reVIStĂ eDItAtĂ De AcADeMIA roMâNĂ
DI rector: AcAD. IoAN-AUreL PoP, PreșeDINteLe AcADeMIeI roMâNe Nr. 5 , MAI 2021 Anul XXXI • 367 DIrectorI : coNSILIUL eDItorIAL:
Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ioan-Aurel POP (director fondator) Acad. Bogdan C. SIMIONESCU octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Victor SPINEI Acad. Răzvan THEODORESCU Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Victor VOICU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Ioan DUMITRACHE
Acad. Eugen SIMION Acad. Dan BĂLTEANU februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Cristian HERA Acad. Constantin IONESCU-TÎRGOVIŞTE Acad. Ionel HAIDUC Acad. Eugen SIMION mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Maria ZAHARESCU
Acad. Ionel-Valentin VLAD mai 2014 – decembrie 2017
Acad. Cristian HERA ianuarie 2018 – aprilie 2018
Acad. Ioan-Aurel POP mai 2018
coorDoNAtor :
Acad. Răzvan THEODORESCU Vicepreședinte al Academiei Române coLegIUL De reDAcŢIe : Sector teHNIc:
Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Dr. Roland VASILIU
Redactori I Operatori-corectori Dr. Andrei MILCA Aurora POPA Mihaela-Dora NECULA Monalisa STANCA Elena SOLUNCA-MOISE
Responsabili de număr: Mihaela-Dora Necula Andrei Milca Narcis Zărnescu
Adresa web: http://www.acad.ro/academica2002/pag_academica.htm E-mail: [email protected] [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins
MĂNĂStIreA VoroNeț, 533 De ANI De LA îNfIINțAre, 30 De ANI De LA reDeScHIDere Preafericitul Părinte Daniel, frumusețea eternă a Voronețului: Mesajul central al Judecății de Apoi ...... 6
PreocUPĂrI coNteMPorANe Păun Ion Otiman, reflecții (în pandemie) despre societate, educație, economie și securitatea (alimentară) a româniei ...... 10 Nicolae Florea, for a name of soil identification having three parts, reflecting genetic, inherited and environmental aspects ...... 28 Napoleon Pop, Valeriu Ioan-Franc, încotro Uniunea europeană, după pandemia anului 2020 (I) ...... 38
coNVorbIrI Wilhelm Dancă, „eu așa văd Academia: ca un semn al binelui” ...... 48
cULtUrĂ JUrIDIcĂ Mircea Duțu, Tudor Avrigeanu , „realismul organic” și asimilarea orientării eminescu – Iorga – Pârvan în cultura juridică românească ...... 52
PAgINI De IStorIe Gheorghe Cliveti, revoluția de la 1821 și restaurarea domniilor pământene în Principatele române – rezultate ale unor noi cercetări istoriografice ...... 62 Alexandru Porțeanu, întreita semnificație istorică a zilei de 10 mai ...... 66
fILoSofIe – StUDIU De cAz Laura Stifter, confesiunea creștină, ca tehnică de hermeneutică și constituire a sinelui ...... 68
croNIcA VIețII AcADeMIce ...... 74
APArIŢII LA eDItUrA AcADeMIeI ...... 75
gHID PeNtrU AUtorI ...... 77 3 . Mănăstirea Voroneț – „ Capela Sixtină a Estului” Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere
frumuseţea eternă a Voroneţului: Mesajul central al Judecăţii de Apoi*
Preafericitul Părinte Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Membru de onoare al Academiei Române
Am primit cu deosebită bucurie invitația de a desfăşoară pe întreg peretele vestic exterior, neîn - participa la vernisajul expoziţiei organizate de tr eruptă de nicio deschidere a vreunei uși Biblioteca Academiei Române şi Mănăstirea sau ferestre. Fațada de vest, care cuprinde Voroneţ, dedicată împlinirii, anul acesta, 2021, a scena Judecații de Apoi, este alcătuită din mai 533 de ani de la înfiinţare (1488) şi 30 de ani de la multe registre. În partea superioară a frescei, se redeschidere a Mănăstirii Voroneţ (1991). află zugrăvit Dumnezeu Tatăl. Registrul al doilea Mănăstirea Voroneț este un dar binecuvântat al cuprinde scena Deisis , a Judecății de Apoi. Pe tron lui Dumnezeu nu doar pentru ţinutul Bucovinei, se află Dreptul Judecător, în dreapta Maica Dom - cu mănăstiri şi biserici străvechi, cu sfinţi voie - nului, iar în stânga se află Sfântul Ioan Botezăto - vozi, ierarhi şi cuvioşi, care au păstrat unitatea rul, care se roagă pentru cei care s-au pocăit, dar poporului şi a credinţei sale apostolice, ci este și nu au mai avut timp ca să arate faptele pocăinței. un dar binecuvântat al lui Dumnezeu pentru între - Deci pentru aceştia este o mijlocire în ziua Jude - gul neam românesc. căţii, deoarece ei au dorit mântuirea. Această Ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare scenă, numită Deisis , a Judecăţii de Apoi sau a (1457–1504), biserica Mănăstirii Voroneț, cu hra - Judecăţii universale, este încadrată de Sfinţii În- mul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe , a fost ridi - geri stând în picioare şi de Sfinţii Apostoli aşezaţi cată în anul 1488, în trei luni şi trei săptămâni, pe scaune. Din Tronul Dreptului Judecător apoi pictată în interior, în anul 1496. În anul 1547, pornește un râu de foc, în care se chinuiesc necre - Mitropolitul Grigore Roşca, ucenic al Sfântului dincioşii. Cel de-al treilea registru ilustrează Eti - Daniil Sihastrul, i-a adăugat un pridvor închis, masia (pregătirea Tronului de Judecată – cf. Apo - care a fost apoi pictat în exterior. Înscrisă în anul calipsa cap. 4; Psalmi 9, 7–8). Aici sunt prezenţi 1993, împreună cu alte șapte biserici pictate din Sfântul Duh , simbolizat în forma unui porumbel, nordul Moldovei, pe lista patrimoniului cultural Sfânta Evanghelie și Protopărinții neamului ome - mondial UNESCO, biserica Mănăstirii Voroneţ se nesc (Adam şi Eva), având alături, spre nord, bucură de o mare faimă printre iubitorii artei ceata dreptcredincioşilor, călăuziţi spre rai medievale bisericeşti datorită, în primul rând, pic - de Sfântul Apostol Pavel, iar spre sud ceata ereti - turii sale exterioare. Această pictură prezintă cilor şi necredincioşilor, care sunt mustraţi de caracteristici care o individualizează, şi anume: Sfântul Proroc Moise. În registrul al patrulea, la albastrul de Voroneţ , culoare care domină decorul mijloc, apare Mâna lui Dumnezeu purtând cum - său pictural şi despre a cărei realizare şi rezistență păna care cântăreşte, în prezenţa îngerilor, fap tele în timp se cunosc foarte puţine date. Totodată se bune şi faptele rele ale oamenilor; lupta dintre remarcă scena Judecăţii de Apoi , compoziţia cea îngeri şi demoni pentru sufletele oamenilor. De mai amplă şi mai luminoasă, superioară scenelor asemenea, în zona de nord a ultimului registru similare din alte biserici moldave, pictu ră care se este reprezentat raiul sau comuniunea drepților și
* Cuvânt susținut la vernisajul expoziţiei „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere” 6 (Sala „Theodor Pallady”, Biblioteca Academiei Române,6 aprilie 2021) Sala „Theodor Pallady”, Biblioteca Academiei Române,6 aprilie 2021 a sfinților, conduși de Sfinții Apostoli Petru și ortodoxă, iar din punct de vedere liturgic şi teo- Pavel, iar în zona de sud iadul sau însingurarea logic trebuie să exprime cu fidelitate credinţa celor necredincioși, nemilostivi și răi. ortodoxă privind scopul existenței omului și uni - Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneț con - versului creat, și anume sfinţirea omului și a uni - stituie, de fapt, apogeul sau performanța majoră versului prin participarea lor la slava sau lumina pe care a putut-o atinge arta picturală biseri - necreată şi neapusă a Împărăţiei cerurilor, o pri- cească în Moldova secolului al XVI-lea . vire profetică spre „cerul nou şi pământul nou”, Deşi elemente de pictură exterioară, fragmen - descris în cartea Apocalipsa 21, 1. tară, se regăsesc şi la alte biserici din spaţiul orto - Adevărată capodoperă a artei medievale dox sau chiar în occidentul creştin, ampla pictură moldovenești, marea frescă a Judecăţii de Apoi de exterioară moldavă nu este un fenomen de împru - la Voroneț este o sinteză a Apocalipsei Sfântului mut, ci s-a constituit şi s-a dezvoltat în acest spa - Ioan Teologul sau Evanghelistul. Râul de foc, ţiu imprimat de credinţa şi spiritualitatea monahi - izvorând de sub tronul Dreptului Judecător, este lor şi a credincioşilor mireni ortodocşi. identificat de Sfinţii Părinţi ai Bisericii Ortodoxe Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneţ are, (mai ales de Sfântul Isaac Sirul, sec. VII) cu iubi - evident, şi un rol artistic decorativ, însă nu poate rea lui Dumnezeu care aduce lumină, pace şi fi redusă la un act artistic, estetic, ci ea este în pri - bucurie sfinților, dar care produce întristare sau mul rând un mijloc de mărturisire a credinţei în mustrare a conștiinței oamenilor ce, în timpul vie - Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, Capul ţii lor pământeşti, nu au iubit pe Dumnezeu şi nici Bisericii și Mântuitorul lumii. Chipurile sfinţilor pe semenii lor aflați în nevoi. Sfântul Isaac Sirul a pictaţi pe zidurile bisericii ne cheamă la rugă ciune fost unul dintre cei mai populari sfinţi din spiri - şi ne călăuzesc spre Împărăţia cerurilor, ei sunt tualitatea isihastă. El a fost de-a lungul veacurilor pentru noi învățători și rugători. un călăuzitor al monahilor, dar şi al mirenilor. În Iconografia Bisericii Ortodoxe nu este o artă scrierile sale duhovniceşti, el pune accentul pe obişnuită, ci una sacră, adică teologică şi liturgică, iubirea lui Dumnezeu şi nu acceptă o altă inter - ce semnifică întâlnirea în rugăciune a omului cu pretare a lucrării lui Dumnezeu în lume, decât în Dumnezeu Cel Sfânt şi cu Sfinţii Lui. De aceea şi perspectiva iubirii lui Dumnezeu. De aceea, Sfân - pictura exterioară a unei biserici trebuie să fie în tul Isaac Sirul spune că este nedrept să gândim că consens cu tradiţia autentică de artă bisericească Dumnezeu iubeşte pe drepţii din rai şi urăşte pe 7 Învierea lui Iisus Hristos, icoană pe sticlă manuală, 77 x 72,5 cm
păcătoşii din iad, pentru că El este prin însăşi timpul vieţii pământeşti. În acest sens, Sfântul natura Sa iubire. Dumnezeu iubeşte pe toţi oame - Ioan Gură de Aur spune că nu vom fi judecaţi pen - nii, dar iubirea Lui devine bucurie în cei care au tru că am păcătuit, ci pentru că nu ne-am pocăit răspuns iubirii Lui şi au împlinit voia Lui, şi de- pentru păcate. Iar cei care s-au pocăit după ce au vine mustrare de conştiinţă în cei care au refuzat greșit au fost reintegraţi în circuitul iubirii sme rite iubirea Lui. Prin urmare, Judecata universală se şi milostive a Dreptului Judecător. petrece în conștiința oamenilor, aceasta fiind Se observă că marea frescă a Mănăstirii Voro - luminată, în Ziua de Apoi, de harul, dreptatea și neţ este, în acelaşi timp, plină de solemnitate şi de iubirea lui Dumnezeu . De aceea, Dreptul Judecă - smerenie, de lumină şi de frumuseţe filocalică sau tor din marea frescă de la Voroneţ nu este mânios, isihastă, de dreptate şi de speranţă. De ce și de nu este încruntat, nu este tulburat, ci are chipul speranță? Pentru că la Judecata de Apoi se află senin, o seninătate desăvârşită. În acest sens, chi - prezenţi ca mijlocitori, pentru mântuirea oameni - pul Dreptului Judecător de la Voroneţ contras tează lor, Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul, cu faţa severă a Dreptului Judecător de la Capela dascălul pocăinţei. Deci, pictura de la Voroneţ, ca Sixtină a Vaticanului. şi pictura de la celelalte mănăstiri celebre din În esență, Judecata de Apoi este o evaluare Bucovina, este o pictură de inspiraţie isihastă. dreaptă a libertății omului de a iubi sau de a nu Părintele duhovnicesc al Mitropolitului Grigore iubi pe Dumnezeu şi pe semeni. Judecata de Apoi Roşca, autorul programului iconografic de la nu este ceva impus din exterior, ci conştiinţele Voroneț, a fost însuși Sfântul Cuvios Daniil Sihas - oamenilor sunt luminate de prezenţa harului trul sau isihastul, duhovnicul Sfântului Voievod Dreptului Judecător, iar oamenii văd ei înșiși ce au Ştefan cel Mare. Mormântul acestui mare isihast greșit în viaţă. Desigur, nu sunt judecaţi în Ziua de se află în pronaosul bisericii Mănăstirii Voroneț. 8 Apoi cei care s-au pocăit pentru păcatele lor în Frumusețea albastrului de Voroneț reprezintă cerul coborât pe pământ pentru a înălţa sufletul rea Mănăstirii Voroneţ ca mănăstire de călugăriţe. omului în Împărăţia cerurilor, dar şi pentru a sfinţi Atunci, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi al natura creată de Dumnezeu, ca o pregustare a Bucovinei, am cerut aprobarea Sfântului Sinod bucuriei Învierii de obşte sau universală. pentru reînfiinţarea mai multor mănăstiri din În mod deosebit, Mănăstirea Voroneţ se re- Bucovina, precum şi din zona Iaşi, mănăstiri marcă şi prin memoria vie pe care o poartă ctito - închise de habsburgi în secolul al XVIII-lea sau rului ei , Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare, și care au fost închise după secularizarea din anul duhovnicului acestuia, Sfântul Cuvios Daniil 1863, în timpul domnitorului Alexandru Ioan Sihastrul. Sfinţenia acestui loc a făcut ca Mănăs- Cuza, unele mănăstiri fiind transformate în muzee tirea Voroneţ să biruiască încercările trăite de-a ori în biserici de parohie. lungul veacurilor. Mănăstirea Voroneţ a fost des- Astăzi, participăm cu bucurie la vernisajul fiinţată în anul 1785, împreună cu alte 23 de expoziţiei dedicate redeschiderii Mănăstirii Voro - mănăstiri, după anexarea părţii de nord a Moldo - neţ. Cu prilejul pregătirii acestui eveniment, am vei de către Imperiul habsburgic. Chiliile s-au rui - oferit pentru expunere, la solicitarea domnului nat, iar biserica mănăstirii a fost folosită foarte prof. ing. Nicolae Noica, directorul Bibliotecii mult timp ca biserică pentru lucrătorii pământului Academiei Române, o copie după documentul nr. care aparținuse Mănăstirii Voroneţ. Aceşti lucră - 5057/22 iunie 1990, emis de Cancelaria Sfântului tori au format cu timpul satul Voroneţ. După Sinod, prin care se comunica Mitropoliei Moldo - Marea Unire din anul 1918, mai multe personali - vei şi Bucovinei decizia Sfântului Sinod al Biseri - tăţi culturale şi politice româneşti au insistat asupra evidențierii valorii istorice şi artistice a cii Ortodoxe Române, întrunit în şedinţă de lucru Mănăstirii Voroneţ şi, astfel, biserica mănăstirii a în 7–8 iunie 1990, de reînfiinţare a unor mănăstiri fost declarată monument istoric . Însă, regimul din Moldova, printre care şi Mănăstirea Voroneţ. comunist ateu a interzis total săvârșirea sfintelor Astfel, Mănăstirea Voroneţ a fost redeschisă în slujbe în biserica Mănăstirii Voroneţ, sub pretex - anul următor, 1991, iar stareţă a fost numită vred - tul protejării arhitecturii şi picturii din perioada nica şi înţeleapta monahie Irina Pântescu. domnitorului Ştefan cel Mare. Fiind considerată Felicităm și binecuvântăm pe organizatorii monument istoric de artă, biserica Mănăstirii expoziției „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la Voroneţ a beneficiat în acea perioadă de unele înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere”, care lucrări de restaurare pentru protejarea frescelor aduce un omagiu acestui sfânt lăcaş bucovinean, exterioare, consolidarea unor ziduri deteriorate şi valoros monument al artei şi al spiritualităţii orto - întărirea pardoselii. La scurt timp după căderea doxe româneşti, carte de identitate a frumuseţii regimului comunist, în anul 1990, Sfântul Sinod sufletului poporului nostru, credincios şi creator al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînfiinţa - de valori netrecătoare.
9 Preocupări contemporane
reflecții (în pandemie) despre societate, educație, economie și securitatea (alimentară) a româniei
Acad. Păun Ion Otiman
Societatea și economia românească (în sin - decenii, să fie caracterizată, mai degrabă, prin teză) astăzi caracteristici politice, sociale și economice pre- În România, după decembrie 1989, tranziția care (pentru a folosi un termen cât mai blând), (trecerea) de la dictatură la democrație, de la eco - câteva extrem de acute și vizibile: nomia de comandă supercentralizată, integral - – Societatea românească, în ansamblul ei, nu mente etatizată, cu o piaţă internă săracă (chiar are un obiectiv strategic precis pe termen mediu și dacă dădea impresia unei oarecare stabilități) şi lung, fiind în derivă, profund dezbinată, ca efect al una externă puțin accesibilă, spre economia de modului în care clasa politică actuală (de slabă piaţă s-a făcut şi continuă încă să se facă cu factură profesională, dominată de lideri în majori - sincope și mari costuri sociale. În plus, unii ana - tate incompetenți, corupți și de o moralitate în- lişti, adepţi ai structurilor comuniste (încă nu doielnică) a condus și conduce destinele țării. puțini la număr), susţin că tranziţia de la econo - – Justiţia, care ar trebui să asigure echilibru și mia comunistă la economia capitalistă, de la eco - dreptate socială, este departe de ceea ce numim nomia de comandă la economia de piaţă, de la „stat de drept”, puternic afectată, mai ales în ulti - dictatură la democrație nu era cunoscută. Nimic mii ani, de implicarea brutală a politicului. mai fals! Istoricește vorbind, instituţiile şi legis - – Economia este marcată de slabe progrese laţia, mecanismele şi regulile de funcţionare ale structurale, fiscalitatea a suferit, numai în ultimii democrației și economiei de piaţă erau cunoscute ani, peste 800 de modificări, România având cea și îndelung verificate. A fost necesară numai mai slabă încasare a veniturilor la bugetul statului voinţa politică şi inteligenţa de a le adopta! Insti - (31%, față de penultima țară din Uniunea Euro - tuţiile democratice ale economiei de piaţă, struc - peană, Bulgaria 39%). turile comerciale nu trebuie inventate în tranziţie, – Lipsa de predictibilitate a dus și duce, inevi - ci numai adoptate, legiferate, puse în operă. Prin tabil, la retragerea investitorilor, în general, și a urmare, în cazul în care s-ar fi dorit refacerea celor străini, în special, fapt ce determină scăderea rapidă a economiei de piaţă, trebuia început cu dramatică a locurilor de muncă și, implicit, la refacerea proprietății private şi a instituţiilor eco - creşterea şomajului . nomiei de piaţă. În agricultură, menţinerea pro - – Moneda naţională se devalorizează constant, prietăţii colectiviste și a exploataţiilor de tip balanţa comercială şi de plăţi este din ce în ce mai neocolectivist reprezintă o contradicţie econo - dezechilibrată, în timp ce puterea de cumpărare a mică fundamentală. binomul „economie de populației este profund erodată, datoria externă a piaţă şi proprietate şi/sau exploataţie țării în continuă creștere. (neo)colectivistă” este un nonsens economic . – Dezvoltarea generală a țării este lentă, În consecință, întârzierea nepermis de lungă a incoerentă și marcată de o geografie economică tranziției spre economia de piață și a societății puternic polarizată teritorial, unde găsim, de fapt, spre statul de drept a determinat ca starea ac tuală două Românii, iar dezvoltarea rurală este caracte - a societății și a economiei românești (preze tată, rizată de slabe progrese în evoluția agriculturii, iar în sinteză, în continuare), ca urmare a „evoluției spațiul rural , dominat de întinse pungi de sărăcie 10 și/sau involuției” acestora, timp de aproape trei severă. Această stare de fapt, acest „tablou” al so- mat în perioada comunistă, cu deformări și tare cietății și al economiei românești, creează neli- (multe dintre ele prezente în societate și după niște și reduce nespus de mult speranțele pentru 1990, până azi), care s-au întipărit în genetica un viitor normal și sigur al generațiilor tinere. În noastră individuală și socială. Generația mea consecință, pentru îmbunătățirea stării economice (ajunsă, acum, la vârsta senectuții) nu a reușit, actuale a României sunt necesare cât mai multe asemenea predecesoarei sale interbelice, să gene - soluții, puncte de vedere importante, analizate și reze elite, care să se implice, fără rezerve, în atât amendate, aplicate într-o strategie de dezvoltare de necesara operă de reconstrucție, întâi morală, pentru ameliorarea generală economică și socială apoi economică, socială și juridică a țării de a României. Pentru realizarea acestui deziderat astăzi. Din onestitate, dar și din naivitate, cei mai este necesară atragerea și promovarea intelec - mulți intelectuali de valoare și de onoare din tualilor din toate domeniile importante , pentru generația mea, crezând că vor fi auziți și mai ales a prezenta idei, care, aplicate/devenite soluții, să „ascultați”, au folosit, ca predilecte, formule de conducă, în viitor, la salturi importante pentru genul „apelului” către lichele sau al „procla mației dezvoltarea și democratizarea țării. Generația de la Timișoara”, cerând, decent și elegant, ca toți actuală de intelectuali ar trebui să fie prezentă în cei care au contribuit la degradarea politică, marile decizii de dezvoltare a țării, asemenea economică și socială a României din perioada generației interbelice de elite intelectuale, care a comunistă să se retragă de pe scena politică post - realizat Marea Unire, a pregătit și a înfăptuit decembristă. Ce imensă naivitate! evoluția socială și economică interbelică a țării. Pentru a explica marile diferențe dintre rezul - Din rândul acestor generații s-au detașat perso- tatele concrete în conducerea și adminis trarea nalități științifice și culturale, devenite fondatori țării din perioada interbelică și cea de acum, pre - ai României moderne și, ulterior, miniștri și sfă - zentăm personalitățile care au făurit România tuitori ai regilor noștri, făuritori și întregitori de Mare și care au condus țara în perioada interbe - neam și țară, Carol I și Ferdinand. Între aceștia, lică, pe care dorim să le comparați dumneavoas - Ion Heliade Rădulescu, C.A. Rosetti, Timotei tră, cititorii, cu cele care se află astăzi, după o Cipariu, Vasile Alecsandri, Ion C. Brătianu, sută de ani, pe cea mai înaltă scenă politică Geor ge Bariţiu, Spiru Haret, Titu Maiorescu, românească! Această comparație explică, fără Ionel I.C. Brătianu, Vasile Goldiş, Miron Cristea, putere de tăgadă, marile diferențe de evoluție ale Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Caius României interbelice față de cea actuală (după Brediceanu și mulți alți intelectuali de aceeași decembrie 1989). anvergură. Cu toții au fost exemple de înaltă DeMNItArII roMâNIeI 1 valoare intelectuală și probitate morală, cu toții înainte de 1945 După 1989 s- au implicat în efortul fondator al unei țări șefi de stat prospere și civilizate. ei au dovedit că știința și carol I Ion Iliescu cultura nu sunt incompatibile cu destinul civic ferdinand Emil Constantinescu și că poți fi prezent pe scena publică și politică, carol II Traian Băsescu fără să abandonezi exigențele purtării demne, Mihai I Klaus Iohannis ale rostirii elegante și ale limbii române curate și frumoase. S-a demonstrat, cu prisosință, fap - Președinți ai camerelor Parlamentului tul că alesele elite intelectuale pot să fie, Duiliu zamfirescu Alexandru totodată, și elite înalte politice, adevărați bârlădeanu bărbați de stat . Alexandru c. cuza Dan Marțian Generația mea (cea care a văzut drama elitelor Ștefan Cicio-Pop Valer Dorneanu românești ce au contribuit la modernizarea Româ - emil Hațieganu Valeriu Zgonea niei, care au suferit cumplit și au murit în închiso - Dumitru Pompeiu Roberta Anastase rile comuniste și la canal, fără lumânare, fără Mircea Djuvara Liviu Dragnea cruce și fără înmormântare creștinească) s-a for - Marcel Ciolacu 11 Prim-miniștri Finanțe – Economie: Nicolae Iorga Nicolae Văcăroiu Virgil Madgearu Orlando Teodorovici Iuliu Maniu Victor Ciorbea Mihai Manoilescu Nicolae Mișa Ion I.c. brătianu Mugur Isărescu Justiție: gheorghe tătărăscu Călin Popescu- Mircea Djuvara Florin Iordache Tăriceanu Tudor Chiuariu Alexandru Vaida-Voevod Victor Ponta Monica Macovei Armand Călinescu Sorin Grindeanu Ion G. Duca Mihai Tudose Starea educației în românia comunistă și octavian goga Viorica Dăncilă postcomunistă cum a ajuns românia aici? Izolarea Parlamentari îndelungată a țării, aproape jumătate de secol, Nichifor crainic Eugen Nicolicea de lumea civilizată şi de europa occidentală a octavian goga Florin Iordache cauzat apariţia unui decalaj major între învă - Mihai ralea Șerban Nicolae ţământul european (şi mondial) şi cel româ - constantin c. giurescu Dan Marțian nesc, mai cu seamă în domeniul conceptului, gheorghe brătianu Cătălin Rădulescu filosofiei flexibile şi elastice a sistemelor educa - gheorghe b. Duică Irina Loghin ţionale, mobilităţilor, mentalităţilor, compati - Dimitrie gusti Ristea Priboi bilizării şi al dotărilor necesare procesului Petre c. Andrei Ion Dolănescu didactic şi de cercetare ştiinţifică . Dacă în anu - Simion Mehedinți Gabriela Firea mite domenii, mai cu seamă în planul pregătirii Constantin Argetoianu Olguța Vasilescu teoretice, învăţământul românesc, într-o oarecare Alexandru Marghiloman Cristian David măsură, a „ţinut pasul” sau a încercat să menţină un decalaj acceptabil, în schimb în multe domenii Miniștri şi aspecte concrete ale tehnologiei didactice și de Externe: cercetare trebuie să realizăm faptul că este necesar Nicolae titulescu Teodor Meleșcanu un imens efort de compatibilizare a învă țămân- Petre P. Carp Titus Corlățean tului, în general, și a celui superior, în special, din Tache Ionescu Ramona Mănescu toate punctele de vedere, cu sistemul educaţional Apărare: european şi mondial. Mareșal Alexandru Mihai Fifor Aprecierea – pe care nu puţini dintre noi o Averescu fac, pornind de la reuşita profesională a unor elite Mareșal constantin Ion Țuțuianu care s-au format în învăţământul românesc în Prezan perioada comunistă – că am avut și înainte de Învățământ – Cultură: 1990 un învăţământ performant, cred că trebuie Spiru Haret Liviu Pop nuanţată şi reconsiderată. Ştim cu toţii că mulţi, Nicolae Iorga Monica Anisie foarte mulţi români, inclusiv foşti colegi sau stu - titu Maiorescu Mihail Hărdău denţi din universităţile timişorene, pe care le octavian goga Daniel Barbu cunosc îndeaproape, medici, ingineri, profesori, Dimitrie gusti răzvan economişti, arhitecţi, jurişti etc. nu profesează în theodorescu specialitatea în care s-au format în România, cei Agricultură: mai mulţi ocupând „job-uri” mult inferioare pre - gheorghe Ionescu-șișești Ilie Sârbu gătirii conferite de diploma obţinută în ţară. Nu Constantin Garoflid Petre Daea este necesar să exemplific, pentru că sunt cunos - Sănătate: cute aceste cazuri. carol Davila Sorina Pintea După 1990 a urmat „o explozie”, o extindere Ion cantacuzino Nicolae Bănicioiu haotică a învățământului universitar românesc, Lucrări publice: până la un punct firească, chiar necesară. Dar 12 Anghel Saligny Răzvan Cuc leg islația universitară, adoptată după 1990, incon - secvențele în aplicarea acesteia au determi nat acest context, că universitatea nu a constituit „multiplicarea” galopantă, necontrolată a număru - numai locul unde s-au făcut marile experimente lui „universităților”. Astfel, într-un timp scurt, de generatoare a nenumărate descoperiri, ci a repre - 10–15 ani, s-a ajuns ca în România să funcționeze zentat, în acelaşi timp, şi obiectul a multiple expe - peste 100 de universități (circa jumătate de stat și rimentări educaţionale. În decursul timpului s-au jumătate private), iar numărul studenților a cres - experimentat şi au fost adoptate diferite modele, cut de peste 10–12 ori. Creșterea numărului de tipuri şi structuri ale universităţii cu scopul clar de studenți a reprezentat o necesitate, având în vede - a găsi soluţii optime pentru procesul didactic şi re extrem de redusa „intelectuali zare” a societății ştiinţific din interiorul sistemului universitar. Era românești din perioada comu nistă (60 000 firesc ca, după anul 1989, în condiţiile libertăţii studenți la 22 milioane de locuitori, respectiv 270 academice, ale libertăţii de opinie şi exprimare, ca studenți la 100 000 locuitori, față de media euro - şi universitatea românească – multe decenii încre - peană de circa 3500 studenți/100 000 locuitori). menită – să caute soluţii de adaptare şi compatibi - Ace astă creștere necontrolată, rapidă (de la lizare. Dacă acceptăm cu relativă uşurinţă, uneori 60 000, în anul 1989, la circa 600 000 stu denți, în formală, necesitatea unei reforme universitare anul 2010, când s-a atins cifra maximă), produsă profunde, îmi este teamă însă că, din cauza con - într-un timp extrem de scurt, a impus apariția servatorismului nostru funciar, abordarea acesteia „unui contingent masiv” de cadre didac tice, a început și continuă să se facă cu sfială, cu neîn - asupra calității academice a multor dintre aceștia, credere şi – de ce să nu recunoaştem – nu de pu- din decență, nu mă pronunț. Consider că aceasta ţine ori, şi cu teamă. este cauza principală a „diluării” calitative a Este, fără putere de tăgadă, confirmat faptul că învățământului universitar actual. În consecință, parcurgem în România (dar nu numai) o anumită această stare de fapt a mediului universitar actual perioadă de inconsecvențe, căutări, pe care o defi - impune o reformă structurală și calitativă nim drept „criză a educației” și căreia îi atribuim urgentă, o nouă arhitectură a universității responsabilitatea crizei generale a societății românești pe care o voi detalia în continuare. românești. Indiferent de sistemul macropolitic, De la apariţia primei universităţi, cu aproape economic și militar (UE, NATO) căruia îi aparține un mileniu în urmă, în anul 1088, la Bologna, şi țara, elementele definitorii ale evoluției naționale până acum, la trecerea într-un nou secol şi mileniu, aparțin, în majoritate, strategiilor proprii de edu- universitatea a constituit comunitatea academică cație, de formare, de management și administrație. de primă importanţă pentru societatea omenească, Cred că starea actuală a societății românești, în jucând un rol determinant în domeniul cunoaşte - cea mai mare măsură, este determinată de absența rii, progresului şi evoluţiei ştiinţifice, economice predictibilității, a unui vector educațional strate - şi sociale. Spaţiu eterogen, multicultural, interdis - gic pe termen mediu și lung, și în mai mică mă- ciplinar, câmp de interferenţă a principalelor idei- sură unor factorii „neprevăzuți”, temporari, cum forţă ale cunoaşterii, loc în care se reunesc cei mai este cazul pandemiei de coronavirus. evoluaţi actori ai societăţii umane – profesorii, cercetătorii şi studenţii – a reprezentat, dintot - Nevoia de reformă universitară profundă în deauna, cadrul de generare de noi cunoştinţe, de românia dezvoltare a gândirii, de formare şi performare al Câteva direcții spre care ar trebui să se în- purtătorilor de competenţe, competitivitate şi drepte sistemul educativ românesc, universitățile, cooperare. Totodată, comunitatea academică uni - în special, le prezint în continuare. versitară a generat şi continuă să genereze, în Analizând – comparație în competiție și acest univers entropic, care este societatea umană, internațională – starea actuală a universităților din mari mutaţii politice, economice, sociale şi juri- România, dispersia regională, fărâmițarea dome - dice, fiind, în majoritatea cazurilor, locul în care nială, subfinanțarea cronică a învățământului s- au plămădit cele mai multe idei revolute, dar, superior și a cercetării universitare, performanțele din păcate, şi involute, spaţiu care a germinat mari științifice, calitatea, eficacitatea și poziția univer- dinamici sociale. Este necesar să amintim însă, în sităților noastre în clasamentele universitare euro - 13 pene, în opinia mea, situația universităților universitățile de top. Și din acest punct de vedere, românești este mai mult decât precară. Prin ur- universitățile românești se află cu mult sub mare este absolut necesară o reformă profundă masa critică minimă necesară unei perfor - a universității românești atât din punct de manțe academice acceptabile . vedere structural, cât și funcțional . La structurile deficitare, dimensiunile reduse Din analiza clasamentelor (topurilor) inter- și mai cu seamă finanțările actuale precare, naționale se desprinde, evident, faptul că în Top universități noastre, cu rarisime excepții (patru- 100 se află 96 universități complexe de tip metro - cinci universități din cele peste o sută ale Româ - politan-comprehensiv și numai patru universități niei), nu întrunesc condițiile minime necesare domeniale (Ecole Polytechnique Federale de Lau - pentru a fi competitive în activitatea științifică . sanne, ETH Zürich, Massachusetts Institute of Mai în toate cazurile este absentă sau limitată Technology – MIT, California Institute of Techno - cea mai importantă caracteristică a competi - logy – CIT-Caltech). Universitățile din Top euro - tivității, pluri- și transdisciplinaritatea . pean 100, 200 și chiar 500 provin, în general, din Pentru a concretiza gândurile şi ideile de refor - țări europene occidentale care au masă critică mare ale Universităţii pe modelul universitar com - calitativă și cantitativă evidentă, în care se alocă prehensiv, complex, voi prezenta, în continuare, peste 6% din PIB pentru educație și 1,5–2,8% câteva puncte de vedere personale cu pri vire la pentru învățământul superior. Aceste universități adaptarea structurii acestora, soluții posibile de se plasează pe poziții academice superioare, urmat, rezultate din experiența internațională a deoarece finanțarea se ridică la peste 200 000 universităților de top. €/staff (comparativ cu 3200 €/staff în România) și Referitor la masa critică necesară structurii 15 000–12 000 €/student (față de 2000 €/student unei universități metropolitane, din experiența în România). În aceste universități, din bugetele țărilor care au trecut prin acest proces de reformă anuale, se alocă peste 40% pentru cercetarea și care se plasează în Top 100, 200 sau (măcar) științifică, față de numai 10–12% în România. 500, rezultă următoarele: În România, factorii structurali negativi ai – În structura complexă a domeniilor (specia - calității și performanței sunt reprezentați de alo - lizărilor) de licență, masterat și doctorat sunt carea extrem de redusă (cea mai de jos din Eu- cuprinse științele fundamentale, IT, științele ropa) pentru educație și cercetare, unde ponde - socio-umane, literele, științele vieții și ale rea costurilor aferente staff-ului neacademic mediului, științele inginerești (tehnice, agroali - este mult prea ridicată , determinată de numărul mentare, silvice), domeniile vocaționale etc. exagerat al personalului administrativ (în cazul – Finanțarea cercetării științifice universitare prin Timișoarei universitare, staff-ul administrativ competiție deschisă (caracteristică universităților de reprezintă 32,4%, enorm față de 8–10% în cercetare) este preponderentă (40–50%). universitățile europene), precum și de structura – Alocarea pentru învățământ a minimum 6% defectuoasă a cheltuielilor destinate procesului și pentru cercetare a minimum 1,5% din PIB. propriu-zis de învățământ , unde ponderea chel - – Cheltuielile finanțate public și privat se tuielilor de personal depășește 50%, cheltuielile situează la minimum 200 000 €/staff și 12 000 aferente problemelor sociale studențești ajung la €/student. 20–25% din totalul cheltuielilor, iar procesul aca - – Dimensiunea fizică este de minimum demic propriu-zis (aparatură, consumabile, docu - 35 000–40 000 studenți și 4000–4500 staff, din mentare-informare, amortismente) consumă o care maxim 8–10% staff-ul neacademic, în fie care parte nepermis de redusă din cheltuielile aferente, unitate. cazul Timișoarei universitare fiind elocvent. Pe Consider că, în cazul în care România are în lângă acestea, universitățile românești, cu puține vedere intenţia de a compatibiliza în viitor învăţă - excepții, au un număr mic de studenți (circa mântul nostru universitar cu cel european (în care, 5000–6000 studenți, în medie pe o universitate de fapt, după aderarea la Uniunea Europeană și la și 400–500 cadre didactice), comparativ cu Declarația de la Bologna, ne aflăm), este necesar 14 35 000–40 000 studenți și 4000–4500 staff în să cunoaştem şi să ne înscriem în principalele direcţii de evoluție ale învăţământului european. giste vest-europene din Parlamentul European şi În opinia mea se pune problema restructurării uni - Comisia Europeană) şi a agresivităţii „miciuriniş - versităţilor româneşti, în sensul concentrării tilor” (sau, mai exact, a celor care slujesc intere - acestora, așa cum au înfăptuit majoritatea țărilor sele comerciale ale firmelor producătoare de europene performant universitar și academic, de pes ticide), este mult în urma Americii, atât în ceea la 49 universităţi de stat, în prezent, la un număr ce priveşte cercetarea ştiinţifică fundamentală şi maxim de 10–15 universităţi în țară. Acest proces tehnologiile ingineriei genetice, precum şi în ceea trebuie pregătit temeinic, atât din punct de vedere ce priveşte folosirea MGO în cultură de către fer - conceptual, structural şi motivaţional, cât şi juri - mieri, cu toate avantajele tehnice şi economice în dic, legislativ. procesarea şi comercializarea plantelor MG. Ideea şcolii (universității) metropolitane, Dezvoltarea economică extraordinară a SUA comprehensive, multiculturale, plurilingvis tice, în toate domeniile, inclusiv în agricultură, are o interetnice , îndreptată spre universalitate inter- și explicaţie simplă (dar încă greu de acceptat și de transdisciplinaritate, este ideea-simbol a contem - atins și de noi): mixul de idei, iniţiative, compe - poraneităţii şi a viitorului, este ideea fundamentală titivitate şi infuzia de capital , dar mai cu seamă a calității mediului academic contemporan spre absența ideilor preconcepute . Niciunde în lume care trebuie să tindă și universitățile românești. nu sunt atât de bine plătite ideile ca în America. Faptul că în configuraţia cromozomilor la ameri - Poate universitatea românească să atingă cani „densitatea” de gene ale „aventurii” este mult nivele înalte de educație și cercetare? mai mare faţă de oamenii rămaşi acasă (în țările Ideea revigorării sau, mai exact, a reformei europene de baștină) sau în celelalte zone ale cercetării științifice românești, cu privire specială lumii explică în mare măsură şi spiritul actual de la agricultură, dar și referitor la contribuția aventură al americanilor în cercetarea ştiinţifică. învățământului superior cu privire la „absorbția” Dar nu este vorba de sensul peiorativ al aventurii, absolvenților pentru piața muncii, mi s-a cristali - ci de cel inteligent şi performant, productiv şi pro - zat cu mai multă exactitate după două călătorii de fitabil. La acest aspect mai trebuie să adaug încă studii făcute în SUA, ca răspuns la invitaţia unul, cel care vizează sistemul decizional ameri - Departamentului American de Agricultură, în can şi calitatea acestuia. Cred că americanii nu cadrul Programului Cochran Biotechnology, unde pun pe nimic mai mult preţ decât pe doi factori am vizitat, printre altele, Universitatea Districtu - primi ai succesului economic: manager şi dolar . lui Columbia din Washington, Universitatea Sta - Selecţia managerilor a fost împinsă până la una tului Iowa din Ames, Universitatea din Des dintre cele mai sofisticate procese din economia şi Moi nes, Universitatea G. Washington din Saint societatea americană. Iar în ştiinţă şi învăţământ, Louis şi Universitatea Columbia din Missouri, selecţia managerială este şi mai draconică, depis - centrele de cercetare ale companiilor Monsanto, tarea şi dovedirea calităţilor şi performanţelor, Pioneer, Garst, Du Pont din Delavare, Asociaţia aptitudinilor şi competitivităţii în conducere Ameri cană a Soiei etc. Obiectivul principal al pro - atin g valori paroxistice de neimaginat. gramului Cochran a constat în cunoaşterea stadiu - Bine-cunoscutul proverb, din Europa şi de la lui cercetărilor în biotehnologia americană şi a noi, „omul potrivit la locul potrivit”, care circulă legislaţiei cu privire la cultivarea, procesarea, şi în limba română mai mult ca maximă şi cu mult ambalarea, etichetarea şi comercializarea produ - mai puţin ca soluţie managerială optimă, în SUA selor agroalimentare care conţin plante (organis - a fost modificat, puţin lingvistic, dar esenţial din me) modifi cate genetic (MGO). punct de vedere practic, în „omul cel mai potrivit Mi-am dat seama, deşi specialitatea mea nu la locul potrivit”. Americanii au introdus în acest este genetica, cât de departe au ajuns americanii în proverb două cuvinte în plus: „cel mai”, fără mare cercetările de inginerie genetică şi cât de rămaşi în valoare lingvistică sau literară, dar cu maxim efect urmă, în acest domeniu, sunt europenii, fără a mai practic și managerial. vorbi de noi, românii. Europa, ca urmare a „pre - Lumea americană este o altă lume, în mare siunilor neştiinţifice” ale verzilor (partidele ecolo - măsură neconformă cu lumea noastră (europeană 15 sau românească). America este America, spun mă refer la contribuția universităților americane în americanii, dar nu numai ei. Într-o excepţională pregătirea absolvenților pentru sistemul de con - carte scrisă (cu mai mult timp în urmă, dar de sultanţă şi extensie , care este determinantă, fiind mare actualitate și astăzi) de bine-cunoscutul om reglementată printr-o lege votată din anul 1908, în de ştiinţă, politologul Jean François Revel, mem - vigoare și astăzi, de peste 100 de ani. Prin legea bru al Academiei Franceze, făcând o paralelă între din 1908, americanii i-au conferit consultanţei un dezvoltarea postbelică a SUA şi a Europei (Occi - cadru mult mai larg. Pe lângă conţinutul tehnic, dentale, evident), în analiza sa relevă tocmai rolul economic şi comercial, serviciile statului acordă managementului ca factor de maximă importanţă consultanță şi în domeniul educaţional, social şi al în dinamica economică. familiei. De aici desprindem pragmatismul ameri - În America, în procesul decizional, pe lângă can. Pe americani, prin această lege, i-a interesat, calitatea excepţională a managementului, asigu- deopotrivă, sporirea randamentelor agricole, dar rată de calitatea înaltă a decidenţilor, mai inter vine şi viaţa familiei de fermieri, cu toate problemele un element deosebit de important al acestui pro - ei. Experţii în consultanţă, pregătiţi în universităţi ces: viteza de luare şi transmitere a deciziilor şi şi colegii, se specializează pe probleme tehnice, rapiditatea punerii în practică a acestora . Dacă economice, financiare, bancare, de marketing, dar în Europa (Occidentală), în Uniunea Europeană, şi pe probleme sociale, legate de viaţa familiei, pentru luarea unei decizii importante, ca, de inserţia socială a tinerilor şi a fermierilor etc. Con - exemplu, folosirea ingineriei genetice, trebuie să sultanţii din rețeaua rurală americană au statut de participe 27 de decidenţi, unii mai calificaţi, alţii, cadre didactice, angajaţi ai universităţilor în care din contră, mai puţin, în America decizia se ia există departamente sau chiar facultăţi cu acest calificat şi rapid. De altfel, americanii au demon- profil de pregătire a studenților, cum am întâlnit la strat, prin specialistul lor de marcă, Richard Far - Universitatea Davis din California, care se ocupă mer, de ce o ţară este bogată sau săracă. El spune de pregătirea permanentă a consultanţilor. În filo - „managementul explică de ce o ţară este bogată sofia organizării consultanţei americane s-a pornit sau să racă”. Iar un fost prim-ministru japonez, în de la ideea legăturii permanente a universităţilor acelaşi sens, îl completează în anii de avânt eco - cu problematica concretă a fermierilor şi, invers, nomic al Japoniei (anii ’60–70), spunând că sin - conectarea fermierilor la „producţia” ştiinţifică pe gura re sursă pe care ţara sa a exploatat-o la maxim calea cea mai directă: fermier-universitate, având a fost inteligenţa managerială, pentru că alte în vedere faptul că în sistemul american de orga - resurse (naturale, s.n.) Japonia nu are. nizare a cercetării ştiinţifice, universităţile au un Răstălmăcindu-i puţin pe R. Farmer și pe pri - rol primordial. mul ministru japonez şi extinzând punctul lor de Cu toate că și învățământul universitar euro - vedere, cunoscând faptul că bogăţia sau sărăcia pean a adoptat sistemul Bologna, de fapt sistemul unei naţiuni sunt date de suma bogăţiilor sau sără - american de organizare, câteva aprecieri consider ciilor individuale (ca entităţi economice ori ştiin - că sunt necesare cu privire la felul în care am ţifice sau ca persoane), putem aplica la orice nivel receptat acest sistem, la el acasă, în câteva această regulă managerială de aur. Nu există ţări universități americane pe care le-am vizitat, după bogate sau sărace, ci numai ţări bine sau slab anii ’90 ai secolului trecut. conduse . Nu există sisteme performante sau Între sistemul de organizare al învăţământului penurice, ci există numai şi numai management superior american şi cel european există încă bun ori rău, performant sau slab. Asta-i totul! De deosebiri, diferențe, atât în ceea ce priveşte proce - aici putem explica orice, inclusiv marea perfor - sul de învăţământ şi cercetare, cât şi structura, manţă ştiinţifică americană în biotehnologie şi funcţiunea şi managementul universitar. Încă la ingineria genetică, în general, în agricultura spre începutul secolului precedent, americanii au atri - care ar trebui, ca performanță, să tindem și noi, buit universităţilor trei funcţiuni principale: românii. didactică, ştiinţifică şi de extensie , între acestea Referitor la inserția absolvenților în mediul existând o legătură intrinsecă. Universităţile ame - 16 economic, în câmpul muncii, cum se spune la noi, ricane au adoptat, cu mult timp înaintea Europei, organizarea cu maximă seriozitate și eficacitate a mul profesional, economico-social, funcţie de procesului de învăţământ pe trei cicluri: bachelor poziţia acestora, cer calificări diferite. Cu alte (4 ani), masterat (1,5–2 ani) şi doctorat (4 ani). cuvinte, întreg sistemul de învățământ american ciclul I, bachelor , are durata de patru ani, are forma unei piramide ocupaţionale cu baza organizat în colegii ( college ) sau şcoli ( school ), mare jos şi cu secţiuni succesive, din ce în ce mai funcţie de domeniu, putând fi bachelor of mici, ca suprafaţă, în sus, dar din ce în ce mai Science (b.S. ), bachelor of engineering înal te faţă de bază. Aceste secţiuni în piramida (b.e. ) şi bachelor of Arts (b.A. ). Colegiile, de ocupaţională reprezintă nivelele necesare de cali - regulă, funcţionează în structura universităţilor, ficare ale corpului profesional. Mai simplu spus, dar, în anumite cazuri, pot funcţiona şi indepen - nu toţi absolvenţii de învăţământ superior trebuie dent. În ciclul I de studii, bachelor, programele să aibă acelaşi nivel de calificare. Cu cât nivelul de învăţământ (curricula) sunt alcătuite de aşa de calificare este mai înalt, în principiu, durata manieră încât să confere absolvenţilor o pregă - calificării este mai lungă, iar costurile acesteia tire fundamentală solidă, dar şi o pregătire de mai ridicate. În pragmatismul lor bine-cunoscut, specialitate care să faciliteze inserţia profesio - americanii spun că ar fi un efort prea mare pentru nală a acestora. fiecare student (sau familia susţinătoare – finanţa - ciclul al II-lea , cu durata de 1,5–2 ani, ciclul toare a studiilor), precum şi o risipă de resurse de masterat , este organizat numai în universităţi financiare pentru societate, dacă toți ar parcurge întregul traseu formativ. În concluzie, numărul cel performante (sau institute tehnologice), putând mai mare de studenţi urmează ciclul prim, avea şi în acest caz variante: Master of Science bachelor, studenții performanţi trec, în baza unui (M.S. ), Master of business Administration concurs, în ciclul II, master, iar elitele de la mas - (M.b.A. ), Master of engineering (M.e. ), Mas - terat urmează, într-un număr mult mai restrâns, ter of Arts (M.A. ). Obiectivul ciclului de maste - şcolile doctorale. În acest fel, pe ansamblu, se fac rat îl constituie specializarea sau aprofundarea economii financiare pentru educaţie şi, totodată, anumitor domenii de specialitate, studiate la se realizează un izomorfism perfect între pira - bachelor. mida ocupaţională din economie şi societate şi ciclul al III-lea de studii doctorale sau de piramida educaţională din universităţi . doctorat , organizat numai în anumite universităţi Universităţile americane au o structură com - (acreditate pentru Ph.D. ), cu durata de patru ani plexă, cuprinzând o reuniune (o federaţie) de (dar în unele situaţii poate ajunge până la cinci facultăţi în care este organizat procesul de învăţă - ani), reprezintă continuarea studiilor de masterat, mânt şi cercetare pe marile domenii ale cunoaşte - prin cercetare ştiinţifică şi creaţie. Absolvenţii rii, de la matematică la filosofie, de la arte la teh - ciclului de studii doctorale obţin diplomă de Doc - nologie, de la ingineria civilă la ingineria agri colă, tor of Philosophy (Ph.D.). de la medicină la arhitectură, de la biologie la Americanii, în baza unor studii profunde de drept etc. Universitatea americană este o instituţie pedagogie universitară, au ajuns la concluzia că de învăţământ şi cercetare complexă, comprehen - procesul de învăţământ este un proces piramidal, sivă care funcţionează pe baze manageriale orien - gradual , bazat pe capacităţile intelectuale dife - tate spre piaţă, cu puternice valenţe antrepreno- renţiate ale studenţilor. Americanii au considerat, riale şi corporatiste, un sistem deschis spre şi încă de acum 40–50 de ani, că orice absolvent de pentru societate și economie . În cadrul universi - liceu, având pregătirea necesară acumulată până tăţii, entitatea administrativă de bază, cea care la bacalaureat, în principiu, trebuie să aibă acces coordonează didactic şi ştiinţific un domeniu de în învăţământul superior. Totodată, din observa- ştiinţă, ca de exemplu, agronomia sau, mai nou, ţiile practice ale inserţiei sociale a absolvenţilor ingineria biotehnologică, este facultatea . Toate de învăţământ superior, s-a constatat că nivelul procesele sistemului de învăţământ, admitere, cunoştinţelor şi al deprinderilor intelectuale ale cur ricula, selecţia personalului didactic, organiza - acestora este diferit, funcţie de poziţia ocupată în rea propriu-zisă a învăţământului intră în compe - sistemul profesional național. Posturile din siste - tenţele facultăţilor. 17 Departamentul , următoarea substructură a există lucrare practică să nu fie efectuată pe cal - universităţii, este entitatea funcţională de bază. culator. Simularea are marele avantaj că poate Aici se desfăşoară educaţia şi cercetarea dome- reproduce fenomene biologice, tehnice sau econo - nială într-o simbioză perfectă. Departamentul este mice complexe și de lungă durată şi care pot fi segmentul de structură care organizează, pe repetate ori de câte ori este necesar. Pe deasupra, domenii de studiu mai înguste sau pe specializări, acest tip de lucrări are costuri mult mai reduse, ca de exemplu agricultură, horticultură, creşterea comparativ cu cele reale. Am urmărit o lucrare animalelor etc., întregul proces didactic centrat pe practică cu tema sisteme de irigare la porumb , programele de cercetare ale departamentelor. unde s-au simulat toate elementele de calcul al În America, universităţile , facultăţile (dome - normelor de irigare şi udare, periodicitatea, alegea niile) şi departamentele (specializările), dar și utilajelor (în diferite variante), modul de umec tare profesorii sunt evaluați şi clasificați . Este o a solului în funcţie de textură, calculaţia costurilor mare competiţie în America pentru a ocupa o şi alegerea soluţiei optime. Pe lângă exactitatea şi poziţie înaltă în clasamentul universităţilor, dome - frumuseţea conţinutului, mai trebuie adăugată şi niilor sau specializărilor. Funcţie de poziţia în top, splendoarea animaţiei. se percep taxele de studii, se obţin finanţările Pentru a înțelege, pe de-a-ntregul, sistemul bugetare, programele de cercetare guvernamen- universitar american, este util să știm ce ne tale sau private etc. În America, totul se măsoară, diferențiază și ce ne apropie în sistem universi - se cântăreşte şi se evaluează. Am văzut câteva cla - tar românesc și american, în cel mai sensibil punct samente: Facultatea de Agronomie de la Iowa al acestuia, calitatea și performanța corpului University din Ames se afla pe locul unu, iar didactic . facultatea similară de la Universitatea Purdue din Pot să fac unele aprecieri referitoare la Indiana pe locul trei, locuri care le confereau pozi - diferențele și asemănările americano-românești, ţii dominante în învăţământul superior agricol ca urmare a activității mele directe la Universita - american. Dar, în universitățile americane anual tea Columbia-Missouri. Am fost invitat de condu - sunt evaluați și profesorii. cerea universităţii să susţin două conferinţe în faţa Unele constatări cu privire la programul de studenţilor cu teme pe care le consid er eu de inte - învăţământ propriu-zis. Şi aici, ca şi în universită - res pentru auditoriu. Consultân du -mă cu cole - ţile vest-europene, se pune mare accent pe copar - gii, precum şi cu studenţii, am ales tema ticiparea studenţilor în procesul didactic. Lecțiile „Agri cultura României la răscruce”, pentru prima de curs de tip clasic – expunere de la catedră – conferinţă, şi „Învăţământul românesc: o nouă sunt din ce în ce mai rare în universitățile ameri - cale”, pentru a doua conferinţă. cane. Lecţiile de curs reprezintă adevărate dezba - La cele două conferințe am fost asaltat cu teri. În general, profesorul este moderator, iar stu - întrebări. Studenţii erau curioşi să afle cât mai denţii, participanţi activi în discutarea temelor. multe despre România. Mi s-a pus și întrebarea Studentul vine, de cele mai multe ori, cu cursul dacă este adevărat că Dracula s-a născut în Româ - cunoscut. El vrea să afle de la profesor ceea ce nu nia şi dacă a fost vampir. Şi altele. De ce a fost a „desluşit” singur. Polemicile ştiinţifice, doctri - ucis Ceau şescu? Dacă Iliescu este tot comunist? nare sunt la mare preţ. Studiile de caz, variantele, Pentru a aprecia diferențele și asemănările găsirea soluţiilor optime, lucrul în echipă, dezba - între universitatea americană și românească, terile deţin mare pondere în procesul de învăţare. reproduc două întâmplări din vizitele întreprinse Cele mai multe studii de caz nu sunt situaţii ipo - în universități americane. tetice, ci situaţii concrete de viaţă, din economia Prima se referă la diferențele legislative reală. Profesorul urmăreşte şi stimulează ca între universitățile americane și românești refe - studenții să dea cele mai bune soluţii, deciziile ritoare la sistemul concursurilor pentru ocuparea optime. posturilor didactice, de la asistent la profesor. Mă La lucrările practice, în mare vogă sunt simu - gândesc, aici, la o întrebare pe care mi-a pus-o un lările pe calculator. Nu există laborator fără reţea profesor de la Columbia, ca urmare a unei afirma - 18 completă de calculatoare de ultimă generație, nu ţii făcute de mine la a doua conferință, cu referire la faptul că lucrez neîntrerupt, de peste 30 de ani, adevărata semnificaţie a dramaticei alegeri a cole - în aceeaşi universitate. Profesorul mi-a tăiat-o gului nostru făcută pe timpul lui Ceauşescu? A scurt: probabil că pe dumneata, după concursul pe rămas ca profesorul Constantinescu să discute care l-ai dat la prima universitate, nu te-a mai cău - subiectul, mai pe îndelete, cu studenta respectivă. tat sau nu te-a mai primit nicio altă universitate. Venerabilul profesor, din punctul de vedere al învățământul online (în pandemie), o legității concursurilor universitare americane, soluție pe termen lung? avea perfectă dreptate. În SUA, dacă nu ajungi Prezentând unele aspecte ale învățământului succesiv ca profesor la mai multe universităţi, universitar american, am ajuns la actuala urcând spre cele din ce în ce mai bine clasificate, problemă a învățământului online . În univer - înseamnă că nu ai creştere şi recunoaştere valo- sitățile americane învățământul „la dis tanță”, de rică. La noi, dimpotrivă. Cercetând mai profund fapt învățământul virtual sau online , a început această „statornicie” românească pe post, practi - încă din anii 1990–1995. Extinderea învăţămân - cată la noi în universități, vom vedea că are multe tului virtual (învăţământul la distanţă) a fost consecinţe negative, care ar trebui analizate și facilitată de reţelele de calculatoare şi de internet. remediate cu multă atenție. Faptul că, din acea perioadă, calculatorul a deve - A doua întâmplare , care vizează asemănarea nit un instrument de lucru care se află în fiecare între universități, se referă la calitatea excep- laborator, în fiecare cabinet, a condus la posibili - țională a unor profesori români care perfor - tatea de „a scoate” procesul didactic din amfitea - mează în universitățile americane . Reproduc tru, sala de lucrări şi de seminar, precum și docu - impresiile din vizita la Universitatea Columbia mentarea, în parte, din bibliotecă. Sala de curs, de Missouri, unde am fost oaspetele fostului meu seminar sau laboratorul s-au transformat într-un coleg de la Timișoara, prof. Gheorghe Constanti - imens spaţiu virtual interconectat între student și nescu, din anii 1965 –1985. cabinetul profesorului, de unde se transmit cursu - În timpul petrecut la Universitatea Columbia, rile, se simulează pe calculator lucrările practice, am asistat la cursul de anatomie al profesorului se execută teme de casă şi proiecte şi se fac semi - Constantinescu, emigrat în SUA în anul 1985. narizări, examinări online etc. Doctorul C (Si), cum îl apelează studenţii, a pre - Învăţământul la distanţă a modificat esenţial - dat Cursul anatomia topografică a gâtului la cal . mente pedagogia şi metodica universitară. Profe - În amfiteatru, spre surprinderea mea, 90% dintre sorul şi studentul nu se mai văd faţă în faţă ( face studenţii de la veterinară erau fete. Lecţia sa este to face ), ci dialoghează prin computer. Profesorul un regal. Profesorul Constantinescu îmbină cu îi transmite tema, studentul o execută şi o re- măiestrie arta didactică cu pictura maestrului. Pri - transmite profesorului, acesta o corectează şi o vesc, la sfârşitul cursului, desenul în culori sau, retransmite studentului pentru a vedea, în mod mai bine zis, pictura de pe tablă şi cel din atlasul transparent, ceea ce a făcut bine sau ce a greşit şi de anatomie topografică pe care tocmai l-a editat în ce fel se corectează greşelile. (în condiţii grafice excelente), le compar. Sea - Învăţământul la distanţă a apărut ca o necesi - mănă ca două picături de rouă, deosebirea fiind tate socială și o oportunitate pentru studenții cei numai de dimensiuni. Profesorul Constantinescu mai interesaţi de propria lor pregătire. Studenții la este, în același timp, un excelent pictor și sculptor. învățământ la distanță – ocupând anumite job-uri, Pentru lucrările sale de sculptură și pictură reali - pe care nu vor să le părăsească pentru a merge stu - zate la Facultatea de Medicină Veterinară, în dent la zi (rezident) în universitate, iar fişa postu - revista universității, prof. Constantinescu este lui la locul de muncă, în continuă modificare şi apreciat un Michelangelo al Columbiei. amplificare, solicitând cunoştinţe noi – sunt mult După lecție, o studentă mă întreabă dacă doc - mai interesaţi de completarea studiilor, compara - torul C (Constantinescu) a fost tot aşa de pregătit tiv cu tinerii bacalaureaţi. Din aprecierea profeso - şi în România? Şi dacă da, aflând că eu sunt rec - rilor americani, rezultă faptul că studenţii lor la zi tor, de ce l-am lăsat să plece? Ce poţi răspunde sunt foarte atenţi la propria lor calificare, dar cei unei fete americane „naive”, ca să poată înţelege de la învăţământ la distanţă, din acest punct de 19 vedere, sunt înaintea tuturor. Învăţământul la dis - ple aspecte: securitatea de apărare (teritorială, tanţă, în mare măsură, a modificat şi suporţii militară), securitatea alimentară , securitatea informaţionali de curs, proiecte, lucrări, aproape energetică etc. În toate domeniile securității întregul suport informaţional este electronic. naționale, educația are, indubitabil, un rol forma - Iată, deci, că învățământul online , pe care l-am tiv major. Nu mă pot erija în cunoscător al adoptat și-l practicăm acum, de nevoie, în întregul multiplelor și delicatelor probleme de geopoli - sistem de învățământ, de la grădinițe la școli doc - tică, cu impact asupra securității de apărare, de torale, constrânși de pandemia de coronavirus, aceea mă voi referi numai la un singur aspect americanii l-au descoperit și îl practică, în anu- legat de educația tinerei generații în spiritul mite circumstanțe bine delimitate și definite, de contribuției acesteia, dacă va fi cazul, la apărarea aproape trei decenii. națională, așa cum l-am observat și l-am reținut Dacă până la pandemie învățământul online în decursul timpului . (virtual sau la distanță) era practicat pe scară res - Mult timp am reflectat, ca ofițer în rezervă, trânsă (atât în România, cât și în Europa), acum a apoi ca dascăl și părinte, asupra acestui complex devenit un sistem pedagogic, din necesitate, gene - raport, fără a reuși să-mi explic mie și să explic și ralizat pe toate treptele învățământului, cum spu - tinerilor mei studenți, în suficientă măsură, com - neam mai înainte, de la grădiniță la școala plicatele raporturi motivaționale, sentimentale a doctorală și postdoctorală. Întrebarea firească ce ceea ce numim, în ultimă instanță, dragostea de cred că trebuie (sau ar trebui) să se pună este țară, de glie . Nu am reușit să pătrund în intimita - următoarea: învățământul online este o alterna - tea acestui complicat, repet, complex proces și tivă de nevoie, de avarie sau un nou sistem de să-l înțeleg până nu m-am întâlnit, în urmă cu învățământ ? mulți ani, în iunie 1986, ca președinte de baca - Digitalizarea, care a permis practicarea laureat la Liceul din Lipova, cu elevii candidați la învățământului online , în plină extindere, în opi - acest examen. nia mea, este un „mijloc”, un instrument, o Întâmplarea pe care încerc să o redau pe scurt aplicație a IT-ului în procesul didactic care-i con - a fost determinată de subiectul propus pentru teza feră profesorului mai multă claritate, varietate și scrisă la examenul de literatură română calitate în predare iar elevului în învățare. „Dragostea țăranului român față de glia stră bună Eu, ca profesor în vârstă, după peste 50 de ani oglindită în operele scriitorilor români”. I-am de prezență directă, în fața și în ochii studenților întrebat pe foarte mulți dintre tinerii liceeni mei, nu mă pot pronunța cu privire la calitatea și, proveniți din satele de pe lunca Mureșului și mai cu seamă, eficacitatea sistemului online . podgoria Minișului, nepoții și strănepoții lui Rezultatele le vom vedea peste ceva timp. Pentru Slavici și ai Marei, să-mi redea, cu cuvintele lor, mine, însă, un fapt este cert: procesul de ce înțeleg ei prin glia străbună și cum văd ei fizic învățământ și educație nu este numai un simplu și afectiv aceasta. Niciunul, dar absolut niciunul, sistem de transmitere, de circulație a informației nu avea nici cea mai vagă idee, nu dădeau nicio de la emițător la receptor. Procesul este mult mai reprezentare fizică și afectivă gliei străbune . complicat, are o chimie mult mai complexă. Desigur, m-am întrebat dacă acești tineri liceeni Atunci când te adresezi copilului, tânărului, nu sunt suficient de instruiți, nu sunt educați. Evi - elev sau student, îl privești în ochi, dându-ți dent, erau foarte instruiți! Am întâlnit copii deose - seama dacă te-ai făcut înțeles, acceptat. Modul în bit de inteligenți, „minți sclipitoare”, care au care studentul te receptează dă întreaga măsură a demonstrat mare capacitate de învățare, ima - calității învățământului. Cel puțin așa am înțeles și ginație, posesorii unor multiple cunoștințe în cele înțeleg eu relația dascăl-elev, profesor-student. mai diferite domenii. Și, cu toate acestea, nu aveau nici cea mai vagă reprezentare fizică și Securitatea alimentară a româniei afectivă a gliei străbune. Problema securității naționale, în ansamblul Analizând cu mai multă atenție această întâm - său, este deosebit de complexă și complicată. plare, această gravă stare de lucruri, am ajuns la 20 Complexă și complicată, deoarece incumbă multi - concluzia că nu este de mirare că tinerii nu știau ceea ce strămoșii lor aveau în inimă, în sânge și în Ferdinand soldaților țărani, în Primul Război minte. Explicația este simplă: cei mai mulți dintre Mondial, pe frontul din Moldova, la Răcăciuni: ei nu mai aveau, asemenea copiilor din timpul lui „Vouă, fiilor de țărani, care ați apărat cu brațul și Slavici, pământul, via, colna (crama) și vitele cu pieptul pământul strămoșesc, veți primi părinților și străbunilor. Orășenii nu mai aveau pământ . Eu, Regele vostru, voi fi întâiul care va casă, ci apartament la bloc, fără căldură, fără apă, da pildă”. Poate, acest subiect, din perspectivă fără curent electric multe ore pe zi, cu igrasie, securi tară, ar trebui dezbătut, de pe alte coor- rece, cu uși și geamuri care nu se închid, prin care donate, și astăzi. șuieră vântul. Ei nu au mai trăit, din fragedă copi - lărie, bucuria înfloririi pomilor, bucuria de a avea Agricultura și dezvoltarea rurală în perma - miei, viței, purcei în ogradă, bucuria de a-i ține în nentă reformă brațe. Ei nu au trăit, asemenea părinților și bunici - Când vorbim de securitatea alimentară a lor, bucuria culesului viilor. Ei au participat la României, în mod obligatoriu trebuie să pornim aceste munci, la recoltare, sub formă de corvoadă, de la realităţile spaţiului rural românesc ca rezul - ca muncă patriotică, la via sau porumbul gospo - tat cumulat al evenimentelor şi acţiunilor politice, dăriei colective. M-am întrebat, mai departe, ce economice, juridice şi sociale, acumulate de-a s- ar întâmpla cu acești tineri dacă ar trebui, lungul secolului al XX-lea (dar și anterioare), la Doamne, ferește, să apere cu arma în mână glia care se adaugă efectele politicilor agricole actuale, străbună? Ce ar apăra ei? Care ar fi suportul lor aplicate după anul 1989. moral și material pentru a merge în luptă? Pentru Patru schimbări majore de sistem, apreciate ca ce ar lupta ei? patru fracturi ale structurilor agrare româneşti în La această stare s-a ajuns, este concluzia mea, numai un secol: marea reformă agrară din anul din cauza desproprietăririi , dezmoștenirii la 1921, reforma agrară din anul 1945, colectiviza - care a dus societatea comunistă satul românesc, rea agriculturii din perioada 1949–1962 şi efec tele gospodăria țărănească, țăranul român. Acești aplicării Legii fondului funciar din 1991 şi a legi - tineri, așa cum arătam mai înainte, nu aveau lor conexe acesteia, au făcut imposibilă con- reprezentarea fizică și afectivă a gliei străbune. ceperea și aplicarea unui proiect agricol româ - Pentru ei glia străbună nu mai era pământul de nesc de lungă durată , asemenea majorităţii ţări - acasă, via de acasă, vitele de acasă, casa de lor (vest-) europene. Schimbările majore succe- acasă . Prin urmare, ce să iubească și ce să apere, sive de sistem au generat instabilitate şi, ceea ce dacă ar fi cazul? este mai grav, absenţa continuităţii, durabilităţii şi Să fim serioși! Patria , țara , glia , pentru sustenabilităţii sistemului agricol naţional. țărani nu a fost și nu sunt noțiuni abstracte, teore - După anul 1989 am considerat că este de dato - tice. Pentru omul de rând, pentru țăran, fie tânăr, ria mea să mă implic direct, încercând să anticipez fie bătrân, Patria , țara și glia sunt realități con - câteva soluții posibile pentru spațiul rural româ - crete, reprezentări vii, izvoare dătătoare de viață și nesc, cu răspuns la o serie de întrebări: sentimente, de continuitate, de perpetuare. Pentru – Ce fel de agricultură trebuie să facă Româ - ei , Patria, țara și glia înseamnă casa lor, nia, pentru ce fel de viitor social şi economic al ogra da lor, viața lor, pământul lor, vitele lor, ţării? familia lor . Deci, iată ce au avut de apărat! – Ce fel de agricultură, pentru ce fel de mediu Am comentat și în acei ani, mai în surdină, și înconjurător? după ’89, mai pe larg, cu unii colegi și cu studenții – Ce fel de agricultură, pentru ce fel de dez - mei, această realitate. Părerile, ca de obicei, au voltare rurală? fost împărțite, în sensul că sentimentul patriotic – Ce fel de politici rurale și structuri agricole sau atașamentul față de țară sunt mult mai com - trebuie să promoveze România pentru a deveni plexe, cu mult mai multe motivații. Se prea poate, compatibile și competitive cu cele din Uniunea dar în cazul tinerilor de la țară, motivația princi - Europeană? pală rămâne cea legată de glie . Este suficient să ne Din păcate cele mai multe idei, soluții, păreri amintim, din istorie, ce le-a spus Regele (b une sau rele) au fost ignorate, iar efectele 21 pol iticilor agricole (reforme, restructurări, ajus - prin extinderea economiei agroalimentare, a tări) aplicate contradictoriu, lipsite de continuitate economiei neagricole şi a serviciilor rurale . după 1989 au generat o agricultură fluidă, Satul românesc actual, caracterizat, în pri - puternic bipolarizată, nestructurată, neperfor - mul rând, printr-un grad ridicat de sărăcie mantă, necompetitivă, neconcurenţială, majo - (peste 45%, faţă de 15–18% în mediul urban) tre - ritar de subzistenţă (peste 95% din exploatații buie scos din economia naturală închisă şi mici, neperformante, de subzistență și semi - introdus în mediul de afaceri, iar economia subzistență dețin peste 5 milioane ha, adică mai rurală trebuie transformată, treptat, din eco - mult de jumătate din suprafața arabilă a țării), pre - nomie de subzistenţă în economie comercială, cum şi trecerea de la unităţi agricole mari (IAS, sustenabilă . CAP), caracteristice socialismului oriental din Calitatea spaţiului agricol românesc constituie perioada comunistă, la unităţi agricole mari cor - condiţia, premisa naturală, ecologică a competiti - poratiste (asociaţii, societăţi), majoritatea aflân - vităţii produselor noastre. Produsele agricole de du- se, în prezent, în faza capitalismului primitiv bază (grâul, porumbul, floarea-soarelui, soia, de tip latifundiar, în care circa 12 mii exploatații legumele, fructele, strugurii, carnea, laptele etc.), mari și foarte mari dețin cumulat o suprafaţă agri - obţinute în condiţii tehnice medii, sunt, din punct colă de peste 5 milioane ha. de vedere calitativ, perfect competitive cu pro duse Programul agroalimentar al României şi similare din alte ţări, iar, la majoritatea sortimen - proiectele europene pentru agricultură ar trebui să telor, calitatea conferită de factorii pedoclimatici, aibă în centrul lor dezvoltarea rurală durabilă naturali este chiar superioară. ca factor al creşterii economice sustenabile , care Dezvoltarea economică sustenabilă se poate presupune o economie rurală puternică , edifi - obţine, înainte de toate, numai dacă România cată pe o infrastructură rurală modernă , o investeşte pe termen mediu şi lung în consoli - echipare tehnică adecvată a teritoriului rural, darea exploataţiilor agricole şi a întreprinderi - localităţilor şi locuinţelor rurale, prin folosirea lor de procesare alimentară , în tehnologii avan - în circuitul economic a resurselor naturale sate, în echiparea adecvată a teritoriului agricol, locale reînnoibile (din mediul rural), protecţia prin sisteme de irigaţii, de desecări, sisteme anti - mediului şi a peisajului şi, ca efect al acestora, erozionale, perdele forestiere de protecţie a câm - atingerea unui standard acceptabil de viaţă pului, sisteme antiinundaţii de ansamblu și de rurală, prin atenuarea şi restrângerea sărăciei acumulare și utilizare a apei pluviale etc. Suportul severe din spaţiul rural . financiar direct din fondurile europene şi naţio- Noua filosofie a dezvoltării spaţiului rural , nale trebuie direcţionat pentru realizarea acestor în concepția mea, trebuie să se bazeze pe dezvol - premise ale dezvoltării rurale durabile. Totodată tare rurală durabilă , care presupune îmbinarea trebuie intensificate acţiunile legislative, institu - armonioasă între componenta agricolă (şi fores- ţionale şi financiare, în vederea creşterii competi - tieră) şi componenta economică rurală neagri - tivităţii circuitelor agricole comerciale naţionale, colă , fundamentată pe următoarele principii: în plan internaţional, extinderea participării pro - – concordia dintre economia rurală şi duselor agricole româneşti pe terţe pieţe, în primul mediul înconjurător (echilibrul economie – eco - rând pe piaţa comună europeană, precum şi în logie); vederea atenuării riscurilor şi turbulenţelor cau- – naturalizarea spaţiului rural, prin păs - zate de fluctuaţiile anuale şi multianuale ale fac - trarea mediului natural cât mai intact; torilor naturali și conjuncturali. Trebuie acordată o – mediul antropizat, creat de om, să fie cât mai mare importanţă expansiunii pieţelor agri- mai apropiat de mediul natural ; cole regionale şi locale. – folosirea resurselor naturale locale, cu Învățământul agroalimentar românesc, deși în prioritate a resurselor regenerabile în activita - mare parte s-a diversificat și amplificat după anul tea economică rurală ; 1990 , nu a reușit să se compatibilizeze în sufi - – diversificarea, prin pluriactivitate, a cientă măsură atât cu cel european, cât și cu noua 22 structurii economiei agricole, în primul rând re alitate agrară românească. În perioada rectoratu lui meu (1990 –2004) am conceput și am realizat o tele agricole proprii apropiate de potenţialul nouă configurare domenială universității agricole, pedoclimatic (ecologic) românesc și compatibile dar nu am reușit, din cauza reacției „conserva toare” ca nivel de productivitate și eficiență cu cele a sistemului, să realizăm o profundă și necesară europene. reformă a structurii învățământului agroalimentar Creşterea producţiei agroalimentare nu tre - românesc, prin trecerea de la învățământul didac - buie privită ca un „obiectiv în sine”, ci atât ca un tic pasiv la cel activ, unde profesorul conlucrează obiectiv al asigurării siguranţei alimentare a nemijlocit cu studentul. Lecția clasică de tip curs popula ţiei ţării , cât şi ca un obiectiv de perspec - din amfiteatru trebuie transformată în dialog-dez - tivă al României, având în vedere prognoza batere, iar lucrarea practică individuală din labo - demo gra fică mondială estimată la circa rato r sau teren trebuie transformată în proiect 9 miliarde de locuitori ai Terrei pentru următoa - transdisciplinar, pe echipe, asemenea celor ceru - rele două-trei decenii. te de realitățile de dezvoltare rurală bazate pe Cele două obiective prezentate anterior – creş - pro iecte, investiții, finanțare și implementare. terea randamentelor agricole şi a potenţialităţii Cel mai mult avem de lucrat acum la realiza - pieţelor – se pot obţine prin ameliorări educaţio - rea unei interfețe între sensul dezvoltării agricole nale (tehnologice şi manageriale) ale fermierilor și rurale și curricula universitară. Programul de şi personalului din consultanţă, extensiune, proce - redresare și reziliență și noul pact ecologic sare şi prin optimizarea structurilor comerciale european solicită în mod obligatoriu adopta - agroalimentare, cu efecte economice favorabile în rea unui nou mod de structurare a învă - agricultură. Cerinţa de îmbunătăţire a competen - țământului superior agroalimentar, axat pe ţelor umane din sistemul agro-alimentar şi fores- predictibilitate, în mod concret pe proiectarea tier este cu atât mai acută, dacă avem în vedere și implementarea de soluții ale dezvoltării faptul că România este bogată, din punct de ve- rurale . dere cantitativ (numeric) în resurse umane, însă Cât privește securitatea alimentară a încă săracă în ceea ce priveşte calitatea şi profe - populației țării, aceasta este problema românilor sionalismul resursei umane, privită din punct de de fiecare zi, dar și pe termen lung. Atât timp cât vedere competitiv şi concurenţial european. România are balanță comercială agricolă dezechi - Prioritatea modernizării agriculturii şi a eco - librată, importând încă mult prea multe produse nomiei rurale, în ansamblu, în concepţia noastră, agricole care ar putea să fie obținute în țară, nu trebuie să se fundamenteze pe funcţiile econo mice putem vorbi de securitate și siguranță alimentară şi sociale vitale ale sistemului agroalimentar: asi - în România (25% din consumul total de alimente gurarea alimentaţiei echilibrate a populaţiei provine din import, 7% la legume, din care 25% la (deci implicit a siguranţei alimentare), a nece - tomate, 10% la fructe, 41% la carne, din care 54% sarului de materii prime pentru activităţile la carnea de porc etc., toate acestea putând să fie neagricole şi a unui export activ şi profitabil de produse în țară). produse agroalimentare . În acelaşi timp, econo - Agricultura actuală a româniei, privită mia rurală, în general, şi agricultura, în special, comparabil în timp cu cele din ţările Uniunii reprezintă o imensă piaţă pentru ramurile din europene, se găsește la nivele la care se aflau amonte şi aval de aceasta , contribuind direct la acestea în anii 1965–1970, iar, prin consecinţă, dezvoltarea unor ramuri neagricole, precum şi a soluţiile de susţinere a agriculturii noastre ar sectoarelor conexe spaţiului rural. trebui adaptate acestui stadiu . Subiectul crizelor alimentare generate de mul - România, prin politicile sectoriale agro-ali - tiple cauze, inclusiv de actuala pandemie de mentare, trebuie să ajungă la nivele europene de Covid-19, a preocupat atât Academia Română ca competitivitate. În acest sens, România trebuie să instituție, cât și pe mine în calitate de cercetător al aibă ca axă investiţională prioritară constituirea domeniului. În acest sens, am participat la redac- structurilor de producţie agricolă (exploataţii agri - tarea și finalizarea de către Academia Română a cole, plantaţii de pomi şi vie, sisteme hidro- şi raportului „Strategia de dezvoltare a României în pedoameliorative) capabile să asigure randamen - următorii 20 de ani”, în care, împreună cu acad. 23 Cristian Hera, am coordonat proiectul 5 al capito - populația ocupată în agricultura europeană. Acești lului „Securitate și siguranță alimentară în Româ - factori de producție și structurali sunt, practic, la nia”, din care selectez, în continuare, câteva idei. originea nivelului scăzut al productivității muncii „Problema viitorului securității alimentare pe din agricultura românească – indicator cheie care termen mediu și lung se află în centrul preocupări - ar trebui să evolueze spre nivele europene în lor organismelor internaționale, europene și următorii 20 de ani. În momentul de față, produc - românești, datorită contextului generat de schimbă - tivitatea în agricultură, măsurată ca raportul dintre rile climatice, fragilizării stocului de resurse natu - valoarea adăugată brută și numărul de unități rale, în special apă și sol, pe fondul creşterii demo - anuale de muncă, se află la 27% din media euro - grafice, a creșterii instabilității pieţelor, a adâncirii peană, România fiind, conform acestui indicator, sărăciei (problemă care este departe de a fi printre ultimele țări din cadrul Uniunii Europene. rezolvată) și mai ales de pandemia de coronavirus. Pentru a începe recuperarea decalajelor se impune Lumea se află într-o etapă de schimbare, în fixarea unei ținte realiste și întocmirea unui pro - care trebuie să găsească soluții viabile pentru a gram optimist, posibil de realizat în viitor.” putea produce mai multe alimente, cu care să hră - nească o populație în creștere, cu resurse naturale Proiectul agroalimentar și de dezvoltare în scădere, efortul principal pentru găsirea de rurală a româniei soluții în acest context dificil revenind, în princi - formularea priorităţilor Proiectului agro- pal, cercetării și inovării. În asemenea condiții, alimentar și de dezvoltare rurală a românei devine imperios necesar ca în anii ce urmează să pentru perioada 2020 –2040 s-a făcut pornind de fie dezvoltate tehnologii inovatoare, care să asi- la funcţiile spaţiului şi ale economiei rurale, inclu - gure prezervarea ecosistemelor naturale, o siv ale agriculturii româneşti, necesitatea dezvo l- creștere sustenabilă și, în același timp, să furni- tării accelerate a acestora, noul parteneriat între zeze suficiente alimente pentru populație. Europa şi fermieri, conform reformei PAC, astfel: Academia Română a realizat Proiectul – realizarea unei producţii agricole şi alimen - „Securitate și siguranță alimentară” în care se tare care să asigure securitatea alimentară naţio - definesc scenarii pe termen scurt, mediu și lung nală şi care să garanteze siguranţa alimentară a cărora să le poată fi asociate anumite niveluri pen - populaţiei prin: tru principalii indicatori de performanță din aria • dublarea randamentelor agricole în agriculturii și a securității alimentare din Româ - următorii zece ani , comparativ cu deceniul nia, în efortul de a atinge nivelurile acestora din 2010–2020; țările europene dezvoltate, concomitent cu armo - • dublarea valorii producţiei vegetale şi nizarea obiectivelor propuse cu cele ale actualelor animale în următorul deceniu , faţă de cea din strategii guvernamentale pe termen scurt și mediu. deceniul 2010–2020; Scopul acestui demers este de a identifica în ce • dublarea valorii producţiei agroali - măsură România se poate apropia, în următorii 20 mentare procesate , faţă de cea din deceniul de ani, de performanțele din agricultură, de nive - 2010–2020; lul de trai și de calitate a alimentației specifice – asigurarea integrală a necesarului intern de țărilor europene dezvoltate. Decalajele sunt sem - produse alimentare de calitate îmbunătăţită şi a nificative, în acest moment neexistând certitudi - unui excedent faţă de consumul alimentar intern, nea că vor fi recuperate, cel puțin la unii indicatori disponibil pentru export; cheie, deoarece problemele structurale pe care – asigurarea echilibrului ecologic durabil pe agricultura României le are în acest moment pot fi termen lung a spaţiului rural prin investiţii pu- rezolvate numai pe termen lung. România are cel blice, public-private și private în lucrări de infra- mai mare număr de exploatații din Uniunea Euro - structură de protecţie şi echipare a teritoriului (sis - peană, 3,6 milioane în 2013, ceea ce reprezintă teme de irigaţii, sisteme hidro-ameliorative de 33% din numărul total al exploatațiilor europene. protecţie a localităților resurselor de apă, perdele În același timp, populația ocupată în agricultură de protecţie, împădurirea terenurilor degradate şi 24 este extrem de numeroasă, reprezentând 29% din defrişate etc.); – conservarea şi protejarea resurselor naturale tor poate să-și formuleze propria opinie regenerabile (solul, apa, aerul, biodiversitatea) şi referitoare la esența educației, condiție sine qua utilizarea durabilă a resurselor naturale agricole, non a reușitei economice, sociale și morale a aplicarea politicilor de atenuare și diminuare a României educate. efectelor schimbărilor climatice; 8 ianuarie 1948, gârbovăţ . Un sat din Valea – compatibilizarea sistemului naţional de Almăjului a Banatului Montan. În prima zi de învăţământ şi cercetare ştiinţifică cu cel european, şcoală, după ultima vacanţă de Crăciun, intră în asigurarea unui parteneriat durabil al acestuia cu clasă domnul învăţător Iosif Olevschi, român sistemul agroalimentar românesc; după mamă, polonez după tată, pripăşit în satul – dezvoltarea teritorială echilibrată a econo - nostru, în anul 1945, în refugiu din Bucovina. miei rurale agricole, extinderea IMM-urilor rurale Învățătorul este un bărbat blând, bun, înalt, impu - nonagricole şi creşterea gradului de ocupare, prin nător, frumos, de circa 40 de ani, apropiat de menținerea cu preponderenţă a populaţiei rurale copii. active; Domnul învăţător ni se adresează, nouă, elevi - – echilibrarea balanţei alimentare comerciale lor de clasa I: şi de plăţi româneşti şi creşterea exporturilor „– Copii, deschideţi cartea şi rupeţi prima şi a agroalimentare româneşti; doua filă!” – restrângerea zonelor rurale defavorizate şi a Noi, cu inima îndoită, cu mare părere de rău şi sărăciei rurale severe. mâinile tremurânde, am rupt foile cu chipul fru - România are o singură şansă pentru dezvolta - mos şi tânăr al Regelui Mihai şi al Reginei Mamă rea agriculturii: alocarea masivă, dar raţională, Elena. Apoi, Domnul învăţător ne spune: dacă se poate optimă, de capital investiţional în „– Copii, deschideţi cartea la pagina… şi infrastructura rurală, echiparea teritoriului rupeţi-o şi pe aceasta!” agricol (circa 1,7 mil. ha irigate în prima etapă, După ce am rupt şi această filă din carte, dom - reluarea investiţiei la Canalul Siret-Bărăgan, plan - nul învăţător, cu vocea sugrumată şi cu două tarea perdelelor de protecţie a câmpului pe circa lacrimi ce i se prelingeau pe obraz din ochii săi un milion de hectare în zonele cele mai aride, luminoşi şi blânzi, ni se adresează din nou: modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea „– Vedeţi, copii, aceste fete frumoase, cea întreprinderilor de stocare-procesare a produselor care-şi reazimă capul pe rotundul țării şi cea agroalimentare (nu numai cereale), precum şi ca re- și scaldă poalele în apa mării, nu mai sunt ale spo rirea capitalului de exploatare atât din surse noastre!” proprii, cât şi din credite bancare avantajoase După care, domnul învăţător a trecut mai acor date fermelor agricole, prin care să se susţină departe, la prima lecţie. nivele ridicate de producţie. Noi, copii de țărani recent întorși de pe front, Din calculele efectuate, rezultă că România din satul nostru izolat de munte, la acea vârstă (de are un potenţial alimentar, la orizontul anului câțiva anișori) şi în acele vremuri tulburi, în 2040, pentru asigurarea hranei unui număr de schimbare, la numai trei ani de la încheierea răz - 32 milioane de persoane, respectiv un disponibil boiului, fără radio, fără ziare, fără tren, fără auto - pentru export şi consum nealimentar de materii buz, nu am înţeles, atunci, cuvintele domnului prime agricole de circa 43 –45 mld. €. învăţător Olevschi. Peste ani, fiind elev de liceu, în vacanţe, în ce ar trebui să reprezinte educația într-o lungile discuţii purtate cu vecinul meu, domnul românie viitoare educată? învăţător Olevschi (ne despărțea numai casa preo - Încerc, în final, să sintetizez ce ar trebui să tului Bololoi), aveam să înţeleg (ceea ce nu reprezinte educația pentru și în societatea româ - învățasem în Istoria de liceu a lui Roller) marea nească, într-o viitoare românie educată . Întrucât dramă prin care a trecut România şi poporul său o sinteză a rolului educației este greu de formulat, după război, prin pierderea Basarabiei şi Bucovi - apreciez că prin prezentarea a două „povestioare”, nei, aceste fete frumoase ale ţării, pe care le două întâmplări, două lecții de viață, fiecare citi - plân gea domnul învăţător bucovinean Olevschi, 25 în dramaticul refugiu în Banat, prin alungarea februarie 1990, timișoara . Am fost sunat la Regelui Mihai şi a familiei regale şi intrarea telefon de IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, României, pentru mai bine de patru decenii, în marele teolog şi cărturar, care-mi spune că Princi - lagărul comunist. pesele Margareta şi Sofia (care era încă studentă), În octombrie 2013, am reprezentat Academia fiicele MS Regele Mihai, se află în Timişoara, la Română la festivitățile de împlinire a 80 de ani de Mitropolie și doresc să se întâlnească cu studenţii la înființarea, de către statul român (anul 1933), la din universitatea noastră (în celelalte universităţi Chișinău, a primei structuri de învățământ supe - timişorene, Principesele nu au fost primite, în rior românesc în Basarabia – Facultatea de Agro - acest prim drum în Timişoara, din varii motive, pe nomie. Festivitatea grandioasă, cu participarea care IPS Nicolae mi-a spus că mi le va relata când șefului statului din Republica Moldova, a unui ne vom vedea prima dată). I-am mulţumit IPS număr impresionant de personalități din România Nicolae pentru gândul său bun, spunându-i că le și din Basarabia (miniștri, rectori, reprezentanți ai aştept cu mult interes să ne viziteze, deoarece uni - universităților), s-a desfășurat în Sala mare a Tea - versitatea noastră a fost ctitorită, în anul 1945, trului Mihai Eminescu, în prezența a peste 1000 prin Decretul regal al MS Regele Mihai. Am avut de participanți. mari emoţii, generate de felul cum arătau, la acea Rectorul universității a invitat vorbitorii, dată (imediat după ’89), amfiteatrele, laboratoa- reprezentanți ai instituțiilor românești și basara- rele, căminele, cantina, campusul în întregul său, bene, ca pe lângă cuvântul de salut, dacă au o evo - mai ales datorită faptului că Principesele, după care inedită, legată de eveniment, să o prezinte, pe câte ştiam la acea dată, au făcut studii în universi - scurt, auditoriului, tăţi de prestigiu din Anglia. În cuvântul meu, după ce am prezentat salutul Vizita ne-a marcat profund, fiind pentru noi Academiei Române, am redat momentul din toţi, profesori și studenți, o lecţie de comporta - ianuarie 1948, pe care l-am trăit în copilărie, ment simplu, natural, normal, apropiat al Princi - într- o școală de țară. După ce am încheiat peselor care au vizitat laboratoarele, amfiteatrele, prezentarea lecției învățătorului Olevschi, 90% au stat de vorbă cu studenții și profesorii. Ceea ce dintre participanți, în picioare, m-au aplaudat fre - i-a impresionat cel mai mult pe studenţi a fost netic, iar 10%, probabil rusofonii, antiromâniștii, masa servită de Principese la cantina noastră de atunci. Apropiindu-se prânzul, doamna Nadia m-au fluierat. Asta-i viața, nu se mai poartă una - Mezincescu, care le-a însoțit, îmi sugerează să le nimitatea nici în Basarabia. Și este bine! invit pe Principese la masă. Mie parcă mi-ar fi După peste șapte decenii de la evenimentul căzut tavanul în cap, gândindu-mă cum arată, la petrecut în anul 1948, școala mea din satul natal în acea dată, cantina. Am încercat să le conduc în care am învățat să citesc, să scriu și să socotesc, aşa-zisa sală de protocol, pe care o încropisem, în acum, în plină epocă așa-zisă „postmodernă”, este grabă, în ianuarie 1990. Principesele, cu eleganță, în chisă, nu mai are învățător. În satul care are nu au acceptat invitația mea, dorind să servească 425 numere de casă, duminică de duminică, masa împreună cu studenții. S-au așezat la coadă, preotul ține slujbe în biserică pentru 20 –30 de au împins tava de tablă roasă (of, cum arătau bătrâne și bătrâni, iar, din când în când, vara, ală - atunci!) ca toţi studenţii, au luat cupa de tablă cu turi de ei, și câte un copilaș, venit, în vacanță, la supă, au plătit câte șapte lei fiecare și s-au așezat bunici sau străbunici. Din păcate, satul meu natal la masă cu studenții. cu școala închisă, fără învățător, se stinge încet, În lunga mea perioadă ca rector, timp de 15 ani încet, așa cum dispar multe, prea multe sate de primire a înalților demnitari, niciun oficial românești. Aceasta-i o altă dramă, drama „moder - român, nici din greșeală, nu mi-a cerut să ia masa nă” a satului românesc. împreună cu studenţii, să împingă tava pe linia de A doua întâmplare este legată de evenimen - autoservire. Ce mare diferenţă, şi câte mai avem tul la care am participat, de data aceasta ca rector, de învăţat! și pe care mi-l amintesc perfect, deşi au trecut mai După parcurgerea celor două povestioare, 26 bine de trei decenii. încerc, totuși, să sintetizez două elemente com une, fundamentale ale celor două lecții de viață, care ar • Este spre viitorul vostru şi binele întregii ţări! trebui să fie corolarul educației noastre, a români - Apreciez faptul că tânăra generație trebuie lor. Pentru reușita educației în România, totul implicată din ce în ce mai mult în propria depinde de cât de puternic și peren se leagă form are, în propria educație. Conștientizarea valențele între educator (fie că este Învățător, fie tinerilor în ceea ce privește opțiunea proprie, a că este Principesă) și educat (fie că acesta este fiecăruia, cu privire la selectarea și alegerea rute - elev de clasa I, student, profesor universitar sau lor de formare, este necesar să fie, în opinia mea, chiar rector). principala noastră preocupare în relația dascăl- * elev, profesor-student. * * Toate acestea, pentru că românii doresc o ce ar trebui să facă tânăra generație pentru nouă Românie, normală, democratică, condusă viitorul societății românești de bărbați de stat, profund morali, cu înaltă res - Ceea ce s-a conturat în România, din 1990 și ponsabilitate față de soarta țării și a urmașilor până astăzi, în materie de educație, de formare a noștri. tinerei generații și ceea ce se observă acum, ca Aceste cuvinte – pornite din convingerea ne- efecte în societatea românească, mă determină să strămutată, edificată pe proprie experiență educa- gândesc și să propun un nou tip de educație a țională – rog să nu fie înțelese ca niște simple slo - generației tinere calată pe nevoia de implicare ganuri, ci ca adânca mea speranță cu privire la mai directă, nemijlocită a acesteia în dezvoltarea buna reușită individuală și, implicit, socială a societății . Pornind de la această convingere, adre - tinerei generații în făurirea româniei educate și sez elitelor tinere de astăzi, de fapt tuturor celor a economiei românești performante . interesați de mai binele țării, îndemnul: În final, speranța mea într-o românie • Confirmaţi şi performaţi în profesie, dar nu educată și într-o economie românească perfor - uitaţi de Cetatea voastră, România! mantă stă, în viitor, în valoarea și implicarea • Implicaţi-vă în viaţa publică şi nu vă lăsaţi gene rației tinere de astăzi . rejectați, împinşi în afara ei de cei nepregătiți! • Nu-i lăsaţi pe cei neavizați, nu puţini la număr, să vă ia locul! Contribuiţi, cu înalta voas - Notă tră pregătire şi întreaga ființă morală, la marile decizii ale parcursului european al României! 1Membrii Academiei Române sunt subliniați cu bold.
27 for a nam e of soil ident ification having three parts, refle cting genetic, inherited and environmental aspects Nico lae Florea Membru de onoare al Academiei Române