reVIStĂ eDItAtĂ De AcADeMIA roMâNĂ

DI rector: AcAD. IoAN-AUreL PoP, PreșeDINteLe AcADeMIeI roMâNe Nr. 5 , MAI 2021 Anul XXXI • 367 DIrectorI : coNSILIUL eDItorIAL:

Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ioan-Aurel POP (director fondator) Acad. Bogdan C. SIMIONESCU octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Victor SPINEI Acad. Răzvan THEODORESCU Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Victor VOICU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Ioan DUMITRACHE

Acad. Eugen SIMION Acad. Dan BĂLTEANU februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Cristian HERA Acad. Constantin IONESCU-TÎRGOVIŞTE Acad. Ionel HAIDUC Acad. Eugen SIMION mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Maria ZAHARESCU

Acad. Ionel-Valentin VLAD mai 2014 – decembrie 2017

Acad. Cristian HERA ianuarie 2018 – aprilie 2018

Acad. Ioan-Aurel POP mai 2018

coorDoNAtor :

Acad. Răzvan THEODORESCU Vicepreședinte al Academiei Române coLegIUL De reDAcŢIe : Sector teHNIc:

Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Dr. Roland VASILIU

Redactori I Operatori-corectori Dr. Andrei MILCA Aurora POPA Mihaela-Dora NECULA Monalisa STANCA Elena SOLUNCA-MOISE

Responsabili de număr: Mihaela-Dora Necula Andrei Milca Narcis Zărnescu

Adresa web: http://www.acad.ro/academica2002/pag_academica.htm E-mail: [email protected] [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins

MĂNĂStIreA VoroNeț, 533 De ANI De LA îNfIINțAre, 30 De ANI De LA reDeScHIDere Preafericitul Părinte Daniel, frumusețea eternă a Voronețului: Mesajul central al Judecății de Apoi ...... 6

PreocUPĂrI coNteMPorANe Păun Ion Otiman, reflecții (în pandemie) despre societate, educație, economie și securitatea (alimentară) a româniei ...... 10 Nicolae Florea, for a name of soil identification having three parts, reflecting genetic, inherited and environmental aspects ...... 28 Napoleon Pop, Valeriu Ioan-Franc, încotro Uniunea europeană, după pandemia anului 2020 (I) ...... 38

coNVorbIrI Wilhelm Dancă, „eu așa văd Academia: ca un semn al binelui” ...... 48

cULtUrĂ JUrIDIcĂ Mircea Duțu, Tudor Avrigeanu , „realismul organic” și asimilarea orientării eminescu – Iorga – Pârvan în cultura juridică românească ...... 52

PAgINI De IStorIe Gheorghe Cliveti, revoluția de la 1821 și restaurarea domniilor pământene în Principatele române – rezultate ale unor noi cercetări istoriografice ...... 62 Alexandru Porțeanu, întreita semnificație istorică a zilei de 10 mai ...... 66

fILoSofIe – StUDIU De cAz Laura Stifter, confesiunea creștină, ca tehnică de hermeneutică și constituire a sinelui ...... 68

croNIcA VIețII AcADeMIce ...... 74

APArIŢII LA eDItUrA AcADeMIeI ...... 75

gHID PeNtrU AUtorI ...... 77 3 . Mănăstirea Voroneț – „ Capela Sixtină a Estului” Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere

frumuseţea eternă a Voroneţului: Mesajul central al Judecăţii de Apoi*

Preafericitul Părinte Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Membru de onoare al Academiei Române

Am primit cu deosebită bucurie invitația de a desfăşoară pe întreg peretele vestic exterior, neîn - participa la vernisajul expoziţiei organizate de tr eruptă de nicio deschidere a vreunei uși Biblioteca Academiei Române şi Mănăstirea sau ferestre. Fațada de vest, care cuprinde Voroneţ, dedicată împlinirii, anul acesta, 2021, a scena Judecații de Apoi, este alcătuită din mai 533 de ani de la înfiinţare (1488) şi 30 de ani de la multe registre. În partea superioară a frescei, se redeschidere a Mănăstirii Voroneţ (1991). află zugrăvit Dumnezeu Tatăl. Registrul al doilea Mănăstirea Voroneț este un dar binecuvântat al cuprinde scena Deisis , a Judecății de Apoi. Pe tron lui Dumnezeu nu doar pentru ţinutul Bucovinei, se află Dreptul Judecător, în dreapta Maica Dom - cu mănăstiri şi biserici străvechi, cu sfinţi voie - nului, iar în stânga se află Sfântul Ioan Botezăto - vozi, ierarhi şi cuvioşi, care au păstrat unitatea rul, care se roagă pentru cei care s-au pocăit, dar poporului şi a credinţei sale apostolice, ci este și nu au mai avut timp ca să arate faptele pocăinței. un dar binecuvântat al lui Dumnezeu pentru între - Deci pentru aceştia este o mijlocire în ziua Jude - gul neam românesc. căţii, deoarece ei au dorit mântuirea. Această Ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare scenă, numită Deisis , a Judecăţii de Apoi sau a (1457–1504), biserica Mănăstirii Voroneț, cu hra - Judecăţii universale, este încadrată de Sfinţii În- mul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe , a fost ridi - geri stând în picioare şi de Sfinţii Apostoli aşezaţi cată în anul 1488, în trei luni şi trei săptămâni, pe scaune. Din Tronul Dreptului Judecător apoi pictată în interior, în anul 1496. În anul 1547, pornește un râu de foc, în care se chinuiesc necre - Mitropolitul Grigore Roşca, ucenic al Sfântului dincioşii. Cel de-al treilea registru ilustrează Eti - Daniil Sihastrul, i-a adăugat un pridvor închis, masia (pregătirea Tronului de Judecată – cf. Apo - care a fost apoi pictat în exterior. Înscrisă în anul calipsa cap. 4; Psalmi 9, 7–8). Aici sunt prezenţi 1993, împreună cu alte șapte biserici pictate din Sfântul Duh , simbolizat în forma unui porumbel, nordul Moldovei, pe lista patrimoniului cultural Sfânta Evanghelie și Protopărinții neamului ome - mondial UNESCO, biserica Mănăstirii Voroneţ se nesc (Adam şi Eva), având alături, spre nord, bucură de o mare faimă printre iubitorii artei ceata dreptcredincioşilor, călăuziţi spre rai medievale bisericeşti datorită, în primul rând, pic - de Sfântul Apostol Pavel, iar spre sud ceata ereti - turii sale exterioare. Această pictură prezintă cilor şi necredincioşilor, care sunt mustraţi de caracteristici care o individualizează, şi anume: Sfântul Proroc Moise. În registrul al patrulea, la albastrul de Voroneţ , culoare care domină decorul mijloc, apare Mâna lui Dumnezeu purtând cum - său pictural şi despre a cărei realizare şi rezistență păna care cântăreşte, în prezenţa îngerilor, fap tele în timp se cunosc foarte puţine date. Totodată se bune şi faptele rele ale oamenilor; lupta dintre remarcă scena Judecăţii de Apoi , compoziţia cea îngeri şi demoni pentru sufletele oamenilor. De mai amplă şi mai luminoasă, superioară scenelor asemenea, în zona de nord a ultimului registru similare din alte biserici moldave, pictu ră care se este reprezentat raiul sau comuniunea drepților și

* Cuvânt susținut la vernisajul expoziţiei „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere” 6 (Sala „Theodor Pallady”, Biblioteca Academiei Române,6 aprilie 2021) Sala „Theodor Pallady”, Biblioteca Academiei Române,6 aprilie 2021 a sfinților, conduși de Sfinții Apostoli Petru și ortodoxă, iar din punct de vedere liturgic şi teo- Pavel, iar în zona de sud iadul sau însingurarea logic trebuie să exprime cu fidelitate credinţa celor necredincioși, nemilostivi și răi. ortodoxă privind scopul existenței omului și uni - Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneț con - versului creat, și anume sfinţirea omului și a uni - stituie, de fapt, apogeul sau performanța majoră versului prin participarea lor la slava sau lumina pe care a putut-o atinge arta picturală biseri - necreată şi neapusă a Împărăţiei cerurilor, o pri- cească în Moldova secolului al XVI-lea . vire profetică spre „cerul nou şi pământul nou”, Deşi elemente de pictură exterioară, fragmen - descris în cartea Apocalipsa 21, 1. tară, se regăsesc şi la alte biserici din spaţiul orto - Adevărată capodoperă a artei medievale dox sau chiar în occidentul creştin, ampla pictură moldovenești, marea frescă a Judecăţii de Apoi de exterioară moldavă nu este un fenomen de împru - la Voroneț este o sinteză a Apocalipsei Sfântului mut, ci s-a constituit şi s-a dezvoltat în acest spa - Ioan Teologul sau Evanghelistul. Râul de foc, ţiu imprimat de credinţa şi spiritualitatea monahi - izvorând de sub tronul Dreptului Judecător, este lor şi a credincioşilor mireni ortodocşi. identificat de Sfinţii Părinţi ai Bisericii Ortodoxe Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneţ are, (mai ales de Sfântul Isaac Sirul, sec. VII) cu iubi - evident, şi un rol artistic decorativ, însă nu poate rea lui Dumnezeu care aduce lumină, pace şi fi redusă la un act artistic, estetic, ci ea este în pri - bucurie sfinților, dar care produce întristare sau mul rând un mijloc de mărturisire a credinţei în mustrare a conștiinței oamenilor ce, în timpul vie - Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, Capul ţii lor pământeşti, nu au iubit pe Dumnezeu şi nici Bisericii și Mântuitorul lumii. Chipurile sfinţilor pe semenii lor aflați în nevoi. Sfântul Isaac Sirul a pictaţi pe zidurile bisericii ne cheamă la rugă ciune fost unul dintre cei mai populari sfinţi din spiri - şi ne călăuzesc spre Împărăţia cerurilor, ei sunt tualitatea isihastă. El a fost de-a lungul veacurilor pentru noi învățători și rugători. un călăuzitor al monahilor, dar şi al mirenilor. În Iconografia Bisericii Ortodoxe nu este o artă scrierile sale duhovniceşti, el pune accentul pe obişnuită, ci una sacră, adică teologică şi liturgică, iubirea lui Dumnezeu şi nu acceptă o altă inter - ce semnifică întâlnirea în rugăciune a omului cu pretare a lucrării lui Dumnezeu în lume, decât în Dumnezeu Cel Sfânt şi cu Sfinţii Lui. De aceea şi perspectiva iubirii lui Dumnezeu. De aceea, Sfân - pictura exterioară a unei biserici trebuie să fie în tul Isaac Sirul spune că este nedrept să gândim că consens cu tradiţia autentică de artă bisericească Dumnezeu iubeşte pe drepţii din rai şi urăşte pe 7 Învierea lui Iisus Hristos, icoană pe sticlă manuală, 77 x 72,5 cm

păcătoşii din iad, pentru că El este prin însăşi timpul vieţii pământeşti. În acest sens, Sfântul natura Sa iubire. Dumnezeu iubeşte pe toţi oame - Ioan Gură de Aur spune că nu vom fi judecaţi pen - nii, dar iubirea Lui devine bucurie în cei care au tru că am păcătuit, ci pentru că nu ne-am pocăit răspuns iubirii Lui şi au împlinit voia Lui, şi de- pentru păcate. Iar cei care s-au pocăit după ce au vine mustrare de conştiinţă în cei care au refuzat greșit au fost reintegraţi în circuitul iubirii sme rite iubirea Lui. Prin urmare, Judecata universală se şi milostive a Dreptului Judecător. petrece în conștiința oamenilor, aceasta fiind Se observă că marea frescă a Mănăstirii Voro - luminată, în Ziua de Apoi, de harul, dreptatea și neţ este, în acelaşi timp, plină de solemnitate şi de iubirea lui Dumnezeu . De aceea, Dreptul Judecă - smerenie, de lumină şi de frumuseţe filocalică sau tor din marea frescă de la Voroneţ nu este mânios, isihastă, de dreptate şi de speranţă. De ce și de nu este încruntat, nu este tulburat, ci are chipul speranță? Pentru că la Judecata de Apoi se află senin, o seninătate desăvârşită. În acest sens, chi - prezenţi ca mijlocitori, pentru mântuirea oameni - pul Dreptului Judecător de la Voroneţ contras tează lor, Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul, cu faţa severă a Dreptului Judecător de la Capela dascălul pocăinţei. Deci, pictura de la Voroneţ, ca Sixtină a Vaticanului. şi pictura de la celelalte mănăstiri celebre din În esență, Judecata de Apoi este o evaluare Bucovina, este o pictură de inspiraţie isihastă. dreaptă a libertății omului de a iubi sau de a nu Părintele duhovnicesc al Mitropolitului Grigore iubi pe Dumnezeu şi pe semeni. Judecata de Apoi Roşca, autorul programului iconografic de la nu este ceva impus din exterior, ci conştiinţele Voroneț, a fost însuși Sfântul Cuvios Daniil Sihas - oamenilor sunt luminate de prezenţa harului trul sau isihastul, duhovnicul Sfântului Voievod Dreptului Judecător, iar oamenii văd ei înșiși ce au Ştefan cel Mare. Mormântul acestui mare isihast greșit în viaţă. Desigur, nu sunt judecaţi în Ziua de se află în pronaosul bisericii Mănăstirii Voroneț. 8 Apoi cei care s-au pocăit pentru păcatele lor în Frumusețea albastrului de Voroneț reprezintă cerul coborât pe pământ pentru a înălţa sufletul rea Mănăstirii Voroneţ ca mănăstire de călugăriţe. omului în Împărăţia cerurilor, dar şi pentru a sfinţi Atunci, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi al natura creată de Dumnezeu, ca o pregustare a Bucovinei, am cerut aprobarea Sfântului Sinod bucuriei Învierii de obşte sau universală. pentru reînfiinţarea mai multor mănăstiri din În mod deosebit, Mănăstirea Voroneţ se re- Bucovina, precum şi din zona Iaşi, mănăstiri marcă şi prin memoria vie pe care o poartă ctito - închise de habsburgi în secolul al XVIII-lea sau rului ei , Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare, și care au fost închise după secularizarea din anul duhovnicului acestuia, Sfântul Cuvios Daniil 1863, în timpul domnitorului Alexandru Ioan Sihastrul. Sfinţenia acestui loc a făcut ca Mănăs- Cuza, unele mănăstiri fiind transformate în muzee tirea Voroneţ să biruiască încercările trăite de-a ori în biserici de parohie. lungul veacurilor. Mănăstirea Voroneţ a fost des- Astăzi, participăm cu bucurie la vernisajul fiinţată în anul 1785, împreună cu alte 23 de expoziţiei dedicate redeschiderii Mănăstirii Voro - mănăstiri, după anexarea părţii de nord a Moldo - neţ. Cu prilejul pregătirii acestui eveniment, am vei de către Imperiul habsburgic. Chiliile s-au rui - oferit pentru expunere, la solicitarea domnului nat, iar biserica mănăstirii a fost folosită foarte prof. ing. Nicolae Noica, directorul Bibliotecii mult timp ca biserică pentru lucrătorii pământului Academiei Române, o copie după documentul nr. care aparținuse Mănăstirii Voroneţ. Aceşti lucră - 5057/22 iunie 1990, emis de Cancelaria Sfântului tori au format cu timpul satul Voroneţ. După Sinod, prin care se comunica Mitropoliei Moldo - Marea Unire din anul 1918, mai multe personali - vei şi Bucovinei decizia Sfântului Sinod al Biseri - tăţi culturale şi politice româneşti au insistat asupra evidențierii valorii istorice şi artistice a cii Ortodoxe Române, întrunit în şedinţă de lucru Mănăstirii Voroneţ şi, astfel, biserica mănăstirii a în 7–8 iunie 1990, de reînfiinţare a unor mănăstiri fost declarată monument istoric . Însă, regimul din Moldova, printre care şi Mănăstirea Voroneţ. comunist ateu a interzis total săvârșirea sfintelor Astfel, Mănăstirea Voroneţ a fost redeschisă în slujbe în biserica Mănăstirii Voroneţ, sub pretex - anul următor, 1991, iar stareţă a fost numită vred - tul protejării arhitecturii şi picturii din perioada nica şi înţeleapta monahie Irina Pântescu. domnitorului Ştefan cel Mare. Fiind considerată Felicităm și binecuvântăm pe organizatorii monument istoric de artă, biserica Mănăstirii expoziției „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la Voroneţ a beneficiat în acea perioadă de unele înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere”, care lucrări de restaurare pentru protejarea frescelor aduce un omagiu acestui sfânt lăcaş bucovinean, exterioare, consolidarea unor ziduri deteriorate şi valoros monument al artei şi al spiritualităţii orto - întărirea pardoselii. La scurt timp după căderea doxe româneşti, carte de identitate a frumuseţii regimului comunist, în anul 1990, Sfântul Sinod sufletului poporului nostru, credincios şi creator al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînfiinţa - de valori netrecătoare.

9 Preocupări contemporane

reflecții (în pandemie) despre societate, educație, economie și securitatea (alimentară) a româniei

Acad. Păun Ion Otiman

Societatea și economia românească (în sin - decenii, să fie caracterizată, mai degrabă, prin teză) astăzi caracteristici politice, sociale și economice pre- În România, după decembrie 1989, tranziția care (pentru a folosi un termen cât mai blând), (trecerea) de la dictatură la democrație, de la eco - câteva extrem de acute și vizibile: nomia de comandă supercentralizată, integral - – Societatea românească, în ansamblul ei, nu mente etatizată, cu o piaţă internă săracă (chiar are un obiectiv strategic precis pe termen mediu și dacă dădea impresia unei oarecare stabilități) şi lung, fiind în derivă, profund dezbinată, ca efect al una externă puțin accesibilă, spre economia de modului în care clasa politică actuală (de slabă piaţă s-a făcut şi continuă încă să se facă cu factură profesională, dominată de lideri în majori - sincope și mari costuri sociale. În plus, unii ana - tate incompetenți, corupți și de o moralitate în- lişti, adepţi ai structurilor comuniste (încă nu doielnică) a condus și conduce destinele țării. puțini la număr), susţin că tranziţia de la econo - – Justiţia, care ar trebui să asigure echilibru și mia comunistă la economia capitalistă, de la eco - dreptate socială, este departe de ceea ce numim nomia de comandă la economia de piaţă, de la „stat de drept”, puternic afectată, mai ales în ulti - dictatură la democrație nu era cunoscută. Nimic mii ani, de implicarea brutală a politicului. mai fals! Istoricește vorbind, instituţiile şi legis - – Economia este marcată de slabe progrese laţia, mecanismele şi regulile de funcţionare ale structurale, fiscalitatea a suferit, numai în ultimii democrației și economiei de piaţă erau cunoscute ani, peste 800 de modificări, România având cea și îndelung verificate. A fost necesară numai mai slabă încasare a veniturilor la bugetul statului voinţa politică şi inteligenţa de a le adopta! Insti - (31%, față de penultima țară din Uniunea Euro - tuţiile democratice ale economiei de piaţă, struc - peană, Bulgaria 39%). turile comerciale nu trebuie inventate în tranziţie, – Lipsa de predictibilitate a dus și duce, inevi - ci numai adoptate, legiferate, puse în operă. Prin tabil, la retragerea investitorilor, în general, și a urmare, în cazul în care s-ar fi dorit refacerea celor străini, în special, fapt ce determină scăderea rapidă a economiei de piaţă, trebuia început cu dramatică a locurilor de muncă și, implicit, la refacerea proprietății private şi a instituţiilor eco - creşterea şomajului . nomiei de piaţă. În agricultură, menţinerea pro - – Moneda naţională se devalorizează constant, prietăţii colectiviste și a exploataţiilor de tip balanţa comercială şi de plăţi este din ce în ce mai neocolectivist reprezintă o contradicţie econo - dezechilibrată, în timp ce puterea de cumpărare a mică fundamentală. binomul „economie de populației este profund erodată, datoria externă a piaţă şi proprietate şi/sau exploataţie țării în continuă creștere. (neo)colectivistă” este un nonsens economic . – Dezvoltarea generală a țării este lentă, În consecință, întârzierea nepermis de lungă a incoerentă și marcată de o geografie economică tranziției spre economia de piață și a societății puternic polarizată teritorial, unde găsim, de fapt, spre statul de drept a determinat ca starea ac tuală două Românii, iar dezvoltarea rurală este caracte - a societății și a economiei românești (preze tată, rizată de slabe progrese în evoluția agriculturii, iar în sinteză, în continuare), ca urmare a „evoluției spațiul rural , dominat de întinse pungi de sărăcie 10 și/sau involuției” acestora, timp de aproape trei severă. Această stare de fapt, acest „tablou” al so- mat în perioada comunistă, cu deformări și tare cietății și al economiei românești, creează neli- (multe dintre ele prezente în societate și după niște și reduce nespus de mult speranțele pentru 1990, până azi), care s-au întipărit în genetica un viitor normal și sigur al generațiilor tinere. În noastră individuală și socială. Generația mea consecință, pentru îmbunătățirea stării economice (ajunsă, acum, la vârsta senectuții) nu a reușit, actuale a României sunt necesare cât mai multe asemenea predecesoarei sale interbelice, să gene - soluții, puncte de vedere importante, analizate și reze elite, care să se implice, fără rezerve, în atât amendate, aplicate într-o strategie de dezvoltare de necesara operă de reconstrucție, întâi morală, pentru ameliorarea generală economică și socială apoi economică, socială și juridică a țării de a României. Pentru realizarea acestui deziderat astăzi. Din onestitate, dar și din naivitate, cei mai este necesară atragerea și promovarea intelec - mulți intelectuali de valoare și de onoare din tualilor din toate domeniile importante , pentru generația mea, crezând că vor fi auziți și mai ales a prezenta idei, care, aplicate/devenite soluții, să „ascultați”, au folosit, ca predilecte, formule de conducă, în viitor, la salturi importante pentru genul „apelului” către lichele sau al „procla mației dezvoltarea și democratizarea țării. Generația de la Timișoara”, cerând, decent și elegant, ca toți actuală de intelectuali ar trebui să fie prezentă în cei care au contribuit la degradarea politică, marile decizii de dezvoltare a țării, asemenea economică și socială a României din perioada generației interbelice de elite intelectuale, care a comunistă să se retragă de pe scena politică post - realizat Marea Unire, a pregătit și a înfăptuit decembristă. Ce imensă naivitate! evoluția socială și economică interbelică a țării. Pentru a explica marile diferențe dintre rezul - Din rândul acestor generații s-au detașat perso- tatele concrete în conducerea și adminis trarea nalități științifice și culturale, devenite fondatori țării din perioada interbelică și cea de acum, pre - ai României moderne și, ulterior, miniștri și sfă - zentăm personalitățile care au făurit România tuitori ai regilor noștri, făuritori și întregitori de Mare și care au condus țara în perioada interbe - neam și țară, Carol I și Ferdinand. Între aceștia, lică, pe care dorim să le comparați dumneavoas - Ion Heliade Rădulescu, C.A. Rosetti, Timotei tră, cititorii, cu cele care se află astăzi, după o Cipariu, Vasile Alecsandri, Ion C. Brătianu, sută de ani, pe cea mai înaltă scenă politică Geor ge Bariţiu, Spiru Haret, , românească! Această comparație explică, fără Ionel I.C. Brătianu, Vasile Goldiş, Miron Cristea, putere de tăgadă, marile diferențe de evoluție ale , Alexandru Vaida-Voevod, Caius României interbelice față de cea actuală (după Brediceanu și mulți alți intelectuali de aceeași decembrie 1989). anvergură. Cu toții au fost exemple de înaltă DeMNItArII roMâNIeI 1 valoare intelectuală și probitate morală, cu toții înainte de 1945 După 1989 s- au implicat în efortul fondator al unei țări șefi de stat prospere și civilizate. ei au dovedit că știința și carol I cultura nu sunt incompatibile cu destinul civic ferdinand Emil Constantinescu și că poți fi prezent pe scena publică și politică, carol II Traian Băsescu fără să abandonezi exigențele purtării demne, Mihai I ale rostirii elegante și ale limbii române curate și frumoase. S-a demonstrat, cu prisosință, fap - Președinți ai camerelor Parlamentului tul că alesele elite intelectuale pot să fie, Alexandru totodată, și elite înalte politice, adevărați bârlădeanu bărbați de stat . Alexandru c. cuza Dan Marțian Generația mea (cea care a văzut drama elitelor Ștefan Cicio-Pop românești ce au contribuit la modernizarea Româ - emil Hațieganu Valeriu Zgonea niei, care au suferit cumplit și au murit în închiso - Dumitru Pompeiu rile comuniste și la canal, fără lumânare, fără Mircea Djuvara cruce și fără înmormântare creștinească) s-a for - 11 Prim-miniștri Finanțe – Economie: Nicolae Văcăroiu Virgil Madgearu Orlando Teodorovici Iuliu Maniu Mihai Manoilescu Nicolae Mișa Ion I.c. brătianu Mugur Isărescu Justiție: gheorghe tătărăscu Călin Popescu- Mircea Djuvara Tăriceanu Tudor Chiuariu Alexandru Vaida-Voevod Monica Macovei Armand Călinescu Ion G. Duca Starea educației în românia comunistă și Viorica Dăncilă postcomunistă cum a ajuns românia aici? Izolarea Parlamentari îndelungată a țării, aproape jumătate de secol, Nichifor crainic Eugen Nicolicea de lumea civilizată şi de europa occidentală a octavian goga Florin Iordache cauzat apariţia unui decalaj major între învă - Mihai ralea Șerban Nicolae ţământul european (şi mondial) şi cel româ - constantin c. giurescu Dan Marțian nesc, mai cu seamă în domeniul conceptului, gheorghe brătianu Cătălin Rădulescu filosofiei flexibile şi elastice a sistemelor educa - gheorghe b. Duică Irina Loghin ţionale, mobilităţilor, mentalităţilor, compati - Dimitrie gusti Ristea Priboi bilizării şi al dotărilor necesare procesului Petre c. Andrei Ion Dolănescu didactic şi de cercetare ştiinţifică . Dacă în anu - Simion Mehedinți Gabriela Firea mite domenii, mai cu seamă în planul pregătirii Olguța Vasilescu teoretice, învăţământul românesc, într-o oarecare Cristian David măsură, a „ţinut pasul” sau a încercat să menţină un decalaj acceptabil, în schimb în multe domenii Miniștri şi aspecte concrete ale tehnologiei didactice și de Externe: cercetare trebuie să realizăm faptul că este necesar Nicolae titulescu Teodor Meleșcanu un imens efort de compatibilizare a învă țămân- Petre P. Carp Titus Corlățean tului, în general, și a celui superior, în special, din Tache Ionescu Ramona Mănescu toate punctele de vedere, cu sistemul educaţional Apărare: european şi mondial. Mareșal Alexandru Aprecierea – pe care nu puţini dintre noi o Averescu fac, pornind de la reuşita profesională a unor elite Mareșal constantin Ion Țuțuianu care s-au format în învăţământul românesc în Prezan perioada comunistă – că am avut și înainte de Învățământ – Cultură: 1990 un învăţământ performant, cred că trebuie Spiru Haret Liviu Pop nuanţată şi reconsiderată. Ştim cu toţii că mulţi, Nicolae Iorga Monica Anisie foarte mulţi români, inclusiv foşti colegi sau stu - titu Maiorescu Mihail Hărdău denţi din universităţile timişorene, pe care le octavian goga Daniel Barbu cunosc îndeaproape, medici, ingineri, profesori, Dimitrie gusti răzvan economişti, arhitecţi, jurişti etc. nu profesează în theodorescu specialitatea în care s-au format în România, cei Agricultură: mai mulţi ocupând „job-uri” mult inferioare pre - gheorghe Ionescu-șișești Ilie Sârbu gătirii conferite de diploma obţinută în ţară. Nu Constantin Garoflid Petre Daea este necesar să exemplific, pentru că sunt cunos - Sănătate: cute aceste cazuri. carol Davila Sorina Pintea După 1990 a urmat „o explozie”, o extindere Ion cantacuzino Nicolae Bănicioiu haotică a învățământului universitar românesc, Lucrări publice: până la un punct firească, chiar necesară. Dar 12 Anghel Saligny Răzvan Cuc leg islația universitară, adoptată după 1990, incon - secvențele în aplicarea acesteia au determi nat acest context, că universitatea nu a constituit „multiplicarea” galopantă, necontrolată a număru - numai locul unde s-au făcut marile experimente lui „universităților”. Astfel, într-un timp scurt, de generatoare a nenumărate descoperiri, ci a repre - 10–15 ani, s-a ajuns ca în România să funcționeze zentat, în acelaşi timp, şi obiectul a multiple expe - peste 100 de universități (circa jumătate de stat și rimentări educaţionale. În decursul timpului s-au jumătate private), iar numărul studenților a cres - experimentat şi au fost adoptate diferite modele, cut de peste 10–12 ori. Creșterea numărului de tipuri şi structuri ale universităţii cu scopul clar de studenți a reprezentat o necesitate, având în vede - a găsi soluţii optime pentru procesul didactic şi re extrem de redusa „intelectuali zare” a societății ştiinţific din interiorul sistemului universitar. Era românești din perioada comu nistă (60 000 firesc ca, după anul 1989, în condiţiile libertăţii studenți la 22 milioane de locuitori, respectiv 270 academice, ale libertăţii de opinie şi exprimare, ca studenți la 100 000 locuitori, față de media euro - şi universitatea românească – multe decenii încre - peană de circa 3500 studenți/100 000 locuitori). menită – să caute soluţii de adaptare şi compatibi - Ace astă creștere necontrolată, rapidă (de la lizare. Dacă acceptăm cu relativă uşurinţă, uneori 60 000, în anul 1989, la circa 600 000 stu denți, în formală, necesitatea unei reforme universitare anul 2010, când s-a atins cifra maximă), produsă profunde, îmi este teamă însă că, din cauza con - într-un timp extrem de scurt, a impus apariția servatorismului nostru funciar, abordarea acesteia „unui contingent masiv” de cadre didac tice, a început și continuă să se facă cu sfială, cu neîn - asupra calității academice a multor dintre aceștia, credere şi – de ce să nu recunoaştem – nu de pu- din decență, nu mă pronunț. Consider că aceasta ţine ori, şi cu teamă. este cauza principală a „diluării” calitative a Este, fără putere de tăgadă, confirmat faptul că învățământului universitar actual. În consecință, parcurgem în România (dar nu numai) o anumită această stare de fapt a mediului universitar actual perioadă de inconsecvențe, căutări, pe care o defi - impune o reformă structurală și calitativă nim drept „criză a educației” și căreia îi atribuim urgentă, o nouă arhitectură a universității responsabilitatea crizei generale a societății românești pe care o voi detalia în continuare. românești. Indiferent de sistemul macropolitic, De la apariţia primei universităţi, cu aproape economic și militar (UE, NATO) căruia îi aparține un mileniu în urmă, în anul 1088, la Bologna, şi țara, elementele definitorii ale evoluției naționale până acum, la trecerea într-un nou secol şi mileniu, aparțin, în majoritate, strategiilor proprii de edu- universitatea a constituit comunitatea academică cație, de formare, de management și administrație. de primă importanţă pentru societatea omenească, Cred că starea actuală a societății românești, în jucând un rol determinant în domeniul cunoaşte - cea mai mare măsură, este determinată de absența rii, progresului şi evoluţiei ştiinţifice, economice predictibilității, a unui vector educațional strate - şi sociale. Spaţiu eterogen, multicultural, interdis - gic pe termen mediu și lung, și în mai mică mă- ciplinar, câmp de interferenţă a principalelor idei- sură unor factorii „neprevăzuți”, temporari, cum forţă ale cunoaşterii, loc în care se reunesc cei mai este cazul pandemiei de coronavirus. evoluaţi actori ai societăţii umane – profesorii, cercetătorii şi studenţii – a reprezentat, dintot - Nevoia de reformă universitară profundă în deauna, cadrul de generare de noi cunoştinţe, de românia dezvoltare a gândirii, de formare şi performare al Câteva direcții spre care ar trebui să se în- purtătorilor de competenţe, competitivitate şi drepte sistemul educativ românesc, universitățile, cooperare. Totodată, comunitatea academică uni - în special, le prezint în continuare. versitară a generat şi continuă să genereze, în Analizând – comparație în competiție și acest univers entropic, care este societatea umană, internațională – starea actuală a universităților din mari mutaţii politice, economice, sociale şi juri- România, dispersia regională, fărâmițarea dome - dice, fiind, în majoritatea cazurilor, locul în care nială, subfinanțarea cronică a învățământului s- au plămădit cele mai multe idei revolute, dar, superior și a cercetării universitare, performanțele din păcate, şi involute, spaţiu care a germinat mari științifice, calitatea, eficacitatea și poziția univer- dinamici sociale. Este necesar să amintim însă, în sităților noastre în clasamentele universitare euro - 13 pene, în opinia mea, situația universităților universitățile de top. Și din acest punct de vedere, românești este mai mult decât precară. Prin ur- universitățile românești se află cu mult sub mare este absolut necesară o reformă profundă masa critică minimă necesară unei perfor - a universității românești atât din punct de manțe academice acceptabile . vedere structural, cât și funcțional . La structurile deficitare, dimensiunile reduse Din analiza clasamentelor (topurilor) inter- și mai cu seamă finanțările actuale precare, naționale se desprinde, evident, faptul că în Top universități noastre, cu rarisime excepții (patru- 100 se află 96 universități complexe de tip metro - cinci universități din cele peste o sută ale Româ - politan-comprehensiv și numai patru universități niei), nu întrunesc condițiile minime necesare domeniale (Ecole Polytechnique Federale de Lau - pentru a fi competitive în activitatea științifică . sanne, ETH Zürich, Massachusetts Institute of Mai în toate cazurile este absentă sau limitată Technology – MIT, California Institute of Techno - cea mai importantă caracteristică a competi - logy – CIT-Caltech). Universitățile din Top euro - tivității, pluri- și transdisciplinaritatea . pean 100, 200 și chiar 500 provin, în general, din Pentru a concretiza gândurile şi ideile de refor - țări europene occidentale care au masă critică mare ale Universităţii pe modelul universitar com - calitativă și cantitativă evidentă, în care se alocă prehensiv, complex, voi prezenta, în continuare, peste 6% din PIB pentru educație și 1,5–2,8% câteva puncte de vedere personale cu pri vire la pentru învățământul superior. Aceste universități adaptarea structurii acestora, soluții posibile de se plasează pe poziții academice superioare, urmat, rezultate din experiența internațională a deoarece finanțarea se ridică la peste 200 000 universităților de top. €/staff (comparativ cu 3200 €/staff în România) și Referitor la masa critică necesară structurii 15 000–12 000 €/student (față de 2000 €/student unei universități metropolitane, din experiența în România). În aceste universități, din bugetele țărilor care au trecut prin acest proces de reformă anuale, se alocă peste 40% pentru cercetarea și care se plasează în Top 100, 200 sau (măcar) științifică, față de numai 10–12% în România. 500, rezultă următoarele: În România, factorii structurali negativi ai – În structura complexă a domeniilor (specia - calității și performanței sunt reprezentați de alo - lizărilor) de licență, masterat și doctorat sunt carea extrem de redusă (cea mai de jos din Eu- cuprinse științele fundamentale, IT, științele ropa) pentru educație și cercetare, unde ponde - socio-umane, literele, științele vieții și ale rea costurilor aferente staff-ului neacademic mediului, științele inginerești (tehnice, agroali - este mult prea ridicată , determinată de numărul mentare, silvice), domeniile vocaționale etc. exagerat al personalului administrativ (în cazul – Finanțarea cercetării științifice universitare prin Timișoarei universitare, staff-ul administrativ competiție deschisă (caracteristică universităților de reprezintă 32,4%, enorm față de 8–10% în cercetare) este preponderentă (40–50%). universitățile europene), precum și de structura – Alocarea pentru învățământ a minimum 6% defectuoasă a cheltuielilor destinate procesului și pentru cercetare a minimum 1,5% din PIB. propriu-zis de învățământ , unde ponderea chel - – Cheltuielile finanțate public și privat se tuielilor de personal depășește 50%, cheltuielile situează la minimum 200 000 €/staff și 12 000 aferente problemelor sociale studențești ajung la €/student. 20–25% din totalul cheltuielilor, iar procesul aca - – Dimensiunea fizică este de minimum demic propriu-zis (aparatură, consumabile, docu - 35 000–40 000 studenți și 4000–4500 staff, din mentare-informare, amortismente) consumă o care maxim 8–10% staff-ul neacademic, în fie care parte nepermis de redusă din cheltuielile aferente, unitate. cazul Timișoarei universitare fiind elocvent. Pe Consider că, în cazul în care România are în lângă acestea, universitățile românești, cu puține vedere intenţia de a compatibiliza în viitor învăţă - excepții, au un număr mic de studenți (circa mântul nostru universitar cu cel european (în care, 5000–6000 studenți, în medie pe o universitate de fapt, după aderarea la Uniunea Europeană și la și 400–500 cadre didactice), comparativ cu Declarația de la Bologna, ne aflăm), este necesar 14 35 000–40 000 studenți și 4000–4500 staff în să cunoaştem şi să ne înscriem în principalele direcţii de evoluție ale învăţământului european. giste vest-europene din Parlamentul European şi În opinia mea se pune problema restructurării uni - Comisia Europeană) şi a agresivităţii „miciuriniş - versităţilor româneşti, în sensul concentrării tilor” (sau, mai exact, a celor care slujesc intere - acestora, așa cum au înfăptuit majoritatea țărilor sele comerciale ale firmelor producătoare de europene performant universitar și academic, de pes ticide), este mult în urma Americii, atât în ceea la 49 universităţi de stat, în prezent, la un număr ce priveşte cercetarea ştiinţifică fundamentală şi maxim de 10–15 universităţi în țară. Acest proces tehnologiile ingineriei genetice, precum şi în ceea trebuie pregătit temeinic, atât din punct de vedere ce priveşte folosirea MGO în cultură de către fer - conceptual, structural şi motivaţional, cât şi juri - mieri, cu toate avantajele tehnice şi economice în dic, legislativ. procesarea şi comercializarea plantelor MG. Ideea şcolii (universității) metropolitane, Dezvoltarea economică extraordinară a SUA comprehensive, multiculturale, plurilingvis tice, în toate domeniile, inclusiv în agricultură, are o interetnice , îndreptată spre universalitate inter- și explicaţie simplă (dar încă greu de acceptat și de transdisciplinaritate, este ideea-simbol a contem - atins și de noi): mixul de idei, iniţiative, compe - poraneităţii şi a viitorului, este ideea fundamentală titivitate şi infuzia de capital , dar mai cu seamă a calității mediului academic contemporan spre absența ideilor preconcepute . Niciunde în lume care trebuie să tindă și universitățile românești. nu sunt atât de bine plătite ideile ca în America. Faptul că în configuraţia cromozomilor la ameri - Poate universitatea românească să atingă cani „densitatea” de gene ale „aventurii” este mult nivele înalte de educație și cercetare? mai mare faţă de oamenii rămaşi acasă (în țările Ideea revigorării sau, mai exact, a reformei europene de baștină) sau în celelalte zone ale cercetării științifice românești, cu privire specială lumii explică în mare măsură şi spiritul actual de la agricultură, dar și referitor la contribuția aventură al americanilor în cercetarea ştiinţifică. învățământului superior cu privire la „absorbția” Dar nu este vorba de sensul peiorativ al aventurii, absolvenților pentru piața muncii, mi s-a cristali - ci de cel inteligent şi performant, productiv şi pro - zat cu mai multă exactitate după două călătorii de fitabil. La acest aspect mai trebuie să adaug încă studii făcute în SUA, ca răspuns la invitaţia unul, cel care vizează sistemul decizional ameri - Departamentului American de Agricultură, în can şi calitatea acestuia. Cred că americanii nu cadrul Programului Cochran Biotechnology, unde pun pe nimic mai mult preţ decât pe doi factori am vizitat, printre altele, Universitatea Districtu - primi ai succesului economic: manager şi dolar . lui Columbia din Washington, Universitatea Sta - Selecţia managerilor a fost împinsă până la una tului Iowa din Ames, Universitatea din Des dintre cele mai sofisticate procese din economia şi Moi nes, Universitatea G. Washington din Saint societatea americană. Iar în ştiinţă şi învăţământ, Louis şi Universitatea Columbia din Missouri, selecţia managerială este şi mai draconică, depis - centrele de cercetare ale companiilor Monsanto, tarea şi dovedirea calităţilor şi performanţelor, Pioneer, Garst, Du Pont din Delavare, Asociaţia aptitudinilor şi competitivităţii în conducere Ameri cană a Soiei etc. Obiectivul principal al pro - atin g valori paroxistice de neimaginat. gramului Cochran a constat în cunoaşterea stadiu - Bine-cunoscutul proverb, din Europa şi de la lui cercetărilor în biotehnologia americană şi a noi, „omul potrivit la locul potrivit”, care circulă legislaţiei cu privire la cultivarea, procesarea, şi în limba română mai mult ca maximă şi cu mult ambalarea, etichetarea şi comercializarea produ - mai puţin ca soluţie managerială optimă, în SUA selor agroalimentare care conţin plante (organis - a fost modificat, puţin lingvistic, dar esenţial din me) modifi cate genetic (MGO). punct de vedere practic, în „omul cel mai potrivit Mi-am dat seama, deşi specialitatea mea nu la locul potrivit”. Americanii au introdus în acest este genetica, cât de departe au ajuns americanii în proverb două cuvinte în plus: „cel mai”, fără mare cercetările de inginerie genetică şi cât de rămaşi în valoare lingvistică sau literară, dar cu maxim efect urmă, în acest domeniu, sunt europenii, fără a mai practic și managerial. vorbi de noi, românii. Europa, ca urmare a „pre - Lumea americană este o altă lume, în mare siunilor neştiinţifice” ale verzilor (partidele ecolo - măsură neconformă cu lumea noastră (europeană 15 sau românească). America este America, spun mă refer la contribuția universităților americane în americanii, dar nu numai ei. Într-o excepţională pregătirea absolvenților pentru sistemul de con - carte scrisă (cu mai mult timp în urmă, dar de sultanţă şi extensie , care este determinantă, fiind mare actualitate și astăzi) de bine-cunoscutul om reglementată printr-o lege votată din anul 1908, în de ştiinţă, politologul Jean François Revel, mem - vigoare și astăzi, de peste 100 de ani. Prin legea bru al Academiei Franceze, făcând o paralelă între din 1908, americanii i-au conferit consultanţei un dezvoltarea postbelică a SUA şi a Europei (Occi - cadru mult mai larg. Pe lângă conţinutul tehnic, dentale, evident), în analiza sa relevă tocmai rolul economic şi comercial, serviciile statului acordă managementului ca factor de maximă importanţă consultanță şi în domeniul educaţional, social şi al în dinamica economică. familiei. De aici desprindem pragmatismul ameri - În America, în procesul decizional, pe lângă can. Pe americani, prin această lege, i-a interesat, calitatea excepţională a managementului, asigu- deopotrivă, sporirea randamentelor agricole, dar rată de calitatea înaltă a decidenţilor, mai inter vine şi viaţa familiei de fermieri, cu toate problemele un element deosebit de important al acestui pro - ei. Experţii în consultanţă, pregătiţi în universităţi ces: viteza de luare şi transmitere a deciziilor şi şi colegii, se specializează pe probleme tehnice, rapiditatea punerii în practică a acestora . Dacă economice, financiare, bancare, de marketing, dar în Europa (Occidentală), în Uniunea Europeană, şi pe probleme sociale, legate de viaţa familiei, pentru luarea unei decizii importante, ca, de inserţia socială a tinerilor şi a fermierilor etc. Con - exemplu, folosirea ingineriei genetice, trebuie să sultanţii din rețeaua rurală americană au statut de participe 27 de decidenţi, unii mai calificaţi, alţii, cadre didactice, angajaţi ai universităţilor în care din contră, mai puţin, în America decizia se ia există departamente sau chiar facultăţi cu acest calificat şi rapid. De altfel, americanii au demon- profil de pregătire a studenților, cum am întâlnit la strat, prin specialistul lor de marcă, Richard Far - Universitatea Davis din California, care se ocupă mer, de ce o ţară este bogată sau săracă. El spune de pregătirea permanentă a consultanţilor. În filo - „managementul explică de ce o ţară este bogată sofia organizării consultanţei americane s-a pornit sau să racă”. Iar un fost prim-ministru japonez, în de la ideea legăturii permanente a universităţilor acelaşi sens, îl completează în anii de avânt eco - cu problematica concretă a fermierilor şi, invers, nomic al Japoniei (anii ’60–70), spunând că sin - conectarea fermierilor la „producţia” ştiinţifică pe gura re sursă pe care ţara sa a exploatat-o la maxim calea cea mai directă: fermier-universitate, având a fost inteligenţa managerială, pentru că alte în vedere faptul că în sistemul american de orga - resurse (naturale, s.n.) Japonia nu are. nizare a cercetării ştiinţifice, universităţile au un Răstălmăcindu-i puţin pe R. Farmer și pe pri - rol primordial. mul ministru japonez şi extinzând punctul lor de Cu toate că și învățământul universitar euro - vedere, cunoscând faptul că bogăţia sau sărăcia pean a adoptat sistemul Bologna, de fapt sistemul unei naţiuni sunt date de suma bogăţiilor sau sără - american de organizare, câteva aprecieri consider ciilor individuale (ca entităţi economice ori ştiin - că sunt necesare cu privire la felul în care am ţifice sau ca persoane), putem aplica la orice nivel receptat acest sistem, la el acasă, în câteva această regulă managerială de aur. Nu există ţări universități americane pe care le-am vizitat, după bogate sau sărace, ci numai ţări bine sau slab anii ’90 ai secolului trecut. conduse . Nu există sisteme performante sau Între sistemul de organizare al învăţământului penurice, ci există numai şi numai management superior american şi cel european există încă bun ori rău, performant sau slab. Asta-i totul! De deosebiri, diferențe, atât în ceea ce priveşte proce - aici putem explica orice, inclusiv marea perfor - sul de învăţământ şi cercetare, cât şi structura, manţă ştiinţifică americană în biotehnologie şi funcţiunea şi managementul universitar. Încă la ingineria genetică, în general, în agricultura spre începutul secolului precedent, americanii au atri - care ar trebui, ca performanță, să tindem și noi, buit universităţilor trei funcţiuni principale: românii. didactică, ştiinţifică şi de extensie , între acestea Referitor la inserția absolvenților în mediul existând o legătură intrinsecă. Universităţile ame - 16 economic, în câmpul muncii, cum se spune la noi, ricane au adoptat, cu mult timp înaintea Europei, organizarea cu maximă seriozitate și eficacitate a mul profesional, economico-social, funcţie de procesului de învăţământ pe trei cicluri: bachelor poziţia acestora, cer calificări diferite. Cu alte (4 ani), masterat (1,5–2 ani) şi doctorat (4 ani). cuvinte, întreg sistemul de învățământ american ciclul I, bachelor , are durata de patru ani, are forma unei piramide ocupaţionale cu baza organizat în colegii ( college ) sau şcoli ( school ), mare jos şi cu secţiuni succesive, din ce în ce mai funcţie de domeniu, putând fi bachelor of mici, ca suprafaţă, în sus, dar din ce în ce mai Science (b.S. ), bachelor of engineering înal te faţă de bază. Aceste secţiuni în piramida (b.e. ) şi bachelor of Arts (b.A. ). Colegiile, de ocupaţională reprezintă nivelele necesare de cali - regulă, funcţionează în structura universităţilor, ficare ale corpului profesional. Mai simplu spus, dar, în anumite cazuri, pot funcţiona şi indepen - nu toţi absolvenţii de învăţământ superior trebuie dent. În ciclul I de studii, bachelor, programele să aibă acelaşi nivel de calificare. Cu cât nivelul de învăţământ (curricula) sunt alcătuite de aşa de calificare este mai înalt, în principiu, durata manieră încât să confere absolvenţilor o pregă - calificării este mai lungă, iar costurile acesteia tire fundamentală solidă, dar şi o pregătire de mai ridicate. În pragmatismul lor bine-cunoscut, specialitate care să faciliteze inserţia profesio - americanii spun că ar fi un efort prea mare pentru nală a acestora. fiecare student (sau familia susţinătoare – finanţa - ciclul al II-lea , cu durata de 1,5–2 ani, ciclul toare a studiilor), precum şi o risipă de resurse de masterat , este organizat numai în universităţi financiare pentru societate, dacă toți ar parcurge întregul traseu formativ. În concluzie, numărul cel performante (sau institute tehnologice), putând mai mare de studenţi urmează ciclul prim, avea şi în acest caz variante: Master of Science bachelor, studenții performanţi trec, în baza unui (M.S. ), Master of business Administration concurs, în ciclul II, master, iar elitele de la mas - (M.b.A. ), Master of engineering (M.e. ), Mas - terat urmează, într-un număr mult mai restrâns, ter of Arts (M.A. ). Obiectivul ciclului de maste - şcolile doctorale. În acest fel, pe ansamblu, se fac rat îl constituie specializarea sau aprofundarea economii financiare pentru educaţie şi, totodată, anumitor domenii de specialitate, studiate la se realizează un izomorfism perfect între pira - bachelor. mida ocupaţională din economie şi societate şi ciclul al III-lea de studii doctorale sau de piramida educaţională din universităţi . doctorat , organizat numai în anumite universităţi Universităţile americane au o structură com - (acreditate pentru Ph.D. ), cu durata de patru ani plexă, cuprinzând o reuniune (o federaţie) de (dar în unele situaţii poate ajunge până la cinci facultăţi în care este organizat procesul de învăţă - ani), reprezintă continuarea studiilor de masterat, mânt şi cercetare pe marile domenii ale cunoaşte - prin cercetare ştiinţifică şi creaţie. Absolvenţii rii, de la matematică la filosofie, de la arte la teh - ciclului de studii doctorale obţin diplomă de Doc - nologie, de la ingineria civilă la ingineria agri colă, tor of Philosophy (Ph.D.). de la medicină la arhitectură, de la biologie la Americanii, în baza unor studii profunde de drept etc. Universitatea americană este o instituţie pedagogie universitară, au ajuns la concluzia că de învăţământ şi cercetare complexă, comprehen - procesul de învăţământ este un proces piramidal, sivă care funcţionează pe baze manageriale orien - gradual , bazat pe capacităţile intelectuale dife - tate spre piaţă, cu puternice valenţe antrepreno- renţiate ale studenţilor. Americanii au considerat, riale şi corporatiste, un sistem deschis spre şi încă de acum 40–50 de ani, că orice absolvent de pentru societate și economie . În cadrul universi - liceu, având pregătirea necesară acumulată până tăţii, entitatea administrativă de bază, cea care la bacalaureat, în principiu, trebuie să aibă acces coordonează didactic şi ştiinţific un domeniu de în învăţământul superior. Totodată, din observa- ştiinţă, ca de exemplu, agronomia sau, mai nou, ţiile practice ale inserţiei sociale a absolvenţilor ingineria biotehnologică, este facultatea . Toate de învăţământ superior, s-a constatat că nivelul procesele sistemului de învăţământ, admitere, cunoştinţelor şi al deprinderilor intelectuale ale cur ricula, selecţia personalului didactic, organiza - acestora este diferit, funcţie de poziţia ocupată în rea propriu-zisă a învăţământului intră în compe - sistemul profesional național. Posturile din siste - tenţele facultăţilor. 17 Departamentul , următoarea substructură a există lucrare practică să nu fie efectuată pe cal - universităţii, este entitatea funcţională de bază. culator. Simularea are marele avantaj că poate Aici se desfăşoară educaţia şi cercetarea dome- reproduce fenomene biologice, tehnice sau econo - nială într-o simbioză perfectă. Departamentul este mice complexe și de lungă durată şi care pot fi segmentul de structură care organizează, pe repetate ori de câte ori este necesar. Pe deasupra, domenii de studiu mai înguste sau pe specializări, acest tip de lucrări are costuri mult mai reduse, ca de exemplu agricultură, horticultură, creşterea comparativ cu cele reale. Am urmărit o lucrare animalelor etc., întregul proces didactic centrat pe practică cu tema sisteme de irigare la porumb , programele de cercetare ale departamentelor. unde s-au simulat toate elementele de calcul al În America, universităţile , facultăţile (dome - normelor de irigare şi udare, periodicitatea, alegea niile) şi departamentele (specializările), dar și utilajelor (în diferite variante), modul de umec tare profesorii sunt evaluați şi clasificați . Este o a solului în funcţie de textură, calculaţia costurilor mare competiţie în America pentru a ocupa o şi alegerea soluţiei optime. Pe lângă exactitatea şi poziţie înaltă în clasamentul universităţilor, dome - frumuseţea conţinutului, mai trebuie adăugată şi niilor sau specializărilor. Funcţie de poziţia în top, splendoarea animaţiei. se percep taxele de studii, se obţin finanţările Pentru a înțelege, pe de-a-ntregul, sistemul bugetare, programele de cercetare guvernamen- universitar american, este util să știm ce ne tale sau private etc. În America, totul se măsoară, diferențiază și ce ne apropie în sistem universi - se cântăreşte şi se evaluează. Am văzut câteva cla - tar românesc și american, în cel mai sensibil punct samente: Facultatea de Agronomie de la Iowa al acestuia, calitatea și performanța corpului University din Ames se afla pe locul unu, iar didactic . facultatea similară de la Universitatea Purdue din Pot să fac unele aprecieri referitoare la Indiana pe locul trei, locuri care le confereau pozi - diferențele și asemănările americano-românești, ţii dominante în învăţământul superior agricol ca urmare a activității mele directe la Universita - american. Dar, în universitățile americane anual tea Columbia-Missouri. Am fost invitat de condu - sunt evaluați și profesorii. cerea universităţii să susţin două conferinţe în faţa Unele constatări cu privire la programul de studenţilor cu teme pe care le consid er eu de inte - învăţământ propriu-zis. Şi aici, ca şi în universită - res pentru auditoriu. Consultân du -mă cu cole - ţile vest-europene, se pune mare accent pe copar - gii, precum şi cu studenţii, am ales tema ticiparea studenţilor în procesul didactic. Lecțiile „Agri cultura României la răscruce”, pentru prima de curs de tip clasic – expunere de la catedră – conferinţă, şi „Învăţământul românesc: o nouă sunt din ce în ce mai rare în universitățile ameri - cale”, pentru a doua conferinţă. cane. Lecţiile de curs reprezintă adevărate dezba - La cele două conferințe am fost asaltat cu teri. În general, profesorul este moderator, iar stu - întrebări. Studenţii erau curioşi să afle cât mai denţii, participanţi activi în discutarea temelor. multe despre România. Mi s-a pus și întrebarea Studentul vine, de cele mai multe ori, cu cursul dacă este adevărat că Dracula s-a născut în Româ - cunoscut. El vrea să afle de la profesor ceea ce nu nia şi dacă a fost vampir. Şi altele. De ce a fost a „desluşit” singur. Polemicile ştiinţifice, doctri - ucis Ceau şescu? Dacă Iliescu este tot comunist? nare sunt la mare preţ. Studiile de caz, variantele, Pentru a aprecia diferențele și asemănările găsirea soluţiilor optime, lucrul în echipă, dezba - între universitatea americană și românească, terile deţin mare pondere în procesul de învăţare. reproduc două întâmplări din vizitele întreprinse Cele mai multe studii de caz nu sunt situaţii ipo - în universități americane. tetice, ci situaţii concrete de viaţă, din economia Prima se referă la diferențele legislative reală. Profesorul urmăreşte şi stimulează ca între universitățile americane și românești refe - studenții să dea cele mai bune soluţii, deciziile ritoare la sistemul concursurilor pentru ocuparea optime. posturilor didactice, de la asistent la profesor. Mă La lucrările practice, în mare vogă sunt simu - gândesc, aici, la o întrebare pe care mi-a pus-o un lările pe calculator. Nu există laborator fără reţea profesor de la Columbia, ca urmare a unei afirma - 18 completă de calculatoare de ultimă generație, nu ţii făcute de mine la a doua conferință, cu referire la faptul că lucrez neîntrerupt, de peste 30 de ani, adevărata semnificaţie a dramaticei alegeri a cole - în aceeaşi universitate. Profesorul mi-a tăiat-o gului nostru făcută pe timpul lui Ceauşescu? A scurt: probabil că pe dumneata, după concursul pe rămas ca profesorul Constantinescu să discute care l-ai dat la prima universitate, nu te-a mai cău - subiectul, mai pe îndelete, cu studenta respectivă. tat sau nu te-a mai primit nicio altă universitate. Venerabilul profesor, din punctul de vedere al învățământul online (în pandemie), o legității concursurilor universitare americane, soluție pe termen lung? avea perfectă dreptate. În SUA, dacă nu ajungi Prezentând unele aspecte ale învățământului succesiv ca profesor la mai multe universităţi, universitar american, am ajuns la actuala urcând spre cele din ce în ce mai bine clasificate, problemă a învățământului online . În univer - înseamnă că nu ai creştere şi recunoaştere valo- sitățile americane învățământul „la dis tanță”, de rică. La noi, dimpotrivă. Cercetând mai profund fapt învățământul virtual sau online , a început această „statornicie” românească pe post, practi - încă din anii 1990–1995. Extinderea învăţămân - cată la noi în universități, vom vedea că are multe tului virtual (învăţământul la distanţă) a fost consecinţe negative, care ar trebui analizate și facilitată de reţelele de calculatoare şi de internet. remediate cu multă atenție. Faptul că, din acea perioadă, calculatorul a deve - A doua întâmplare , care vizează asemănarea nit un instrument de lucru care se află în fiecare între universități, se referă la calitatea excep- laborator, în fiecare cabinet, a condus la posibili - țională a unor profesori români care perfor - tatea de „a scoate” procesul didactic din amfitea - mează în universitățile americane . Reproduc tru, sala de lucrări şi de seminar, precum și docu - impresiile din vizita la Universitatea Columbia mentarea, în parte, din bibliotecă. Sala de curs, de Missouri, unde am fost oaspetele fostului meu seminar sau laboratorul s-au transformat într-un coleg de la Timișoara, prof. Gheorghe Constanti - imens spaţiu virtual interconectat între student și nescu, din anii 1965 –1985. cabinetul profesorului, de unde se transmit cursu - În timpul petrecut la Universitatea Columbia, rile, se simulează pe calculator lucrările practice, am asistat la cursul de anatomie al profesorului se execută teme de casă şi proiecte şi se fac semi - Constantinescu, emigrat în SUA în anul 1985. narizări, examinări online etc. Doctorul C (Si), cum îl apelează studenţii, a pre - Învăţământul la distanţă a modificat esenţial - dat Cursul anatomia topografică a gâtului la cal . mente pedagogia şi metodica universitară. Profe - În amfiteatru, spre surprinderea mea, 90% dintre sorul şi studentul nu se mai văd faţă în faţă ( face studenţii de la veterinară erau fete. Lecţia sa este to face ), ci dialoghează prin computer. Profesorul un regal. Profesorul Constantinescu îmbină cu îi transmite tema, studentul o execută şi o re- măiestrie arta didactică cu pictura maestrului. Pri - transmite profesorului, acesta o corectează şi o vesc, la sfârşitul cursului, desenul în culori sau, retransmite studentului pentru a vedea, în mod mai bine zis, pictura de pe tablă şi cel din atlasul transparent, ceea ce a făcut bine sau ce a greşit şi de anatomie topografică pe care tocmai l-a editat în ce fel se corectează greşelile. (în condiţii grafice excelente), le compar. Sea - Învăţământul la distanţă a apărut ca o necesi - mănă ca două picături de rouă, deosebirea fiind tate socială și o oportunitate pentru studenții cei numai de dimensiuni. Profesorul Constantinescu mai interesaţi de propria lor pregătire. Studenții la este, în același timp, un excelent pictor și sculptor. învățământ la distanță – ocupând anumite job-uri, Pentru lucrările sale de sculptură și pictură reali - pe care nu vor să le părăsească pentru a merge stu - zate la Facultatea de Medicină Veterinară, în dent la zi (rezident) în universitate, iar fişa postu - revista universității, prof. Constantinescu este lui la locul de muncă, în continuă modificare şi apreciat un Michelangelo al Columbiei. amplificare, solicitând cunoştinţe noi – sunt mult După lecție, o studentă mă întreabă dacă doc - mai interesaţi de completarea studiilor, compara - torul C (Constantinescu) a fost tot aşa de pregătit tiv cu tinerii bacalaureaţi. Din aprecierea profeso - şi în România? Şi dacă da, aflând că eu sunt rec - rilor americani, rezultă faptul că studenţii lor la zi tor, de ce l-am lăsat să plece? Ce poţi răspunde sunt foarte atenţi la propria lor calificare, dar cei unei fete americane „naive”, ca să poată înţelege de la învăţământ la distanţă, din acest punct de 19 vedere, sunt înaintea tuturor. Învăţământul la dis - ple aspecte: securitatea de apărare (teritorială, tanţă, în mare măsură, a modificat şi suporţii militară), securitatea alimentară , securitatea informaţionali de curs, proiecte, lucrări, aproape energetică etc. În toate domeniile securității întregul suport informaţional este electronic. naționale, educația are, indubitabil, un rol forma - Iată, deci, că învățământul online , pe care l-am tiv major. Nu mă pot erija în cunoscător al adoptat și-l practicăm acum, de nevoie, în întregul multiplelor și delicatelor probleme de geopoli - sistem de învățământ, de la grădinițe la școli doc - tică, cu impact asupra securității de apărare, de torale, constrânși de pandemia de coronavirus, aceea mă voi referi numai la un singur aspect americanii l-au descoperit și îl practică, în anu- legat de educația tinerei generații în spiritul mite circumstanțe bine delimitate și definite, de contribuției acesteia, dacă va fi cazul, la apărarea aproape trei decenii. națională, așa cum l-am observat și l-am reținut Dacă până la pandemie învățământul online în decursul timpului . (virtual sau la distanță) era practicat pe scară res - Mult timp am reflectat, ca ofițer în rezervă, trânsă (atât în România, cât și în Europa), acum a apoi ca dascăl și părinte, asupra acestui complex devenit un sistem pedagogic, din necesitate, gene - raport, fără a reuși să-mi explic mie și să explic și ralizat pe toate treptele învățământului, cum spu - tinerilor mei studenți, în suficientă măsură, com - neam mai înainte, de la grădiniță la școala plicatele raporturi motivaționale, sentimentale a doctorală și postdoctorală. Întrebarea firească ce ceea ce numim, în ultimă instanță, dragostea de cred că trebuie (sau ar trebui) să se pună este țară, de glie . Nu am reușit să pătrund în intimita - următoarea: învățământul online este o alterna - tea acestui complicat, repet, complex proces și tivă de nevoie, de avarie sau un nou sistem de să-l înțeleg până nu m-am întâlnit, în urmă cu învățământ ? mulți ani, în iunie 1986, ca președinte de baca - Digitalizarea, care a permis practicarea laureat la Liceul din Lipova, cu elevii candidați la învățământului online , în plină extindere, în opi - acest examen. nia mea, este un „mijloc”, un instrument, o Întâmplarea pe care încerc să o redau pe scurt aplicație a IT-ului în procesul didactic care-i con - a fost determinată de subiectul propus pentru teza feră profesorului mai multă claritate, varietate și scrisă la examenul de literatură română calitate în predare iar elevului în învățare. „Dragostea țăranului român față de glia stră bună Eu, ca profesor în vârstă, după peste 50 de ani oglindită în operele scriitorilor români”. I-am de prezență directă, în fața și în ochii studenților întrebat pe foarte mulți dintre tinerii liceeni mei, nu mă pot pronunța cu privire la calitatea și, proveniți din satele de pe lunca Mureșului și mai cu seamă, eficacitatea sistemului online . podgoria Minișului, nepoții și strănepoții lui Rezultatele le vom vedea peste ceva timp. Pentru Slavici și ai Marei, să-mi redea, cu cuvintele lor, mine, însă, un fapt este cert: procesul de ce înțeleg ei prin glia străbună și cum văd ei fizic învățământ și educație nu este numai un simplu și afectiv aceasta. Niciunul, dar absolut niciunul, sistem de transmitere, de circulație a informației nu avea nici cea mai vagă idee, nu dădeau nicio de la emițător la receptor. Procesul este mult mai reprezentare fizică și afectivă gliei străbune . complicat, are o chimie mult mai complexă. Desigur, m-am întrebat dacă acești tineri liceeni Atunci când te adresezi copilului, tânărului, nu sunt suficient de instruiți, nu sunt educați. Evi - elev sau student, îl privești în ochi, dându-ți dent, erau foarte instruiți! Am întâlnit copii deose - seama dacă te-ai făcut înțeles, acceptat. Modul în bit de inteligenți, „minți sclipitoare”, care au care studentul te receptează dă întreaga măsură a demonstrat mare capacitate de învățare, ima - calității învățământului. Cel puțin așa am înțeles și ginație, posesorii unor multiple cunoștințe în cele înțeleg eu relația dascăl-elev, profesor-student. mai diferite domenii. Și, cu toate acestea, nu aveau nici cea mai vagă reprezentare fizică și Securitatea alimentară a româniei afectivă a gliei străbune. Problema securității naționale, în ansamblul Analizând cu mai multă atenție această întâm - său, este deosebit de complexă și complicată. plare, această gravă stare de lucruri, am ajuns la 20 Complexă și complicată, deoarece incumbă multi - concluzia că nu este de mirare că tinerii nu știau ceea ce strămoșii lor aveau în inimă, în sânge și în Ferdinand soldaților țărani, în Primul Război minte. Explicația este simplă: cei mai mulți dintre Mondial, pe frontul din Moldova, la Răcăciuni: ei nu mai aveau, asemenea copiilor din timpul lui „Vouă, fiilor de țărani, care ați apărat cu brațul și Slavici, pământul, via, colna (crama) și vitele cu pieptul pământul strămoșesc, veți primi părinților și străbunilor. Orășenii nu mai aveau pământ . Eu, Regele vostru, voi fi întâiul care va casă, ci apartament la bloc, fără căldură, fără apă, da pildă”. Poate, acest subiect, din perspectivă fără curent electric multe ore pe zi, cu igrasie, securi tară, ar trebui dezbătut, de pe alte coor- rece, cu uși și geamuri care nu se închid, prin care donate, și astăzi. șuieră vântul. Ei nu au mai trăit, din fragedă copi - lărie, bucuria înfloririi pomilor, bucuria de a avea Agricultura și dezvoltarea rurală în perma - miei, viței, purcei în ogradă, bucuria de a-i ține în nentă reformă brațe. Ei nu au trăit, asemenea părinților și bunici - Când vorbim de securitatea alimentară a lor, bucuria culesului viilor. Ei au participat la României, în mod obligatoriu trebuie să pornim aceste munci, la recoltare, sub formă de corvoadă, de la realităţile spaţiului rural românesc ca rezul - ca muncă patriotică, la via sau porumbul gospo - tat cumulat al evenimentelor şi acţiunilor politice, dăriei colective. M-am întrebat, mai departe, ce economice, juridice şi sociale, acumulate de-a s- ar întâmpla cu acești tineri dacă ar trebui, lungul secolului al XX-lea (dar și anterioare), la Doamne, ferește, să apere cu arma în mână glia care se adaugă efectele politicilor agricole actuale, străbună? Ce ar apăra ei? Care ar fi suportul lor aplicate după anul 1989. moral și material pentru a merge în luptă? Pentru Patru schimbări majore de sistem, apreciate ca ce ar lupta ei? patru fracturi ale structurilor agrare româneşti în La această stare s-a ajuns, este concluzia mea, numai un secol: marea reformă agrară din anul din cauza desproprietăririi , dezmoștenirii la 1921, reforma agrară din anul 1945, colectiviza - care a dus societatea comunistă satul românesc, rea agriculturii din perioada 1949–1962 şi efec tele gospodăria țărănească, țăranul român. Acești aplicării Legii fondului funciar din 1991 şi a legi - tineri, așa cum arătam mai înainte, nu aveau lor conexe acesteia, au făcut imposibilă con- reprezentarea fizică și afectivă a gliei străbune. ceperea și aplicarea unui proiect agricol româ - Pentru ei glia străbună nu mai era pământul de nesc de lungă durată , asemenea majorităţii ţări - acasă, via de acasă, vitele de acasă, casa de lor (vest-) europene. Schimbările majore succe- acasă . Prin urmare, ce să iubească și ce să apere, sive de sistem au generat instabilitate şi, ceea ce dacă ar fi cazul? este mai grav, absenţa continuităţii, durabilităţii şi Să fim serioși! Patria , țara , glia , pentru sustenabilităţii sistemului agricol naţional. țărani nu a fost și nu sunt noțiuni abstracte, teore - După anul 1989 am considerat că este de dato - tice. Pentru omul de rând, pentru țăran, fie tânăr, ria mea să mă implic direct, încercând să anticipez fie bătrân, Patria , țara și glia sunt realități con - câteva soluții posibile pentru spațiul rural româ - crete, reprezentări vii, izvoare dătătoare de viață și nesc, cu răspuns la o serie de întrebări: sentimente, de continuitate, de perpetuare. Pentru – Ce fel de agricultură trebuie să facă Româ - ei , Patria, țara și glia înseamnă casa lor, nia, pentru ce fel de viitor social şi economic al ogra da lor, viața lor, pământul lor, vitele lor, ţării? familia lor . Deci, iată ce au avut de apărat! – Ce fel de agricultură, pentru ce fel de mediu Am comentat și în acei ani, mai în surdină, și înconjurător? după ’89, mai pe larg, cu unii colegi și cu studenții – Ce fel de agricultură, pentru ce fel de dez - mei, această realitate. Părerile, ca de obicei, au voltare rurală? fost împărțite, în sensul că sentimentul patriotic – Ce fel de politici rurale și structuri agricole sau atașamentul față de țară sunt mult mai com - trebuie să promoveze România pentru a deveni plexe, cu mult mai multe motivații. Se prea poate, compatibile și competitive cu cele din Uniunea dar în cazul tinerilor de la țară, motivația princi - Europeană? pală rămâne cea legată de glie . Este suficient să ne Din păcate cele mai multe idei, soluții, păreri amintim, din istorie, ce le-a spus Regele (b une sau rele) au fost ignorate, iar efectele 21 pol iticilor agricole (reforme, restructurări, ajus - prin extinderea economiei agroalimentare, a tări) aplicate contradictoriu, lipsite de continuitate economiei neagricole şi a serviciilor rurale . după 1989 au generat o agricultură fluidă, Satul românesc actual, caracterizat, în pri - puternic bipolarizată, nestructurată, neperfor - mul rând, printr-un grad ridicat de sărăcie mantă, necompetitivă, neconcurenţială, majo - (peste 45%, faţă de 15–18% în mediul urban) tre - ritar de subzistenţă (peste 95% din exploatații buie scos din economia naturală închisă şi mici, neperformante, de subzistență și semi - introdus în mediul de afaceri, iar economia subzistență dețin peste 5 milioane ha, adică mai rurală trebuie transformată, treptat, din eco - mult de jumătate din suprafața arabilă a țării), pre - nomie de subzistenţă în economie comercială, cum şi trecerea de la unităţi agricole mari (IAS, sustenabilă . CAP), caracteristice socialismului oriental din Calitatea spaţiului agricol românesc constituie perioada comunistă, la unităţi agricole mari cor - condiţia, premisa naturală, ecologică a competiti - poratiste (asociaţii, societăţi), majoritatea aflân - vităţii produselor noastre. Produsele agricole de du- se, în prezent, în faza capitalismului primitiv bază (grâul, porumbul, floarea-soarelui, soia, de tip latifundiar, în care circa 12 mii exploatații legumele, fructele, strugurii, carnea, laptele etc.), mari și foarte mari dețin cumulat o suprafaţă agri - obţinute în condiţii tehnice medii, sunt, din punct colă de peste 5 milioane ha. de vedere calitativ, perfect competitive cu pro duse Programul agroalimentar al României şi similare din alte ţări, iar, la majoritatea sortimen - proiectele europene pentru agricultură ar trebui să telor, calitatea conferită de factorii pedoclimatici, aibă în centrul lor dezvoltarea rurală durabilă naturali este chiar superioară. ca factor al creşterii economice sustenabile , care Dezvoltarea economică sustenabilă se poate presupune o economie rurală puternică , edifi - obţine, înainte de toate, numai dacă România cată pe o infrastructură rurală modernă , o investeşte pe termen mediu şi lung în consoli - echipare tehnică adecvată a teritoriului rural, darea exploataţiilor agricole şi a întreprinderi - localităţilor şi locuinţelor rurale, prin folosirea lor de procesare alimentară , în tehnologii avan - în circuitul economic a resurselor naturale sate, în echiparea adecvată a teritoriului agricol, locale reînnoibile (din mediul rural), protecţia prin sisteme de irigaţii, de desecări, sisteme anti - mediului şi a peisajului şi, ca efect al acestora, erozionale, perdele forestiere de protecţie a câm - atingerea unui standard acceptabil de viaţă pului, sisteme antiinundaţii de ansamblu și de rurală, prin atenuarea şi restrângerea sărăciei acumulare și utilizare a apei pluviale etc. Suportul severe din spaţiul rural . financiar direct din fondurile europene şi naţio- Noua filosofie a dezvoltării spaţiului rural , nale trebuie direcţionat pentru realizarea acestor în concepția mea, trebuie să se bazeze pe dezvol - premise ale dezvoltării rurale durabile. Totodată tare rurală durabilă , care presupune îmbinarea trebuie intensificate acţiunile legislative, institu - armonioasă între componenta agricolă (şi fores- ţionale şi financiare, în vederea creşterii competi - tieră) şi componenta economică rurală neagri - tivităţii circuitelor agricole comerciale naţionale, colă , fundamentată pe următoarele principii: în plan internaţional, extinderea participării pro - – concordia dintre economia rurală şi duselor agricole româneşti pe terţe pieţe, în primul mediul înconjurător (echilibrul economie – eco - rând pe piaţa comună europeană, precum şi în logie); vederea atenuării riscurilor şi turbulenţelor cau- – naturalizarea spaţiului rural, prin păs - zate de fluctuaţiile anuale şi multianuale ale fac - trarea mediului natural cât mai intact; torilor naturali și conjuncturali. Trebuie acordată o – mediul antropizat, creat de om, să fie cât mai mare importanţă expansiunii pieţelor agri- mai apropiat de mediul natural ; cole regionale şi locale. – folosirea resurselor naturale locale, cu Învățământul agroalimentar românesc, deși în prioritate a resurselor regenerabile în activita - mare parte s-a diversificat și amplificat după anul tea economică rurală ; 1990 , nu a reușit să se compatibilizeze în sufi - – diversificarea, prin pluriactivitate, a cientă măsură atât cu cel european, cât și cu noua 22 structurii economiei agricole, în primul rând re alitate agrară românească. În perioada rectoratu lui meu (1990 –2004) am conceput și am realizat o tele agricole proprii apropiate de potenţialul nouă configurare domenială universității agricole, pedoclimatic (ecologic) românesc și compatibile dar nu am reușit, din cauza reacției „conserva toare” ca nivel de productivitate și eficiență cu cele a sistemului, să realizăm o profundă și necesară europene. reformă a structurii învățământului agroalimentar Creşterea producţiei agroalimentare nu tre - românesc, prin trecerea de la învățământul didac - buie privită ca un „obiectiv în sine”, ci atât ca un tic pasiv la cel activ, unde profesorul conlucrează obiectiv al asigurării siguranţei alimentare a nemijlocit cu studentul. Lecția clasică de tip curs popula ţiei ţării , cât şi ca un obiectiv de perspec - din amfiteatru trebuie transformată în dialog-dez - tivă al României, având în vedere prognoza batere, iar lucrarea practică individuală din labo - demo gra fică mondială estimată la circa rato r sau teren trebuie transformată în proiect 9 miliarde de locuitori ai Terrei pentru următoa - transdisciplinar, pe echipe, asemenea celor ceru - rele două-trei decenii. te de realitățile de dezvoltare rurală bazate pe Cele două obiective prezentate anterior – creş - pro iecte, investiții, finanțare și implementare. terea randamentelor agricole şi a potenţialităţii Cel mai mult avem de lucrat acum la realiza - pieţelor – se pot obţine prin ameliorări educaţio - rea unei interfețe între sensul dezvoltării agricole nale (tehnologice şi manageriale) ale fermierilor și rurale și curricula universitară. Programul de şi personalului din consultanţă, extensiune, proce - redresare și reziliență și noul pact ecologic sare şi prin optimizarea structurilor comerciale european solicită în mod obligatoriu adopta - agroalimentare, cu efecte economice favorabile în rea unui nou mod de structurare a învă - agricultură. Cerinţa de îmbunătăţire a competen - țământului superior agroalimentar, axat pe ţelor umane din sistemul agro-alimentar şi fores- predictibilitate, în mod concret pe proiectarea tier este cu atât mai acută, dacă avem în vedere și implementarea de soluții ale dezvoltării faptul că România este bogată, din punct de ve- rurale . dere cantitativ (numeric) în resurse umane, însă Cât privește securitatea alimentară a încă săracă în ceea ce priveşte calitatea şi profe - populației țării, aceasta este problema românilor sionalismul resursei umane, privită din punct de de fiecare zi, dar și pe termen lung. Atât timp cât vedere competitiv şi concurenţial european. România are balanță comercială agricolă dezechi - Prioritatea modernizării agriculturii şi a eco - librată, importând încă mult prea multe produse nomiei rurale, în ansamblu, în concepţia noastră, agricole care ar putea să fie obținute în țară, nu trebuie să se fundamenteze pe funcţiile econo mice putem vorbi de securitate și siguranță alimentară şi sociale vitale ale sistemului agroalimentar: asi - în România (25% din consumul total de alimente gurarea alimentaţiei echilibrate a populaţiei provine din import, 7% la legume, din care 25% la (deci implicit a siguranţei alimentare), a nece - tomate, 10% la fructe, 41% la carne, din care 54% sarului de materii prime pentru activităţile la carnea de porc etc., toate acestea putând să fie neagricole şi a unui export activ şi profitabil de produse în țară). produse agroalimentare . În acelaşi timp, econo - Agricultura actuală a româniei, privită mia rurală, în general, şi agricultura, în special, comparabil în timp cu cele din ţările Uniunii reprezintă o imensă piaţă pentru ramurile din europene, se găsește la nivele la care se aflau amonte şi aval de aceasta , contribuind direct la acestea în anii 1965–1970, iar, prin consecinţă, dezvoltarea unor ramuri neagricole, precum şi a soluţiile de susţinere a agriculturii noastre ar sectoarelor conexe spaţiului rural. trebui adaptate acestui stadiu . Subiectul crizelor alimentare generate de mul - România, prin politicile sectoriale agro-ali - tiple cauze, inclusiv de actuala pandemie de mentare, trebuie să ajungă la nivele europene de Covid-19, a preocupat atât Academia Română ca competitivitate. În acest sens, România trebuie să instituție, cât și pe mine în calitate de cercetător al aibă ca axă investiţională prioritară constituirea domeniului. În acest sens, am participat la redac- structurilor de producţie agricolă (exploataţii agri - tarea și finalizarea de către Academia Română a cole, plantaţii de pomi şi vie, sisteme hidro- şi raportului „Strategia de dezvoltare a României în pedoameliorative) capabile să asigure randamen - următorii 20 de ani”, în care, împreună cu acad. 23 Cristian Hera, am coordonat proiectul 5 al capito - populația ocupată în agricultura europeană. Acești lului „Securitate și siguranță alimentară în Româ - factori de producție și structurali sunt, practic, la nia”, din care selectez, în continuare, câteva idei. originea nivelului scăzut al productivității muncii „Problema viitorului securității alimentare pe din agricultura românească – indicator cheie care termen mediu și lung se află în centrul preocupări - ar trebui să evolueze spre nivele europene în lor organismelor internaționale, europene și următorii 20 de ani. În momentul de față, produc - românești, datorită contextului generat de schimbă - tivitatea în agricultură, măsurată ca raportul dintre rile climatice, fragilizării stocului de resurse natu - valoarea adăugată brută și numărul de unități rale, în special apă și sol, pe fondul creşterii demo - anuale de muncă, se află la 27% din media euro - grafice, a creșterii instabilității pieţelor, a adâncirii peană, România fiind, conform acestui indicator, sărăciei (problemă care este departe de a fi printre ultimele țări din cadrul Uniunii Europene. rezolvată) și mai ales de pandemia de coronavirus. Pentru a începe recuperarea decalajelor se impune Lumea se află într-o etapă de schimbare, în fixarea unei ținte realiste și întocmirea unui pro - care trebuie să găsească soluții viabile pentru a gram optimist, posibil de realizat în viitor.” putea produce mai multe alimente, cu care să hră - nească o populație în creștere, cu resurse naturale Proiectul agroalimentar și de dezvoltare în scădere, efortul principal pentru găsirea de rurală a româniei soluții în acest context dificil revenind, în princi - formularea priorităţilor Proiectului agro- pal, cercetării și inovării. În asemenea condiții, alimentar și de dezvoltare rurală a românei devine imperios necesar ca în anii ce urmează să pentru perioada 2020 –2040 s-a făcut pornind de fie dezvoltate tehnologii inovatoare, care să asi- la funcţiile spaţiului şi ale economiei rurale, inclu - gure prezervarea ecosistemelor naturale, o siv ale agriculturii româneşti, necesitatea dezvo l- creștere sustenabilă și, în același timp, să furni- tării accelerate a acestora, noul parteneriat între zeze suficiente alimente pentru populație. Europa şi fermieri, conform reformei PAC, astfel: Academia Română a realizat Proiectul – realizarea unei producţii agricole şi alimen - „Securitate și siguranță alimentară” în care se tare care să asigure securitatea alimentară naţio - definesc scenarii pe termen scurt, mediu și lung nală şi care să garanteze siguranţa alimentară a cărora să le poată fi asociate anumite niveluri pen - populaţiei prin: tru principalii indicatori de performanță din aria • dublarea randamentelor agricole în agriculturii și a securității alimentare din Româ - următorii zece ani , comparativ cu deceniul nia, în efortul de a atinge nivelurile acestora din 2010–2020; țările europene dezvoltate, concomitent cu armo - • dublarea valorii producţiei vegetale şi nizarea obiectivelor propuse cu cele ale actualelor animale în următorul deceniu , faţă de cea din strategii guvernamentale pe termen scurt și mediu. deceniul 2010–2020; Scopul acestui demers este de a identifica în ce • dublarea valorii producţiei agroali - măsură România se poate apropia, în următorii 20 mentare procesate , faţă de cea din deceniul de ani, de performanțele din agricultură, de nive - 2010–2020; lul de trai și de calitate a alimentației specifice – asigurarea integrală a necesarului intern de țărilor europene dezvoltate. Decalajele sunt sem - produse alimentare de calitate îmbunătăţită şi a nificative, în acest moment neexistând certitudi - unui excedent faţă de consumul alimentar intern, nea că vor fi recuperate, cel puțin la unii indicatori disponibil pentru export; cheie, deoarece problemele structurale pe care – asigurarea echilibrului ecologic durabil pe agricultura României le are în acest moment pot fi termen lung a spaţiului rural prin investiţii pu- rezolvate numai pe termen lung. România are cel blice, public-private și private în lucrări de infra- mai mare număr de exploatații din Uniunea Euro - structură de protecţie şi echipare a teritoriului (sis - peană, 3,6 milioane în 2013, ceea ce reprezintă teme de irigaţii, sisteme hidro-ameliorative de 33% din numărul total al exploatațiilor europene. protecţie a localităților resurselor de apă, perdele În același timp, populația ocupată în agricultură de protecţie, împădurirea terenurilor degradate şi 24 este extrem de numeroasă, reprezentând 29% din defrişate etc.); – conservarea şi protejarea resurselor naturale tor poate să-și formuleze propria opinie regenerabile (solul, apa, aerul, biodiversitatea) şi referitoare la esența educației, condiție sine qua utilizarea durabilă a resurselor naturale agricole, non a reușitei economice, sociale și morale a aplicarea politicilor de atenuare și diminuare a României educate. efectelor schimbărilor climatice; 8 ianuarie 1948, gârbovăţ . Un sat din Valea – compatibilizarea sistemului naţional de Almăjului a Banatului Montan. În prima zi de învăţământ şi cercetare ştiinţifică cu cel european, şcoală, după ultima vacanţă de Crăciun, intră în asigurarea unui parteneriat durabil al acestuia cu clasă domnul învăţător Iosif Olevschi, român sistemul agroalimentar românesc; după mamă, polonez după tată, pripăşit în satul – dezvoltarea teritorială echilibrată a econo - nostru, în anul 1945, în refugiu din Bucovina. miei rurale agricole, extinderea IMM-urilor rurale Învățătorul este un bărbat blând, bun, înalt, impu - nonagricole şi creşterea gradului de ocupare, prin nător, frumos, de circa 40 de ani, apropiat de menținerea cu preponderenţă a populaţiei rurale copii. active; Domnul învăţător ni se adresează, nouă, elevi - – echilibrarea balanţei alimentare comerciale lor de clasa I: şi de plăţi româneşti şi creşterea exporturilor „– Copii, deschideţi cartea şi rupeţi prima şi a agroalimentare româneşti; doua filă!” – restrângerea zonelor rurale defavorizate şi a Noi, cu inima îndoită, cu mare părere de rău şi sărăciei rurale severe. mâinile tremurânde, am rupt foile cu chipul fru - România are o singură şansă pentru dezvolta - mos şi tânăr al Regelui Mihai şi al Reginei Mamă rea agriculturii: alocarea masivă, dar raţională, Elena. Apoi, Domnul învăţător ne spune: dacă se poate optimă, de capital investiţional în „– Copii, deschideţi cartea la pagina… şi infrastructura rurală, echiparea teritoriului rupeţi-o şi pe aceasta!” agricol (circa 1,7 mil. ha irigate în prima etapă, După ce am rupt şi această filă din carte, dom - reluarea investiţiei la Canalul Siret-Bărăgan, plan - nul învăţător, cu vocea sugrumată şi cu două tarea perdelelor de protecţie a câmpului pe circa lacrimi ce i se prelingeau pe obraz din ochii săi un milion de hectare în zonele cele mai aride, luminoşi şi blânzi, ni se adresează din nou: modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea „– Vedeţi, copii, aceste fete frumoase, cea întreprinderilor de stocare-procesare a produselor care-şi reazimă capul pe rotundul țării şi cea agroalimentare (nu numai cereale), precum şi ca re- și scaldă poalele în apa mării, nu mai sunt ale spo rirea capitalului de exploatare atât din surse noastre!” proprii, cât şi din credite bancare avantajoase După care, domnul învăţător a trecut mai acor date fermelor agricole, prin care să se susţină departe, la prima lecţie. nivele ridicate de producţie. Noi, copii de țărani recent întorși de pe front, Din calculele efectuate, rezultă că România din satul nostru izolat de munte, la acea vârstă (de are un potenţial alimentar, la orizontul anului câțiva anișori) şi în acele vremuri tulburi, în 2040, pentru asigurarea hranei unui număr de schimbare, la numai trei ani de la încheierea răz - 32 milioane de persoane, respectiv un disponibil boiului, fără radio, fără ziare, fără tren, fără auto - pentru export şi consum nealimentar de materii buz, nu am înţeles, atunci, cuvintele domnului prime agricole de circa 43 –45 mld. €. învăţător Olevschi. Peste ani, fiind elev de liceu, în vacanţe, în ce ar trebui să reprezinte educația într-o lungile discuţii purtate cu vecinul meu, domnul românie viitoare educată? învăţător Olevschi (ne despărțea numai casa preo - Încerc, în final, să sintetizez ce ar trebui să tului Bololoi), aveam să înţeleg (ceea ce nu reprezinte educația pentru și în societatea româ - învățasem în Istoria de liceu a lui Roller) marea nească, într-o viitoare românie educată . Întrucât dramă prin care a trecut România şi poporul său o sinteză a rolului educației este greu de formulat, după război, prin pierderea Basarabiei şi Bucovi - apreciez că prin prezentarea a două „povestioare”, nei, aceste fete frumoase ale ţării, pe care le două întâmplări, două lecții de viață, fiecare citi - plân gea domnul învăţător bucovinean Olevschi, 25 în dramaticul refugiu în Banat, prin alungarea februarie 1990, timișoara . Am fost sunat la Regelui Mihai şi a familiei regale şi intrarea telefon de IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, României, pentru mai bine de patru decenii, în marele teolog şi cărturar, care-mi spune că Princi - lagărul comunist. pesele Margareta şi Sofia (care era încă studentă), În octombrie 2013, am reprezentat Academia fiicele MS Regele Mihai, se află în Timişoara, la Română la festivitățile de împlinire a 80 de ani de Mitropolie și doresc să se întâlnească cu studenţii la înființarea, de către statul român (anul 1933), la din universitatea noastră (în celelalte universităţi Chișinău, a primei structuri de învățământ supe - timişorene, Principesele nu au fost primite, în rior românesc în Basarabia – Facultatea de Agro - acest prim drum în Timişoara, din varii motive, pe nomie. Festivitatea grandioasă, cu participarea care IPS Nicolae mi-a spus că mi le va relata când șefului statului din Republica Moldova, a unui ne vom vedea prima dată). I-am mulţumit IPS număr impresionant de personalități din România Nicolae pentru gândul său bun, spunându-i că le și din Basarabia (miniștri, rectori, reprezentanți ai aştept cu mult interes să ne viziteze, deoarece uni - universităților), s-a desfășurat în Sala mare a Tea - versitatea noastră a fost ctitorită, în anul 1945, trului Mihai Eminescu, în prezența a peste 1000 prin Decretul regal al MS Regele Mihai. Am avut de participanți. mari emoţii, generate de felul cum arătau, la acea Rectorul universității a invitat vorbitorii, dată (imediat după ’89), amfiteatrele, laboratoa- reprezentanți ai instituțiilor românești și basara- rele, căminele, cantina, campusul în întregul său, bene, ca pe lângă cuvântul de salut, dacă au o evo - mai ales datorită faptului că Principesele, după care inedită, legată de eveniment, să o prezinte, pe câte ştiam la acea dată, au făcut studii în universi - scurt, auditoriului, tăţi de prestigiu din Anglia. În cuvântul meu, după ce am prezentat salutul Vizita ne-a marcat profund, fiind pentru noi Academiei Române, am redat momentul din toţi, profesori și studenți, o lecţie de comporta - ianuarie 1948, pe care l-am trăit în copilărie, ment simplu, natural, normal, apropiat al Princi - într- o școală de țară. După ce am încheiat peselor care au vizitat laboratoarele, amfiteatrele, prezentarea lecției învățătorului Olevschi, 90% au stat de vorbă cu studenții și profesorii. Ceea ce dintre participanți, în picioare, m-au aplaudat fre - i-a impresionat cel mai mult pe studenţi a fost netic, iar 10%, probabil rusofonii, antiromâniștii, masa servită de Principese la cantina noastră de atunci. Apropiindu-se prânzul, doamna Nadia m-au fluierat. Asta-i viața, nu se mai poartă una - Mezincescu, care le-a însoțit, îmi sugerează să le nimitatea nici în Basarabia. Și este bine! invit pe Principese la masă. Mie parcă mi-ar fi După peste șapte decenii de la evenimentul căzut tavanul în cap, gândindu-mă cum arată, la petrecut în anul 1948, școala mea din satul natal în acea dată, cantina. Am încercat să le conduc în care am învățat să citesc, să scriu și să socotesc, aşa-zisa sală de protocol, pe care o încropisem, în acum, în plină epocă așa-zisă „postmodernă”, este grabă, în ianuarie 1990. Principesele, cu eleganță, în chisă, nu mai are învățător. În satul care are nu au acceptat invitația mea, dorind să servească 425 numere de casă, duminică de duminică, masa împreună cu studenții. S-au așezat la coadă, preotul ține slujbe în biserică pentru 20 –30 de au împins tava de tablă roasă (of, cum arătau bătrâne și bătrâni, iar, din când în când, vara, ală - atunci!) ca toţi studenţii, au luat cupa de tablă cu turi de ei, și câte un copilaș, venit, în vacanță, la supă, au plătit câte șapte lei fiecare și s-au așezat bunici sau străbunici. Din păcate, satul meu natal la masă cu studenții. cu școala închisă, fără învățător, se stinge încet, În lunga mea perioadă ca rector, timp de 15 ani încet, așa cum dispar multe, prea multe sate de primire a înalților demnitari, niciun oficial românești. Aceasta-i o altă dramă, drama „moder - român, nici din greșeală, nu mi-a cerut să ia masa nă” a satului românesc. împreună cu studenţii, să împingă tava pe linia de A doua întâmplare este legată de evenimen - autoservire. Ce mare diferenţă, şi câte mai avem tul la care am participat, de data aceasta ca rector, de învăţat! și pe care mi-l amintesc perfect, deşi au trecut mai După parcurgerea celor două povestioare, 26 bine de trei decenii. încerc, totuși, să sintetizez două elemente com une, fundamentale ale celor două lecții de viață, care ar • Este spre viitorul vostru şi binele întregii ţări! trebui să fie corolarul educației noastre, a români - Apreciez faptul că tânăra generație trebuie lor. Pentru reușita educației în România, totul implicată din ce în ce mai mult în propria depinde de cât de puternic și peren se leagă form are, în propria educație. Conștientizarea valențele între educator (fie că este Învățător, fie tinerilor în ceea ce privește opțiunea proprie, a că este Principesă) și educat (fie că acesta este fiecăruia, cu privire la selectarea și alegerea rute - elev de clasa I, student, profesor universitar sau lor de formare, este necesar să fie, în opinia mea, chiar rector). principala noastră preocupare în relația dascăl- * elev, profesor-student. * * Toate acestea, pentru că românii doresc o ce ar trebui să facă tânăra generație pentru nouă Românie, normală, democratică, condusă viitorul societății românești de bărbați de stat, profund morali, cu înaltă res - Ceea ce s-a conturat în România, din 1990 și ponsabilitate față de soarta țării și a urmașilor până astăzi, în materie de educație, de formare a noștri. tinerei generații și ceea ce se observă acum, ca Aceste cuvinte – pornite din convingerea ne- efecte în societatea românească, mă determină să strămutată, edificată pe proprie experiență educa- gândesc și să propun un nou tip de educație a țională – rog să nu fie înțelese ca niște simple slo - generației tinere calată pe nevoia de implicare ganuri, ci ca adânca mea speranță cu privire la mai directă, nemijlocită a acesteia în dezvoltarea buna reușită individuală și, implicit, socială a societății . Pornind de la această convingere, adre - tinerei generații în făurirea româniei educate și sez elitelor tinere de astăzi, de fapt tuturor celor a economiei românești performante . interesați de mai binele țării, îndemnul: În final, speranța mea într-o românie • Confirmaţi şi performaţi în profesie, dar nu educată și într-o economie românească perfor - uitaţi de Cetatea voastră, România! mantă stă, în viitor, în valoarea și implicarea • Implicaţi-vă în viaţa publică şi nu vă lăsaţi gene rației tinere de astăzi . rejectați, împinşi în afara ei de cei nepregătiți! • Nu-i lăsaţi pe cei neavizați, nu puţini la număr, să vă ia locul! Contribuiţi, cu înalta voas - Notă tră pregătire şi întreaga ființă morală, la marile decizii ale parcursului european al României! 1Membrii Academiei Române sunt subliniați cu bold.

27 for a name of soil identification having three parts, reflecting genetic, inherited and environmental aspects Nicolae Florea Membru de onoare al Academiei Române

By its nature, any soil is characterized gene - ra lly by three kind s of main features : genetic , acquired d uring the soil form ing process, inheri - ted, transferred as „dowry” from the parent mate - rial and geographical , corresponding to the bio - climatic and other regional conditions . The first two soil sides are very importan t and considered the basic name; however, the inherited features are generally neglected in most soil classifications (taxonomies) at a high and medium level, which is a shortcoming. Concerning the geographical aspects, th ese ones are also neglected in the F.A.O. classification . (It is interesting to call attention that the men - tioned sides are clearly discerned in the „Su- mmary description” of each soil in the „World R eference Base for Soil Re sources”, 2014, as Prof. Nicolae Florea three points: P arent material; E nvironment; Pro - file description; th ese three aspects correspond in the name must to be congruent with the termino- other order to the three sides mentioned before). logy of the taxonomic system of soil syste - Th e new pro posed scientific terminology for matization so that will be necessary to heed the the identification of various soil entities of the soil hierarchy correlated with level of soil charac - world, that are object of the soil taxonomy, is terization (generalized or detailed, respectively based on the same essential characteristics known high or low level of soil taxonomy). as diagnostic horizons, diagnostic properties and Unlike actual Romanian taxonomic system of diagnostic materials, that can be studied in the soils, the new proposed names of soil genus field. Of course, these diagnostic criteria are the (gen era) and th eir subd ivisions (the soil genus expression of the soil composition, soil properties and soil vertical organization specific for each being considered basic unit in the soil crawd) are soil, considered as a whole, resulted by the soil different. They are composed words, not com - forming process or transmited from parent mate- bined, constructed through adding to the word soil rial more or less changed. or zio m (with so me exceptions for Rendzina, Taking into consid eration the m entioned Pod zol, Solonceac, Soloneţ) the specific prefix for aspects, the name of soil identificatio n – to be so il genus and oas con nective vowel (and some itself ex planatory – has to be composed of words prefixes, 1 –3, sign ificant for main soil characte- reflecting the three about m entioned aspects, ristics for soil genus subdivizions, as in these namely genetic, inherited and geo graphical ade - examples in the c ase of soil genus Luvosols: 28 quation to the environment ; and in the same time Umbrirodocalcic-luvosol, Albicstagno-planosol).

1. Soil names at general level of characte - 1.1. the name of the three levels of the rization cat egory of soils with genetic features The proposed terminology for soils of di ffe - The soils of the first level in this genetic cate - rent levels of their development and varieties gory, the (major) soil (genetic) classes have di- depending on geographical regions (used also in fferent specific names depending on their main the soil taxonomy system) is based in the new characteristics. For the those 12 classes of the SRTS (Roumanian System of Soil Taxonomy) on Roumanian system of soil taxonomy, SRTS, the the names of ( type of) soils genus , that are the name are composed words (at plural) formed from basic genetic category of soil entities in soil the word soil with a certain prefix, the connexion sci ence. These ones are grouped according to vowel being i, namely: Protisols, Pelisols, Andi - their similitudes in higher categories (taxons), sols, Chernisols, Umbrisols, Cambisols, Luvisols, named major genetic classes of soils ; also, they Spodisols, Hydrisols, Salsodisols, Histisols and are subdivided in genetic subdivisions of soil Anthrisols. The soil class corresponds to soil genus for which the name soil genodividium order in the U.S. Soil Taxonomy; this level is (with specific subdivisions) is proposed; and as a lacking in the World reference base for soil disti nct word (composed) for the inherited resourses, 2014 (FAO-IUSS). (ter restric) subdivisions of soil genus, compiled The basic hierarchical reference category of by some adjectives, accompanying the name of genetic soil entities, that can be named soil genus so il (indifferent of soil class or level). To these three (with its subdivisions) , comprises the main hierarchic genetic levels (class, genus and its subdi - genetic units (known in prezent as genetic soil visions, inherited sub-unit) is added a new level, types and also their subdivisions known as gene- tic soil subtypes). They are soil groups of simmi - namely the soil facies as geographical (bioclimatic) lary soils, characterized by a certain stage of soil variety. (Genus corresponds to the gen in biology, development, reflected by the geneticly morpho - and inherited (terrestric) sort to species and the logical soil features, correlated with the pedoge - facies to kind for plants or breed for animals) . netic factors specific for the territory. Therefore, at this high level of generalization Concerning the all names of the soil genus and there are 3 categories of hierarchic soil units, each its subdivisions (second and third genetic level), one with some levels, namely: unlike the prezent terminology, it is proposed for – category of soils with genetic features denomination to construct a single word, com - hav ing three levels: major soil classe; soils genus posed, adding one suitable prefix to the word sol (genera) and soil genus subdivisions named soil or ziom (the connective vowel being o) as the genodividium (genodividia) (as in this succession: main specific qualifier characteristic for main soil Chernisols; Chernozem; Cambochernozem, (genus), and some other qualifiers distinctive for Luvochernozem; Aluvochernozem etc.); sub divisions (soil genodividia), as in the following – category of soils with inherited characteris - examples: Albostagno-luvosol, Rhodocalcic- tics , especially from parent material, defined by luvosol, Umbroplano-gleiosol, Salinogleiocam - some specific terrestric features, considered bo-chernozem, Tionodystro-histosol (like the ter restric sort and named by a qualifier (or some model of Great Soil Group in the U.S. Soil qualifiers) combined or compiled in an Tax onomy). In the basic name, the terms for soil attribute(s) (adjectives), accompanying the name genus, used currently in soil science for soil type of the soil genus or its subdivisions (as in this (and well-known), becoming traditional terms, are example Gleyocambo-chernozem, loamic-illitic ; keept (and the word sol or ziom , zem in english , – geographical category named soil facies , not used); this are the cases for the Chernozem, determined by the environmental conditions, Podzol, Rendzina, Solonetz, Solonchak. especially bioclimatic (as in this example: tem - perate-continental-esteuropean or warm-oceanic- 1.2. the name of the soil terrestric sorts sudestasiatic etc.). (with inherited features) of soils Some proposal (suggestions) for the soil ter - This hierarchical soil level is defined by some minology are prezented in the followings. qualifiers marking its inherited features, 29 con veyed especially from parent material (sub - humid tropical, humid subtropical, humid tropical stratum) (texture class, mineralogy class, soil and subtropical seasonally dry, arid subtropical, depth and other particular-regional features), used arid mediterranean, mediterranean, warm ocea - as attributes, compiled in a word, added to the nic temperate, oceanic temperate, continental name of soil genus (indifferent of the detailed level temperate, oceanic cold (boreal), temperate cold, of soil characterization), as in the example Haplo - boreal and polar, desert areas. Utilization of histicmezolitic-podzol sandyloamicskhe letic. In annual pedorhythms (table 3) for geozonal facies general, this hierarchical level corresponds with solves the question of using soil temperature and soil family in the U.S. Soil Taxonomy. moisture regimes as criteria of classification at high levels in Soil Taxonomy. 1.3. the name of soil facies (or geographical The georegional facies names are very varied, varieties) expressed by some qualifiers, being correlated But t he soil body (system) being a natural with certains environmental conditions, with ter restrial formation has some geographic al pecu - some particularities and degree of soil develop - liarities, so that it is useful to complete soil deno - ment; it is used at detailed level of soil characte- mination with a geographic al name (as soil fa - rization. cies , the third side or part of the soil name ), This concept of „soil facies” comprises also adding – in this way – geographic al information the aspects concerning soil evolution in the that can be both zonal (geozonal) and local (geo - respective geographical space, evolution realized local). The soil geozonal facies could be ex- through interaction, interrelation of energetico- pressed through the annual pedorhythm , table 3 , informational waves and substances fluxes, ha- that marks the soil dynamics (soil temperature and ving the tendency to reach the equilibrium. The moisture regimes included , and also the annual concrete forms (features) of soils, corresponding vegetation growth period ); this one is used at ge- to their stade of development are only periods of neral level of soil characterization. relative equilibrium of factors that action cyclicly, Any population of soil entities characteristic ondulatorious. The environment is the most com - for a terrestrial region with a certain specific of plex and important factor that influences the soil the natural conditions acquires some particulari - evolution. ties that differentiate one of other. It has, conse - quently, some attributes determined by the fea - 2. Soil names at detailed level of characte - tures of the geographical space (environment) rization having parameters with continuously cyclic varia - The name of the soils at this level of detail – tions, synthetized in the concept of „soil facies” considered as soil varietis – is, in general, a described in the Russian and Romanian pedologi - descriptive denomination. The subdivisions of cal literature. (This specific influence of the geo - soil genus (soil genus-subdivisions) – as the most graphical environment of the terrestrial space is detailed taxons at high level of the RSST – are known also in the spiritual cultures of human completed and divided further – for the characte- societies, named by Lucian Blaga „personance”, rization in detail according to some morphogene- considering the environment as maternal milieu, tic features (not used at high level), some features according to Surdu, 2015, p. 23.) of other kind, different classes of some soil pro- The soil facies considered as geozonal facies perties (not differentiated or used at high level), (variety) is correlated with the moisture and tem - texture class, nature and origin of the parent mate - perature soil regimes and respectively with the rial, all these being important especially from a bioclimatic conditions, but the georegional facies pragmatic point of view. The features or charac - (variety) is defined by some local terrestrial cha - teristics that are taken into account are mentioned racteristics. The geozonal facies are practically in fig. 1. prezented and characterized in the table 3, column Of course, the classes of all the mentioned fea - 3, table in which the soil pedorhithmes are cha - tures are defined in special tables with the para - 30 racterized; these soil facies are the followings: meter s description and names. The class of each of ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! !! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! !! !! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! ! ! ! ! ! ! ! ! " ! " ! ! " ! "! ! " ! " " ! ! ! " ! " ! " "! ! ! !" " ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! " ! ! ! ! " ! "! ! " ! "! " ! !" ! ! " ! ! " ! " " " " " " " " "" " " " " " " ! " ! ! " !" " ! " !" ! ! ! ! " ! ! " ! ! " ! " ! " ! "! ! " ! "! ! !" " ! ! ! " ! ! " ! " !" " " " " ! ! ! ! ! ! ! ! " ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! " ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! ! ! ! ! ! B ! ! ! !! ! ! !! !! ! ! ! ! ! ! !! ! ! ! ! ! ! ! B ! !! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! ! ! ! ! ! ! ! ! !! ! ! ! ! ! ! !! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! !! ! ! !! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! ! ! ! ! ! ! ! ! !! !! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! ! # # # # # # # ##1%/#-3+#,%&'#2'),,#,:<=&0&,&%(,A#2),+#%1#-3+# # # # # # # # ##1%/#-3+#,%&'#2'),,#,:<=&0&,&%(,A#2),+#%1#-3+# tab lFe 1. „expressive#” geneti#c ter#ms o#f the so#il name#s f#or the so#il clas#s su#bdivisions, #case of the KastanoFzems (Wrb) a# nd the #grea# t g#roup o#f calci#ds #(St) (as #exam# ple#) # # GHI6$H# # # $7#5$%&'#7)D%(%*8;# H+1+/+(2+#$%&'# J/+)-#J/%:@,## H+1+/+(2+#$%&'#L(&-,# M/=+/# $:<%/=+/,# J/%:@# 51%/#K)'2&=,#%('8;# ^&7-&$#9)*7! "&=8#Y;&7-&$#9)*7! 1%0307#87! H%'037! S)-%#2&82037! [)=-#Y;&7-&$#9)*7! L&8037! "&=8#2&82037! \8)'#Y;&7-&$#9)*7! _6%037! [0-.0=)-%#2&82037`! I86C#Y;&7-&$#9)*7! \'=7037! a&-%0=)-%#2&82037`! b)%-#Y;&7-&$#9)*7! 1%:037! 1%:0=)-%#2&82037`! [6C#Y;&7-&$#9)*7! H&82037! [0-.0.&=8#2&82037`! H&82#Y;&7-&$#9)*7! H&*+037! b)%-0.&=8#2&82037`! \'=7#Y;&7-&$#9)*7! ! 1<60.&=8#2&82037`! _6%#Y;&7-&$#9)*7! ! L#30.&=8#2&82037`! I86C#:8)'#Y;&7-&$#9)*7! ! _6%0.&=8#2&82037`! L&8#2&82#Y;&7-&$#9)*7! ! ! L#3#36%#Y;&7-&$#9)*7! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! According to WRB-SR and Soil Taxonomy with minor changes. * Ad! ded, in !or!der to !br!ing the! two! soi!l cla!ssifications clos!er, by s!imp! lifying the o! rig!inal da ! ! ! ! ! ! ! ! ! # ! ! ! # !# ! #! ! ! #! # ! ! # # # ! # ! ! # #! ! # ! ! # # table 2. Some proposals of qualifiers for the #soil terrestric sorts (having inherited features) # # # # # # # # # # # # # #

7+D-:/)'#N:)'&1&+/,#O# CD@')()-&%(,# H8&'02!E2)G! ")&C'!28&'4!28&'4!708-'!28&'4!7&$3'!28&'! L08-02!E78G! L08-4!708-!8#&*4!708-'!28&'!8#&*! [#&*02!E8#G! [#&*4!28&'!8#&*4!7&$3'!28&'!8#&*4!7&$3'!8#&*! 1%)$02!E&%G! L&$34!8#&*'!7&$3! c!L;)8)-02!E7;G! d!QOe!2#&%7)!,%&:*)$-7! T6-%02!E)6G!,#%!"07-07#87! ="!d!]A]! _'7-%02!E3'G!,#%!"07-07#87! ="!f!]A]! L#*)!>,&*08'!30,,)%)$-0&)@!,#%!*0$)%&8!! ! 7#087!2&$!+)!67)3!&87#!&$34!*&'!+)4!! ! ! ! ! ! ! -.)!7#08!3)=-.g! " ! " According to WRB (2014) with some completions ! ! ! ! ! ! ! " " the above mentioned features are systematical ly tion. It must be underlined that nowadays these registered in a „formula” that corresponds to the differences do not great matter, because it is soil unit at low level. This „formula” has the pos sible to complete the soil characterization with advantage that each feature is registered and can - different other attributes by „rules of information not be omitted. The number of soil units resulted transfer” starting from the basic information. from the combination of these features classes is For the soil taxa at low level (soil varieties, theoretically very high. genetic or lithological) , one uses some descrip - U.S. Soil Taxonomy differs from this one tive terms of specific characteristics correspon - because the soil variety (of RSST) especially does ding to the soil classes or to the respective taxon, not take into account the mineralogy classes, added to the soil genetic name. For instance: cation exchange capacity classes and temperature Cal caric, vertic, endogleyic, bathihyposalic, pro - classes; but it has additional information about xicalcaric-Chernozem clayic-loamic/clayic, on classes of soil water excess, salinization, sodiciza - flu vio-lacustrine deposit, clayic/arable, irrigated 31 ! # # # # # # # ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! !!76+30C070#$7!!#,!7#08!:)$67!: " ! ! ! ! # # tab le 3. types of annual pedorhythms (by florea, 1996, 2009, 2010 with completions) # # # # # # # # # # # # # T)&(#,%&'# P)0%:/)<'+# K'),,+,#%1# 2)-+.%/8# @+/&%=#1%/# -+*@+/)-:/+# K'&*)-&2#4%(+# # )22%/=&(.#-%# @')(-#./%9-3# )(=#*%&,-:/+# 5/%:.3'8# $%&'#=8()*&2,# # -3+#-8@+#%1# &(#)#8+)/# /+.&*+,#5$7;# +N:&0)'+(2+,;# )((:)'# 5)22%/=&(.#-%# 5/%:.3# @+=%/38-3*# PUM;# +N:&0)'+(2+,;# H#$-0$6&8!&$$6&8! $%&',#9&-3# "6*03!-%#=02&8! 188!-.)!-0*)! b)%'!0$-)$7)!&88!-.)! "'=)%-.)%*02D! =)3#%.'-.*7! V,%2%(-&(:&2# -0*)! S)%6302! @+=%/38-3*# $%&',#9&-3# "6*03! S%&2-02&88'!&88! b)%'!0$-)$7)!&88!-.)! B.)%*02Y W)/&2%(-&(:&2# 76+-%#=02&8! -.)!-0*)! -0*)!?0-.!780:.-! .'=)%-.)%*02D! @+=%/38-3*## C&%0&-0#$7! S)%6302YW302! EM&%*G!#2)&$02! ()702D! -)*=)%&-)! W302! _072#$-0$6#67!&$$6&8! $%&',#9&-3# "6*03! hOYNi]!3&'7! b)%'!0$-)$7)!0$! B.)%*02D!-#%%02D! =)3#%.'-.*7!E?0-.! U/&=%6 76+-%#=02&8!&$3! &$3!%&0$,&88!0$! .6*03!=)%0#374! W302! 0$-)%%6=-0#$7G! &(-+//:@-&2# -%#=02&84! 76**)%! 0$-)%%6=-)3!#%! @+=%/38-3*# 7)&7#$&88'!3%'! 78&2;)$)3!0$!3%'! =)%0#37! 1%03!76+-%#=02&8! [)77!-.&$!i]! b)%'!0$-)$7)!0$! B.)%*02D!-#%%02D! 3&'7! .6*03!=)%0#374! W302! /&0$,&88!0$! 0$-)%%6=-)3!0$!8#$:! 76**)%! 3%'!=)%0#37! 1%03! [)77!-.&$!i]! B.)%*02D! ()30-)%%&$)&$! 3&'7! j)%02! /&0$,&88!0$! ?0$-)%! $%&',#9&-3# J2)&$02! L#*)?.&-! (#3)%&-)!0$!.6*03! ()702D! K/8%6 -)*=)%&-)! *#%)!-.&$!! =)%0#374!0$-)%%6=-)3! W302! &(-+//:@-&2# PZ]YNQ]!3&'7! 0$!7.#%-!2#83! @+=%/38-3*# =)%0#37! J2)&$02!2#83! L#*)?.&-! (#3)%&-)4!0$!.6*03! ()7024!,%0:03D! E+#%)&8G! *#%)!-.&$! =)%0#374!0$-)%%6=-)3! W302! i]YPZ]!3&'7! 0$!8#$:!2#83!=)%0#37! 5#%)&8!&$3!S#8&%! [)77!-.&$!i]! 12-0C)!0$!.6*03! H%'024!:)802D! 3&'7! ?&%*!=)%0#37!&$3! W302! 0$-)%%6=-)3!0$!2#83! 8#$:!=)%0#37! $%&',#9&-3# ()30-)%%&$)&$! 1+#6-!P]OYNiO! K$.0+0-)3!0$!=)%0#37! ()702D! U/&=%2/8%6 3&'7! #,!3%#6:.-!&$3!,%#7-! j)%02! &(-+//:@-&2# /&0$,&88!0$! @+=%/38-3*# ?0$-)%4!%)362)3! %07;!#,!8#$:!,%#7-! H#$-0$)$-&8! PZ]!V!NQ]!3&'7!12-0C)!0$!=)%0#37!#,! ()7024!,%0:03D! -)*=)%&-)! .6*030-'!&$3! W3024!W7-02! 0$&2-0C)!0$!=)%0#37! #,!3%#6:.-!&$3!,%#7-! H#$-0$)$-&8!2#83! i]!V!PZ]!3&'7! L8&2;)$)3!#%! I%0:034!*)702D! E+#%)&8G! 0$&2-0C)!0$!=)%0#37! W3024!W7-02! #,!3%#6:.-!#%!8#$:! ,%#7-! S%0*0-0C)! $%&',#9&-3# _)7)%-!&%)&7! Y! E/630*)$-&%'!#%! >1$.'3%#67! =)3#%.'-.*7! H:=&*+(-&2# /#2;'!8&$37! 2%63)!7#08!&$3! 2#$30-0#$7@! 5:(=+0+'%@+=;# %630*)$-&%'!7#08! @+=%/38-3*## 3'$&*027G! ! # 32 " " figure 1. Formula of the elementary soil unit according to the Romanian system of soil taxonomy

[CZka- vs- gc /G3S1k1-t/aTfa /Air]. The used quali - more comprehensive definition (detailed), fiers are found as indicators in SRTS with the show ing the geographical (land-scape) by speci- number 13–19 for peculiar and genetic varieties, fic attributes (soil facies ). 21–25 for lithological varieties and 20. 26–29 for The three distinct soil sides – genetic, inheri - anthropic variants. ted and geographic facies - are essential and all The Romanian soil nomenclature, very similar three sides must be specified for the soil identifica - to those of the WRB-SR, is very different from the tion (excepting the cases of very general studies). USDA-Soil Taxonomy nomenclature (that has avoided all the colour names and folk names and 3. Soil-land map unit as more significant new terms have been fabricated); it has been ratio - soil-unit for interpretative applications. nally constructed, connotative and reflects the The soil map unit identified – by its name – position in the classification (taxonomy). offers valuable information very useful for inter - This nomenclature is much too different to pretation and evaluation of the respective area in make a comparison among the terms of the diffe- different purposes concerning the productive rent classification systems. Only for the soil potential, land use and management, soil orders and partial soil suborders one can see some improvement, land protection. The practice has analogies (see Table 4), but the soil correlation is proved that to obtain better results, the soil study easy to make because the soil name in U.S. Soil needs to be completed with information on envi - Tax onomy are self-significant. ronment on land, considered as „soil phases” Generalizing, the pattern of the proposed (SSM, 1993). Therefore in the Romanian „Soil name for soil in any classification system is Survey Methodology” (Florea et al., 1987; Florea, prezented in the table 5. 1990) a more complex detailed unit was intro - The proposed name model for soils in soil duced, namely the soil-land unit or pedo-terrain sci ence in order to a common, comprehensive co - unit , having more data (information), useful for mmunication in this field is a combined denomu - soil use and management, recorded for each unit nation (with three words name ), consisting in (SMU, Soil Mapping Unit) in the form of a „frac - abasic binominal term formed of one word tion”, having codified data on soil at numerator show ing genetic origin and second word showing and codified data on environment at denominator, inherited characteristics (generally from parent as presented (Florea, 1990) at the Kyoto Soil Con - rock), completed with a third term (word) for a gress and in „Soil Horizons” (Florea, 2012). This 33 soil-land unit differs from SOTER unit (FAO) nent of landscape units in relation with all other (Engelen and Wen, 1995), because the soil-land environment factors (and ecological condi - unit is a soil unit completed with environment tions). In this way, extending the U.S. practice characteristics, while SOTER unit is a geomor - of „so-called soil phases” (SSM, 1993), the soil phic unit characterized by soil components. survey and soil map become more efficient Using the soil-land unit in the soil survey, means to solve various practical and even theo - the soil mantle is studied not only as soil-com - retical problems. With that end in vue, in the soil ponents distribution, but also as main compo - survey at large scale in , each soil

table 4. the correlation of soils from rSSt with soils from the main international systems

H%*)(&)(#$8,-+*#%1##$%&'# GHI6$H#5G%/'=#H+1+/+(2+#I),+#1%/# L$ZU#6#$%&'#7)D%(%*8A#F+8,# 7)D%(%*8## $%&'#H+,%:/2+,;# #5>S!S;# 5H$$76>S!>;# 5>SSR;# $MV[#MHZCH$#)(=#$%&'#,:<%/=+/,# $MV[#K[U$$C$#)(=#$%&'#78@+,# H+1+/+(2+#$%&'#J/%:@,#%/#$%&'#L(&-,# 5,%*+-&*+,#J/+)-#J/%:@,A# $:<./%:@,;# S/JBKLJ[L!! -! ! TaBKLJ[L!E==G! [0-.#7#87!! [)=-#7#87!E==G! [0-.02!W7-#%-.)$-7!E==G! [0-.02!W3#%-.)$-7!E==G! [0-.02!H%'#%-.)$-7!E==G! /):#7#87!! /):#7#87!E==G! J%-.)$-7!E==G! S7&*#7#87!! 1%)$#7#87!E==G! S7&**)$-7!E==G! 186C0#7#87!! I86C07#87!E==G! I86C)$-7!E==G! H"T/aKLJ[L!! -! ! (J[[KLJ[L!E==G! ^&7-&$#9)*7!! ^&7-&$#9)*7! W7-#887!E==G! H.)%$#9)*7!! H.)%$#9)*7! W7-#887!E==G! W3#887!E==G! S.&)#9)*7!! S.&)#9)*7!E==G! W3#887!E==G! /)$390$&7!! /)$3902![)=-#7#87!E==G! /)$3#887!E==G! W(5/KLJ[L!! -! ! KaHTSBKLJ[L!E==G! a0:%#7#87!! "&=802!W*+%07#87!E==G! "6*02!_'7-%63)=-7!E==G! H&*+02!W*+%07#87! "6*#70#7#87!! "&=802!W*+%07#87!E.6*02G!E==G! "6*02%')=-7!E==G! H&*+02!W*+%07#87!E.6*02GE==G! H1(5KLJ[L!! -!! W3)=-7!E==G! H%')=-7!E==G! T6-%02&*+#7#87!! "&=802!H&*+07#87!E)6-%02G! T6-%63)=-7!E==G! "&=8#2%')=-7!E==G! _'7-%02&*+#7#87!! "&=802!H&*+07#87!E3'7-02G! _'7-%63)=-7!E==G! _'7-%#2%')=-7!E==G! [WbKLJ[L!! -! ! 1[IKLJ[L! S%)86C#7#87!! "&=802![6C07#87!E==G! "&=867-&8,7!E==G! H&8202![6C07#87!E==G! /.#367-&8,7!E==G! "&=863&8,7!E==G! [6C#7#87!! "&=802![6C07#87!E==G! "&=863&8,7!E==G! 18+02![6C07#87!E==G! /.#363&8,7!E==G! 18+)86C07#87!E==G! \8#7763&8,7!E==G! S8&$#7#87!! S8&$#7#87! 18+&<6&8,7!E==G! 18#7#87!! 1807#87! "&=86368-7!E==G! LSJ_KLJ[L!! -! ! LSJ_JLJ[L! S%)=#39#87!! T$-02!S#39#87! "&=8#%-.#37!E==G! "&=8#2%'#37!E==G! S#39#87!! "&=802!S#39#87!E==G! "&=8#2%'#37!E==G! ! W*+%02!S#39#87!E==G! "6*02%'#37!E==G! bT/BKLJ[L!! -!! bT/BKLJ[L! b)%-#7#87!! b)%-07#87! "&=867-)%-7! "&=863)%-7! S)8#7#87!! b)%-02!76+6$0-7! b)%-02!76+:%#6=7!E==G! 1a_KLJ[L!! -! ! 1a_KLJ[L! 1$3#7#87!! 1$3#7#87! "&=863&$37!E==G! "&=8#2%'&$37!E==G! "r_/KLJ[L!! -!! 1<602!#%!?&7702!76+#%3)%74!&<602! :%)&-!:%#6=7! L-&:$#7#87!! L-&:$#7#87!E==G! T=0&<6&8,7!E==G! \8)'#7#87!! \8)'7#87!E==G! T$3#&<6)$-7!E==G! T$3#&<6)=-7!E==G! E&$3!&<602!:%)&-!:%#6=7G! [0*$#7#87!! L6+&<6&-02!I86C07#87! I86C0?&77)$-7!E==G! "&=8#?&7707-7!E==G! L1[LJ_KLJ[L!! -!! L&802!76+#%3)%7!! a&-%02!:%)&-!:%#6=7!#%!76+:%#6=7! L#8#$2.&;7!! L#8#$2.&;7!E==G! 1<607&8037! "&=8#7&8037!! 34 L&80302!76+:%#6=7! " " L#8#$)-9!! L#8#$)-9!E==G! a&-%&<6#887! a&-%63#887! a&-%67-#887! a&-%&<6&8,7! a&-%63&8,7! a&-%67-&8,7! "&8&<6)=-7! a&-%02!76+:%#6=7! "KLBKLJ[L!! -! ! "KLBJLJ[L! "07-#7#87!! "07-#7#87! L&=%07-7!E==G! ")*07-7!E==G! I0+%07-7!E==G! 1aB"/KLJ[L!! -! ! ! 1$-.%#7#87!! 1$-.%#7#87!E==G! 1$-.%)=-7!! 1%02!/):#7#87! ES8&::&$-.%)=-74!"&=8&$-.%)=-7G! W3&%)$-7!E==G! W7-&%)$-7!E==G! B)2.$#7#87!! B)2.$#7#87! ET$-07#87!gG! # $ $ " " " " " " $ " " " " """ ; $ " " " " " " " " $ " " " " map ping unit is "also characte"rized fro" m the en" vi - " 4". conclusio$ns $ $ " $ $ "" ronmental conditioEns" poin"t of v"iew", the"s"e condi$- S$ oil $ terminolo$gy in" "Ro"mania w" as" developed tions being r" egis"tered" un"der" the f"orm" o" f "a based o" n soil c"lass"es an"d " gen""#$%$*.0"etico–geographical 2 " „frac tion” (Figure# 2) at the denominator, at the soil entities, as basic units of the Romanian Sys - nume rator being the #propertie#s of# the# so#il; in# this tem# of So#il T# axonomy –# RSST – (1##903, 1912). It B ! ! ! ! ! ! ! ! i!s !based! on soil! morphog!enet!ic fea!tur!es and pro - way, the soil mapping u!nit !becomes! so! il-!land unit!, ! ! ! ! ! ! ! that also contains, ! bes!ide ! the! soil’s mai!n c! ha- pertie!s, ob! jectively! obs! erved !and! measu! red („diag - ! ! ! ! ! ! ! ! ! n!os!tic eleme!nts”! of U.S.S!oil! Taxonomy! , 1975). racteristics, th!e la!nd charac! te!ristic! s abso!lutely ! ! ! ! ! ! ! ! necessary for the soil m!ap inte! rp!reta! tion !for ma!ny ! ! The! soil ge!nus an!d an!d th!eir subdiv!isions (soil ! ! # # # # ! genu! sdiv!idia!) of RSST c! orres!po!nd !ver!y well with purposes. The e!!!*&$&:)*)$-4!%)2#%3)3!,#%!)&2.!6$0-!EL(W4!L#08!(&==0$:!W$0-G!0$!-.)!,#%*!#,!&!>,%&2-0#$@4!.&C0$:!lements that are taken into account are shown in2 Figur!e 4. !In !this! w! ay, the s!oil u! nits of ! th!e !reference !so!il groups !an!d soil u!nits of the the soil cover are m! uch !be! tte!r inte!gra!ted with! the ! ! Wo!rld Ref! erence! Ba!se !for So! il !Resources ! ! ! ! ! ! ! (W! RB-! SR), 2!014! . Unli!ke !W!R!B-S! R,! the RSST land (landscape) and! the! informatio! n for the env! i - ! ! ! ! ! ! ! ! ronment is mo!re !comprehen!sive , very useful and systematizes – like the U.S.Soil Taxonomy – the ! ! ! ! ! ! ! ! !soi!ls in ! a! hiera! rch! ica!l !taxonomic sy! stem. The necessary for multipl!e in! terp! re!tatio!ns; the so!il ! is ! ! ! ! ! ! ! ! highest taxon is the soil (genetic) class that corres- studied, therefore!, no!t only a! s a disti!nc!t e!ntity ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! p!onds! in ge! neral! to! the! soil !order i!n the Soil (whole), but al!so a!s a com! ponent !of a greater Tax onomy. The soil genus with their subdivisions whole (landscape, geo!sys!tem! o!r ec!os!yst!em!). ! ! ! ! ! ! " " " ! ! ! ! ! ! ! co! rres!po! nd !to su!borders,! gre# at group! s and soil This compreh!en!sive ! in! t!egrating! m!et!ho! do!logy ! ! ! ! ! ! ! ! ! subgroups of soils in the Soil Taxonomy and of the land (or! t!erri!toria!l) s! yst!ems stu! dy! is the ! " ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! repr!ezent the! b! as!ic s!oil u! nits (Hera,! 20! 16). most suitable fo! r an ad!equ! ate sol!utio! n !of th! e ! Ac! co!rding !to! new! p!ro!pos! al th! e s" oil" name con - vari ous problem" s " of " the" lan"d d"evelo" pme"nt and " " " " " " " " " " " " " ! ! si!sts !of three !wo! rds: th! e first word! is! of genetic environment pr!ot!ection !in the c!ont!ext !of !th! e sus !- or! igine !(so!il g! en! u!s with i!ts! !sub-di!visions-ge- tainable developm! ent. ! ! ! !# # nusdividia), the second word shows the inherited The climatic data,# n#eces# sary f#or# an# environ #- #featu#res# (so# il t#errestric sor#t) and th# e third word the mental characterization of a( l!and ((terri(tor(ial) s(ys - geo( gr(aphic as(pect(s (s(oil fa( cies)(. temic unit, are completed from different climatic " " At the lower level of classification, the soil information sources (Vlad, 2001) or from the genetic varieties and soil lithological varieties of pedogeoclimatic zoning of Romania, which the RSST correspond more or less to the families divides the country’s territory in great physio - and soil series of the USDA-Soil Taxonomy. graphic regions taking into account the climatic A certain correlation among soils in the RSST and relief conditions (Florea et al., 1999). and Soil Taxonomy is found at class (order) level, The above exposed methodology is very suit - except for the soils from Anthrisols, Hydrisols and able to introduce environmental data in a soil data Salsodisols classes, which are dispersed in differ ent bank that is an effective means of using soil infor - suborders, great groups or subgroups in the Soil mation and interpretation for various purposes. Taxo nomy. Another cause of the difficult correla tion 35 ( table 5. the pattern of the proposed soil name in any soil classification system ( I&(%*&()'#,%&'#()*+#<),+=#%(#.+(+-&2# P)2&+,#()*+#%1#,%&',A#)-#N6=95$ )(=#&(3+/&-+=#1+)-:/+,#5=&).(%,-&2# $%&'#$:<=&0&,&%(,#()*+# E78<;6=95K$9=C$56B95$58D85$ 2/&-+/&);A#9A$G;?$58D85$6I$ )-$56F$58D85# 5J+%./)@3&2)'#0)/&+-8;# B59::;I;B9A;6=# I0%7-!?#%3R!,#%!7#08!*&0$! L)2#$3!?#%3R! >$-3-%.0"5.('$2" >$-0-(.0"5.('$2" >L6==8)*)$-&%'@!7#08! #$%$&'("2'+$!E-.)!?#%3! ,#%!7#08!*&0$! <6&80,0)%7! <6&80,0)%7! <6&80,0)%7! 2&$!+)!&!2#*=#7)3!-)%*G! '%)$*'&$+!2'+$! B.)!?#%3!2#%%)7=#$37!-#! B.)!?#%3!! 30,,)%)$-!.0:.!8)C)87!#,! 2#%%)7=#$37! -.)!:)$)-02!7#08! -#!7#*)!! 28&770,02&-0#$!E-&F#$#*'GR! 7-&+8)!7#08! 1!7)8)2-)3!$&*)! 1!7)8)2-)3!$&*)! b&%0#67!7#08!<6&80,0)%74! /),)%)$2)!L#08!\%#6=! &--%0+6-)E7G! E<6&80,0)%G!,#%!-.)! E<6&80,0)%7G!,#%!&! )F2)=-0$:! >7#08! E/L\G! )7=)20&88'! 280*&-02!%):0#$&8! 8#2&8!E%):0#$&8G! 3)C)8#=*)$-! /),)%)$2)!L#08!W$0-! 0$.)%0-)3!,%#*! 8&%:)!&%)&!E?.)%)! :)#:%&=.02! <6&80,0)%7@! &$3! >7#08! E/LWG! -.)!7#08!=&%)$-! -.)!7#08!07!8#2&-)3G! #+U)2-0C)!7=)20,02! 0$-)%:%&3)! <6&80,0)%7@4! /),)%)$2)!L#08!L6+6$0-! *&-)%0&8!#%! ! ,#%!-.)!7-630)3!&%)&! &8%)&3'! 67)3! ,#%! -.)! E/LLG!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ,%#*!-.)! ! $&*)!&-!.0:.!8)C)8! ! @@ ! -)%%0-#%'! Z !!Z !!!!!! ! ! E8&$372&=)G! Q! ! ! P! N! !!!!!!!!!!!!!!!!

L#*)!)F&*=8)7RR! ! 1!:8#+&8!*&=!?0-.! /L\!R!!!!H.)%$07#87! 8#&*024! &22)=-)3! 13)<6&-)!$&*)! PY$!!76==8)*)$-&%'! /LW!R!!!!H.)%$#9)*! 8#&*024! ><6&80,0)%7@!,#%! 2#%%)7=#$30$:!-#! &==%#=%0&-)!<6&80,0)%7!E&7! /LLR1%:02.)%$#9)*4!! 28&'024! \8)'02&*+02.)%$#9)*4!!! 8#&*024! :)#9#$&8!,&20)7!07! -.)!70-6&-0#$!#,! 2#*+0$)3!307-0$2-! "&=80)$-0=#39#8! &%)$0Y 67),68! )&2.!&%)&! &3U)2-0C)7G! 7;)8)-02A! E&-!PYN!8)C)87G! " "

figure 2 . Formula o f el ementary soil - lan d unit us ed in soil su rve y in Romania for maps at lar ge s cales (see! Figure 1 for ex p"lanatio ns of "t he numerator !sy m! bo l!s) ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! between the tBw! o! systems! is the"! fact that i!n" th!e S!oil ! T!he a!!uthor! is !convin! ce!d! !futur!e t!he soi!l !ta! xo- ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! Taxonomy th!e so!ils !are also t!hat i!n the s!plit no! my at high! level s!hould !be dev!elo! ped !bas!ed on ! ! ! !! !! ! ! ! ! ! ! ! ! !! ! ! ! ! dependinBg o!!n the!ir !m! oist!ure! an! d te!m!pe!ra!tu! re ! the diag! n!ostic ! e!lem!ents !(cri!te!ria, d!ifferentiae) ! regimes (n!ot co!nsid!ered in WR!B-SR! and RSS! T). int!roduced by !USDA-S!oil Tax!onomy!, b!ut for! soil! This information !is com!ple!ted throug!h the s!oil ma!ps a! t large sc!ale the l!ow! level! soil taxonomy ! ! ! ! ! ! ! ! !" ! ! ! ! ! zoning" or soil regionalizing in the RSST (and by should be completed with the main characteristics 36 soilfacies in the new proposal). of the land, similarly to the comprehensive " " int egrating methodology used in Romania (1972, Florea N., 2012, Soil Taxonomy in Romania, Soil Hori - 1987) for soil-land units. This methodology with zons 2012, p.25–31, doi:10.2136/sh 12.01.0006.. its registering of soil and land data (attributes) Glinka, K.D., 1914, Die Typen der Bodenbildung, ihre Klassification und geographische Verbreitung , Verlag under the form of a „fraction” offers ways of soil Gebrüder Bornträger, Berlin W 35, 366 pp. data to be entered in a database, with various po- Hera Cr., 2016, Pledoarie pentru sol . Elogiu slujitorilor ssibilities to obtain new attributes for soil and land pământului românesc , Academica, XXVI, 12, 314, p. 28–45 . (by functions of data transfer) and to interpret Hilgard, E.W., 1892, The Relations of Soils to Climate , these data in numerous purposes. United States Department of Agriculture, Weather Bureau Bulletin, 3, p. 1–59. This short expounding is a synthetic presentation of the Ionescu-Șișeşti, Gh., Coculescu Gr., 1939, Principalele ideas from the article published in the revue „Soil Science” tipuri de sol din România. Răspândire, descriere, („Ştiinţa Solului”) nr. 1, 2016, p. 45 –58, with some new compoziţie. Starea de fertilitate. Nevoia de îngrăşăminte , proposals and modifications, and from the article “Soil Imprimeriile Naţionale, Bucureşti, 257 pp. Taxonomy in Romania”, published in Soil Horizons, 2012). Kellogg, Charles E., 1938, Soil and Society , In vol. Soil A new version of the Romanian system of soil taxonomy is and Men, Yearbook of agriculture, USDA, p. 863–886. necessary in order to bringing up to date this taxonomy. Lixandru Gh., 1998, The Beginnings of the Internatio - nal Soil Science. Contributions of Romanian Scientists. , Summary Ştiinţa Solului, XXXII, 1–2, p. 189–197. It is proposed for the soil, a very complex natural sys - Murgoci G., 1911, Zonele naturale de soluri din Româ - tem, a name consisting of three words showing the genetic. nia , An. Inst. Geol., IV, fasc. 1 (1910), Bucureşti, p. 1–33. Inherited and geographical aspects; in this way the soil Murgoci Gh., 1924, Considerations concerning the name becomes very telling, as in the exemple: Gleyocambo- cla ssification and nomenclature of soils, Comité Intern de chernozem, lutic-illitic, temperato-danubo pontic facies. Pedologie, IV-e Comm. nr. 18, Helsingfors, p. 257–268. Also, the soil map unity (in soil survey) has to be comple ted Murgoci Gh., Enculescu P., Protopopescu-Pache Em., with the main characteristic of the land, the soil study Saidel T., 1927, Harta solurilor României , Institutul Geo - becoming the study of the landscape with various practical logic all României, Bucureşti, Atlas geologic, foaia nr. 2, applications. Berlin Lithographisches Institut, Berlin W 35. Simonson, R.W., 1964, The soil series as used in the Literature USA , the 8 th Int. Congr. Soi. Sc., Bucharest-Romania, V, 2. Arnold, R.W., 1983, Concepts of soil and pedology , In: Smith, G.D, 1983, Historic development of soil taxo - Wilding, L.P., Smeck, N.N.E. & Hall, G.F. (eds.), Pedoge - nomy – background , în Pedogenesis and Taxonomy, I, Deve- nesis and Soil Taxonomy, I. Developments in Soil Science, lopment in Soil Science, 11A, p. 23-49, Elsevier, Amsterdam. 11A, Elsevier, Amsterdam, 1–21. Stremme H., 1937, (ed.), International Soil Map of Cernescu, N., 1935, Facteurs de climat et zones de sols Europe (1:2,500,000) , Berliner Lithographisches Institut, en Roumanie , Inst. Geologic al României, Studii Tehnice şi Berlin. Economice, Seria C., No. 2, 70 pp. Vlad V., 2001, Contribuţii privind sistemele suport de Florea N., 1990, Romanian experience concerning the decizie pentru evaluarea şi utilizarea terenurilor agricole geoecological methodology of soil inventory and interpreta - (Contributions to the decision support systems for evalua - tion, UNESCO/MAB Int. Seminar „Future research trends tion and use of agricultural land) , Doctorate dissertation, in MAB”, Tokyo. Agric. Univ., Bucharest, 332 pp. Florea N., 1997, The Contribution of Gheorghe Mun - ***, 1969, Clasificarea morfogenetică a solurilor teanu-Murgoci (1872 –1925) and his Romanian Co lleagues României , Şt. solului, VII, 3. to Soil Science, Advances in Geoecology , 29, Catena Verlag ***, 1975, Soil Survey Staff, Soil Taxonomy. A Basic Reiskirchen, Germany. Florea N., Untaru Georgeta, Vespremeanu Rodica, 1999, System of Soil Classification for Making an Interpreting Microzonarea pedogeoclimatică actualizată a teritoriului Soil Surveys , Agriculture Handbook N 436, U.S. Depart - României (Updated pedo-geo-climatic microzoning of Roma - ment of Agriculture, Washington, D.C., 754 pp; a new edi - nia’s territory) , Ştiinţa Solului, XXXIII, nr. 1, p. 86–104 . tion in 1999, 869 p. Florea N., Munteanu I., 2003, Sistemul Român de Ta - ***, 1980, Sistemul român de clasificare a solurilor , xonomie a Solurilor , SRTS, Ed. Estfalia, Bucureşti, 182 pp. I.C.P.A., Bucureşti. Florea N., 2008, Scrierile lui Constantin Gregorian ***, 1987, ICPA, Metodologia elaborării studiilor despre solurile agricole în România în perioada pedologice , 3 volumes (Florea N., Bălăceanu V., Răuţă C., „agrogeologică” a ştiinţei solului , Ştiinţa Solului XLII, 2, Canarache A., redactors), Bucharest. p. 105–111. ***, 1988, FAO-UNESCO-ISRIC Revised Legend. Florea N., Munteanu I. (coordonatori), 2012, Sistemul Soil Map of the World, Reprinted 1990. român de taxonomie a solurilor, SRTS , ed. a 2-a, Ed. Sitech, ***, 2006, World Reference Base for Soil Resources, Craiova, 206 pp. W.S.R., No. 103, Rome, 138 p. 37 încotro Uniunea europeană, după pandemia anului 2020 (I)

Napoleon Pop* Valeriu Ioan-Franc Membru corespondent al Academiei Române

„Nothing can teach the reality of global 1. Criza pandemică a avut darul de a precipita interdependence better than a pandemic. But is structurile economice ale țărilor lumii, mai ales this what we learnt? In our fear, we have turned dezvoltate, scoțând în evidență ce ramuri au ieșit inwards more than outwards .” mai puternice din criză și ce ramuri par a nu mai Martin Wolf avea viitor. În aceeași măsură, criza pandemică a trecut prin sita eficacității economice companiile Una dintre curiozitățile începutului anului de orice fel, cu același rezultat: cine rămâne pe 2021 a fost că economia globală a dat semne de piață, cine o părăsește? Suntem, poate, tentați să accelerare după șocul pandemic, dar atmosfera concluzionăm că nimic nu este nou, dar dacă vom generală a redresării a rămas stagnantă între încadra în trendul obișnuit fenomenul descris ca speranțe și temeri. Există credința că pandemia efect al pandemiei, atunci diferența constă în ne-a învățat cum să combinăm producția de orice creșterea diferențiată a forțelor pieței, sub in- fel cu distanțarea fizică. Vaccinarea a dat mai fluența creșterii puterii de piață a marilor compa - multă încredere întreprinzătorilor, fie în salvarea nii, cele mari devenind și mai mari. Cum marile afacerilor proprii, fie în intențiile de a investi în companii lasă din ce în ce mai mic spațiu de mani - structuri economice viabile postcovid. Poate cea festare rolului firmelor mici și mijlocii, lovite cel mai importantă lecție (Ioan-Franc, Diamescu, mai puternic de efectele economice ale crizei pan - 2021) a vremurilor pandemiei – încă neînțeleasă demice (fiind cele mai afectate economic și finan - de mulți – este că, în fața unor provocări comune ciar, ele au înregistrat cele mai mari pierderi de ale societății globale, succesul depășirii acestora locuri de muncă), atunci ne confruntăm cu o altă constă în cooperarea și coordonarea tuturor. Tim - problemă a modelului economic tradițional și cel purile unei pandemii continue, cu vârfuri și mai răspândit, respectiv cu o fixare și mai căderi, înseamnă mai multă coerență în acțiunea puternică a forțelor pieței, dominată de actori mai celor care împărtășesc aceleași scopuri legate de puțini, dar foarte puternici. În context, întrebarea sănătate, schimbările climatice și modul în care este ce se va întâmpla cu redresarea economică , tehnologia ne poate ajuta prin digitalizare sau de vreme ce tocmai companiile dominante dețin inteligenţă artificială. Martin Wolf, un apreciat puterea de piață și formarea prețurilor? economist britanic, editor asociat și comentator la Un răspuns la întrebare este dat de o cercetare „Financial Times”, constată, în context, că realita - recentă, condusă de Kristalina Georgieva, Fe- tea este încă una a unei mari divizări, care atrage derico J. Díez, Romain Duval și Daniel Schwarz, după sine mari suspiciuni. Este exact ceea ce se intitulată Rising Market Power – A Threat to the întâmplă în geopolitica timpului, sub influenţa Recovery? , ridicată pe blogul FMI la 15 martie căreia ne vom găsi cu toții. 2021. Deși se spune că cercetarea nu reflectă

38 *Dr., director științific, Institutul de Economie Mondială al Academiei Române neapărat opinia oficială a FMI, aceasta confirmă Piketty în celebrele lui cărți ( Piketty , 2017, 2020), preocuparea și îngrijorarea legate de marile com - care s-au bucurat de o avalanşă de comentarii și panii transnaționale care, prin puterea lor econo - aprecieri. Lucrurile nu mai pot continua așa, în mică, au ajuns nu numai să influențeze politica, ci condițiile efectelor economice lăsate de pandemia chiar să o conducă, lăsând statului o poziție de Covid-19, iar repetarea de noi valuri de pandemii fol lower a intereselor acestora. Prin forța de piață este din ce în ce mai probabilă, devenind un alt a acestor mari companii, ele pot determina sensul modus vivendi. Cum au fost depășite până acum și profunzimea redresării și creșterii economice, nu poate deveni încă bună practică regională sau punând chiar în pericol obiectivele guvernelor pe globală, spun documentele unei recente conferințe termen scurt și mediu. Dacă privim doar la spațiul ONU pentru comerț şi dezvoltare (UNCTAD), economic european, în general, și la cel al UE, în care relevă că închiderile economiilor au lăsat în special, atunci problematica vaccinului și a vacci - urmă un deficit în economia globală de peste nării reflectă exact dominația marilor companii 10 000 de miliarde de dolari, care vor trebui pharma și posibilul lor rol în revenirea economii - recuperați. În anul 2020, economia globală a sufe - lor după pandemie. Exemplul nu se reduce însă rit, apud UNCTAD, „cea mai drastică scădere numai la vaccinuri și vaccinare. El se multiplică anuală de la introducerea statisticilor privind acti - vitatea economică agregată, la începutul anilor deja în multe alte sectoare ale economiilor, dând 1940”. substanță percepției că lumea este în schimbare. Europa și UE , devenite inseparabile, au trecut Atenţie, în noua lume, în care, mai mult decât pro - printr-o criză ca nicio alta, iar presiunea incertitu - babil vom convieţui, marile companii vor sufoca dinilor va fi prezentă cu grade de acuitate sporite. inovațiile și vor frâna investițiile, ceea ce va bloca Adresarea lor trebuie trecută cu brio prin revenirea firmelor mici și mijlocii ori intrarea pe schimbările anunțate ca soluții de ieșire din mode - piață a altora. Consecințele sunt multiple, de la lul economic capcană. Economia verde și digitali - dinamismul redresării așteptate și recuperarea zarea, asumate cu fervoare, cu întrebarea la reco - locurilor de muncă pierdute, până la competiție și mandarea cui încă neelucidată, vin la pachet cu formarea prețurilor. SUA și China, cu economii ceva ce trebuie schimbat: teoria economică în dominate de mari corporații, au dat deja semnalul ceea ce privește tratarea datoriilor, consolidarea unei redresări peste așteptări, iar semnele revenirii fiscală, anumite praguri convenționale de averti - inflației se pare că sunt dictate de comportamentul zare în planul echilibrelor macroeconomice acestora, ca un „sprijin” dat guvernelor de a scăpa (proporții privind deficite, datorii, dobânzi, de obsesia deflației. Nu mai există niciun dubiu în inflație). Cuvântul austeritate nu mai face bine în ceea ce privește cine sunt câștigătorii pandemiei , diagnosticarea și medicamentația corpului eco- ei fiind și cei ai globalizării . Marile corporații țin nomic și social, viața oamenilor are prioritate ca în mâna lor dinamismul afacerilor prin fuziunile și dre pt uman , iar restricțiile la care ne obligă achizițiile pe care le fac, în timp ce noii întreprin - pan demia trebuie să-l consolideze și nu să-l zători sunt subminați de competiția în salarii și res trângă ! O cale ce poate fi acum de urmat, după prețuri (un nou fel de dumping ), fiind pierdute ce o imensitate de informaţii personale au fost oportunități mai largi de creștere economică, de adunate în bănci de date uriașe, sub sloganul recuperare a locurilor de muncă și a veniturilor. protecției lor față de vecini și prieteni, dar bine gestionate de cei care ne vor manipula de acum 2. În anul 2020, Uniunea Europeană (UE) încolo pentru a da eficiență celor două laturi de „s- a ales” cu toate caracteristicile noii viziuni asu - abordare a creșterii economice, supply sau pra restructurării economiei globale și ordinii demand side economy . internaționale de acum încolo. În primul rând, a Suntem în pragul redefinirii contractului achiziționat cu sârg vulnerabilitățile economice social și a parteneriatului între cetățean și stat, dar ale modelului economic capitalist , scoase preg - nu în termenii discutați înainte de pandemie, sub nant la iveală de pandemie, confirmând studii povara întreținerii inegalităților, ci prin economie anterioare, printre care și cele asumate de Thomas verde și digitalizare, ambele devenind o nouă 39 formă de a pune mintea și acțiunea cetățenilor politice care a ales , totuși cu greu, între relele într-un Pat al lui Procust, ce-i drept redimensionat estului și oportunitățile vestului . Este un adevăr după vrerea intereselor marilor corporații, trecute cu care se pare că încă ne confruntăm, dincolo de prin și cauționate de politici guvernamentale greu cântecul sirenelor vestului. Este un adevăr că de acceptat poate chiar cu un an în urmă. Ar fi dezideratele ofertelor occidentale și ajustarea bine ca digitalizarea să nu subțieze piața muncii și noastră la ele nu au dat dovadă de îmbrățișarea lor așa în suferință prin îmbătrânirea populației, pre - reciprocă din pură simpatie, cât din interese bine caritatea sistemului de educație (devenit pe alo - marcate, care ne marchează propriile frustrări. curi chiar o glumă, dar nu din întâmplare), calita - Până la urmă. Devenirea României membru tea sistemului de sănătate sau emigrație de tip NATO și al UE este, credem, considerată o miză patria ubi bene . exist ențială pentru ambele părți, dar interesele fiecăreia dintre părți sunt departe de a fi echili - 3. Acest pattern european este de mult răsfrânt brate prin tărie, consistență și rezultate. Partene - și asupra României, a cărei dinamică în orice riatul SUA-România, ca și NATO și UE, con - domeniu al existențialității sale este decalată cu firmă „zicerea” lui Kissinger, extinsă de la SUA perioade consistente de timp. Recuperarea lor am pe întreg continentul European (și asta ar fi de pus-o pe avantajul de a deveni stat membru al UE, bine), că poate primează interesele și nu neapă - încercând să legăm destinul nostru de destinul rat prietenia sau dușmănia. Acestea din urmă unui actor mai puternic și reprezentativ care, din și- ar pierde relevanța pozitivă sau negativă dacă păcate, este și el în pierderea cursei de a deveni un interesele tuturor ar putea fi amiabilizate la un actor global autentic. Să fie de vină diversitatea numitor comun al unei noi ordini internaționali, culturală? Nu, răspunsul nu mai poate fi decât reechilibrate și resetate la noile realități, teribil parțial legat de diversitatea culturală, mai ales de modificate față de ordinea stabilită după al după globalizare și pandemie! WWII . România, din păcate, se înscrie în acest pattern Recunoscând aceste modificări, ne dorim o european, dar ea s-a înscris în el cu unele handica - ordine nouă aşezată în mod ordonat. Pașii spre ea puri din trecut, unele chiar osificate de guvernările sunt, însă, lenți și întrerupți, iar puterile econo- succedate. În același timp, ea pare că nu as cultă mice existente și în devenire (emergente) în noua corect mesajele celor mulți din țară și din afară, structură globală se pare că nu și-au definit încă voci experimentate, instituționalizate și personale. interesele geopolitice până la ultimul detaliu, Avem nevoie de stimulente fiscale și monetare pentru a se așeza la masa unor negocieri serioase. atâta timp şi până când vom avea percepția clară Încă există „preambuluri” de clarificat chiar prin a unei redresări economice ferme și sustenabile și noi tensiuni, sancțiuni etc., față de care temerile nu de apelarea bruscă la o austeritate disimulată , multora consolidează neputința unui dialog care pune într-o balanță pe ri culoasă liniștea con structiv cât mai aproape în timp. G-20 și FMI socială de care avem nevoie acum pentru a depăși sunt, deocamdată, și vizibil preocupate de criza și a reface echilibrele macro. Era bine de cău - înțelegerea, de altfel corectă în globalizare, că tat un parteneriat solid între actorii sociali și trimi - dacă nu îi ții vii pe toți, murim cu toții. Așa că terea unora dintre ei la plimbare. Ceea ce își dorea transferul de resurse a devenit o necesitate rapidă, guvernul putea fi mai bine realizat cu un iar cum se vor face recuperările prin rambursări parteneriat așezat, cu analiza argumentelor proprii mai mici, mai etapizate, prin iertări etc. rămâne de fiecăruia și găsirea unei matrici în care acestea să văzut, după ce economia globală va trece de hopul fi fost aranjate coerent și corelat. Soluțiile pot avea incertitudinilor în creștere. Acestea din urmă ne mereu mai multe variante , iar multele voci acade - îndepărtează, ca și efectul Fetei Morgana, de opti - mice ale analiștilor și experților au făcut dovada mismul iluminării lor, încă nejustificat pe deplin. lor și a posibilităților de a alege. Bucuria parteneriatelor formale ascunde bătă - Europenizarea României de după 1989, de alt - lii neterminate și chiar întreținute voit, din care cu fel revenirea ei în Europa democrată, a necesitat greu se decelează ce ar fi mai bine pentru Româ nia, 40 eforturi naționale serioase pe fondul unei busole stat membru (SM) al UE de mărimea a 7-a din cele 27. Din păcate, performanțele sunt predomi - creării Uniunii Bancare și a Autorității Europene nant de locul 26, ceea ce are legătură cu Bancare (EBA), cea a creării Uniunii Piețelor de încrederea în țară și reputația guvernanței noastre Capital, lipsa unei capacități sau a unui instrument peste hotare. Dar performanțele noastre mai au bugetar minim comun pentru transferuri fiscale la legătură și cu poziția chitită de follower , deși am nevoie – asistăm la explozia gestiunii riscurilor avea inițiative demne de luat în seamă. Percepem pentru care s-au propus tot felul de formule de mai mult că nu sunt întotdeauna pe placul tuturor management al acestora. Riscurile continuă să se SM, în loc să ne luptăm pentru ele. Neprimirea în acumuleze prin identificare și apoi prin reprodu - spațiul Schengen, deși condițiile tehnice de secu - cerea lor, pentru a fi mai siguri de efectele mana - rizare au fost îndeplinite de mulți ani și sunt gementului de expunere, prevenție și reziliență la funcționale, sau menținerea de peste zece ani a crize, proces dominat și desfășurat sub auspiciile Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), unor precauții în creștere. Defensiva din cadrul cu rapoarte anuale elaborate de cunoscuți fără UE înlocuiește parcă ofensiva la un moment când nume, sunt dovezi ale neîncrederii politice, la fel de mult pledam că UE trebuie să-și demonstreze ca și în ceea ce privește nereușita de a răspunde capacitatea de a deveni un actor global activ și recomandărilor de țară (din cadrul exercițiului credibil, în plan politic și economic, inclusiv prin Semestrului European). intențiile mai noi, reluate, de a spori rolul euro în Poate nu respectăm întocmai unele ghiduri sistemul financiar global, uitând însă de păcatul (din motive cunoscute), poate ne facem noi că nu originar al creării lui. Deocamdată, problema cu le înțelegem, dar și menținerea rigidă în pozițiile euro nu este neapărat legată de apreciere față de unor SM față de România credem că depășește cu dolarul SUA, ci preocuparea că vor crește dobân - mult învinuirile aduse României, care a susținut zile de finanțare, cu costuri reduse, a necesităților proiecte importante ale UE în Consiliile Europene de noi sume de bani, ceea ar fi un semnal rău atât dominate de critici fervenți ai țării. Este un joc pentru Comisie, cât și pentru BCE. Rămânem cu continuu, care ar trebui să pună pe gânduri ambele sloganul repetat al revenirii creșterii economice părți – instituțiile comunitare și SM – în fața durabile (verde și digitalizată) și sustenabile urgențelor determinate de schimbările rapide din (macroeconomic), care sperăm să aibă șanse de lume, în fața noilor provocări de resetare a lumii, realizare odată cu refacerea relațiilor transatlan- chiar în fața cheltuirii optime și în timp real a tice, de clarificare a raporturilor NATO-UE și a resurselor UE, puse împreună la bătaie de toate pozițiilor comune SUA-UE față de Rusia și SM în Fondul de Redresare și Reziliență al UE, China. Toate necesită investiții în încrederea NextGenerationUE și în bugetul multianual acțiunii comune și cum este ea „finanțată” moral, 2021–2027. Să nu uităm cât timp au cheltuit politic și material. disensiunile pentru a se ajunge la decizia salutară Să avem, prin urmare, încredere în declarația a Consiliului European din iulie 2020, iar acest lui Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comi - lucru și-a pus amprenta pe contradicția dintre siei Europene, rostită la reuniunea ECOFIN infor - abundența discursurilor optimiste , legate de mală din ianuarie 2021, nelipsită de precauțiuni în punerea sumelor în aplicare – de la președintele formulare: „ While the pandemic continues to Comisiei Europene până la comisari – și faptul că determine our outlook, the Commission’s latest valori consistente din aceste sume încă sunt forecast shows that at last, we are turning the cor - departe de a fi distribuite , până nu se clarifică ner in overcoming the economic crisis. It is still rambursarea lor de către SM, dar și modul de apli - subject to high uncertainty and downside risks. care a conexiunii accesului la ele, cu respectarea Nonetheless, there are grounds for cautious opti - statului de drept . mism ”. Dar, să fim atenți și la îndemnurile că planurile naționale de reziliență și redresare tre - 4. De la criza financiară izbucnită în 2008, cu buie să răspundă provocărilor recomandărilor recunoașterea incompletitudinii integrării euro- specifice de țară , să contribuie la tranziția verde și pene care a exacerbat efectele ei economice – digitalizare, să asigure un echilibru corect între lipsa integrării sistemului financiar cu soluția reforme și investiții, dacă ne dorim ca în anul 41 2022 să ajungem la nivelurile de PIB prepande - soluției la care s-a ajuns în decembrie 2020, astfel mie. Din păcate, chiar planul nostru național de ca să se dea undă verde alocărilor celor îndrituiți redresare și reziliență este o înșiruire de cheltuieli și fără suspiciunea nerespectării statului de drept. și nu o corelație între obiective, modul de a le Parlamentul European a ajuns să pună pre- realiza și impactul așteptat al unor veritabile siune pe Comisia Europeană, cu amenințarea de a reforme structurale. fi dată în judecată dacă nu va lua în serios Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, aplicarea condiționalităților alocărilor din bugetul completează viziunea planurilor respective cu UE, legate de respectarea statului de drept, cu necesitatea de a câștiga cursa dintre vaccinare și emiterea ghidurilor necesare, înainte de o decizie infecțiile cu coronavirus, ceea ce este crucial pen - a Curții Europene de Justiție. Conflictul de comu - tru asigurarea redresării economice în condițiile nicare pe subiect ajunge la cote critice, dacă, pe de menționate de Dombrovskis. El opinează că apli - o parte, proiectul de rezoluție semnat de coaliția carea cu succes (care şi când?) a Fondului de EPP, S&D, Renew Europe, Verzi și grupuri de Redresare și Reziliență poate genera o creștere stânga amenință cu darea în judecată a Comisiei economică de ansamblu a UE, de 2% (poate mai (un caz rar în istoria UE), iar, pe de altă parte, mult 2% pentru SM foarte afectate), dar, în când compromisul realizat de consiliul european conferința de presă ECOFIN, se adaugă că „we din decembrie 2020 la obiecțiile Ungariei și Polo - will need to make wise choices in terms of fiscal niei, Comisia va produce ghidurile respective, pol icy, to avoid the premature withdrawal of după ce CEJ se va pronunțat. Rezoluția PE insistă sup portive measures”, alegere refuzată de Româ - pe faptul că „ application of the Rule of Law con - nia prin bugetul anului 2021, prin care se dorește ditionality Regulation cannot be subject to the o creștere economică de 4–5% în 2021. Dar adoption of guidelines” și „urges the Commission guvernul nostru a comunicat (10 martie 2020, to avoid any further delay in the application [...] știre Profit.ro) că necesarul brut de finanțare de requests that, if the Commission deems such 130,8 miliarde lei ar putea fi depășit cu o mare guidelines necessary, they are adopted as soon as probabilitate, necesarul crescut de împrumut possible and no later than 1 June 2021 ”. În caz punând în pericol ținta de deficit bugetar (!). Să contrar, PE va constata încălcarea obligațiilor fie anunțul prematur al unei noi neputințe? Comisiei Europene și se va îndrepta împotriva ei, Succesul îndatorării comune este umbrit pe zi conform Art. 265 din TFEU. ce trece de comentarii și acțiuni mai toate îndrep - Iată cum ceea ce a fost o consolidare prin tate astfel încât ceea ce se invocă să nu se mai punerea în comun a datoriei și responsabilității, o repete. Deși compromisul a fost realizat de cance - cotitură în istoria negocierilor unui buget, a deve - larul Angela Merkel, criticile vehemente vin tot nit cel mai arzător subiect de confruntări din Germania. Jens Weidmann, președinte al instituționale, poate justificat de miza sumelor în Deutsche Bundesbank și membru al bordului BIS, cauză și de așteptările unor SM ale UE. Riscuri susține în orice comunicare că Fondul de sunt pentru toate bugetele SM, nu numai asupra Redresare și Reziliență trebuie considerat o celui german, cum susține preşedintele, citat deja, simplă excepție, în contradicție cu Christine al Curţii Europene a Auditorilor, Kay Sheller. Pro - Lagarde, președinta BCE, care spune că o astfel blema de fond este că cele 750 de miliarde de euro de soluție trebuie repetată, dacă se menţin condiții de rambursat în următorii 30 de ani sunt o gură de care o impun. Curtea de Conturi germană critică aer necesară acum multor SM aflate în dificultăți îndatorarea comună a SM ale UE pentru planul de cu sursele de stimulente fiscale pentru a-și salva redresare postcovid, președintele acesteia, Kay economiile. Dubiile Germaniei rezidă în faptul că Sheller, reproșând faptul că efectele financiare ale nu există siguranța ca toate SM să-și plătească recuperării îndatorării comune vor apăsa pe proporțional părțile din datoria comună, iar Ger - umerii generațiilor viitoare. Deși Curtea Euro- mania va trebui să plătească 65 de miliarde euro în peană de Justiție nu a tranșat obiecțiunile Ungariei plus față de ceea ce primește. Acordul asupra și Poloniei la criteriile de constatare a violării bugetului UE este insuficient constrângător când 42 sta tului de drept, alte SM urgentează aplicarea este vorba de fondul de îndatorare comună, ceea ce înseamnă, în opinia lui Sheller, că „Statele urmare, se confirmă afirmația directorului Fondu - Membre ar putea, așadar, teoretic, să se îndato reze lui Suveran Rus (RDIF), care a finanțat dezvolta - în mod nelimitat la nivelul UE şi să îşi atribuie rea vaccinului Sputnik V, Kirill Dmitriev, că Rusia aceste fonduri sub formă de subvenții” neram- este gata să „lanseze aprovizionarea țărilor din UE bursabile. Obsesia disciplinei bugetar-fiscale care vor autoriza Sputnik V în mod independent” predomina și în anii când tot SM puternice au de EMA. A fost anunțată existența a numeroase decis suspendarea regulilor Pactului de Stabilitate firme din Italia, Spania, Franţa şi Germania, care și Creștere pe anii 2020 și 2021, cu perspectiva aşteptă omologarea vaccinului Sputnik V în aplicării ei și în 2022. Concluzia lui Sheller este Uni unea Europeană. Mai mult chiar, o firmă că această suspendare va alimenta speranța ca noi cunoscută, Adienne Pharma Biotech (Italia) a crize viitoare să fie suportate tot de comunitatea menționat că acordul ei cu RDIF este privat, drept SM ale UE, cam aceeași temere pe care o are și pentru care nu a anunțat Ministerul Dezvoltării J. Weidmann. Economice și nici Ministerul de Externe Italian despre acest acord. 5. Identificăm, în planul intern al UE , reac - Sunt exemple care întăresc, probabil, eșecul centuarea unor controverse mai vechi legate de instituțional al UE în materia concentrării deci - inacceptarea partajării riscurilor care ar putea ziei, poate mai ușor de luat și de înfăptuit la nive - pune UE la pământ, cu intenția vădită că benefi - lul SM (o critică și a fostului premier britanic ciarii integrării europene vor să-și mențină avan - David Cameron, care a declanșat Brexit-ul). Pe tajele individuale, indiferent de situația de ansam - fond, vorbim de diversificarea planurilor în care blu a UE. Un hop a fost trecut, dar liniștea bună de acțiunea forțelor centrifuge ale UE se manifestă, după el este din nou sfâșiată de revenirea disen - cu șansa multiplicării lor. Mario Draghi, premie - siunilor pe un fond critic și mai accentuat. Două rul italian, care nu a inclus în propria strategie probleme majore frământă , deși ele fac corp aprovizionarea cu vaccinuri străine de UE, are o comun cu destinul integrării: vaccinul și vaccina - interesantă scuză prin vocea lui Vincenzo Trani, rea, tratate cu mult extaz la început, ca, ulterior, să preşedintele Camerei de Comerţ Italo-Ruse, devină o dimensiune a criticilor născute și asu - pentru locațiile italiene (una fiind Caponago, în mate din interiorul Uniunii – redresarea econo- Brianza, Regiunea Lombardia) unde se va pro- mică încă departe de a dobândi robustețe . duce vaccinul rusesc, acordul firmei cu RDIF În primul caz , oferta Uniunii de a se ocupa în fiind semnat sub umbrela Camerei de Comerț mod centralizat de achiziționarea și distribuția Italo-Ruse. Trani afirmă că acordul este unul isto - vaccinului a generat atât multe greșeli proprii, cât ric „care arată starea de sănătate a relațiilor dintre și în relația cu furnizorii, lăsând loc, printre altele, cele două țări ale noastre (Italia și Rusia – n.n.) și să înflorească falsurile și o competiție anormală subliniază modul în care companiile italiene știu când este vorba de viața oamenilor. Așa se ex- să vadă dincolo de controversele politice”. Există plică, pe lângă alte motivații ale unor SM de a promisiune că vaccinul rusesc este numai pentru scutura frâul comunitar, dispersia orientărilor în export și nu va fi administrat cetățenilor italieni. achiziționarea de vaccin din China și Rusia sau Din păcate, frontul imunizării deschis împo- chiar să îl fabrice înainte ca Agenția Europeană a triva pandemiei suferă de necunoscutele produse Medicamentului (EMA) să le fi aprobat a fi de viteza apariției vaccinurilor, care sunt lipsite de utilizate în spațiul comunitar. studii aprofundate privind efectele lor pe termen Nu știm exact în ce măsură unele știri din țări scurt, mediu și lung. Doar timpul le va confirma terțe ale UE sunt confirmate de către UE, dar cre - sau infirma valabilitatea, așa cum sunt percepute dem că nimeni nu se joacă cu informațiile când sau decelate în prezent. Multiplicarea cazurilor de EMA anunță că va aproba utilizarea serului rusesc infecție după vaccinare, cu legătură directă sau nu Sputnik V. Mai mult, Ungaria administrează încă cu vaccinul, a indus o nouă dimensiune a fricii din ianuarie 2021 vaccinul rusesc, iar Slovacia cetățenilor europeni, cu efecte psihologice demne s- a aprovizionat cu doze Sputnik în așteptarea de luat în considerație. Noua frică impietează autorizării de către reglementatorul național. Ca asu pra dinamicii vaccinării și așteptărilor privind 43 rezultatele ei, accentuând diferențierea de Angela Merkel, cancelarul german, care a încercat imunizare și îndepărtarea de la nivelul imunizării anunțul unui lockdown pentru weekend -ul de de 70% din populație, la care se poate restabili o Paște, a fost nevoită să facă un remarkable deplasare fizică, mai aproape de normalitate, în U-turn , întoarcerea cu 180 de grade fiind asumată, interiorul UE. Statistica din domeniu, perceptibil ca urmare a unei greșeli recunoscute de ea și pe manipulată, neștiințific interpretată și prost comu - care tot ea trebuia să o îndrepte, în conformitate nicată publicului, frizând chiar inteligența umană, cu prevederile constituționale, „că la urma urme - este una dintre cauzele împrăştierii fricii de lor era responsabilitatea ei să o facă”. Este un vac cin, la care trebuie adăugate interese politice și exemplu de cum se ajunge să răspunzi la cerințele comerciale mereu stimulate de faze de criză de unei populații deja stresate de un an, cu perioade orice fel. Tăcerea responsabililor din domeniu sau de urgențe și alerte aproape continue. calitatea dezmințirilor devin din ce în ce mai În al doilea caz , o depășire a așteptărilor în neconvingătoare, ceea ce îi determină pe mulți rezultatele mai bune ale redresării rămâne pe an aliști să ne spună că ne vom confrunta cu seama inegalității de distribuire pe SM și nu se aceas tă frică pandemică mult timp de acum poate exclude continuarea stimulentelor fiscale și înco lo. Prin impactul asupra psihicului social, monetare. BCE a anunțat că nu există nicio modi - redresarea noastră din pandemie, din toate punc - ficare în programul de achiziții de obliga - te le de vedere, va fi putea fi pusă în întârziere. țiuni/datorii ale SM, în condițiile în care fonduri - Frica sau neliniștea produsă de accesul la sau le din sursele destinate redresării și rezilienței, de efectele vaccinurilor l-a îndemnat pe Frans precum și cele din bugetul multianual 2021–2027, Timmermans, vicepreședintele Comisiei Euro - nu au încheiate actele politice și birocratice pentru pene, să admită că UE a făcut greşeli în strategia a fi puse cu celeritate la dispoziția SM. Un succes de asigurare a vaccinurilor împotriva noului coro - care, totuși, nu trebuie trecut cu vederea este legat navirus pentru SM. Un bilanț este promis abia la de programul SURE (Instrumentul european de sfârșitul pandemiei, cu referire la ce s-a făcut bine sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de sau nu, când toți cetățenii se vor fi vaccinat, va fi șomaj într-o situație de urgență), asigurând fon - prea târziu. Nici efectul celor 1,4 miliarde de doze duri destinate protecției locurilor de muncă și de vaccin comandate de Comisie și programate să susținerii programelor de ocupare a forței de ajungă la destinații în următorii doi ani, doze în muncă în Uniunea Europeană, inclusiv în Româ - număr mai mult decât îndestulătoare pentru cei nia. Comisia Euro peană a reușit cinci emisiuni de circa 450 de milioane de locuitori ai blocului obligațiuni cotate l a ratingul cel mai înalt, în comunitar, pare să nu se coreleze cu intențiile de sumă totală de peste 53 miliarde de euro, distri - lockdown din partea unor guverne, pandemia cu buită unui număr de 15 SM. Alocările privesc valul ei trei luând-o înainte. Chiar Comisia Euro - acoperirea costurilor naționale a finanțării siste - peană, acuzată de unele SM pentru distribuția ine - melor de sprijin ale șomajului tehnic și a altor chitabilă a vaccinurilor și întârzierea în acredita - măsuri similare, suma totală de care se va bucura rea unora dintre acestea, a declarat, la mijlocul lui România în cadrul programului menționat fiind de martie 2021, că este îngrijorată de situația epide - 4,1 miliarde de euro. miologică a unor SM, cu perspectiva înrăutățirii ei pe întreg continentul european. Stella Kyriaki, 6. O altă speranță este dată de „Planul strate - comisarul pentru sănătate, a declarat în conferința gic 2021–2024” al programului Orizont Europa, ei de presă din 14 martie 2021 că „ne confruntăm care încearcă o detaliere a axelor de orientare a din nou cu o situație excepțională”. Ecoul apre - restructurării economiilor SM, expuse numai la cierii a fost că, în aceeași zi, Alexander De Croo, modul general. Este vorba despre stabilirea premierul blegian, a anunțat intrarea țării sale în priorităților investiționale din intervalul men - lockdown pentru următoarele patru săptămâni, ționat, de luat în seamă de SM în elaborarea începând cu 27 martie. Decizia a fost motivată programelor naționale de redresare și reziliență și prin necesitatea de a se recurge la „cea mai mică dincolo de ele, care să asigure realizarea obiecti - 44 durere” produsă cetățenilor de situația pandemică. velor pentru o Europă verde și neutră din punct de vedere climatic, o Europă digitală cu o economie sau altul dintre subiectele programului (preluare mai dedicată în a servi interesele cetățenilor, în din comunicatul Comisiei Europene). Nu este contextul mereu repetat al „Europei cetățenilor”. prima dată în care birocrația europeană ne pune în În comentariile din publicațiile românești sunt fața unor texte, fie ermetice, fie însă irelevante identificate patru orientări în investițiilor strate- pentru vremurile prin care trecem. Să fie aceeași gice, atacând: (i) o autonomie strategică în dez - cauză a schimbării generațiilor în raport cu serio - voltarea tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor zitatea educației? valorice digitale ; (ii) accent deosebit pe refacerea Credem că mai important pentru SM este asi - ecosistemelor și a biodiversității Europei răspun - gurarea de spațiu fiscal , fără bani nimic fiind zând dezideratului gestiunii durabile a resurselor posibil. Acest lucru este mai bine înțeles de către naturale; (iii) o devenire rapidă a Europei în miniștrii de finanțe din zona euro, ei recunoscând, prima economie digitală circulară , neutralitatea mai puțin însă guvernele lor, că fără extinderea din punct de vedere climatic fiind dublată de sus - sprijinului public pentru economii, atât în 2021, tenabilitate; (iv) o societate europeană mai rezi - cât și în 2022, nu vom avea rezultatele scontate în lientă , care să stimuleze într-un grad mai ridicat depășirea crizei economice provocate de pande - incl uziunea și democrația. În Planul strategic mia de coronavirus. Mesajul direct și subliminal, 2021–2024 sunt cuprinse, în fapt, deziderate mai de luat în seamă și de către România, rămâne cel vechi enunțate și după criza financiară începută enunțat încă din vara anului 2020, acela că gestiu - în vara lui 2008, la o distanță de peste un dece - nea datoriilor publice să se facă după ce redresa - niu, cu observația că cel mai mic avantaj în rea se consolidează în fapt și nu în intenții. Cele - redresarea unei situații de criză face din refor - brul Eurogrup reiterează faptul că sprijinul public mele structurale anunțate simple lozinci. De data trebuie menținut atâta vreme cât va exista o criză acută în domeniul sănătății . Mesajul este util pen - aceasta, ne exprimăm în sensul că poate este tru stabilitatea piețelor și a planurilor de afaceri vorba în mod serios de ultimul tren pentru UE, ale investitorilor chemați în noul parteneriat cu ca seriozitate în luarea taurului de coarne. Fap - guvernele, dar exemplul guvernelor de data tele de acum încolo contează și pentru România: acea sta primează față de alte momente de criză. ce se va face la nivelul UE și la nivelul unui SM, Aceasta este menirea însăși a Facilității de Redre - pentru ca integrarea să capete consistența dez - sare şi Reziliență (RRF), asumată prin responsabi - voltării structurale și nu cea a simplei creșteri litatea guvernelor. Că vrem sau nu vrem, zona economice înfrânte de ciclicitatea politică fără euro a devenit farul călăuzitor și al SM cu dero - continuitate este hotărâtor. gare de la euro, iar de reținut este faptul că BCE, În contextul accentului pus pe cercetare și prin decizia Consiliului guvernatorilor, luată în inovare, abordate cu intensitate de Margrethe contextul celui de al treilea val al pandemiei și în Ves tager, vicepreședinta executivă pentru „O funcție de evaluarea condițiilor de finanțare şi a Europă pregătită pentru era digitală”, și de Mariya perspectivelor privind inflația, va realiza într-un Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, ritm semnificativ mai ridicat, în semestrul I al cultură, educație și tineret, apare ca o cerință acestui an 2021, achizițiile de o bligațiuni (din implicită dimensiunea de gen. Această dimen - cadrul Pandemic Emergency Pur chase Pro - siune nouă produce mirare sub două aspecte. Pe gramme, PEPP), comparativ cu cele realizate pri - de o parte, nu putem evalua care va fi contribuția mele luni din 2021. Se pare că BCE clarifică sen - la restructurarea gândirii sociale europene, și din - sul vulnerabilităților redresării economice, privite colo de ea, cu impact asupra performanțelor noi - cu prea mult optimism pentru 2021. Să nu uităm lor reforme structurale, ca și când eșecul lor de că, în 2020, zona euro a avut cea mai mare decenii s-ar explica prin lipsa acestei dimensiuni contracție istorică, de 6,6%, din cauza restricțiilor de gen. Pe de altă parte, avem un text eliptic legat administrative impuse pentru a stăvili răspândirea de integrarea dimensiunii de gen în performanța pandemiei. Or, recuperarea acestui d eclin pe fon - întregului program de cercetare și inovare, cerința dul noului val al pandemiei, care a izolat și nefiind implicită dacă se specifică faptul că sexul mai mult economiile SM, rămâne probl ematică. sau genul ar putea să nu fie relevant pentru unul Vizibilă este doar agresivitatea manifestațiilor 45 care reflectă o limită a răbdării socialului în eșecul fiind controlat și cu mult mai mici decât cele puse stăpânirii pandemiei. în mișcare în economia americană. UE are nevoie de soluții politice mai ferme, 7. În plan social, de analizat este perspectiva așa cum le-a invocat David Sassoli, președintele generației tinere și a șomerilor încă din această PE, care s-a adresat Comisiei Europene cu mesa - etapă a pandemiei, problema găsirii unui loc de jul de a demonstra „courage and resourcefulness”, muncă sau de menținere a veniturilor numărân - în ciuda faptului că nu există un efect real în du -se printre cauzele agitațiilor stradale din SM misiunea ei pentru apărarea sănătății publice. ale UE. Exercițiul analizelor „Real Economy”, Adresându-se liderilor politici din PE, Sassoli a făcute de Euronews, relevă necesitatea măsurilor afirmat că, pariind pe ipoteza că SM își vor care să stăvilească constatarea târzie că tinerii soluționa individual problemele, rezultate nu pot șomeri nu vor deveni o altă generație pierdută, fi decât și mai rele. În context, Sassoli s-a referit când statisticile arată că 3,1 milioane de tineri cu direct la implicarea europarlamentarilor în elabo - vârste cuprinse între 15 și 24 ani fie nu pot să-și rarea unei politici europene de sănătate, cu sarcini continue studiile, fie nu pot să își găsească un loc și competențe bine definite pentru instituțiile de muncă, în condițiile în care evaluarea efectelor comunitare, menționând totodată că „modifying programului SURE pare să fie pozitivă. Categoria the Treaties [...] can no longer be a taboo”. Sassoli de tineri NEETS (not in education, employment, se alătură altor politicieni ai PE și chiar ai Comi - or training), cu vârste de 15–29 ani, cu includerea siei, când vorbește de necesitatea unui curaj mai celor care nu sunt în căutare de lucru, se ridică la vădit, prohibit în mare parte de teama deschiderii 9,6 milioane persoane, ceea ce este o populație Cutiei Pandorei – renegocierea tratatelor euro- semnificativă, afectată de consecințele pandemiei. pene – devenite o haină prea strâmtă pentru pro - Rămânem cu promisiunea comisarului pentru gresul integrării . O serie de clauze din tratate, angajarea forței de muncă și drepturi sociale, devenite constrângeri reale, fac procesul decizio - Nicolas Schmit, că UE este determinată să pre vină nal în interiorul UE greoi, nedemocratic sau ile - acest impact pentru a nu se repeta lecția gal, comparativ cu urgențele care apar de neînvățată a ultimei crize financiare, când șomajul soluționat (să nu uităm că, la un interval de un tinerilor a ajuns și la 40% în unele SM. Succesul deceniu, UE s-a confruntat cu două crize majore), determinării comisarului prin „Youth Employ - după cum competențele instituționale, în opinia ment Support Programme” va fi determinat, core - noastră, tre buie aprofundate în adâncime și mai lând cele 22 miliarde de euro alocate cu faptul că puțin pe orizontală, lăsând diversitatea culturală vor fi cheltuite în următorii șapte ani (!). să se manifeste într-adevăr ca un activ valoros Viitorul apropiat pentru UE este însă reprezen - al Uni unii . tat de valul de falimente corporate (unele ascunse mai de mult timp) și de pericolul insurgenței inflației. Impactul lor asupra sistemului bancar referințe (credite neperformante, reorientarea cheltuielilor după evoluția prețurilor) înseamnă afectarea Pop, Napoleon; Ioan-Franc, Valeriu; Diamescu, Andrei redresării economice. Guvernele vor fi puse din Marius (2021), România şi în confruntare cu pandemia nou în fața unei alegeri grele: ce companii să Covid-19. Gestiunea riscului versus asumarea responsabili - susțină ca să străbată efectele economice ale noi - tăţilor , în Pandemia. Constrângeri şi oportunităţi econo - mice , Editura Academiei Române. lor episoade ale pandemiei și cum să-și sporească Ioan-Franc, Valeriu; Diamescu, Andrei Marius (2021), resursele pentru a o face. Philip Lane, membru al Pandemia de coronavirus – lecţii „deocamdată” învăţate , board-ului executiv al BCE, asigură deocamdată Pandemia. Constrângeri şi oportunităţi economice , Editura că, în cadrul UE, revenirea inflației nu se pune în Academiei Române. aceeași lumină ca în SUA. Stimulentele puse în Piketty, Thomas (2017), Capitalul în secolul XXI , Ha rvard University Press. aplicare în UE sunt departe de a produce o supra - Piketty, Thomas (2020), Capital şi ideologie , Harvard încălzire conjuncturală, de anvergura celei prefi - University Press, versiune în limba română Editura Litera, gurate în SUA, volumul respectivelor stimulente 2021. 46 Wilhelm Dancă Membru corespondent al Academiei române Convorbiri

„eu așa văd Academia: ca un semn al binelui”

Wilhelm Dancă Membru corespondent al Academiei Române

Am trăit bucuria revederii pr. prof. dr. fascinația teologiei are origini cosmice Wil helm Dancă, membru corespondent al Aca - Sigur, mai târziu am mers la biserică sau în demiei Române, cu ocazia conferinței intitulate biserică. Am experiențe memorabile din biserică „Ce este sacrul? In memoriam Mircea Eliade”, de pe vremea când eram copil sau adolescent. susținută de dumnealui în cadrul proiectului Biserica din satul natal avea altarul orientat spre „Conexiuni” 1. Imediat după susținerea prelege - răsărit, iar ferestrele exterioare stânga-dreapta din rii am realizat interviul care urmează. Spre spatele altarului erau îndreptate spre Soare. Nu deosebire de precedentele convorbiri pe care pot traduce în cuvinte emoția sacră pe care o le -am avut, de data aceasta am avut ca punct de aveam în suflet când în biserică auzeam cântece în pornire fascinația teologiei, una dintre ideile limba latină! Pe vremuri, toată liturgia era în trăsături ale teologului și filosofului Wilhelm limba latină. Apoi, acele raze de Soare care Dancă. Dialogul a prilejuit însă și discuții pri - pătrundeau prin cele două ferestre și evidențiau vind însemnătatea și rolul Academiei Române altarul și preotul aveau o consistență și o în societatea românească. frumusețe palpabilă! Cel puțin pentru mine așa erau. Noi, ceilalți din biserică, stăteam într-un fel cătălin Mosoia : Stimate pr. prof. dr. Wilhelm de semiîntuneric, iar preotul cufundat în lumină; Dancă, mi-ar plăcea să vorbim despre fascinația totul în jurul lui era luminos. Asta m-a atras dumneavoastră față de domeniul teologiei. De foar te tare. unde vine și când s-a manifestat fascinația teolo - experiențe ale crucii giei? Trebuie să vă spun că am trăit și experiențe ale Wilhelm Dancă: Cred că fascinația teolo - crucii, ale unor întrebări fundamentale despre giei la mine are origini cosmice sau origini într -o experiență cosmică. M-am născut la țară, demnitatea umană, care uneori ajungea să se iar casa era orientată spre răsărit. Sub poala degradeze prin lipsă de curaj, de înțelegere și de dealului era biserica. Întotdeauna când vedeam coerență în viața de zi cu zi. Soarele răsărind, astrul era deasupra turlei bise - Să vă povestesc o experiență din adolescență. ricii. Biserica era îmbrăcată în razele Soarelui și Am avut un unchi crâșmar. Când avea nevoie de mă încălzeam, îmi amintesc de experiența ajutor mă chema la „bufet”. Lucrul acesta se aceasta. Dimineața când mă trezeam ieșeam pe întâmpla, de obicei, seara, aproape de ora închide - prag în fața casei și priveam Soarele, iar privind rii. Strângeam paharele de pe mese, făceam curat Soarele, vedeam și biserica cumva sub Soare, și pregăteam crâșma pentru ziua următoare. îmbrăcată în Soare. Aceste două elemente fac Uneori, în local mai rămânea câte un client într-o parte din experiența cosmică a transcendenței, a evidentă stare de slăbiciune fizică; nu-mi plăcea sacrului, a divinului din copilărie. Și asta se con - omul în această condiție, pentru că refuzam să stituie într-un fel de origine, dacă vreți, a unui tră iesc în felul acesta. Ceva mai târziu am înțeles destin, până la urmă. De aici a pornit, asta m-a că, de fapt, omul căuta să se întărească, însă 48 marcat. „tăria” consumată era falsă, nu-i dădea putere cu adevă rat. Bref, în mintea mea erau aceste două „Pentru români toate lucrurile au o față kratofanii: puterea sacră din biserică unde preotul cosmică și un interior cosmic. Obiectele români - strălucea învăluit într-o lumină deosebită, ceea ce lor sunt privite sau construite și sub această îmi provoca o emoție aparte; apoi puterea profană lumină a minții lor. Acest dublu cosmic românul a clienților întârziați din cauza ineficacității îl găsește cel mai adesea în natură, în codru, în „tăriei” consumate. Adaug că, deși eram copil, apele repezi sau domoale, în flori și vegetație în acești oameni, victime ale puterii false, mă făceau general, în fauna atât de diversă și bogată, în să -mi fie milă de ei. Mă întrebam dacă există sau locuința cu multiplele ei funcționalități mitice nu există vreo legătură între aceste două sau uzuale, în biserica satului. El însuși se privește ca pe un obiect cosmic știind că ceea ce secvențe. Mă gândeam atunci că lumina sfântă are el întru sine este etern, atemporal și aspațial.” ar fi fost soluția, pentru că te poate ajuta să te ridici și să fii altfel, să fii puternic cu adevărat. Acad. Mihai Drăgănescu Vedeam cum în viața reală omul se degradează în Discursul său de recepție rostit la cumva, își pierde înălțimea la care este chemat 6 septembrie 1990 în ședință publică, Editura și, totodată, presimțeam că în acel loc de primej - Academiei Române, București, 1991, p. 31. 2 die existențială pâlpâie luminițele salvării. Două experiențe ale sacrului sunt fundamentale pentru Wilhelm Dancă: Academia Română a ajuns fascinația teologică din viața mea: experiența în preajma mea prin intermediul membrilor ei, sacrului cosmic din copilărie, când stăteam pur și prin oameni despre care nu știam că sunt membri simplu și mă lăsam mângâiat de razele Soarelui ai Academiei. După revenirea mea în țară de la de dimineață, și cealaltă experiență, să zic așa, st udiile de perfecționare de la Roma, am fost experiența sacrului liturgic din biserică, unde con tactat de academicianul Tudorel Dima preotul fascina prin lumina care îl învăluia din (1939–2019), Dumnezeu să-l odihnească, profe - toate părțile. sor de filosofie la Iași, care m-a invitat deseori la conferințe filosofice și teologice sau chiar la dia - cătălin Mosoia : Înțeleg că ați experimentat loguri personale. Îmi aduc aminte că, în primele două tipuri de emoții generate, pe de o parte, de discuții avute cu academicianul Tudorel Dima, un fel de relaxare imponderabilă, asociată imer - acesta era foarte interesat de raportul dintre c auze – cauza primă, cauza secundă, cauza ultimă – și în siunii într-un spațiu special de lumină și într-un ce măsură noi suntem creatori, iar dacă suntem timp de început frumos, iar pe de altă parte, de creatori atunci suntem imitatori sau creatori în mila față de semeni. mod a bsolut ori în mod participat. Treptat, întâl - Stimate domnule profesor Wilhelm Dancă, nirile s -au înmulțit. Am fost invitat și la Filiala din răspunsul dumneavoastră m-a condus către aca - Iași a Academiei Române, am participat la demicianul Mihai Drăgănescu (1929 –2010), care conferințe și m-am împrietenit cu cei care veneau în Discursul său de recepție intitulat „Tensiunea la aceste manifestări. Eram o prezență și, prin filosofică și sentimentul cosmic” spunea că pen - comentarii, întrebări, participam activ la con - tru noi, românii, „toate lucrurile au o față ferințele Academiei. Cu toate acestea, nu m -am cosmică și un interior cosmic”, iar acest dublet gândit nici odată c ă mă vor invita să fac și eu parte cosmic este identificat în natură sau în biserica din familia Aca demiei Române, o familie de satului. Probabil că, dacă am fi avut acest dialog suflet, de cul tură, de spiritualitate și de caractere pentru prima dată și ați fi răspuns într-o altă de care este mare nevoie în zilele noastre, la fel ca limbă, mi-aș fi dat seama că aparțineți spațiului de oameni vertebrali. românesc. Cu certitudine însă, am sentimentul că tocmai am fost martori la o reuniune inedită de cătălin Mosoia : Ați fost ales membru cores - gânduri și de simțiri. pondent al Academiei Române în anul 2013. Ce a În acest context, domnule profesor Wilhelm însemnat pentru dumneavoastră acest fapt? Dancă, vă întreb cum s-a petrecut întâlnirea cu Wilhelm Dancă: Știu că votul privind alege - Academia Română? rea mea ca membru corespondent al Academiei 49 Wilhelm Dancă și Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1993 (Credit: Wilhelm Dancă)

Române s-a făcut într-o zi din Săptămâna Mare a mea s-a concretizat în inaugurarea unor dialo - Paștelui catolic. Era chiar în Joia Mare. După guri în cadrul Institutului Catolic al Arhidiecezei liturgia de seară, a venit la mine profesorul Zeno de București cu membri ai Academiei. Împreună Gârban, membru corespondent al Academiei, cu Înaltpreasfințitul Ioan Robu, membru de greco-catolic, și mi-a spus: „Astăzi, v-am votat onoare al Academiei Române, invitam la aceste membru corespondent al Academiei Române”. manifestări membrii Secției de filosofie, teolo - Am rămas lipit de perete. I-am mulțumit din toată gie, psihologie și pedagogie. În cadrul acestor inima. În acest răstimp prin minte îmi treceau gân - întâlniri am abordat teme ca dialectica seculari - duri, precum acestea: „O, ce coincidență intere - zării, cristofobia ori subiecte culturale și reli - santă! Am fost primit în Academie în Săptămâna gioase din actualitatea românească și le-am dis - Mare a credinței creștine. Cred că și intelectuali - cutat cu personalități, precum academicianul tatea românească are o Săptămână Mare. Aș vrea Alexandru Sur du (1938–2020), academicianul să pun umărul și să fac în așa fel încât inteligența Alexandru Boboc (1930–2020), Dumnezeu acestei țări să nu se oprească la Joia Mare sau să-i odihnească, și academicianul Gheorghe Vinerea Mare ori la Sâmbăta Mare, care înseamnă Vlăduțescu. Personal, consider priori t are acti - tăcere de mormânt. Sper ca împreună cu ceilalți vit ățile de afirmare și de susținere a pro iecte - membri ai Academiei să ajungem la Duminica lor culturale de natură religioasă, filo sofică și Învierii a spiritualității române, să vestim cu bucu - teologică. rie valorile culturii românești”. Am îmbrăcat eve - nimentul primirii în Academie într-o haină reli - cătălin Mosoia: Care considerați că trebuie gioasă, dar în sens foarte larg, universal. Astfel, să fie misiunea Academiei Române în viitor? consider că prin intrarea în rândul academicienilor Wilhelm Dancă: Cred că Academia Română români am fost chemat la a lucra mai mult pentru se poate transforma într-o oază de lumină pentru promovarea culturii române. mulți dintre contemporanii noștri care nu mai văd La scurtă vreme după alegerea ca membru repere de orientare, nu mai văd o cale de ieșire din 50 corespondent al Academiei Române, activitatea criza multiplă cu care ne confruntăm. Omul iese dintr-o criză ori mai bun, ori mai rău, niciodată memoriei și a rădăcinilor. Fără îndoială și biserica același, spune Papa Francisc. Dacă trăim într-o participă la cultivarea memoriei și a limbii, școala epocă a schimbărilor și a transformărilor, atunci și universitatea la fel, precumși alte instituții cul - ne confruntăm și cu bune și cu rele. În acest con - turale. Academia, prin nivelul de excelență la care text, Academia este chemată să lumineze locurile este chemată să fie, poate deveni o oază de lu mină în care se află binele sau lucrurile bune. Cred că pentru un popor care străbate o bucată de drum Academia Română poate să îndeplinească o din istoria lui pe timp de noapte. misiune salvatoare, dar păstrând proporțiile, adică nu afișându-se ca alternativă la biserică sau la școală sau la universitate, ci fiind ea însăși o oază Note de lumină. Alături de alte instituții Academia 1 Română poate lumina drumul nostru ca popor, Academia Română a inițiat, prin Biroul său de invitând la asumarea unui destin comun. Pentru comunicare și imagine, un proiect de conferințe susținute de membrii Academiei Române și de cercetători din institutele mine, Academia este un semn al binelui, o lucrare sale. Intitulat „Conexiuni”, proiectul are ca scop promova - a binelui comun într-un context generalizat de rea valorilor științifice și culturale. Conferințele se adre- confuzii și derută. Acesta mi se pare a fi rolul sează publicului de orice vârstă și pot fi utilizate inclusiv ca Aca demiei astăzi. material didactic în mediul universitar și liceal. Conferințele Academia română, oază de lumină sunt publicate pe canalul YouTube al Academiei Române. 2 Drăgănescu, M. (1991). Tensiunea filosofică și senti - Potrivit statutelor, Academia are misiuni mentul cosmic . Discurs rostit la 6 septembrie 1990 în importante, precum păstrarea spiritualității ședință publică. Academia Română. Discursuri de recepție , românești, a limbii, a istoriei, promovarea 9–32. București, România: Editura Academiei Române.

Interviu realizat de Cătălin Mosoia, Biroul de comunicare al Academiei Române

51 Cultură juridică

„realismul organic” și asimilarea orientării eminescu – Iorga – Pârvan în cultura juridică românească

Mircea Duţu* Tudor Avrigeanu**

Promovarea ideii de cultură și afirmarea anorganic” 1, astfel că, scrie mai departe Mircea pluralității identităților culturale revin cu putere în Eliade într-un text despre Criza românismului , actualitate, într-o lume în care semnele demondia - sub sancţiunea constând în „riscul de a muri spiri - lizării confirmă valoarea „unității prin diversitate” tualiceşte, nefertil şi mizer”, un creator român tre - și acreditează prioritatea hibridizării în fața impu - buie să pornească de la faptul că „asupra tradiţiei nerii absolute a modelelor dominante. Observația Eminescu – Iorga – Pârvan nu se poate spune este pe deplin valabilă și în privința dreptului decât «da». Peste aceste valori nu poate trece comparat și culturii juridice, unde o atare perspec - nimeni dintre noi. Le poate critica, le poate com - tivă apare ca o reacție normală de apărare și mani - pleta, le poate duce mai departe – şi fiecare dintre festare a rezistenței față de tendințele de omoge - noi este obligat s-o facă – dar nu le poate re- nizare necritică ale globalizării, prin așa-zisa nega” 2. Faptul că în istoria românilor, cel puţin mișcare de convergență și uniformizare a sisteme - până la începutul secolului al XX-lea, perspecti - lor juridice care ar însoți în mod natural interco - vele de succes ale „tuturor acelor care părăsesc nectarea accentuată și raționalizarea acută a drumul drept al neamului lor” se dovediseră ilu - societăților postmoderne. Înscriindu-se într-un zorii fu sese deja relevat de Nicolae Iorga, la fina - demers de ruptură în raport cu miturile lul unei conferinţe din mai 1914 în „soarta tuturor autonomiei și neutralității tehnice ale dreptului, propagandelor religioase, culturale, politice de la această poziționare presupune valorificarea noi: vechiul fond tradiţionalist le-a înghiţit”, şi tradițiilor cultural-juridice proprii și relevarea căi - aceasta nu fără consecinţe pe planul destinului lor de dezvoltare specifică a dreptului, cu o mar - personal al renegaţilor, care „se îneacă în despre - cantă contextualizare europeană și care nu pot ţul public, servind altora ca exemplu”. 3 Însă sem - rămâne indiferente evoluțiilor prezente și viitoare. nificaţia ideii de moarte spirituală, pe care Eliade Din această perspectivă „realismul organic” al o pri veşte drept consecinţa inexorabilă a renegării direcției istorice Eminescu – Iorga – Pârvan ră- tradiţiei legate de numele lui Eminescu, Iorga şi mâne un reper major, inconfundabil pentru deve - Vasile Pârvan, devine limpede abia în contextul în nirea noastră juridico-culturală care a suscitat și care luăm în considerare faptul că în concepţia generează controverse și poziționări ce marchează ultimului „naţionalul e ceva biologic-politic: e fundamental reflecția și reconsiderările proprii în conştiinţa de sine, solidară, a unui organism inde - această privință. pendent”, însă totodată „nu e ţinta supremă a spi - ritualizării, ci e materialul brut, care are a fi înno - 1. „Orice român care vrea să participe con - bilat prin gândirea general-umană, astfel încât ştient la viaţa spirituală sau socială a României creaţiunile lui să devie pretutindeni şi etern vala - [...] trebuie să-şi asimileze tradiţia Eminescu – bile”. 4 Astfel, în vreme ce renegarea apare înainte Iorga – Pârvan. Ar fi necomplet altminteri. Ar fi de toate ca veritabilă negare de sine însuşi, creaţia

* Profesor universitar dr., directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române ** Cercetător principal II, dr., coordonatorul Departamentului de drept public al Institutului de Cercetări Juridice 52 „Acad. Andrei Rădulescu” spirituală este definită prin dezvoltarea formelor rân duri. După 1989, scurta perioadă de euforie a naţionale existente şi active în mod instinctiv în libertăţii recâştigate în care efervescenţa cu care fiecare individ creator, în vederea exprimării (spe - erau citiţi Eminescu, Iorga şi creatorii situaţi pe cific naţionale, însă în mod nu etnografic , ci cul - linia lor ideologică (ale căror lucrări se aflaseră fie tural ) ideilor universale . Într-o oarecare paranteză în fondurile secrete, fie sub regimul unei interpre - est e de reținut că în concepția marelui istoric tări pe cât de fragmentare, pe atât de obligatorii) N. Iorga dreptul consuetudinar românesc a reieșit avea să fie urmată de revenirea în actualitate a „din viața de încercări, de verificări istorice pe desfiinţării acestei ideologii de „stânga marxistă”, care a avut-o poporul român”, este unul caracteri - urmărindu-se ademenirea mai ales a tinerilor crea - zat prin „simțul lui pentru gruparea organică”, iar tori români „cu globalizarea aducătoare de echili - nu prin acel individualism „care caracterizează bru, cu renunţarea la cutumele noastre «proaste», alte drepturi – și îndeosebi dreptul roman –, cu debarasarea de Eminescu, care ne-ar face de plasându-și originile în epoca postromană, râs prin «naivităţile» şi «autohtonismele» lui” 6. prestatală și medievală. Ar fi vorba de un produs juridic al simțului poporului român despre drept și 3. Dacă perpetuarea unei asemenea veritabile dreptate, un capitol de folclor ale cărui principii renegări spirituale de către corifeii înşişi ai „stân - și-au afirmat aplicabilitatea atât în sud-estul gii marxiste” 7 nu are a ne surprinde, câtuşi de Carpaților, în epoca pre- și poststatală, cât și în puţin, poate părea în schimb surprinzător să con - nordul munților în vremea stăpânirii regilor statăm aceeaşi atitudine şi la reprezentanţi de maghiari. Așadar, vechiul drept românesc ar fi frunte a ceea ce am putea numi „dreapta liberală”, fost o creație autohtonă, o elaborare istorică de-a care consideră la rândul lor că, în pofida „geniului lungul secolelor, afirmată ca atare în cadrul lor cultural”, Eminescu şi Iorga „au pierdut defi - civilizației și culturii naționale. nitiv partida” 8, iar rădăcinile acestei concordanţe pot fi decelate în frontul comun dintre Titu Maio - 2. Tocmai pentru că nici în cazul lui Emi nescu, rescu şi Eugen Lovinescu iniţiat de acesta din nici în cel al lui Iorga, lucrurile nu stăteau altfel, urmă împotriva liniei Eminescu-Iorga pornind de Eliade putea exprima aceeaşi idee fără a mai la faptul că spre deosebire de „criticismul juni - aminti şi numele lui Pârvan, acolo unde accentul mist, [...] tradiţionalismul lui Eminescu sau al cădea pe ideologia politică , identificând totodată Sămănătorismului porneşte [...] din dragostea şi principalul adversar ideologic al acestei tradiţii. romantică a trecutului”. 9 Diferenţa avea să fie „Niciun român viu şi creator nu poate renunţa la sesizată însă în aceiaşi termeni şi de partea firul de foc care leagă ideologia politică a lui Emi - ceal altă a baricadei: Mircea Eliade însuşi lega nescu de cea a d-lui Iorga. (Mă refer nu la activi - „încrederea în misiunea istorică a României şi în tatea de partid a profesorului Iorga, ci la «profe - vigoarea ei intelectuală” mai ales de faptul că „de tismul» Domniei Sale, atât de fecund în lămurirea douăzeci de ani, ne depărtăm necontenit de Titu şi exaltarea virtuţilor creatoare româneşti.) Stânga Maiorescu” 10 , iar avocatul Petre Pandrea, „autor marxistă nu va putea niciodată cuceri atâtea cre- al unor lucrări într-adevăr excepţionale de filoso - iere, atâtea sensibilităţi, atâtea genii – ca linia fie a dreptului” 11 , arătase în fulminantul său stu - aceasta centrală, care-şi are ctitorul în naţionalis - diu despre Pârvan şi filosofia statului , din 1928, mul lui Eminescu. Nimeni nu va putea crea ceva diferenţa dintre junimismul care „a lăsat nefastul în istoria românească, dacă se va abate de la dispreţ faţă de realităţile româneşti, analizate cu această linie centrală”. 5 Datând din 1935, „profe - lupa deformantă a scepticismului, iar nu cu dra - ţia” lui Mircea Eliade avea să fie în scurtă vreme gostea şi înţelegerea pentru dureri scumpe”, pe de oarecum suspendată de tăvălugul istoriei, iar o o parte, şi „o altă concepţie istorică, realistă şi discuţie despre măsura în care se puteau realiza creatoare, totdeodată un imn adus destinelor re- ori chiar s-au realizat creaţii durabile pe această gale care aşteaptă statul român” exprimată de linia linie în condiţiile regimurilor dictatoriale, instau - „Kogălniceanu, Eminescu, Bărnuţiu, Iorga, rate în România din 1938 şi până în 1989, nu Pâr van, Motru, Gândirea ”. 12 În termeni de o ine - po ate fi realizată în spaţiul restrâns al acestor galabilă duritate Nicolae Iorga însuşi avea să-i 53 acuze pe membrii aşa-numitei noi şcoli istorice desăvârşită era identificată de Iorga în concepţia (C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu) de a se fi ridicat lui Eminescu, pe care îl considera şi sub acest „împotriva manifestării organice integrale, plină aspect „întruparea cea mai deplină a geniului de sentimentul încrederii, de optimism a unui românesc”. 19 Faptul că o opţiune între aceste popor”, precum cel român, formând – pe urmele două linii – opţiunea privind interpretarea istoriei lu i Titu Maiorescu şi ale junimismului – „o şcoală „prin prisma unui raţionalism formal şi tern, golit de negare, o şcoală de cârtire, o şcoală de ofensă, de viaţă sau de conţinut spiritual, ori prin cea a considerând interesul naţional ca o pată, de câte sufletului naţional, care reprezintă adevărul”, în ori interesul naţional poate să fie servit prin măr - condiţiile în care „se va pune mereu întrebarea: turisirea onestă a unui adevăr care poate servi o sunteţi de partea lui Maiorescu sau Iorga?” 20 – era ţară şi un popor şi nu încetează pentru aceasta şi rămâne în continuare necesară chiar şi în condi- niciun moment de a fi adevăr”. 13 Mutatis mutan - ţiile consolidării frontului „liberalismului” de fac - dis , credem că aceste cuvinte rămân valabile tură paşoptistă cu un aport de „conservatorism” de astăzi, mai ales în condiţiile în care noii reprezen - factură junimistă avea să fie demonstrat de impa - tanţi ai mai vechii direcţii corelează ideologia sul în care Mircea Djuvara, junimist de a patra politică reprezentată de Eminescu şi Iorga – cali - generaţie rămas până astăzi principalul reper al ficaţi în mod explicit drept „doi dintre pilonii de teoriei juridice româneşti 21 , va ajunge atunci bază ai naţionalismului din anii ’70–80 ai secolu - când, spre sfârşitul vieţii, va încerca să concilieze lui trecut” 14 – cu aşa-numitul protocronism , ca orientarea kantiană dezvoltată pe urmele lui Titu ramură a ideologiei comunismului românesc din Maiorescu cu dictum -ul lui Mihai Eminescu „a doua sa fază, corespunzătoare «epocii Ceau - des pre cum „individul [...] nu poate lucra pentru şes cu»”. 15 În acest fel, concepte precum „ speci - omenire, care nu există ca atare decât în părţile ei fic, autohton, particular, condiţii istorice particu - concrete, în naţiuni”, de unde rezulta concepţia lare, etnic, conştiinţa de sine a etniei, cultură potrivit căreia naţiunea „nu poate fi nici simplă naţională, popor, întregul popor, sufletul poporu - masă aritmetică de indivizi, nici convenţie de fapt, lui ” ajung să fie calificate drept „concepte adia - ci e însăşi unitatea organică şi activă prin care cente specifice protocronismului” în antiteză cu valo rile ideale ale raţiunii se încorporează în con - „conceptele periferice ale ideologiei protocroniste cret”. 22 Eşecul durabil al acestei concilieri 23 [...] specifice democraţiei şi liberalismului, pre - poate fi considerat mai departe un indiciu că „pro - cum libertate, proprietate privată, drepturile feţia” lui Mircea Eliade poate fi considerată omului, pluripartitism, multiculturalitate, stat de astăzi, după mai bine de trei decenii de libertate, drept, diversitate, individ, viaţă privată, capital, confirmată cel puţin în domeniul dreptului româ - toleranţă, libertate de expresie etc”. 16 Pe cât de nesc. Cu atât mai mult cu cât problema centrală a evidentă este aici „reducţia naţionalismului orga - acestui domeniu a fost şi continuă să fie în conti - nic la naţionalismul kitsch” 17 , pe atât de limpede nuare importul rapid şi masiv de instituţii şi regle - este şi scopul acestui demers, constând într-o veri - mentări străine – acelaşi mod de „integrare euro - tabilă epurare a vocabularului limbii politice şi peană” criticat de Eminescu, Iorga şi Pârvan – juridice române de termeni precum cei menţionaţi motivat prin imperativul pe cât de fals categoric, în prima categorie şi prezumaţi a fi incompatibili pe atât de evident anacronic al „modernizării”, cu cei definitorii pentru limbajul corect politic lipsa în continuare a unei creaţii spirituale româ - obligatoriu al zilelor noastre. neşti cu aspiraţii la universalitate şi situarea croni că a gândirii juridice sub semnul efemerului 4. Dincolo de o asemenea radicalizare inadmi - specific pozitivismului legislativ pot fi înţelese sibilă rămâne însă valabilă în continuare diferenţa tocmai ca efect al faliei permanente dintre ideile dintre „liberalismul concepţiei abstracte, inova - acestor mari gânditori despre societate, drept şi toare şi doritoare de schimbări bruşte” inspirate de stat, pe de o parte, şi reprezentările imensei majo - Revoluţia Franceză, pe de o parte şi „felul de con - rităţi a juriştilor români dintotdeauna în legătură cepţie organic al societăţii româneşti pe care l-am cu aceste fenomene, pe de altă parte. Cu atât mai 54 moştenit de la Kogălniceanu” 18 şi a cărui expresie mult cu cât această falie nu trebuie considerată o fatalitate de nedepăşit, ci rezultatul unui concurs anume, cu excepţia constituţiei belgiene şi a adao - de factori printre care lipsa de informaţie nu este surilor italieneşti din dreptul privat, Franţa” 25 , ca nici pe departe cel mai puţin important, credem că regres în raport cu modernizarea juridică din înţelegerea acestei realităţi ar putea da şi creatori - prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe atât de lor români din domeniul dreptului şansa de a evita impresionantă disponibilitatea juristului român de (în termenii lui Mircea Eliade) catastrofa spiri- a trata cu înţelegere modernizarea juridică greşită tuală la care pare a-i condamna însăşi tradiţia ace - în considerarea imperativelor politice superioare lui fel de gândire juridică modernă dominant în ale timpului şi îndreptarea criticii cu precădere România ultimului secol şi jumătate. asupra protagoniştilor dreptului românesc din pre - zent – „Critica mai întemeiată este că n-am făcut 5. Întrucât una dintre cele mai răspândite şi aproape nimic pentru a îndrepta ceea ce s-a făcut vehemente critici la adresa lui Eminescu şi a lui rău la 1864. N-am căutat să potrivim haina cea Iorga constă în presupusa lor aversiune nu numai nouă pe trupul nostru, n-am cercat să restabilim faţă de modernizarea dreptului românesc prin legătura cu vechea cultură”, astfel că „în ultimele demersul pentru care sunt reprezentative mai ales decenii s-a ajuns să se creadă de mulţi că pe tere - codificările din 1864/1865 şi constituţionalizarea nul dreptului n-am avut aproape nimic până la de la 1866, ci şi mai ales faţă de instituţiile (juri - 1864” – şi aceasta anume deoarece, scrie Andrei dice) moderne în genere, este util să ne reamintim Rădulescu, şi aici în deplin acord cu Eminescu, în acest context ideile respectabilului jurist şi isto - Iorga şi Pârvan, „este o datorie să avem legi izvo - ri c al dreptului Andrei Rădulescu, expuse de râte din nevoile şi sufletul neamului românesc, să aces ta în discursul de recepţie pronunţat pe 3 iunie avem doctrina şi jurisprudenţa noastră, să avem 1922, cu ocazia primirii sale în Academia Ro- cultura care să poarte în toate manifestările ei mână. După elogiul adus, potrivit uzanţelor, expresia românismului. Ea trebuie să fie contribu - per sonalităţii şi operei predecesorului său, istori - ţia noastră, originală pentru cultura universală, şi cul-jurist A.D. Xenopol, Rădulescu împarte titlu de mândrie ale celor ce amintesc numele modernizarea dreptului românesc din secolul al Romei aci în Răsărit” 26 . La finele perioadei inter - XIX-lea în două epoci distincte: prima, între 1814 belice el afirma răspicat existența unei culturi („mai exact 1814–1818”, perioada în care apar juridice naționale, cu viguroase elemente de origi - Manualul juridic al lui Andronache Donici şi nalitate, în pofida unor puternice influențe legiuirile purtând numele domnilor fanarioţi Scar - neolatine și care își reclama dreptul de a fi recu - lat Callimah şi Ion Gheorghe Caragea) şi noscută, acceptată și tratată ca atare în concertul 1864–1866, caracterizată prin aceea că reformato - juridic al lumii 27 . rii urmăreau să păstreze „un caracter românesc” al noului drept şi, în consecinţă, „se osteneau să 6. Cu greu ne-am putea închipui că împotriva potrivească firii noastre ceea ce luau de la străini, unor asemenea teze s-ar putea ridica vreo critică să lege organizarea nouă de cea veche, s-o înca - principială, şi totuşi ea nu se va lăsa aşteptată. În dreze în sistemul aflător aici, a cărui îmbunătăţire acelaşi an 1922, cu prilejul ciclului de conferinţe se caută; să nu năruiască dintr-o dată ceea ce a organizat de Institutul Social Român în legătură fost, să nu rupă firul tradiţiei şi culturii existente” cu iminenta reformă constituţională care urma să şi cea care curge de la Codurile din 1864 şi conducă la Constituţia din 1923, Vintilă Brătianu Co nstituţia din 1866, atunci când „nu s-a mai pro - avea să contrazică principial poziţia lui Andrei cedat pe cale de modificări, îndreptări, ci s-a rupt Rădulescu – poziţie care, cel puţin în problema legătura cu trecutul, aducându-se legi străine care continuităţii dintre vechiul şi noul drept românesc, au fost scotite mai bune, în special franceze”. 24 Pe se suprapunea perfect celei exprimate pe alocuri cât de lipsită de echivoc este prezentarea acestei chiar în aceiaşi termeni de Nicolae Iorga: Consti - epoci, în care modernizarea juridică românească tuţia din 1866 văzută ca „o haină împrumutată devine „un caz extrem de preluare pauşală a tutu - străinătăţii, fără să se fi luat măsura corpului nos - ror ramurilor dreptului în scurtul interval dintre tru [...] făcută, de altfel, de un excelent croitor, dar 1858 şi 1867, practic dintr-o singură sursă, deprins să fabrice haine pentru alte corpuri” 28 – 55 afirmând că „România mare, ca şi cea mică de la tare, al spiritului creator al acestui popor, capabil 1859 nu are tradiţii”, fapt care „o poate lipsi de de sinteze şi aici, ca şi în artă şi poezie”. 35 experienţa ce dă continuitatea, poate să fie şi de Fie şi numai această caracterizare a dreptului folos unui popor cu însuşiri pentru ridicarea prin ca produs al „spiritului poporului” ( Volksgeist) ar el însuşi şi care a fost oprit atât de mult să-şi ia fi fost suficientă pentru plasarea principială a lui dezvoltarea firească” 29 , cu atât mai mult cu cât Nicolae Iorga pe linia Şcolii Istorice a Dreptului „sub regimul ei am putut trece de la România fondată în Germania de Friedrich Carl von Mică la România Mare”. Pe aceeaşi linie cu ingi - Savigny (1770–1861) prin renumita scriere pro - nerul şi politicianul Vintilă Brătianu, criticul lite - gramatică despre Chemarea timpului nostru pen - rar Eugen Lovinescu va conduce în Istoria civili - tru legiferare şi ştiinţă juridică publicată în 1814 zaţiei ro mâne moderne o aspră polemică atât şi devenită celebră prin monumentalul Sistem al împotriva i storicului Nicolae Iorga, deputatul dreptului roman de astăzi , ale cărui opt volume care, în Con stituanta din 1923, propune înscrierea urmau să apară între 1840 şi 1847, aşa cum cri - sintagmei de „stat național unitar” în legea tica modernizării dreptului („fondului”) autohton fundamen tală, cât şi împotriva juristului Andrei prin importul de legi („forme”) străine – nu Rădulescu, s usţinând că „cel puţin în materie de întâmplător din Franţa – şi dihotomia fundamen - stat, nu exis tă un tradiţionalism românesc” 30 şi tală surprinsă în titlul textului fundamental des pre justificând ruperea „firului continuităţii istorice” Ideile abstracte şi statul organic 36 reprezintă tot dintre vechiul şi noul drept românesc. 31 Cel puţin atâtea elemente pe care Iorga le împărtăşeşte nu din partea istoricului, replica dată Istoriei lovines - numai cu Savigny 37 , ci şi cu Mihai Eminescu, a ciene ale cărei prim şi ultim capitol trebuiau citite cărui afiliere la Şcoala Istorică a Dreptului nu ca veritabil protest împotriva realităţii situării numai cât priveşte concepţia despre statul orga - românilor ca latini în Orientul european, urma să nic („vădit inspirată din ideile şcoalei istorice vină în 1929 odată cu Introducerea sintetică în germane a lui Savigny” 38 ), ci şi cea despre drept Istoria literaturii româneşti , acolo unde documen - însuşi – care, „asemenea altor produse naturale tează existenţa unei culturi româneşti pe parcursul specifice vieţii sociale, este o operă a naturii, un Evului Mediu şi permanenta raportare a acestei produs al timpului, care „nu este făcut, ci se face culturi deopotrivă la Orientul şi Occidentul euro - singur”, astfel cum se dezvoltă o plantă” şi care pean ca sinteză a acestora, evidenţiind, astfel, „asemenea limbii pe care o vorbim, asemenea deopotrivă lipsa de justificare şi implicaţiile catas - literaturii şi artei populare, reflectă cu fidelitate trofale ale asumării lipsei de continuitate între trecutul istoric al unui popor” 39 – nu mai repre - vechea şi noua cultură pentru identitatea culturală zintă nici ea, de mult, o no utate. În condiţiile în românească. 32 La fel cum pentru Andrei Rădulescu care ceea ce Mircea Elia de înţelegea prin „tradi - „cultura juridică proprie este o parte din cultura ţia Eminescu-Iorga” din punct de vedere al naţională, una dintre raţiunile de existenţă ale „ideologiei politice” reprezintă în domeniul naţiunilor, mijlocul solid de asigurare a vieţii lor, dreptului o veritabilă receptare a Şcolii Istorice a contribuţia pentru cultura generală şi progresul Dreptului ca paradi gmă fundamentală a gândirii omenirii”, şi anume de maniera în care „ nu se juridice europene, se ridică întrebarea de ce ju - poate concepe cultură naţională completă fără riştii români au arătat o indiferenţă aproape to tală una dintre părţile ei esenţiale, cultura juridică ”33 , faţă de această linie. şi pentru Iorga, deoarece „dreptul este şi el o ela - boraţie a sufletului naţional purtând pecetea unei 7. Un răspuns cât de cât satisfăcător la această lungi evoluţii istorice” 34 , aşa şi „dreptul româ - întrebare nu este uşor de dat, el presupunând nesc, oricare ar fi unele dintre originile lui, cât de rezolvarea mai multor probleme ţinând de istoria depărtate, a fost, în mare parte şi după codurile (receptării) ideilor social-politice şi juridice în bizantine-austriece [în acest punct, Iorga se întâl - România secolelor XIX şi XX. Formulat contra neşte cu Andrei Rădulescu în evocarea primei (spiritului) timpului său şi urmărind salvarea etape a modernizării dreptului românesc, M.D.] şti inţei dreptului în faţa codurilor 40 , programul 56 un product, şi unul în continuă dezvoltare şi adap - juridic al lui Savigny reflecta programul politic formulat de Edmund Burke în Reflecţiile asupra al dreptului roman şi al gândirii juridice tradiţio - Revoluţiei din Franţa . Proclamând opoziţia faţă nale. După cum pentru Herder „starea naturală a de această Revoluţie „lipsită de înţelegere pentru omului este starea societăţii” 51 , iar Burke opu - măreţia şi caracteristicile altor epoci, ca şi pentru nea contractului social modern „o asociere nu evoluţia naturală a popoarelor şi constituţiilor”, numai între cei care trăiesc, dar şi între cei care faţă de Codul Napoleon ca „ţesut canceros” într-o trăiesc în prezent, cei care au murit şi cei care se Germanie aparent ocolită de „blestemul Revolu - vor naşte” 52 , Savigny refuza şi el de la bun ţiei”) şi în egală măsură faţă de „superstiţia le - înce put mitologia individualist-contractualistă a galistă modernă” 41 , potrivit căreia „în condiţii Modernităţii juridice. Opus dreptului (natural) nor male orice drept izvorăşte din legi, adică din raţional ca „formă specifică de legitimitate a prescripţii explicite ale puterii statale supreme”, ordinilor create prin revoluţie”, dreptul (natural) iar ştiinţa juridică „are ca obiect numai conţinu - popular apare astfel ca un „drept natural al deve - tul legilor [...] cu totul contingent şi schimbă - nirii istorice” 53 şi astfel, precum la Burke, ca „un tor” 42 , Savigny propunea ca alternativă construi - drept care trebuie înţeles prin efortul inteligenţei rea unei ştiinţe a dreptului având ca „funcţie noastre, şi nu un drept impus, fabricat raţio - politică” cultivarea dreptului unei societăţi nal” 54 , mai precis un drept înţeles şi transpus de libe re. 43 Acest drept nu poate fi dedus prin spe - către jurişti în formele dreptului savant, pe mă - culaţii raţionale şi/sau impus prin decizii ale sura creşterii complexităţii sociale şi a formării puterii politice, ci se dezvoltă „în mod organic – corpurilor profesionale specializate, dreptul ia „o precum limba – prin forţe interne liniştit lucră - direcţie ştiinţifică” şi „aşa cum dreptul trăia ini - toare şi nu prin voinţa arbitrară a unui legiuitor ţial în conştiinţa întregului popor, el trăieşte […] în conştiinţa poporului” 44 ori, aşa cum va acum în conştiinţa juriştilor care reprezintă scrie Savigny în 1840, ca manifestare a „spiritu - poporul în această materie”, fără ca legătura din - lui poporului ( Volksgeist ), viu şi activ comunitar tre cele două conştiinţe să fie întreruptă: „Drep - în fiecare individ”. 45 Dacă importanta compara - tul are o existenţă duală, fiind în mod permanent ţie a dreptului cu limba se dato rează influenţei atât o parte a vieţii populare generale, cât şi o şti - lui Johann Gottfried Herder (1744–1803) pentru inţă specială aflată în mâinile juriştilor”, şi care limba reprezintă calea regală pentru desci - aces ta este motivul pentru care Savigny nu meşte frarea lumii populare şi în acelaşi timp „izvorul „raportul dreptului cu viaţa generală a poporului conştiinţei istorice sau mai bine zis: al simţului elementul politic , iar viaţa ştiinţifică particulară istoricităţii” 46 , doctrina „spiritului poporului” a dreptului elementul tehnic al acestuia”. 55 are ca izvor primar de inspiraţie tratatul lui Char les-Louis de Montesquieu (1689–1755) 8. La jumătatea secolului al XIX-lea, gândi - Despre spiritul legilor , potrivit căruia „din punct rea juridică a Europei continentale era stăpânită al raportului lor cu principiile care alcătuiesc spi - de cele două mari paradigme: cea raţionalistă, a ritul general, moravurile şi manierele unui popor dreptului natural modern şi a „ideilor abstracte” [...], legile trebuie să i se potrivească într-un ase - care stăpâniseră deja întregul secol al XVIII-lea, menea grad poporului pentru care sunt făcute, având drept simbol codul civil Napoleon, iar pe încât este o foarte rară întâmplare dacă legile de altă parte reacţia romantică a Şcolii Istorice a unui popor sunt nimerite pentru altul”. 47 Înţelea - Dreptului, opunând codificării ceea ce începând să de Savigny ca „o cercetare isto rică a tuturor cu Savigny s-a numit în sensul strict al termenu - constituţiilor şi legilor pentru a ajunge la judecăţi lui ştiinţa dreptului , categorial diferită de acea politice universale” 48 , însă având nu mai puţin la formă de fixare a cunoaşterii dreptului, ce după bază modelul societăţii vechii Rome în care model francez a continuat şi continuă să se „înainte de a fi existat legi făcute, existau rapor - numească, inclusiv în România, doctrina juridică . turi de justiţie” 49 , opera lui Montesquieu explică Dacă pentru un jurist de formaţie franceză, înţelegerea de către Savigny a „spiritului popo - cunoaşterea dreptului era epuizată prin exegeza rului” ca „principiu genetic al unei constituţii textului din Codul civil, de la juristul de forma - republicane a libertăţii” 50 după modelul autentic ţie germană se aştepta transpunerea în concepte le 57 juridice a instituţiilor juridice generate ca atare la nal. 58 Invers, faptul că la baza dezvoltării drep - nivelul profund al „spiritului poporului” (ori tului german Şcoala Istorică aşezase tocmai modern formulat: al ordinii sociale concrete), Digestele lui Justinian (dreptul roman consti - de -a lungul întregii deveniri istorice a acestuia. tuind până la intrarea în vigoare a Codului civil Altfel spus, acolo unde juriştii de formaţie fran - imperial din 1900 dreptul pozitiv comun al state - ceză apar ca interpreţi ai normei promulgate de lor germane), iar Savigny concepuse „ştiinţa puterea politică, cei de formaţie germană – con - juridică” luându-i pe jurisconsulţii Romei antice sideraţi de Savigny într-un fragment celebru al ca model al juriştilor germani din epoca mo - scrierii din 1814 „reprezentanţi ai poporului în dernă, i-ar fi putut stimula şi pe juriştii români – materia dreptului” – erau cei care reconfigurau dacă nu la 1865, atunci în orice caz în 1922 – să la nivelul tehnic specializat al unui sistem de realizeze un demers similar, situându-se astfel drept instituţiile juridice pe care „ spiritul popo - tocmai pe „linia Eminescu – Iorga”. rului” însuşi le generase de-a lungul istoriei pe planul ordinii sociale 56 , instituţii concepute ca 10. Din datele de care dispunem până în pre - veriga intermediară obligatorie între cazul indi - zent, putem afirma că singurul jurist român – şi vidual şi norma generală şi fără de care aceasta acela incomplet format, cu doar cel mult trei din urmă ar fi imposibil de desprins 57 . Altfel semestre parcurse mai mult sau mai puţin inten - spus, dacă juristul german era antrenat să „des - siv în amfiteatrele unor facultăţi de drept – care copere” astfel norma la capătul unui demers care a demonstrat în scrisul său înţelegerea „ştiinţei presupunea observarea (nu lipsită de ajutorul juridice” ca „element tehnic” al dreptului a fost intuiţiei) a societăţii , cel de formaţie franceză Mihai Eminescu, auditor la Viena şi Berlin al lui este instruit să desprindă norma printr-o interpre - Rudolph von Jhering şi Heinrich Dernburg, tare care, cel puţin de-a lungul secolului al XIX- foar te probabil stimulat de aceştia la o lectură a lea, servea desprinderii „voinţei legiuitorului”, scrierii lui Savigny din 1814. 59 Invers, trecerea mai precis: a statului . în revistă a bibliografiei juridice româneşti mai vechi sau mai noi reţine în spaţiul rezervat lui 9. Aşa cum istoria gândirii juridice europene Savigny şi Şcolii Istorice a Dreptului numai a demonstrat cu prisosinţă, de-a lungul secolului expunerea „elementului politic” reprezentat de al XIX-lea, diferenţa considerabilă dintre aceste legătura dintre drept şi conştiinţa populară, ceea două moduri de gândire juridică făcea deosebit ce unui jurist modern îi poate apărea – dacă este de dificilă o coabitare între ele la nivelul ace - izolat de „elementul tehnic” – la fel de relevant le iaşi ordini juridice; din această cauză, recep - ca o colecţie de citate din operele de largă circu - tare a acestui model în Austria (pe atunci stat laţie ale Fraţilor Grimm (studenţi şi admiratori ai ger man) a presupus abandonarea modelului exe - lui Savigny la vremea respectivă). Cu greu ar getic folosit în interpretarea Codului civil din putea fi supraestimată nocivitatea criticii filolo - 1811, iar receptarea lui în Italia a condus şi ea la gului şi avocatului Titu Maiorescu împotriva dis - abandonarea aceluiaşi model francez consacrat cipolilor lui Simion Bărnuţiu 60 , după care „rege - inclusiv prin intrarea în vigoare a unui Cod civil nerarea noastră nu poate începe decât în spiritul elaborat după model napoleonian şi intrat în civilizaţiunii moderne, iar nu prin reacțiune la vigoare în acelaşi an 1865 ca şi confratele lui din dreptul roman” 61 , aşa cum istoricul Nicolae România. Principalul motiv care a determinat Iorga însuşi – în mod diametral opus faţă de această reorientare a juriştilor italieni începând juristul Savigny – asocia Digestele lui Iustinian cu anii 1870 (dincolo de aspectele politice presu - „absolutismului juridic” 62 al Codului civil fran - puse de proclamarea în 1871 a Imperiului ger - cez edictat de „reformatorii lui Bonaparte” 63 , man în urma înfrângerii Franţei lui Napoleon al aşadar acelor „idei abstracte” cărora le opunea III-lea) a constat în temerea că un drept italian „statul organic” conceput, de această dată, în dezvoltat după model francez ar fi ameninţat acord cu Savigny, şi anume într-o poziţie din poziţia dreptului roman, considerat în Italia din care apare mai curând subordonat ordinii istorice 58 motive lesne de înţeles un veritabil tezaur naţio - a societăţii, ale cărei instituţii trebuie respectate, şi nu violentate de dreptul pozitiv. 64 Marele Note apostol al „Sigiliului Romei” şi opozant al raţio - nalismului maiorescian administra astfel, dintr-o 1 M. Eliade, Profetism românesc 2: România în eter - altă direcţie, o lovitură la fel de puternică recep - nitate , Roza Vânturilor, Bucureşti 1990, p. 60–62 (60–61); pentru problemă a se vedea și: M. Duțu, tării Şcolii Istorice a Dreptului în cultura juri dică Tradiția Eminescu – Iorga – Pârvan în cultura juridică românească. Dacă însă este adevărat că, aşa cum românească, în „Tribuna învățământului” nr. 1/2021, arăta Vasile Pârvan, „ideea-mamă a întregii cul - p. 62 și urm. 2 Ibidem , p. 61. turi româneşti e ideea romană” ca idee universa - 3 lă necesitând concretizarea în forme culturale N. Iorga, Renegaţii în trecutul ţerilor noastre şi al neamului românesc , Tipografia Societăţii „Neamul Româ - specific naţionale, atunci tocmai conceperea nesc”, Vălenii-de-Munte, 1914, p. 15 –16. „spiritului poporului” de către Savigny în Siste - 4 V. Pârvan, Idei şi forme istorice: patru lecţii inaugu - mul dreptului roman ca fiind în aceeaşi măsură rale , Cartea Românească, Bucureşti, 1920, p. 27. 5 concret şi universal – „ceea ce se realizează M. Eliade, Profetism românesc 2, op. cit., p. 106 –107. 6 Astfel critic I.-A. Pop, Identitatea românească: felul într- un anumit popor nu este altceva decât spiri - de a fi român de-a lungul timpului , Contemporanul, Bucu - tul uman universal ( der allgemeine Menschen - reşti, 2016, p. 194; pentru o panoramă cuprinzătoare a se geist ), care se revelează în el de manieră indivi - vedea T. Codreanu, Eminescu incorect politic , Scara, Bucu - duală” 65 – putea reprezenta, în contextul viziunii reşti, 2014, passim (mai ales p. 57 –69: „Şansa de a fi reac - lui Eminescu despre naţiune, citată mai sus şi ţionar” şi 187 –197: „Simulanţii conservatorismului”). Nu putem însă a nu remarca faptul că Eminescu se află totuşi avându-şi, ca şi concepţia lui Iorga, unul dintre un eori într-o bună companie, câtă vreme şi ambiţia lui principalele izvoare în concepţia lui Leopold von Leo pold von Ranke „de a reda istoria aşa cum a fost ea cu Ranke (1795–1886) 66 , nu numai „cel cu inima adevărat” apare în acelaşi context ca fiind „de o naivitate mai largă dintre istorici, cel mai mare dintre dân - înduioşătoare, scuzabilă doar prin nemărginitul optimism şii” 67 , ci şi marele companion de idei al lui ştiinţific al secolului al XIX-lea” (astfel L. Boia, Un joc fără 68 reguli: despre imprevizibilitatea istoriei , Humanitas, Bucu - Savigny , punctul de plecare pentru construcţia reşti, 2016, p. 9). durabilă a unei teoriei juridice pe linia tradiţiei 7 Exemplar Z. Ornea, Glose despre altădată , Allfa, realismului organic. Pe de altă parte, în condi ţiile Bucureşti, 1999. 8 în care nici măcar juristul Andrei Rădulescu, V. Stoica/D.P. Aligică, Provocări liberale , Humani - promotor nu doar al „elementului politic” sa - tas, Bucureşti, 2003, p. 295; comp. I. Stanomir, Spiritul con - servator: de la la Nicolae Iorga , Curtea vignian, ci şi al romanităţii dreptului românesc, Veche, Bucureşti, 2008, p. 8 –9. nu acorda vreo atenţie „elementului tehnic”, şan - 9 E. Lovinescu, Istoria civilizaţiei române moderne , sele receptării integrale şi purtătoare de roade a vol. III, Ancora, Bucureşti, 1925, p. 157. 10 Şcolii Istorice a Dreptului în România au rămas M. Eliade, Profetism românesc 2 ... op. cit., p. 167. 11 V. Tismăneanu, Efigii ale unui coşmar istoric , în perioada interbelică la fel de reduse, ca şi ulte - Humanitas, Bucureşti, 2015, p. 146. rior, când asumarea „elementului politic” al 12 P. Marcu-Balş, Pârvan şi filosofia statului , Gândirea dreptului a fost supusă acuzaţiilor de misticism, nr. 4/1928, p. 145 –153, 149, 150 –151. reacţionarism, autohtonism ori medievalism, mai 13 N. Iorga, O şcoală nouă istorică – conferinţe ţinute întâi de către ideologii „stângii marxiste” ajunse la „Liga Culturală” , Bucureşti, mai 1936, p. 50. 14 C. Roiban, Ideologie şi istoriografie: protocronis - la putere după 1945 şi apoi de continuatorii aces - mul , Ed. Universităţii de Vest, Timişoara, 2014, p. 93. tora sub faldurile generoase ale ideologiilor 15 L. Boia, Cultura românească, între autohtonism şi „dreptei liberale”, după 1989. Din acest moment europenism , în M. Flonta ş.a. (coord.), Religia şi societa - „profeţia” lui Mircea Eliade pare a sta sub sem - tea civilă, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2005, p. 107–116, nul unei triste împliniri de către imensa majori - 113–114. 16 C. Roiban, Ideologie şi istoriografie ... op. cit., tate a creatorilor români din domeniul dreptului p. 331. şi, din păcate, Institutul de Cercetări Juridice al 17 Astfel în contextul unei critici detaliate a mistificări - Academiei Române pare a fi în continuare sin - lor promovate în contextul criticii „protocronismului” după gurul care, prin lucrările din ultimii ani, şi-a asu - 1989 Th. Codreanu, Anamorfoze , Scara Print, Bucureşti, mat sarcina de a transpune, în sfârşit, „linia 2017, p. 364 –405 (Protocronismul), 365. 18 N. Iorga, Doctrina naţionalistă , în Institutul Social Emi nescu – Iorga” integral şi efectiv în creaţia Român (ed.), Doctrinele partidelor politice, Bucureşti, spirituală a dreptului românesc 69 . [1923], p. 31 –46, 43, 45. 59 19 N. Iorga, Eminescu , ed. N. Liu, Junimea, Iaşi, 1981, 37 A se vedea exemplar A. Pippidi, Introducere , în p. 105 apud D. Hurezeanu, Viziune organică la Nicolae N. Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice , ed. a Ior ga , Editura Academiei Române, Bucureşti, 1997, IV-a, Polirom, Iaşi, 1999, p. 7 –47 (14 –15). p. 46–51 (Iorga-Eminescu, o revelatoare comuniune spiri - 38 P. Georgescu, Statul şi naţiunea în concepţia lui tuală), 49. Eminescu , în P. Georgescu, Cercetări de filosofie juridică , 20 N. Iorga apud M. Nagy-Talavera, N. Iorga – o bio - Tourouţiu, Bucureşti, 1942, p. 157 –180 (158 –159). grafie , trad. M.E. Avădanei, Institutul European, Bucureşti, 39 C. Jornescu/C. Petrescu, Valori etice în gândirea lui 1999, p. 326 –327. Eminescu , Minerva, Bucureşti, 1989, p. 22 –23. 21 I.D. Sfîrnă, Mircea Djuvara and the Philosophy of 40 A. Dufour, Sauver la science face aux Codes: Une Law , Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Jurisprudentia, nr. œuvre à contretemps , în F.C. von Savigny De la vocation de 1/2014, p. 97 –108. notre temps pour la législation et la science du droit (trad. 22 M. Djuvara, Eseuri de filosofie a dreptului , ed. N. A. Dufour, PUF, Paris, 2006, p. 11 –42. Culic, Trei, Bucureşti, 1995, p. 319. 41 J. Braun, Einführung in die Rechtsphilosophie , 2. 23 A se vedea A.-P. Iliescu A.-P. Iliescu, Philosophy of Auflage, Mohr Siebeck, Tübingen, 2011, p. 324. Law in 20 th century Romania , în E. Pattaro/C. Roversi 42 Savigny, Vom Beruf unserer Zeit für die Gesetzge - (eds.) „A Treatise of Legal Philosophy and General Juris - bung und Rechtswissenschaft , Mohr Zimmer, Heidelberg, prudence”, vol. 12, Springer 2016, p. 690 –692, 691. 1814, p. 6. 24 A. Rădulescu, Cultura juridică românească în ulti - 43 H. Coing, pe marginea studiului lui W. Wilhelm, mul secol , Cultura Naţională, Bucureşti, 1923, p. 33 –35. Savignys überpositive Systematik , în J. Blühdorn/J. Ritter 25 T. Giaro, Modernisierung durch Transfer: Schwund (Hg.), Philosophie und Rechtswissenschaft im 19 Jahrhun - osteuropäischer Rechtstraditionen , in idem (Hg.), Moderni - dert , V. Klostermann, Frankfurt, 1969, p. 123 –147, 141. sierung durch Transfer im 19. und frühen 20. Jahrhundert, 44 Savigny, Vom Beruf ... op. cit., p. 12. Frankfurt a. M., 2006, p. 275 –344, 302. 45 Savigny, System des heutigen römischen Rechts I, 26 A. Rădulescu, Cultura juridică românească ... op. Veit, Berlin, 1840, p. 14. cit., p. 40, 47. 46 E. Forsthoff, Recht und Sprache , 2. Auflage, Darm - 27 A. Rădulescu, Cultura juridică românească, în stadt, 1964, p. 14; pe larg A. Dufour, Droits de l’Homme, „Pandect ele Române”, partea a IV-a, 1942, p. 1 –4; asupra droit naturel et histoire , PUF, Paris, 1991, p. 195 –220 actualității și rezonanțelor contemporane ale temei, a se (Droit et langage dans l’Ecole historique ). vedea: M. Duțu, Știința dreptului și cultura juridică în 47 Montesquieu, Despre spiritul legilor I, trad. A. România , Editura Academiei Române, București, 2018, Roşu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1964, p. 17, 371. p. 4–7. 48 Savigny, Vorlesungen über juristische Methoden - 28 N. Iorga, Istoricul Constituţiei româneşti , în Institu - lehre 1802 –1842 , ed. A. Mazzacane, V. Klostermann, tul Social Român, „Noua Constituţie a României şi noile Fran kfurt, 2004, p. 103. constituţii europene”, Cultura Naţională, f.a., p. 5 –24 (5). 49 Montesquieu, Despre spiritul legilor I ... op. cit., 29 V. Brătianu, Nevoile statului modern şi Constituţia p. 12. României mari , ibidem, p. 25 –38 (37); pe larg, asupra pro - 50 O. Behrends, Zur römischen Verfassung : Ausge - blematicii, a se vedea: M. Duțu, Nașterea și afirmarea wählte Schriften , ed. C. Möller/M. Avenarius, Wallstein, constituționalismului românesc modern , în „Studii și Cerce - Göttingen, 2014, pp. 311-380 ( Mommsens Glaube – zur tări Juridice” nr. 3/2016, p. 329 –349. Genealogie von Recht und Staat in der Historischen Rechts - 30 E. Lovinescu, Istoria civilizaţiei române moderne , schule und zu den geistigen Grundlagen der verschiedenen vol. 1, Ancora, Bucureşti, 1924, p. 211. eigenrömischen Systementwürfen ), 324 –345. 31 Ibidem , vol. 3, Ancora, Bucureşti, 1925, p. 164. 51 Herder, Scrieri , trad. C. Petrescu, Univers, Bucu - 32 M. Ungheanu, Postfaţă: o nouă istorie literară , în reşti, 1973, p. 168. N. Iorga, Istoria literaturii româneşti: introducere sintetică , 52 E. Burke, Reflecţii asupra Revoluţiei din Franţa , Minerva, Bucureşti, 1988, p. 237 –263. trad. M. Czobor-Lupp, Nemira, Bucureşti, 2000, p. 140. 33 A. Rădulescu, Cultura juridică românească... op. 53 Astfel M. Weber, Wirtschaft und Gesellschaft , Mohr cit., p. 46. (Siebeck), Tübingen, 1922, p. 496. 34 N. Iorga, Anciens documents de droit roumain , vol. 54 M. Villey, Critique de la pensée juridique moderne , I., Paris-Bucarest, 1930, p. 1 –54 ( Brève histoire du droit 2ème édition, Dalloz, Paris, 2009, p. 125 –138 ( Philosophie coutumier roumain ), 54, trad. cf. G. Fotino, Pagini din isto - du droit de Burke ), 135 –136. ria vechiului drept românesc , Ed. Academiei, Bucureşti, 55 Savigny, Vom Beruf … op. cit., p. 12. 1972, p. 252 –262 ( Nicolae Iorga, istoric al vechiului drept 56 A se vedea pentru evoluţiile Şcolii Istorice a Dreptu - românesc ), 255. lui O. Jouanjan, Une histoire de la pensée juridique en Alle - 35 N. Iorga, Prefaţa la Documente vrâncene (1929) magne, 1800 –1918 , PUF, Paris, 2005. apud V.-Al. Georgescu, N. Iorga şi istoria dreptului româ - 57 A se vedea pentru o expunere sintetică şi deosebit nesc , „Studii”, nr. 6/1965, p. 1339 –1356 (1347). de clară M. Fioravanti, Giuristi e costituzione politica 36 N. Iorga, Sfaturi pe întunerec: Conferinţe la Radio nell’Ottocento tedesco , Giuffre, Milano, 1979, p. 20–39 1931 –1940 , ed. V & S. Râpeanu, Casa Radio, Bucureşti, („Savigny e la proposta della centralità della scienza 60 2001, p. 134 –137. giuri dica”). 58 P. Grossi, Scienza giuridica italiana: un profilo 64 N. Iorga, Sfaturi pe întunerec... op. cit., p. 426 –429. sto rico 1860 –1950 , Giuffré, Milano, 2000, p. 40. 65 Savigny, System des heutigen r ömischen Rechts I ... 59 A se vedea T. Avrigeanu, „O ştiinţă foarte com - op. cit., p. 21. 66 plicată”: Mihai Eminescu şi ştiinţa dreptului între Hölder - Pe larg Al. Zub, Istorie şi finalitate , Editura Acade - lin şi Savigny , „Studii şi Cercetări Juridice”, nr. 2/2019, p. miei Române, Bucureşti, 1991, p. 109 –122 ( Ranke şi direc - 177 –201. tiva organicistă în cultura română ). 67 60 Pentru o critică devastatoare a perspectivei maiores - N. Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice , ciene a se vedea O. Papadima, Bărnuţ şi naţionalismul de ed. a IV-a, Polirom, Iaşi, 1999, p. 51 –63 ( Despre concepţia actuală a istoriei şi geneza ei ), 55. azi , „Familia”, nr. 7 –8/1935, p. 3 –17. 68 F. Meinecke, Einf ührung , în L.v.Ranke, Politisches 61 T. Maiorescu, Contra şcoalei Bărnuţiu , Imprimeria Gespr äch , Duncker & Humblot, Berlin, 1924/2005, p. 5 –15. Soc. Junimea, Iaşi, 1868. 69 M. Duţu, Actualitatea gândirii sociale și juridice 62 P. Grossi, Mitologie giuridiche della modernità , 3a ed., Giuffrè, Milano, 2007, p. 85 –124 („Codici”), 100. eminesciene. „Știința dreptului și misiunea ei” în societatea 63 N. Iorga, Originea formelor vieţii contemporane , românească , în „Studii și Cercetări Juridice” nr. 2/2019, p. Bucureşti, 1935, p. 97. 153 –167.

61 Pagini de istorie

revoluția de la 1821 și restaurarea domniilor pământene în Principatele române – rezultate ale unor noi cercetări istoriografi ce

Gheorghe Cliveti*

Pentru istoria modernă a românilor, Revoluția înțelesuri ale Revoluției de la 1821, după un anu - de la 1821 s-a relevat, cum ar fi de subliniat la mit „canon istoriografic”, urmat, cu firesc respect bicentenarul ei, cu semnificația de eveniment de particularități specifice, pe seama mai fiecărui marcant, chiar fondator. „Cererile” sau „punctele” eveniment de „gen revoluționar”. S-a acordat asimilabile programului revoluționar au vizat atât atenție deosebită relevării cauzelor și obiectivelor transformări ale structurilor sociale aflate în gravă acțiunii revoluționare, forțelor sociale și politice criză sub „regimul fanariot”, cât și edificarea sta - participante la ea, rolului conducătorului ei, cu tului nou, cu raportare deplin autonomă față de merite și ezitări atitudinale, raporturilor acestuia suzeranitatea Porții Otomane și de tendințele cu Eteria greacă, pozițiilor adoptate față de Rusiei ca putere „protectoare”. Și deși nu în mod „mișcarea subversivă” de puterile europene, de explicit, la momentul lor, ci doar de înțeles, din Rusia mai ales, intervenției armate a otomanilor și perspectivă istorică, aceleași „cereri” au conferit sfârșitului tragic al lui Tudor Vladimirescu, înce - temei de voință publică statului nou, edificabil ca tării „regimului fanariot” și restaurării domniilor să conteze, pe ton emancipator, de rezonanță euro - pământene pentru Moldova și Valahia. Asupra peană, peste „bariere orientale”, în procesul aspectelor sus-menționate, luate separat ori în amplu al „deșteptării națiunilor”. Din resorturile ansamblu lor, cercetările de specialitate continuă ei profunde și prin „învățămintele” ei, acțiunea să ofere noutăți ținând de cronica evenimențială revoluționară condusă de Tudor Vladimirescu a ori de gama de interpretări, de dezbateri istorio - ridicat cauza națională română la cota de enunț grafice. Am căutat să lămurim acele aspecte, mai politic. Ce-i drept, acea cauză s-a aflat, încă de pe ales unele dintre ele, dintr-o perspectivă largă și timpul secolului al XVIII-lea, cu nuanțe specifice deosebit de complexă, aceea a implicațiilor politi - Luminilor și atinse, după 1789, de ecoul co-diplomatice, de anvergură europeană, ale între - Revoluției franceze, în Supplex-ul românilor din prinderii revoluționare românești de la 1821 și ale Transilvania destinat curții imperiale de la Viena restaurării domniilor pământene în Moldova și sau în memoriile adresate „puterilor străine” de Valahia. A fost necesar să considerăm analitic date boierii din Moldova și Valahia. Enunțul cauzei esențiale ale ordinii europene de la 1815, profund române a putut fi unul politic, după normele vieții conservatoare, orientată de respectul compulsoriu publice moderne, la 1821, în virtutea legitimității, al tratatelor ce au trasat o configurație politico- chiar reprezentativității conferite acțiunii re- teritorială a „bătrânului continent”, prin decizia vo luționare și conducătorului ei de Adunarea exclusivă a marilor puteri care au învins și demo - Pop orului. lat Primul Imperiu napoleonian. Ordinea generală Prin intensificarea investigării de fonduri nu a acoperit, formal, cum doriseră, la Congresul documentare și extinderea orizonturilor de lec - de la Viena, Marea Britanie și Austria, și arealul tură, istoricii au reușit să dezvăluie aspecte ori sud-estic european ținând de „chestiunea orienta lă”,

62 *Profesor universitar dr., directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Iași fiindcă Rusia s-a opus oricărei atingeri aduse de români la insurecție contra dominației otomane, „alte puteri” tratatelor impuse de ea Înaltei Porți, s- a văzut nevoită, cu ocazia Congresului de la începând cu cel de la Kuciuk-Kainargi, din 1774, Laybach, să dezavueze acțiunea Eteriei și să acte care conform vederilor curții de la Petersburg aducă acuze grave de subversivitate revoltei con - „îndreptățeau” interesele ei speciale, chiar duse de Tudor Vladimirescu. protecția țarului asupra creștinilor ortodocși Lectura intensă a textului revoluției române și supuși ai sultanului. Aceeași ordine generală a implicațiilor europene ale acesteia a permis așezată pe principiul legitimismului monarhic și relevarea nuanțată a unor acte și acțiuni, precum și cel al echilibrului de forțe presupunea mai ales tranșarea părții de adevăr în controversa istorio - menținerea oricărei puteri, contractantă sau nu, a grafică pe seama lor. Am putut face constatarea tratatelor de la 1814 –1815, pe poziții defensive. că, deși incitate de consulul rus la București, con - Rusia, satisfăcută, pe de o parte, de sustragerea de tactele avute de Tudor Vladimirescu, în decembrie la deliberări europene, de congrese ori de 1820/ianuarie 1821, cu adepți ai Eteriei din capi - conferințe diplomatice, a unor „puncte sensibile” tala Valahiei, nu au condus la un legământ formal ale „chestiunii orientale”, între care și cel privind subscris de conducătorul pandurilor, ca de Moldova și Valahia, s-a văzut, pe de altă parte, atașament ori de subordonare față de plănuita la blocată în tendințele ei spre Balcani și Constanti - Odessa și pornită „spre Prut” acțiune armată a nopol de sistemul defensiv european asumat de grecilor, sub comanda lui Alexandru Ipsilanti. puterile Cvadruplei Alianțe care învinseseră Tudor nu a anunțat și nu a confirmat prin niciun Franța Imperiului Întâi. În cuprinsul acelui sistem, cuvânt asimilarea completă, până la topirea de niciun stat nu putea să atace pe un altul și nici să sinea ei, a acțiunii conduse de el, unei mișcări intervină „peste granițe” contra vreunei „mișcări generale a creștinilor ortodocși oprimați de subversive” fără a avea cum să se justifice ca otomani, mișcare despre care lideri ai Eteriei și parte amenințată cu drept de legitimă apărare. emisari ai cneazului sârbilor, Obrenovici, se Unei atare rațiuni, de inspirație britanică și proprie arătau convinși că avea încuviințarea dată de țarul unui sistem modern de state, i se contrapunea Rusiei. Căpetenia pandurilor s-a văzut, din chiar dezideratul Sfintei Alianțe inițiate, printr-un pact momentul când, în ianuarie 1821, invocând voința nominal, de țarul Rusiei, împăratul Austriei și Adunării Poporului, și-a chemat compatrioții la regele Prusiei, de a fi stăvilită pe căi inter - revoltă armată, că prima sa datorie era aceea de a venționiste, cu invocarea „solidarității monarhi - asuma cauza „dreptăților țării” și de a obține lor”, orice „acțiune de subminare a ordinii conser - recunoașterea acestora de Înalta Poartă și, de vatoare”. Mai multă vigoare avea rațiunea siste - înțeles, de „alte puteri străine”. mului defensiv de state, încât Austria s-a văzut Legitimarea dreptului celor oprimați, „locui- intervenind de pe poziția de legitimă apărare tori ai Țării Românești, de orice neam ar fi”, la contra revoluțiilor ce izbucniseră în Neapole și insurecție a făcut-o în termenii sau în spiritul Piemont, amenințând direct posesiunile habsbur - proclamațiilor revoluționare din Europa acelui gice din Peninsula Italică. Aceeași rațiune contra - timp. Pentru a fi evitată intervenția armată a venea intențiilor Rusiei de a recurge la un atac oto manilor nu a făcut nicio referire publică, expli - neprovocat contra Imperiului Otoman, sub pretex - cită, la solidaritatea ori cooperarea cu grecii și sâr - tul de a fi de partea creștinilor ortodocși supuși ai bii contra „opresorului comun și păgân” și nici la sultanului și porniți să acuze abuzurile exercitate sprijinul pe care „creștinii ortodocși supuși ai sul - de Înalta Poartă. Chiar dacă Imperiul Otoman nu tanului” se așteptau să vină din partea Rusiei. Nu a putut fi, din cauza opoziției Rusiei, parte a ordi - a făcut nicio referire la clauze ale tratatelor Rusiei nii europene de la 1815, rațiunea sistemului cu Imperiul Otoman, acte care plasau Moldova și defensiv de state îl asigura fie și doar implicit Valahia sub influența „protectoare” a țarului și con tra oricărei ingerințe străine armată și nepro - confirmau starea de vasalitate față de Înalta vocată. Am putut, de aceea, ca pe baze documen - Poar tă. În memoriile pe care a catadicsit să le tare de certă relevanță să explicăm de ce Rusia, adreseze Porții, în mod direct, nu prin intermediul după ce a instigat, prin agenții ei, pe greci și ambasadorului la Constantinopol, cum procedau 63 sârbii, a invocat „vechi drepturi ale Țării”, recu - sele otomanilor și pretindea un drept al ei de re- noscute de sultani voievozilor români, „înainte de plică armată menită restabilirii „stărilor de lucruri fanarioți”. Iar această îndrăzneală a sa, dusă și mai legale” în Moldova și Valahia. Personal împăratul departe, printr-un memoriu adresat împăraților Alexandru mai pretindea ca puterile europene să Rusiei și Austriei, aflați la Congresul de la lase cale liberă „misiunii sale sacre” de a salva cu Lay bach, i-a fost considerată dinspre curtea forțele sale armate pe grecii care ridicând încă din țarului ca principal cap de acuzare. Tudor Vladi - martie 1821, în Moreea, steagul luptei lor de mirescu a fost condamnat de ruși, pentru ca, după emancipare de sub jugul păgân, suportau repre- un simulacru de judecată, să fie executat de salii foarte sângeroase comise de otomani. Numai eteriști. Trupele otomane, pătrunse în Principate, că până spre finele anului 1821 și la începutul aveau să zdrobească pe eteriști și panduri rămași celui următor, Marea Britanie și, fie și de pe o de partea luptei contra „opresorului păgân”. În poziție separată, Franța s-au opus pretenției Rusiei situația dată, mulți boieri, mai ales dintre cei mari, de intervenție, sub invocare de „misie sfântă” în de la București și Iași, cu titluri tradiționale de Imperiul Otoman. Austria și Prusia au adoptat, reprezentare a țării, au ascultat de îndemnul dat din rațiuni ale „ordinii și păcii generale”, o lor de consulii ruși, pe cale și ei de a părăsi poziție de echilibru între puterile occidentale și Principatele, și „au fugit peste granițe” la Brașov, Rusia. Aceleași rațiuni impuneau, atât puterilor în Transilvania, Cernăuți, în Bucovina, chiar la occidentale cât și celor centrale, să oprească Chișinău, în Basarabia. Rusia și de la o acțiune armată intervenționistă Implicațiile europene ale acțiunii naționale spre a-i obliga pe otomani să evacueze Moldova românești de la 1821 s-au făcut simțite cu și mai și Valahia. mare intensitate în consecințele ei. Sub pretextul În condițiile ruperii relațiilor diplomatice reprimării „unor rebeli în provincii vasale sulta - ruso-otomane, împăratului Alexandru și cabinetu - nului”, intervenția otomanilor, dusă până spre lui său le-a rămas calea protestelor vehemente anul 1826, prin ocuparea militară a Moldovei și „înaintea Europei”, contra ocupării armate de oto - Valahiei, a generat o acută problemă inter - mani a Principatelor, cărora le-au fost desemnați, națională. De pe poziția împărtășită cu mai ales prin voința unilaterală a sultanului, noii domni. Austria și Prusia, de acuzare a oricărei „mișcări Boierii transfugi la Brașov, Cernăuți și Chișinău, sedițioase”, Rusia nu s-a putut opune a l’instant mai ales cei incitați de agenți ruși, și-au intensifi - sub invocare de casus belli intervenției punitive a cat memoriile adresate „puterilor străine”, spre a otomanilor pentru restabilirea „liniștii” în Princi - fi respectate „vechile drepturi ale țărilor lor”, patele aflate, conform unor clauze de tratate, în recunoscute de sultani și „proteguite” de țari. Un raza „protecției țarului”. S-a limitat la a acuza considerent strategic, de mare putere, cu ambiții „înaintea Europei” acțiunea militară a Imperiului hegemonice, făcea ca, pe măcar timpul anilor Otoman la nordul Dunării de jos fără o prealabilă 1821 –1823, în politica Rusiei să se vadă punere de acord între curtea țarului și Înalta prevalența „misiunii sfinte spre Constantinopol” Poar tă, după tratate subscrise de cele două părți. față de soluționarea „chestiunii Principatelor Contrară acelorași tratate avea să fie văzută de la Române”, conform tratatelor pe care le subscrise - Petersburg și menținerea de otomani sub ocupație seră, de ceva bune decenii, curtea de la Petersburg militară a Moldovei și a Valahiei, cu inerente abu - și Poarta Otomană. Intuind acel considerent, zuri suportate de locuitorii „provinciilor”. Cum tot Marea Britanie a căutat, mai mult decât oricare contrară tratatelor ruso-otomane avea să fie consi - altă putere europeană, să-l facă inoperant. Cabine - derată la curtea țarului și restaurarea „domniilor tul de la Londra a recunoscut beligeranța grecilor, pământene” pentru Moldova și, respectiv, Valahia, după ce aceștia, în ianuarie 1822, au proclamat după excluderea „fanarioților” de la a mai domni in dependența țării lor. Spre a face inoperant la Iași și București. Invocând tratatele de la 1774 con siderentul strategic rus, mai sus menționat, și 1812, încheiate de ea și Poarta Otomană, britanicii s-au abținut de la a lua parte activă la precum și un hatișerif din 1802, „smuls de țar sul - deliberările Congresului de la Verona. Au dejucat, 64 tanului”, Rusia reclama „înaintea Europei” exce - apoi, în 1824, intenția împăratului Alexandru de a resele la Înalta Poartă, pe timpul ruperii relațiilor diplomatice dintre curtea țarului și puterea oto- mană, britanicii, susținuți de austrieci și benefi- ciind de neutralitate favorabilă din partea Franței și din cea a Prusiei, au supus atenției sultanului posibilitatea de a fi garantate „de Europa” acorduri, la Iași și București, încheiate de domnitori și boieri, printre aceștia și transfugii de la 1821 reveniți „acasă”, privind organizarea internă a Principatelor, fără vreo atingere adusă suzeranității exercitate asupra lor sub semnul Semilunii. La București, domnitorul Grigore Ghica a reușit acel acord, pe când la Iași domnitorul Ioniță Sandu Sturdza s-a văzut refuzat de boierii doritori și de mai mari privilegii, fie acestea și sub „protecția” țarului. În condițiile agravării raporturilor inter - naționale, Rusia avea să recâștige și să-și consoli - deze, în anii 1826 –1834, controlul, cu însemne de protectorat, asupra Moldovei și Valahiei, iar aceasta după ce, pe timpul anilor 1821 –1825, organiza conferința diplomatică la Petersburg, pri - „chestiunea” celor două mici Principate a fost o vind „chestiunea Orientului”. A fost anul când tot grea „piatră de încercare” pentru diplomația euro - peană. Au fost ani când a prins a se verifica, prin britanicii, satisfăcuți și de orientarea „chestiunii implicații de durată, faptul că la 1821 –1822 grecești” spre o soluție europeană, au căutat să acțiunea națională românească s-a înscris pe submineze și „planul rușilor de reluare a protecției tur nanta politică, cu însemne de recunoaștere țarului asupra Moldovei și Valahiei”. Solicitați de măcar tacită a „chestiunii române” ca problemă ruși să le reprezinte, prin lordul Strangford, inte - internațională.

65 întreita semnificație istorică a zilei de 10 mai

Alexandru Porțeanu*

În perioada 1881 –1944 , ziua de 10 Mai a fost acest prilej a fost înființat ordinul „Steaua Ziua Națională a României. După 1990, ea este României”, prima decorație a României indepen - marcată ca sărbătoare națională. Originile sale dente. Înaltul Ordin de zi al domnitorului către istorice datează din anii 1866 și 1877. armată sublinia: „Patria cu recunoștință va Abdicarea lui Alexandru I. Cuza, la 11 fe- înscrie numele bravilor ei apărători pe frontispi - bruarie 1866 , a ridicat la ordinea zilei mai vechiul ciul edificiului independenței române”. La 10/22 deziderat al aducerii pe tronul țării a unui prinț mai 1877, Guvernul României a anulat tributul străin, ca garanție a stabilității politice, în către Poartă, suma fiind pusă la dispoziția Minis - condițiile disputelor politice interne. Interimatul terului de Război. În ziua de 10/22 mai 1877 se până la soluționarea problemei a fost asigurat de o împlineau 11 ani de la proclamarea Prințului Locotenență Domnească. Carol ca domnitor al României, fapt ce a fost Persoana viitorului Principe a fost identificată marcat și manifestat corespunzător de înaltele în dinastia germană de Hohenzollern-Sigmarin - oficialități ale României independente. Toate gen. Astfel, Prințul Carol a sosit în țară, după o aceste manifestări au prilejuit participarea largă călătorie aventuroasă, la 8/20 mai 1866. a unei mulțimi populare entuziaste, care intona La 10/22 mai 1866, Prințul Carol a depus Deșteaptă-te Române . jurământul de credință în fața Adunării Consti- Presa străină a relatat pe larg aceste tuante, a Locotenenței Domnești și a Guvernului: manifestări. Proclamarea Independenței s-a bucu - „Jur a fi credincios legilor țării, a păzi religiunea rat de un mare ecou în Transilvania, unde românii românilor, precum și integritatea teritorială, a o priveau ca pe o deschidere a unor perspective domni ca Domn constituțional”, fiind proclamat naționale proprii. Atitudinea puterilor europene a domnitor al României. fost însă mai reținută, iar a unora dintre ele chiar Al doilea moment istoric al zilei de 10 mai a rece. avut loc în anul 1877. Ca urmare a proclamării la Proclamarea Independenței a stimulat partici - 9 mai 1877 a Independenței de Stat a României de parea României la războiul ruso-româno-turc din către Parlament, ziua de 10 Mai 1877 a fost 1877 –1878, marcat de evenimentele sale din marcată de festivitățile zilei Independenței, prin Balcani și încheiat prin Pacea din 1878, în urma cele 21 salve de tun, prin oficierea Te Deumului la căreia România dobândea Dobrogea. Mitropolie în prezența domnitorului, a primului Momentul istoric culminant al zilei de ministru I.C. Brătianu, a miniștrilor, deputaților și 10 mai a fost cel din 1881, când Parlamentul a senatorilor, a înaltului cler și a înalților magistrați. proclamat România ca Regat, Carol I devenind După oficierea slujbei religioase au luat cuvântul Rege (14/26 martie 1881). Festivitățile evenimen - personalități politice, bisericești și suveranul. Cu tului au fost amânate din motive de politică

66 *Profesor universitar dr. internă, pentru ziua de 10/22 mai, când Carol I a În perioada interbelică, ea a marcat apogeul fost încoronat ca Rege, împreună cu Regina Eli- României Mari. sabeta. Cele două c oroane regale erau Destinul istoric al zilei de 10 mai a fost confecționate din oțelul unui tun cucerit de la pecetluit de evenimentele și consecințele celui de turci în Războiul de Independență. al Doilea Război Mondial, de instaurarea Ziua de 10 mai 1881 se situa în intervalul din - regimurilor comuniste, de abolirea monarhiei și tre 30 aprilie/12 mai și 2/14 mai, când la proclamarea republicii. După căderea comu - Conferința națională de la Sibiu s-a înființat nismului și restaurarea democrației, ziua de 10 Partidul Național Român (PNR) din Transilvania, mai a fost declarată sărbătoare națională. prin unificarea celor două partide precedente, din Ziua de 10 mai a fost mult mai mult decât o Banat și din Ardealul istoric. sărbătoare monarhică, ea exprimând chintesența Evenimentele din mai 1881 din Vechiul Regat valorilor națiunii române. O dovedește și faptul că și din Transilvania au marcat noua etapă a luptei România, republică democrată, a adoptat-o ca pentru eliberarea și unitatea națională a românilor. sărbătoare națională. Lunga domnie a lui Carol I (1866 –1914) a con - Semnificația continuității zilei de 10 mai ca tribuit la dezvoltarea și modernizarea României, sărbătoare națională este exprimată în cuvintele la pregătirea Marii Uniri din 1918. cântecului ce îi este dedicat, care a funcționat ca al În anii neutralității și ai participării doilea cântec după Imnul de Stat al României: României la Primul Război Mondial (1914 – „10 Mai ne-o fi de-a pururi / Sfântă zi, căci ea 1916 –1918), ziua de 10 mai a funcționat în con - ne -a dat / domn puternic țării noastre/ libertate tinuare ca un catalizator al energiilor naționale. și regat” .

67 Filosofie – studiu de caz

confesiunea creștină, ca tehnică de hermeneutică și constituire a sinelui

Laura Stifter *

În cadrul numeroaselor cercetări și reflecții a unui sine de constituit?... Și dacă da, atunci teh - privind filosofia subiectului, Michel Foucault pro - nicile de „hermeneutică a sinelui” ar putea fi con - pune o nouă paradigmă de cercetare – aceea a siderate drept complementare - și, prin urmare, „tehnicilor sinelui”. Prin acestea, sunt trăite și practicate împreună – cu tehnicile de constituire a exprimate diferitele perspective asupra sinelui și, sinelui?... Aceste întrebări – utilizate de către filo - pe de altă parte, în acest mod este posibilă, consi - sofi mai degrabă ca puncte de plecare în drumul deră filosoful, rezistența subiectului în fața orică - căutărilor decât ca probleme de soluționat în mod ror tehnici de „normalizare biopolitică”. Din acest exhaustiv –, precum și altele similare și încadra- considerent, scrierile foucaultiene pun accentul bile în aceeași sferă de cercetare au constituit, în nu doar pe ideea de „normalizare biopolitică” special în perioada postbelică (potrivit argumentă - organizată instituțional (în închisori, aziluri psi - rii lui Foucault), o inepuizabilă sursă de reflecții, hiatrice etc), ci și pe un alt aspect al relației socie - îndoieli și polemici: căci fie că ești narativist, tate-individ: raportarea subiectului la sine și, ast - existențialist sau susținător al oricărei alte per - fel, capacitatea sa de exercitare a unei libertăți în spective filosofice, problematica relației cu pro - fața pericolului uniformizării sociale. priul sine (expresie pleonastică gramatical, dar nu Ce este sinele? Poate fi argumentată, într-un și filosofic) nu poate să nu rămână una dintre mod suficient de convingător, existența unui sine preocupările spirituale importante în demersul de ca dat ontologic care, prin urmare, să poată fi doar construire a unui mod de viață filosofic. descoperit, nu și constituit?... Sau, dimpotrivă, Scopul articolului de față îl constituie prezen - sinele nu este decât rezultatul modului în care tarea succintă a perspectivei lui Foucault despre ne- am constituit pe noi înșine ca subiecți morali, importanța practicii creștine a confesiunii în pro - așadar „o operă de artă ai cărei unici autori suntem cesul dezvoltării unei modalități de raportare noi înșine” (depășind „se-ul impersonal”, în ter - hermeneutică la sine – perspectivă argumentată meni heideggerieni)?... Există o unitate ontolo- de către filosof inclusiv în cele două prelegeri gică a sinelui, sau perspectiva „sinelui multiplu” consacrate acestei problematici 1 –, precum și ar putea rezista mai bine criticilor?... În contextul argumentarea unui punct de vedere potrivit căruia asumării unei perspective esențialiste despre sine confesiunea, ca parte a „tehnologiei sinelui”, (o perspectivă, așadar, a unui sine deja dat), ar fi reprezintă, în spiritualitatea creștină inclusiv o conceptibil un cadru filosofic în care această tehnică de constituire/modelare a sinelui (iar nu poziție metafizică să fie compatibilizată cu aceea doar o practică de „hermeneutică a sinelui”).

*Doctorand, anul III, Universitatea București, Facu ltatea de Filosofie, cadru didactic la Liceul Teoretic „Alexandru 68 Ioan Cuza” 1. confesiunea creștină, ca origine a abor - drept absolut pe care conștiința nebuniei și-l dării hermeneutice a sinelui – scurtă incursiune acordă de la început, recunoscându-se ca în demersul filosofic foucaultian omogenă cu rațiunea și cu grupul. Ceremonia În cele două prelegeri ale sale consacrate unei tri umfă asupra dezbaterii...” 3. În acest tip de abordări istorico-critice a originii „hermeneuticii practici psihiatrice, nu „hermeneutica sinelui” sinelui” 2, autorul „Istoriei nebuniei” își propune este prioritară, ci doar verbalizarea „nebuniei” și, să argumenteze, pornind de la analiza unor texte în consecință, acceptarea „normalizării biopoli - antice (cele mai multe, stoice și creștine), ti ce”: căci „nebunului” nu i se recunoaște, în per spectiva potrivit căreia originile modalității contextul internării, statutul de subiect, ci el este de raportare hermeneutice la sine – mod de abor - obiectivat, iar modul său de raportare la sine nu dare identificabil atât în cadrul unora dintre privește „biopolitica” decât în măsura în care domeniile de cercetare contemporane (precum „tehnicile sinelui” pot fi instrumentalizate în psihanaliza), cât și în anumite curente filosofice – slujba scopurilor acesteia. Astfel, „nu această trebuie căutate în practicarea confesiunii proximitate (dintre psihiatri și pacienți, n.n.) care (precum și a altor forme de penitență publică) în se instaurează în azil – pe care nici lanțurile, nici co munitățile monastice și laice din primele gratiile nu o mai pot rupe – va permite reciproci - secole creștine. În acest scop, filosoful pornește, tatea. Ea nu e decât învecinarea privirii care în demersul său argumentativ, de la citarea unei supraveghează, care spionează, care se apropie practici bizare de „tratament” psihiatric (în care ca să vadă mai bine, dar se îndepărtează tot mai tortura avea un rol deloc de neglijat) caracteri - mult pentru că nu acceptă și nu recunoaște (...). zată prin forțarea „nebunului” să asume verbal, Știința bolilor mintale, așa cum se va putea ea în mod explicit, calitatea sa de „nebun” și să-și dezvolta în aziluri, nu va fi niciodată decât de califice ideile neomologate social drept „delirante” . ordinul observației și al clasificării. Nu va fi dialog. Și nu va putea fi cu adevărat astfel decât Astfel, argumentează filosoful, scopul psihiatriei din ziua în care psihanaliza va fi exorcizat acest nu-l constituie persuadarea pacientului să-și fenomen al privirii, esențial pentru azilul secolu - conștientizeze „nebunia” (în cazul în care ceea lui al XIX-lea, și când va fi înlocuit magia sa ce psihiatria declară drept „nebunie” ar merita tăcută cu puterile limbajului” 4. Dacă această într-adevăr acest calificativ), ci doar de- per spectivă foucaultiană rezistă criticilor, atunci terminarea (forțarea) acestuia să spună, în mod putem distinge, între modalitățile de practicare a explicit, că este „nebun”, că „delirează”. Refe - confesiunii după epoca Bisericii primare rindu-se la acest aspect inclusiv în fascinanta sa creștine, două direcții diferite: lucrare consacrată Istoriei nebuniei în epoca cla - a) una caracterizată prin pervertirea (și chiar sică , filosoful își susține punctul de vedere potri - dispariția) „hermeneuticii sinelui” – în insti - vit căruia „fiind socială, normativă, puternic tuțiile psihiatrice, precum și în alte contexte de sprijinită de la început, această conștiință prac - folosire a „tehnicilor de dominație” și „normali - tică a nebuniei nu este mai puțin dramatică. Dacă zare biopolitică”, în care important este nu ceea implică solidaritatea de grup, indică în aceeași ce crede subiectul despre sine, ci doar ceea ce măsură urgența unui partaj. În acest partaj, a spune acesta despre sine (a se vedea exemplul tăcut libertatea – dintotdeauna periculoasă – a din deschiderea primei prelegeri); dialogului. Nu rămâne decât liniștita certitudine b) alta, în care sensul – originar creștin – al că nebunia trebuie redusă la tăcere. Conștiința confesării cu scopul „hermeneuticii sinelui” este ambiguă – senină, pentru că e sigură că deține parțial păstrat (psihanaliza fiind doar un exemplu adevărul, dar neliniștită să recunoască puterile în acest sens), deși adaptat contextului cultural al tulburi ale nebuniei. (...) Nu există confruntare epocii noastre, mult diferit de cel al primelor reală, ci exercitarea, fără compensație, a unui veacuri creștine. 69 Dar cum explică Foucault, în prelegerile sale, dului spiritual, a principiilor filosofice asumate, formarea „hermeneuticii sinelui” prin practica care-i servesc discipolului drept indicații teleolo - spirituală a confesiunii creștine? Așa cum s-a gice în procesul autosubiectivării etico-estetice. mai menționat în lucrarea de față, Michel Din această perspectivă, nu confesiunea discipo - Foucault urmărește practicarea confesiunii ca lului este esențială, ci acțiunea ghidului spiritual, „tehnică a sinelui” (precum și practicarea exa - a cărui relație cu discipolul rămâne, însă, doar menului zilnic de conștiință), începând din instrumentală și provizorie (având drept scop nu școlile filosofice antice, până în epoca primelor dezvoltarea capacității de supunere a discipolu - secole creștine, cu scopul argumentării tezei sale lui, ci, dimpotrivă, asistarea discipolului în efor - potrivit căreia acestei practici – deși similară la tul său de a deveni un spirit liber, autonom, capa - filosofii antici și la creștini – i s-au conferit bil de a gândi și de a acționa pe cont propriu). semnificații diferite în cele două paradigme ana - Referindu-se, în cea de-a doua prelegere lizate (cea a filosofiei și cea a spiritualității din („Creștinism și confesiune”), la practica primele secole ale creștinismului). Astfel, argu - penitenței publice și a confesiunii în creștinismul mentează Foucault, dacă filosofii antici instru - timpuriu, Foucault menționează, pe baza unor mentalizau confesiunea în procesul travaliului documente patristice importante, trei tipuri de etic de constituire a sinelui ca subiect moral pocăință (care, pentru creștini, nu este un act, ci (per spectiva lor asupra sinelui nefiind una o stare existențială și, astfel, un mod de conver - substanțialistă/esențialistă) 6, primii creștini, sio continua dinspre tendințele păcătoase, către înțelegând sinele ca pe un dat ontologic (așadar, viața conformă principiilor evanghelice): într-un mod mult diferit de filosofii antici), prac - i. Ritualul penitenței publice constând, în ticau în mod similar confesiunea, dar cu un scop esență, în gesturi simbolice de exprimare a mus - mult diferit: acela al sondării adâncimilor sufle - trărilor de conștiință pentru păcatele comise, a tului, cu scopul identificării predispozițiilor autoacuzării în fața întregii comunități (gr. negative, a „patimilor” ascunse (în subconștient, „exo mologesis” sau lat. „publicatio sui”). În ar spune psihanaliștii moderni), în vederea con - acest ritual de reconciliere a penitentului cu versiei/pocăinței (metanoia, în limbaj patristic) Divinitatea și cu întregul comunității eclesiale, de la o viață în păcat, la un mod de a trăi în subiectul nu-și mărturisește, propriu-zis, păcate - comuniune cu Dumnezeu. le, ci doar se arată pe sine comunității, în mod După ce împarte „tehnologiile” sociale în trei simbolic, ca păcătos și nedemn de a participa, categorii (după modelul lui Habermas) – tehnici alături de ceilalți, la viața liturgică a Bisericii. de producție, tehnici de semnificație (limbaj) și ii. Confesiunea propriu-zisă către o altă per - tehnici de dominație („normalizarea biopolitică”, soană – de obicei, către un părinte spiritual – tot în termeni foucaultieni) –, Foucault remarcă, practicată în special în instituțiile monastice astfel, existența unei a patra categorii de tehnici („exagoreusis”). În această practică, esențiale (a cărei investigare ar trebui să devină chiar prio - devin nu gesturile, ci cuvintele: verbalizarea, ritară, în opinia filosofului): tehnicile sinelui. În mărturisirea concretă a fiecărui păcat și – impor - cadrul acestei ultime categorii de tehnici (însă tant – a fiecărui gând (căci treapta cea mai înaltă prima, în ordinea importanței), confesiunea către a spiritualității creștine – în special pentru cei alții și examinarea conștiinței (o modalitate de care au asumat vocația monahală – constă în confesare către sine, s-ar putea argumenta) contemplarea lui Dumnezeu). ocupă un loc de o deosebită importanță. Pentru iii. Examinarea zilnică a conștiinței (practică filosofii antici (de exemplu, în viziunea lui Seneca) , similară, de asemenea, celei stoice), o confesare aceste practici au, însă, doar un rol secundar, a creștinului către sine, în fața lui Dumnezeu – o esențială rămânând nu verbalizarea unor aspecte autoevaluare realizată nu cu scop juridic, ci 70 ce țin de sine, ci recapitularea, cu asistența ghi - terapeutic și, desigur, hermeneutic. Având în vedere problematica propusă spre inclusiv pentru cel care se autoanalizează mărtu - reflecție în lucrarea de față, cea de-a doua formă risindu-se părintelui duhovnicesc) pe care de confesiune menționată de către Foucault creștinul este chemat să o sondeze, s-o (mărturisirea către părintele duhovnicesc, „exa - cerceteze, s-o înțeleagă, s-o descopere, s-o dăru - goreusis”) are o deosebită relevanță pentru iască purificată, ca ofrandă, lui Dumnezeu. înțelegerea perspectivei foucaultiene despre confesiunea creștină ca origine a abordării her - 2. confesiunea creștină – „hermeneutică a meneutice a sinelui. Propunându-și să realizeze sinelui”, dar și constituire de sine?... o „genealogie a subiectului” de la abordarea Din perspectiva lui Foucault, confesiunea ca hermeneutică a sinelui la primii creștini și până practică spirituală creștină, a constituit începutul în epoca postmodernă, filosoful își concentrează unei modalități de înțelegere a sinelui: raportarea atenția asupra semnificațiilor pe care primii hermeneutică. Fiind o religie „prin excelență creștini le confereau practicii confesiunii (con - mărturisitoare și publică” 6 creștinismul cuprin - cretizate, ulterior, în Taina Spovedaniei), de, în etica sa, datoria de a mărturisi în mod precum și asupra asumpțiilor metafizice despre public credința în Iisus Hristos și în aserțiunile sine pe care această practică pare a se baza – așa considerate de către creștini drept revelate, cum reies ele, consideră Foucault, din studierea însă și adevărul despre sine („publicatio sui”) – literaturii ascetico-mistice creștine a epocii despre sinele căzut în păcat, iar nu despre patristice. Această literatură creștină de o deo- dispozițiile habituale virtuoase ale spiritului. O sebită frumusețe, complexitate și profunzime întrebare interesantă, însă, în acest sens ar putea teologico-filosofică relevă un univers spiritual fi gândită astfel: confesiunea creștină nu implică, fascinant în care datoriile privitoare la asumarea oare, în mod complementar cu dimensiunea her - și mărturisirea publică a adevărului de credință meneutică, un aspect similar concepției antice a revelat se corelează, în mod inseparabil, cu eticii virtuții – anume o dimensiune legată de datoriile privitoare la cunoașterea și mărturisi - constituirea sinelui, de autosubiectivarea etică? rea adevărului despre sine (sine care există deja În acest context, răspunsul poate depinde, în și pe care creștinul are misiunea de a-l desco - mare măsură, de antropologia creștină și, în par - peri, cu scopul de a-l sacrifica, dăruindu-l ticular, de ceea ce cred creștinii despre ei înșiși. Divinității și convertindu-l astfel, printr-un mod Dacă se poate argumenta perspectiva potrivit de viață conform spiritului evanghelic, într-un căreia creștinul se raportează la el însuși nu doar sine eliberat de păcate și consacrat iubirii lui ca la un sine deja dat și unitar ontologic, ci și ca Hristos). În această nouă paradigmă de la o „operă de artă” de înfăptuit, atunci înțelegere și trăire a spiritualității, relația cu ghi - creștinismul este încadrabil, în mare parte, în dul (părintele, în limbaj creștin) spiritual nu mai paradigma eticii virtuții și, în consecință, „tehni - este provizorie și instrumentală (ca la filosofii cile sinelui” – inclusiv confesiunea – pot fi antici), ci definitivă și indispensabilă mântuirii; utilizate și în scopul constituirii sinelui, nu doar căci mântuirea este dar al lui Dumnezeu oferit în acela al unei „hermeneutici a sinelui”. În cău - celor care trăiesc în comuniunea iubirii, a tarea unui posibil răspuns pentru această proble - încrederii și îngăduinței reciproce. Astfel matică, demersul argumentativ schițat în înțeleasă și practicată, confesiunea către părin- lucrarea de față va cuprinde două precizări de tele duhovnicesc ne relevă, consideră Foucault, ordin teologic: o perspectivă creștină originală asupra sinelui, o I. Din perspectiva antropologiei creștine, modalitate de înțelegere a sinelui atât ca dat orice persoană umană este creată după chipul lui ontologic și expresie a chipului divin (având, Dumnezeu (chipul divin în om constituind, așadar, o dimensiune tainică), cât și acea dimen - ast fel, un dat ontologic), în vederea asemănării siune ascunsă a sufletului omenesc (ascunsă cu El prin virtuți. Astfel este interpretat, în 71 numeroase texte patristice, pasajul din referatul II. Într-un mod similar filosofilor stoici, biblic al creației în care, după ce Divinitatea monahii (și nu numai) creștini din epoca Biseri - spune „să facem om după chipul și după asemă - cii primare își mărturiseau gândurile, însă nu în narea Noastră” (Gen1: 26), relatarea continuă cu dialog cu oricine, ci doar în fața unor părinți precizarea: „și a făcut Dumnezeu pe om după duhovnicești, a căror principală virtute trebuia să chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a fie „dreapta socotință” (sau, în alți termeni, dis - făcut...” (v. 27) – așadar, nu mai este menționată cernământul duhovnicesc) și care să le poată și „asemănarea”. Fără a trata aici aspectele fasci - oferi „cuvinte de folos”, în vederea progresului nante – de o deosebită complexitate și profun - în alpinismul spiritual către viața eternă în comu - zime filosofică – specifice teologiei persoanei în niune cu Divinitatea. În acest sens, misiunea gândirea patristică (problematică mult prea vastă duhovnicului nu era doar aceea de a-l ajuta pe pentru a fi tratată în lucrarea de față), rămâne ucenic să-și descopere adevăratul sine, ci inclu - important de menționat acest aspect: Chipul lui siv să-l ghideze, prin analogie cu filosofii stoici Dumnezeu este prototipul naturii noastre (este care le reaminteau discipolilor lor, iar și iar, prin - dat, nu dobândit), însă asemănarea cu Dumnezeu cipiile filosofice asumate 8. se asumă în mod liber, fiind o alegere morală, un Confesiunea creștină, ca „tehnică” de mod de viață practicat, exersat permanent. Din hermeneutică și modelare permanentă a sinelui, această perspectivă, s-ar putea argumenta ideea rămâne, așadar, pentru filosofii și teologii potrivit căreia teologia primelor secole creștine preocupați de problematica posibilelor mo- asumă nu doar originile unei „hermeneutici a dalități de raportare la sine, o interesantă sursă de sinelui”, ci și continuarea, într-o paradigmă înțelegere a spiritualității primilor creștini, a parțial diferită, tradiției filosofice – specifice eti - influenței filosofiei antice asupra gândirii cilor virtuții – unei modalități de raportare la sine creștine timpurii și, nu în ultimul rând, a origini - ca la ceea ce devenim prin ceea ce gândim și lor „hermeneuticii sinelui” (potrivit analizei facem. Dacă această perspectivă rezistă critici - argumentative a lui Michel Foucault). lor, atunci sinele rămâne, în creștinism, nu doar Perspectiva foucaultiană asupra confesiunii un dat, ci inclusiv o „operă de artă”; el nu doar se ar putea fi corelată cu o interesantă reflecție – descoperă, ci se și construiește, după Modelul formulată într-un alt context – a unui filosof suprem Care este Iisus Hristos. Numeroase texte creștin din secolul trecut: „Situația creștinului e patristice ar putea fi amintite în acest sens. Sfân - la fel de paradoxală ca a lui Don Quijote: e om și tul Grigorie al Nyssei, de exemplu, nota medita - i se cere să fie dumnezeu; a fost creat curat și e tiv într-una dintre scrierile sale: „Fiecare dintre murdar și trebuie doar să se întoarcă la ceea ce a noi este pictorul propriei sale vieți. Sufletul este fost menit a fi. Altfel spus, el trebuie să lupte pânza, virtuțile sunt culorile, iar Hristos este pentru a deveni ceea ce este.” 9 Modelul pe Care trebuie să-L pictăm”. În lucra - Practicarea confesiunii este, de asemenea, rea sa Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția una dintre cele mai importante modalități de răsăriteană , ca și în alte numeroase scrieri, întărire a comuniunii interpersonale – aspect teologul și filosoful creștin ortodox Paul Evdoki - relevant inclusiv din perspectiva filosofiei mov elaborează o prezentare edificatoare, creștine (creștinismul fiind o religie prin însoțită de minunate reflecții teologico-filoso - excelență personalistă). „Dumnezeu nu Se des - fice, a raportului dintre „chip” și „asemănare” în coperă decât în indirect și nu în afara comuniunii teologia patristică 7 argumentând că, potrivit de la om la om” (argumenta Jaspers în acest multora dintre Părinții Bisericii, progresul în sens), iar confesiunea, ca sursă a comuniunii, asemănarea cu Dumnezeu constituie vocația creează starea dialogică necesară drept condiție 72 supremă a creștinului. de progres epistemic și moral. Note exemplu, textul introductiv al lucrării Istoria sexualității : Michel Foucault, Istoria sexualității , traducere de Beatrice 1 Michel Foucault, About the Beginning of the Herme - Stanciu și Alexandru Onete, Editura de Vest, Timișoara, neutics of the Self: Two Lectures , Source: Political Theo - 1995. ry, Vol. 21, No. 2 (May, 1993), pp. 198–227Published by: 6 Ioan I. Ică Jr, Canonul Ortodoxiei , vol. I, Editura Sage Publications, Inc.Stable URL: http://www. - Deisis, Sibiu, 2008, p. 219. jstor.org/stable/191814 (Accessed: 16/12/2010). 7 Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu în 2 Ibidem , pp. 198–227. tradiția răsăriteană , traducere, prefață și note de Vasile 3 Idem, Istoria nebuniei în epoca clasică , traducere de Răducă, Editura Christiana, București, 1995. Mircea Vasilescu, Editura Humanitas, București, 1996, p. 8 167, http://www.scritub.com/literatura-romana/carti/ MI- Interesant în acest sens este și avertismentul – destul CHEL- FOUCAULT-ISTORIA-NEBUNI- de frecvent în scrierile filocalice – asupra pericolului pe care 23320241419.php (accesat la 20 mai 2016). un duhovnic lipsit de „dreaptă socotință” îl poate repre zenta 4 Ibidem , p. 450. pentru fiii spirituali aflați „sub ascultare” ca monahi. 5 Pentru o analiză edificatoare a concepției anticilor 9 Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii , Editura despre sine în înțelegerea lui Foucault, a se vedea, de Mănăstirii Rohia, Rohia, 2005.

73 Cronica vieții academice

Mai

7 mai 2021: În Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române s-a desfășurat sesiunea științifică „Zbor printre aștri” cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic și a 60 de ani de la primul zbor al omului în Cosmos. Evenimentul a fost organizat de Secția de științe tehnice a Aca - demiei Române în parteneriat cu Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu”. Invitat special a fost dr. ing. cosmonaut Dumitru- Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, primul român care a zburat în spațiul cosmic. Au mai luat cuvântul: dr. Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române, 11 mai: Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” ES Valeri Ivanovici Kuzmin, ambasador extra- al Bibliotecii Academiei Române a găzduit ordinar și plenipotențiar al Federației Ruse în conferința publică „10 mai în istoria României”, România, dr. Nae Cătălin, directorul general al susținută de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Academiei Române, în care au fost marcate două Aerospațială „Elie Carafoli”, Cristian Român, momente majore din istoria românilor: semnarea senior editor al revistei „Știință și Tehnică”. de către principele Carol, la 10 mai 1877, a Sesiunea științifică a fost moderată de dr. Ana- Declarației de independență față de Imperiul Maria Cătănuș, cercetător la Institutul Național Otoman și încoronarea acestuia ca rege, la 10 mai pentru Studiul Totalitarismului al Academiei 1881. Conferința a fost urmată de vernisarea Române. În foaierul amfiteatrului a fost vernisată expoziției „10 mai în istoria României”, unde au o expoziție fotodocumentară, pusă la dispoziție de fost expuse, pentru o zi, documente de epocă, Ambasada Federației Ruse la București, cu piese numismatice din patrimoniul Cabinetului de imagini inedite și date referitoare la cele două manuscrise, carte rară, al Cabinetului de stampe și performanțe științifice. al Cabinetului numismatic.

74 Apariții la Editura Academiei

LectUrI SUbIectIVe

gelu NegreA

Volumul lui Gelu Negrea subliniază, mai decis decât cele care ilustrează bibliografia sa anterioară, ipostazele de istoric și critic literar care au surclasat deja, în activitatea publicistică de până acum a autorului, pe acelea de romancier, de plăsmuitor de dicționare sau de semnatar de cărți de aforisme. Studiile dedicate creației unor scriitori de varii dimensiuni axiologice, având în comun timpul care și-a așternut peste ei, în stra - turi mai groase ori mai subțiri, stigmatul trecerii (I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Al. Philippide, Șerban Cioculescu, Mihail Sebas - tian, Nicolae Velea, Damian Stănoiu, Mircea Malița, Nicolae Calomfirescu...), se întâlnesc cu texte aparținând predilect așa-numitei critici de întâm pinare consacrate cărților unor autori con - temporani (D.R. Popescu, Radu Cosașu, Ioan Adam, Ana Maria Nistor, Eugen Șerbănescu, Grigore Gociu, Sorin Delaskela, Dumitru Constantinescu ș.a.). Lucrarea conferă șanse apropiate de validare unor autori și unor opere din perioade diferite ale istoriei literare naționale.

trAtAt De DINAMIcA VeHIcULeLor feroVIAre

Ioan SebeŞAN

Dinamica vehiculelor feroviare se bazează pe cunoştinţe din domeniul mecanicii teoretice, a teoriei vibraţiilor şi a tribologiei, furnizând condiţiile tehnice pentru siguranţa ghidării şi a stabilităţii în mers. În lucrare se tratează probleme de geometrie a contactului, noi cunoştinţe cu privire la pro - filurile de uzură, efectul de pivotare, siguranţa deraierii, torsionarea boghiurilor, mişcarea de şerpuire, fenomenul de stik-slip , circulaţia cu viteze mari. 75

gHID PeNtrU AUtorI

Propunerile de articole se predau la redacţie în române (www.acad.ro/ alteInfo/pag_norme_- format electronic (CD, stick) sau se trimit prin e- orto.htm). mail, ca fişiere ataşate. - Cuvintele străine inserate în textul în limba ro- Sunt returnate autorilor propunerile de articole mână se vor culege italic. care nu corespund indicaţiilor din prezentul ghid, - Se menţionează referinţele despre autori: titlul care nu sunt culese cu toate semnele diacritice pen - ştiinţific, prenumele şi numele de familie ale tru limba română sau franceză şi care nu sunt corect autorilor, funcţia, locul de muncă, localitatea, ţara şi scrise în limba română sau străină. datele de contact (telefon, e-mail etc.). Sunt respinse propunerile de articole care au fost - Referinţele bibliografice se scriu la sfârşitul publicate (parţial sau integral), care nu au conţinut articolului, în ordinea citării în text, numerotându-se ştiinţific pertinent, elemente originale, resurse cu cifre arabe, urmate de punct. biblio grafice relevante şi de actualitate. - Citările se scriu cu caractere italice. Fiecare Consiliul editorial decide acceptarea sau respin - citare trebuie să fie însoţită de sursa bibliografică, gerea manuscrisului. Autorii sunt singurii respon - obligatoriu, menţionată în lista de referinţe biblio- sabili asupra opiniilor şi ideilor exprimate. grafice. Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază! - Materialul ilustrativ se va prezenta separat de Din cauza volumului mare de lucru, nu se primesc materiale dactilografiate sau scrise de mână textul articolului, scanat cu rezoluţia de 300 dpi, alb- care necesită culegere. negru cu extensia TIFF, sau se vor prezenta origi - Pentru a scurta timpul de pregătire editorială, nalele ilustraţiilor, care vor fi scanate şi prelucrate la lucrările trebuie redactate, după cum urmează: redacţie, după care se vor înapoia sub semnătură, - Redactarea manuscriselor va respecta standar - autorului. dele precizate de Dicţionarul Explicativ al Limbii - În cuprinsul articolului se va menţiona locul Române – DEX (ediţia 2007, Editura Univers Enci - unde se va plasa figura sau tabelul, precum şi le - clopedic sau http://dexonline.ro/), Dicţionarul genda fi gurilor sau titlul tabelului. Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii - Tabelele și schemele trebuie să fie alb-negru Române – DOOM (ediţia 2005, Editura Univers fără evidenţieri în alte culori. Enciclopedic), Hotărârea Adunării generale a Articolele pot avea un număr variabil de pagini Acade miei Române din 17.02.1993 privind (de la cinci-șase la 20–25 de pagini), corp 12, și pot revenirea la grafia cu „â„ şi „sunt„ în grafia limbii fi însoțite de ilustrații (300 dpi).

77 redacţia revistei „Academica“ casa Academiei – calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, bucureşti, tel: 021.318.81.06/2712, 2713

Abonamentele la revista „Academica” se pot face prin mandat poştal pe adresa revistei „Academica”, serviciul difuzare (Ioana tălpeanu) sau cu ordin de plată în contul ro64trez7055005XXX006462, trezoreria sector 5, bucureşti. Preţul unui abonament pentru 12 luni este 36 lei.

ISSN 1220-5737 78 PAGINI

PREŢUL 3 lei