul este o artã, iar arta un proces numai dupã un îndelung, anevoios ºi costisitor îndelungat ºi anevoios. Un supliciu autoimpus. Un lavaj poetic. Niciodatã înainte de vreme! Iar rezul- sacrificiu asumat. În fine, ca un corolar, un Tartar tatele se vãd. Noul sãu volum de poeme întitulat divin ºi vindecãtor. Aºadar, cale de mijloc nu simplu ºi sugestiv De dragul tãu este o dovadã. existã. Cine subscrie regulilor jocului câºtigã. Cine Apãrut la un interval de ºase ani de la Sã vii ºi triºeazã joacã pe un loz necâºtigãtor. În cel mai mâine (2011) îmi întãreºte ºi îmi îndreptãþeºte bun caz, circulã cu un bilet fãrã loc, iar în final, va aceastã observaþie. Tocmai de aceea, nu mi-am trebui sã-ºi construiascã singur piramida. Altfel, pus întrebãri ºi nu mi-am fãcut probleme vãzând cã rãmâne fãrã ea. Sigur, trãim în lumea internetului, tace editorial. ªtiam cã bateriile poetului sunt puse a roboþilor ºi a vitezei. Timpul nu prea mai are rãb- la încãrcat. Sincer sã fiu, acum, la lucru gata, mã dare. Nu e o scuzã. Nu e o atenuantã ºi nici un bucur c-am avut dreptate...ºi c-a recidivat poetic. 50 Stindard Parcurgându-i paginile cãrþii, îþi dai uºor ºi însuºi, cu repetate ºi interminabile deschideri, repede seama cã Erosul e teritoriul pe care, ca dezveliri ºi dezvãluiri – mereu începute, niciodatã poet, Iulian Patca îl apãrã, îl cultivã ºi îl reconstru- terminate. În virtutea acestor evidenþe, recentele ieºte. Aici se simte cel mai bine. E ca la el acasã. poeme ale lui Iulian Patca pledeazã pentru, ºi pro- Apetitul e lesne de înþeles. Temã majorã ºi moveazã un eros platonic. Spiritual, pânã la spiri- predilectã a tuturor literaturilor, erosul este marea tualizat. Prin grija autorului, desigur, ars amandi înþelepciune a Creaþiei. Este prima ºi cea mai devine amintire ºi detaºare, feerie sau vis. O fru- trainicã tainã dintre toate minunile Firii. Deºi tem- moasã poveste! Un exerciþiu iniþiatic, rãmas atica ambelor volume este una ºi aceeaºi, prin nedescifrat: Cu noi odatã/ trec în fugã anii/ cu ce- atmosfera liricã creatã, prin fiorul, ºarmul ºi patina poemelor din De dragul tãu, Iulian Patca se recon- am avut/ ºi câte-am mai avea/ doar amintirile/ mai firmã ºi ne convinge cã este un poet cu potenþial fac litanii/ când nu mai sperã/ nimeni în ceva. artistic conservat. În recentul volum, se redescop- De aceastã datã, fosta ºi marea dragoste devine erã ºi se reconfigureazã din mers. Se reconfig- rugã ºi retrãire, mãrturisire ºi confesiune, meditaþie ureazã, insist, nu se repetã! Da, pentru cã de ºi consolare: Din plumbul strâns/ în gânduri aceastã datã, erosul sãu rãmâne la stadiul de irosite/ îþi dãltuiesc statui/ ºi mã închin/ cu rugãci- privire, cel mult, de atingere – totul consumându- se sub tirania efemerului ori sub spectrul melancol- uni de tâlcuri/ nerostite. Adio, Doamnã,/ te iubesc, iei vârstei: Când vei vedea,/ iubitã Doamnã,/ rãmân! ªi totuºi, intensitatea, farmecul unic ºi merii-nfloriþi/ a doua oarã/ sã ºtii cã un sfârºit/ de bucuriile clipelor de altãdatã revin ºi toamnã/ ne face iarna/ mai uºoarã. Actul în sine e persistã:Astrale ode/ îþi fãceam în dar - rãsfãþ sanc- gândit ºi perceput lucid, într-o perspectivã a tim- tificat/ sub clar de lunã/ un gând de-aveam,/ pului raþional, heraclitic. Mai mult, devine un acord oricât de solitar,/ îl împãrþeam adesea împreunã. cu sine însuºi, o meditaþie în perspectiva exersãrii Ca un fãcut, din tot ce-a fost odinioarã, acum se ei, dar ºi o posibilã consolare cu gândul cã poezia mulþumeºte doar cu... prezenþa/ ºi tãcerea ta. este singura noastrã ºansã de a ne salva de efemer: De dragul tãu/ mai scriu poeme/ din zori ºi pânã/ Cât despre convingerile sale artistice sau s-o înnopta/ alãturea-þi voi fi/ pe orice vreme,/ ºtii despre arta poeticã asumatã, e de notorietate fap- locu-n care/ te voi aºtepta. ªi asta, în ciuda faptu- tul cã Patca nu crede decât în poezia Poezie. lui cã vârsta poeticã nu e un bonus, o clauzã sau o Potrivit crezului sãu, adevãrata poezie nu e condiþie. Nici un impediment. Poeþii sunt îndrã- repetare. E re-creare. De aceea, autorul poemelor gostiþi incurabili. ªi aºa au fost dintotdeauna. Stau de dragoste scrie apãsat. Cu poansonul, nu cu mãrturie Ovidiu cu Corina , Catul cu Lesbia, Tibul pana. Cultivã o poezie ce respirã numai aer ozonat. cu Delia, Ronsard – veºnic îndrãgostitul – cu Elena, Versurile sale, îndelung ºi meºteºugit lustruite, Maria ºi Casandra, Dante cu Beatrice, Petrarca ºi cântã ºi încântã. Odihnesc ochiul ºi binedispun citi- Laura, Baudelaire cu Jeanne Duval ºi, nu în ultimul torul. Sunt asemenea unui râu de câmpie care rând, olimpianul Goethe, cu o constelaþie întreagã. unduieºte prozodic. Rezultatul?! O poezie cu mizã ªi catalogul celebrelor cupluri poetice ar putea ºi gust vanilat. De ecou ºi de efect. continua cu Zulnia lui Conachi, Alecsandri ºi Elena Negri, Eminescu – Veronica. Prin publicarea recentului sãu volum de poeme, paradoxal, Iulian Patca pledeazã poetic Dacã în cazul acestor femei – zeiþe, toate pentru imensa gãlãgie a gândului tãcut. Instalat sunt pe persoanã fizicã, cu nume ºi date de stare confortabil în iatacul poeziei sale, îºi aºteaptã civilã, la poetul nostru ( ºi aici e nota de originali- Doamna ºi ascultã cum toarce murmurul tãcerii. tate ) apare misterios, ca sã disparã nedesluºit, o Nu se grãbeºte. Condeier vechi ºi autorizat, ajuns mare necunoscutã: Doamna! Doamna, în tripla sa la o anume experienþã literarã, autorul poemelor ipostazã: de muzã, de icoanã, de madonã. Muzã, de dragoste continuã sã creadã cu tãrie în încãrcã- care-l inspirã, icoanã, pe care-o admirã ºi-o adorã, tura magicã ºi simbolicã a poeziei Poezie. În locul, Madonã, pe care o cautã ºi o cântã, o preamãreºte rolul ºi rosturile ei. Subscriu ideii ºi îi dau dreptate. ºi o eternizeazã. Procedând astfel, erotica sa se Cu de la sine voie ºi derogare de la zei, poetul e structureazã lãuntric, dar pe verticalã, devenind custodele cuvântului. E suveranul, e stãpânul ºi punctul fix al unei sfere rotitoare. În egalã mãsurã directorul lui. ºi la fel de bine, întruneºte elementele constitutive ale unui discurs interior, ale unui dialog cu sine Valeriu ILICA 51 Stindard „Viaþa, ca o flacãrã ce mistuia totul în jur...” Într-o pauzã dintre orele de curs, m-am trezit cu bunul meu prieten din anul III cpt. Vuºcã George, un bãiat expansiv, cu un profil frumos de vultur, entuziast, cald ºi plin de idei, care îi þâºneau de pe buze ca o ploaie de primã- varã, Se cãsãtorise nu de mult cu o studentã de la Institutul de Limbi Strãine singurã la pãrinþi ºi de o frumuseþe uluitoare. Tatãl ei, nimeni altul decât inginerul ºef de la uzinele atomice Dubna. -Dragã Alecule, sâmbãtã dupã- amiazã eºti invitatul meu la o micã sindrofie. Dintre colegi, tu eºti singurul invitat. -Ce te-a apucat? L-am întrebat eu, oarecum surprins. Pãrinþii soþiei vor sã facã un fel de nuntã, omicã petrecere cu prietenii mai apropiaþi. -Dragã George, îþi doresc ca Bunul Dumnezeu sã te binecuvin- teze ºi sã-þi aºteranã în cale toatã fericirea cerului ºi a pãmântului, adunatã toatã la un loc! -Îþi mulþumesc din suflet Tu vino singur, cã soþia mea vrea sã- ºi odatã cu ea, muzica doritã. S-a mãsurã ce timpul trecea, simþeam þi prezinte o colegã de-a ei, fru- bãut ºi s-a mâncat ca la nuntã. S-a tot mai mult cum se amplificã acel moasã foc! N-o sã-þi parã rãu – a dansat pânã dupã miezul nopþii. flux ciudat care circula între mine conchis el. De biata mea partenerã nu prea ºi ea. Lucru ce nu prevestea nimic Sâmbãtãt seara, la ora stabilitã, am avut timp sã mã ocup, pentru bun, dar era în acelaºi timp o mi-am fãcut prezenþa la locuinþa cã vecina din dreapta, doamna provocare a inimii care-l gãseºte lor. I-am felicitat pe cei doi miri, Rita, pusese stãpânire pe întreaga în sfârºit pe cel aºteptat. Era am fãcut cunoºtinþã cu invitaþii ºi mea fiinþã. Era plinã de farmec ºi strãlucirea adevãratã a senti- cu colega soþiei prietenului meu, izbitor de frumoasã, purta o rochie mentelor mele ºi arunca asupra apoi ne-am aºezat la masã, cu albastrã ca azurul, iar o eºarfã de mea o luminã orbitoare. respectiva fatã în stânga mea. Era tul albãstruie îi lega pãrul. Dansul *** drãguþã, tãcutã, cu mult bun simþ. o stârnise iar mândria-i aþãþatã îi Când ne-am despãrþit, noaptea La dreapta mea se aºezase familia fãcea chipul ºi mai frumos. În tim- limpede ºi rece era suveranã peste Dima, amândoi artiºti la Balºoi pul dansului, era o divinitate! O tot oraºul. Strângeam în mânã Teatr. Doamna Rita – soþia – aveam în braþe ºi nu o simþeam emoþionat „cartea de vizitã pe care nimeni alta decât veriºoara nicicum. Îmi anticipa toate doamna Rita mi-o strecurase pe Tatianei Samoilova, eroina princi- miºcãrile. ascuns. Eram la doar un apel tele- palã din Lacul Lebedelor, pe vre- -Doamnã, sunteþi artistã? fonic distanþã de cea care mã sub- mea aceea cunoscutã în toatã -De unde ºtiþi? jugase cu totul. Ezitam însã: a-mi lumea. Aºa am început sã pãtrund închipui cã asupra mea s-ar pogorî Atmosfera s-a încãlzit repede cãtre poarta sufletului ei. Pe atâta fericire ar însemna sã cred în 52 Stindard Fragment din romanul în lucru ,,Garoafa albã de sub linia de ochire” poveºtile cu zâne ºi sã visez cu ochii deschiºi. Pluteam ºi mulþi au aprobat ideea. într-o stare de sentimente contradictorii...... Faptul cã asupra Consiliului s-a executat foc, Fragment din romanul „Invitaþie fatalã“ de aproximativ în acelaº timp ca asupra cazãrmii, atât Col. (r) Ion STÃNCIOIU dinspre Palatul Culturii, dar ºi din clãdirea Bãncii, atunci nu s-a înþeles legãtura, spre deosebire de momentul când lucrurile s-au mai liniºtit. Cei din 23 decembrie 1989 Grupa Operativã, având o situaþie centralizatã a acþiu- ...... nilor din toate punctele apãrate de armatã, au sesizat Perimetrul exterior a zidurilor Cetãþii era acoperit concertarea lor. de piesele artileriei antiaeriene dispuse mas-cat în -Interesant faptul cã aproape simultan se deschidea locaºele de tragere sãpate în zilele anterioare, dar ºi de focul la ambele obiective, de parcã exista o coor- artileria terestrã a divizionului. donare precisã ºi o comandã unicã, cel puþin din Trasoarele dinspre malul drept al Mureºului descri- rapoarte aºa rezultã, afirmã convins Horga. au cu precizie urme pe cerul întunecat sã- pând groaza -Sînt de acord, în cazul acesta nu ne putem îndoi de în sufletele ostaºilor, intenþia teroriºtilor era conturatã existenþa unui plan de acþiune, de fapt nu ar fi de precis vizând locaºele de tragere ocupate de militari. mirare, ei au ca scop atacul din toate direcþiile pentru -Aruncã unul plin! Strigã scuturându-se ca de frig- a ne deruta, spuse oarecum alambicat Sãcel. uri, fãrã sã întrerupã focul, un soldat cu puºca- -Asta rezultã, vor sã ne facã sã ripostãm, riscând mitralierã întins înapoia unei movile. Ajutorul lui, un victime din rândul populaþiei. Nu mai era nimic de recrut, se apropie târâº ºi întinse încãrcãtorul mai mic, spus, totuºi Sãcel reveni, în pofida faptului cã lucrurile cel de 30 cartuºe, apoi întorcându-se pe spate contin- au fost deja clarificate. uã sã trebãluiascã la un obiect rotund ºi posibil greu. -Oricum lucrurile merg pe fãgaºul pe care l-am -?ine aici, l-am umplut! Strigã ajutorul întinzând dorit dintotdeauna, din fericire nu i-am iubit deloc, un încãrcãtor ,,tambur” puºcaºului. În acel moment o încã de copil am fost educat în spiritul libertãþii ºi nu aºchie de piatrã îi crestã faþa, acesta sãrind ca ars ºi a fricii de ei. Aici privi spre cei prezenþi, unii dintre ei mâna i se umplu de sânge. ªocat se ridicã în picioare tãceau privind neutru spre el, nici aprobând, dar nici ºi îºi privi nedumerit palma. Puºcaºul strigã la el pe un contrazicând, se gândeau cã referirile erau la adresa ton dur apelând la datorie, cu scopul de a-l scoate din securiºtilor sau mai grav, a comuniºtilor. Adevãrul era starea aceea. cã se temea de turnãtori, dar firea lui îl obliga sã -Pune mâna pe armã ºi trage, te speli mai târziu! provoace situaþii contradictorii, îºi încerca norocul, ºi Efectul nu se lãsã aºteptat, incepu sã-ºi caute arma. nu era o situaþie singularã. Grupul a fost întrerupt de -Nu mai am cartuºe! ªi se aruncã pe pãmântul telefonul care revenise la viaþã, ºi se rãspândirã la îngheþat cãutând disperat arma. mesele din salã. Puºcaºul se rostogoli lateral interpunându-se între ...... focurile de armã ºi camaradul sãu, ferindu-l -Am primit o ºtire extrem de gravã prin care se pe acesta cu propriul trup ºi continuând sã tragã spune cã un numãr de 30 autocamioane pline cu spre hotel ºi dig pânã la amuþirea puºtii, dar nu din teroriºti, au sosit în cartierul Aradul Nou venite de la lipsa muniþiei ci datoritã blocãrii închizãtorului. S-a Timiºoara, spuse telefonista Bãlai fãrã prea multe for- întors pe spate ºi a scos ,,tamburul”, un cartuº era malitãþi. înþepenit în culatã având vârful îndoit. Nu de puþine -Cine v-a anunþat, întrebã Horga. ori s-a întâmplat aºa ceva, cu ,,tamburul” aveai avan- -Nu s-a prezentat, dar dupã voce pãrea un bãrbat tajul celor 72 cartuºe, dar ºi rateurile erau mai dese. Se obiºnuit ºã impunã ascultare. Era foarte hotãrât, motiv aºternu o liniºte dureroasã pentru urechile obiºnuite care m-a determinat sã nu mai pun întrebãri. pânã atunci cu vacarmul. Era doar o micã pauzã, ca un Puteþi fi mai precisã, s-a spus ceva despre zona în armistiþiu tacit între beligeranþi, credeau ostaºii care se aflã? Cetãþii. -Da, a precizat cã în parcarea PECO-ului, acolo se -Nu mai trage cu puºca mitralierã, ãia au tãcut aflã coloana de maºini. odatã cu ea, trase concluzia cineva dinapoia celor doi, În sala Grupei intrase cu câteva clipe mai devreme 53 Stindard mr. Bãlan, cãruia, fiind mai mare în funcþie, Horga lui de a vã prezenta la Oradea, la comandament! foarte sintetic, îi relatã doar partea pe care acesta nu o -S-a ordonat personal de generalul Puºkin, ºi cu ce auzise. scop? Maiorul Bãlan, despre care nu se ºtia unde ºi-a -Da, a precizat cã acolo s-au rezolvat problemele, petrecut noaptea precedentã, probabil cã nu ºi-a mai vã aºteaptã sã vã reluaþi funcþia, a spus ofiþerul. Apoi permis sã aibã pazã militarizatã în hotelul Parc, iritat Bãlan pãrãsi precipitat biroul în care se afla, îndrep- peste mãsurã cã a fost deranjat, ºi fãrã a se gândi la tându-se cãtre Centrul de Transmisiuni. Cei din prea- consecinþe, ia cea mai drasticã mãsurã ordonând cãpi- jmã care au observat intrarea acestuia la ªeful trans- tanului Meterez. misiunilor, nu au cunoscut scopul, cel mult l-au bãnu- -Tovarãºe cãpitan, îþi ordon sã trimiþi în Aradul it. Nu a durat mult, apoi a ieºit de acolo parcã radiind Nou, la PECO un numãr de 5 la 7 tancuri, ºi fãrã ºi a luat legãtura cu mr. Horga precizându-i unele somaþie sã deschidã focul asupra maºinilor cu probleme referitoare la forþele aflate la Consiliu. Era teroriºti! clar cã ordinul de a se prezenta la Divizie a fost con- -Am înþeles, a rãspuns fãrã tragere de inimã tramandat de Puºkin în urma insistenþelor maiorului. Meterez deplasându-se la tanchiºti. Horga a înþeles cã ordinul de a se înapoia la Oradea nu -Ai ordin din partea lui Bãlan sã pleci în misiune la era subiectul preferat al lui Bãlan, de aceea nu a pus staþia de benzinã din Aradul Nou, cu o parte din tan- întrebãri, care s-ar fi interpretat de acesta ca un fals curi ºi fãrã somaþie sã deschizi focul asupra maºinilor regret cã pleacã. Puþini s-au bucurat de aceastã veste, cu teroriºti! Eu adaug cã tu trebuie sã ai grijã de ceilalþi au ,,învãþat”cu cine au de a face, ºi cãutau sã oameni, aºa cã apropie-te cu precauþie, sã nu intri în nu iasã în faþã, era omul fostului regim, ºi mai grav ambuscadã, în rest mã bazez pe tine, lãsând de înþeles þinea ranchiunã celor care nu gândeau ca el. ezitãrile sale. Îþi doresc sã vã întoarceþi sãnãtoºi. Sãcel a fost nevoit sã-l vadã mereu când acesta Cãpitanul Roateº pãtruns de importanþa momentu- venea în cazarmã, pentru cã lucra în biroul lui Murad. lui, organizeazã foarte rapid coloana de tancuri, ºi în Nu dorea sã dea curs glumelor iniþiate de cpt. Pãulian, scurt timp ruleazã cu vitezã mare de-a lungul luncii în puþinele momente când mai aveau pauzã, voia sã-l Mureºului, scrâºnind din ºenile pe drumul de piatrã scoatã din minte pe îngâmfat. Pãulian era doldora de cubicã de pe malul stâng. bancuri, despre Bulã sau despre orice, de la moldoveni ...... la ardeleni ºi ,,mitici”, le spunea cu un umor de nee- Forþele de pe aeroportul Arad apeleazã Grupa galat, toþi îl ascultau cu rãsuflarea tãiatã, iar în final Operativã. izbucneau în hohote de râs de se cutremurau pereþii. -Sînt cãpitanul Valer ºi raportez cã situaþia de aici Bineînþeles cã nici Bãlan nu a fost iertat de ascuþiºul se deterioreazã...Telefonul se întrerupe, apar zgomote umorului sãu. de paraziþi, apoi se face liniºte. Reapare un zgomot de ...... fond, apoi vocea de la capãtul firului apeleazã insis- În uºã fãcea semne disperate cpt. Olãcan, care-l tent: chema pe Sãcel în Centrul de Transmisiuni, unde era -Alo, alo mã auziþi? solicitat de cãtre Ofiþerul de Contrainformaþii a -Da te aud, mai concret despre ce este vorba, între- Diviziei. bã cineva de la Grupã. -Unde este comandantul unitãþii? Întrebã CI-stul -Securiºtii de pe aeroport sînt ostili! Cãpitanul se foarte precipitat. referea la cei din componenþa USLA, comandaþi de -Comandantul Murad este la Consiliu, de unde col. Schipor. conduce activitãþile! Rezumã Sãcel, care nu avea sen- -Am înþeles vom raporta comandantului, este de timente prea calde faþã de cei care se ocupau cu competenþa lui! supravegherea cadrelor militare, practic vânau Faptele unora aflaþi acolo sub comanda lui Valer, greºelile acestora ºi nicidecum nu ajutau prin infor- au lãsat de înþeles o atitudine nu tocmai conformã unei maþii utile sistemului militar. reale subordonãri, deºi s-a ordonat acest lucru tuturor, -Vã rog sã-i transmiteþi rugãmintea sã mã sune cât de cãtre noua conducere a FDR ºi a comandantului poate de repede, dupã care închise. Sãcel s-a întrebat Garnizoanei. Acest lucru va duce la unele consecinþe care era motivul unei asemenea solicitãri, întrebându- nefaste. l pe Olãcan. Acesta avea un rãspuns posibil...... -Cred cã este legat de întreruperea temporarã a Bãlan primeºte un telefon de la Divizie: legãturilor telefonice dintre Divizie ºi noi, tocmai -Tovarãºe maior vã transmit ordinul comandantu- când eraþi pe fir cu Pecica, ºi probabil s-a mirat cum 54 Stindard de noi putem vorbi ºi ei nu, de aceea a cerut sã veniþi deºi maºinile au suferit avarii, ºi erau ciuruite de la telefon în Centralã. gloanþe, nu au rezultat victime, ºoferii trecând prin -Curios faptul, cînd am ajuns a uitat sã întrebe aceastã situaþie nevãtãmaþi. În final s-a reuºit blocarea esenþialul, care-l intriga atît. pistei, rezultând un orificiu de glonþ ºi în carcasa -Posibil sã-ºi fi dat seama de motivul întreruperii aeronavei. Consumându-se acel episod fierbinte de pe legãturii, spuse Olãcan privind semnificativ cãtre aeroport, Valer ºi Mantea iau mãsura rediscutãrii cu Sãcel. Acesta dãdu din cap înþelegând suspiciunea comandanþii dispozitivelor, a legãturii mai strânse ofiþerului, era un mod de a privi lucrurile din partea între ei, ºi mai ales a cooperãrii, inclusiv prin folosirea majoritãþii cadrelor unitãþii. agenþilor. Valer considera cã poate avea încredere în -Te rog sã dai prioritate de acum înainte legãturilor Mantea, cã acesta, deºi nu arãta o poziþie clarã de o cãtre Grupa Operativã, ºi în egalã mãsurã mie, în parte sau alta, simþea instinctiv pe omul dornic de a biroul comandantului. Iar în ce priveºte legãturile din- juca pe cartea onestitãþii, nici el nu manifesta o prea spre Consiliu, are prioritate ºeful nostru, apoi mr. mare apropiere faþã de cei de la MI. Era în acel Mãciniº de la Inspectoratul de Miliþie, ºi atenþie la moment singurul dintre cei de la alte structuri decât aeroport. Încheie Sãcel dându-ºi seama cã practic nici armata, care înþelegea pragmatismul ºi necesitatea un obiectiv nu poate fi neglijat, în anumite situaþii se colaborãrii fãrã ezitãri pentru atingerea aceluiaº scop. va avea în vedere importanþa lui, în altele gradul de Pãrea cã aceastã reacþie venea ca urmare a suspiciu- periculozitate va stabili urgenþa. Dar nu mai spuse nilor apãrute laa vederea generalilor, dar în aceeaºi nimic, ºtia cã Olãcan va face tot posibilul sã rãspundã notã, dorea sã ºtie probabil dacã tensiunile ivite încã cerinþelor momentului. din primele momente la nivel de conducere, au fost ...... diminuate. Fãrã un motiv aparent, Comandantul civil Amuþirea tuturor mijloacelor de comunicare cu Mantea, a luat mãsura asigurãrii celor cinci cadre aeroportul, i-a lãsat o impresie ciudatã lui Sãcel, care tehnice de pe aeroport cu armament luat din magazia se gândea ca acest lucru sã nu fie cumva legat de vreo GP, dupã modelul celor practicate la Consiliu, având acþiune probabilã a celor care ne manevrau, folosind aprobarea tacitã ºi a lui Valer, care înþelegea prin acest dezinformarea ºi limitându-ne comunicarea. În urmã- gest sã le asigure acestora posibilitatea apãrãrii în caz toarele cîteva minute s-au petrecut unele lucruri la de pericol. Pentru prevenirea unor acþiuni ostile, care nu s-a gândit nimeni, ºi care, s-a demonstrat ulte- despre care pluteau în aer permanent suspiciuni, la rior, au bulversat toþi factorii de conducere. Din ordine propunerea lui Valer s-a trecut la verificarea tuturor superioare se iau mãsuri de blocarea aeronavei aflate încãperilor aeroportului, de cãtre o comisie formatã pe pistã, în dreptul turnului de control, cu scopul de a exclusiv din militari. interzice pãrãsirea aeroportului, aceastã mãsurã fiind prevãzutã în planul de alarmã ,,Fanfara”, dar întîrziatã Duminicã 24 decembrie 1989 din simplul motiv cã lipsa resurselor materiale nu a La scurt timp dupã miezul nopþii, liniºtea ce se permis antrenamente în acest scop. Astfel aºternuse asupra Combinatului Chimic din Comandantul Civil al aeroportului, Mantea, orga- Vladimirescu, a fost întreruptã de zgomotul unui eli- nizeazã ºi trimite ºoferii civili sã scoatã maºinile din copter care se rotea la înãlþime micã prin faþa clãdirii remizã, printre care ºi cisterna cu kerosen, ºi sã se de birouri, iluminând cu reflectorul ferestrele. Brusc s- deplaseze spre turnul de control. Acþiunea a fost prip- a întrerupt curentul în tot perimetrul, iar aparatul se itã ºi a început cu stângul, deoarece nu s-a respectat opri la punct fix deasupra terenului aflat în beznã. Pe succesiunea de desfãºurare, aºa cã o parte dintre mili- uºa glisantã se desfãºurã spre sol o frânghie pe care au tari au fost anunþaþi ulterior trimiterii ºoferilor, ceea ce coborât douã siluete, apoi a treia cu o raniþã imensã în nu a permis luarea mãsurilor de siguranþã în cel mai spate, reuºind cu greu sã se descurce. mic detaliu. A fost suficient ca un singur militar sã nu -Încolãceºte frânghia cu picioarele, frâneazã mãi! fie anunþat la timp, ºi la vederea farurilor cisternei sã Strigã primul ajuns pe sol care þinea de frânghie diri- deschidã focul. Cu toate mãsurile luate pentru pre- jându-l pe tehnicianul echipei. venirea unui incident, rolul mr. Valer ºi a cpt. Bacalu -Ãsta cade, abia se þine! Comentã alert celãlalt în în anunþarea dispozitivului fiind de necontestat, totuºi timp ce lua poziþia de tragere în genunchi cu faþa spre întregul lanþ de trãgãtori aflat cu faþa la pistã, a deschis clãdire. Cei doi l-au aºteptat ajutându-l cu bagajul, focul fiind mânat de fricã. Rafalele armelor erau pen- apoi s-au îndreptat în fugã spre tancul de amoniac tre- tru câteva secunde de neoprit, apoi datoritã lovirii ºi bãluind de zor prin preajma lui. Fulgerãri de lanternã opririi autovehiculelor, au încetat. Ca prin minune, decupau imagini neclare pentru cei din clãdire. Vântul 55 Stindard se înteþi ºuierând printre palele elicei care se roteau care comanda echipa, fiind convins cã totul este în încet, biciuind la fiecare turã fulgii rãzleþi care estom- regulã, îºi roti energic braþele ca un fel de ,,Pas alergã- pau imaginea, iar strigãtele celor trei se auzeau în val- tor”, încurajându-l. Uºile nu apucarã sã se închidã uri, mai ridicate sau coborâte. Reflectorul elicopteru- când elicopterul se desprinse de sol fãcând un tur lui continua sã-i orbeascã pe cei din clãdire, rotindu- înclinat, ca de salut cãtre cei din Combinat ºi dis- se fãrã încetare. pãrând în noapte. Curentul a revenit în mod ciudat -Depãrtaþi-vã de geam, ãºtia vor trage! Strigã unul ceea ce l-a determinat pe ofiþerul mai mare în grad sã dintre ofiþerii care au lucrat cândva la escadrila de exclame cu convingere: IAR-330 din Timiºoara, deci cunoºtea pericolul pe -Cineva dintre noi a fãcut asta, un om ,,vândut”! care-l reprezenta printre altele armamentul de bord. Nu l-a auzit nimeni ceea ce l-a bucurat, îi scãpase fãrã Devenise aproape paranoic agitându-se ºi aºtepta ca în control remarca incriminatoare ºi putea sã-l coste. orice clipã sã se deschidã focul asupra lor. Dinspre Ocupanþii clãdirii scoºi din beznã, au observat cã ºosea s-au observat farurile unui autovehicul care a autovehiculul sosit era un camion militar încãrcat cu intrat pe drumul cãtre clãdire ºi se apropia încet, spre luptãtori de la gãrzi în uniforma specificã, dar fãrã marea bucurie a militarilor din pazã care ºtiau cã le vin arme, ºi câþiva militari înarmaþi. S-a trecut în scurt ajutoarele cerute de la Cetate. timp la organizarea pazei tancului de amoniac la care -Sã nu tragã nimeni! Se auzi vocea fermã a ofiþeru- a participat genistul din Cetate ºi chimistul Ailiesei de lui mai mare în grad, pe care-l cunoºteau cu toþii ca la gãrzi. Dupã ce maiorul a dat undã verde dinpunct de secretar de partid, undeva. vedere genistic pentru apropierea de tanc, îngrijorarea -Eu am arma pregãtitã, trag? Insista caporalul celor doi s-a adâncit, amândoi având îndoieli cu sperând cã va primi aprobarea. privire la constatarea ciudatã cã cei veniþi cu eli- -Eºti surd? Nu! Veni un rãspuns furios când copterul nu au produs stricãciuni la tancul în cauzã. ofiþerul întâlni privirea speriatã a gradatului. Se gândi Pãrea imposibil în condiþiile când timpul ar fi permis cã cel în cauzã nu a auzit ordinul, ori era bulversat de acest lucru ºi fãrã îndoialã pãreau specialiºti în dome- situaþia cu amoniacul, ºtia el cã în caz de explozie ar niu. fi dezastru, fãrã a înþelege credea ofiþerul, ce însemna -Ce naiba au fãcut aici? Se întreba obsesiv maiorul. acest lucru. Dar de fapt caporalul lucrase în Combinat -Parcã ar fi jucat într-o piesã de teatru! Puse sare pe ºi ºtia cã eliberarea masivã în aer a gazului în caz de ranã Ailiesei. defecþiune, putea provoca o explozie, iar un procentaj -Urmãreau sã ne convingã de ceva! mic în aerul inspirat producea moartea în maximum o -Mi-e teamã cã vom descoperi stricãciunile ºi va fi orã. Deci pentru locuitorii Aradului constituia un peri- prea târziu! col real. Între timp inginerii chimiºti se agitau pe la -?i ce zici tu dacã vor reveni? Cred cã nu ºi-au dus geamurile clãdirii. -Vrem arme! Strigau aceºtia îngroziþi de pericolul la capãt misiunea, asta cred eu! Încheie cu convingere care-i pândea pe Arãdeni. Ofiþerii ignorau asemenea maiorul, în care Ailiesei avea mare încredere. cereri, considerând cã lucrurile ar fi scãpat de sub con- -?i ce ar fi de fãcut? trol ºi s-ar fi instalat haosul. -Am deja un gând, dar sã terminãm aici pentru -Liniºtiþi-vã ne vin ajutoare! Interveni cu voce ridi- moment! Încheie genistul. Teama pentru eventualele catã cpt. Ailiesei, chimistul, punând ca deobicei stricãciuni provocate acelui recipient, i-a determinat accent pe menþinerea calmului. Toþi priveau pe geam pe ingineri sã-ºi punã masca de gaze ºi sã se apropie la uºoara fulguire care estompa imaginea din preajma cu precauþie, înainte de a trece la punerea în siguranþã tancului de amoniac. Acolo s-au înteþit strigãtele, ºi a acestuia. Telefonul dat de maior cãtre Cetate a avut lãsând la o parte ceea ce intenþiona sã facã, echipa scopul de a solicita ajutoare capabile sã apere celor trei teroriºti o luã la fugã spre elicopterul care Combinatul, ca urmare a primit un TAB comandat de cobora la sol, între timp turaþia palelor devenise un un ofiþer priceput în mânuirea mitralierelor blindatu- vuiet asurzitor. lui. Pânã dimineaþa a fost o forfotã continuã, intrarea -Urcã primul! Rãcni cel mai înalt din echipã cãtre cel din mijlocul formaþiei. Acesta nu-i rãspunse, în normalitate realizându-se la ivirea zorilor, când mãrind pasul. ,,tãria” adusã de unul de la gãrzi a ajutat ca somnul -Arma a rãmas acolo! Urlã din rãsputeri tehnician- binemeritat sã-i cuprindã inclusiv pe ºefi. ul care ducea cu greu raniþa agãþatã de umãr. Uitase cã arma rabatabilã era înghesuitã printre lucruri, dar cel Lt.col. (rtg) Alexandru Ioan CHI“ 56 Stindard „CE ESTE TRANSILVANIA? „O Þarã mândrã ºi frumoasã locuitã fãrã întrerupere de oameni harnici ºi viteji din timpuri imemoriale ºi pânã astãzi!”

EMIL ªIMÃNDAN în dialog cu Acad. ªTEFAN PASCU Emil ªimãndan: La Editura „Dacia” din Cluj- onora nici misiunea ºi nici nu ºi-ar fi putut împlini destinul. Napoca aþi publicat stimate academician, o nouã carte, Transilvania numai împreunã cu celelalte Þãri româneºti, de cu titlul foarte frumos, care te incitã la lecturã: „CE ESTE la est ºi de la sud de Carpaþi, ºi-a putut realiza aceastã mis- TRANSILVANIA?”, lucrare suinezã ce are la bazã o nouã iune ºi ºi-a putut îndeplini acest destin. De aceea cred cã viziune, modernã, a problemelor atât de complexe ale aceste idealuri au constituit principalele coloane de istoriei Transilvaniei. Vã întreb în mod direct, care este susþinere, care, pe de altã parte, au înfrumuseþat acest edi- ideea fundamentalã ce strãbate aceastã lucrare ºi ficiu, iar pe de altã parte i-au conferit trãinicia necesarã. sudeazã capitolele cãrþii între ele? E.ª.: Ce elemente noi, distincte, aduce lucrarea „Ce Acad. ªTEFAN PASCU: Pentru a putea urmãri ideea este Transilvania?” în complexele ºi complicatele fundamentalã în dezvoltarea unei societãþi e nevoie mai domenii abordate? întâi de descoperirea unor puncte de sprijin, puncte ce con- Acad. ªt.P.: Elementele noi sunt obligatorii pentru orice stituie tot atâtea permanenþe ºi tot atâtea continuitãþi în carte, altfel nu-ºi justificã tipãrirea. Elementele noi pot fi istoria unei societãþi, a unui popor sau a unei naþiuni. Aceste informaþii noi, viziuni noi, mai moderne, concepþii sau permanenþe, aceste continuitãþi înseamnã axul principal în metode care sã permitã în mai mare mãsurã intuirea ºi jurul cãruia se dezvoltã diferite aspecte ale societãþii respec- pãtrunderea realitãþii, iar apoi, pãtrunzând aceastã realitate, tive. În cazul de faþã, permanenþele istoriei Transilvaniei reconstituirea tabloului veridic al societãþii. Cercetãrile mai sunt: populaþia bãºtinaºã, autohtonã, „oamenii pãmântului” noi, de arhivã ºi arheologie, au asigurat o informaþie nouã. cum îi numea Nicolae Iorga, oamenii care au trãit aici, Metodele ºi concepþiile noi folosite înseamnã istoria canti- românii, apoi populaþiile aºezate alãturi de ei în curgerea tativã, apoi istoria serialã, istoria structuralistã, dar ºi istoria vremii: maghiari, secui, germani, convieþuind laolaltã ºi mentalitãþilor. Totodatã m-am strãduit sã fac pasul necesar creind valori materiale ºi spirituale împreunã, oameni care spre înmãnuncherea ºi a altor ºtiinþe ºi discipline într-un au înfrumuseþat aceastã þarã, care au îmbogãþit-o prin efort de pluridisciplinaritate. munca ºi creaþia lor. Revenind la „oamenii pãmântului”, la E.ª.: De exemplu? populaþia autohtonã, care a înfruntat primejdii ºi a sãvârºit Acad. ªt.P.: De puildã geografia-istoricã, cum se fapte de eroism, s-a dovedit atât de înrãdãcinatã în sol ºi în numeºte noua disciplinã de înmãnunchere a fenomenului conºtiinþã, încât furtunile nu au înspãimântat-o, ameninþãrile istoric cu realitãþile geografice. În sensul unitãþii dintre nu au îngenunchiat-o, norii negri nu au alungat-o. „Oamenii locuitori, teritoriu sau pãmânt, pentru a cunoaºte în ce pãmântului” au rãmas sã-ºi onoreze misiunea ºi sã-ºi mãsurã teritoriul a influenþat dezvoltarea societãþii, ori în ce îndeplineascã destinul. Misiunea de a civiliza o societate ºi mãsurã locuitorii au intervenit pentru îmbunãtãþirea ºi trans- de a apãra romanitatea orientalã în aceastã parte a Europei. formarea mediului. Este vorba de o înrãdãcinare în sol a Destinul de a-ºi conserva ºi de a-ºi apãra fiinþa, pentru a se locuitorilor, ceea ce explicã îndãrãtnicia de-a înfrunta putea dezvolta în libertate ºi dreptate. Aceste permanenþe rãutãþile ºi vicisitudinile ºi de a nu-ºi pãrãsi niciodatã au fost apoi îmbogãþite cu altele, generalte de ele ºi care, la locuinþele ºi aºezãrile. Unii, neînþelegând îndeajuns de bine rândul lor, au conferit mai mare trãinicie permanenþelor ºi sau nepãtrunzând destul de bine adâncimile istoriei ºi ale continuitãþilor. fenomenului istoric, au caracterizat drept enigmã ºi miracol E.ª.: Vã rog sã vã referiþi la ele. naºterea poporului român ºi a limbii române. Înþelegând ºi Acad. ªt.P.: Sunt idealurile ºi aspiraþiile oamenilor intuind legãtura indestructibilã între pãmânt ºi oameni, pãmântului, idealurile care înseamnã libertate ºi dreptate pãmânt ºi locuitori, moºtenire fãrã îndoialã de sorginte daci- socialã ºi naþionalã, la care se adaugã apoi alte douã, tot atât cã, enigma se înlãturã, miracolul se transformã în realitate, de importante ºi tot atât de determinante în evoluþia soci- fiindcã explicã permanenþa dãinuire, înrãdãcinare, explicã etãþii din Transilvania. În primul rând, dorinþa de Unitate a ceea ce s-a întâmplat în istoria acestei þãri ºi în istoria aces- poporului român, a tuturor ramurilor sale, poeste graniþele tui popor la începuturi. artificiale ale vremurilor, peste vicisitudinile timpurilor E.ª.: Prin aceastã lucrare-sintezã, prezentaþi tabloul respective. În al doilea rând, dorinþa de independenþã, de complex al istoriei Transilvaniei. Cum integraþi acest viaþã liberã care sã permitã realizarea, în cele mai bune tablou în istoria generalã, a întregii noastre þãri? condiþii, a celorlate aspiraþii de libertate ºi dreptate socialã ºi Acad. ªt.P.: Fireºte, când este vorba de istoria unei anþionalã. Astfel, cele patru idealuri au constituit tot atâtea provincii, care face parte integrantã dintr-un teritoriu locuit coloane de susþinere a edificiului istoriei Transilvaniei. Dar de acelaºi popor, deci din etnica generalã a unui teritoriu, nu numai a Transºilvaniei, fiindcã ea singurã nu ºi-ar fi putut ea nu poate fi despãrþitã de celelalte teritorii româneºti, 57 Stindard fiindcã realitatea le-a integrat într-un tot organic, încã verificate de cercetare. Omul de ºtiinþã, cu o gândire nedespãrþit. Dupã cum teritoriul a fost unitar, tot astfel ºi pãtrunzãtoare, intuieºte direcþia de dezvoltare sau mersul istoria poporului român a fost unicã ºi unitarã. Cei care fenomenelor din societate ºi naturã, dupã care formuleazã reconstituie tabloul societãþii ºi dezvoltarea ei, deci istoria ºi ipoteze, care, dacã nu sunt izvorâte dintr-o simplã specu- dezvoltarea societãþii româneºti, sunt datori cu efortul de laþie, ci din cunoaºterea legilor de dezvoltare ale societãþii integrare într-o istorie unicã ºi unitarã a tuturor ramurilor sau ale unei ºtiinþe oarecare, contribuie la impulsionarea poporului român ºi a tuturor teritoriilor locuite de aceste ºtiinþelor respective, cercetarea ulterioarã confirmând, de ramuri. Dacã îmi permiteþi, aº dori sã vin ºi cu o compara- cele mai multe ori, ipotezele întemeiate pe intuiþie ºtiinþi- þie. ficã. E.ª.: Evident! E.ª.: Cum s-au materializat aceste idei în cazul con- Acad. ªt.P.: Unii imaginau pãmântul românesc, fireºte, cret al lucrãrii dumneavoastrã „Ce este Transilvania?” în sens metaforic, cu un vultur de mãrime impresionantã. Acad. ªt.P.: Omul de ºtiinþã este dator societãþii pe care Un vultur cu capul îndreptat spre Marea Neagrã, ceea ce ar o slujeºte – lucru pe care l-am simþit întotdeauna – sã real- simboliza Dobrogea, cu cele douã aripi larg desfãºurate într- izeze cãutãri permanente pentru îmbogãþirea ºtiinþei un zbor spre înãlþimi, care ar semnifica Moldova ºi respective, pentru descifrarea superioarã a realitãþilor pe Muntenia, iar trupul acoperind Transivania. Dupã cum o care ºtiinþa respectivã le cultivã. Este nevoie, prin urmare, fiinþã oarecare – în cazul de faþã aceastã fiinþã zburãtoare ceea ce de fapt am urmãrit ºi în lucrarea „Ce este care este acvila – nu poate trãi fãrã integritate corporalã, tot Transilvania?”, ca din când în când problemele sã fie reluate astfel nici o parte a teritoriului românesc nu se poate dez- pe baza câºtigurilor materiale acumulate între timp ºi pe volta în mod plenar separat de celelalte pãrþi. Capul fãrã baza concepþiilor noi, moderne, superioare faþã de cele aripi sau trup nu poate exista, dupã cum trupul fãrã cap sau precedente. În istorie, ca ºi în ºtiinþe, potrivit legilor dialec- fãrã aripi din imaginea acvilei, de asemenea, nu se poate ticii, ceea ce vine mai pe urmã, în mod logic se cuvine sã închipui! Tot astfel, instoria Transilvaniei, istoria poporului fie superior celui ce l-a precedat, lucrãrile mai noi trebuie sã român din Transilvania, fãrã istoria poporului român din fie mai bune, superioare din toate punctele de vedere celor celelalte Þãri Româneºti, de la sud ºi de la est de Carpaþi, nu de dinainte, atât ca informaþie, gânditre, metode de lucru, s-ar fi putut realiza. Graniþele impuse de vicisitudinile vremii cât ºi concepþii ºtiinþifice. M-am simþit, astfel, dator faþã de ºi de rãutatea oamenilor, n-au fost respectate. Nu numai din societatea noastrã cu informarea în problemele pe care le- motive subiective, ci ºi dintr-o necesitate obiectivã. am cercetat, din mai multe motive: în primul rând pentru a Teritoriile locuite de poporul romn, prin structura lor contribui la lãrgirea orizontului cultural al oamenilor, iar în al geograficã aveau ºi rosturi economice, integratoare; era doilea rând m-am simþit dator sã-mi ajut contemporanii acea complementaritate între toate zonele geografice ale pentru a înþelege mai bine lecþia sau învãþãmintele pe care þãrii, precum ºi între realizãrile locuitorilor din diferite zone. le pot deprinde din evoluþia societãþii noastre, fiindcã fãrã E.ª.: Situaþia noastrã concret-geograficã impunea, la cunoaºterea trecutului nu te poþi orienta în contemporanei- rândul ei, o realitate concret economicã. tate, în activitatea de toate zilele. Cunoscându-þi trecutul ai Acad. ªt.P.: Exact. Se integrau permanent zonele respec- mai multã certitudine în ceea ce faci ºi la ceea ce aspiri. Este tive, în sensul schimbului de produse dintr-o zonã în alta, iar vorba, deci, de o datorie ºtiinþificã ºi de o datorie patrioticã odatã cu produsele circulau ºi oamenii, care stabileau relaþii în acelaºi timp. Este, de asemenea, necesar, pe lângã lucrãri de tot felul între ei, îºi schimbau gânduri, proiecte, expe- de erudiþie, destinate mai cu seamã specialiºtilor, efortul de rienþe. Astfel, împreunã au putut conferi subsatanþã istoricã sintezã, în urma cãruia poate apãrea cartea de popularizare. acestei societãþi, împreunã au cultivat tradiþii nãscute undeva În sensul accesibilitãþii ºi a nespecialiºtilor, fãrã renunþarea la în vreemuri îndepãrtate ºi care au urcat ca o coloanã de adevãrul obiectiv, la erudiþia cumpãnitã. susþinere odatã cu istoria societãþii noastre, îmbogãþindu-se E.ª.: Prin cele subliniate aþi devãluit de fapt scopul cu experienþa generaþiilor în succesiune ºi cu împrumuturile volumului-sintezã „Ce este Transilvania?”... dintre creaþiile de valoare a diferitelor popoare. Acad. ªt.P.: Cartea s-a nãscut din efortul de sintezã , din E.ª.: Prezentaþi fiecare etapã de dezvoltare econom- efortul de a înfãþiºa lucrurile pe înþelesul mai multora, a unui icã, socialã ºi spiritualã a Transilvaniei pe bazã de fapte cerc cât mai mare de cititori interesaþi de istoria ºi documente, în lumina adevãrului. Ce responsabilitãþi Transilvaniei. Cartea pe care o discutãm presupune o morale ºi patriotice îi revin omului de ºtiinþã în cerc- limpezire mai mare, o claritate de limbaj ºi stil, deoarece se etarea istoricã? adreseazã deopotrivã minþii ºi inimii. Fireºte, spusele de Acad. St.P: Un om de ºtiinþã, în general, ºi, de aseme- dinainte nu aº dori sã fie înþelese în sensul cã într-o lucrare nea, cel ce se ocupã cu ºtiinþa istoriei, are numeroase ºi de erudiþie, care se adreseazã specialiºtilor, ar fi permisã însemnate îndatoriri. Pe de o parte îndatoriri de om de neglijarea „hainei” în care se înfãþiºeazã ideile. Dar, dacã ºtiinþã, iar pe de altã parte de cetãþean al unei þãri, al unei este obligatoriu acolo, cu atât mai obligatoriu ºi necesarã societãþi. O îndatorire de seamã este aceea de a contribui la este în cazul unuor lucrãri care se adreseazã unui public mai înaintarea ºtiinþei, prin propriile rezultate ale cercetãrii, prin larg. Din aceste motive sunt convins cã într-o lucrare de sin- propriile idei, prin propriile intuiþii. Fiindcã este greºit, cum tezã popularizarea este tot aºa de pretenþioasã ca ºi într-o mai afirmã unii, cã intuiþia nu are ce cãuta în ºtiinþã. ªtiinþa lucrare de erudiþie, efortul de sintezã pentru prezentarea se întemeiazã pe certitudini ºi pe ipoteze, iar acestea din tuturor faptelor ºi evenimentelor istorice fiind deosebit. urmã sunt generate de intuiþie. În ºtiinþele social-umane, Faptul cã este o carte bilingvã, româno-germanã, în douã dar nu numai în acestea, ci în toate ºtiinþele sunt certitudi- versiuni, una în limba românã, iar a doua în limba germanã, ni, câºtigate prin cercetare ºi mai sunt ipoteze care nu sut înseamnã cã este destinatã pe de o parte cititorilor de limbã 58 Stindard românã, interesaþi de cunoaºterea istoriei poporului român, la problema cuprinsã în capitolul respectiv. ªi toate capi- iar pe de altã parte cititorilor de limbã germanã din tolele la un loc însumeazã aspectele fundamentale ale unei Transilvania, ori din Germania, dar ºi din alte þãri, interesaþi civilizaþii: civilizaþia complexã a Transilvaniei, parte inte- de cunoaºterea Transilvaniei, a locuitorilor acesteia, români grantã a civilizaþiei originale româneºti. ºi naþionalitãþi conlocuitoare, maghiar, germani º.a. ªtiþi, acum, Ce este Transilvania? Bãlcescu rãspunde Proiectul Editurii „Kriterion” de a publica ºi o versiune în foarte frumos ºi foarte convingãtor: „O þarã mândrã ºi bin- limba maghiarã dovedeºte cã cititorii maghiari sunt doritori cuvântatã de Domnul între toate þãrile. Un mãreþ ºi întins sã o citeascã. palat, cap d’operã de arhitecturã, unde sunt adunate ºi E.ª.: O ultimã întrebare pe care doresc sã v-o aºezate cu mãiestrie toate frumuseþile naturale ce adresez: ce ne puteþi arãta despre titlul interogativ al împodobesc celelalte þinuturi ale Europei pe care ea cu cãrþii, dar nu numai al cãrþii, ci ºi al fiecãrui capitol pe plãcere ni le aduce aminte”. La care se cuvine adãugat care-l conþine volumul? deîndatã ºi un alt aspect, fundamental, hotãrâtor: Acad. ªt.P.: Prin aceastã formã de prezentare am cãutat OAMENII. O þatã mândrã ºi frumoasã, locuitã fãrã întreru- sã incit cititorii, sã le stârnesc în mai mare mãsurã curiozi- pere de oameni harnici ºi viteji, din timpuri imemoriale ºi tatea pentru a gãsi rãspunsul la întrebarea: „Ce este pânã astãzi, indestructibil înfrãþitã cu pãmântul, cu glia, alã- Transilvania?”. Dar mai întâi o lãmurire: am folosit noþiunea turi de care s-au aºezat alþii în curgerea vremurilor – ºi numele de Transilvania în accepþiunea largã, în sensul maghiari, secui, germani – ºi împreunã au împoobit întregului pãmânt locuit de români din spaþiul intra-carpat- Transilvania prin munca ºi creaþiile lor, împreunã au apãrat- ic, adicã pânã la marginile României de astãzi, fiindcã pop- o în faþa tendinþelor cotropitoare, împreunã au creat civiliza- ulaþia în majoritate absolutã în toate timpurile în acest întreg þia acestui pãmânt ºi tot împreunã înfrumuseþeazã aceastã spaþiu a fost cea româneascã; este vorba de un spaþiu de þarã astãzi, prin munca ºi creaþiile lor împreunã realizate. Este peste 120.000 kilometri pãtraþi. În fine, prin însuºi titlul cãrþii cel mai concludent rãspuns rãuvoitorilor ºi calomniatorilor am cãutat sã sugerez aceastã cuprindere ºi în spaþiu ºi în de tot felul ºi de oriunde, diseminatori de vrajbã ºi învrãjbiri, timp, ce este Transilvania! În acest spaþiu, oameni ºi locuri, pescuitori în ape tulburi. locuri ºi oameni, se împlinesc, se întregesc, formând un tot E.ª.: Vã mulþumesc! unitar din punct de vedere geografic, istoric, cultural, social, instituþional. Acelaºi lucru se poate spune ºi despre cele 31 (Convorbire publicarã în revista „TRIBUNA” din Cluj- de capitole interogative, cum le-aþi numit dumneavostrã ºi Napoca, la 1 septembrie 1983 ºi republicatã în volumul cum de fapt sunt, deoarece subsatnºa fiecãrui capitol nu „DIALOGURI LA FRONTIERÃ”, 1995) este altceva decât un rãspuns ºtiinþific, în lumina adevãrului, ªOIMUL ARDEALULUI PE MELEAGURILE VÂRªEÞENE ªoimul Ardealului, marele aviator român ºi unul dintre primii constructori de avioane din lume care a pus bazele aviaþiei mondiale a fost oaspetele Vârºeþului, oraºului de la poalele mumþilor Banatului de vest care azi face parte din provincia Voivodina –Republica Serbia. Aici, în anul 1912 a avut loc mitingul aerian la care Aurel Vlaicu, ºoimul Ardealului, ºi-a dovedit mãestria zborului deasupra fraþilor bãnãþeni, liber ºi neânfricat ca un ºoim pe albastrul cerului. Despre acest eveniment au fost consemnate relatãri în diferite publicaþii ale vremii, dar ºi în ziarul local periodic de limbã ger- manã Werschetzer Gebirgsbote, proprietatea lui Johan Eduard Kirchner, fondat în anul 1857. Acest ziar a apãrut neântrerupt 84 de ani, ultimul numãr fiind cel din 1942. Mitingul de la Vârºeþ a lui Aurel Vlaicu a fost planificat în urma mitingului de la Orãºtie din data ca sã vadã minunea ce avea sã se întâmple. de 4 august 1912. Mitingul a fost anunþat de Cetãþenii satelor din împrejurimi, Mesiciu, Mãrul, Gazeta Transilvaniei în numãrul din 20 iulie, cã se Sãlciþa, Coºtei, Marcovãþ, Srediºtea micã, Râtiºor, va þine duminicã, 11 august 1912 pe aeroportul de Vlaicovãþ, etc. locuite de români sutã la sutã în la poalele munþilor Vârºeþului. acele vremuri, au venit la Vârºeþ cu trãsurile ºi Cetãþenii Vârºeþului au venit cu mic cu mare carele cu boi cu o zi înainte pentru a-ºi prinde loc 59 Stindard cât mai aproape de pista de pe care ºoimul numai pe Calea Timiºoarei iar taxa este stabilitã la Ardealului îºi va lua zborul. Nu au fost puþine 4 coroane pentru fiachere (fr. fiacre – trãsurã) iar cazuri în care au sosit familii întregi de români la pentru omnibus 40 de heleri de persoanã. Pe mitig, casele rãmânând goale. Pentru acest eveni- Calea Timiºoarei pot circula ºi vehicule particu- ment unic, românii din Vârºeþ ºi din satele din lare”. împrejurimi s-au pregãtit din bunã vreme, adicã Cele mai multe detalii despre Aurel Vlaicu din luna iulie, când s-a dat de veste cã în inima inclusiv relatarea de la miting, se pot gãsi în Banatului de vest va sosi ºoimul Ardealului „cu un numãrul din 14 august al ziarului amintit din care fel de zburãtoare care se va ridica în aer mai ceva citez: „Marele avantaj al acestei maºini este cã ca o pasãre iar el va sta pe ia cãlare þinândo bine centrul de echilibru este situat în partea de jos, ân frâu” – le spunea mesicenilor adunaþi „la givan” ceea ce conferã aparatului o stabilitate uimitoare, în drumul mare, cãrturarul satului moº Todor lu împiedicând cãderea acestuia. Un alt avantaj este mierla. Pãi dacã aºa stã treaba, cum sã nu dea faptul cã, spre deosebire de alþi aviatori, Aurel oamenii ºi ultimul bãnuþ sã vadã o astfel de min- Vlaicu conduce avionul sãu cu ajutorul cârmei une. manuale. Deci, este nevoie doar de mâini, chiar ºi La acest eveniment unic, se anunþa venirea numai de o singurã mânã, în timp ce la celelalte la Vârºeþ ºi a locuitorilor din Oraviþa, Biserica Albã, construcþii trebuie folosite ºi mâinile ºi picioarele”. Panciova ba chiar ºi a locuitorilor satelor româneºti În încheiere corespondentul ziarului mult mai îndepãrtate de Vârºeþ. Werschetzer Gegirgsbote a notat: „Evenimentul Ziarul Werschetzer Gebirgsbote în numãrul senzaþional a atras un numãr enorm de oameni din din 28 iulie îl descrie pe Aurel Vlaicu ca „un avia- oraº ºi din împrejurime. Erau cca 14 – 15. 000 de tor român de renume mondial nãscut în Ungaria, spectatori. Pe timp frumos la ora 15 ºi 45 de fost membru decorat al Politehnicumului din minute, Aurel Vlaicu a urcat în avin ºi dupã o Budapesta, deþinãtor a douã locuri întâi ºi trei decolare extrem de reuºitã, dupã câteva secunde locuri doi la competiþia mondialã þinutã nu de mult se gãsea deja în aer, însoþit de aclamaþiile ºi salu- la Viena, la care a realizat record mondial în ateri- turile entuziasmate ale publicului. A zburat apoi în zarea pe þintã ºi coborâre forþatã”. Tot în acest ziar cercuri concentrice mari deasupra terenului de de prestigiu maºina de zburat a lui Aurel Vlaicu era lângã poligonul militar ºi s-a îndreptat cu o vitezã numitã „cea mai uºoarã, cea mai simetricã ºi cea furioasã înspre locul numit Vaºariºte (piaþã lb. mai originalã maºinã din lume”. sârbã), salutând publicul cu mâna stângã. Amãnunte referitoare la Aurel Vlaicu ºi Minunatul spectacol a durat 15 minute, dupã care mitingul sãu aerian de la Vârºeþ putem gãsi ºi în Aurel Vlaicu a aterizat, în timp ce spectatorii acla- numãrul 7 al ziarului amintit, din luna august, mau cu putere. Masele de spectatori care au pãs- apãrut cu patru zile înaitea desfãºurãrii planificate a trat o ordine exemplarã, l-au salutat cu însufleþire evenimentului, despre care relateazã cã „va intere- pe aviator. În faþa hangarului a fost salutat de sa nu numai publicul din Vârºeþ, ci ºi pe mulþi reprezentanþii cercuali, ocazie cu care copiii oameni din localitãþile din împrejurime, astfel cã Anuºca Cârje ºi Titus Imbroane i-au dat curajosului duminicã va aduce un numãr mare de persoane aviator, cu toatã afecþiunea, un minunat buchet de strãine dar ºi un spectacol deosebit de interesant, trandafiri. Din pãcate, la al doilea zbor s-a renunþat nemaivãzut aici pânã în prezent”. din cauza intemperiei care se apropia. . . În cin- Presa vremii relateazã cã cei mai interesaþi de stea aviatorului Aurel Vlaicu, la hotelul „Baros” sa mitingul lui Aurel Vlaicu au fost românii care îl con- prilejuit un banchet”. siderau un adevãrat erou naþional. Ani de zile, în urma acestui eveniment, sa Prima fanfarã româneascã de pe aceste povertit despre neânfricatul ºoim al Ardealului, meleaguri, fanfara din Coºtei a participat la inaugu- despre românul nostru care s-a apropiat de cer rarea evenimentului. mai mult ca oricine. Ce mândri erau de sine Tot în Werschetzer Gebirgsbote gãsim scris în românii acelor vremuri din Banatul de vest, iar ca numãrul care a apãrut duminicã dimineaþa în data respect faþã de bravul aviator, comuna Sãlciþa ºi-a de 11 august „Sperãm cã timpul va fi favorabil în botezat cãminul cultural „Aurel Vlaicu”, multe decursul executãrii acestui zbor de înãlþime, care mame si-au botezat pruncii Aurel, au apãrut strãzi va oferi publicului nostru multe învãþãturi. De în satele româneºti care îi purtau numele dar cei menþinerea ordinii, pe lângã poliþie, se va ocupa ºi mai mândri de sine, dintre toþi românii de pe aces- o formaþie de militari precum ºi o echipã de sal- te meleaguri erau acei români a cãror nume de vare formatã din pompieri. Din partea poliþiei s-a familie era ºi se pãstreazã ºi în prezent Vlaicu. ordonat ca circulaþia vehiculelor sã se desfãºoare Prof. Dr. Teodor GROZA DELACODRU

60 Stindard ªI NOI AM FOST LA ALBA IULIA SAU ZIUA DE DOLIU A BANATULUI ORFAN În data de 12 noembrie 1918 ziarul „Opinca” se creazã dificultãþi. De ce fac piedici ca delegaþii, adresa românilor bãnãþeni: „Dupã o mie ºi câteva reprezentanþii naþiunii române bãnãþene sã nu poatã sute de ani a venit ziua învierii! La Alba Iulia, unde participa la Alba Iulia? De ce asearã au fost oprite Mihai Viteazul s-a încoronat ca domn al tuturor peste 100 de persoane în gara Timiºorii pânã la orele românilor, acolo sã mergem cu mic cu mare, sã douã dupã miezul nopþii, ºi de ce din pãrþile Vârºeþu- hotãrâm soarta neamului. lui peste tot nu se dau legitimaþii de cãlãtorie din Redacþia noastrã a ºi înfãptuit alegerile dupã partea autoritãþilor sârbeºti?” porunca primitã de la Marele Sfat al Naþiunii Române Acelaºi ziar publicã în ziua urmãtoare sub semnã- din Arad. tura lui Ion Clopoþel: „La Vârºeþ ºi jur atât poporul cât Aleºi în adunãrile poporale þinute ieri 11/24 ºi fruntaºii care trebuiau sã plece la Alba Iulia, au fost noiembrie precum urmeazã: þinuþi cu vorba pânã vineri seara, 29 noembrie ºi 1) În cercul electoral Vârºeþ: Reprezentantul ofi- atunci iese treaba la ivealã cã legitimaþie de cãlãtorie cios, protopop Traian Oprea; aleºi: Dr. Petru Iºfan, la Alba nu se dã. ” Dr. Mihai Spãriosu, Patrichie Râmneanþu, Lazãr Graniþa cu Ardealul a fost foarte bine pãzitã de Ciuta, Ion Maleta; Garda Naþionalã: locotenent armata sârbeascã, în special punctul de trecere Valeriu Cârje; voluntar Tiberiu A. Râmneanþu. Bouþari unde au fost reþinuþi ºi batjocoriþi nulþi 2) În cercul electoral al Bisericii Albe: Dr. Aurel bãnãþeni din Vârºeþ ºi comunele adiacente. Cãlãtoria Novac, Toedor Petricã, Remus Bortoº, Sava Guþu, la Ardeal fiind interzisã de cãtre autoritãþile sârbeºti Victor Popovici. Garda Naþionalã: Dr. Titu Mãlai, de ocupaþie, dar entuziasmul Unirii a fost mult mai Stefan Rãchitovan. ” tare, visul românilor din toate timpurile e pe cale de Pe lângã centrele electorale amintite, alegeri s-au realizare. desfãºurat în încã douã centre electorale ºi anume Bãnãþenii noºtri la Alba Iulia au ajuns care cum au Uzdin ºi Panciova. putut, cu certificat, fãrã certificat, cu mandat fãrã La Uzdin au fost aleºi 9 delegaþi adicã 7 emisari ºi mandat cu credenþionale sau fãrã ele. Drept urmare, 2 reprezentanþi ai gãrzilor naþionale a cãror nume nu mulþi n-au mai fost cuprinºi în documentele oficiale figureazã nicãieri. Delegaþii sunt urmãtorii: Ioanichie ale Unirii, chiar dacã au fost prezenþi acolo în ziua de Neagoe, ªtefan Popa, Dr. D. Spãriosu, Dr. 1 decembrie. Suntem mândri cã delegaþia oficialã a Gheorghe Zãria, Adrian Suciu, Dr. Gheorghe Miclea românilor din Banatul iugoslav la Marea Adunare ºi Liviu Popescu. Naþionalã de la 1 Decembrie 1918 a fost constituitã Ziarul „Opinca” nu prezintã rezultatele din 51 de persoane din care 44 ca delegaþi ai cer- alegerilor de la Panciova, dar, se vehiculeazã ca aici curilor electorale ºi 7 ca deputaþi de drept. Delegaþia au fost nominalizate opt persoane. a fost foarte reprezentativã cuprinzând diverse clase De remarcat este faptul cã, consultând diferite ºi categorii sociale cum ar fi: 12 preoþi, 6 cadre surse se observã numeroase neconcordanþe cu didactice, 3 þãrani, 1 medic, 1 meseriaº sau munci- privire la numãrul delegaþilor din Banatul iugoslav tor, 4 comercianþi ºi funcþionari, 8 juriºti, 5 militari, care au luat parte la Marea Adunare Naþionalã de la despre 11 delegaþi nu se ºtie ce profesie au avut. Alba Iulia. Se pare cã datele au fost eronate În special ne mândrim cu delegaþii vârºeþeni sau intenþionat de cãtre cei care sau ocupat de buna din satele adiacente care au reprezentat cercul elec- organizare a delegaþilor pentru a se deplasa în sigu- toral Vârºeþ sau alte cercuri, a cãror legãmânt într-un ranþã la Alba Iulia. Pentru a amplifica dificultãþile ce stat unic este veºnic, aceleaºi sentimente ne leagã ºi stau în faþa istoricului în reconstruirea tabloului exact azi însã din pãcate situaþia geo-politicã este alta, dar al situaþiei, cercetãrile relevã cã dintre cei menþionaþi speranþa nu moare niciodatã. În acest context aºi de ziarul „Opinca” unii fie cã nu sau deplasat la Alba vrea sã-i amintesc pe: 1. Ioan Andreescu preot, del- Iulia, fie cã nu figureazã din motive bine cunoscute în egat titular din Voivodinþ; 2. Ioan Bãlan, supleant documentele ce ilustreazã desfãºurarea marelui Vârºeþ; 3. Gheorghe Borca þãran din Coºtei, participã eveniment de la 1 Decembrie 1918. cu regimentul sãu ca oºtean al Armatei Române; 4. Neconcordanþa cifrelor poate fi explicatã prin Valeriu Cârje locotenent, delegat titular Vârºeþ; 5. greutãþile întâmpinate de cãtre cei aleþi ºi voluntari sã Lazãr Ciuta delegat titular Vârºeþ; 6. Avram Corcea reprezinte dorinþa de unire a românilor, greutãþi preot ºi folclorist din Coºtei, membru în Marele Sfat datorate trupelor de ocupaþie sârbeºti. Mulþi delegaþi Naþional Român; 7. Ion Doban þãran din Coºtei, par- au fost efectiv opriþi sã se deplaseze, pentru aceasta ticipã din proprie iniþiativã; 8. Iosif Doban þãran din fiind nevoie de certificate de voiaj pe care evident nu Coºtei participã ca voluntar al regimentului „Avram le obþineau, alþii erau reþinuþi în gãri, garnizoane, Iancu”; 9. Pantelie Drãghici þãran din Coºtei, participã comune sau închisori. cu regimentul sãu „Alba Iulia”; 10. Tudor Iencea Ziarul arãdean „Românul” din 11/13 noembrie mãcelar din Coºtei, participã ca voluntar al Armatei 1918 relateazã: „Autoritãþile militare sârbeºti ne Române; 11. Dr. Avram Imbroane delegat titular din 61 Stindard Coºtei; 12. Axente Imbroane þãran din Coºtei, par- imentul sãu; 23. Chirilã Pãuþa comerciant din Coºtei, ticipã ca voluntar în Armata Românã fãrã a fi delegat; participã din proprie iniþiativã; 24. Ilie Penea din 13. Dr. Nicolae Imbroane din Coºtei, delegat; 14. Coºtei, participã din proprie iniþiativã; 25. Teodor Dr. Petru Iºfan din Vârºeþ, delegat titular; 15. Ioan Petricã preot din Voivodinþ, delegat supleant; 26. Maleta comerciant din Coºtei, delegat; 16. Cornel Iosif Pitã þãran din Coºtei, participã din proprie iniþia- Moise comerciant din Voivodinþ, reprezentant al cer- tivã; 27. Nicolae Raicu învãþãtor din Iablanca, delegat cului electoral; 17. Romulus Silviu Molin învãþãtor titular; 28. Sima Sau violinist din Coºtei, participã ca din Vârºeþ, delegat titular; 18. Ioan Neagoe frizer din voluntar; 29. Petru Sava þãran din Coºtei, participã ca Râtiºor, participã din proprie iniþiativã; 19. Traian M. voluntar în regimentul „Avram Iancu”; 30. Virgil Oprea protopop din tractul Vârºeþului, delegat de Voina din Vârºeþ, delegat. De atunci ºi pânã acum drept; 20. Ioan Panciovanu þãran din Coºtei, prezent visul lor nu s-a mai împlinit. Românii din Banatul de cu regimentul „Avram Iancu”; 21. Paul Pau-Papoe vest au fost vânduþi de cãtre fraþii lor. De atunci grefier, culegãtor, colecþionar ºi autor de cântece ºi aceastã palmã de pãmânt a devenit orfanã iar ziua de poezii populare din Mesiciu, participã ca voluntar al 1 Decembrie, zi de doliu pentru bãnãþenii care nu ºi- Armatei Române. În urma Marei Adunãri Naþionale, au meritat soarta. Noi, urmaºii lor, ne rugãm ºi Paul avea sã-i scrie pãrinþilor la Mesiciu o scrisoare zicem în continuare: foarte scurtã, concisã ºi plinã de durere : „Dragã tatã Fie-le þãrâna uºoarã ºi visul împlinit. . . Iar Tu am învins, dar n-am dobâgit nimic, io acasã nu mã popor mare, din Dacia cea veche, rãspunde cu mân- mãi întorc. ” Nici nu a mai venit în satul lui natal drie la toþi cei ce-þi vor cere moºtenirea Ta. niciodatã. A trãit ºi a murit în Haþeg, România. ; 22. Vichentie Pãsulã þãran din Jamul mic, prezent cu reg- Prof. Dr. Teodor GROZA DELACODRU Poezii de Prof. Dr. Teodor Groza Delacodru

SCRISOARE DIN ORFELINAT GURUNUL ÎMBÃTRÂNIT

Eu sunt de pretutindeni ca þara nu ma vrea Când gorunu-nbatrâneºte Sunt blestemat de soarta strain în casa mea Sa nu-l tai ca e pacat Un vorbitor de limba româna nu român Lasa-l sa moara-n picioare Îmi zic la care o viaþa le-am purtat doru-n sân. Ca un dac adevarat.

ªi-atunci ce-mi mai ramâne când fraþii nu ma vor Iar de cade de durere Þi mama se împaca cu gândurile lor Ca e pace ca-i razboi Ba mai rau,ia îmi cere sa uit ce sunt ºi-am fost Roaga-te sa doarma-n pace ªi sa-ncetez cu lupta ca n-are nici un rost, Fiindca-i unul dintre noi.

Sa ma las prada haitei care m-a cotropit Nu uita c-atunci pe vremuri Sa-mi vând limba ºi neamul din care-am provenit!? Când duºmanul l-a taiat ªi numele pe cruce sa-mi fie scris cu “ici”... Din samânþa lui cea sfânta Blestem,ºi din el mama sa nu te mai ridici. Alt gorun s-a ridicat,

Dar una-mi e credinþa ºi mare-i Dumnezeu E gorunul de-i zic frate Poate sa-ndur-odata ºi de suspinul meu, Dacii,fii codrului Atunci,de ai conºtiinþa macar cât face-un ban Pe care în vremuri grele Vei regreta amarnic ca m-ai lasat orfan. I-a primit la sânul lui.

62 Stindard

Dar, vai, azi dimineaþã, ascuipat în ceaºca de cafea, Dupã ce a consumat-o, fãrã grabã...

El, hoþul,nu e un om ca oricare... Niciodatã nu descide vreo uºã cu mâna, Niciodatã nu se descoperã în faþa morþilor, Nicidatã nu ºi-a iubit pãrinþii ºi strãmoºii, A uitat demult ºi de unde vine...

Col.(r.) Ion MÂRZAC RECUNOAªTERE Lui Nicolae Dabija Elogiu frunþii Ai scris psalmii dragostei...o ce minune O, frunte larga cât gradina Eutopiei De parcã ai fi rostit, la icoanã, orugãciune. îþi prevad, ºi þie, o primavara nemuritoare – Ai scris psalmii dragostei cu dor de Maria, Îmbrãþiºând, pur, în genunchi, poezia... la gândul acesta scânteietor îngerul mai adauga ºi o pace eterna cu Mefisto – Ai scris psalmii dragostei...oare-s de-ajuns? Inima ei poate mai vrea...ºi pentru Iisus. o, frunte larga cat gradina Eutopiei Ai scris psalmii dragostei, târându-te, pe brânci, acum, la ceas de iarna, Ori ca vulturul, cu gheara, cãþãrat pe stânci. doar iluziile, speranþele ºi erorile îþi mai þin de cald – spaimele ma împresoara ca pe fratele Nietzche. Vrednicul cuvânt

Hoþul Iubire, mi-i ultimul creºtin cuvânt De mã-ntrebaþi în prag de poartã – Cineva îmi furã Etern îmi e-ncrustat pe soartã, Poezia purã Iubitelor, pe piatra de mormânt – Din Naturã – Mister, mi-i altã vorbã scumpã, gravã, Ea îmi e averea, În sufletu-mi tãgãduitã niciodatã – Patima, puterea, Îþi dãrui, Paris, ºi ultima-mi sãgeatã Vis ºi aventurã – ªi vrednicul cuvânt din vreo gâlceavã. Îmi arunc privirea, Nostalgia infinitului Îmi întorc uimirea Înspre altã lume – Lui Giorgio de Chirico

Vorba mi-i albastrã, Pururi voi fi bântuit de nostalgia infinitului Inima-i sihastrã, ªi nu voi ºti niciodatã câte-mi sunt necuvintele Oarecare-un Nume. Hoþul ªi nu voi ºti niciodatã câte-mi fi-vor drumurile ªi nu voi ºti niciodatã cât îmi vor strãluci aripele, sfintele – HOÞUL Pururi voi fi bântuit de nostalgia infinitului El hoþul, n-are minte multã... ªi voi sãpa ne-mpãcat la rãdãcinile orei, Doar ochiul îi e mai ager ca al eretelui, ªi voi sãpa, ca Moise, la rãdãcinile muntelui, Doar mâna îi mai lungã ca a sculptorului, ªi voi sãpa, ca David, la rãdãcinile Adevãrului – Doar gândul îi e mai perfid ca al cobrei, Doar glasul îi e mai lacom înaintea procurorului.. Pururi voi fi bântuit de nostalgia infinitului El, hoþul, are doar vagi sentimente... ªi voi îngenunchia numai înaintea lui Dumnezeu, Dar, l-am vãzut ºi pe el, în staul, la teatru, ªi voi mãrturisi lumii dogoarea frumosului ºi binelui, Chiar am urcat, împreunã, treptele Universitãþii, ªi vã voi aºeza, la plecare, pe frunþi, chivãra dorului. 63 Stindard Cât de mâºav îþi joacã la zaruri Cãmaºa!

Cât de adânc agonizezi - matricid!

Lucia BIBARÞ Cât de sfâºietor,

Eu sunt Poezia! plecatã, smeritã aºtepþi. Mã deºir în fâºii Trezirea.Lor. de simþire ºi carne, Învierea.Ta. Scotocind între graniþele propriei Strâmbãtate dimensiuni. De câte ori Cu voluptate, uimire mã desprind serafic Cu încredere ºi fragilitate. de tine lumesc, De atâtea ori, ritmul profan Mã descopãr... de sub tâmplã, mã tulburã la fel de firesc, ªi - n gene înãlþarea glorios ºi mirabil mi - agaþã precum te descoperi rugãciunea cea strâmbã. Viu, Femeie, Mamã, Toate femeile din mine Soþie. Mã preschimb, Sunt Poezia. zilnic, într-o altã femeie. Îmi golesc inima de conþinut Iubita mea ºi-o reumplu dupã caz. Îmi potrivesc culoarea ochilor ºi a pletelor ...þarã! dupã marea în soare, Pe ce mâini unduirile dupã vânt, iar parfumul viclene, negândite dupã ploile de varã. ºi nesimþitoare ai încãput! Cu fiecare zi adaug misterului din mine Cât de hulpav tresãritoare umbre. Din imaterialitatea cãrora te sfâºie politic, se închipuie crisalidic, flãmânde - ca-ntr-un spectacol - de 3 arginþi! toate femeile din mine.

64 Stindard Poezii de Maria CHIRTOACÃ

Unire, sã-mi redai bunicii ! SCRISOARE DESCHISÃ

Unire, sã-mi redai bunicii Te iubesc, Moldovã doamnã, ªi anii-n care îi visam, Blând ºi ne-ntinat pãmânt, Vreau platã pentru prejudicii Te iubesc în limba noastrã Aduse-acestui paºnic neam! ªi-a lui ªtefan, domnul sfânt!

Sã-mi dai surâsul lor de vis, Mi-este dor sã-þi simt suflarea, Suspinul lor ca raza frântã, Mi-este dor sã te ascult, Parfumul blândului cais Sã colind prin codrii-þi veºnici Ce încã-n poartã se frãmântã! Ca ºi tatãl meu, demult.

Am plâns în urma unui tren Mi-este dor sã dorm sub ceru-þi Când nu i-am mai putut vedea, Rãsfãþat de-al tãu alean, C-o lege durã mã oprea Sã-l visez pe Eminescu Sã mai revãd al lor eden. ªi român ºi moldovean.

Le-am scris o vreme învãþând Precum Moise, cu toiagul Strãine litere sã fac Fã uscat din Prutul care ªi-am tot sperat sã-i vãd curând, A-mpãrþit cu lucii valuri Dar nu i-am mai vãzut un veac, Frontiere ºi hotare!

Cã Dumnezeu pe amândoi Pune-i pod de flori pe maluri, I-a dus cu El spre alte vãmi Fraþi cu fraþi, sub tricolor ªi L-am rugat în hohot: „Dã-mi Sã ne strângem iar în braþe Mãcar pe unul înapoi!” Încãrcaþi de-atâta dor!...

El a zâmbit cu bunãtate Sã uitãm de paºapoarte Ca-n faþa unui ram fragil. ªi uniþi cu Dumnezeu Iar eu, neºtiutor copil, Moldoveni, români, totuna, Nu-nþelegeam cã nu se poate. Paºnic sã trãim mereu!...

Dar uneori îi vãd în gând, CÂNTEC PENTRU „HORA UNIRII” Bãtrâni, bolnavi, cu pãrul nins, Cu braþul leneº tremurând Þie, Horã a Unirii, ªi cu obraz de dor aprins, Þie, zâna mea frumoasã Îþi închin aceste rânduri Îngenunchiaþi în rugãciuni Pentru toþi cei duºi de-acasã. M-aºteaptã poate-n lumea lor, Da-mbãtrânit de-atâta dor, ªi te rog sã-i þii ca fraþii Nu mai aºtept demult minuni, Pe români, sub tricolor, Aminteºte-le Carpaþii Te rog, Unire, pânã mor, Care plâng de dorul lor, Nu mã lãsa nemângâiatã: Dã-mi înapoi iubirea lor Aminteºte-le cã marea ªi þara care-a fost odatã! Cu ecoul sãu îi cheamã, Au copii aici ºi veºnic MOLDOVA Lãcrimeazã câte-o mamã.

Hai sã iubim mereu Moldova, Toate plâng de dorul celor Sã ne-ncãlzim la focul ei, Pribegiþi în þãri mai calde Sã n-aruncãm oriîncotrova Dupã glasul de sirenã Mireasma florilor de tei! Al preascumpelor smaralde.

ªi cât în noi Moldovã-i încã ªi orinde-ar fi în lume ªi toamne lungi ºi frunze-n vânt, De-alte zãri ademeniþi, Hai sã ne facem flori de stâncã, Þine-i tu, Horã-a Unirii, La Eminescu pe mormânt! Pe românii toþi, uniþi!

Aºa, în serile albastre, Nu-i lãsa sã se tot piardã Ne strângem, fraþi întru cuvânt, Lebede pe lucii ape, Prin mierea poeziei noastre. Þine-i tu, Horã-a Unirii, Sã veºnicim acest pãmânt! Þine-i pe români aproape!...

65 Stindard blocurile vecine unde apãruserã crãpãturi apãruserã ºi în blocul nostru dar erau repede astupate evident s-au fãcut reclamaþii urmate de controale pe timpul cãrora tusea înceta fapta incriminatã nu se putea pune în evidenþã s-a trecut la monitorizare când se producea ziua se tuºea noaptea când se producea noaptea se tuºea ziua când s-a hotãrât sã se monitorizeze ºi ziua ºi noaptea primãvara a trecut ºi a dispãrut ºi tusea

Col.(r) Constantin Butunoi când îmbãtrânesc poeþii

Anonimat când îmbãtrânesc poeþii valuri de tristeþe pentru frumoasa dau nãvalã în oraº de la volanul unui audi nou se ofilesc florile viaþa începe când iar frunzele cad cadranul aratã douã sute nebãgate-n seamã energia globului între soare ºi lunã pare adunatã în pântecul nicio diferenþã elegantului vehicol nu se mai ºtie nu-i rãmâne decât când e zi cu tandre mângâieri ºi când e noapte precum într-o idilã nevinovatã zâmbetul femeilor sã dispunã de ea prinde ruginã ce bine îþi ºade cuvintele frumoase nimicurile ce se vãd sunt avortate în stânga ºi în dreapta din pasiuni ºi emoþii niºte bieþi pietoni fãrã importanþã se alege praful sã nu ratezi autostrada pe care bolidul sã-ºi consume puterea ºi pe tine sã te scoatã din anonimat pomul interzis blocul tusei adam ºi eva dupã biblie zis s-au înfruptat din pomul interzis venise indispus la terasã fapta necugetatã ºi nedemnã numai dupã îndelungate chestionãri o prevãzuse ºarpele în schemã ne-a deºirat incredibila poveste pentru cel de sus asta n-a contat povestea blocului cu tuse de unde se mutase ºi fiecare a fost gãsit vinovat nu se ºtie cum ºi de unde a apãrut tusea s-au trezit pe pãmânt unii presupun cã au adus-o cei care lipsiþi de girul sfânt s-au întors din occident sã nu zicã cã au venit cu mâna goalã acum nu mai este nevoie de ºarpe dar s-a rãspândit ca o molimã se mãnâncã la greu poame coapte poate unii erau rãciþi poate aveau gripã ºi-au fãcut edenul lor bronºite sau viroze alþii de-a dracului odatã cu scurgerea anilor chipurile sã nu se lase mai prejos tusea se transmitea de la apartament la apartament când le-am cerut cu intensitate sporitã de se clãtina tot blocul câteva mere cu împrumut se tuºea de-a valma tineri ºi bãtrâni femei ºi bãrbaþi câteva coji mi-au servit ce faceþi bã strigau vecinii vreþi sã-l dãrâmaþi dupã ce îndelung s-au sfãtuit dacã nu l-au dãrâmat cei cu climele cu termotecile nu ne putem permite sã facem risipã cum o sã-l dãrâmãm cu tusea cu poamele pentru care am cãzut în ispitã noi îl aranjãm mai bine în fundaþie încercaþi altã datã s-a îngroºat gluma când au început sã se clatine poate o fi o recoltã mai bogatã 66 Stindard

`naintea mea purtaþi pe valul vremii - sã-mi spuneþi: ce, pe lume, are rost?!

aº vrea sã îmi aduc aminte, tatã, tot ce în sânge enigmatic port: poate-un cuvânt din dacã, ori, mai bine, poate vreun dor de cel care am fost!...

în amintirea dragilor pierduþi Moºii de toamnã Carina A. IENÃªEL „Caracterul unui om copilãrie se formeazã în generaþii ºi se transmite genetic.” se iscã iar scandal prin jucãrii, Platon cã toate vor sã-þi aminteºti de ele ºi ziua-i scurtã, jocurile-s mii - culorile se-amestecã întruna, trebãluieºti prin clipe-atât de grele... dând curcubeie unei lumi de foc, îmi ard adânc în oase ºi în vene cã-i important pentru un pui de dor ºi aruncã cu descântec de noroc; sã facã tot ce-i stã azi în putinþã; ca sã transforme primãvara-n rod se-nnoadã iar lumina cu mirare, are nevoie doar de inocenþã! se-ncing iar sufletele bine-n jar, tu, pui de om, întreg semn de-ntrebare, cã le aºteptã zeci de seri amare de unde-þi iei în fiecare zi ºi toamne-nveºnicite în zadar; surâsul plin de bucurie?!... oare îl þii ascuns în lãzi cu jucãrii? îmi e tristeþe-n zâmbete ºi-n gânduri ºi mi-e frumos, cã ard mocnit iubiri ori, poate, þi-l dau albinele ce-n zbor purtate-n ani, în gene ºi-n priviri presarã peste tine stropi de soare? de dragii mei ce-apar ades în visuri... din ce þinuturi fãrã niciun nor aduci în lumea mea numai culoare? se-amestecã culorile prin umbrã, se-mbinã dorurile cu lumini mã uit la tine ºi se-opreºte timpul, furate doar în nopþile cu lunã – mirându-se ºi el de câte-mi spui; amprente certe pentru amintiri... cu cel mai dulce glas se-mbracã vântul, ducându-þi vorbele pe-aripa lui... liniºte…

In memoriam ascultã: tatãlui meu dimineaþa îºi întinde braþele spre cer cu lenea unui lup îndrãgostit de lunã!... aº vrea sã-þi semãn întru totul, tatã!... sã-mi fie ochii verzi, smarald curat, ascultã: surâsu-ntipãrit pe chipul palid - tãcut bat zorii-n porþi de ger, chiar de mi-e drumul peste culmi uitat... pânã în suflet sã-mi pãtrundã!... aº vrea sã-mi altoiesc în suflet, tatã, ascultã: felul tãu bun de-a fi, în veci, cu toþi se risipeºte întunericul încet ºi sã mã bucur pentru fiecare... ºi gândul pare-o scamã de luminã!... ºi sã le spun mereu, din suflet: „poþi!” ascultã: aº vrea s-adãst pe-o margine de cântec mi se preface sângele în dor cu tine, cu ai tãi, cu toþi ce-au fost ºi arde molcom - jar fãrã de vinã!... 67 Stindard

Pasiune

Roua trupului cântã în stropi de luminã Bucuria de a fi pereche. Dealuri de fericire renasc în sfârcuri roºiatice... Degete curioase netezesc înfiorata piele Cãlãtorind spre puncte cardinale extreme...

Cristian MLADIN Guri înfometate muºcã din fructele nopþii. Miros de mosc sãlbatic inundã încãperea Rapsodie bezmeticã ªi întunericul geme de ºoapte. Umbre de fantastice animale danseazã pe pereþi. Plânge vinu-n struguri Poverile tãcutelor clipe topesc nostima pudoare. De lenea atavicã a îmblânzitorului de fructe... Alege sã joace arºice cu sâmburii, Lupi electrici cutreierã vertebrele, La apus de lunã plinã. Dar spinii rãsãritului sfâºie sunetele alcovului. Iminenta plecare grãbeºte finalul mesaj, Rãmân în gâtul vinului ºi sâmburii, Rotunde momente croiesc amintiri. Cenzurând bezmetice dialoguri cu vântul. Politica se face ºi-n struguri Trezirea din vis aleargã prin noi... Aici,ca ºi pe întreg pãmântul. Gânduri în noapte Se sapã clandestine tunele. Sub cerga de umede frunze, Umbrele prelungi ale lunii... Arici miºunând dupã gâze, Fantastice desene rupestre, Înþeapã norii ce plâng pe castele. Proiecþii de vise, Ce iau forma oamenilor Miresme de coº fumegând... Dinlãuntrul caselor ostenite... Semnale de albi indieni, Ce-nvaþã sã scrie Joaca vântului izbeºte-n ferestre... Definiþiile frigului. Senzaþia de spaimã e cronicã! Declaraþie Rãzboi tãcut între universuri paralele. Miros de supremaþie totalã... Doar în ºoaptã Vin spre tine... Actori de duzinã Mã divid absurd, Voind a convinge, Tinzând spre dragoste. Cu orice chip a învinge Tot ceea ce-avem mai de soi! Cât de departe pot alerga, ...... Tot n-ar fi destul În hãul negru ºi mut, Sã mã pot nega..... Sãlbatice sunt fiare- strigoi.... Sãtulã e lumea de voi! Curat de iubire în suflet! Minunata reþetã de a fi al tãu, Prefaceþi-vã toate în lut! Din nou ºi din nou.... Un tunet strãbate înaltul, Pânã când? Vestind electricul ºoc... Pânã când ne vom contopi O,vino iar ploaie ,ca gândul, Etern.... Sã speli mai curând acest loc! 68 Stindard Strada mea

Strada mea este plinã de magazine second-hand Existã doar o librãrie în colþ, o alimentarã, un coafor ºi un magazin de covoare, În rest doar zdrenþe-zdrenþe-zdrenþe: poºete vechi, pantofi uzaþi, eºarfe multicolore, jucãrii de pluº scãmoºate de joaca copiilor, fuste ºifonate ºi cãmãºi subþiate de atâtea spãlãri, curele crãpate, ªi un uriaº miros greu-înþepãtor de stãtut cu Dero ºi dezinfectant care te Întâmpinã ºi persistã sufocant în încãperi. Monica Rodica IACOB Am intrat ºi eu Dintr-unul am cumpãrat o poºetã la câþiva lei, din altul o rochiþã la câþiva lei, în altul o fustã la câþiva lei din altul o fustã de câþiva lei, în altul o eºarfã de câþiva bani, deoarece nu aveam un leu. La magazinul de covoare trebuie sã te ºtergi pe picioare chiar de la intrare, pe un covoraº maro sintetic, acolo pe lângã covoare mai existã ºi perdele, nasturi, panglici, dar toate sun nou-nouþe, iar în magazin miroase a nou-nouþ. La alimentarã nu prea intrã nimeni fiind prea scump, Bine cã mai existã o librãrie pe strada mea, chiar dacã sunt prea scumpe cãrþile, totuºi existã la intrare o ladã din lemn, ca un butoi unde sunt adunate o grãmadã de cãrþi la preþ redus, chiar douã la preþ de una, dar toatã lumea nu se înghesuie doar câte unul apoi, bate vântul. Însã la second-handuri se cumpãrã în draci, toþi iasã cu plasele pline, parcã ar fi un parastas al sãrãciei pe strada mea, numitã dupã poetul nepereche. Într-adevãr nu mai are pereche parcã toate „secãndurile” din oraºul meu s-u vorbit sã se mute pe strada mea numitã Mihai Eminescu. La coaforul de pe strada mea merg sã-mi aranjez pãrul, sã-l vopsesc în ce culori vreau, ultima datã m-am hotãrât sã-l tund scurt, deoarece am vãzut la TV un anunþ cã o asociaþie face meºe, pentru femeile care au cancer ºi atunci pe loc m-am hotãrât a doua zi sã merg sã-l donez. Coafeza s-a mirat când i-am spus, încã era sã scape piaptãnul ºi foarfecele din mânã, apoi mi-a împletit pãrul într-o coadã lungã, l-a legat cu o gumiþã elasticã roºie, ca la zarzavaturi sã nu se desfacã ºi l-a tãiat, dar n-a mai vorbit cu mine o vreme, de obicei fãceam conversaþie, adicã bârfe de cartier. La final mi-a spus cã-mi stã bine Apoi ne-am salutat ºi am ieºit pe strada mea, unde mirosul gazelor de eºapament al maºinilot se învãluie cu cel al second-handurilor, încât bietul poet dacã trãia ar fi cãzut nãuc de atâta parfum chiar în mijlocul strãzii. 69 Stindard

REABILITAREA SENTIMENTULUI DE ÞARÃ

Aºa cum obiºnuim, în fiecare ne stabilim obiective, evaluãm perspec- tivele, ne asumãm alte programe ºi alte eforturi. În actuala perioadã, în Anul Centenarului Marii Uniri, unul dintre obiectivele prioritare ar trebui sã fie, în opinia mea, redobândirea ºi consolidarea sentimentului de þarã. Un distins ziarist avertiza asupra acestui obiectiv, denumit chiar aºa, ”reabilitarea sentimentului de þarã”. Personal îl susþin ºi-l accept ca atare. Ar fi cazul sã ne oprim cu terfelirea prin noi înºine, cu ponegrirea noastrã ca naþiune, ca popor ºi þarã. Sã ne oprim din interpretarea denigratoare a isto- Col.(r) Gheorghe CIREAP riei ºi a sentimentului de patriotism. A fost destul! Mai bine sã încercãm, cu toþii, o corectare a propriei mentalitãþi. Noi, cu bune ºi rele, suntem o þarã. Avem o þarã, în realitate, nu doar în pretenþii ori în vise. Ea nu este prea bogatã, dar nici prea sãracã. Nu este prea mare, dar nici prea micã. Este o þarã ce dãinuie de mii de ani, aºezatã de Dumnezeu în centrul Europei, adicã în mijlocul civilizaþiei. Faþã de ea avem obligaþii multe, inclusiv sentimentale. Cât nu este prea târziu, sã reînvãþãm a ne iubi þara, în mod natural ºi firesc. Nu din oportunism. Nu în chip teatral, formal ºi superficial. Nu la zile mari, ci în fiecare zi. Eventual sã învãþãm, de la alþii, cât de mult fac ei în numele sentimentului cã aparþin unei þãri. Aºa cum spunea acelaºi distins ziarist, ar fi cazul sã ne desprindem de pãmânt ºi sã privim þara de la înãlþime. Sã încercãm introducerea în subconºtient a imaginii þãrii, în ansamblul ei, a conturului rotund, a arcului de munþi româneºti, a Dunãrii ºi a Mãrii Negre, a tot ceea ce, la un loc, formeazã þara. Sã ne ducem copii sã vadã mãnãstirile din Moldova, zidurile cetãþii din Alba-Iulia, portul Constanþa ºi mormântul lui Avram Iancu. Sentimentul de þarã sã-l asociem cu cel de proprietate. Pentru cã þara ne aparþine. Este a noastrã, a cetãþenilor români. Ne aparþine, în mod categoric, dar nu în sensul direct sau în cel vulgar. Nu în sensul de proprietate privatã, în sensul cã fiecare îºi rupe o halcã ºi o devoreazã. Este a noastrã în sensul cã ea ne identificã, ne personalizeazã ºi ne poate crea o stare de confort material ºi sentimental. Prin ea suntem ºi noi cineva. Putem purta un nume comun, identic cu unul propriu, de Þarã. Din pãcate, prea mulþi exagereazã tocmai sensul privat al proprietãþii, atunci când este vorba despre þarã, în numele angelizãrii acestui tip de proprietate. Poate prea mulþi se gândesc la hãlci. Se gândesc cum sã ia halca, lacul, pãdurea ºi sã plece cu ele aiurea, sã le foloseascã de unul singur, ascuns în umbra tend- inþelor de globalizare, aºa cum alþii se ascundeau în umbra „proprietãþii întregului popor”. În relaþiile cu þara trebuie sã avem sentimente normale. Nici angelizare, nici satanizare. Aici nu-ºi au loc nici actele de aroganþã, nici sentimentul cã þara ar fi jucãria cuiva. Þara trebuie sã fie deasupra tuturor. Ca o metarealitate, un dat pentru veºnicia celor care o compun ºi îi înþeleg corect sensul. Ea nu este ficþi- une ºi nici abstracþie filosoficã. Este ceva palpabil, dar este ºi un sentiment. Acest adevãr are valabilitate pentru toþi, deopotrivã, pentru manageri ºi pentru muncitori, pentru oficiali ºi pentru simpli cetãþeni, pentru cei tineri ºi pentru cei bãtrâni, pentru cei îmbogãþiþi ºi pentru cei încã sãraci. Aºadar, este de dorit sã ne propunem recuperarea sentimentului cã noi nu suntem atomi în univers, ci cetãþeni într-o þarã. Cu drepturi ºi cu obligaþii. Globalizarea este realã, dar nici þara nu este ficþiune. Cu ea nu avem voie sã ne jucãm ºi nici sã facem târguri. Ea este a noastrã, una pentru toþi ºi indivizibilã. Cel puþin aºa resimt cei care s-au lãsat pãtrunºi de sentimentul de þarã. Aºa gândesc eu în preajma marii sãrbãtori a Unirii. Iar, pentru confirmare adaug câteva catrene inspi- rate de acest eveniment unic pentru poporul meu ºi pentru Þara mea : VEªTI … PE SURSE SESIZARE La centenarul unei… Mari Uniri Cã nu suntem …aliniaþi Ne vrem uniþi, în cuget ºi-n simþiri Accept c-ar fi în legea firii Dar, se vor strãdui niºte confraþi Dar, suntem mult prea dezbinaþi Sã ne mai þinã, încã… dezbinaþi ! În anul mare, al… Unirii !

APEL LA PRAGMATISM ÎNTREBARE RETORICÃ Sunt bune ºi… poteci de flori, Deºi cunosc ce-i supãrarea Parade, hore sau scrisori Desfid, ºi cearta, ºi ocara. Dar, nu ne va uni parada Dar, cum rãspund la întrebarea: Cum ne-ar lega …autostrada ! De ce-i atât de micã þara ? 70 Stindard Oaspeþi ai revistei Stindard Bace Toghiere la vînãtoare

Srg.(r) Toghiere Miculaia Lupului În fiecare sarã cînd viniau vacile dî la nimaº, iera musai ºi stãm în uliþã ca ºi pãzîm prunii ca ºi nu-i rupã, cã sã scãrpãnau dã iei. Amu, aviau a’ noºchi grije cã-i înfoºoliau, dîpã ce-i puniau în pãmînt, cu crenji dã Înt-una dîn seri, ca dã obicei, ochii vo doauã, tri clipe, º-o rãghicat spini. Da’ ºchii cum îi, marha-i ieram tãþ’ în colþu’ uliþîî, aghicã vecinii clopu’ uºooor, cu doauã jejichie, l-o tãt marhã! Omu’ dacã vria ºi ºi noi, pruncii, inghi-o fost moarã pã dat cîtã ciafã, o scos dîn jeb cîrpa, s-o beie rãchie tria’ ºi aibe grije dã vremuri, aºchieptam ºi vie vacile. ºchiers pã frunchie, cã iera asudat º-o pomi. Asta încã nu iera o treabã Porcii vinisãrã dã jumatat’ dã cias. zîs: -“Apãi drajii ’mnei cei dã buni, una Tãchie ierau bunie, înafarã d-aceia cã ºi cu una fac doauã, tãt aºe ºighiam la gria. Mai rãu iera cînd trãbuia la cii dã pãstã drum dã moarã li-or uliþã înt-o sarã, cînd iaca s-o apropiet ºi-nvãþãm purceii la purcar. Nie scos porcii uºia dî la ocol, dîn þîþîni. dã noi cu birja Miculaia Lupului! O apuca groaza cînd s-apropia –“O fi beria la halbã rece la birt ºi oprit, s-o dat jos, ni-o dat biniaþã, s-o sara ºi baga purcariu porci-n multã, da’ nu tria’ ºi uiþ’ dã rînduielile aºeat lîngã noi pã laviþã ºi ni-o între- sat. Noi aºchieptam ciurda în gospodîreºchi, nu?”, o zîs nu ºchiu bat: -”Mã! N-aþ’ mînca voi carnie dã marjinia satului, cã pîn-acoalia îi care dîntrã vecini, dîpã care iaca cinie iepure? Da’ o zamã dã fãþan, hî?” La aducia purcaru’. Sã bãgau apoi ce o mai adãogat! care io, Mitru, Ghiorghie ºi Ilie am -“Cu puºca sacã la pãdure ºi nu rãspuns înt-on glas: “Da cum nu?”. în sat, fiecare porc pã uliþa lui. meri niciodatã!” – o zîs bace –“Apu dacã-i aºe, voi aveþ’ ºi fiþ’ ªchia iel, bãsamã, cã îi aºchiep- Toghiere uitîndu-sã luuung dîpã gonacii mniei mînie diminiaþã. Tachie tat acasã cu uºia dî la ocol Nicuºor a’ lu’ Miculaia Lupului, pãdu- bunã” – o zîs Miculaia Lupului ºi dãschisã ºi cu mîncaria pregã- rar dîn tatã-n prunc, ci-o trecut vîjîind duuus o fost, cu birje cu tãt. Noi, cii chitã. Vez’, cã dac-ajunsãi aci p-îngã noi, încãlecat fiind p-o biþoaglã prezenþ’în perimetru am rãmas cu nu poci face ºi nu zîc cum nie Ucraina verghie. -“Fain’ ficior Nicuºor, gurile cãscachie ca la ghinþarãº ºi cu da’ ºi bun pãdurar. Tãt îi tatî-so-n gîndu’ la zãmuri ºi friptanii, uitîndu- tãt mniram noi, pruncii, cînd tãlpi” – o zîs vecinu’ Mitru, scoþînd nie dîpã Miculaia Lupului. Aprig om ieram mici, dî ce o vecinã dîn rotocoale maaari dã fum dîn gurã, cã cu tãþ’ a lui! Nici în zîua dã astîz’ nu capãtu’ uliþîî tãt a doaua zî strî- duhãnia vorbind, sau vorbia duhãnind, ºchi nimia d-inghie i sã traje ciufala dã ga cîtã bãrbat: -”Iarã n-ai gãsît nici nu ºchiu cum ºi zîc iexact. –“Mã, “a Lupului”. Alþîî zîc cã bunu-so ar fi asarã casa, porcule? N-ai rãchie oamini buni! Mai þînieþ’ voi minchie muºcat on lup. Iel pã lup, nu lupu’ pã acasã, numa’ tria’ ºi meri la ci-am pãþît cu tatî-so cînd ni-am dus iel. birt?” Binie cã porcii nu beu mai an cu iel la vînãtoare”? o-ntreabat vecinu’ Ilie asîstenþa. -“Cum ºi poþ’ Visuri, broghieli ºi vînãtoaria rãchie, cã cinie i-ar mai puchia uita aºe o pãþanie?”, o zîs vecinu’ A?e stînd treburile, dã urjenþã ni- dãschilini. Ghiorghie, rîzînd uºor în barbã. Noi, am bãgat în ocoale, am cinat în mare ªi iac-aºe, fujiam p-îngã pur- pruncii, curioºi ca dã obicei, atît-am vitezîie ºi ni-am culcat. Ce mai, nu-i dã cei pînã acasã ca ºi-i învãþãm aºchiepat! N-o mai putut scãpa dã noi glumã, trãbuia ºi fim hoghiniþ’ p-a drumu’. Da’ nu tãtdauna bace Toghiere pînã nu ni-o povestit ce doaua zî! Noapchia aceia n-o trecut reuºiam dîn prima, cã sã mai s-o-ntîmplat la vînãtoare. uºor. Numa-n visuri ºi broghieli, cam luau ºi cu alþîî în altã direcþîie. Cu vacile bãgachie-n iºtãlauã, aºe: sã fãcia cã ieram tãþ la vînãtoare, mulsã, hãrãnichie ºi ciorsãlichie, noi cu Miculaia Lupului în frunchie. Tãþ’ Noroc cã-i feºchiam cu farbã tãþ’ ni-am aºezat pã laviþ’, la uliþã. ieram cãlãri. Pã lîngã noi amiºunau verghie pã spachie, ca ºi-i Începia povestia! Aºe cã, uochi ºi ure- suchie dã iepuri. Noi, cu puºchile la puchiem cunoaºchie. chi! Bace Toghiere, dîpã ci-o închis uochi, trãjiam dîpã ei, da’ cum îi nime- 71 Stindard riam cum sã ºi fãceu arici. Caii cãlcau la cãldaria dîn marjinia satului. Iac-aºe, Vecina lu’ Miculaie pã ei ºi ºchiopau. Ni-am dat jos dîpã aºezaþ’ la masa dã su’ nuc, beiam Mã oamini buni! Doarã nu cai º-am asmuþat cînii dîpã iepuri. rãchie ºi trãjam concluzîi. Ba cã o bãtut creghieþ’ cã s-o gãtat cu binie zîua. Ce Cînd culu, ni-am dat sama c-aviam vîntu’ dî cîtã noi înculu ºi vînatu’ ni-o creghieþ’ cã s-o întîmplat la on cîni surz’, noi îi asmuþam înculu ei sîmþît, ba cã o fost pria cald afarã ºi moment dat? N-am apucat ºi ºchier- viniau încoaci. Mai înculu, o animalile s-or ascuns pîn cele mai jem cu pitã binie blighile ºi ºi bem iepuroaicã fãta ºi iepurile sã vãita dã adînci cotroave, ba c-am vorbit noi liniºchiþ’ doauã ieji dã vin, cã iaca s-o inimã. Nu ºchiu care dîntrã noi strîga: pria tare, trãbuia ºi fãcem numa’ sem- bagat pã uºia dî la ocol vecina lu’ -“Mããã! Aiºchia vorbãsc, mããã!” nie... No, fel ºi fel dã concluzîi. Eh, da’ Miculaie dã pãstã drum, jghierînd cît o On ursoc fujia dã mînca pãmîntu’. trecia rãchia ca-n foc! Dî la o vreme þînia gura cam aºe: -“Mããã! Sãriþ’ c-o Mitru-l þînia dã coadã, nu vreia ºi-l iacã-to ºi pã muieria lu’ Miculaie! Vinia murit Fiþcou, mããã!” Noi la masã am schepe. Mai înculu, la marjinia pãdurii cu laboºa cu tocanã dã ciuperci numa’ înghieþat, batãr cã iera cald afarã. Gata subt on pom, Ilie c-on iepuroc în rîzînd. No, ca o gazdã primitoare. Ni- iera baiu’! Fiþcou dispãrusã! Io, mai spachie strîga: “d-inghie nici nu chie am pus cîtã doauã cãuci fiecare. Da’, militãros dîn fire, am ordonat scurt: - gînghieºchi, d-aculu sere iepurile, cînd ºi ni-apucãm dã mîncat, numa’ l- “adunarea în ogriadã. La gunoi fuga mããã!” În pom – plin dã iepuri. Apoi am auzît pã Mitru cã zîce: -“Mã! maaarº!” Drajii mniei cei dã buni! Cu ce ºi vez’? Ghiorghie fujia dîpã doi Dacã-s otrãvicioasã ciupercile? Haidaþ’ jejichile-n gîrchienie jemiam lîngã iepuri d-odatã ºi-i pringhia p-amîndoi. ºi-i dãm întîi la cîinie ºi mînce!”. Aºe gunoi ºi numa’ ce zburau ciupercile No, asta li-o-ntrecut pã tãchie! Binie cã am ºi fãcut! dîn noi. Binie cã s-o trezît, la on alt m-am trezît, cã cinie mai ºchi ce mai Mînca Fiþcou cînile dã sã linja pã moment dat, unu’ dîntrã noi º-o-ntre- visam. Tãt ieram ud. Eh, nu-i uºor la bot, aºe iera dã bunã tocana. Numa’ bat-o pã vecina lu’ Miculaie: -“Mããã! vînãtoare, nu? binie o trecut ºi a patra jumachie dã Da cum o murit Fi?cou?”. La care ceia A doaua zî, cu noapchia-n cap, rãchie. D-amu puchiam mînca o rãspuns: -“L-o cãlcat on trãctor în Miculaia Lupului ni-o luat pã tãþ’ d- liniºchiþ’. Fiþcou sã hoghinia liniºchit la uliþã, mããã!”. No, atunci ºi vez’ nervi! acasã, cu cocia, ºi - numa’ cîtã pãdure! umbrã, noi poftã dã mîncare aviam ºi Miculaie o-nceput ºi fugã dîpã vecinã Buntuzît-am pîn grãu vo cîchieva cia- pã obloc numa’ ce cînta picapu’ pus ca º-o prindã ca º-o pãruiascã. Vecinii suri – nimica. Horjit-am pîn pãdure, dã muierea lu’ Miculaie. Dã tocanã ce mei strîgau: -“pringhi-o, mããã!”; - doarã–doarã s-a ivi ceva – nimica. ºi vã spun, o bunãtachie. Dã altfel ni-o “apuc-o dã chici”; -“afumã-i vo doauã Luat-am pîn înconjurare pãduricia d- ºi spus muieria lu’ Miculaie cum o la obraznicã”… No, care cum ºi care îngã bisericuþa dîn pãdure (dîntrã fãcut-o: ce! Greu o scãpat sãraca, cred cã ºi-n Sînchia Mare ºi ªupreuº, 1. ciupercile binie curþachie, li-o zîua dã astîz’ nu ºchi cum îi cu puch- jughieþu’Arad) – nimica. Rezultat = spãlat, li-o tãiet felii subþîri ºi li-o pus inþã ºi dai dã bai cînd vrei ºi faci on zero. Pã lîngã tãchie aºchia nu ºi stãm înt-o laboºe cu oleac’ dã sare, morari, binie. liniºchiþ’, n-am avut ce face º-am sco- petrenjel mînînþãlit ºi oloi. O lãsat apoi Pînã la urmã o fost musai ºi mai bem ciorît c-o bîtã lungã on cuibari dã ºi fiarbã cuptuºit adãugînd nu multã o jumãtachie dã rãchie, ca ºi ni-e albinie sãlbachice dîn torumbu’ biser- apã, pînã o scãzut; revenim la stomace o zîs Miculaie. icuþîî, doarã–doarã a cura ceva 2. în altã lãboºiþã o fãcut sosu’ ºi Pãcat dã tocanã! Cînile sãracu’ barem o mniere, barem atîta cît ºi ni-e unjem anume în felu’ aista: o tãiet ciapã murit sãtul. Ce ºi-i faci? N-ai ce-i face! fiecare cît-o strîjauã dã pitã. No, atun- mînînþãl º-o prãjit-o, apoi o adãugat Iaca º-a lua Miculaia on cãþãlu? la care i- ci ºi vez’ spaimã! Cînd s-or scoborît fãnina mai lãsînd rînduiala la prãjit cam a punie nume tãt Fiþcou. dîn cuib niºchie albinie, aºe mari, cam cît numeri pîn’ la ºaizãci, dã doauã ori. Iac-aºe, n-am avut noroc ºi cît plesîle dî la briºca mia ºi s-or þîpat Apoi o adãugat apã ºi piperiu lasînd amniroasã a friptanie în sara aceie la noi la noi ca ºi cîinii, ºi vez’ apoi fugã! tãtu’ la foc cam cît numeri pîn’ la pã uliþã, da’ nici dã tocana dã ciuperci Noroc c-aviam tãþ’ în picioare teniºi ºaizãci dã zece ori. Iera ºi uit – tria ºi nu ni-o fost haznã, c-aºei în viaþã: noi ”Pionier”, cã altfel nu ºchiu cum scã- amesteci una-ntruna. Dîpã ce s-o rãcit înt-on fel le ginghim ºi în alt fel le pam. Cred cã nie mîncau, nu altã! Eh, sosu’, în podrum la rãcoare, musai ºi broghim. În încheiere io atîta mai iac-aºe o trecut zîulica. pui cîchieva frunzã dã petrenjel adaog, nu uitaþ cã viaþa-i frumoasã da- mînînþãlit. i scurtã, aºe cã ascultaþ’ ºi veghieþ’!”. Tocana dã ciuperci 3. în sfîrºit, pãstã tocana dã ciuper- Amu, cum ºi chie-ntorci acasã cu ci binie scãzutã puniem sosu’ ºi dîpã Dicþionar: nimaº – pãºune; coada-ntrã picioare, ca ºi cînile? cel mult on clocot o luãm dî pã înfoºoleau – înfãºurau; ciurdã – turmã; Noroc cã i-o vinit lu’ Miculaia Lupului ºpohert. dãschilini – alege; feºchiam – o idee nãstruºnicã. ‘Om culeje ciuper- Iac-aºe o pregãchit tocana vopseam; farbã – culoare; ciorsãlichie ci dî pã nimaº! Zîs ºi fãcut! Cu strãiþîle muierea lu’ Miculaia Lupului. Da’, – periate; birje – un fel de caleaºcã pe plinie dã ciuperci ni-am bãgat în sat dîpã ce ni-o pus în blighie, n-o uitat ºi douã roþi; biniaþã – salut; fãþan – fazan; victorioºi. Ca ºi nu nie-ntrebe nime dã le împãnezã aºe, artistic, roatã pã mar- broghialã – coºmar; buntuzît – cãutat; pradã, Miculaie mîna caii la trap. Nu jimi, cu jumerã strîjelachie, fripchie, horjit – strigat; scociorît – cotrobãit; ni-am oprit pînã la iel înenchia cãputu- dîn clisã. N-o lipsît alãturia ºelata dã torumb – turn; plesîle – mîner; cotrov lui. O bãgat cocia-n ocol º-apoi o pãrãdãici ºi binienþãles pita proaspãt – galerie; cãucã – polonic; cuptuºit – tunat cîtã muiere: -“fãnie-o tocanã dã coaptã-n cuptor, albã ºi puhavã. La înãbuºit; puhabã – umflatã; gîrchian – ciuperci!” Ca ºi nie mai îmbunezã, aºe fel dã mîncare, dacã chie-mbii, gît; haznã – tihnã. bghiata muiere o ºi apãrut înt-o clipitã însamnã, dîn zãsa lu ciala, cã ori c-o iagã dã jumãtat’ dã litrã dã rãchie ieºchi bechiag, ori ieºchi prost. Ori dã prunie, d-aceia fiartã dã doauã ori noi nu ieram nici aºe, nici aºe! Gheorghe HODREA 72