Ziua Comemorării Holocaustului PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA în România ANUL LVI = NR. 458-459 (1258-1259) = 1 – 31 OCTOMBRIE 2015 =18 TIŞREI – 18 HEŞVAN 5776 = 24 PAGINI – 3 LEI PAG. 3 ISRAEL 2015

Ucişi Eitam şi Na’ama Henkin, doar pentru că ucişi de terorişti în faţa Micul terorist de 13 ani, copiilor lor sunt evrei Ahmed Manasra, tratat la spitalul Hadasa, deşi Mahmoud Abbas a anunţat moartea lui

Mesaje de solidaritate ºi compasiune Atacurile sângeroase din Israel au Demonstraţie împotriva atentatelor teroriste de la Ierusalim avut un profund ecou şi în comunitatea evreiască din România, care şi-a expri- mat, în mesaje transmise Ambasadei Israelului de la Bucureşti, compasiunea Yuli-Yoel Edelstein: Bereşhit 11 – E.S. Tamar Samash, şi solidaritatea cu fraţii şi surorile din PAG. 8 Israel. O vizită plinã Descoperirea noul ambasador al „Evenimentele tragice care au loc în Israel şi implică pierderi grele de de prietenie rădăcinilor evreieşti Israelului la Bucureºti vieţi omeneşti, producând o adâncă suferinţă atât evreilor răniţi în atacuri, ºi căldură sufletească cât şi familiilor victimelor, au umplut PAG. 13 inimile tuturor evreilor din România Institutul cu sentimente de tristeţe, dar şi de solidaritate”, se arată în mesajul trimis „Elie Wiesel” Ambasadei Israelului de către Federa- - 10 ani de activitate PAG. 6 ţia Comunităţilor Evreieşti din România. Comitetul Director al F.C.E.R. ex- primă, în mesajul său, „sincere condo- PAG. 9 leanţe familiilor victimelor şi profunda PAG. 7 Festivalul Filmului Evreiesc solidaritate cu toţi cetăţenii israelieni „Zilele Mihail care trăiesc în aceste circumstanţe Comemorarea Sebastian” dramatice”. De asemnea, membrii F.C.E.R. a obþinut Comitetului Director, în numele cărora unui an au loc la Brãila a semnat preşedintele Aurel Vainer, certificatul deputat, au adresat cuvinte de solida- de la stingerea în perioada ritate Guvernului israelian, forţelor de de acreditare poliţie şi de armată implicate „în lupta din viaţă a lui 23-25 octombrie. cu atacatorii şi în efortul de a readuce ca furnizor de servicii Pe larg, în un climat de securitate în toate locali- Dorel Dorian z.l. tăţile israeliene. numărul viitor. (Continuare în pag. 15) sociale PAG. 10 PAG. 16-17 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015

Agenda deputatului ºi preºedintelui F.C.E.R. Cultivarea urii a dus la recentul O privire asupra principalelor subiecte din agenda preşedintelui F.C.E.R., deputat dr. Aurel ºir de Vainer, în intervalul dintre vacanţa parlamentară şi deschiderea actualei sesiuni a Parlamen- violenţe împotriva evreilor tului, reconfirmă diversitatea şi amplitudinea evenimentelor interne şi internaţionale în care Cele 70 de atacuri violente înre- cere comunităţii internaţionale să este implicat. Este vorba de: • întâlnirea cu fostul preşedinte al C.E. Constanţa, prof. univ. dr. gistrate în această lună împotriva condamne aceste atacuri şi să ia Carol Friedman; • intervenţii la Limmud-ul din cadrul ediţiei a 11-a a Programului Bereshit; la evreilor, la Ierusalim şi în alte locali- în considerare faptul că reacţiile dezbaterea organizată de postul de televiziune Antena 3 pe tema Legii 217/ 2015; la come- tăţi din Israel, majoritatea înjunghiaţi israeliene înseamnă autoapărare. morările de Ziua Holocaustului în Bucureşti şi în ţară; • prezentarea cărţii „America de peste de către arabi palestinieni sau chiar Vorbind despre posibilitatea pogrom” de Cătălin Mihuleac; • participări la întâlnirile preşedintelui Knesset-ului, Yuli Edelstein, cu cetăţenie israeliană, s-au soldat unui eventual dialog israeliano-pa- cu oficialităţi de rang înalt ale statului român şi organizarea vizitei la Federaţie a delegaţiei cu moartea a opt israelieni, mai mul- lestinian, domnia-sa a afirmat că, israeliene; • susţinerea unor amendamente la Proiectul de Lege privind aprobarea OUG 212/ tor zeci de palestinieni şi cu un mare în pofida declaraţiilor incitante ale 2015 privind procesul de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada comunistă; număr de răniţi. Principala cauză a preşedintelui palestinian, acesta • voturile favorabile ale domniei sale pentru: • Proiectul de Lege pentru adoptarea OUG 82/ acestor atacuri este climatul de ură este singurul partener cu care 2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare; • Proiectul de propagat de partea palestiniană, s-ar putea relua dialogul. Pentru Lege pentru refacerea sistemului naţional de irigaţii; • conducerea delegaţiei Parlamentului inclusiv de preşedintele Autorităţii a nu spori tensiunea prin apariţia Român la Adunarea Parlamentară pentru Uniunea Mediteraneană. Palestiniene, Mahmud Abbas, a pe Muntele Templului a unor re- • Împreună cu directorul economic al Elogiind „Drepţii între Popoare” români care, declarat în cadrul unei conferinţe prezentanţi ai curentelor radica- F.C.E.R., ec. Ovidiu Bănescu, preşedintele cu riscul propriei vieţi, au salvat vieţi evreieşti de presă E.S. Tamar Samash, le israeliene, guvernul a interzis F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, s-a întâlnit cu fostul în perioada Holocaustului, domnia sa a de- ambasadoarea Statului Israel la prezenţa parlamentarilor acolo. preşedinte al C.E. Constanţa, prof. univ. dr. plâns manifestările negaţioniste, antisemite, Bucureşti. Escaladarea violenţelor Asigurarea securităţii israelienilor în Carol Friedman, pentru clarificarea unor pro- xenofobe din prezent şi a accentuat asupra are loc pe fondul diseminării unor Ierusalim este deosebit de dificilă, bleme ale activităţii acestuia. La solicitarea necesităţii ca Legea privind aducerea în faţa minciuni privind aşa-zisa intenţie a deoarece nu este vorba de acţiuni conducerii F.C.E.R., s-a convenit efectuarea justiţiei a făptaşilor lor să fie aplicată. Păstrarea guvernului israelian de a distruge organizate, ci de reacţii spontane unui audit independent, aflat în curs. memoriei Holocaustului este una din preocu- moscheea de pe Muntele Templului ale atacatorilor, care pot proveni de • La dialogul interactiv pe tema sărbătorilor pările constante ale conducerii Federaţiei – a şi de a schimba status-quo-ul Locu- oriunde şi să aibă orice vârstă. Un evreieşti de toamnă, organizat la Limmud-ul subliniat vorbitorul – ca şi evidenţierea con- rilor Sfinte, stabilit în 1967, când s-a exemplu concludent a fost atacul ediţiei a 11-a Bereshit – Tulcea, a dezbătut, tribuţiei multiple, majore a evreilor români la decis că administraţia Muntelui să efectuat de un funcţionar public împreună cu rabinul Rafael Shaffer şi prof. dezvoltarea României de-a lungul timpului şi revină musulmanilor, dar cu acces arab israelian, care a coborât din- univ. dr. Ştefan Cazimir, diverse aspecte pri- cu precădere în epoca modernă, preocupări liber şi pentrui creştini şi pentru tr-o maşină oficială şi a înjunghiat vind sărbătorile de Roş Haşana şi Iom Kipur. concretizate şi prin tipărirea unor volume evrei, fiind loc sfânt pentru toate mai multe persoane. Acesta este • Invitat la dezbaterea privind Legea 217/ colective dedicate ambelor teme. O direcţie cele trei religii. motivul pentru care se iau măsuri 2015, organizată de postul de televiziune Ante- actuală de interes o reprezintă refacerea şi E.S. Tamar Samash a vorbit apoi generale, colective, în care pot fi na 3, alături de autoarea de filme documentare restaurarea patrimoniului sacru, expresie a despre educaţia în spiritul urii desti- afectate şi persoane nevinovate. TV, Lucia Hossu Longin; membru fondator al vieţii evreieşti multiseculare pe aceste melea- nată copiilor şi tinerilor palestinieni, Strategia folosită de Israel la ora PNL, fondator şi preşedinte al Institutului Naţi- guri. Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, ilustrată cu imagini de la emisiuni tv actuală include întărirea securităţii onal pentru Memoria Exilului Românesc, Dinu vicepreşedintele F.C.E.R. şi preşedintele palestiniene, din presă, caricaturi. pe străzi şi descurajarea, respectiv Zamfirescu; directorul INSHR „Elie Wiesel”, C.E.B., ing. Paul Schwartz, preşedintele BBR, În afara îndemnului la atacarea dărâmarea caselor teroriştilor, lip- prof. univ. dr. Alexandru Florian; publicistul şi ing. José Iacobescu, au depus o coroană de evreilor, copiilor li se cultivă spiritul sirea de cetăţenie dacă este vorba scriitorul Daniel Bejan; preşedintele Asociaţiei flori la Memorial. La expoziţia comemorativă de sacrificiu, de martiriu prin aten- de arabi israelieni şi de drepurile Foştilor Deţinuţi Politici – Filiala Braşov, Bjoza organizată de Primăria Municipiului Bârlad şi la tate, care va fi “răsplătit” de Allah sociale. Eventuala folosire excesivă Octav, preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, simpozionul Societăţii de Ştiinţe Istorice, Filiala în ceruri. Însuşi preşedintele Abbas a forţei – acuzaţie adusă Israelului a făcut un istoric al OUG 31/ 2002, devenită Bârlad, au vorbit: primarul interimar Marin Bu- a îndemnat copiii să fie martiri şi – este justificată de necesitatea Lege în 2006, privind interzicerea „simbolurilor nea, viceprimarul Liviu Gându, deputat Adrian a afirmat că sunt îndreptăţiţi să-i autoapărării, a protejării populaţiei cu caracter fascist şi xenofob şi a promovării Solomon, senator Gabriela Creţu, deputat omoare pe evrei, care “întinează” civile. Din păcate, nu se mai poate cultului unor persoane vinovate de săvârşirea Ana Birchall, dr. Aurel Vainer, profesorii Oltea Muntele Templului. Şi, a observat aplica vreo politică de concesii din unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”. „De- Răşcanu-Grămaticu şi Gruia Novac. Au fost vorbitoarea, din păcate, o mare partea Israelului. În trecut s-a dove- finiţia Holocaustului a fost preluată conform vizitate pavilionul „Marcel Guguianu” şi Plane- parte a programelor educative ale dit că aceasta nu a dat rezultatele celei din Raportul Comisiei Wiesel”, a arătat tarium-ul de la Muzeul de Artă şi Astronomie copiilor palestinieni se face şi din scontate, dovadă istoria retragerii domnia sa. „S-a constatat că, în justiţie, ni- „Vasile Pârvan”. Manifestarea de la Bârlad fonduri europene. israeliene din Gaza. Acest teritoriu, meni n-a vrut să ia în considerare Mişcarea s-a situat la un înalt nivel de cunoaştere dar Ambasadoarea Israelului a atras cedat fără condiţii Autorităţii Pales- Legionară ca mişcare fascistă. Or, mişcarea şi de angajament şi responsabilitate umană. atenţia asupra modului deformat tiniene, s-a transformat într-o bază fascistă a făcut rău atât populaţiei evreieşti În frumoasa sală a Teatrului „Victor Ion Popa” în care presa internaţională preia de lansare a mii de rachete care au cât şi populaţiei româneşti. Patru prim-miniştri publicul a audiat cu multă plăcere, până la afirmaţiile mincinoase palestini- ţintit populaţia israeliană, a arătat în români au fost omorâţi de legionari. Mă întreb: o oră târzie, concertul de muzică klezmer al ene, potrivit cărora teroriştii sunt încheiere E.S. Tamar Samash. de ce astăzi, pe o stradă din Bucureşti flutură formaţiei Mazel Tov a C.E. Cluj-Napoca. transformaţi în victime. Israelul EVA GALAMBOS drapele legionare? De ce este promovat cultul • Ca moderator al prezentării cărţii „America lui Corneliu Zelea Codreanu?”, a spus Aurel de peste pogrom”, dr. Aurel Vainer, a apreciat Vainer, care şi-a amintit cum în locuinţa familiei volumul şi pe autorul acesteia, Cătălin Mihu- Indignare faþã de un articol sale din Ştefăneşti „au năvălit trei reprezentanţi leac, cunoscut scriitor din Iaşi. Preşedintele ai Puterii de atunci, dintre care doi – îmbrăcaţi F.C.E.R. a convenit cu deputatul Adrian So- din în cămaşă verde cu centură pe diagonală – şi, lomon să se realizeze şi la Bârlad o lansare revista „22” sub ameninţarea armelor, l-au silit pe tatăl a cărţii. În numărul precedent al revistei noastre publicam, la pag. 19, sub meu Ionas Vainer să predea statului toate • În numele delegaţiei parlamentare din titlul „Un articol cum nu ar trebui să mai vedem”, un drept la replică al proprietăţile”. Legea 217/ 2015 vine să prevină care a făcut parte, dr. Aurel Vainer l-a primit, preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, faţă de un articol apărut antisemitismul, a precizat vorbitorul, subliniind la Aeroportul „Henri Coandă”, pe preşedintele în revista „22” pe 4 august 2015, intitulat „Ce fac deputaţii minorităţilor că „există un pericol extremist şi în România”. Knesset-ului, Yuli Edelstein, venit în vizită naţionale pentru etniile lor” şi semnat de Brînduşa Armanca. Au fost diferite poziţii legate de legea discutată, oficială în România. Domnia sa l-a însoţit la Revenim la subiect, dat fiind că de la Satu Mare am primit recent inclusiv că „prin adăugarea Mişcării Legionare întâlnirea cu preşedintele Camerei Deputaţilor, la redacţie un „Protest” semnat de liderii a trei organizaţii, din care fac ca mişcare fascistă „ar însemna să eliminăm Valeriu Zgonea, şi la dejunurile oficiale oferite parte români, evrei, unguri şi ţigani: pe cei care au pierit sau au supravieţuit în- de vicepreşedinţii Camerei Deputaţilor, Gabriel chisorilor comuniste, să înecăm o mare parte Vlase şi Florin Iordache. Preşedintele F.C.E.R. Conducerile Asociaţiei Judeţene în Plenul Parlamentului României. din rezistenţa armată din munţi, să ştergem a organizat, în onoarea oaspetelui şi a dele- Satu Mare a Refugiaţilor, Expulzaţi- Pentru modul în care ne-a reprezen- din manualele de literatură română nume de gaţiei israeliene, o vizită la Templul Coral şi o lor şi Deportaţilor în urma Dictatului tat şi ne reprezintă, asociaţiile noas- filozofi şi scriitori importanţi în cultura română”. cină festivă în Suca, pentru a cunoaşte mai de la Viena din 30 august 1940, a tre îi aduc cele mai calde mulţumiri. Lucia Hossu Longin a solicitat ca Legea 217 bine viaţa evreiască din România. Au partici- Comunităţii Evreilor din Satu Mare 3. Respingem cu toată tăria să fie abrogată, iar prof. univ. dr. Alexandru pat personalităţi importante din viaţa politică, şi a Asociaţiei Holocaustului din Ar- cuvintele jignitoare scrise de dna. Florian a specificat că această lege vizează culturală, ştiinţifică. Amfitrionul a prezentat, în dealul de Nord 1940-1945, întrunite Brînduşa Armanca în articolul victimele Holocaustului în România, ceea ce sinteză, situaţia evreilor din România actuală. în ziua de 17 septembrie 2015, au menţionat (...) ... „În rest, ca mai tot nu împiedică pe nimeni, azi, să iniţieze o lege Formaţia „Bucharest Klezmer Band” a însufleţit discutat articolul „Ce fac deputaţii deputatul, reprezentanţii minorită- care să privească victimele comunismului. atmosfera. minorităţilor naţionale pentru etniile ţilor se interesează de domeniul Dr. Aurel Vainer a arătat că este de acord • În calitate de conducător al delegaţiei lor” apărut în revista „22” din data profesional personal (...), Aurel ca, împreună cu alţi colegi din Parlament, să parlamentare din România, preşedintele de 4 august 2015 sub semnătura Vainer, trimisul oamenilor de afaceri sprijine unele amendamente clarificatoare ale F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer, a participat Brînduşei Armanca. evrei, de organizarea jocurilor de Legii 217/2015. la Adunarea Parlamentară pentru Uniunea Me- Cele trei asociaţii fac următoa- noroc”...(...) • La adunările comemorative de la Memo- diteraneană, luând parte la Conferinţa interna- rele precizări: 4. Libertatea cuvântului scris rialul Victimelor Holocaustului din România, ţională cu tema „Influenţe climatice şi de mediu 1. Dl. prof. dr. Aurel Vainer a şi vorbit este un drept garantat de de la Templul Coral din Bucureşti ca şi de la în regiunea mediteraneană”, care a prilejuit fost ales ca deputat, începând cu Constituţia României cucerit cu mari Primăria Municipiului Bârlad, dr. Aurel Vainer discuţii despre influenţe economice, de mediu, anul 2004, în Camera Deputaţilor, sacrificii după decembrie 1989. a arătat că evreii români din prezent sunt demografice şi sociale dramatice cauzate de în baza prevederilor art. 62 al. 2 După părerea noastră, este foarte principalii moştenitori ai sutelor de mii de evrei dereglări climatice. Numeroşi participanţi la din Constituţia României, pentru a uşor să demolezi o persoană nevi- care au trăit şi au suferit atât de mult în anii dezbateri din societatea civilă şi Parlamentele reprezenta Federaţia Comunităţilor novată cum este d-nul prof. dr. Aurel Holocaustului: pogromuri, deportări în Trans- ţărilor reprezentate au subliniat nivelul de an- Evreieşti din România în cel mai Vainer. Cine doreşte să vadă modul nistria din Basarabia şi Bucovina, dar şi din gajare maximă a tuturor în realizarea marilor înalt for legislativ din România. în care îşi îndeplineşte mandatul de Vechiul Regat; ghetoizări şi deportări în lagăre obiective şi ţinte avute în vedere în Programul 2. La rugămintea asociaţiilor deputat nu are decât să urmărească ale morţii din centrul Europei ale evreilor în încă în curs de elaborare şi adoptare la ONU noastre dl. prof. dr. Aurel Vainer a ce misiuni îndeplineşte în Comisia Transilvania de Nord, aflată, în urma Dictatului şi de către Parlamentele din lume. acceptat să ne reprezinte interesele de Politică Economică, Reformă de la Viena, sub ocupaţia Ungariei fasciste. IULIA DELEANU atât în Camera Deputaţilor cât şi (Continuare în pag. 19) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 3

9 Octombrie – Ziua Comemorării Holocaustului în România Ceremonia de la Memorialul Victimelor Holocaustului Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a organizat, pe 8 octombrie, la Monumentul Memorial al Holocaustului din Capitală, o ceremonie dedicată Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România. La eveniment au participat cele mai înalte oficialităţi ale statului român şi impor- tanţi oaspeţi de peste hotare, respectiv Klaus Werner Iohannis, preşedintele Româ- niei, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe, Sorin Dan Mihalache, consilier prezidenţial, Yuli-Yoel Edelstein, preşedintele Knesset-ului, E.S. Tamar Samash, ambasadorul Statului Israel, Shelly Hagler Livne, şef adjunct al Misiunii Statului Israel în România, E.S. Werner Hans Lauck, ambasadorul R.F. Germania, E.S. Hans Klemm, ambasadorul S.U.A, gazda fiind dr. Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holoca- ustului din România „Elie Wiesel”. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România Foto: Sandu Câlţia a fost reprezentată de preşedintele dr. Aurel Vainer, deputat, ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele F.C.E.R. şi preşedinte al C.E.B., rabinul Rafael Shaffer, membri ai care a făcut progrese foarte importante Holocaustului. El a subliniat importanţa comunităţii bucureştene şi alţii, precum şi preşedintele AERVH, dr. Liviu Beris, şi în domeniul recunoaşterii şi asumării păstrării memoriei Holocaustului, precum preşedintele BB România, José Iacobescu. Au mai fost de faţă membri ai Corpului Holocaustului. […] Am ales cu respon- şi amintirea celor care au contribuit la diplomatic, politicieni, oameni de cultură, precum şi elevi ai Liceului “Lauder-Reut” sabilitate să apărăm zi de zi libertăţile salvarea unor vieţi evreieşti, evocând din Bucureşti. civile, prin lege şi prin apelul la justiţie, nu personalitatea diplomatului Constantin Rabinul Rafael Shaffer, alături de cantorul Iosef Adler, au rostit rugăciunea Kad- doar prin carte. De aceea, vă pot asigura Karadja. “Ne aflăm aici pentru a discuta dish în memoria celor peste şase milioane de victime ale Holocaustului. Corul Liceului astăzi că în România nu mai sunt posibile despre ceea ce s-a întâmplat în trecutul “Lauder-Reut” a interpretat melodia „Eli, Eli”. Desfăşurarea momentelor comemorării asemenea fapte precum cele petrecute în acestei ţări acum mulţi ani. [...] Apreciem a fost coordonată de Elisabeth Ungureanu, de la I.N.S.H.R.-E.W. acei ani tulburi.” supravieţuitorii care şi-au reclădit viaţa şi Un detaşament al Regimentului 30 Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul” a prezentat Dr. Liviu Beris, preşedintele Asoci- au recompus fragmentele vieţii lor anteri- onorul la sosirea preşedintelui României. aţiei Evreilor Români Victime ale Ho- oare.” De asemenea, vorbitorul a declarat locaustului, a vorbit despre experienţa că Israelul datorează realizările contem- Seria cuvântărilor a fost deschisă este unic şi nu poate fi uitat. […] În ultimul de supravieţuitor al acelor evenimente, porane supravieţuitorilor şi descendenţilor de preşedintele Klaus Iohannis, care a deceniu, însă, România a ales să înfrunte cuvintele sale constituind un adevarat set acestora, fapt pentru care se va asigura adresat un mesaj de rememorare a atro- irevocabil, cu luciditate şi responsabilitate de reflecţii asupra Holocaustului (pe care că memoria tragediei lor va fi respectată cităţilor comise, aducând un pios omagiu acest trecut dureros, să şi-l asume, să îl le redăm integral la pag. 21). şi perpetuată. “Tradiţia noastră spune că victimelor Holocaustului din România. De discute şi să îl înţeleagă. Este, cred, o Yuli-Yoel Edelstein, preşedintele cine salvează o viaţă, salvează o întreagă asemenea, el i-a asigurat pe supravieţui- formă de înţelepciune şi de tărie, nu de Knesset-ului, s-a adresat celor prezenţi lume.” DAN DRUŢĂ tori de faptul că în România au fost create slăbiciune. România este astăzi o ţară aducând un mesaj de omagiu victimelor (Continuare în pag. 9) premisele pentru ca atrocităţile comise să devină irepetabile. “Astăzi, cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorări în comunităţile evreieşti Comemorare a Holocaustului din Româ- nia, aduc, în numele statului român şi al Arad La Monumentul Martirilor istoric, datând din secolele al XVII-lea şi al preşedintele Comunităţii Evreilor din naţiunii mele, un pios omagiu tuturor victi- Holocaustului din cimitirul XVIII-lea. În după amiaza aceleiaşi zile, 9 Bistriţa-Năsăud, viceprimarul George melor acestei mari tragedii a secolului XX. vechi din Arad au avut loc ceremoniile octombrie a.c., în foaierul Teatrului Naţional Avram, Alexandru Toniuc, Florin Chereji Cu inima strânsă, dar cu mintea eliberată de comemorare ale Zilei Holocaustului „Victor Ion Popa” a avut loc vernisajul unei şi Alexandru Pugna, vicepreşedintele de prejudecăţile unui trecut întunecat, îi din România. Au participat reprezentanţi expoziţii pe aceeaşi temă, lansarea volu- Consiliului Judeţean, au venit la monu- amintim şi îi omagiem pe toţi cei care au ai autorităţilor locale, ai cultelor, membrii mului „Mărturii şi imagini despre Holocaust mentul evreilor deportaţi din judeţ, unde căzut victimă politicilor xenofobe, rasiste, comunităţii arădene şi numeroşi tineri. în România”, coordonat de preşedintele au depus coroane de flori şi au ţinut un antisemite şi discriminatorii şi îi onorăm În discursul rostit cu acest prilej, ing. F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, şi consilierul scurt moment de reculegere. pe supravieţuitori. Păşesc astăzi pe Ionel Schlesinger, preşedintele Comu- personal al preşedintelui Federaţiei, Sil- „Noi, în calitate de comunitate, am pietrele acestui impresionant Memorial nităţii Evreilor din Arad, a arătat că în viu Vexler, şi a albumului „Sinagoga în suferit mari pierderi, căci nu mai puţin de pentru prima dată ca preşedinte şi sper această zi sunt omagiaţi martirii dispăruţi România”. Societatea de Ştiinţe Istorice, 6800 de evrei au fost ridicaţi din paturile ca viitorii şefi ai statului român să revină în noaptea neagră a istoriei moderne, Ho- Filiala Bârlad, a organizat un simpozion la lor şi închişi în lagărul de pe Dealul Du- aici pentru a aminti tuturor că Holocaustul locaustul. Este necesară comemorarea în temă. Invitaţi de onoare – senator Gabriela mitrei, urmând ca apoi să fie deportaţi în fiecare an a tragediei evreilor în condiţiile Creţu, senator Ana Birchall, deputat Adrian lagărele morţii de la Auschwitz şi Birk- în care numărul supravieţuitorilor este din Solomon, preşedintele F.C.E.R., deputat enau”, a afirmat prefectul Ioan Ţintean, Retrospectivă ce în ce mai mic, iar numărul negaţioniş- dr. Aurel Vainer, însoţit de directorul de amintind că acesta a fost începutul dezas- tilor, din ce în ce mai mare, iar evocările Cabinet, Silvian Horn. trului pentru miile de evrei bistriţeni, care pot fi o atenţionare pentru ca astfel de La vernisaj şi lansare au vorbit atât nu au mai scăpat cu viaţă din maşinăria cu ochii prezentului fapte să nu se mai repete. Prezenţa unui invitaţii, cât şi personalităţi locale: prof. nazistă a morţii, fiind victimele celei mai Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, număr mare de tineri, a spus vorbitorul, l-a Oltea Răşcanu-Grămaticu, preşedintele mari crime din istoria umanităţii. Oricât de a subliniat că Parlamentul a decis ziua determinat să evoce istoria evreilor şi ca- Societăţii de Ştiinţe Istorice, Filiala Bâr- mult am vrea să transferăm culpa doar de 9 octombrie ca dată comemorativă uzele care au dus la Holocaust, punctând lad. Prof. Gruia Novac a dat citire unui către un singur vinovat, responsabilitatea a Holocaustului din România, pentru că deportarea evreilor în lagărele morţii de la eseu, pe care îl vom publica în numărul trecutului nostru sângeros o poartă pe atunci au început deportările în Transnis- Auschwitz şi deportarea evreilor din Ve- viitor al R.E. În sala Teatrului, participan- umeri întreaga omenire, prin nepăsarea tria, aflată sub administraţie românească, chiul Regat în Transnistria. Astăzi, a arătat ţii au urmărit un fragment din piesa lui sa, prin ignorarea suferinţelor semenilor, după intrarea României în război, la 22 el, antisemitismul care a determinat Ho- Victor Ion Popa „Take, Ianke şi Cadîr” şi prin acceptarea atrocităţilor la care am iunie 1941. Au fost evocate mărturiile locaustul s-a transformat în antiisraelism. un recital oferit de formaţia clujeană de fost martori tăcuţi…” unuia dintre supravieţuitori, economistul Vorbitorul a atras atenţia că, aşa cum s-a muzică evreiască „Mazal Tov”. Oaspeţii Şi Fredi Deac, preşedintele Comunită- Marcu Rozen, care şi-a pierdut toată fa- întâmplat şi în preajma celui de-al doilea au vizitat Pavilionul „Marcel Guguianu” ţii de Evrei din Bistriţa-Năsăud a avertizat milia în Transnistria, dar şi amintiri proprii război mondial, nici acum liderii lumii nu-şi şi Planetarium-ul din cadrul Muzeului de că “ceea ce s-a făcut cu noi se poate face ale deputatului Aurel Vainer: orfani din dau seama de pericolele şi ameninţările Artă şi Astronomie „Vasile Pârvan”. Însoţit mâine, pe scară mondială, cu toţi oamenii. Transnistria ajunşi în Capitală, ajutaţi de venite din partea unor extremişti, de data de preşedintele comunităţii locale, preşe- Cu noi s-a început tragedia. Eram cea familii evreieşti să revină la o existenţă aceasta fundamentaliştii islamici, care dintele F.C.E.R. a revăzut Sinagoga din mai uşoară pradă în ghearele fasciştilor. normală; comportamentul unui ţadic, doresc să-i distrugă nu numai pe evrei, Bârlad, cunoscută pentru picturile murale S-a continuat cu ceilalţi, cu alte rase in- Sculener Rebe, care şi-a transformat ci şi lumea creştină, exemplul cel mai de mare preţ din interior, reprezentând ferioare. Antisemitismul e doar începutul. locuinţa în orfelinat; priveliştea dramatică concludent fiind Iranul. embleme ale celor 12 triburi biblice, inte- Prin veninul său blestemat, el a adus a unor oameni în cărucioare, paralizaţi din Ceremoniile au continuat cu conferinţa rior aflat într-o fază acută de degradare fascismul, iar acesta a adus războiul…”, cauza mazărei furajere, „hrana” din lagă- „Comunitatea arădeană şi atitudinea faţă din cauza igrasiei. Documentaţia pentru a subliniat Fredi Deac. rele Transnistriei. Vorbitorul a reamintit de Holocaust”, desfăşurată în sala „Re- lucrările de restaurare a fost de mult Şi la Centrul German au fost come- pogromurile din Dorohoi, Galaţi, Iaşi, cu gele Ferdinand” a Primăriei. A fost de faţă depusă la Federaţie de conducerea co- morate nenorocirile legate de Holocaust, trimiteri la cutremurătorul film, în regia lui primarul Gheorghe Falcă. (E.G.) munităţii. Preşedintele F.C.E.R. a promis într-o dezbatere la care au participat Fredi Radu Gabrea, „Călătoria lui Gruber”, şi la că anul viitor, de Hanuca, Sinagoga din Deac, Thomas Harting, vicepreşedintele merituoasa carte a lui Cătălin Mihuleac, Bârlad În prezenţa unei nu- Bârlad va fi reinaugurată. (I.D.) Forumului Democrat German Bistriţa, şi „America de peste pogrom”. Una dintre meroase asistenţe, prin- Angelo Manea, inspector de specialitate barbariile antisemite comise în perioada tre care şi membri ai comunităţii evreieşti De Ziua de la Inspectoratul Şcolar Bistriţa-Nă- premergătoare şi în anii Holocaustului, bârlădene, primarul interimar al Munici- Bistriţa-Năsăud Holocaustu- săud. aruncarea evreilor din tren, a fost exem- piului Bârlad, Marin Bunea, viceprimarul lui, autorităţile oraşului au depus coroane B.M.M. (conform ştirii apărute în plificată cu povestiri de familie, ca şi dis- Liviu Gându, deputatul Adrian Solomon, de flori la monumentul celor 6800 de evrei publicaţia online Bistriţeanul.ro) criminările antievreieşti în alimentaţie. Au împreună cu preşedintele C.E. Bârlad, deportaţi din Bistriţa-Năsăud. „Este un fost, totodată, elogiaţi „oameni de omenie Haim Rabinovici, au depus, de Ziua Holo- prag de trecere spre iertarea şi împăcarea Sub genericul „Comemo- în vremuri de neomenie”: pretorul plasei caustului în România, o coroană cu flori la cu un trecut sumbru, dar şi o curăţare a Blaj rarea unei tragedii – reflecţii din Ştefăneşti, Panu, care, ajuns prefect Monumentul Victimelor Holocaustului din sufletului prin acceptarea responsabiltăţii despre Holocaust”, la biblioteca Şcolii la Botoşani, s-a făcut că „uită” ordinul sus cimitirul evreiesc aflat în funcţiune în Bâr- comune”, a spus prefectul Ioan Ţintean. gimnaziale „Toma Cocişiu” din Blaj au menţionat. IULIA DELEANU lad, dat fiind că mai există alte două cimitire Prefectul Ioan Ţintean, subprefectul fost comemorate victimele Holocaustului, (Continuare în pag. 21) evreieşti, dintre care unul este monument Ovidiu Frenţ, Stelian Dolha, Fredi Deac, Continuare în pag. 6) 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 „De Iom Kipur, inima se deschide Patru fete devin Bat Miţva parcã de la sine” la Braşov „A sosit clipa în care ne apropiem mai Sebastian» la Brăila”. intens de Dumnezeu, adresându-ne Lui În numele Statului Israel şi al ei perso- cu teamă, ca unui rege, cu rugăminte de nal, E.S. Tamar Samash a adresat „cele iertare şi speranţă, ca unui tată”, spunea mai calde urări comunităţii evreieşti din directorul Cancelariei Rabinice, Eduard România cu prilejul sfintei sărbători de Kupferberg, în faţa unui numeros auditoriu Iom Kipur”. reunit la Templul Coral din Capitală, de Directorul Cancelariei Rabinice, Edu- Erev Iom Kipur 5776. Ne-au fost alături ard Kupferberg, a citit mesaje de felicitare lideri F.C.E.R., C.E.B., BBR, JCC, Şcolii primite din partea: premierului Victor Pon- „Lauder Reut”; în premieră – E.S. Tamar ta; preşedintelui Academiei Române, Ionel Samash, noul ambasador al Israelului în Valentin Vlad; copreşedintelui PNL, Alina România. Iom Kipur, Ziua Ispăşirii şi a Gorghiu; ministrului Tineretului şi Sportului, Vineri, 16 octombrie, la Braşov, în B’nei Milu şi de corul de copii „AVIV”, şi Iertării, rezumă tot ce are specific religia Gabriela Szabo. sinagoga Beit Israel, patru fete, respectiv de un miniconcert de pian susţinut de mozaică: perpetuă frământare, mai multe „Iom Kipur este Ziua ştergerii păca- Maia Zilberman, Beatrice Floroian, Ana- surorile Diana şi Briana Danu. întrebări decât răspunsuri, judecare de sine telor”, a caracterizat-o rabinul Rafael maria şi Iulia Todoran – surori gemene, au Au fost prezenţi numeroşi membri ai fără menajamente. O Zi a rememorării, Shaffer. „Ziua aceasta are, poate, ceva sărbătorit devenirea lor Banot Miţva. Fes- Comunităţii Evreilor din Braşov. Festivi- cum a reieşit din discursul vicepreşedintelui şi mai important. De Iom Kipur, inima se tivitatea de Bat Miţva, la care au participat tatea s-a încheiat cu tradiţionalul Kaba- F.C.E.R. şi preşedinte C.E.B., ing. Paul deschide parcă de la sine şi avem puterea familiile şi cunoscuţii sărbătoritelor, care lat Şabat, oficiat de rabinul comunităţii Schwartz, sintetizând ceea ce a realizat să recunoaştem că am greşit. Ne ajută să au aprins prima lor lumânare de Şabat, braşovene, Zvika Kfir, urmat de un reuşit C.E.B., cu trimitere la Raportul de activitate ne deschidem inimile prim-cantorul Iosif a fost precedată de un bogat program de Oneg Şabat. şi Raportul de audit prezentate în Adunarea Adler şi un oaspete din Israel, cantorul cântece, interpretate de formaţia corală TIBERIU ROTH Generală din 6 septembrie 2015, cu accent Beniamin Katz. Să cerem semnătură şi pe îngrijirea celor trei cimitire evreieşti pecetluire bune nu doar pentru noi, ci şi bucureştene, ridicarea de monumente pentru semenii noştri; să fim toţi înscrişi şi din România funerare decedaţilor lipsiţi de ele, apel la pecetluiţi în Cartea Vieţii!”. Comunitatea evreiască donaţii pentru acoperirea cheltuielilor. Corul Templului Coral, dirijat de Robert „Iom Kipur este Ziua Deciziei semnate Levensohn, şi-a reconfirmat altitudinea are categoric un viitor şi pecetluite de Judecătorul Suprem la muzicală. Kol Nidrei ne-a atins sufletele De Simhat Tora – Bucuria Cărţii, la din cadrul Băncii Mondiale”. Echilibrul modul individual şi colectiv”, a definit-o cu profunzimea şi gravitatea unicităţii sale încheierea sărbătorilor de toamnă, dan- vine din conştiinţa că „Dumnezeu ne-a preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. melodice. „În aceste momente retrăim săm cu Tora în braţe. Clipe exuberante, dat misiunea să aducem învăţătura „Încheiem cele zece zile de căinţă în care scene de viaţă în care cei dragi erau cu dar şi apoteotice. Fiindcă-n acest „dans Torei în lume. Aceasta este o faţetă din ne-am rugat oamenilor şi bunului Dumne- noi, lângă noi şi sunt acum doar în inimile cu cartea” ne regăsim echilibrul lăuntric istoria poporului evreu pe care-o cele- zeu să ne ierte păcatele şi să avem un an noastre. Facem parte din lanţul de aur al care ne-a susţinut de-a lungul istoriei. brăm în seara de Simhat Tora. Facerea bun. E greu să spun ce este un păcat, cum generaţiilor, pe care ei ni l-au transmis şi „Suntem unul dintre cele mai vechi lumii a fost, aşa cum o recunoaştem se iartă un păcat. Ne rugăm de iertare. În noi îl transmitem mai departe urmaşilor”, popoare din lume”, arăta preşedintele noi, scrisă în Tora. «Dumnezeu a zis: ce priveşte Federaţia, a fost amplificată a spus rabinul Rafael Shaffer în dimineaţa F.C.E.R., dr. Aurel Vai- Să fie lumină! Şi a fost educaţia iudaică; un exemplu recent, a de Iom Kipur, înainte de Izkor. „Acolo unde ner, deputat, care „prin lumină». Trebuie să fim 11-a ediţie a Programului Bereshit, la Tul- sunt, se bucură că suntem în sinagogă, că Israelul modern, am Simhat Tora 5776 mândri că Dumnezeu cea, cu 200 de participanţi care au discutat ne amintim de ei. Singurătatea e suferinţă. devenit o naţiune înflo- la ne-a încredinţat Tora, despre Roş Haşana, Iom Kipur, Sucot. Suntem împreună în Casa Domnului şi ritoare. În anii de criză baza tuturor religiilor Activitatea DASM s-a distins prin restau- asta înseamnă să nu fim singuri; înseamnă 2008 - 2009, Israelul a Templul Coral monoteiste. Dumnezeu rarea etajului II la Căminul «Rosen» , cu unitate, ceea ce ne-a menţinut evreitatea continuat să prospere. din Bucureşti ne-a dat Tora în pustiu, perspectiva renovării parterului şi etajului de-a lungul mileniilor”. China, una dintre marile unde am migrat timp de I. Vom continua programul de refacere a Clipe de cutremurare: prezentul e-un puteri ale lumii, după o 40 de ani. N-am avut pe sinagogilor: Templul «Unirea Sfântă» din bob de lacrimă; viitorul – cine şi-l cunoaş- evoluţie continuă, are în prezent pro- cine să deranjăm. 40 de ani în deşert Capitală, Templul Ortodox din Oradea, te? În sinagogă s-a făcut tăcere. Am spus bleme economice. Iar Banca Naţională – o viaţă deloc uşoară. Dar am avut Sinagoga din Hârlău. CAPI lucrează la Izkor în gând. Prin cuvintele sacre, lumile a Israelului – afirma preşedintele ei – această tărie. Dumnezeu ne-a dat-o refacerea a 100 de cimitire evreieşti din comunică; cea de aici şi cea de Dincolo. este una din cele mai bine cotate bănci dăruindu-ne Tora. Dumnezeu ne ghi- ţară. În plan cultural: pregătim «Zilele I.D. dează întotdeauna. Azi dimineaţă, de Şmini Aţeret, am respectat a Cincea Poruncă din Decalog: «cinsteşte pe SUCOT 5776, sărbătorit la Bucureşti tatăl tău şi pe mama ta…». Am spus Semnificaţia conceptului de bucurie în iudaism este, poate, nevoia de unitate a poporului evreu. A fost nucleul discursului Izkor în memoria celor care continuă cel mai bine evidenţiată de Sucot. Cea de-a treia dintre ma- rostit de preşedintele B’nai B’rith România (BBR) , ing. José să trăiască în sufletele noastre. […] rile sărbători de toamnă (Sucot) o relevă în plan individual şi Iacobescu, care a subliniat strânsa colaborare între BBR şi Să nu fim doar privitori, să ne facem colectiv. Participarea la bucuria generală este adresată celor F.C.E.R. şi a transmis mesajul de felicitare pentru comunitatea cunoscuţi în societatea în care trăim care au familie şi celor care n-au, poporului evreu şi celorlalte evreiască din România al preşedintelui B’nai B’rith Europa (BBE) şi noi să-i cunoaştem pe ceilalţi; este popoare. Nu este vorba de o bucurie cu valoare de paliativ în şi preşedinte de onoare al BBR, Erika van Gelder. Vorbind des- o altă învăţătură a Torei. Eram de Si- faţa durităţilor existenţei. Ea este generată de armonia interioară pre faptul că Sucot marchează o etapă în formarea ca naţiune mhat Tora la Templul Coral şi a sosit a sufletului după zbucium. O bucurie a revelaţiei marilor valori a poporului evreu – cei 40 de ani petrecuţi în deşert -, ing. José un autocar cu turişti israelieni, care au morale, a rezultatelor trudei omeneşti. La această dominantă Iacobescu i-a oferit şi o interpretare din unghi contemporan: a putut vedea cum păstrăm noi tradiţiile, a sărbătorii făcea referire rabinul Rafael Shaffer când amintea corelat această perioadă cu situaţia refugiaţilor rătăcind astăzi la Bucureşti. A fost o explozie de bu- că Sucot este şi Sărbătoarea Recoltei. O bucurie adeverind în Europa: evreii să nu uite că şi ei au fost refugiaţi. curie văzând cum se respectă tradiţia. cuvintele Psalmistului: „Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie Dacă Pesah este timpul eliberării noastre fizice, Şavuot – Şi – iată copiii de acum. Mai are viitor vor secera” (Psalm 126 - 5). Ea îndeamnă la fraternitatea dintre timpul eliberării noastre spirituale, Sucot este timpul bucuriei comunitatea evreiască în România? oameni, care va deveni, în timp, unul dintre criteriile fundamen- noastre, a spus rabinul Rafael Shaffer. Celebrăm sărbătoarea Eu spun: categoric, da!. Fie ca Bucuria tale de conduită pentru democraţiile lumii. Sucot este dreptul la bucuriei noastre printr-o schimbare: locuim opt zile în Suca. Torei s-o păstrăm în suflete tot anul! Fie bucurie al tuturor, indiferent de poziţie socială, de stare mate- Suca este şi simbol al lipsei de griji, mai exact, al neluării lor ca deciziile luate de Dumnezeu să fie rială. Această egalitate în faţa lui Dumnezeu, ca şi dobândirea prea în serios, pentru a ne rămâne timp să ne bucurăm. În bune cu noi!”. condiţiei de cetăţean a foştilor sclavi, este dată de semnificaţia Suca simţim că Dumnezeu ne protejează. „Ne mulţumim cu Nucleul predicii rostite de rabinul sărbătorii de Sucot ca Sărbătoare a Corturilor sau a Colibelor. acest puţin şi atunci inima se simte liberă, deschisă bucuriei. În Rafael Shaffer a fost perseverenţa de Este vorba de cele în care au locuit strămoşii noştri în cei 40 concepţia iudaică, bucurie înseamnă facere de bine. De Sucot, care avem nevoie ca să ne realizăm de ani de transformare a mentalităţii de la sclav la om liber, apt avem obligaţia să primim musafiri. În Suca pot intra cât de mulţi visurile. Un băiat foarte dotat visa să să locuiască în Ţara Făgăduinţei. Atunci când robilor de mai oaspeţi încap, socializarea fiind una dintre expresiile bucuriei. împartă Talmudul în fragmente pe care ieri le-a fost dată porunca de a-şi construi o Suca, ei căpătau Numitor comun: urări de bine cu prilejul sărbătorii. le studieze toţi evreii. „Visuri!”, a zis alt calificativul de cetăţean: „Toţi cetăţenii lui Israel să locuiască în În Suca de la Sinagoga Mare, unde a avut loc cina festivă copil. Peste ani, băiatul a întemeiat o colibe – sucot, pentru ca generaţiile noastre viitoare să ştie că de Erev Sucot, Paul Schwartz a mulţumit şefului Administraţiei ieşiva şi a reuşit să realizeze ce şi-a în astfel de colibe i-am aşezat pe fiii lui Israel, când i-am scos F.C.E.R., Jean Bercu, şi echipei sale, pentru realizarea frumoa- propus. Concluzia? Să îi lăsăm pe co- din ţara Egiptului” (Leviticul, 23/ 42 – 3). sei Suca, împodobită cu roadele toamnei – cea în care ne-am pii, dar şi pe adulţi să viseze. Despre această dimensiune a sărbătorii a vorbit, în faţa aflat; cea de la Templul Coral – şi organizatoarelor manifestării: Directorul Cancelariei Rabinice, numeroasei audienţe de la Templul Coral, în rândul căreia s-au Victoria Demayo şi Irina Hârlăoanu. Rabinul Rafael Shaffer Eduard Kupferberg, a prezentat între- aflat lideri ai F.C.E.R., C.E.B., BBR, JCC, ai Şcolii „Lauder Reut”, s-a întrebat, sub beneficiu retoric, de ce Dumnezeu a ales, gul ceremonial al serii. Solemnitatea ei ing. Paul Schwartz, vicepreşedinte F.C.E.R. şi preşedinte C.E.B.. pentru Arba Minim, plante necomestibile. Pentru a ne atrage a fost dată de serviciul divin, oficiat de Teme abordate: • vizita unor oaspeţi din Constanţa la Sinagoga atenţia – a arătat vorbitorul – să nu cădem în trufie. Trebuie să rabinul Rafael Shaffer şi prim-cantorul Mare, Templul Coral, Suca din Bucureşti şi întrevederea cu rabi- ne bucurăm de tot ceea ce am primit ca dar de la Dumnezeu, Iosif Adler, de Corul Templului Coral, nul Rafael Shaffer; • dorinţa preşedintelui C.E. Constanţa, Sorin Creatorul lumii. Sărbătoarea bucuriei e mai mare când avem condus de Robert Levensohn. Corul Lucian Ionescu, de a demara în curând lucrările de restaurare a copii, a opinat directorul Cancelariei Rabinice, Eduard Kupfer- de copii al JCC – coordonator Simona Templului din oraşul său; • recenta participare personală la ediţia berg. I-a ilustrat afirmaţia corul de copii al JCC, coordonat de Schor – şi Corul C.E.B. – coordona- a 11-a Bereshit în Sinagoga restaurată din Tulcea şi întrunirea, Simona Schor, dirijat de Carmen Ioviţu. Acestuia i s-a alăturat tor Silvian Horn –, ambele dirijate de în acelaşi timp, a Comitetului Director al Federaţiei; • meritele corul C.E.B., coordonat de Silvian Horn, dirijat de Mihaela Cu- Bogdan Lifşin, au însufleţit auditoriul, pentru reabilitarea Sinagogii din Tulcea ale preşedintelui co- niţă. Prim-cantorul Iosif Adler a făcut kiduş pe hala şi vin. Corul înainte ca toată lumea, inclusiv doam- munităţii, prof. Solomon Faimblat, cu sprijinul primit din partea Templului Coral, condus de Robert Levensohn, şi-a dat încă o nele, să poată participa la dansul cu preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, şi al ing. Silviu Wexler. dată măsura profesionalismului său. Sulurile Torei. Mănunchiul celor patru feluri de plante – palmier, mirt, salcie, IULIA DELEANU E.SUHOR chitră –, Arba Minim, simbolul central al sărbătorii, reprezintă EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 5 IUDAICA PRINŢESA ŞABAT Microanaliză Ce reprezintă Şabatul în iudaism? pe vineri seara şi se termină sâmbătă sub forma poruncii a patra din cadrul Unii comentatori au afirmat că este cu- seara. Cercetări astronomice şi calcule Decalogului, atât în Cartea biblică Şe- Sãrbãtorile nuna Creaţiei, elementul cu care Dum- matematice stabilesc ora exactă a în- mot (XX, 9-11) cât şi în Cartea biblică nezeu a încheiat Creaţia lumii. Cea de ceperii Şabatului şi a ieşirii din Şabat în Devarim (Deuteronomul, V, 12-15). Car- a Şaptea zi de la Facerea Lumii, când fiecare săptămână, în fiecare localitate tea Şemot menţionează: ”Aminteşte-ţi mozaice Dumnezeu s-a odihnit după cele şase sau zonă geografică de pe suprafaţa ziua Şabatului, cu sfinţenia ei. Şase zile zile ale Creaţiei. Alţi comentatori au globului pământesc. Urmează primirea să lucrezi şi să faci toată meseria ta. în literatura idiş afirmat că este o prinţesă pe care evre- Şabatului, cu lecturi şi poeme sinagoga- Şi în ziua a şaptea să fie Şabat pentru Articolul de faţă propune ilustrarea modului ul o întâlneşte în fiecare săptămână, le (pyutim). Ele amintesc de întâlnirea Domnul Dumnezeul tău; să nu faci nici în care două dintre sărbătorile mozaice de o când trebuie să-i iasă în întâmpinare. cu Prinţesa Şabat, de ieşirea evreului în o meserie tu şi fiul tău şi fiica ta, robul importanţă majoră, una a întristării, cealaltă O prinţesă nu poate fi primită ca un om întâmpinarea ei, altele despre întâlnirea tău şi roaba ta şi vita ta şi străinul care a bucuriei – Iom Kipur şi Simhat Tora – se obişnuit, ci cu onoruri şi cu bucurie. lui cu îngerii păcii şi cu îngerii Domnului. locuieşte în oraşul tău”. reflectă în spaţiul literar construit de Şalom Comentatori ”moderni” afirmă că deci- Rugăciunea de seară din ajun de Şabat, Unul dintre poeţii cabalişti care au Alehem. zia stabilirii Şabatului ca zi de odihnă de vineri seara, începe numai după cântat Şabatul este Rabi Şlomo Halevy Povestirea „Cel mai mare păcat” (Oysge- a fost o revoluţie: pentru prima dată a ora intrării Şabatului. În cadrul acestei Alkabetz din Ţfat (Safed) din secolul al treyslt, 1902) arată concepţia mozaică asupra fost acordat respect omului muncitor, rugăciuni (ca şi a celor de dimineaţă şi XVI-lea. El este autorul poeziei ebraice lumii, care privilegiază o altă ierarhie în ordine s-a arătat înţelegere pentru nevoia lui din amurg) cele 18 binecuvântări sunt Leha dody (Ieşi în întâmpinare, dragul valorică, una în care transcendenţa prevalea- de a se odihni. Deci, omul muncitor a înlocuite de 7 binecuvântări speciale. meu). Este cântecul întâmpinării Şaba- ză asupra imanenţei. Coordonatele spaţiale şi fost considerat OM, nu rob. Urmează masa de Erev-Şabat (ajun tului. Personificarea apare sub forma temporale care circumscriu cadrul prozei asu- Prima menţionare a Şabatului este de Şabat), care începe cu binecu- raportului între mire şi mireasă. Primele pra căreia ne orientăm atenţia sunt Casrilifca în Cartea biblică Bereşit (Geneza sau vântarea vinului (Kiduş). Este o masă două versuri sunt refrenul cântecului şi (târguşor sărac, transfigurare literară a ştetl- Facerea II, 1-3). Este povestirea odihnei bogată, ca şi cum ar fi pregătită pentru ele se repetă după fiecare strofă. Po- ului Voronka, în care autorul de limbă idiş îşi lui Dumnezeu după cele şase zile ale prinţesa care va veni ca oaspete, sau ezia este scrisă în monorimă strofică: petrecuse copilăria) şi ajunul sărbătorii de Iom Creaţiei. Termenul provine de la rădăci- ca o nuntă la care poporul evreu este rima diferă de la o strofă la alta. Prima Kipur. Între aceste repere îşi face apariţia unul na verbală S.B.T. şi de la verbul ebraic mirele, iar Şabatul - mireasa. Acest fapt literă a primului vers din fiecare strofă dintre personajele centrale, un antreprenor ”laSevet”, a şedea. Sensul extins este aminteşte de relaţia mire-mireasă între este în original una din literele numelui lituanian care poposeşte în orăşel anunţând de a se odihni. Dumnezeu şi poporul evreu, aşa cum autorului, care şi-l menţionează în acro- că poartă cu sine o mare sumă de bani (o mie Şabatul corespunde zilei de sâm- este prezentată în Cartea biblică Şir stih: SLMH HLWY. Deci, opt strofe. Cea opt sute de ruble), de care era responsabil. Îi bătă. Calendarul ebraic stabileşte HaŞirim (Cântarea Cântărilor). de a noua strofă este separată. Poemul ascunde în pupitrul din sinagogă, rămânând începutul zilei de la apariţia a trei stele În Cartea biblică Şemot (Exodul, este o odă, un imn de bun-venit cântat permanent în imediata apropiere, de-a lungul pe cer, în seara de ajun, până la apariţia sau Ieşirea) din Tora este menţionată de mire (neamul lui Israel) miresei pe întregii sărbători. Şi totuşi, banii îi sunt furaţi, în a trei stele pe cer, când se înserează obligaţia respectării Şabatului de către care o întâmpină (Şabatul). cele câteva minute în care evreii credincioşi îşi în ziua respectivă. Deci Şabatul înce- fiii lui Israel. Această obligaţie apare şi întorc faţa spre peretele opus. Rabinul Iosefl porunceşte să fie închisă uşa de la sinagogă LE h a d o d Y şi toţi oamenii să îşi golească buzunarele, de Slomo Halevy Alkabetz pentru a descoperi făptaşul. Când vine rândul tânărului Leizer Haim, el vădeşte semne de Dragul meu, către mireasă să porneşti, Nu te jena, nu arăta ruşine, nelinişte, rugându-i să nu îl controleze. Nu Chipul Şabatului să-l primeşti. De ce te umileşti, de ce te vaieţi, când acum este mai bine? este luat în seamă, iar ceea ce se găseşte La tine vor găsi adăpost ai neamului meu sărmani, asupră-i sunt câteva oase de găină şi zeci de Păzeşte Şabatul şi aminteşte-ţi de această zi, Ei, ce vor reclădi cetatea, distrusă de mii de ani. sâmburi de prune abia mâncate. Nu mai con- Aşa cum Domnul ţi-a cerut de ea să ştii. tează ce s-a ales de banii furaţi, dacă au fost Domnul e Unic, Unul este El, să fie lăudat, Cei care te-au jefuit vor fi goniţi, într-adevăr sustraşi într-un mod abil sau, mai În fală şi mărire, neîncetat. Cei care au vrut să te înghită vor fi alungaţi, pedepsiţi. degrabă, nici nu existau; supărarea rabinului Dumnezeul tău de tine se va bucura, este îndreptată împotriva lui Leizer Haim, căci Hai să-i ieşim zilei de Şabat în întâmpinare, Aşa cum mirele se bucură de mireasa sa. a mâncat în ziua în care toţi evreii credincioşi Că de la ea începe orice binecuvântare. ţin post. Acesta este cel mai mare păcat. Această zi este sfinţită de al Domnului Nume, La stânga şi la dreapta te vei întinde, vei trăi În romanul autobiografic “Întoarcerea de Ea este încheierea, când El a creat această lume. Şi pe Dumnezeu Îl vei slăvi. la iarmaroc” (Funem Yarid, 1913-1916), săr- Prin fiul lui Pereţ, omul din tribul Yehuda, bătoarea Simhat Tora este evocată ca reper Templul Regelui în a Domniei cetate, Cu toţii ne vom veseli şi ne vom bucura. temporal care favorizează apropierea spiritu- Ridică-te, vezi-l cum renaşte din ruinele-i toate; ală şi fizică dintre oameni. Naratorul-personaj, Destul ai stat în a plângerii vale, Fii binevenită, zi a Şabatului, a soţului şi a Creaţiei cunună, tânărul Şulem (care abia primise Bar Miţva), Domnul se va îndura de tine, îţi va ieşi în cale. Fii binevenită în bucurie şi voie bună, cuprins de fiorul iubirii adolescentine, merge În mijlocul mulţimilor poporului ales, să o întâlnească pe fiica lui Ţali cantorul la „Si- Popor al meu, scutură praful de pe trupul tău ars de soare, Hai, vino mireasă, hai, dă-i ghes! nagoga rece” din Voronka. Invitat la Hakufes Îmbracă-ţi hainele de sărbătoare; (denumirea idiş pentru defilarea în sinagogă Prin fiul lui Yşai betleemitul va veni a ta mântuire Dragul meu, către mireasă să porneşti, cu sulurile sfinte în braţe, în seara de Simhat Şi vei trăi adevărata fericire. Chipul Şabatului să-l primeşti. Tora), tânărul Şulem participă cu emoţie la procesiune, simţindu-se onorat şi mândru de Trezeşte-te, trezeşte-te, lumina ta răsare, Text şi traducere de această cinste neaşteptată care i s-a oferit. Luceşte şi străluce lumina mea, precum un soare; LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI Fetele şi tinerele femei care treceau pe lângă Trezeşte-te, trezeşte-te, cântă cânturi de slavă; aşteaptă el sărutau sulurile Torei, iar fata pentru care Să vezi fala Domnului, cea dreaptă. venise modifică gestul ritual şi îi sărută mâna, moment în care Şulem capătă convingerea că toţi oamenii sunt „buni şi blânzi, frumoşi şi 15 Heşvan – Sãrbãtoarea lui Yorovam ben Nevat dragi”. Nu sunt mereu astfel, iar dezamăgirea Heşvan, luna care urmează după de drept al regelui Şlomo. O delegaţie (Iudeea), iar statul de nord, sub numele începe cu fata cantorului, care disimulase iu- sărbătorile de toamnă, este numită şi condusă de Yorovam a venit la proas- Israel. birea pentru a-şi părăsi familia, a se converti Marheşvan, ceea ce se poate traduce pătul rege cu doleanţa ca povara taxelor Aceste două state au existat în la ortodoxie şi a se căsători cu un vânzător “amarul Heşvan” . Este singura luna a impuse de regele Şlomo să fie uşurată. paralel. Au fost între ele perioade de rus de la magazinul de fierărie din târguşor. anului iudaic fără nici o sărbătoare. Nici Rehavam a cerut răgaz trei zile să se armistiţiu, perioade de război şi chiar pe- Romanul fiind unul autobiografic, e în măsură măcar nu le simţim nevoia, după şirul sfătuiască. Sfetnicii bătrâni l-au îndem- rioade în care au luptat cot la cot. Cele să confirme ideea enunţată în interiorul lui, şi sărbătorilor de toamnă. A fost însă un nat să cedeze, căci doar astfel va fi ac- zece triburi au existat ca stat până au anume că „fantezia unui scriitor, oricât ar fi de moment de-a lungul istoriei, când ziua ceptat, dar tinerii care au copilărit cu el fost exilate de Asiria şi urmele lor s-au bogată, nu va fi niciodată în stare să creeze a 15-a a lunii Heşvan era sărbătorită. l-au îndemnat să răspundă cu asprime pierdut. Locuitorii din Iudeea au fost ceea ce însăşi viaţa e în stare”. Autorul acestei sărbători a fost Yorovam că îi va împovăra şi mai mult. Rehavam exilaţi mai târziu în Babilonia, dar acolo În cele două opere literare evocate, săr- ben Nevat, cel care a adus la scindarea a dat ascultare sfatului tinerilor şi i-a au reuşit să-şi păstreze identitatea şi bătorile mozaice Iom Kipur şi Simhat Tora regatului evreiesc. ameninţat că îi va chinui mai mult decât după şaptezeci de ani s-au întors în ţara devin un fundal pe care se desfăşoară sec- Înţeleptul rege Şlomo, cel care a i-a chinuit tatăl său, regele Şlomo. lor. Noi, evreii de astăzi, suntem cu toţii venţe narative profund verosimile, care tind clădit primul Templu la Ierusalim, ţinea Auzind acestea, zece triburi s-au descendenţi ai triburilor Iehuda, Binia- să ilustreze un orizont de aşteptare frustrată. o curte plină de fast. Cheltuielile erau dezis de Rehavam, fiul regelui Şlomo. min şi Levi. Acesta din urmă, neavând Stările sufleteşti nu sunt niciodată monocro- suportate de bunăvoie de supuşii săi. Numai triburile Iehuda şi Biniamin i-au un teritoriu al lui, s-a aşezat aproape de me – întristare, bucurie –, ci se întrepătrund Cu timpul, au început şi nemulţumirile, rămas credincioase. Când şi-a trimis Templul de la Ierusalim, în care slujea. ori se redimensionează: indignarea rabinului dar, din respect sau poate chiar de tea- perceptorul să colecteze taxele, acesta Poziţia lui Yorovam era însă mai confruntat cu un posibil furt se diluează în faţa mă, oamenii tăceau. Puţinii disidenţi, a fost omorât cu pietre. Rehavam însuşi dificilă decât părea la prima vedere. Se unei alte încălcări a prescripţiilor religioase, printre care şi Yorovam ben Nevat,au a fost nevoit să părăsească în grabă apropia sărbătoarea de Sucot şi mulţi iar atmosfera festivă pe care o aduce cu sine fost nevoiţi să ia calea exilului. oraşul Şhem şi să se adăpostească la urmau să urce în pelerinaj la Ierusalim. o celebrare a Cărţii, deşi în primă instanţă Auzind de moartea regelui Şlomo, Ierusalim. Cele zece triburi l-au numit pe Acolo, toţi cei adunaţi l-ar fi văzut pe constituie un moment de maximă emoţie Yorovam s-a întors în oraşul său natal, Yorovam rege peste ei. Statul de sud, conotată pozitiv, devine un reper al nefericirii Şhem. La Şhem a avut loc şi încorona- alcătuit din triburile Iehuda şi Biniamin, Rabin RAFAEL SHAFFER şi al maturizării silnice. rea noului rege, Rehavam, moştenitorul este cunoscut sub numele de Iehuda (Continuare în pag. 21) Drd. CLAUDIA CÎŢĂ 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015

Knesset-ului în recenta sa vizită, au vrut nu îºi folosesc integral să ştie cum a devenit Israelul o naţiune „România şi Israelul start-up. Este dificil să exporţi un astfel de concept, aşa cum nu l-am exportat pe potenţialul de cooperare” cel de kibuţ. Aceste lucruri trebuie să vină Interviu cu E.S. Tamar Samash, noul ambasador al Israelului la Bucureşti din interior, dar da, avem know-how în agricultură, în managementul resurselor Vă prezentăm noul ambasador al remarcat, şi pe care le povestesc atunci de apă, şi ştiu că România doreşte să Israelului la Bucureşti, E.S. doamna când sunt întrebată care este cea mai conlucrăm în aceste domenii. În aceste TAMAR SAMASH: izbitoare schimbare în situaţia de azi faţă zile, ministrul român al Sănătăţii merge în • Născută pe 28 decembrie, 1951, la Ie- de 1991, răspund că schimbarea oamenilor Israel, ministrul Apelor se află în Israel la rusalim este cea mai frapantă. Oamenii au un aer conferinţa Watec, deci ambele părţi sunt • Căsătorită, are doi copii relaxat, zâmbesc. Desigur, nu toţi zâmbesc conştiente de posibilităţile de cooperare Studii şi nimeni nu zâmbeşte tot timpul. Apoi, stau în aceste sectoare, ca şi în securitate • 1969 – Univ. Sorbona, Paris, specializare de vorbă cu tine. Pot conversa cu ei pe internă, în imigraţie. în cultură franceză stradă, deşi sunt străină, ceea ce înainte Pe de altă parte, Israelul a descoperit • 1971-1974 – Univ. Ebraică Ierusalim, nu s-ar fi întâmplat. Acum, oamenii vor mai recent resurse de petrol şi gaze, iar Ro- studii biblice şi literatură franceză multe şi vor repede. Atunci, deşi n-aş spune mânia are cunoştinţele necesare pentru a • 1977 – Univ. Ebraică Ierusalim, masterat că erau fericiţi, se mulţumeau cu ce aveau. exploata ţiţeiul şi gazele naturale. în literatură şi civilizaţie franceză la Marsilia, Franţa Îmi amintesc că, imediat după revoluţie, În altă ordine de idei, în aceste zile se • 2012-prezent – elaborarea tezei de doc- • 2003-2004 – Director, relaţii politice cu vorbeam cu unele persoane, care îmi spu- desfăşoară la Bucureşti o conferinţă pe torat la Universitatea Paris VIII Vaticanul, MAE Profesie • 2005-2007 – Purtător de cuvânt pentru neau că înainte fusese mai bine, pentru că teme de sănătate, la care iau parte firme • Din 1975, diplomat profesionist la MAE presa străină, Dept. Presă, MAE atunci nimeni nu avea nimic, iar acum unii israeliene care au venit să îşi contacteze • 1981-1984 – consul al Israelului la Mon- • 2007-2011 – Ambasador al Israelului în se îmbogăţesc. Dar cred că aşa e viaţa şi partenerii. Toate acestea se pot face în treal, Canada Belgia şi Luxemburg aşa ar şi trebui să fie. Dacă îţi trimiţi copilul sectorul privat, deşi se fac unele lucruri • 1988-1991 – consilier, Ambasada Israe- • 2012-2015 – Ambasador, Dept. pentru la şcoală şi învaţă, va ajunge undeva. Dar şi în cel guvernamental. lului la Bucureşti Europa de Nord, MAE dacă aştepţi să îţi dea ţara, aşa cum era A.M.: Strângerea legăturilor cu diaspo- • 1991-1994 – adjunct al purtătorului de • 2015-prezent – Ambasador al Israelului înainte de ’89, nu ajungi nicăieri. ra este un punct important pe agenda cuvânt, Dept. Presă, MAE la Bucureşti autorităţilor israeliene. Cum intenţionaţi • 1994-1999 – Director, relaţii academice • Misiune specială – Consilier al directo- Au fost creºteri importante în să lucraţi cu comunitatea evreiască din internaţionale, MAE rului general al MAE pentru problemele România? • 1999-2003 – Consul general al Israelului femeilor ultimii 10 ani, dar nu e suficient T.S: Comunitatea evreiască din Ro- A.M.: Relaţiile economice şi diplomati- mânia este, în primul rând, românească, făcut în cariera mea, răspund că, pentru ce s-au dezvoltat simţitor. Care sunt prin- dar are legături foarte puternice cu Israelul Cea mai interesantã perioadã mine, timpul petrecut atunci la post în cipalele dvs. obiective în aceste domenii? şi este foarte activă aici, în România, din cariera mea România a fost una dintre perioadele cele T.S.: Categoric, domeniul economic ceea ce constituie două avantaje foarte mai interesante şi impresionante, dacă ne este foarte important, pentru că nu ne importante pentru munca mea. Am apre- ALEXANDRU MARINESCU: Bine gândim la activitatea depusă într-o ţară folosim integral potenţialul de cooperare. ciat ajutorul comunităţii evreieşti în toate aţi revenit la Bucureşti! Perioada 1988 - comunistă, înainte de 1989. Pe atunci, era Au fost creşteri importante în ultimii 10 ani, mandatele pe care le-am avut, la toate 1991, când aţi fost consilier la Ambasada singura ţară comunistă care avea relaţii dar nu e suficient. Sunt posibilităţi imense posturile, iar contactul cu comunitatea a Israelului din Bucureşti, a fost una dintre cu Israelul. La începutul lui 1990, toate de investiţii, de cooperare bilaterală şi cu fost întotdeauna o prioritate, ceea ce va cele mai interesante din istoria recentă schimbările, în special oamenii, schim- terţe părţi, în special cu UE, care vrea să continua şi acum, la Bucureşti. a României. Ce ne puteţi spune despre bările pe care le puteai vedea pe stradă investească în România, iar aceasta din acei ani? erau fantastice. Uneori, oamenii spun că urmă are nevoie de tehnologia pe care o Încã nu suntem ºi sper cã nici TAMAR SAMASH: Cred că a fost cea nu a fost o revoluţie adevărată, iar eu le deţine Israelul. Dacă Israelul şi România mai interesantă şi fascinantă perioadă din răspund că poate că nu a fost, dar oamenii pot conlucra pentru a obţine sprijinul UE, nu vom fi într-o nouã Intifadã întreaga mea carieră diplomatică. Spun de pe stradă se simţeau siguri că trăiau o toată lumea va câştiga. A.M.: Să ajungem la evenimentele acest lucru nu numai având în vedere că revoluţie precum cea franceză. Acesta a A.M.: Apropo de domenii de coopera- tragice care au loc acum în Israel. Credeţi am fost aici în acel moment special, ime- fost lucrul cel mai interesant, iar fiica mea, re, Israelul a înregistrat progrese majore că ne îndreptăm spre o a treia Intifadă? diat după revoluţie, dar şi având în vedere care avea atunci aproape doi ani, învăţase în agricultură şi sănătate, două sectoare T.S.: Sper că nu, pentru că Intifa- lucrurile pe care le-am putut face aici, să spună „Oe, oe, Ceaucescu nu mai e!” cu probleme în România. Poate exista o da ar însemna că aceste atacuri sunt atât de diferite faţă de cele cu care eram A.M: Şi acum? conlucrare în domeniul know-how-ului? obişnuită. Când mi se pune întrebarea ce T.S.: Venind acum înapoi în România, T.S.: Categoric, da! Toţi politicienii Interviu de ALX. MARINESCU m-a impresionat cel mai mult din tot ce am unul dintre primele lucruri pe care le-am români, cu care s-a întâlnit preşedintele (Continuare în pag. 19) 9 Octombrie 2015 – Comemorări în comunităţile evreieşti (Urmare din pag. 3) printr-o serie de pe Avram Faibiş, din partea comunităţii gruppe D. Concluzia, firească în urma ţa evreilor şi despre deportarea evreilor activităţi menite a evreieşti. celor expuse, a fost aceea că Holocaustul sătmăreni. La Şcoala gimnazială ”Petöfi menţine trează memoria elevilor şi a în România a existat cu adevărat şi că Sandor”, Livadia, elevii din clasele mai comunităţii despre una dintre cele mai La Cluj, tragedia Holoca- responsabilitatea acestuia trebuie să fie mari au participat la prezentări de cărţi mari tragedii ale umanităţii din secolul Cluj ustului a fost comemorată atribuită lui Ion Antonescu. şi la vizionări de filme despre Holocaust. trecut, care a afectat grav, din nefericire, în acest an la Muzeul de Artă, în cadrul După intervenţiile profesorilor Ladislau Comemorarea Holocaustului a fost mar- şi societatea românească în timpul celui unei sesiuni de conferinţe organizate Gyemant şi Michael Shafir, Andrei Kleina cată şi la Şcoala ”Octavian Goga”, unde de-al doilea război mondial. de Asociaţia Sionistă din România prin relatat aspecte ale experienţei părinţilor şi invitatul elevilor a fost preşedintele Comu- La Şcoala gimnazială „Toma Cocişiu”, demersurile preşedintelui filialei locale, de la Moghilev, unde s-a născut, plasând nităţii Evreilor, av. Nicolae Decsei, care condusă de director prof. dr. Alina Maria Andrei Klein, gazda evenimentului fiind di- informaţiile de ordin personal în contex- le-a povestit acestora despre deportarea Dulău şi dir. adj. prof. Sabina Marinescu, rectorul Muzeului de Artă, istoricul Lucian tul politic şi social care le-a generat. De evreilor din Transilvania de Nord, ocupată elevi şi profesori comemorează în fiecare Nastasă-Kovács. Au luat cuvântul Adrian asemenea, a împărtăşit din experienţa sa vremelnic de regimul Horthy, în lagărele an Ziua Naţională a Holocaustului. Prin Cioflâncă, director al Centrului pentru ca supravieţuitor. Prelegerea sa emoţio- de la Auschwitz-Birkenau. El a evocat acest demers se are în vedere, înainte Studierea Istoriei Evreilor din România nantă a fost însoţită de imagini sugestive tragedia propriilor săi părinţi, deportaţi de de toate, o dezbatere teoretică cu privire şi cercetător la Institutul de istorie „A. D. din arhiva personală, care s-au regăsit, către regimul Antonescu în Transnistria, la ideologiile care au susţinut această Xenopol”, şi Otmar Traşcă, cercetător la de altfel, şi într-o mică expoziţie alcătuită la Moghilev, unde s-a şi născut. La rândul manifestare rasială şi apoi o componentă Institutul de Istorie „George Bariţiu” al pentru această ocazie. lor, elevii au prezentat informaţii despre practică ce implică elevii în realizarea de Academiei Române. SILVIA MITRICIOAEI soarta Annei Frank şi au pus numeroase materiale documentare cu privire la aceas- Adrian Cioflâncă a vorbit despre întrebări. În holul şcolii a fost organizată tă problemă extrem de importantă a istoriei. necesitatea de a modifica prezentarea Cu prilejul marcării o expoziţie despre Holocaust. (Din presa Holocaustul este, fără îndoială, eve- în istoriografia română a Holocaustului Satu Mare Zilei de comemorare sătmăreană) nimentul istoric ce nu încetează să sur- românesc şi, în consecinţă, percepţia a Holocaustului din România, la Satu prindă o lume întreagă, ce i-a lăsat pe greşită a publicului şi a subliniat impor- Mare au fost organizate mai multe acţiuni. Asociaţia Culturală cei mai mulţi uimiţi, terifiaţi de cruzimea tanţa colaborării diverselor surse refe- Astfel, în cadrul ”Săptămânii muzicale Târgovişte de Prietenie Româ- naziştilor din timpul celui de-al doilea ritoare la acelaşi eveniment. El a atras sătmărene”, la Sinagoga din oraş a avut nia-Israel, prin filiala locală condusă de război mondial. Aşa poate fi descris atenţia asupra absenţei, în unele cazuri, loc un concert memorial, sub conducerea prof. Ileana Ghenciulescu, a organizat Holocaustul, sau drama poporului evreu, a autorităţilor locale de la comemorarea maestrului Ladislau Roth. A fost prezen- pe 9 octombrie, în colaborare cu Şcoala când aproape şase milioane de oameni Holocaustului din România. tat un program de compozitori evrei. A Generală nr. 3 şi Colegiul Naţional „Ienă- au pierit în lagărele de exterminare, se Otmar Traşcă a expus situaţia evreilor participat un numeros public, între care chiţă Văcărescu” din Târgovişte, o serie arată în comunicatul de presă al Şcolii din România în perioada 1940-1944, în preşedintele Comunităţii Evreilor, av. de acţiuni comemorative dedicate Zilei gimnaziale „Toma Cocişiu” Blaj. timpul regimului antonescian, stare de Nicolae Decsei, deputatul Kereskeny Holocaustului din România. Federaţia A vorbi despre Holocaust este o da- lucruri pe care a descris-o ca fiind o suită Gabor, Rudolf Riedel, vicepreşedintele Comunităţilor Evreieşti din România a torie a istoricilor, dar şi o datorie morală de acţiuni conjuncturale ce au vizat, pe Consiliului Judeţean Satu Mare. Săptă- fost reprezentată de dr. ing. José Blum, a profesorilor, care pot modela sufletele rând, exterminarea, respectiv salvarea mâna muzicală s-a încheiat cu concertul consilier pe probleme de cultură al preşe- tinerilor şi îi pot face mai sensibili şi mai populaţiei evreieşti. Istoricul a ţinut să orchestrei ”Baroque” din Tel Aviv. dintelui F.C.E.R., şi de rabinul Menachem atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul lor, precizeze fără echivoc antisemitismul lui Mai multe şcoli din oraş şi judeţ au Boaz. Cu acest prilej, elevii celor două tocmai pentru ca evenimente de genul Ion Antonescu. Referindu-se la raporturile participat la manifestările dedicate co- instituţii au avut ocazia de a asculta măr- Holocaustului să nu se mai repete. României cu Germania în intervalul pe memorării Holocaustului. Astfel, elevii de turiile unuia dintre supravieţuitorii anilor de Activitatea, coordonată de prof. Mona- care l-a avut în vedere, Traşcă s-a oprit la Colegiul “Unio-Traian Vuia” au vizitat Holocaust, prof. Edith Königsberg. Coor- Carmen Cârnaţ, s-a desfăşurat în parte- cu precădere asupra figurii lui Gustav Sinagoga, unde preşedintele N. Decsei donaţi de prof. Georgeta Grigore, elevii neriat cu Biblioteca Municipală „Şcoala Richter, respectiv a operaţiunilor întreprin- le-a vorbit despre istoria evreilor din Satu claselor de gimnaziu ai Şcolii Generale Ardeleană” din Blaj şi l-a avut invitat se şi consemnate minuţios de Einsatz- Mare, despre importanţa sinagogii în via- nr. 3 – şcoală (Continuare în pag. 7) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 7

O vizită plinã de prietenie ºi căldură sufletească 9 Octombrie 2015 Yuli-Yoel Edelstein, preşedin- – Comemorări tele Knesset-ului, a efectuat o vizită ofici- ală în România, la invitaţia preşedintelui în Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. În comunităţile cadrul vizitei, oficialul israelian a avut întâlniri cu preşedintele României, Klaus evreieşti Iohannis, cu preşedinţii celor două Ca- (Urmare din pag. 6) mere ale Parlamentului României, Călin înfiinţată în anul Popescu-Tăriceanu şi Valeriu Zgonea, 1916 graţie donaţiei filantropului Iosif precum şi cu ministrul afacerilor externe, Samuil – au realizat un spectacol come- Bogdan Aurescu. morativ, urmat de o minisesiune de co- În alocuţiunea de la Camera Deputa- municări pe tema Holocaustului. Au luat ţilor, Yuli Edelstein a subliniat că Europa parte inspectorul general prof. Sorin Ion şi a început să uite lecţiile Holocaustului, inspectorul general adjunct prof. Gabriela că antisemitismul este în creştere, iar Istrate, din cadrul ISJ Dâmboviţa, alături evreii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. de directorul şcolii prof. Georgeta Roşca. „Este cutremurător, dar nu surprinzător Dr. ing. José Blum a rostit mesajul pre- să auzim că un studiu recent a relevat şedintelui F.C.E.R, mulţumind organizato- faptul că 70% dintre evreii din Europa se rilor şi subliniind necesitatea rememorării tem să-şi recunoască religia în public. Foto: Sandu Câlţia unei astfel de zile. „Astăzi într-o societate Doar 15% şi-au planificat să meargă liberă şi democratică avem datoria de a alături de copii la slujba de Anul Nou în Holocaustului din Bucureşti, iar seara a munităţilor evreieşti din Bucureşti şi cunoaşte istoria. Tragedia Holocaustului sinagogă”, a spus preşedintele Knesset- vizitat Templul Coral din Capitală, după din provincie, ca şi ai altor organizaţii din Româna este un capitol cutremurător ului în faţa deputaţilor. care F.C.E.R. a oferit o cină în onoarea evreieşti, membri ai Corpului Diploma- al istoriei recente care ne aduce pe toţi În dimineaţa zilei de 8 octombrie, preşedintelui Knesset-ului. Au luat parte tic, noua ambasadoare şi alţi membri ai în faţa urgenţei recuperării memoriei şi oaspetele israelian a participat la cere- membri ai Parlamentului, reprezentanţi Ambasadei Statului Israel la Bucureşti. asumării trecutului”. monia comemorativă de la Memorialul ai Guvernului, lideri ai F.C.E.R, ai co- Rabinul Menachem Boaz a rostit kadiş, urmată de păstrarea unui moment Rugãciuni pentru pace evreilor, ca să conştientizeze că există Preşedintele F.C.E.R. a salutat pre- de reculegere în memoria celor dispăruţi. posibilitatea de a colabora şi coexista. zenţa oaspeţilor în suca, o construcţie Colegiul Naţional “Ienăchiţă Văcăres- ºi prietenie la Templul Coral autentică, naturală la realizarea căreia a cu” a organizat o sesiune de comunicări Un politician emoþionat contribuit în mare măsură şeful serviciului ştiinţifice pe tema Holocaustului, la care Întâlnirea dintre conducerea şi mem- administrativ, Jean Bercu, împreună cu au participat elevi de clasele a XI a şi a XII brii F.C.E.R., C.E.B. şi ai altor comuntiăţi „Mă simt emoţionat de prima mea echipa sa. Aici, a spus vorbitorul, am a, aflaţi în coordonarea prof. Constantin evreieşti, ai B’nai B’rit România şi mem- întâlnire cu membrii comunităţii evreieşti, petrecut multe sărbători de Sucot care Dincă şi la care a luat parte directorul ad- brii delegaţiei israeliene, condusă de după întâlnirile pe care le-am avut cu ofi- marchează momente reale de viaţă a junct prof. Nicoleta Cristea şi inspectorul Yuli Edelstein, a fost scurtă, destinsă şi cialităţile politice din România”, a declarat evreilor, ţinute pentru prima dată după prof. dr. Marian Curculescu. Sesiunea a animată de dorinţa de pace în Israel, în Yuli Edelstein, care l-a invitat pe primarul ieşirea evreilor din Egipt. Am organizat fost deschisă de prof. C-tin Dincă, iar dr. România şi în întreaga lume.Preşedin- general interimar al Bucureştiului să această seară împreună cu preşedintele ing. José Blum a mulţumit şi a îndemnat tele F.C.E.R, deputat, dr. Aurel Vainer, efectueze o vizită la Ierusalim. În finalul Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, la readucerea în memorie a episodului de a subliniat în cuvântul său din Templul alocuţiunii sale, oaspetele i-a mulţumit ceea ce ne-a oferit prilejul să avem ca tristă amintire al Holocaustului românesc. Coral că a dorit să le arate delegaţiei preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, oaspeţi delegaţia israeliană, condusă de Rabinul Menachem Boaz a rostit kadiş, israeliene şi preşedintelui Knesset-ului că l-a însoţit la toate întâlnirile oficiale şi Yuli Edelstein. urmată de un scurt moment de reculegere. Templul renăscut după 1989 şi renovat i-a oferit în dar o miniatură a Menorei care La rândul său, Rabinul Shaffer a spus, în ultimii ani. „Şi prin acest simbol pu- se află în faţa Parlamentului israelian. înainte de gustarea bucatelor, că sărbă- tem demonstra contribuţia minorităţilor La rândul său, gazda i-a oferit şefului torile evreieşti de toamnă încep, de Roş Mãrturii despre trecut la viaţa socială şi culturală a României”, Knesset-ului o medalie şi o Diplomă de Haşana, cu Ziua Judecăţii, continuă cu Prof. Edith Königsberg a fost prezentă a afirmat vorbitorul. În acelaşi timp, el Prieten al Comunităţii Evreieşti din Ro- Iom Kipur, Ziua Căinţei, şi se încheie cu la ambele instituţii de învăţământ şi le-a a mulţumit guvernului român pentru mânia, un volum prezentând sinagogile Sucot, care este ziua în care trebuie să vorbit celor prezenţi despre prigoana la ajutorul oferit refacerii Templului dar şi din România şi o lucrare despre mărturii învăţăm să trăim. Explicând semnificaţiile care au fost supuşi evreii din România în pentru sprijinirea activităţii comunităţii privind Holocaustul din România, precum mănunchiului de patru plante tradiţionale timpul celui de-al doilea război mondial, evreieşti din România. şi un calendar şi o miniatură a Templului de Sucot, rabinul a spus că trebuie să evocând episoade din experienţa perso- „Nu există un vas care să păstreze Coral. învăţăm să construim o comunitate cu nală. “Eram în clasa I primară la o şoală binecuvântarea mai bine decât pacea”, toţi oamenii, aşa cum sunt ei, mai mult de stat şi directoarea o cheamă pe mama a fost miezul cuvintelor rostite de rabinul Ultima cinã în suca din 5776 sau mai puţin inteligenţi, mai mult sau la şcoală spunându-i că nu mă poate lăsa Rafael Shaffer, care a subliniat că degea- mai puţin simpatici, mai mult sau mai să recit poezia pentru că sunt evreică. ba un om are toate darurile. Dacă nu are Deşi sărbătoarea de Sucot se înche- puţin plăcuţi, pentru că numai în unitatea [...] Nu vă puteţi imagina ce lovitură am pace, poate pierde tot. iase, cina în onoarea înaltului oaspete comunităţii stă forţa. simţit eu, la vârsta de şapte ani, când mi Invitat pentru prima dată la Templu, israelian a avut loc în suca unde, cu Invitaţii au fost serviţi cu bucate gus- s-a interzis să urc pe scenă. Pentru un primarul general interimar al Bucureş- câteva zile înainte, se întâlniseră membrii toase, cu băuturi excelente şi au putut copil de şapte ani a fost devastator.” De tiului, Ştefănel Dan Marin, a promis tot comunităţii bucureştene, pentru a lua asculta formaţia şi solistele orchestrei de asemenea, ea le-a povestit elevilor des- sprijinul pentru comunitatea evreiască în împreună masa de Sucot. Evenimentul a muzică klezmer a comunităţii Bucureşti, pre abuzurile comise de poliţia legionară mandatul său. El a arătat că toţi locuitorii fost organizat de director Silvian Horn şi care a introdus patru noi piese în reper- împotriva familiei sale şi interdicţiile cu capitalei trebuie să cunoască activitatea şef protocol Andreea Varodin, cu sprijinul toriul lor în onoarea oaspetelui israelian care întreaga familie s-a confruntat din multilaterală a minorităţilor, inclusiv a lui Vali Cohen, şef I.T. şi a invitaţilor. cauza apartenenţei etnice. Cu ocazia acestei întruniri, inspectorul din trãiesc o stare de Marian Curculescu a apreciat iniţiativa Evreii România normalitate Asociaţiei Culturale de Prietenie Ro- Interviu cu Yuli Edelstein, preşedintele Knesset-ului mânia-Israel ca prof. Edith Königsberg să realizeze o campanie de informare Alexandru Marinescu: V-aţi întâlnit ce arată că relaţiile noastre se dezvoltă Y.E.: Am petrecut câteva ore fru- despre acea perioadă tulbure în şcolile cu reprezentanţii la vârf ai celor mai înalte foarte rapid şi într-o direcţie favorabilă. moase, atât la sinagogă, cât şi la cină. şi liceele din judeţul Dâmboviţa. autorităţi din România. Ce impresie v-au A.M.: Perspective bune pe plan bila- Comunitatea evreiască din România DAN DRUŢĂ lăsat aceste convorbiri? teral, după câte ne-aţi putut împărtăşi. Să este destul de mică, în urma tragediilor Yuli Edelstein: În timpul întrevede- ne aşteptăm şi la evoluţii care să implice din Holocaust, dar şi a faptului că, mul- Ziua Holocaustului în rilor am trecut în revistă relaţiile extrem terţe părţi, eventual la nivel regional? ţumesc lui Dumnezeu, multe persoane Tulcea România, 9 octombrie, de bune dintre ţările noastre, am vorbit Y.E.: Când am analizat cu preşedinte- au scăpat şi au plecat în Israel, unde se a fost comemorată la Tulcea în incinta despre prietenia tradiţională şi îndelunga- le Zgonea cooperarea interparlamentară, află în siguranţă, dar în România vedem Templului Israelit. Au participat reprezen- tă care stă la baza legăturilor favorabile i-am spus că sunt convins că o bună con- încă o comunitate înfloritoare, vedem tanţi ai instituţiilor locale – Prefectura, bilaterale, a colaborării în cadrul unor lucrare pe plan bilateral poate atrage ter- atitudini pozitive din partea autorităţilor, Consiliul Judeţean şi Primăria –, mem- forumuri europene şi internaţionale, a ţe părţi, inclusiv din ţări din zona noastră, a parlamentarilor. Cred că aceasta este bri ai comunităţii noastre şi elevi de la schimburilor de vizite oficiale la nivel înalt a Orientului Mijlociu. Cred, într-adevăr, situaţia normală, normalitatea este atunci liceul teoretic “Ion Creangă”. Prefectul în Israel şi România. Aceste raporturi că o solidă cooperare interparlamentară când comunitatea evreiască poate trăi Judeţului Tulcea, ec. Marin Badita, şi aduc beneficii ambelor popoare în dez- constituie o bună platformă de dezvoltare în pace cu vecinii săi, nu aşa cum s-a preşedintele Comunităţii, ing. Faimblat voltarea economică. Ambele părţi au mul- a relaţiilor şi a păcii în regiunea noastră. întâmplat în România acum mai bine de Solomon, au rostit discursuri. În aceeaşi te lucruri de oferit una alteia şi au multe În aceste zile, când ne aflăm sub atacul 70 de ani. Cred, deci, că este o situaţie zi, au vizitat Templul Israelit elevi de la de învăţat una de la cealaltă, inclusiv în unor terorişti de toate felurile, e greu de normală, pentru care le mulţumesc auto- Colegiul dobrogean “Spiru Haret”. domeniul cultural. Nu este un secret că vorbit despre subiectul propus de dvs., rităţilor române, ca şi pentru ceremonia Preşedintele Comunităţii a vorbit des- avem sute de mii de foşti cetăţeni români dar cred că pe termen lung, pe baza extrem de impresionantă de la Memoria- pre comemorarea “Zilei Holocaustului”, care acum trăiesc în Israel. Ei constituie acestor bune relaţii cu prietenii noştri lul Holocaustului şi cred că, în acest sens, după care a fost vizitat Muzeul Istoriei o punte firească între ţările noastre. din Europa, putem dezvolta relaţii bune România este un foarte bun exemplu Evreilor din Tulcea şi judeţul Tulcea, inau- În timpul întâlnirii mele cu ministrul de colaborare cu ţări ale zonei noastre. pentru ţările europene, mai ales că, în gurat în anul 2014, completat cu standuri român de externe, am discutat despre A.M.: Aţi petrecut câteva ore cu unele dintre ele, lecţiile Holocaustului nu şi exponate. vizita programată în Israel (care a şi avut reprezentanţii comunităţii evreieşti din sunt luate în considerare şi nu se trag din Ing. FAIMBLAT SOLOMON loc de curând – n.red.), iar cu preşedintele România. Care este impresia dvs. despre ele învăţămintele necesare. Preşedintele C.E. Tulcea Iohannis am vorbit despre posibila sa vizi- comunitatea evreiască şi viaţa evreiască ALX. MARINESCU tă în Israel, poate chiar în acest an, ceea din România? EVA GALAMBOS Vom reveni în numărul viitor cu reportaje din alte comunităţi. 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 C o m u n i tAT i Sibiu Sărbătorile de toamnă Uneori, dorinţa ca evenimente de Tora. Chiar dacă lucrurile sunt îndeobşte seamă, ca tradiţionalele noastre sărbători cunoscute, cei prezenţi au audiat cu mult de toamnă, să se desfăşoare conform interes în special aspecte legate de obice- cutumei de veacuri, pare imposibil de a iurile specifice fiecărei sărbători, căinţa şi se realiza din lipsa unor importanţi factori, pocăinţa ca elemente esenţiale în raport de exemplu un deservent de cult. Nu, nu cu Cel ceresc, dar şi între semeni, cultul a fost un impediment major, căci adaptân- celor dispăruţi, veselia Sucotului şi bu- du-ne situaţiei reale, aceste importante curia recoltelor bogate sau Tora ca ghid evenimente au fost marcate şi trăite de spiritual şi civic în viaţa evreiască. noi cu mult entuziasm. Prin prezenţa soţilor Anda şi Yioran Participarea la Roş Haşana a peste Reuben, s-a dat citire unor pasaje sem- 37 de membri ai Comunităţii, a celor din nificative din rugăciuni specifice, ele fiind Obştea Mediaş şi a invitatilor, a creat o citite în ivrit şi traduse în română. Sunetul atmosferă de sărbătoare, optimism şi şofarului, vestitor al unui nou an, s-a auzit speranţă într-un an mai bun. prin contribuţia şi talentul lui Yioran. Preşedintele Comunităţii a prezentat Asigurarea unor gustări, din care nu pe scurt semnificaţia fiecărei sărbători, au lipsit fructele şi în mod special tradiţi- în ordinea succesiunii lor: Roş Haşana, onalul dulce, pentru un an dulce (mierea Iom Kipur, Sucot, Şmini Aţeret şi Simhat cu cornuri), au consemnat dorinţa tuturor de a beneficia de un an bun, cu sănătate şi împli- niri şi speranţa că vom fi BERESHIT 11 – Tulcea înscrişi în Cartea Vieţii şi că toţi cei prezenţi azi se Descoperirea rãdãcinilor evreieºti vor reîntâlni în anul nou A 11-a ediţie a Universităţii Comunită- soarta pentru anul care vine. Dar şofarul viitor. ţii Evreieşti Europene – BERESHIT – s-a poate constitui şi un sistem de adunare Am întâmpinat acest desfăşurat la Tulcea, în perioada 17-20 a oamenilor comunităţii sau de alarmare an 5776 cu bucuria şi septembrie 2015 şi a avut ca principal a lor, în caz de pericol. Considerat şi un speranţa că viaţa noastră obiectiv crearea unor momente în care instrument ce poate vesti războiul, sune- comunitară va dăinui, să putem învăţa despre autentica noas- tul lui înalţă o rugă pentru pace. iar noi ne vom menţine tră evreitate şi să ne-o putem însuşi. Tim- Prima seară a Bereshit-ului tulcean spiritul iudaic atâta timp pul pentru studiu a alternat cu clipe de s-a încheiat cu o croazieră pe unul din cât în piepturile noastre socializare, divertisment şi cunoaştere a canalele Dunării, minunat prilej de a va bate inima. oraşului Tulcea, a frumuseţilor Dunării şi admira frumuseţile Deltei şi de a savura Deltei Dunării. o foarte gustoasă cină pescărească. Ing. OTTO DEUTSCH Derulată într-o perioadă deosebită a În cea de-a doua zi a seminarului, în Preşedinte C.E. Sibiu calendarului iudaic, între Roş Haşana cadrul sesiunilor pe grupe, prof. Rivka şi Iom Kipur, în cele zece zile de căinţă, Kneller, licenţiată şi doctor în istorie această sesiune, la care au fost prezenţi economică şi socială la Universitatea din Cluj circa 200 de participanţi din 26 de co- Geneva, a vorbit despre „Cartea lui Iona, Hasefer la Festivalul munităţi evreieşti de pe întreg teritoriul în teologie şi artă” şi a subliniat un mod României, a fost dedicată întoarcerii la de interpretare a acestei cărţi prin contro- Internaþional de carte Transilvania rădăcinile noastre evreieşti şi studierii cu versa dintre universal şi particular, dintre atenţie a textelor sacre. Israel şi umanitate. În scrierile biblice şi Cea de-a treia ediţie a acestui presti- şi ministrul Culturii – demonstrau, cu o În studiul nostru am fost îndrumaţi în studiile iudaice ulterioare, la un pol gios eveniment dedicat Cititorului (cu C carte la purtător, necesitatea şi bucuria de cunoscuţi profesori israelieni: Rivka se află poporul ales, copilul favorit al lui mare), desfăşurat între 6 - 11 octombrie lecturii. În cortul încăpător, amplasat în Kneller, Tamar Salmon şi Gabi Barzilai, Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, iar la în Cluj, a avut ca invitaţi scriitori de marcă imediata vecinătate a statuii regelui Ma- care prin analizele realizate privind su- polul opus se află viziunea lui Dumnezeu din ţară şi străinătate, precum şi programe tei Corvin, un mare protector al culturii biectele puse în discuţie ne-au condus ca stăpân al întregului univers, un Dum- conexe pe măsură (concerte, lecturi publi- vremurilor sale, un număr mare de edi- la interesante dezbateri. nezeu al tuturor popoarelor, şi aspiraţia ce, spectacole de teatru) dar şi un „marş turi, cu o ofertă ANDREA GHIŢĂ În deschiderea oficială a lucrărilor Be- către răscumpărarea întregii lumi cu tot al lecturii”, ai cărui participanţi – între care foarte bogată şi (Continuare în pag. 21) reshit 11, Israel Sharli Sabag, directorul ceea ce este în ea. Vorbitoarea a mai J.D.C. România, a urat bun-venit partici- evidenţiat faptul că Teşuva, conform panţilor, profesorilor israelieni şi întregului tradiţiei evreieşti, îi permite celui care Satu Mare Dramă despre Holocaust Comitet Director al F.C.E.R., în frunte cu se pocăieşte să şteargă trecutul său. preşedintele dr. Aurel Vainer, căruia i-a La orele prânzului s-au desfăşurat o la mulţumit în mod deosebit pentru lăudabila serie de activităţi pentru minte şi inimă. Sinagogă iniţiativă de a aduce Comitetul Director Fiecare participant a putut opta între a În organizarea Asociaţiei Culturale Maghiare din Transilvania, a Comunităţii Evreilor în această perioadă la Tulcea. Totodată, învăţa, sub îndrumarea lui Albert Loz- din Satu Mare şi a societăţii “Szent-Györgyi Albert”, la 24 septembrie a.c., la Sinagoga a prezentat echipa de organizatori, con- neanu, cântece evreieşti pentru ceremo- din oraş actriţa Havas Judit din Budapesta, care este şi istoric literar, a prezentat dusă de Adrian Gueron, director J.C.C. nia de Kabalat Şabat sau a-l asculta pe monodrama ”Plimbarea – Amintiri din copilărie şi de pe vremea Holocaustului”, de Bucureşti, cele trei grupe de studiu şi Cristi Ezri vorbind despre poveşti cu tâlc. Földes Maria. Manifestarea a avut loc pentru a marca 90 de ani de la naşterea scri- madrihii Cristi, Magda, Albert, Silvian, Apoi, după pregătirea de Şabat, am itoarei, care la 19 ani a fost deportată la Auschwitz şi care a murit la Tel Aviv. (După Ery, Oana, Sofia, Ina, care au îndrumat pornit cu toţii spre Templul Israelit din “Informaţia Zilei”, Satu Mare). aceste grupe pe toată durata sesiunii. Tulcea pentru Kabalat Şabat. Templul, În cuvântul său, dr. Aurel Vainer, pre- construit între anii 1880-1884, a fost re- şedintele F.C.E.R., a arătat că perioada novat în perioada 2010-2014, cu sprijinul Profesori evrei dintre Roş Haşana şi Iom Kipur este una financiar al F.C.E.R., Fundaţiei Caritatea, în care trebuie să reflectăm asupra pro- Guvernului României (prin Secretariatul pe cartea de vizitã a UMF Iaşi priilor greşeli şi să învăţăm să privim în de Stat pentru Culte), Primăriei Munici- Prezent la Universitatea de Medi- Grigore N. Popa, G. Tudoran, I. Enescu, adâncurile propriei noastre conştiinţe şi piului Tulcea şi Comunităţii Evreilor din cină şi Farmacie (UMF) Iaşi cu ocazia Maria Franke, Oscar Franche (care o a urat tuturor participanţilor să fie înscrişi localitate. De asemenea, au contribuit deschiderii anului universitar, Abraham perioadă a fost şi rectorul Universităţii), N. în Cartea Vieţii cu un an bun, cu sănătate prof. emerit Elise Leibowitch, B`NAI Ghiltman, preşedintele C.E. din localitate, Costinescu, V. Dobrovici, Gh. Chipail, V. şi realizări pe plan personal şi comunitar. B’RITH France şi actorul şi scriitorul a subliniat că participarea sa la festivitate Butureanu”, lor adăugându-li-se şi „cadre De asemenea, şi-a îndreptat gândul şi israelian Carol Feldman, cetăţean de constituie „o recunoaştere a faptului că didactice evrei, cum au fost Aurel Sneer, spre ţara strămoşilor noştri, Medinat Is- onoare al Municipiului Tulcea. Reinau- prin aulele acestei prestigioase unităţi Leonard Vexler, Paul Pruteanu, Lazăr rael, cu speranţa de pace şi cu ruga către gurat recent, în anul 2014, Templul era de învăţământ superior au trecut şi mulţi Waserman, Rubin Bărbuţă” şi alţii. bunul Dumnezeu ca în noul an iudaic plin de lumină, de strălucire şi de oaspeţi evrei, fie în calitate de studenţi, fie în „Toţi aceşti profesori de care am amin- 5776 să se ajungă la mult dorita pace. şi, parcă de peste tot, din toate colţurile calitate de cadre didactice”. tit, ca şi cei pe care nu i-am nominalizat, Pace în Israel, pace în Orientul Apropiat, străbătea amintirea vechii comunităţi de Abraham Ghiltman a afirmat că din au creat şi lăsat în urma lor adevărate pace în întreaga lume şi în România, altădată. Generaţiile trecute au acum un universitatea ieşeană au plecat medici şi şcoli, iar actualele cadre didactice se pace în sufletele noastre! Şalom! reprezentant de nădejde în persoana farmacişti apreciaţi pretutindeni atât pen- bucură de cel puţin aceeaşi faimă ca În continuare, în sesiunea plenară, preşedintelui micii comunităţi tulcene tru pregătirea lor, cât şi pentru „omenia de şi predecesorii lor”, a precizat Abraham prof. Gabi Barzilai, doctor în studii bibli- (cca. 24 de membri), inginerul Solomon care dau dovadă faţă de oamenii aflaţi în Ghiltman, care le-a urat profesorilor de la ce, conferenţiar specializat în interpretări Faimblat, care ne-a întâmpinat cu multă suferinţă”, ceea ce a făcut ca reputaţia UMF „cât mai multe succese în activitatea antice ale Bibliei, a vorbit despre „Vocea bucurie şi ospitalitate. În Templul devenit universităţii să depăşească hotarele de pregătire a studenţilor”, iar celor din Şofarului şi semnificaţia ei în Biblie”. Evi- neîncăpător pentru mulţimea participan- ţării, după cum o arată „prezenţa, alături urmă le-a dorit „să-şi însuşească toate denţiind faptul că Roş Haşana este o săr- ţilor, între care se aflau şi reprezentanţi de studenţii români, şi a multor studenţi cunoştinţele şi experienţa dascălilor lor bătoare universală a calendarului iudaic, ai autorităţilor locale şi ai altor comunităţi străini”. şi chiar să îşi depăşească profesorii, vorbitorul a arătat că sunetul şofarului etnice şi culte religioase din localitate, Dintre cadrele didactice care au clădit continuând faima renumitei universităţi ne îndeamnă la bilanţ, la reîntoarcere au răsunat rugăciunile de întâmpinare prestigiul UMF, preşedintele C.E. Iaşi i-a ieşene”. la iudaism prin Teşuva. Sunetele sale MARTHA EŞANU amintit „cu mult respect şi consideraţie, pe ne vestesc că Dumnezeu ne hotărăşte (Continuare în pag. 21) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 9 „EX a m E N DE MATURITATE” Ajuns la a cincea ediţie, Festivalul Fil- aşteptărilor dvs. Succes deplin acestui „Peste program”, „Alături de ea”), mului Evreiesc din Capitală s-a deschis la festival”. parafrazare a „Jurnalului Annei Cinema Studio printr-o retrospectivă făcu- „Domnul Kaplan”, în regia urugua- Frank” în arta plastică („Moartea tă de tânărul regizor Liviu Varlam: „Când a yanului Álvaro Brechner, filmul din prima şi fecioara”), viaţa actuală în kibuţ avut loc prima ediţie a Festivalului, nimeni seară de festival, pare la prima vedere („Până la sfârşitul zilei”), tulburări nu-şi imagina unde se va ajunge. Acum, povestea unuia dintre atâtea destine de adolescenţă („Fără titlu”), privind în urmă, îi descoperim cu bucurie evreieşti trecute prin Holocaust: o Bar imposibilitatea fugii de sine („Eva- valoarea cognitivă. Am parcurs cu pasi- Miţva într-o sinagogă poloneză în anii dări”, „Croazieră către paradis”), une un itinerar cultural şi existenţial. Nu premergători dezastrului; părinţi care ştiu comunitatea evreiască din Irak în putem ignora că au fost şi emoţii legate de că soarta lor e pecetluită, dar luptă pentru anii premergători independenţei nesiguranţa fondurilor, sosite foarte târziu. viaţa lui Jacob, băiatul lor, trimiţându-l în Israelului modern („Adio, Bag- Suntem mândri de acest drum. Într-o lume Uruguay. Există vreo legătură între acel dad!”), dramele imigraţiei („Feri- în care unii distrug, Festivalul Filmului adolescent şi bătrânul domn Jacob Ka- cirea înfăşurată într-o pătură”). Evreiesc încearcă să apropie oamenii. Ca plan de azi, ducând în ţara de adopţie o Unul din filmele “cap de afiş” orice artă, şi cea cinematografică este o existenţă lipsită de griji materiale, încon- ale Festivalului Filmului Evreiesc punte; oamenii vin unii spre alţii, fiecare cu jurat de soţie, copii, nepoţi iubitori? Răs- a fost binecunoscuta comedie moştenirea sa culturală. Prezenta ediţie punsul, pozitiv, e dat de o scenă visată pe “Canalul Blaumilch”, regizată de este un examen de maturitate”. plaja unde urmăreşte un presupus nazist, Ephraim Kishon în anul 1969. Directorul Festivalului, Paul Ghiţiu, a ascuns sub o falsă identitate în oraşul În pofida unui scenariu aparent prezentat juriul care a acordat premiile la unde locuiesc amândoi. „Eu sunt Acela simplu, povestea ilustrează vicisi- fiecare secţiune, personalităţi din lumea fil- care sunt, se recomandă Dumnezeu cu tudinile cauzate de divergenţele mului românesc şi israelian. Evenimentul, a aceleaşi cuvinte biblice, iar tu vei fi cel între diferiţi membri ai aparatului arătat domnia sa, a avut loc sub patronajul care ai fost”. Dar în scenariul clasic se administrativ al Tel-Aviv-ului şi Ambasadei Israelului – Israelul fiind invitat întrepătrund drame sociale: un fost poliţist birocraţia excesivă. Haosul este permanent –, al Ambasadelor Argentinei, care-şi ia asupră-i o vină falsă ca să-şi declanşat de iniţiativa unui evadat Republicii Orientale Uruguay, Canadei, salveze cumnatul din închisoare şi-şi do- dintr-un sanatoriu, interpretat de Consiliului General al Municipiului Bu- reşte o viaţă mai bună pentru copii. Drame BombaTzur, care inaugurează participa la un astfel de eveniment. El nu a cureşti, Departamentului un adevărat şantier pe bd. Al- uitat să menţioneze contribuţia României pentru Relaţii Interetnice, Festivalul Filmului Evreiesc, Bucureşti, lenby, una din arterele majore la dezvoltarea industriei cinematografice Federaţiei Comunităţilor ale oraşului. Rând pe rând, americane, care a dăruit Hollywoodului un Evreieşti din România, In- ediţia a V-a, 25 septembrie - 1 octombrie 2015 edilii încearcă fără succes să actor renumit, pe Edward G. Robinson. stitutului Cultural Român, desluşească povestea acestui Primăria a dăruit câştigătorilor o plachetă World Likud România, Asociaţiei pentru general-umane: trânta domnului Kaplan proiect megalomanic, care totuşi prindea specială şi s-a angajat să patroneze în lupta împotriva anti­semitismului, Teatrului cu bătrâneţea, de la persiflare la tăiş fără contur pe zi ce trece. Filmul este unul cu viitor acest festival. de Comedie, Fundaţiei „Henry Mălineanu”, zâmbet. Drame de conştiinţă: presupusul happy-end, ceea ce demonstrează că În continuare, Paul Ghiţiu a citit lista Centrelor Comunitare Evreieşti din Româ- nazist este evreu, fost kapo la Auschwitz, uneori lucrurile neplanificate pot avea sorţi premiilor. La categoria filme documentare, nia, Gral Medical, Cramei Oprişor, revista care plăteşte cu chinurile îndurate-n tăce- de izbândă. El a fost premiat drept cel premiul a revenit coproducţiei australia- „Realitatea Evreiască” numărându-se re toţi aceşti zeci de ani pentru ceea ce a mai bun film într-o limbă străină în cadrul no-poloneze ”Un oraş numit Brzostek”, a printre partenerii media. Din dorinţa de a făcut acolo ca să-şi salveze viaţa. Tragicul Festivalului “Globul de Aur” din acelaşi an. regizorului australian Simon Target. Eroul facilita participarea tinerilor, filmele incluse e tratat sensibil, cu o pudoare a suferinţei Un alt fapt inedit este legat de efortu- filmului îşi caută rădăcinile şi în acest în festival au rulat şi la Cărtureşti, Clubul învelită adesea-n umor. rile de producţie, o replică a bulevardului scop vrea să refacă cimitirul evreiesc din Ţăranului Român, R’Evolution Café. Vor- Interesul cineaştilor contemporani, în Allenby fiind realizată în cadrul studiourilor acest ştetl despre care nu a auzit nimeni. bitorul a mulţumit preşedintelui Uniunii Ci- filmele artistice, merge spre cauze afecti- cinematografice Herzlia, filmul fiind la Premiul a cuprins o diplomă din partea neaştilor din România, Laurenţiu Damian, ve care generează dezamăgire şi debu- acea dată cea mai costisitoare producţie Festivalului, placheta din partea Primăriei şi preşedintelui World Likud România, dr. solare, degenerând în violenţă („Poveşti realizată vreodată. şi o sumă în bani oferită de UCIN şi de Marius Feller. trăznite”, „Lupi mari şi răi”), dificultăţi de Foarte interesantă s-a prezentat sec- World Likud Romania, respectiv dr. Feller. În cuvântul său, Laurenţiu Damian a comunicare sufletească („Felix şi Meira”, ţiunea de filme documentare, peste 30 La secţia ficţiune, premiul a fost obţinut subliniat importanţa festivalului, expri- „În lipsa raţiunii”, „Pensia/ Peter al III-lea”, la număr, dintre care 12 au participat la de filmul israelian ”Alături de ea”, al regi- mându-şi satisfacţia că UCIN poate fi „Tanathur”, „1. Bărbat 2. Femeie”), aliena- competiţie. Tematica şi originea filmelor zorului Asaf Korman. Partea financiară a una dintre gazdele acestui eveniment. re („Metamorfoza”, „Phoenix”, „L-a văzut au fost variate, de la amintiri legate de premiului a fost oferită de fundaţia ”Gral El a evocat grupul de regizori evrei plini cineva pe Eyal Nurich”, „Dimineaţă”), Holocaust până la prezentarea unor Medical”. Premiul Fundaţiei „H. Mălinea- de talent care lucrau la studioul de filme anxietate („Pădurea umbrelor”, „Frunze personalităţi din viaţa artistică sau a unor nu” pentru cea mai bună muzică de film a documentare „Alexandru Sahia”, pe care veştejite”), frustrare („Parisul pe apă”), fenomene nocive din natură, care duc la revenit compozitorului Baruch ben Ischak i-a cunoscut şi de la care a avut multe conflicte care apar, uneori, între litera dezechilibru ecologic. pentru pelicula ”Croazieră către Paradis” de învăţat. ”Dedic cea de a V-a ediţie a şi spiritul legislaţiei religioase („Divorţul Cea de a V-a ediţie a Festivalului a (coproducţie Israel-Germania, 2013), în Festivalului memoriei acestor regizori”, a lui Viviane Amsalem”), între adevăr şi trezit un interes mai mare decât cele regia lui Matan Guggenheim. Trofeul Best declarat L. Damian. prejudecată („Dulciuri”), complexitatea şi precedente, a remarcat în încheiere Media, oferit de Radio Deea, a revenit Federaţia Comunităţilor Evreieşti din particularitatea relaţiei părinţi - copii („O directorul Festivalului, Paul Ghiţiu. El a filmului ”Adio, Bagdad” (Israel, 2013), în România a fost reprezentată de consilie- poveste din Apollonia”, „Gloria”, „Pier- vorbit atât despre avatarurile întâmpinate regia lui Nissim Dayan. rul pe probleme de cultură, dr. ing. José derea”), reflexele Holocaustului asupra în organizare, cât şi despre surprizele Paul Ghiţiu şi-a exprimat speranţa şi Blum, care a adresat un cuvânt de bun următoarelor generaţii de supravieţuitori plăcute din cadrul manifestării, cum a fost încrederea în continuarea Festivalului venit spectatorilor prezenţi la Gala de des- („Ghidul”), efectele tehnologiei asupra prezenţa, în ultima seară, a primarului ge- Filmului Evreiesc care, a spus el, are chidere a BJFF, ediţia 2015. “Vă transmit vieţii moderne („Congresul”, „Autona- neral interimar al Capitalei, Marin Ştefănel deja un public constant, mai ales foarte salutul F.C.E.R., urări de succes pentru omi”), bâlciul mentalităţilor într-o lume Dan, care în mesajul transmis în numele mulţi tineri. cea de-a cincea ediţie a Festivalului a „formelor fără fond” („Canalul Blaumi- Primăriei, a subliniat valoarea filmelor IULIA DELEANU Filmului Evreiesc, cu speranţa că filmele lch”), strategia anti-îmbătrânire („Club prezentate, subliniind că este o bucurie EVA GALAMBOS pe care le veţi vedea vor fi la înălţimea Med”), anti-handicap („David555david”, pentru locuitorii Bucureştiului să poată DAN DRUŢĂ Ceremonia de la Memorialul Victimelor Holocaustului (Urmare din pag. 3) Valeriu Zgonea, ra pe românii victime ale Holocaustului. neuitarea celor dispăruţi. “Suntem puţini preşedintele Came- Acest uriaş act de barbarie şi crimă a însă acordăm un rol esenţial îndeplinirii Flori spre neuitare rei Deputaţilor, a evocat destinul comun avut o amplitudine nemaiîntâlnită. […] misiunii de a păstra memoria evreilor al comunităţii evreieşti din România şi al Astăzi comemorăm şi deportarea forţată ucişi în timpul Holocaustului, dar şi a A doua parte a ceremoniei de co- poporului român şi a afirmat obligativita- a evreilor români în Transnistria. Acest acelor evrei care nu mai sunt şi au con- memorare a constat în depunerea de tea cunoaşterii istoriei adevărate. „Istoria act, autorizat de regimul Antonescu, a tribuit foarte mult la dezvoltarea vieţii în coroane de flori la Monumentul Memo- comunităţii evreieşti din România se marcat începutul uneia dintre cele mai România. Am trăit Holocaustul, această rial al Holocaustului din partea Preşe- împleteşte de secole cu istoria poporului îngrozitoare etape din istoria României, tragedie a perioadei celui de-al doilea dinţiei României, Knesett-ului, Senatului român. Participăm astăzi la comemorarea nu doar pentru evrei, ci şi pentru romi şi război mondial trăită de noi, evreii şi romii României, prim-ministrului Guvernului unei tragedii care a marcat secolul XX şi alte minorităţi. Sute de mii de oameni au din România, a însemnat o persecutare României, MAE, MAI, MApN, ambasa- a lăsat urme adânci în conştiinţa umani- pierit. […] Amintindu-ne ororile Holocaus- continuă din partea autorităţilor statului. delor Statului Israel, Statelor Unite ale tăţii. Este o zi cu o semnificaţie deosebită tului, putem face eforturi să împiedicăm […] În numele celor care trăim astăzi în Americii, Republicii Federale Germania, pentru promovarea adevăratelor valori ale asemenea atrocităţi în viitor. Căci nicio- România sau a celor care sunt cetăţeni Republicii Franceze, Federaţiei Ruse, societăţii noastre. Pe 9 octombrie 1941, dată nu trebuie să se permită repetarea evrei români în străinătate, nu avem Macedoniei, Ungariei, Agenţiei Naţi- a început deportarea forţată în vagoane lor. Adresându-mă României, aplaud mă- decât a aduce mulţumiri autorităţilor onale pentru Romi, Partidului Social de marfă încuiate, a evreilor şi romilor din surile pe care le ia pentru recunoaşterea române care, începând cu anul 2004, Democrat, Lojei „B’nai B’rith” România, Bucovina. [...] Trebuie să avem curajul şi acestui capitol tragic din istoria sa. Şi îi recunoscând Holocaustul în România, au Liceului „Lauder-Reut” şi Institutului maturitatea să le spunem copiilor istoria îndemn pe toţi românii, în special pe tineri, introdus diverse măsuri de compensare. “Elie Wiesel”. adevărată a românilor, pentru a-i învăţa să studieze atent această istorie şi să nu Autorităţile române au legiferat diferite Alături de F.C.E.R., reprezentată de ce înseamnă toleranţa, respectul şi dem- uite niciodată cele petrecute.” măsuri pentru îndreptarea diferitelor preşedintele dr. Aurel Vainer, vicepre- nitatea umană”. Deputat dr. Aurel Vainer, preşedintele suferinţe din anii Holocaustului. […] Îmi şedintele ing. Paul Schwartz şi rabinul Hans J. Klemm, ambasadorul Statelor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din exprim gândurile de mâhnire şi durere Rafael Shaffer, au mai fost depuse Unite ale Americii la Bucureşti, a vorbit România, a vorbit despre istoria comu- pentru cei care au fost ucişi pentru sim- coroane de flori din partea Asociaţiei despre episodul tragic al Holocaustului din nităţii evreieşti din România, evoluţia sa plul fapt de a fi fost evrei sau romi, şi îmi Evreilor Români Victime ale Holocaus- România, aducând un omagiu victimelor. numerică negativă cauzată de episodul exprim compasiunea pentru suferinţele tului şi Asociaţiei Evreilor Originari din “Ne aflăm astăzi aici pentru a-i comemo- tragic al Holocaustului, precum şi despre tuturor victimelor Holocaustului.” România, Liceului „Lauder-Reut”. 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 Despre comportamentul parental F.C.E.R. a obþinut masculin ºi feminin certificatul Studiul îşi propune să determine origi- nea biologică şi acel model de funcţionare de acreditare ŞTIINŢA a creierului uman atunci când este vorba despre abilităţile şi comportamentul pa- rental al celor două sexe. Dr. Tali Kimchi ca furnizor de şi doctorandul Niv Scott, alături de dr. ŞI VIAŢA Ofer Yizhar şi Matthias Prigge, din Depar- tamentul de Neurobiologie al Institutului servicii sociale Weizmann, prezintă o nouă perspectivă Serviciile sociale din România sunt a acestei chestiuni. Cercetările şi ex- reglementate şi recunoscute ca fiind perimentele efectuate pe cobai indică servicii de calitate printr-un set nou de Internetul de mare faptul că reţeaua de celule a creierului legi care cuprinde: Legea 292/2011 le- unei femele este diferită de cea a unui gea asistenţei sociale, Legea 197/2012 vitezã, în curând! mascul. Pentru a investiga modul în care privind asigurarea calităţii în domeniul creierul gestionează comportamentul serviciilor sociale, HG. 118/2014 pen- Compania israeliană Teridion plănu- tru aprobarea Normelor metodologice ieşte ca, graţie tehnologiilor aflate în curs parental, cercetătorii au studiat o parte mică a hipotalamusului, numit nucleul an- de aplicare a prevederilor Legii nr. de dezvoltare, să genereze soluţii pentru 197/2012 şi Ordinul 2126/2015 privind obţinerea unei viteze de internet de două- teroventral preventricular, care este mai mare la şoarecii femele decât la masculi. aprobarea “Standardelor minime de zeci de ori mai mare decât cea actuală. calitate pentru acreditarea serviciilor Proiectul este derulat în colaborare cu Echipa a fost deosebit de interesată de anumiţi neuroni care reglează o proteină sociale destinate persoanelor vârstni- alte 15 companii cu aplicaţii şi servicii ce, persoanelor fără adăpost, tinerilor de tip hosting şi partajare de fişiere. “In- cunoscută sub numele de hidroxilază tirozină (TH) şi care este necesară pen- care au părăsit sistemul de protecţie a ternetul este un instrument incredibil de copilului şi altor categorii de persoane puternic. Este încă o problemă pentru tru producţia de dopamină, un mesager chimic al creierului. Ei au observat ca adulte aflate în dificultate, precum şi noi timpul de răspuns şi conexiunile sale pentru serviciile acordate în Comu- volatile”, a declarat Elad Rave, fondator neuronii specifici care conţin TH sunt mai numeroşi la mame decât în creierul orică​​ - nitate, serviciilor acordate în sistem şi CEO al companiei Teridion. Itay Sagie, masculi adulţi, cât şi femele, ceea ce a integrat şi cantinelor sociale”. cofondatorul Teridion, a afirmat: “Reţeaua rei alte femele virgine sau al unui mascul. Acest lucru a sugerat că aceşti neuroni, condus la modificarea comportamentelor Aliniindu-se reglementărilor mai sus Teridion ne permite să extindem serviciile parentale. menţionate, Federaţia Comunităţilor noastre la nivel global, fără a avea ne- chiar dacă sunt comuni ambelor sexe, ar putea conduce la un anumit model de Aceste constatări pot oferi o perspecti- Evreieşti din România a obţinut certifi- voie de o infrastructură excesivă şi de a vă asupra modurilor în care funcţionează catul de acreditare ca furnizor de servi- construi prea mult. Putem dezvolta acum îngrijire părintească la femei, în timp ce ei deservesc o funcţie diferită pentru băr- creierul uman, în funcţie de sex. Ele pot fi cii sociale, urmând ca, până la sfârşitul aplicaţiile noastre, ştiind că reţeaua pur utile în tratarea unor afecţiuni asociate cu anului 2015, să depună documentaţia şi simplu funcţionează.” baţi. Utilizarea unor instrumente genetice şi neuro-biochimice avansate au permis sarcina – depresia postpartum – precum pentru licenţierea următoarelor servicii: Conform statisticilor oficiale, Statul Is- şi pentru o mai bună înţelegere a aşa- îngrijire la domiciliu în Bucureşti, Arad, rael numără circa 5.920.000 de utilizatori echipei de cercetători să crească şi apoi să scadă cantitatea de TH la şoareci, atât numitelor „conflicte de gen”. Iaşi, Oradea, Timişoara, Cluj Napoca, de internet, aproape 75% din populaţia Bacău, Baia Mare, Braşov, Craiova, sa, având una dintre cele mai mari rate de Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Suceava penetrare a internetului de tip broadband despre şi Târgu Mureş. de uz casnic din lume. Cercetări metabolismul uman Procedura de licenţiere a serviciilor Recente cercetări ale specialiştilor de că administrarea unei substanţe care ar este anevoioasă şi necesită un efort la Institutul Weizmann arată că ritmul nos- inhiba sinteza poliaminei ar putea încetini susţinut din partea întregii echipe. Tehnologii tru zilnic este determinat de o substanţă ritmul de funcţionare al ceasului circadian, Mulţumim comunităţilor menţionate care se diminuează odată cu procesul iar administrarea de poliamină unor cobai pentru sprijinul şi deschiderea de care israeliene de succes de îmbătrânire. O echipă de cercetători mai bătrâni i-a făcut mult mai vioi şi activi, au dat dovadă până acum în acest a dezvăluit rolul esenţial pe care îl înde- restaurându-le funcţii similare celor pe demers şi ne exprimăm încrederea că l – Sistemul digital de SmartTap plineşte o anumită grupă de metaboliţi, care le posedă şoarecii mai tineri. această colaborare va avea ca rezultat duş SmartTap este disponibil în pre- responsabilă cu funcţionarea „ceasului” Dr. Asher şi echipa sa intenţionează să finalizarea licenţierii în termenul legal. zent în Israel şi în Marea Britanie, iar nostru biologic şi cu ritmul circadian. Dr. continue cercetarea funcţiei poliaminelor Vă asigurăm de întreaga noastră de anul viitor, în Statele Unite. Acolo a Gad Asher cercetează aceste ritmuri în sistemul circadian. “Această descope- susţinere şi suport în demersurile fost premiat pentru modul în care poate circadiene şi încearcă să descopere cum rire demonstrează legătura strânsă din- viitoare. reduce consumul de energie şi de apă, sunt ele afectate de anumite tipuri de tre ceasurile circadiene şi metabolism”, D.A.S.M. permiţând un control precis al debitului alimentaţie. Împreună cu Ziv Zwighaft, spune Z. Zwighaft. “Descoperirile noastre şi temperaturii. O aplicaţie permite uti- student cercetător din echipa sa, a desco- de astăzi se bazează pe experimente pe lizatorilor programarea acţiunilor, cum perit că metaboliţii denumiţi poliamine pot şoareci, dar credem că pot fi aplicate şi ar fi preîncălzirea duşului, stabilind o influenţa funcţionarea acestor ritmuri cir- oamenilor. Dacă este aşa, acestea vor temperatură maximă şi debitul. cadiene. Adesea, aceste poliamine sunt avea implicaţii clinice generale. Capaci- Hasefer l EarlySense – Această compa- procurate din alimente dar sunt produse tatea de a repara ceasul biologic pur şi nie de sănătate digitală, cu sediul în şi de celulele umane. Rolul poliaminelor simplu prin intervenţia nutriţionistă, cu su- la Festivalul Ramat Gan, a lansat recent myEar- este recunoscut ca fiind esenţial în anu- plimentarea poliaminei, este interesantă lySense, un sistem de monitorizare mite procese, printre care şi creşterea. şi în mod evident are un potenţial clinic Internaþional automată, proiectată pentru a integra Cercetările pe cobai au revelat faptul însemnat”, afirmă dr. Asher. soluţii inteligente pentru locuinţe. Pe baza unor activităţi şi a unui program de carte regulat, această aplicaţie poate arma în domeniul şi dezarma sistemele de securitate, Inovaţii securităţii opri televizorul, porni cafetiera şi ajusta Transilvania termostatul, precum şi multe alte dis- cibernetice (Urmare din pag. 8) diversă, îl îmbiau pe pozitive, degrevând locatarii de grija Fixico se ocupă de tot ceea ce ar cititorul împătimit, acestor activităţi. trebui supravegheat de orice utilizator pus la greaua încercare de a se înfrupta l Evoz – se dovedeşte a fi foarte util de pc: instalarea unui program antivirus, numai atât cât îi permitea buzunarul. pentru părinţi, deoarece are capacitatea scanare, resoftare etc. Produsul este Concomitent se desfăşurau lansările de de a transforma orice dispozitiv iOS în- realizat printr-un parteneriat cu IBM carte (în număr de peste 200) la care tr-un monitor virtual de supraveghere a şi a fost conceput ca un suport real s-au perindat autori şi creaţii dintre cele copilului. Tehnologia sa este construită pentru nevoile unui utilizator, indiferent mai felurite. în interiorul monitorului Belkin-Evoz de activităţile sale. Alex Varshavsky, Editura Hasefer a venit cu oferta WeMo, care stochează şi grafice despre managerul companiei cu acelaşi nume, caracteristică profilului său şi totuşi di- activitatea copilului şi analizează infor- a lucrat pentru IBM împreună cu echipa versă: istorie, memorialistică, filozofie, maţii pentru a oferi sfaturi parentale. sa, experienţă care le-a folosit pentru antropologie şi beletristică. Din cele Evoz poate fi utilizat şi pentru monito- dezvoltarea acestui util produs. Piaţa-ţin- relatate de Doinel Vlaicu, reprezentant rizarea bătrânilor, pentru detectarea şi tă este alcătuită din acei oameni care au al Hasefer, cea mai mare căutare au trimiterea de alerte cu privire la sigu- câteva calculatoare la domiciliu, precum afirmă Alex Varshavsky. Aplicaţia poate avut-o cărţile care relevă câte ceva ranţă şi securitate, precum şi evaluarea şi din companii mici, care au până la 10 securiza computerul împotriva atacurilor despre identitatea şi viaţa evreiască, consumului de energie electrică. calculatoare şi nu îşi pot angaja propriul hackerilor şi securizează de asemenea precum: Legendele evreilor, de Ghinz- l Mybitat – dezvoltă o soluţie in- manager IT. Varshavsky estimează că plăţile online. Varshavsky afirmă că, berg; Tradiţii şi obiceiuri evreieşti, de teligentă de casă cu scopul de a ajuta Fixico se poate îngriji de mai mult de graţie tehnologiei IBM de management Kolatch; Poveşti ale evreilor, de Weil, dar persoanele în vârstă rămase singure. 80% din preocupările comune pentru un patch, Fixico păstrează calculatoarele la şi volumele cu scrierile reeditate ale lui Tehnologia combină senzori pentru a calculator şi care nu folosesc mai mult curent cu ultimele patch-uri de securitate. Josephus Flavius sau O carte pierdută, monitoriza comportamentul de rutină de 2 la suta din CPU-ul unui computer şi Compania a început să îşi vândă produ- de Y.S. Agnon. Atunci când am vizitat al unei persoane. În cazul în care de- 15 MB de memorie RAM. Recent, Fixico sele încă de anul trecut şi la momentul standul editurii, mai era o zi încheiată tectează schimbări în comportament a introdus o nouă aplicaţie care poate fi actual are mii de clienţi în Statele Unite până la spartul târgului şi interesul sus- sau în starea de sănătate, sistemul va rulată pe smartphone sau tabletă. “Dacă şi Israel. citat de aceste titluri dovedeşte faptul că trimite alerte membrilor de familie sau aveţi copii, puteţi vedea ceea ce fac pe publicul cititor clujean este interesat de persoanelor care îi îngrijesc. dispozitiv, ba chiar îi puteţi controla”, Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ iudaism şi de evrei. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 11 Un pod cultural între România ºi Israel Joi, 10 septembrie, la Institutul Cultu- medalia numismatică guvernamentală ral Român din Tel Aviv a avut loc, în pre- „Col Israel Haverim” şi diploma de prie- zenţa unui public numeros, un eveniment tenie România-Israel pentru crearea unei de excepţie organizat de Editura Familia. punţi culturale între cele două ţări, drept În prima parte a avut loc lansarea recunoştinţă pentru prietenia sa faţă de volumului „O aventură estetică târzie cu poporul evreu. Andrei Strihan”, scris de Titus Vîjeu şi În continuare, Magdalena Brătescu a publicat de Editura Familia, simultan la făcut o amplă recenzie asupra volumului Tel Aviv şi la Bucureşti. Cartea reprezintă prof. Titus Vîjeu „O aventură estetică târ- un amplu dialog cultural susţinut de un zie cu Andrei Strihan”. Cartea pune în lu- fost student (Titus Vîjeu) cu fostul său mină personalitatea magistrului şi evocă profesor de estetica teatrului de la Insti- oameni de teatru, spectacole de referinţă tutul de Artă Teatrală şi Cinematografică şi momente remarcabile din trecutul vieţii „I. L. Caragiale” din Bucureşti (în prezent artistice româneşti. Conceput sub forma a UNATC), pe teme legate de vârstele 24 de dialoguri purtate între cei doi, volu- artei teatrale româneşti şi universale, mul cuprinde şi file din jurnalul autorului, dar şi de aspecte specifice ale creaţiei precum şi articole dedicate profesorului artistice a autorilor israelieni de origine Andrei Strihan, o personalitate culturală română. Câteva eseuri fixează contribuţia autentică românească de origine evre- lui Andrei Strihan la dezvoltarea gândirii iască, emigrată în Israel, care a continuat teatrale moderne, pe baza cărţilor publi- să se bucure, aici ca şi acolo, de o justă cate de venerabilul teatrolog în România apreciere a talentului, culturii, capacităţii (Contururi scenice, Siluete, O aventură sale de a analiza şi critica. estetică cu Teodor Mazilu) sau în Israel În continuarea evenimentului, dr. ing. (Le Pouvoir du Comique, The Same Play, Strul Moisa a precizat că prof. Titus Vîjeu Sucot în Israel – o sărbătoare veche Different Masks). O carte generată de re- demonstrează în cartea sa că „omul este laţia puternică dintre magistru şi discipol, un material viu, bine cristalizat”, referin- un binom intelectual ce marchează în du-se la magistrul cavaler al esteticii de în corturi noi ziua de azi, tot mai supusă dezagregării teatru, care este prof. Andrei Strihan. În Israel, Sucot-ul are un farmec de vizitatori în fiecare an, fiind practic o valorilor, nu doar o substanţială amintire Autorul cărţii, prof. Titus Vîjeu a vorbit deosebit, datorită climei locale blânde zonă în care se desfăşoară variate acti- personală ci şi un model de urmat pentru în cuvinte calde despre legătura sa de su- din această perioadă, ce permite enori- vităţi culturale. În fiecare an, la Ierusalim noile generaţii. flet cu poporul evreu, pe care-l stimează aşilor să “locuiască” cu adevărat în suca are loc şi tradiţionalul “marş de Sucot”, În partea a doua a întâlnirii a avut loc şi de care se simte ataşat. El a dat citire – tradiţionala colibă specifică acestei care începe în parcul Saker. Traseele proiecţia unui fragment din filmul docu- poeziei, a cărei traducere îi aparţine, „De sărbători. Tradiţia milenară a devenit un includ Muntele Scopus sau piaţa Safra. mentar „Colţuri de Bucureşti” în regia lui ce-s evreu” de Edmond Fleg. obicei cu o puternică încărcătură socială, În general, marşurile totalizează circa Vlad Trandafir. În încheierea lansării, a vorbit esteti- păstrat astăzi chiar şi de israelienii se- 10.000 de participanţi din toată lumea, Excelenţa Sa dr. Andreea Păstârnac, cianul Andrei Strihan, care a relevat cele culari, nu doar de cei religioşi. Mâncatul în costume populare de pe tot globul, la ambasadoarea României în Israel, a câteva surprinzătoare coincidenţe care sau dormitul în suca prilejuiesc petreceri care se adaugă cel mai adesea trupe rostit cuvântul de des- cu prietenii şi familia. Amenajarea şi ale liceelor şi şcolilor israeliene. Sucot- chidere, subliniind că decorarea sucot-urilor stârneşte adesea ul este sezonul festivalurilor de tot felul, astfel de evenimente adevărate competiţii între vecini, iar precum “festivalul zmeelor” de la Muzeul constituie un pod cul- decoraţiunile specifice sunt încântarea Israel – foarte apreciat de copii, sau cele tural între România şi copiilor. Se remarcă o varietate largă din apropierea oraşului – festivalul mu- Israel. de suca, nemaiîntâlnită în alte părţi ale zical din Abu Gosh sau festivalul stradal Andreea Soare, lumii: de la cele ale copiilor, până la din Ein Kerem. referent ICR la Tel cele familiale din curţile blocurilor sau Aviv, a citit mesajul unele terase complet descoperite (ce- Prin oraºele israeliene preşedintelui Institu- rinţa construcţiei prevede situarea unei tului Cultural Român, suca sub cerul liber), până la cele mai Toate oraşele israeliene se întrec în Radu Boroianu, şi el mari, din parcuri, cele ridicate în curtea a le oferi oamenilor aflaţi în vacanţa de un fost student al lui hotelurilor sau a sinagogilor. Restauran- Sucot alternative plăcute de petrecere a Andrei Strihan. „Insti- Prof. univ. Titus Vîjeu tele caşer amenajează neapărat câte timpului liber. La Tel Aviv se organizează tutul Cultural Român, o suca în curte sau chiar pe trotuarele “târgul celor patru specii de plante”, care prin reprezentanţa sa la Tel Aviv, îşi face au condus la publicarea cărţii lui Titus din faţa lor, iar obiceiul a fost preluat şi compun mănunchiul tradiţional folosit în un titlu de onoare din a găzdui manifestă- Vîjeu. Preşedintele ICR Radu Boroianu de localurile seculare. În zilele interme- ritualul sinagogal. Târgul este unul divers rile ce relevă valoarea personalităţilor din şi prof. Titus Vîjeu i-au fost studenţi şi i-au diare ale sărbătorii, în sucot-urile mari, dar, totuşi, decoraţiunile de Sucot sunt varii domenii, ce s-au remarcat cândva păstrat un respect de neclintit. Magistrul sinagogile sau alte instituţii organizează printre cele mai vândute obiecte. Tot în România şi o fac şi acum în Israel”, şi prof. Vîjeu s-au întâlnit la Tel Aviv, apoi diverse conferinţe, la care se strânge un la Tel Aviv se organizează şi festivalul a transmis preşedintele Radu Boroianu. au colaborat la un simpozion al Universi- public numeros. Mulţi israelieni, mai cu “Fresh painting”, ce oferă oportunităţi Directorul Editurii Familia, ing. Dragoş tăţii din Tel Aviv. Astfel s-a născut ideea seamă cei născuţi în Ereţ, religioşi sau de afirmare tinerilor pictori, sculptori sau Nelersa, a subliniat colaborarea fructuoa- unui volum-colocviu, publicat simultan în nu, ştiu ce înseamnă dormitul în suca şi designeri, dar şi nenumărate workshop- să dintre ICR şi editura sa, şi a mulţumit cele două ţări, volum care se bucură de se bucură din plin de acest obicei – un uri şi activităţi interactive pentru publicul celor care l-au sprijinit în realizarea eve- un viu interes. prilej de distracţie cu prietenii, mai ales larg. nimentului. Editura se mândreşte cu un În public au fost prezenţi Nicu Nitai, di- pentru tineri. De Sucot, Haifa devine oraşul filmu- standard calitativ ridicat, datorită profe- rectorul Teatrului Karov, Teşu Solomovici, lui, graţie festivalului anual de acolo, dar sionalismului şi seriozităţii sale. Întrucât directorul revistei „Maximum”, Yoni Tuvia, În Ierusalim nu lipsesc nici mesele în suca. Baloane prof. Titus Vîjeu, care a venit special de redactor la Kol Israel, dr. Lucian-Zeev cu aer cald şi echipaje din toată lumea îşi la Bucureşti pentru a participa la lansarea Herşcovici, de la Biblioteca Naţională, În Ierusalim, toate sărbătorile au dau întâlnire în parcul naţional Maayan cărţii sale, este un participant activ la ac- Andy Kessler, membri ai ASILR, în frunte un farmec deosebit, mai cu seamă în Harod. ţiunile Federaţiei Comunităţilor Evreieşti cu preşedintele G. Mosari, precum şi alţi oraşul vechi, la Kotel (Zidul de Vest), Natania se laudă cu festivalul de din România, un prieten şi un susţinător iubitori ai culturii. slujbele de aici şi din sinagogile stră- chitară, ce reuneşte maeştri ai acestui al evreilor, Editura Familia i-a acordat DRAGOŞ NELERSA vechi fiind cu adevărat impresionante. instrument, de la chitara clasică la cele Un alt punct de atracţie este suca din mai moderne versiuni, în spectacole di- Piaţa Safra, cea mai mare construcţie verse – de la flamenco la jazz şi muzică Eveniment cinematograficla Haifa de acest gen din Israel amenajată de clasică. Sucot. Respectiva suca are circa 1000 Festivalul Internaţional de Film de la Rugeles, coproducţie Columbia-Argenti- de metri pătraţi şi atrage peste 100.000 DINA MEDAN Haifa, ajuns la cea de-a 31-a ediţie, s-a na-Franţa, 2015. Filmul prezintă tragedia desfăşurat în perioada 26 septembrie - 5 copiilor transformaţi în războinici cruzi pe mare”, aluzie la modalitatea specială de contemporane. Premiul pentru întreaga octombrie, în mai multe instituţii culturale fondul luptelor de gherilă din Columbia. a reliefa caracterul personajului dominant carieră i-a revenit lui Claude Lanzmann, din Haifa. Evenimentul a reunit peste 80 Eroina principală, Maria, unul dintre prin trăirea actoricească şi mai puţin prin unul dintre cei mai mari creatori de de personalităţi din industria de profil aceşti copii-soldaţi, rămâne însărcinată la scenariu sau acţiune. documentare ai lumii, cunoscut pentru şi circa 300.000 de spectatori. Aceştia numai 13 ani, iar aventurile şi frământările La categoria “între iudaism şi israe- monumentala creaţie “Shoah”. au putut alege dintr-un total de 280 de ei interioare ne pun în faţa unor probleme lism”, câştigătorul premiului pentru cel proiecţii din toată lumea, printre care şi generale de viaţă, dincolo de fundalul dur mai bun film a fost “Demon”, de Marcin Filmele israeliene ale noului val circa 70 de filme israeliene. al mediului nefast în care ea vieţuieşte. Wrona, coproducţie Polonia - Israel, Juriul a apreciat credibilitatea şi precizia, 2015. Pelicula aduce în prim plan legenda cuceresc publicul evreiască a dibuk-ului, sufletul prins între Accentul pe dramele individuale dar şi umanismul lui Rugeles, regizor În competiţia de filme israeliene, pre- două lumi, care încurcă planurile la nunta cunoscut pentru stilul său cinematografic şedintele juriului a fost Moshen Makhmal- unui cuplu catolic. Metafora filmică se Urmând tendinţa marilor competiţii din plin de dramatism. baf, renumit regizor iranian, considerat un dezvăluie treptat: asistăm la o analogie domeniu, premiile acordate au mers către O menţiune specială la această sec- reprezentat de vârf al “noului val”, autor legată de dispariţia comunităţii evreieşti peliculele în care dramele individuale sau ţiune i-a fost acordată peliculei “Sweet a peste 20 de cărţi şi 30 de pelicule, el locale în timpul Shoah-ului. situaţiile extreme conturează probleme Red Bean Paste (An)” de Naomi Kawase, însuşi cu o viaţă care “bate filmul”. Năs- Premiul “Fedeora” a revenit peliculei sociale globale. ce relatează povestea poetică a unei cut la Teheran în 1957, Makhmalbaf s-a “The Brand New Testament”, de Jaco La secţiunea internaţională, Premiul bătrâne japoneze, care îşi trăieşte ulti- remarcat ca regizor, scriitor dar şi activist Van Dormael, o poveste suprarealistă Carmel pentru cel mai bun film i-a reve- mele zile încercând să facă fapte bune. D.M. nit peliculei “Alias Maria”, de Jose Luis Criticii au denumit pelicula “un mic film şi ironică, ce satirizează tabieturile lumii (Continuare în pag. 15) 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 An nou cu programe vechi şi noi! Pentru redeschiderea activităţii JCC în tinua cu un brunch israelian, completat noul an 5776, la Bucureşti, se va organiza de un “shuk” cu bamba, bisli, shkedei un adevărat festival în perioada 30 octom- marak, pesek zman, etc. Desigur, copiii brie - 1 noiembrie. Acesta va debuta cu nu puteau lipsi de la asemenea mare săr- JCC un mare Kabalat şi Oneg Şabat dedicate bătoare! Dimineaţa de duminică le este JCC noului an. Ziua de sâmbătă, seara-regină dedicată, în timp ce seara va avea loc BUCURESTI a săptămânii, se va încheia cu Havdalah un mare concert în sala Hagiga! Adrian ORADEA , în oraş, la Universitate. Tot sâmbătă, Gueron, directorul JCC Bucureşti, ne spu- începând cu ora 22, în cafeneaua Blue nea că publicul este aşteptat cu braţele Lagoon va avea loc o petrecere pentru deschise la acest moment special. Şah, indiferent cei tineri. Aniversarea specială va con- Evenimente de etnie Revine Festivalul Hamsa, inedite ºi multă Pentru data de 25 octombrie, JCC Bucureşti propune adulţilor şi copiilor o în sprijinul Israelului bucurie competiţie inedită de şah. Competiţia este Tabăra de la Szarvas a fost una dintre destinată reprezentanţilor diverselor etnii La 14 octombrie, Festivalul Hamsa, Glickman, Radu Captari şi Corul Hazamir destinaţiile favorite ale copiilor în vacanţa din România şi, din câte ne-au spus or- devenit deja o tradiţie, a revenit în atenţia au evoluat pe scena Festivalului. Carmen de vară. Nu doar echipa de dansuri a co- ganizatorii, la start se vor alinia nume cu membrilor comunităţii evreilor bucureş- Herşcovici a propus celor prezenţi o munităţii „Or Neurim” a participat la Mahol rezonanţe diferite. În calitate de anfitrion teni. Evenimentul prilejuit de Roş Hodeş prezentare de modă, iar restul timpului a Ungaria, ci şi un grup de tineri din tabăra al acestul concurs a fost invitat Maestrul Heşvan, a fost dedicat doamnelor şi fost dedicat doamnelor şi poveştilor lor de Internaţional Mihai Grunberg, laureat al artelor. Pentru această după-amiază cu succes profesional din diferite domenii. mai multor competiţii ale Maccabiadei totul relaxantă şi plăcută la JCC şi-au Fiecare participant a primit, conform tradi- şi deţinător în palmares al unui titlu de dat concursul reprezentanţi a diferite ţiei, o hamsa din Israel, să îi poarte noroc Campion al României. domenii. Berti Barbera & Nicu Patoi, Endy în anul recent început. JCC şi Festivalul Hamsa s-au alăturat campaniei israeliene lansate de ziarul „Yedioth Ahronot” pentru care au fãcut susţinerea soldaţilor şi poliţiştilor care îşi Fotbalişti evrei istorie riscă viaţa pentru a apăra Statul Israel. Ambasada Ungariei la Bucureşti, In- vorbit despre Weisz Árpád, unul dintre stitutul Balassi - Institutul Maghiar din Bu- protagoniştii expoziţiei, iar istoricul şi zia- cureşti şi Centrul Comunitar Evreiesc au ristul Pompiliu Constantin despre sportivii prezentat la Bucureşti expoziţia interactivă minoritari din România. Keshet Bucureşti „Magii fotbalului şi jonglerii mingii, acasă şi Imaginile evocă o epocă romantică, în lumea largă - Fotbalişti şi antrenori evrei incitantă şi cu rezultate deosebite din într-o mare maghiari şi fotbalul de elită”, un proiect istoria sportului maghiar şi în special a comun al MAZSIKE şi MTK. Vernisajul fotbalului. Expoziţia este dedicată unor oficial al expoziţiei a avut loc la 8 octom- evrei maghiari care au dus renumele fot- familie brie 2015, la JCC Bucureşti. balului maghiar în lume, aşa cum a fost Duminică, 15 noiembrie, va avea loc Începând din martie 2015, Ungaria mai târziu şi Puskás Ferenc. În cadrul a şasea ediţie Keshet Bucureşti. „Global deţine preşedinţia Alianţei Internaţionale expoziţiei interactive au fost evocaţi 11 Day of Jewish Learning” (Ziua Mondială de la Szarvas, împreună cu madrihimii, pentru Memoria Holocaustului (IHRA) jucători, între care Guttmann Béla, cel mai a Studiului Iudaic) este marcată simultan a vizitat comunitatea orădeană. şi cu această ocazie a fost realizată ex- bun antrenor maghiar al tuturor timpurilor, de 450 de comunităţi evreieşti, iar JCC Sfârşitul anotimpului torid a fost mar- poziţia. La vernisaj au participat Takács sau Weisz Árpád, jucător, apoi antrenor Bucureşti se bucură să se alăture acestei cat şi de celebrarea unor zile de naştere. Szabolcs, consilier ministerial, şi Mihnea la Internazionale Milano, precum şi un mari familii. Organizatorii vă aşteaptă la Olga Gvor şi Laci Freund s-au bucurat de Constantinescu, consilier prezidenţial, antrenor, Hertzka Lipót, care a condus JCC Bucureşti pentru o zi evreiască, cu o adevărată celebrare în mijlocul familiei preşedinţii IHRA din Ungaria, respectiv echipa Real Madrid la primul său titlu de subiecte şi abordări incitante. „Meniul cul- JCC Oradea. De asemenea, pensionarii România. Au fost susţinute două scurte campioană. tural al zilei” include programe, activităţi şi orădeni au luat parte la tabăra organizată prelegeri: istoricul Andreides Gábor a invitaţi speciali pentru copii şi adulţi. pentru ei la Borsec, în cadrul căreia au avut parte de un program plăcut, amplifi- Cum suca ridicată în curtea comu- cat de aerul ozonat care face din această nităţii s-a dovedit neîncăpătoare pentru localitate un spaţiu minunat de refugiu. numărul mare de participanţi, tradiţionalul Chiar dacă s-a scurs destul de mult de kiduş a fost oficiat în sala restaurantului atunci, cele 58 de persoane care au luat ritual al Comunităţii. Căldura umană parte la Keshet Oradea îşi aduc aminte şi IASI, şi flacăra credinţei iudaice au făcut ca acum de data de 6 septembrie, când au JCC atmosfera să fie plăcută, ca de familie avut parte de o adevărată zi de delectare reunită în jurul mesei. intelectuală. cu iz de Şi cum un sfârşit este, întotdeauna, un Începutul de toamnă este marcat de Activităţi toamnă târzie nou început, aceasta fiind şi semnificaţia şirul sărbătorilor. Decorarea colectivă a De la Iaşi, coordonatorul JCC Albert Ghiltman, a rostit binecuvântarea de încheierii sărbătorilor, enoriaşii ieşeni au Suca este unul dintre cele mai plăcute Lozneanu şi coordonatoarea Centrului kiduş, iar oficiantul de cult, jurist Albert celebrat Simhat Tora (Bucuria Cărţii) ser- momente, pe care l-au realizat împreună de zi “Yahad” ne trimit următoarea co- Lozneanu, a vorbit despre semnificaţia viciul religios culminând cu purtarea pe membrii comunităţii. respondenţă: şi simbolurile acestei sărbători, subliniind rând a Sulurilor Torei de către membrii de Participările reprezentanţilor obştii “Început de an iudaic. Zile în care ne faptul că acestea reprezintă unitatea în toate vârstele ai comunităţii ieşene. După orădene la Bereshit Tulcea, Şabaton înfăţişăm în faţa Judecăţii Divine, cu tot diversitate a poporului evreu, iar porunca ceremonie, participanţii au fost serviţi cu Nuşfalau, Tabăra pentru familii de la Mo- ce am făptuit pe parcursul anului care a de Arbaa Minim ne învaţă că meritul cel nuci, struguri, mere şi prăjituri delicioase neasa au reprezentat evenimente colec- trecut, cu bune şi rele, şi ne rugăm bunu- mai mare este să trăim în armonie cu cei pregătite de membrii Centrului de zi Ya- tive, care se înscriu în albumul amintirilor lui Dumnezeu să fie iertător cu greşelile din jur, chiar dacă ne simţim diferiţi de ei. had, coordonat de Martha Eşanu.” acestei comunităţi. săvârşite şi să ne înscrie în Cartea Vieţii cu un an bun. După serviciul religios de Iom Kipur, Zile de prietenie oficiat de Albert Lozneanu şi Avi Halevi, care au îmbinat armonios rugăciuni se- ºi farde şi aşkenaze, a urmat masa festivă, relaxare organizată la restaurantul ritual al Co- TIMISOARA, Şabaton Nuşfalău a fost o adevărată munităţii Evreilor din Iaşi. Preşedintele JCC delectare de weekend. Nu întâmplător, Comunităţii, ing. Abraham Ghiltman, a data organizării a coincis cu comemora- vorbit despre semnificaţia sărbătorii, spe- rea Holocaustului, prima zi a evenimentu- cificând faptul că, pentru păcatele făcute Copiii au fost oaspeţii comunitãþii lui fiind dedicată chiar acestui moment de faţă de Dumnezeu, iertarea I se cere Comunitatea Evreilor Timişoara profesora Olimpia Cirimpei le-a vorbit rememorare în sinagoga devenită Muzeul Lui, dar pentru păcatele făcute faţă de şi JCC Timişoara au marcat Ziua celor prezenţi despre importanţa de a Holocaustului din Nordul Transilvaniei. semeni, iertarea trebuie cerută acestora. Naţională de Comemorare a Victi- marca o asemenea zi dureroasă, iar O echipă bine închegată – din care au El i-a felicitat pe cei prezenţi cu ocazia melor Holocaustului cu un moment Ervin Weinberger a apris şase lumâ- făcut parte Adrian Gueron, Natalia Gross, sărbătorii Noului An 5776, urându-le un special, în care peste 100 de şcolari nări în amintirea celor şase milioane Daniel Stejerean, Cristian Mihai, Cristian an rodnic, cu multe realizări. s-au întâlnit cu membri ai comunităţii de evrei care fost ucişi. Ezri, Miriam Rozenţvaig şi Magda Kupfer- Cu speranţa că viaţa în noul an va fi evreieşti, inclusiv supravieţuitori din Sărbătoarea de Sucot a fost celebra- berg – a realizat un program care a reunit dulce, au fost servite mâncăruri specifice, Shoah. Cu această ocazie, Andrei tă împreună de toate generaţiile. interesante dezbateri, excelent coordo- alături de tradiţionalele ”honeikleikeh” şi Schwartz a susţinut o foarte inte- Simhat Tora a fost sărbătorită într-o nate şi moderate de rabinul Zvika Kfir, mere cu miere. resantă conferinţă, adaptată exact atmosferă specială la Sinagoga Ioseffin. o seară „la ferma Hecht” cu o Havdalah Ca în fiecare an, enoriaşii au venit stilului şi preocupărilor generaţiei Rugăciunea ţinută la umbra lumânărilor specială şi intimă, dar şi bucate preparate la sediul Comunităţii, la kiduş-ul din prezente în sală. Adolescenţii au şi rondurile cu Sulurile de Tora în bezna de acelaşi rabin, vizite ale împrejurimilor suca, să întâmpine împreună una dintre ascultat, în mare linişte, despre pe- „luminată” de melodiile care au răsunat şi o seară de Şabat, în care au răsunat puţinele sărbători vesele din calendarul ricolele extremismului, despre felul cu putere au făcut o celebrare cu nume- numeroase cântece. ebraic – Sucot (Sărbătoarea Corturilor). în care manipularea poate duce la roase simboluri. Pagină realizată de Preşedintele Comunităţii, ing. Abraham crimă şi genocid. Cu aceeaşi ocazie, LUCIANA FRIEDMANN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 13 Institutul ”Elie Wiesel”- 10 ani de activitate Institutul Naţional pentru Studie- rea Holocaustului din România (IN- O portavoce a României pe temele legate de Holocaust SHR) ”Elie Wiesel” a împlinit 10 ani. – Pentru început, v-aş ruga să faceţi de cinci ani un proiect cu tineri artişti Institutul a luat naştere în urma su- un scurt istoric al naşterii Institutului. Interviu acordat de plastici, ”Cum a fost posibil?”. Aici, tinerii gestiilor făcute de Comisia ”Wiesel”. – Scurtul istoric începe de la Raportul dr. Alexandru Florian, artişti plastici primesc un training despre INSHR s-a remarcat printr-o activi- Comisiei ”Wiesel”, care recomanda or- director general al INSHR-EW Holocaust şi apoi lucrează pentru a se tate de cercetare vizând dezvăluirea ganizarea unei instituţii specializate care exprima. Ultima, din 2014, a fost o tabără diferitelor aspecte ale Holocaustului să cerceteze în mod coerent, profesionist ustului, că numai o cincime din populaţia internaţională cu artişti macedoneni, ast- românesc, prin diseminarea largă şi pe baza unui program bine conturat României ştie ce s-a întâmplat cu evreii, fel că ne-am deschis pe plan internaţional a informaţiilor sub variate forme şi tragedia evreilor din România în timpul deşi se discută problema de 25 de ani. spre alte ţări. Este o formă interesantă printr-o permanentă activitate edu- celui de-al doilea război mondial. Un astfel Dar încă există multe prejudecăţi şi un de succes. Am mai făcut proiecte educa- caţională, pregătind profesori care de institut mai funcţionează în Polonia, slab nivel de informare şi cred că aceste ţionale cu fundaţia americană Memorial să transmită generaţiei tinere rea- dar este în cadrul Academiei, un institut realităţi nu sunt întâmplătoare, că tot din Library de la New York şi cu o fundaţie din lităţile legate de situaţia evreilor din specializat. Deci am fi singurii care avem sondaj am aflat că principala sursă de Lugoj, cu Casa Corpului Didactic din Ba- România interbelică şi din perioada un institut guvernamental, o instituţie documentare şi de informare a populaţiei cău, cu Ambasada SUA, realizăm periodic celui de-al doilea război mondial. publică. O hotărâre de guvern fixează este mass-media şi ştim cum se raportea- sondaje, organizăm evenimente culturale, Institutul este un instrument al luptei cele trei direcţii de activitate: cercetare ză presa la această problemă. Deci, mai am oferit expertiză pentru realizarea unor împotriva antisemitismului, nega- şi studiu, păstrarea memoriei Holocaus- sunt multe de făcut în domeniul civismului, piese de teatru cu subiect despre Holoca- ţionismului, xenofobiei şi combate tului evreilor şi romilor şi aducerea lor în al educaţiei şi al istoriografiei. ust, am ajutat la realizarea unui spectacol astfel de manifestări care au loc în spaţiul public şi educaţia. al studenţilor din Sibiu, la spaţiul public, un rol important având Institutul a pornit la drum crearea unui documentar Legea 217 care sancţionează astfel cu o resursă umană ge- despre Holocaust, toate de manifestări. neroasă, istorici, socio- acestea, pentru a face ca logi, politologi, personal simbolistica Holocaustului administrativ dar care la să ajungă la public şi prin Cu prilejul celei de a 10-a ani- ora actuală este insufici- alte mijloace şi care au un versări, Institutul a scos Caietul re- entă. Pe parcursul a 10 impact mai puternic decât trospectiv INSHR „Elie Wiesel” la 10 ani Institutul a ajuns din o conferinţă sau un studiu. ani, a fost prezentată piesa de teatru subordonarea Ministerului – În ce măsură tinere- ”Interfaţa” şi a fost organizată con- Culturii în coordonarea tul este interesat să afle ferinţa „Elita intelectuală şi memoria Guvernului, ceea ce a fost despre Holocaust? Holocaustului din România”, susţinută din multe puncte de vede- – Am organizat anul de prof. univ. George Voicu. re în avantajul nostru, de- trecut un festival de film Cum tema conferinţei a fost in- oarece vocea Institutului despre Holocaust, filme spirată de reacţiile unor intelectuali este mai ascultată, avem artistice şi documentare. români la Legea 217, de fapt o o receptare mai bună Surpriza a fost că am avut completare la Ordonanţa şi legea atât în societate, cât şi în în fiecare seară 150-200 anterioară care condamna elogierea spaţiul internaţional. Folo- de spectatori, public tânăr. criminalilor de război şi a personalită- seşte şi instituţiilor publice Nu mă aşteptam. Avem ţilor legionare, dr. Alexandru Florian, deoarece pe un domeniu, şi o bibliotecă despre directorul Institutului, a făcut câteva pe un anumit segment, pe Holocaustul din România. precizări legate de ea. El a arătat o anumită problematică, O altă componentă pe că legea a fost prezentată deformat răspunsurile noastre nu educaţie şi memorie este de mass-media iar Institutul a fost sunt numai ale Institutului, că reacţionăm prompt la acuzat că ar fi fost autorul acesteia. ci reprezintă o voce a Gu- fenomene ca negarea De aceea, Institutul s-a gândit că ar vernului României. Holocaustului sau încu- fi interesant de văzut cum se rapor- – Există o coordonare rajarea extremei drepte tează elita intelectuală românească între Institut şi Guvern? legionare, în sensul că faţă de problema Holocaustului. În – Institutul funcţionea- promovează valorile le- context, directorul Institutului a mulţu- ză pe baze autonome, gionare, elitele mişcării mit F.C.E.R. şi preşedintelui dr. Aurel potrivit sarcinilor fixate în legionare. Vainer pentru felicitările adresate cu hotărârea de înfiinţare, dar de câte ori ac- – Care sunt cele mai importante pro- – A fost necesară completarea Legii prilejul aniversării. ţionăm public, se înţelege că punctul nos- grame ale Institutului? 217? tru de vedere nu este numai al Institutului, – În primul rând, programe şi proiecte – Desigur, altfel nu s-ar fi reacţionat Elita intelectualã româneascã ci şi un mesaj oficial sau oficios. În acelaşi de cercetare. Am avut un proiect de cerce- aşa cum s-a reacţionat, mai ales că me- timp, dacă în cadrul Guvernului României tare de trei ani despre munca obligatorie, sajul din partea elitei noastre intelectuale echivaleazã Holocaustul cu apar chestiuni de rezolvat pe domeniile finalizat cu un volum de 500 de pagini, a ajuns la mass-media şi a provocat nişte respective, ni se adresează direct. Am editat de Polirom, cuprinzând documente reacţii cu caracter conservator, naţionalist crimele comunismului mai dobândit un atribut important. Oda- şi un studiu introductiv, semnat de mine. şi xenofob. Acesta este cel mai frecvent Elita intelectuală românească de tă cu schimbarea subordonării noastre, Apoi proiectul despre modul de viaţă al mesaj. după 1989 se caracterizează prin an- Institutul are posibilitatea de a participa evreilor deportaţi în Transnistria, câteva – În ce măsură a contat înfiinţarea ticomunism, reprezentanţii de frunte la elaborarea unor proiecte legislative studii despre cum este reprezentată as- Institutului în ce priveşte viziunea despre şi mentorii fiind Andrei Pleşu, Gabriel care ţin de domeniul nostru – memoria tăzi memoria Holocaustului. Alt proiect Holocaust. A schimbat ceva? Liiceanu şi Horia Roman Patapievici. Holocaustului. Avem posibilitatea fie de s-a ocupat de dificultăţile de încetăţenire – Cred că Ordonanţa din 2001, cu Trăsătura principală care îi leagă a consilia nişte proiecte legislative, fie a evreilor, cu câteva studii de caz care toate modificările la zi, a avut ca efect este încercarea de a pune pe picior de a propune, iniţia prin intermediul Gu- includeau refuzul clasei politice şi cul- eliminarea din spaţiul politicii înalte a me- de egalitate crimele Holocaustului vernului, atunci când considerăm că ar fi turale a României de a încetăţeni mari sajelor antisemite şi negaţioniste, şi mă cu crimele comunismului, ba uneori necesare. intelectuali evrei ca Moses Gaster şi refer aici la demnitari şi principalele insti- minimalizarea Holocaustului mergând – În ce măsură societatea civilă este alţii. Lucrăm şi pe bază de colaborări. tuţii ale statului. Chiar dacă şi azi mai sunt până la afirmaţia că răul absolut este conştientă că Institutul este un organ gu- Dacă avem oferte din afară şi Consiliul astfel de mesaje, ele sunt rezultatul unor reprezentat de comunism. Auschwit- vernamental şi nu unul evreiesc? Ştiinţific aprobă tema, oferim resurse de acţiuni individuale, nu sunt încurajate de zul este echivalat cu Gulagul, iar – De 10 ani, în peste 50 la sută din di- finanţare şi posibilitatea de diseminare a partide sau de instituţii guvernamentale, Stalin – cu Hitler. Fascismul şi comu- alogurile, manifestările la care participăm lucrării. Am avut oferte din partea unor Parlament, Preşedinţie. Pentru generaţia nismul sunt fraţi gemeni sau chiar fraţi împreună cu alte persoane, direct sau istorici - Ottmar Traşcă, de la filiala Cluj tânără, avem o pagină de Facebook cu siamezi, afirmă unii dintre membrii indirect ni se sugera sau ni se spunea că a Academiei, Horia Bozdogină, profesor multe vizualizări. Am reuşit în sensul că elitei. Ceea ce lipseşte din analiza Institutul este fie o entitate a F.C.E.R., fie de istorie din Sibiu, prof.univ. dr.Lucian Institutul a devenit o portavoce a Români- lor, a arătat prof. Voicu, este definirea o instituţie a evreilor în general şi care vor Năstase Kovacs, tot din Cluj, o ofertă ei pe temele legate de Holocaust şi este caracterului specific al Holocaustului. să-şi promoveze interesele în România. editorială din partea lui William Totok şi de percepţie, adică transmite reacţii în Din punerea pe picior de egalitate a Aceste idei se bazează pe prejudecăţi sau a Irinei Macovei, vom publica traducerea ceea ce priveşte negarea Holocaustului celor două sisteme decurge şi critica pe teoria conspiraţiei. Deşi peste tot, in- unui volum al lui Simon Geismuller din sau manifestări grave de extremism în lor legată de Legea 217, respectiv clusiv în sigla noastră, figurează Guvernul Elveţia,”Iulie însângerat”, în parteneriat România. Nu am reuşit să fim recunoscuţi faptul că nu conţine şi condamnarea României, de câte ori am spus şi am dat cu editura Curtea Veche. Avem această în spaţiul cultural şi intelectual, de lumea, comunismului. Elita intelectuală cri- replica că suntem instituţie publică, trăim strategie de a colabora cu edituri mari ca elita intelectuală istorică, instituţiile lor, tică şi atitudinea Occidentului, care din bugetul României, până la sfârşitul Polirom şi Curtea Veche. Studiile de mai nu avem invitaţi, parteneriate, deci într-o nici până azi nu a condamnat crimele evenimentului respectiv ni se spunea că mici dimensiuni le publicăm în revista In- parte a intelectualităţii din România nu comunismului şi aici, afirmă ea, un rol suntem a evreilor şi apărăm interesele stitutului ”Holocaustul, studii şi cercetări”, suntem recunoscuţi sau credibili şi asta important este jucat de un puternic lor. Concludent este şi felul în care se revistă anuală, a cărei valoare academică poate fi probat azi, dacă avem în vedere lobby evreiesc. Prof. Voicu a schiţat raportează societatea românească la este recunoscută pe plan românesc. reacţiile agresive şi respingerea fără şi câteva particularităţi ale celor două teme de istorie recentă. Astfel, ultimul În planul educaţiei, avem un program argumente a Legii 217 şi felul în care a sisteme, care anulează ideile susţinu- sondaj de opinie din mai-iunie a.c. despre acreditat de formare continuă pentru fost stigmatizat Institutul de o parte a elitei te de reprezentanţii elitei intelectuale gradul de cunoaştere a istoriei evreilor, profesorii de istorie din învăţământul preu- intelectuale sau de instituţii specializate româneşti. O serie de participanţi opinia despre evrei, despre Antonescu, a niversitar, atestat de Ministerul Educaţiei. ale statului ca Institutul pentru Investiga- şi-au exprimat opinia despre cele demonstrat că ponderea a rămas aceeaşi Acesta a funcţionat cam cinci ani de zile. rea Crimelor Comunismului şi Memoria prezentate şi au subliniat necesitatea ca în 2007 şi nu suntem percepuţi cum Am şcolarizat cam 150-200 de profesori. Exilului sau Institutul Totalitarismului al de a răspunde acestor acuzaţii. trebuie. Vreau să menţionez, legat de Am mai făcut programe educaţionale Academiei Române etc. prejudecăţi şi de reprezentarea Holoca- cu elevi la diverse evenimente, avem A consemnat EVA GALAMBOS 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015

Debutul literar al unui Norman Manea, impresii despre preşedinte de comunitate o toamnă bogată în evenimente literare Pe Vasile Dub, preşedintele Comuni- eu, este cel care, până la urmă, te face „Realitatea Evreiască”: Aţi avut un Evreiesc din Stockholm, autorul remar- tăţii din Târgu Mureş, îl cunosc de multă să plângi (vezi filmul ”La vitta e bella”, de final de septembrie deosebit de activ în cabilului roman “A brief stop on the road vreme. Ştiam că este inginer, deci un om Roberto Benigni, câştigătorul Oscarului peisajul literar european, fiind prezent from Auschwitz” despre tragedia post- din domeniul tehnic. Despre înclinaţia pentru cel mai bun film străin din 1997). la Festivalul Internaţional de Literatură holocaust a tatălui său, supravieţuitor al lui către literatură am aflat doar recent, Cam pe aceeaşi linie se include ”Mobil de la Berlin şi apoi la Târgul de Carte Auschwitzului, sinucis în urma unei fatale deşi ar fi trebuit să fiu mai atentă la nişte 944”, o întâmplare absurdă din lagărul Bok&Bibliotek, de la Göteborg. La Berlin nevroze de după stabilirea post-belica în semne. Unul – formularea răspunsurilor de la Auschwitz, o încercare fantastică aţi prezentat volumul „Suntem cu toţii în Suedia, potenţată de verdictul negativ la un interviu, publicat la rubrica ”Faţă-n de salvare a evreilor. Pe de altă parte, exil”, apărut în acest an la editura germa- al comisiei medicale germane pentru faţă” a revistei noastre. Al doilea, un arti- scenete din România ceauşistă sau nă Hanser. Cum a fost primită lucrarea şi compensaţii. col, de fapt o corespondenţă trimisă din preceauşistă sunt subiecte care se pre- care sunt principalele idei pe care le-aţi R.E.: Dacă tot vorbim de Suedia şi Târgu Mureş, semnată de el. tează la o abordare comico- pus în discuţie? ne aflăm în octombrie, nu pot să rezist Nu de mult, când am vorbit absurdă deoarece, de ce să Norman Manea: Volumul “Wir sind tentaţiei de a vă ruga să comentati noul la telefon), el mi-a transmis nu recunoaştem, aşa a fost alle im Exil” cuprinde eseuri legate premiu Nobel pentru literatură, acordat că a ”comis” o carte, că a viaţa noastră în acei ani. mai ales, dar nu numai, de exil, văzut pe 8 octombrie. scos un volum de povestiri. Dar există şi momente prin prisma propriei mele experienţe, N.M.: Premiul a revenit anul acesta ”Trimite-mi-l ca să-l citesc”, de evocare a unor tragedii, ca şi a unor texte de Ionescu, Cioran, unei scriitoare şi jurnaliste din Bielorusia, i-am spus, curioasă. Mi l-a întreţesute de simboluri ca- Celan, Fondane, Ka- Svetlana Alexievici, înmânat personal când am re-ţi aduc aminte prin ce au fka. Volumul îşi are care a scris despre fost în urbea lui. Între timp, putut trece familiile de evrei actualitatea în condi- tragediile colective am aflat că este şi un grafici- din nordul Transilvaniei. ”Iar- ţiile crescutei migra- din ţara ei şi din lume, an talentat, că ”vena artistică” tă-mă, Lacika” îl reînvie pe ţii contemporane şi, caracterizate de juriu este din familie, că are un frăţiorul lui, copilaş dus în deloc întâmplător, în drept “scrieri polifoni- frate sculptor. Dar cea mai camerele de gazare de la impactul creşterii anti­ ce” şi “un monument mare surpriză mi-a fost furni- Auschwitz înainte de a se semitismului în lume. dedicat suferinţelor şi zată de carte – o colecţie de fi născut autorul. Întrebarea A m p r e z e n t a t curajului din zilelele 15 povestiri: ”Paratrăsnete pe lui Vasile Dub fiind dacă ar acest volum în cadrul noastre.” Autoarea sinagogi?”. Chiar dacă Vasile Dub este la trebui să-i povestească nepoţelului său Festivalului Literar s-a aflat ţn conflict prima sa carte, textele demonstrează că Robert, care are cam aceeaşi vârstă ca PEN International, cu autorităţile din nu este vorba de un debutant, proza lui Lacika, tragedia de la Auschwitz. apoi la ICR Berlin şi la ţara ei, a trăit în exil pare a unui scriitor format, cu experienţă. Fiind un volum de povestiri, subiectele colegiul Bard din Ber- la Paris, în Suedia Dar nu orice fel de scriitor, ci unul modern, abordate sunt diverse, unele inspirate din lin, ca şi într-o emisiu- şi Germania, dar a al cărui ideal este departe de dulcegăriile tinereţea şi trăirile autorului, cu multe ne de o oră la progra- revenit de câţiva ani multor scriitori începători. Este Ionescu, referiri locale pe care un cititor din altă mul cultural german la “acasă”. Deci, un fel este Kafka, alţi autori contemporani pe zonă, le înţelege mai greu. Este poate un radio. După această de “rezistenţă prin care îi place să-i citeze. fel de sfat dat pentru viitoarele sale creaţii, emisiune am avut sur- cultură”, încercată şi Vasile Dub (sau Dubb, cum semnează deoarece sperăm că ”Paratrăsnete pe priza de a primi un la noi în timpul dic- cartea) se consideră umorist, dar acest sinagogi?” este doar începutul. Şi dacă mesaj elogios de la taturii ceauşiste şi umor nu este cel de piaţă, cel de care tot am ajuns aici, titlul. Desigur, o mare New York (!), de la dl. ulterior. râdem în fiecare zi. Există un comic de parte dintre eroi sunt evrei, dar prea pu- Misha Quint, ilustru Pentru cititorul ro- situaţie în multe dintre povestiri, oferit ţini merg la sinagogă. Dacă este nevoie cellist şi dirijor, organizatorul Festivalului mân, poate să pară instructiv ceea am de absurdul contextual. Ce poate fi mai de paratrăsnete pe sinagogi, care costă Internaţional de Muzică al Inter-Armoniei aflat în Suedia, anume că susţinerea absurd decât ce se întâmplă în povestirea mult, a fost o temă de dezbatere printre şi profesor, care mărturisea că s-a regăsit “oficială” a unui candidat de către ţara sa ”Eschimo sabath”, unde un trib de eschi- evrei. Argumentul adus de cei care voiau întrutotul în cele spuse de mine despre are efecte mai curând negative, contrariu moşi inuiţi este convertit la iudaism… de să facă economii a fost că Dumnezeu îi exilul intern şi exilul propriu-zis în globa- a ceea se crede şi se perpetuează la noi. un comandant nazist de submarine (fără fereşte pe evrei (respectiv, pe credicioşi, lizarea de azi. În ciuda a tot felul de pariuri mondiale, voia lui, el doar le-a citit eschimoşilor din indiferent de cult) de astfel de nenorociri. După câte sunt informat, o serie de ca la cursele de cai, râvnitul şi tot mai Vechiul Testament)!. Ca şi kazarii, es- Istoria, dar şi volumul de faţă, arată că, cel recenzii germane urmează să mai apară. relativizatul Premiu îşi urmează propriul chimoşii au considerat că li se potrivesc puţin în ceea ce-i priveşte pe evrei, este R.E.: La Göteborg aţi venit cu noul destin. La Stockholm se vorbea, de pildă, preceptele iudaice, Cele Zece Porunci, nevoie de paratrăsnet. volum „Octombrie, ora 8”, care a văzut ca despre un candidat redutabil, despre dintre care pe una singură nu au înţeles-o: lumina tiparului la Editura 2244. Deşi Aris Fioretos, cu care am avut şi anul ”să nu minţi”. Cel mai bun umor, consider EVA GALAMBOS vorbim despre o carte autobiografică, acesta două dialoguri publice la Târgul aţi subliniat că „literatura nu este doar de la Göteborg. informaţie, este magie, este aur, este pu- R.E.: Ce planuri editoriale aveţi acum, Evreii din Târgu-Neamţ tere”. Care credeţi că este ponderea între la ce lucraţi? informaţie şi magie în această carte? N.M.: Am avut anul acesta bucuria ºi refugiul de la Buhuºi din 1944 N.M.: Vizita mea în Suedia era legată apariţiei unor volume în Spania, Italia, La începutul anului 1944, din cauza rată şi în ordine.” Colonelul se arăta însă de apariţia, în primavara 2015, a volumu- Germania, China, România, Suedia şi mersului operaţiunilor militare pe frontul nemulţumit de numărul mare de învoiri, lui “Oktober, klockan atta” (“Octombrie, urmează să apară luna viitoare în fran- de est şi a pătrunderii Armatei Roşii pe fără ştirea sa. În perioada mai-iulie 1944 ora opt”), excelent recenzat în presa ceză volumul de dialog cu Leon Volovici, teritoriul ţării, este luată decizia evacuării au activat în detaşamente 415 evrei (69 suedeză, şi de comemorarea Holocaus- “Sertarele exilului”. Tot până la finele populaţiei, printre care şi evreii. În acest la Buhuşi, 65 la Doina,74 la Români, 49 tului. Am avut multe dialoguri publice la anului va apărea, la Universitatea din sens, evreii din satele Rediu, Roznov, la Orbic, 66 la Bălăneşti, 42 la Slobozia târgul de carte de la Göteborg şi apoi la Granada, volumul “La obra de Norman Tazlău, Cândeşti, precum şi Borleşti şi din şi 50 la Primăria Buhuşi) iar 160 au fost Stockholm, dintre care aş remarca discu- Manea: critica e interpretacion”. Târgu-Neamţ au fost transferaţi cu forţa declaraţi inapţi sau scutiţi. ţia despre Paul Celan, cu acad. Anders Scriu de mai multă vreme la un roman la Buhuşi, transformat de Mareşalul Ion Noul preşedinte al Comunităţii, Felix Olsson, cea cu Eva Strom la Biblioteca intitulat “UMBRA - Anii de exil ai lui Peter Antonescu într-un adevărat „centru evre- Sechter, ales după 23 august, cere pe- din Göteborg despre literatura anxietăţii S”, pe care sper să-l pot în sfârşit termina iesc”. Faptic, în ziua de 11 aprilie 1944, depsirea fostei conduceri din perioada şi genocidului şi cu Ulf Erikson la Bibliote- odată cu finalul anului. cei 2417 evrei, adică 635 de familii, au fost războiului şi în special a preşedintelui ca din Stockholm despre “Monumentele R.E.: Vă mulţumim. nevoiţi să plece, având la dispoziţie trei Bercu Froim. ruşinii”, ca şi pe aceea cu jurnalistul şi Prof. EMANUEL BĂLAN ore pentru a-şi lua doar strictul necesar. scriitorul Goran Rosenberg, la muzeul REALITATEA EVREIASCĂ În timpul refugiului, evreii au conti- (Continuare în pag. 21) nuat să muncească la detaşamentele de muncă de interior, la Orbic, Români, Podoleni, Doina, Girov, Bălăneşti sau la Horia Aramă – 85 de ani de la naştere Primăria Buhuşi, detaşamente aflate sub Horia Aramă (n. 4 noiembrie 1930, Iaşi – d. 22 octombrie comanda colonelului Pavlic (cf. Arthivei 2007) a fost un prozator, eseist, scenarist, traducător, critic, Comunităţii). În iulie 1944, un număr de redactor şi poet evreu român. Am avut şansa de a-l cunoaşte 16 evrei au fost clasaţi la muncă uşoară în ultimii ani de viaţă. Discret, modest, dar ce suflet ales! Era de către comisia medico-militară şi trimişi din generaţia lui Labiş. A debutat în 1950 cu versuri pentru copii. la detaşamentul Primăriei Buhuşi, iar 22 În SF debutează cu o povestire despre mutanţi, „Omul care are de evrei au fost declaraţi inapţi de muncă timp”, apărută în nr. 233/1964 al C.P.S.F. În 1966 publică o primă de către aceeaşi comisie şi scoşi din de- culegere de povestiri SF intitulată „Moartea păsării-săgeată”, în taşamentele de muncă Orbic şi Români. care piesele de bază sunt „Pălăria de pai” şi „Pianul preparat”. Aceste detaşamente se aflau în subordi- În 1967 publică o a doua culegere, „Cosmonautul cel trist”. A nea Pretoratului M.U. Ialomiţa, evreii pre- fost şi redactor-şef al revistei „Start 2001”. A scris o povestire stând muncă în folosul Comandamentului ştiinţifico-fantastică tradusă în mai multe limbi „Planeta celor Geniu M.U. Cometa, condus de colonel doi sori”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, I. Novac. Starea de spirit a evreilor din Associazione Internazionale per gli Studii sulle Utopie (Roma), aceste detaşamente era relativ bună, aşa The Society of Utopian Studies (Arlington, Texas), Utopian cum reiese şi din procesele verbale de Studies Society (Bristol), Centro Interdepartimentale di Ricerca inspecţie ale colonelului Novac. Dintr-un sull’Utopia – (Bologna), H.G. Wells Society (Londra), William astfel de proces verbal, din 16 august, cu Morris Society (Londra). A publicat volume de proză pentru prilejul inspecţiei la Detaşamentul Podo- copii, romane. S-a remarcat ca poet (“Scări la stele”, 1965) şi în acelaşi an la Teatrul Evreiesc de Stat din Iaşi. În 1967 a fost leni, constatăm că „nu sunt nemulţumiri dramaturg („Simpaticul Charlie”). Piesa de teatru a apărut în distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Un scriitor ce nu merită printre oameni. Masa bună, infirmeria cu- 1961 în revista „Teatru” din Bucureşti şi a văzut lumina rampei uitarea. (B.M.M.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 15

câinelui iar revolta tuturor patrupedelor, ”Oraşul câinilor”: o parabolã despre simbolizând pentru regizor revolta unei Eveniment minorităţi împotriva ”zeului alb”, nu poate ºi să se manifeste decât la fel de brutal ca rasism condiţia de minoritate şi comportamentul acestuia faţă de ei. cinematografic În paralel, regizorul încearcă să pre- zinte motivele puternicului ataşament al la Haifa fetiţei faţă de câine, motivat nu numai de (Urmare din pag. 11) social, trecând prin dragostea pentru animalul pe care l-a momente deosebit crescut de mic, ci şi de faptul că era un de grele datorită convingerilor sale libe- tovarăş în singurătatea ei. Despărţirea de rale, până a reuşit să părăsească Iranul, acesta produce de asemenea o revoltă în 2005. La această secţiune, câştigătorul în sufletul fetiţei, manifestată prin partici- a fost “Afterthought” de Elad Keidan, o parea ei la un mediu cu tineri alcoolici şi comedie existenţială care se desfăşoară consumatori de droguri. într-o zi obişnuită, în Haifa. Totuşi, filmul se termină cu o notă Premiul pentru cel mai bun actor i-a oarecum optimistă. Lili îl găseşte pe revenit lui Dvir Benedek, iar cel pentru Hagen, care se află în fruntea haitei de cea mai bună actriţă, lui Sivan Noam câini. Îl cheamă, dar acesta pare că nu o Shimon, ambii protagonişti în pelicula Cea de a V-a ediţie a Festivalului cum se întâmplă azi, a regizorului maghiar recunoşte, îşi arată colţii şi se apropie de “Barash”, de Michal Vinik, o dramă fami- Filmului Central-European de la Mediaş Kornél Mundruczó, a abordat raportul din- ea să o atace. Fetiţa, care cântă la trom- lială având în centru viaţa tumultuoasă (MECEFF) „7+1”, organizat de regizorul tre câini şi stăpânii lor, oamenii. De fapt, petă într-o orchestră de tineret de muzică a unei adolescente. Aceeaşi peliculă a Radu Gabrea, a avut drept tematică pri- titlul original, ”Zeul alb” – aşa s-a tradus clasică, îşi scoate instrumentul şi începe câştigat şi premiul pentru cel mai bun mul război mondial. Au fost prezentate şi în engleză sau în franceză – tocmai să cânte o melodie, pe care câinele o scenariu. La aceeaşi secţiune, premiul o serie de pelicule de succes, unele de- acest lucru sugerează: poziţia superioară recunoaşte. Se aşează, apoi se întinde pentru debut i-a revenit peliculei “Why venite de-acum clasice, despre această a lui ”homo sapiens” în relaţia cu lumea şi o priveşte cu blândeţe pe fetiţă şi este Hast Thou Forsaken Me”, de Hadar Mo- conflagraţie mondială, pe undeva dată înconjurătoare, inclusiv a animalelor, urmat de toată haita. Câinii nu ştiu că, de rag, o adevărată saga prin lumea celor uitării până anul trecut, când s-au îm- considerată inferioară faţă de om. fapt, îi aşteaptă moartea, urmează să fie trăitori la marginea societăţii. plinit 100 de ani de la izbucnirea ei. Cu Parabola are mai multe simboluri. chemată poliţia să îi împuşte. Concluzia La secţiunea documentare, a fost pre- toate acestea, premiul Festivalului nu a Vrea să sugereze câştigarea de teren a filmului – cel puţin asta a fost impresia miată pelicula “Rabin in His Own Words”, revenit unei producţii despre război. Sau rasismului într-o ţară în care au apărut mea – după un astfel de comportament, de Erez Laufer, o împletire între film şi dacă vrem totuşi să încadrăm filmul în organizaţii şi idei de extremă dreapta care chiar dacă el este de înţeles, este prea documente de arhivă despre viaţa lui tematică, unui altfel de război. Creaţia ci- propagă concepţii rasiste şi acest aspect târziu să te schimbi. O revoltă pierdută, Yitzhak Rabin. Menţiuni speciale au primit nematografică ”Oraşul câinilor”, producţie este prezentat chiar la începutul filmu- pe care zeul alb o sancţionează. E greu şi documentarele: “A Bird in the Room”, maghiaro-germano-suedeză şi mulţi alţii, lui, când pentru eroul principal, câinele să fii o minoritate şi să învingi, dacă pu- de Ari Davidovich, despre enigmatica Hagen, stăpânii ar trebui să plătească o terea este de partea cealaltă. personalitate a poetei Tirza Atar, şi “P.S. AD MEA VEESRIM, taxă deoarece nu este ”rasă pură” ci un În 2014 filmul a luat marele premiu la Jerusalem”, de Danae Elon, despre viaţa amestec, o ”corcitură”, cum se exprimă Cannes, la secţiunea ”Un certain regard” de zi cu zi a Ierusalimului văzută prin ochii STRUL GOLD ŞI IZU BUTNARU! mai multe personaje. şi un premiu pentru…performanţa câinilor unui copil. Faptul că ”Zeul alb”, adică oamenii la (am spus la plural deoarece rolul lui Ha- Pentru prima dată de la înfiinţarea O comunitate mică, condusă de un care ajunge câinele după ce este aruncat gen a fost interpretat de doi câini gemeni, festivalului, în 1983, o secţiune specială a om destoinic, face din Sinagoga din pe stradă de tatăl primei sale stăpâne, iar dresajul lor a durat opt luni). fost dedicată filmelor româneşti. Accentul Fălticeni un popas de neuitat pentru Lili, o fetiţă de 13 ani, se poartă cu ani- Într-un interviu acordat după câşti- a fost pus pe creaţii recente, care au avut vizitatorii din ţară şi de peste hotare. La malul într-un mod de-a dreptul barbar, garea distincţiei, Kornél Mundruczó şi-a astfel premiera israeliană. Au fost pro- mulţi ani şi Ad Mea Veesrim, preşedin- transformându-l printr-un dresaj sălbatic exprimat satisfacţia faţă de aprecierile iectate peliculele: “Aferim!” – regia Radu telui Strul Gold! într-un câine de luptă, duce, firesc, la elogioase la adresa creaţiei sale, dar a Jude; “De ce eu?” – regia Tudor Giurgiu; Spunem, de asemenea, la mulţi ani transformarea caracterului animalului. declarat că pentru el, lucrul cel mai im- “Un etaj mai jos” – regia Radu Muntean şi Ad Mea Veesrim! preşedintelui C.E. Consecinţa: în momentul în care reu- portant este dacă publicul din Ungaria îi şi “Muntele magic” – regia Anca Damian. Bacău, Izu Butnaru, care conduce co- şeste să elibereze o întreagă haită dintr- va face o primire bună. Nu a fost să fie munitatea cu pricepere şi devotament. un adăpost al câinilor vagabonzi, el se aşa. Cei mai mulţi nu au apreciat mesajul În ultima vreme, s-au înmulţit acţiunile pune în fruntea lor şi îi caută, îi atacă şi-i filmului, poate tocmai fiindcă l-au înţeles Mesaje culturale băcăuane, între care festivaluri omoară pe toţi cei care l-au chinuit. Răz- prea bine. interetnice. (R.E.) bunarea a rămas întipărită în memoria EVA GALAMBOS de solidaritate Punctul cinci din chestionar... naţionalitatea ºi compasiune Mai întâi a fost un lung interviu, apoi să pună note proaste elevilor evrei. Pen- În anii războiului, luase fiinţă în URSS (Urmare din pag. 1) „Dorim însănă- un film documentar şi, în cele din urmă, tru burse, acelaşi regim de respingere. Comitetul Antifascist Evreiesc, în frunte toşire grabnică tu- o carte memorialistică excepţională a Călătorii... deloc sau cu „obligaţii„ Şi, cu marele actor Solomon Mikhoels, di- turor celor răniţi în aceste atacuri sânge- traducătoarei Lilianna Lunghina, intitulată aici, o concluzie: „Din experienţa mea rectorul Teatrului Evreiesc. Fusese chiar roase, inumane şi nedrepte, îndreptate Cuvânt cu cuvânt. Amintirile unei mari personală, consideram că evreul simte trimis în SUA, să strângă fonduri. Atunci împotriva evreilor şi sperăm că un climat traducătoare despre literatură, politică că e evreu când e prigonit şi chinuit” (ce fusese foarte bun! In decembrie 1947, de pace şi înţelegere va fi reinstaurat şi supravieţuire în Uniunea Sovietică, asemănare cu Sebastian!). Paradoxal, sub acuzaţia de cosmopolitism, mulţi in- în întregul Israel şi în vieţile cetăţenilor povestite în filmul lui Oleg Dorman (trad. chiar după război, nu mai era un secret telectuali evrei au fost arestaţi. Mikhoels din Ereţ Israel”, se mai arată în mesaj în din rusă de Gabriela Russo, Humani- pentru nimeni faptul că antisemitismul nu a fost arestat ci călcat „accidental” de al cărui final, ambasadoarea Israelului tas,2015). Autoarea a hotărât, cu doar un devenise politică de stat. Se ştia deja o maşină. Svetlana, fiica lui Stalin, rela- este rugată să asigure „poporul israelian, an înaintea morţii sale, „să tragă o linie”, tează în Memorii, că şi-a auzit tatăl când guvernul şi celelalte autorităţi de senti- să-şi descarce sufletul pentru o mărturie indica, la telefon, KGB-ului versiunea ofi- mentele de solidaritate ale tuturor evreilor exemplară. Născută la Smolensk, în 1920 cială a morţii marelui artist. Apoi, Teatrul care trăiesc în România” şi să transmită (ne-a părăsit în 1998), avatarurile familiei Evreiesc a fost desfiinţat. Autoarea mai cele mai bune „urări de pace fraţilor şi o fac să se şcolească, mai întâi în Germa- relatează o întâlnire interesantă a soţului surorilor” din Israel. nia, între cinci şi zece ani, la Paris, între ei cu Mikhoels, pe teme regizorale. Di- Gânduri şi sentimente similare sunt zece şi paisprezece ani, să călătorească rectorul i s-a adresat în idiş. Lunghin s-a exprimate şi în mesajul transmis Amba- în Palestina, zestre cu care s-a întors în fâstâcit, spunând că nu înţelege. Actorul sadei israeliene de Asociaţia Sionistă din Rusia, unde a urmat cursurile Institutului i-a spus în ruseşte: „E ruşinos, tinere, să România şi de Centrul pentru Comba- de Filosofie, Literatură şi Istorie din Mos- nu-ţi cunoşti limba maternă!” Mai târziu a terea Antisemitismului din România, ai cova. A tradus în limba rusă din August avut loc aşa-numitul „proces al halatelor căror membri îşi exprimă revolta faţă de Strindberg, Heinrich Böll, Romain Gary albe”. Medici evrei fuseseră denunţaţi de „valul de terorism având ca ţintă uciderea şi George Simenon. Împreună cu soţul o oarecare Lidia Timaşuc, radiolog la spi- israelienilor pentru singurul motiv că sunt ei, Semion Lunghin, regizor şi scenarist, talul Kremlinului, că ar fi otrăvit o seamă evrei, care nu doresc altceva decât să a făcut faţă, onest şi curajos, laolaltă cu de personalităţi (pentru denunţ primise trăiască paşnic în patria lor”. câţiva prieteni, unui regim autocrat şi Ordinul Lenin). A fost un moment teribil. Semnatarii (preşedintele Tiberiu Roth, antisemit, sub pretinsul internaţionalism. Se vorbea chiar că evreii ar urma să fie respectiv directorul fondator Maximilian Ea creionează portete literare ale unor deportaţi, chipurile pentru a fi apăraţi de Marco Katz) îşi exprimă „preocuparea şi personalităţi ale culturii ruse, ca Ana furia maselor. Se discuta despre gara, sprijinul ferm pentru Statul Israel şi pentru Ahmatova, Marina Ţvetaeva, Evgheni locul şi ziua deportării. Noroc de moar- dreptul acestuia de a-şi apăra existenţa, Evtuşenko, Alexandr Soljeniţân, persecu- tea lui Stalin... Denunţătoarei i s-a retras integritatea teritorială şi cetăţenii”, ru- taţi de oficialitatea sovietică. Ne mărginim imediat Ordinul Lenin. Lilianna Lunghina gând-o pe ambasadoare să transmită însă aici la un fenomen istoric rezumat preciza: „Eram convinşi că, dacă Stalin nu sincere condoleanţe familiilor victimelor, astfel: „de la un antisemitism tradiţional murea, un astfel de exod pus la cale ar fi iar Guvernului israelian şi conducerii ar- şi difuz, la un antisemitism de stat”. La că oricine intra la punctul cinci din fost săvârşit. Aici ruşii aveau o experienţă matei, „aprecierea pentru membrii forţelor început, antisemitismul se manifestase chestionar, respectiv „naţionalitatea”, nu deosebită. Puteau în douăzeci şi patru de de securitate israeliene angajate în răz- la un nivel primitiv şi mai ales individual, prea avea şanse la angajare, avansare, ore să strămute populaţii întregi!” boiul permanent împotriva terorismului”. în viaţa de zi cu zi a oamenilor simpli şi premiere, decorare, dacă era evreu. Se Ar mai fi multe de spus. Cartea, Mesaje cu aceleaşi gânduri de solida- chiar a celor cutivaţi. mai cerea, cu insistenţă, şi „deconspira- tradusă în mai multe limbi, reprezintă o ritate şi susţinere au fost trimise Amba- Regimul sovietic, ca şi regimul hitle- rea” pseudonimelor (nici nouă nu ne e mărturie de prim ordin! Ea pune degetul sadei Israelului la Bucureşti şi de către rist, la începuturi opera cu predilecţie prin străin procedeul!). Stalin şi-a augmentat pe rană! Asociaţia de Luptă Împotriva Antisemitis- instrucţiuni. La examenele de admitere, popularitatea (nu ca şi Hitler?) datorită mului (vicepreşedinte Steluţa Năstasă) şi la facultăţi „profesorii primiseră indicaţii acestei segregări. Iată o relatare tipică. ŢICU GOLDSTEIN World Likud România (dr. Marian Feller). 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015

Comemorarea unui an de la stingerea din viaţă a lui D o r e l D o r i a n z . l .

ştiu cine are dreptate. Dar el nu putea credinţă a altora. Aflat într-o călătorie în Început de drum în posteritate fi altfel. Era un voliţionist care-şi urma străinătate, a avut curajul să-şi viziteze steaua. Suntem fiecare – în măsura care ziarişti prieteni care lucrau la Europa Marele Rabin Menachem Hacohen depinde de noi - semnatarii propriului Liberă, sfidând interdicţiile aberante din spunea că oamenii care adaugă lucra- destin”. „Dar, fără noroc… ”. „Norocul cel timpul lui Ceauşescu. A plătit pentru asta. rea lor la nesfârşita lucrare a spiritului, mare, cred, i-a fost familia. I-am cunoscut A intrat în vizorul Securităţii. I s-a retras intră în casa vieţii veşnice atunci când părinţii, Mendel şi Tonia Iancovici. L-au dreptul de semnătură în presă. Nu s-a ne părăsesc. Este şi cazul lui Dorel iubit mult, l-au înţeles, l-au încurajat când lăsat. A continuat să scrie. Chiar dacă, în Dorian z.l., remarcabil inginer energe- a avut nevoie. A avut parte în viaţa lui acel moment, era «pentru sertar». tician, pasionat jurnalist, scriitor despre de prezenţe feminine de indiscutabilă Ca parlamentar, a reuşit să facă un care ştim doar vârful aisbergului, primul calitate umană şi profesională: Ştefania, gest reparatoriu pentru supravieţuitorii redactor-şef al Realităţii Evreieşti, con- mama băiatului său Mugur, şi Nadia, Holocaustului. A obţinut, printr-o Ordo- tinuatoare a Revistei Cultului Mozaic, care i-au fost un neprecupeţit sprijin nanţă de Guvern, ca toţi persecutaţii pe membru în Consiliul de Conducere al moral. criterii etnice în perioada 1940 – 1945 F.C.E.R., deputat al etniei noastre, timp Mugur i-a moştenit multe dintre de două mandate, în Parlamentul Ro- calităţi şi transmite propriilor copii învă- mâniei. Rămâne prietenilor, urmaşilor, ţăturile primite. O dragoste filială care, colaboratorilor celui plecat dintre noi cu în timp, a crescut prin înţelegere. Morţii un an în urmă să împlinească nobila mi- deschid ochii viilor. E un proverb african. siune de a defrişa drumul în posteritate Cred că acum, când, fizic, Dorel nu mai al cuiva care-o merită. Primii paşi au fost e, Mugur îi simte mai adânc prezenţa, făcuţi de prietenul de-o viaţă, dr. Heinrich ajutându-l să aibă altă înţelegere asupra Falic; scriitorul SF Alexandru Mironov; atâtor lucruri care, înainte de a-l pierde, liderul Grupului Minorităţilor Naţionale din credea că sunt fireşti. Acum îşi revede Camera Deputaţilor, deputat, prof. univ. altfel anii de formare, modelaţi de Dorel: dr. Varujan Pambuccian; fiul său, stabilit cum îl ducea la teatru, la cinema, îi în- în Franţa, ing. Mugur Dorian. druma lecturile, discuta cu el cele văzute, citite. «Vorbeam ca de la adult la adult», îşi aminteşte. Nu mulţi copii au parte „Sã nu fii de un asemenea tratament. Poate-s şi niciodată indiferent” alte sensuri afective descoperite de el „Poate, primul lucru care-mi vine-n doctorul Falic că această fidelitate faţă postum. Le va mărturisi vreodată?”. „Era să primească de la statul român com- minte când mă gândesc la Dorel – spune sine i-a fost una din dominante. S-a afir- de-o perseverenţă extraordinară. Îndârji- pensaţii similare cu cele primite de cei prietenul lui din copilărie, dr. Heinrich mat de timpuriu în publicistică, debutul re, o numea el”. „Aşa e. Nu uit discuţiile care au suferit din motive politice după Falic – e promisiunea făcută în Sinagoga editorial s-a produs, de asemenea, când noastre de adolescenţi în vacanţele de 1945. S-a luptat cu suferinţa fizică până din oraşul nostru natal, Piatra Neamţ, abia împlinise 30 de ani, după ce scena- vară. Asta, fiindcă după 23 august ’44, în ultima clipă. De câte ori îl vizitam la părinţilor, profesorului şi mentorului său, riile radiofonice şi, curând, primele piese familia se mutase la Bucureşti şi ne ve- clinica unde era internat repeta: «Vreau Mendel P. Mendel, tuturor celor care avut de teatru, montate de regizori de primă deam doar atunci. Când era convins că să vin acasă. Am de terminat volumul încredere-n el, i-au dat, cum se zice, un mână şi jucate de actori consacraţi, are dreptate, era-n stare să-şi susţină III de Memorii. Am de finisat piese de cec în alb, când a devenit Bar Miţva: l-au impus în dramaturgia zilei. „Îl as- punctul de vedere până-n pânzele albe. teatru». Mi-amintesc cât de impresionat „Sper să nu dezmint această încredere în cultam la radio, mă Şi-am să vă dau câ- a fost – o repeta de câte ori avea ocazia, anii care vin, oricât de grei ar fi”. Pentru bucuram să-i văd teva exemple. L-a şi-n vorbire liberă şi-n scris – de câteva noi, evreii, erau atunci, într-adevăr, ani numele pe afişele de Convorbire cu apărat pe Isac Peltz, aserţiuni din discursul profesorului Ye- grei. Au fost pogromuri, au fost deportări, teatru, mă simţeam dr. heinrich falic acuzat de… colabo- huda Bauer, ascultat ca participant din eram supuşi legislaţiei rasiale, aştep- mândru că-s prieten raţionism în timpul partea Federaţiei la una din conferinţele tam, cu bagajele făcute, să fim oricând cu el”, îşi continuă dictaturii antonesci- internaţionale pe tema Holocaustului, deportaţi. Dar nu disperam, nu voiam să istorisirea doctorul Falic. „Deşi nu i-a fost ene. A făcut-o împreună cu alţi scriitori de la Stockholm: „omul poate fi distrus, disperăm. Exmatriculaţi din învăţământul deloc lin nici parcursul publicistic, nici importanţi ai vremii. N-a ajutat. Peltz a dar nu înfrânt; să nu te laşi ucis; să nu de stat, învăţam la Liceul Evreiesc din cel literar. Decepţiile au început odată fost condamnat la închisoare. Când a ie- fii niciodată indiferent”. „Asta – remarcă oraş. Dorel Dorian era un elev eminent. cu procesul de marginalizare a evreilor şit, nu mai era acelaşi om. Abia în 2005, prietenul lui cel mai vechi – fiindcă re- Dacă scăpam cu viaţă, îi prevedeam în ideologie. Ar fi putut să emigreze, aşa când Peltz şi lumea lui nu mai existau zonau cu propria lui concepţie de viaţă. un viitor pe măsura înzestrărilor pentru cum au făcut-o mulţi, mai ales, că avea aievea, a izbutit să-i facă dreptate. I s-a Poate de asta, dintre toate trenurile pe care-l admiram. S-a dedicat până la ulti- o meserie «practică», era inginer, dar jucat, la TES, evocarea Foc în Calea care voia să le prindă, sigur, a reuşit să mele puteri acelei făgăduieli făcute sieşi vocaţia scriitoricească a fost mai pre- Văcăreşti, modul lui de a fi continuat urce-n cel al neuitării”. şi nouă”. Reiese din tot ce-mi povesteşte sus. Unii numesc asta donquijotism. Nu să se bată cu indiferenţa unora, reaua- A fost şi rămâne un scriitor de prim rang în literatura sf „Redacţia revistei Ştiinţă şi Tehnică cunoscută în zilele noastre, aceea de involuntar al secolului XX; Dorel Dorian în care fantasticul nu-i decât realul unui se afla la etajul III, în aripa din dreapta a vizionar, se dezvăluie în dramaturgia „nimereşte” pronosticuri perfect valabile timp viitor […], un autentic spirit director Casei Scânteii”; click dat de Alexandru lui. Iar eseul Mileniul II, ultimul sfert de pentru realităţi ale prezentului, mult pro- în luptă cu toate stihiile aculturale”. Este, Mironov pe una din secvenţele din viaţa oră, apărut în 1988, îl aşază temeinic pe babil ale viitorului, şi în paginile SF, şi în poate, cel mai important galon pe care de gazetar în preajma lui Dorel Dorian, jurnalistul – scriitor de ştiinţă în galeria eseuri, şi în articolele de ştiinţă. lumea scrisului mi l-a acordat vreodată… petrecută cu mai bine de-un sfert de veac deschizătorilor de drumuri”. – Ce v-a apropiat artistic şi sufleteşte – Ce v-a îndreptat spre literatura SF? în urmă. „Adesea urcam un etaj – revista – Credeţi în conexiuni subterane de Dorel Dorian? – Am pornit de la refuzul de a crede Magazin era exact deasupra noastră – şi între dramaturgia, – Concepţia, pre- că o investiţie de câteva zeci de ani în mă bucuram de regalul unor dialoguri cu proza, jurnalistica supun comună, des- formarea unei persoane să dispară în uriaşi ai literaturii române de statura lui şi literatura sa de pre „clipa de ilumi- neant. Mai recunosc că, într-o îndelungată Dorel Dorian şi Victor Kernbach. Prezen- anticipaţie? nare” a creatorului: carieră de jurnalist de ştiinţă, cu cârlig ţa sa în revista Magazin, alături de a lui – Fără discuţie. „clipa” asta poate fi la personaje exotice, am întâlnit multe Victor Kernbach, făcuse din venerabilul Personajele pieselor foarte lungă în timp, cazuri, pe care, cartezian, nu mi le pot hebdomadar, drag mai ales dascălilor, un de teatru, cărţilor de căci, tu, creator, ai explica. Cred că fiecare pas în Creaţie adevărat bestseller printre publicaţiile de proză, dar şi eseuri- nevoie de temă sau este născător de mistere. Gândiţi-vă dinainte de ’89”. le, articolele publica- subiect, de mediu de la interpretarea pe care Dorel Dorian o L-a legat de Dorel Dorian o veche te anunţau zguduirile desfăşurare a acţiu- dădea unuia din portretele lui Paul Klee, prietenie – Saint Beuve o considera ce aveau să vină. nii, de personaje, de „Vizionarul”: „o investigare a graniţelor printre lucrurile cele mai de preţ ale – Pot fi vizionarii atenţie şi dibăcie în raţiunii”… vieţii –, cimentată de pasiunea şi înzes- asemuiţi cu peştii- urmărirea tramei şi, – La ce statut credeţi că aspiră litera- trările comune pentru literatura SF, din pilot, înzestraţi cu nu în ultimul rând, tura de anticipaţie? admiraţia pe care generaţia sa continuă antene speciale de o cenzură avizată – Răspund cu cuvintele admirabilului să i-o poarte. „Scriitorul vizionar Dorel avertizând oamenii din partea editorului. Adrian Rogoz, prieten şi al meu, şi al lui Dorian se află – foloseşte prezentul asupra viitorului? Şi Dorel Dorian a Dorel Dorian: „Am o prea bună părere etern – în primele rânduri ale creatorilor – Mai curând i-aş fost un asemenea despre literatura viitorului ca să nu fiu români prin Mileniul II, ultimul sfert de încadra în tipologia cenzor la cartea mea sigur că ea va fi în întregime SF”. oră. El aparţine unei categorii speciale aparentului bufon, Interviu cu scriitorul SF Proiecte planetare, – Argumente? de creatori, aceea care poate fi numită filozoful, în realitate, şi jurnalistul scrisă împreună cu – Faptul că Uniunea Europeană, prin «autori de hard SF», de pagini încărcate al pieselor shakes- regretatul Alexandru Comisia sa de Ştiinţă, acordă zece mili- de anticipaţie ştiinţifică”, îşi întăreşte peariene. Vizionarii Alexandru Mironov Boiu. Mă mândresc arde de euro, pe o perioadă de cinci ani, afirmaţia Alexandru Mironov. „În acest sunt folositori în bă- până la Dumnezeu pentru cercetarea creierului şi faptul că sens, Ficţiuni pentru revolver şi orches- tătura cetăţeanului planetar… Lumea se cu dedicaţia prin care m-a onorat atunci foarte mulţi scriitori SF s-au azvârlit pe tră, apărută în anii ’60, reprezintă un dă peste cap după o curbă exponenţială, când mi-a dăruit volumul la care revin necunoscutele cărări ale acestei super- unicat în literatura română, pregătirea iar scriitorul SF face tumbe, vesel, de-a mereu, Mileniul II, ultimul sfert de oră, maşinării, creată de Evoluţie. de inginer şi talentul scriitoricesc pro- lungul întregii curbe, uneori doar ghicind, proaspăt ieşit din tipografie: „Domnului – Vreo speranţă la care aţi renunţat? punând culturii noastre o bijuterie pe adesea accelerând mecanismele schim- Alexandru Mironov, […] un demnitar al – Din fericire – sau nefericire – la nici care o putem compara doar cu I, Robot bării. Jules Verne poate fi considerat cu unei alte gândiri, în care ştiinţa realului una, niciodată. a lui Isaac Asimov. O valenţă mai puţin adevărat – cel puţin în parte – constructor se întregeşte prin dialectica unei anticipări REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 17

„Un rol real în aderarea României „Săptămâna la spaţiul euroatlantic” diversităţii Memorialistică şi crochiu de atmosferă dublat de o imensă modestie pe care doar parlamentară, portret şi observaţie sagace oamenii care au trăit, învăţat şi înţeles mult despre istorie şi contemporaneitate; ar pu- într-o viaţă de om o au, făcea ca perso- la Iaºi” tea fi o caracterizare a interviului acordat nalitatea lui Dorel să aibă aerul natural şi În perioada 18-25 septembrie 2015, R.E. de preşedintele Grupului Parlamen- uşor glumeţ al unui adolescent cu mintea esplanada din faţa Palatului Culturii a tar al Minorităţilor Naţionale, deputat, prof. unui om ajuns la senectute”. găzduit Festivalul interetnic „Săptă- univ. dr. Varujan Pambuccian. Răspunsuri – O poziţionare în epoca celor două mâna diversităţii la Iaşi”, organizat în nu lipsite de şfichi polemic. mandate parlamentare ale sale? cadrul proiectului „Istoria minorităţilor „Care dintre amintiri despre…” sună, – Sunt multe lucruri pe care România – o abordare cultural artistică a diver- inofensiv, începutul primei întrebări, la le datorează felului înţelept în care a sităţii”, iniţiat de Primăria Municipiului care replica vine tranşant: „Despre Dorel acţionat Dorel într-o epocă în care eram Iaşi, în parteneriat cu Universitatea nu poţi avea amintiri la plural. Dorel nu într-un soi de fâşie arată de la graniţa a „Alexandru Ioan Cuza” şi Fundaţia „Pro a fost niciodată un şir de întâmplări mai două blocuri mari… Nu voi vorbi despre Roma”. Proiectul a fost construit în jurul mult sau mai puţin anecdotice. El a fost ele, pentru că ele trebuie să stea în istoria conceptului de susţinere a diversităţii mai degrabă una dintre acele rare per- care nu se scrie niciodată. Tot ce vă pot între timp Lege, nu se aplică? şi identităţii comunităţilor culturale prin sonalităţi copleşitoare alături de care îţi spune este că, în calitate de secretar al – Este o lege necesară tocmai pentru recunoaşterea contribuţiei lor istorice la face plăcere să sporovăieşti sau să taci, Comisiei de Politică Externă din Camera faptul că sunt încă situaţii în care ea nu geneza şi evoluţia oraşului Iaşi. să vorbeşti despre lucruri fundamentale Deputaţilor, Dorel a jucat un rol real şi nu se aplică. Între voinţa politică a membrilor În paralel cu cercetarea istoriei sau despre mărunţişuri zilnice. Dorel era doar declarativ în aderarea României la Legislativului şi felul de a gândi al unor oraşului şi a minorităţilor trăitoare pe un soi de vulcan calm. Calm şi nu ador- spaţiul euroatlantic. membri ai societăţii pot exista rupturi. Sunt aceste meleaguri, proiectul şi-a pro- mit. Punea o pasiune extraordinară în – Cum era privit de colegii din Grupul puţine cazuri, dar acesta este un aseme- pus promovarea diversităţii în cultură orice subiect aborda şi ştia să vorbească Parlamentar al Minorităţilor Naţionale? nea caz. Şi este bine atunci când Legisla- şi artă în cadrul patrimoniului cultural despre orice cu un meşteşug al cuvântului – Era un soi de înţeleptul Grupului. tivul este înaintea timpurilor. În urma legii european, prin reunirea valorilor spiri- povestit pe care nu l-am mai întâlnit la Aşa cum este, astăzi, succesorul lui, lui, s-au constituit două lucruri: instituţiile tuale şi culturale specifice comunităţilor nimeni”. Şi abia acum vine destăinuirea, Aurel Vainer. Era un fel de control final care veghează asupra respectării legii şi minoritare locale în cadrul unui festival. fiindcă dorinţa reporterului este să-i afle elemente intrate în sistemul educaţional De asemenea, proiectul are menirea să amintirea mai dragă: „Stăteam lângă el în Interviu cu preşedintele românesc. Am lucrat împreună şi pentru intensifice dialogul cultural prin accesul banca de la Parlament şi cred că simpla GPMN, deputat, prof. univ. dr. primele şi pentru cele care ţin de educaţie. larg al publicului la cultura minorităţilor. şedere împreună acolo mă făcea să mă Pentru că amândoi am crezut că problema Organizat într-un imens cort, Festi- simt privilegiat. Fiecare dintre noi aştepta Varujan Pambuccian fundamentală vine din necunoaştere şi din valul interetnic de la Iaşi a atras o pa- şi savura remarcile celuilalt prilejuite de teamă. Şi atât necunoaşterea cât şi teama letă largă de etnii, care şi-au amenajat tot soiul de intervenţii neinspirate ale co- al faptului că e bine ce am hotărât să se combat prin educaţie. standuri proprii unde au prezentat cărţi, legilor. Asta făcea parte din sporovăială, facem şi m-am încrezut de foarte multe – Cât de actuală e aserţiunea lui ziare, reviste, fotografii, costume şi fiind un soi de sare a zilelor petrecute ori în opiniile lui, chiar dacă-mi păreau de Maiorescu despre „forma fără fond” în obiecte specifice comunităţilor lor. acolo împreună”. Totuşi, nu poate fi evitat o prudenţă exagerată. Faptul că, dincolo societatea românească? Pe tot parcursul săptămânii, s-au pluralul: „Aveam însă şi discuţii lungi des- de pasiunea atinsă de un uşor pesimism – Sigur, mă întrebaţi în legătură cu organizat expoziţii de carte, fotografii, pre sensurile fundamentale ale existenţei cu care vorbea, tot ceea ce spunea era întrebarea anterioară. Am să vă dezamă- costume populare şi s-au proiectat filme noastre de oameni sau despre te miri ce construit cu o logică impecabilă, m-a făcut gesc; nu cred că mai are o legătură cu documentare care redau viaţa social- subiecte mai degrabă apropiate formaţiei să mă încred în multe din raţionamentele societatea de azi. Eu cred că, în lumea culturală a diferitelor etnii. şi practicii mele de matematician şi de lui şi să adopt viziunea lucrurilor pe care în care trăim, la putere sunt structurările Fiecare zi a festivalului a fost dedi- foarte multe ori m-a surprins prin supleţea le spunea. fără fond. Adică e mai rău. cată unei minorităţi. Vineri, 25 septem- şi subtilitatea gândirii lui”. – Ce a determinat sprijinul Grupului – Unde îl situaţi pe jurnalistul, dra- brie, a fost Ziua Comunităţii Evreilor Particularitatea portretistică se inter- pentru iniţiativa încununată de succes a maturgul, prozatorul SF Dorel Dorian în Iaşi. Standul nostru a fost vizitat de dr. sectează cu eseul: „Era riguros şi poetic lui Dorel Dorian de a obţine pentru perse- geografia generaţiei sale? Aurel Vainer, deputat în Parlamentul în acelaşi timp. Aşa că, iată, îmi este greu cutaţii pe criterii etnice între 1940 – 1944 – Tot ceea ce am citit sau am văzut României, preşedinte al F.C.E.R, îm- să vorbesc despre întâmplări şi foarte uşor aceleaşi drepturi cu ale persecutaţilor era viu. Dorel a scris lucruri vii, le-a scris preună cu soţia, de turişti din Israel şi să vorbesc despre o stare de prietenie pe politic după 6 martie 1945? fără detaşarea pe care mulţi scriitori o au din America, veniţi la Iaşi „în căutarea care nu a reuşit să o umple nimeni după – Dorel venea cu memoria acelor tim- faţă de personajele sau situaţiile despre rădăcinilor”. plecarea sa. Dorel a fost prietenul meu. Un puri. Le-a înţeles ca nimeni altul şi, de câte care scriu. În fiecare lucru pe care l-a scris Vineri după amiază şi seara, la spec- prieten adevărat, căruia îi puteam încre- ori îmi vorbea despre ele, o făcea cu un Dorel este un pic de Dorel. Şi cred că asta tacolul de muzică şi dansuri specifice, dinţa oricare dintre bucuriile şi spaimele imens umanism. Era firesc să ne angrene- ţine tot de personalitatea lui copleşitoare. au urcat pe scenă formaţiile artistice mele fără a avea sentimentul protector ze pe toţi în efortul menit să facă dreptate Dacă vreţi să vorbim în termeni geografici, ale comunităţii rome, ale comunităţii al penibilului. O prietenie nu poate fi pla- celor care au suferit în acele vremuri. Şi Dorel este o insulă vulcanică. Departe de evreilor şi ale comunităţii elene. Mem- sată în nici o sferă. Dacă este un obiect când spun pe toţi, nu mă refer doar la orice continent sau arhipeleag. Dincolo brii formaţiei „Pro Roma” au prezentat geometric perfect, sfera e mărginită. Iar membrii Grupului, ci la întregul Parlament. de natura sa prietenoasă, viaţa îl făcuse un program artistic alcătuit din dansuri, o prietenie nu poate fi aşa. Mai degrabă – Cum se face că OUG 31/ 2002, prin destul de singuratic şi de prudent. Dacă te muzică lăutărească şi de petrecere. l-aş parafraza pe Nichita Stănescu şi aş care sunt interzise „organizaţiile şi sim- încumetai să treci un ocean până la insula A urmat o ceremonie deosebită, în spune că o prietenie nu este, se este. Am bolurile cu caracter fascist şi xenofob şi aia, găseai un loc foarte prietenos, în care care dr. Aurel Vainer a conferit Medalia spus că avea o personalitate copleşitoare. promovarea cultului unor persoane vino- era greu să nu te simţi bine. Dar trebuia să de Onoare „Prieten al Comunităţilor Numai că lucrul acesta, nefiind atins de vate de săvârşirea unor infracţiuni contra ai mereu grijă, că insula a fost înălţată de Evreieşti din România” unor distinse nici un gând ascuns sau de trufie, ba chiar păcii şi umanităţii”, Ordonanţă devenită un vulcan şi vulcanul poate erupe oricând. personalităţi ieşene: prof. univ. dr. Du- mitru D. Rădăuceanu, scriitorul Ion N. Mugur Dorian: Oprea, ing. Gheorghe Samoilă şi cmd. „Tata mi-a fost model, educator, prieten” Mihai Batog-Bujeniţă, scriitor, pentru De câte ori treceam pe lângă fosta lor locuinţă, apropiată de nat tot asemenea seri petrecute în compania redactorului şef, constanta şi sincera lor apropiere de sediul de atunci, din Popa Nan, al revistei Realitatea Evreiască, din epoca aceea, al României Libere, Octavian Paler. Paler îi Comunitatea Evreilor Iaşi, pentru Dorel Dorian nu se putea reţine să nu-mi repete: „Uite acolo – „dăduse pe mână” Magazinul, pe care-l înfiinţase. Se făceau, preţuirea deosebită a membrilor ei şi îmi arăta din ochi treptele casei – strigam după băiat să intre le retrăia, discuţii de filozofie, artă, teozofie… Uneori, în Popa pentru activitatea de punere în valoare înăuntru să-şi facă lecţiile: Mu-gu-u-ur, Mugu-u-ur!”. Băiatul lui Nan ni se alăturau „musafiri”; prieteni ai lui din lumea scrisului. a tradiţiilor şi personalităţilor evreieşti cu era prezent în tot ce făcea. Se simţea chiar şi atunci când îşi „Mediul intelectual al tatălui meu mi-a stimulat interesul pentru ferma convingere că “o poartă deschisă persifla sentimentele. Şi le persiflau amândoi, tată şi fiu: „Ce cultură, a spus Mugur Dorian, dorinţa de cunoaştere altfel decât spre prietenie este mereu cunoaşterea faci, bătrâne?, mă-ntreabă la telefon”; altă mărturisire. Şi uite informaţiile, inevitabil standard, din manual. Ei…, au trecut anii. prin cultură”. că acum, când „bătrânu’ s-a dus”, Mugur recunoaşte: „Mi-au Cunoaştem cu toţii, cei care-am trăit în România ceauşistă, sus- Apoi, pe scenă a urcat formaţia dat lacrimile când am citit, tot răscolind printre lucrurile rămase, piciunea, frica, foamea, frigul, deconectarea de lumea „cealaltă”; “Nigun Klezmer Band” a Comunităţii o scrisoare către bunicul meu, prima din cele trimise de tata, liberă, vreau să zic. Tata m-a stimulat şi m-a ajutat moral şi practic Evreilor Iaşi. tânăr student la Facultatea de Energetică din Kiev…”. Şi o altă să plec în Franţa; moment esenţial în viaţa mea. Plecare nu- Seara, odată cu sfârşitul festivalului amintire, jucăuşă, cu tot atâta încărcătură afectivă: „Eram prima nseamnă, neapărat, despărţire. Sufleteşte, nu ne-am despărţit interetnic, s-a încheiat într-o atmosferă dată la Veneţia, în Piaţa Dogilor. Aveam nouă ani. Şi nu ştiu niciodată. A fost cu noi în cele mai fericite momente de viaţă: feerică, cu programul artistic prezentat cum se face că, tot jucându-mă cu porumbeii, m-am îndepărtat naşterea copiilor mei. Eu şi familia mea am mereu spus «pre- de Ansamblul “Orfeus” al Comunităţii de părinţi şi ne-am rătăcit unii de ceilalţi. Mă simţeam pierdut zent», mai ales, spre sfârşitul vieţii lui, când avea nevoie de noi”. Elene din Iaşi, care i-a determinat pe în lumea cea străină. Mi se făcuse frică. Şi, deodată, nu ştiu de Au fost şi alte momente fericite. Despre câteva ştiu de la spectatori, fie ei ieşeni, armeni, greci, unde, tata a răsărit în faţa mea şi când mi-a ars două palme…!”, Dorel Dorian. Mugur cu familia şi-a făcut multe vacanţe cu tatăl ruşi lipoveni, evrei, ucraineni sau romi, îl bufneşte râsul fără să vrea. lui, pe vremea în care era redactor şef la R.E. Bucurii uşoare, să susţină, prin ropote de aplauze, Mugur, cel de astăzi, seamănă, poate mai mult decât îşi neobservate aproape atunci, atât de dureros-consistente azi: ritmul binecunoscutului sirtaki, simbol dă seama, cu tatăl lui. I-a fost „model, educator, prieten”. „Între zile de vară la Neptun, zile de vară în casa lui din Breaza… al spiritului grecesc. şapte şi cinş’pe ani – povesteşte –, în fiecare sâmbătă, tata mă Nepoţii, cel mic – în ultimele clase de liceu, cel mare – student, Pentru participarea la acest puzzle scotea la cinema sau la teatru, discutam o carte. În felul ăsta se certau pentru camera de la mansardă… Mugur cu soţia şi de multiculturalitate şi pentru contribu- a contribuit la consolidarea culturii mele generale şi mi-a pus copiii reveneau în ţară nu numai pentru tatăl lui, dar şi pentru ţia deosebită la derularea proiectului bazele moralei în viaţă”. „Dar a contat, cred, şi fondul genetic”. România. „Rădăcinile mele – recunoaşte –, ale familiei mele „Istoria minorităţilor - o abordare cultu- „Dacă vă referiţi la ceea ce socotesc, obiectiv, c-am moştenit de sunt în România. Când spun familie, mă refer şi la copii. A doua ral artistică a diversităţii”, Comunităţii la el, atunci, da: simţul responsabilităţii, perseverenţa, forţa de generaţie care nu şi le-a pierdut”. Dorel Dorian spunea că numele Evreilor Iaşi i s-a acordat, din partea muncă, dorinţa de mă ridica, nu doar eu, ci şi copiii mei, nepoţii lui chiar asta înseamnă în ebraică, în traducere liberă: moştenire Primăriei Municipiului Iaşi, Diploma de lui, la înălţimea aşteptărilor sale”. din generaţie în generaţie. Excelenţă în domeniul cultural-artistic. În serile-n care aşteptam la redacţie „să iasă paginile”, ne MARTHA EŞANU povestea despre formatorii lui. Mai ales, despre ce-au însem- Pagini realizate de IULIA DELEANU 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015

Top 3 din 30 5702 sã fie O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile anul renaşterii poverii fiscale, iar inflaţia medie va fi de 0,3%, deci nu va eroda Be’er Sheva, o capitalã mondialã a ciberneticii veniturile populaţiei şi ale companiilor. Consumul va fi unul dintre Un acord, în valoare de 1,5 miliarde de şekeli, prevăzând motoarele creşterii, ceea ce este o altă veste bună pentru români, sufleteşti construirea a 20.000 de locuinţe în Be’er Sheva, a fost semnat de avizi să poată consuma cât mai pe pofta inimii. Cu aceste cuvinte s-a adresat Sig- premierul Netanyahu, informează Biroul de presă al Guvernului Una dintre săbiile care stau deasupra capului economiei ro- mund Goldfarb, preşedintele Comunităţii de la Ierusalim. mâneşti este evaziunea fiscală, care face ca economia subterană Evreilor din Bucureşti, coreligionarilor săi Suma va fi pusă la dispoziţia autorităţilor locale pentru a con- (unde nu se plătesc taxe şi impozite) să reprezinte ... 30% din în ajunul zilei de Roş Haşana. Era anul strui şcoli, centre de zi, sedii de instituţii publice, infrastructură, totalul produsului naţional brut, adică mai mult decât dublu faţă de 1941, zile fierbinţi nu doar din cauza re- care vor face atractivă vânzarea celor 20.000 de locuinţe, astfel media din UE (14%)! Cât de mult ne afectează asta este limpede alităţilor înconjurătoare dar şi din cauza încât un număr de circa 100.000 de persoane să se poată muta din faptul că un român are acum un nivel de trai care echivalează tensiunilor interne ale vieţii comunitare. la Be’er Sheva până în 2019. Apoi, până în 2027, populaţia ora- cu aproximativ 55% din cel al unui european, dar am fi la circa Se apropia data noilor alegeri. Ce se şului va spori cu încă 200.000 de oameni, ceea ce va permite 66%, dacă am reduce la jumătate evaziunea fiscală! aştepta de la viitoarea conducere? O atingerea obiectivului final, şi anume ca localitatea să ajungă la O altă ameninţare este faptul că, aşa săraci cum suntem, activitate mai vie şi mai fecundă, scria 500.000 de locuitori peste numai 12 ani. lefurile cresc mai repede la noi decât productivitatea muncii, Michel Leiba, membru Prim-ministrul a precizat şi ce anume pot să facă o jumătate ceea ce pune economia sub o tensiune considerabilă. Astfel, în conducere. Articolul C.S.I.E.R. de milion de oameni la Be’er Sheva. Conform planurilor guver- dacă în Zona Euro se alocă în medie 29 de euro pe oră pentru a apărut în ”Renaş- namentale, cei mai mulţi vor fi atraşi de dezvoltarea explozivă acoperirea costurilor cu forţa de muncă (cu un vârf de 40 de euro terea noastră”. Ziarul Din istoria a proiectelor din domeniul ciberneticii, care vor face din oraş o pe oră în Danemarca), în România se cheltuiesc 4,6 euro pe oră „Curierul Israelit” era C.E.B. „adevărată capitală mondială” în acest domeniu. în acelaşi scop. Cu toate astea, cheltuielile cu forţa de muncă au de-acum interzis. Po- În al doilea rând, o parte importantă a armatei israeliene va fi crescut în ZE cu numai 1,1% în 2014 faţă de anul precedent, iar ziţia foarte critică faţă de Comunitate a relocată în sudul ţării, în deşertul Neghev. „Vreau să văd o mare în România creşterea a fost de 5,5%, productivitatea crescând celor de la „Renaşterea noastră” era bine parte dintre cele 20.000 de locuinţe ocupate de personal al IDF”, numai cu 4,7%, ceea ce este un semnal de alarmă, mai ales că cunoscută. Aşadar, articolul lui Michel a declarat Netanyahu. în 2015 au crescut pensiile şi salariile, iar 2016 este an electoral, Leiba era binevenit. „Ogorul Comunităţii, În sfârşit, un număr considerabil de viitori locuitori vor fi atraşi când aceste creşteri devin şi mai dinamice! scria el, seamănă cu un ogor fertil, care de dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare, în vremuri de secetă aşteaptă ploaia ceea ce va crea legături rapide cu marile oraşe ale Israelului. Ce spun cifrele în lumea afacerilor mondiale binefăcătoare. La Secţia Administrativă „Le-am spus odată oamenilor: investiţi în Be’er Sheva. Cumpăraţi se aşteaptă o preocupare mai mare apartamente în Be’er Sheva. Cine m-a ascultat, a câştigat. Ascul- Cifrele în sine pot fi mari sau mici, substanţiale sau insignifi- pentru crearea de noi venituri; Asistenţa taţi-mă şi acum: atingerea cifrei de 500.000 de locuitori la Be’er ante, dar prin comparaţie, ele oferă o altă perspectivă. Periodicul Socială impune o operă de asistenţă Sheva va marca o schimbare în viaţa Israelului şi a Neghev-ului”, american „Wall Street Journal” informa că o afacere gigantică care să facă faţă noilor cerinţe; la Secţia a îndemnat premierul israelian. „fermenta” în lumea berarilor: cea mai mare companie de profil Culturală acum, când toţi copiii evrei vin din lume, AB InBev, a oferit 96 de miliarde de euro pentru a prelua la şcolile Comunităţii, este nevoie de o numărul doi mondial, firma britanică SABMiller, afacerea fiind activitate mai vastă ca oricând şi mai România, între perspective de dezvoltare recent perfectată. A rezultat un gigant care, dacă va fi aprobat de multă atenţie faţă de cadrele didactice. ºi ameninþarea sãrãciei autorităţile anti-trust, va avea o ameţitoare valoare de piaţă de 280 Dintr-un memoriu adresat Secţiei Cultu- de miliarde USD şi va vinde anual bere de peste 73 de miliarde rale a Comunităţii rezultă nemulţumirile La finele lui 2014, România s-a clasat pe primul loc în UE USD, controlând o treime din piaţa mondială a berii şi 70% din cadrelor didactice din şcolile evreieşti dar de această dată nu e niciun motiv de bucurie pentru că eram cea americană. Colosul va reuni mărci precum Budweiser, Stella pentru retrogradarea lor nedreaptă, deşi campioni la numărul românilor trăind sub ameninţarea sărăciei. Artois, Pilsner, Corona, Foster (Australia) şi berea chinezească nu şi-au pierdut capacitatea ca să facă Conform Eurostat (Biroul de Statistică al UE) aproximativ 40,2% Sonow, cea mai vândută marcă din lume. În România, mega- faţă misiunii care le-a fost încredinţată; din populaţia României trăia sub riscul sărăciei şi excluziunii so- compania va produce mărcile Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Peroni se impune o atenţie mărită pentru acti- ciale, faţă de o medie europeană de 24,4%. Interesant că după Nastro Azzurro, Glosch, Pilsner Urquell, Azuga, Redd’s şi Stejar. vitatea Cultului”. În final, Michel Leiba România, locurile doi şi trei sunt ocupate de Bulgaria (40,1%) şi Cu cifrele respective proaspete în minte, să vedem unde se conchidea: „Trebuie să recunoaştem că de mult încercata Grecie (36%). Spectrul sărăciei este cel mai situează România, în comparaţie cu marii jucători mondiali. Să secţiunile Comunităţii, aşa descompleta- mic în Cehia (14,8%), Suedia (16,9%) şi Olanda (17,1%). începem prin a spune că tot PIB-ul nostru se ridică la 170 miliarde te cum sunt, fie din cauza demisiunilor, Ne găsim pe puţin onorantul loc întâi după ce, între 2008 şi de euro. Valoarea brand-ului de ţară al României, după ce a cres- fie de pe urma deceselor, nu pot face faţă 2014, România a reuşit să reducă riscul de sărăcie cu 4%, în cut cu 11% faţă de anul trecut, se ridică acum la 141 miliarde de astăzi împrejurărilor date”. timp ce în 14 ţări membre UE acesta a crescut, cel mai mare spor dolari, ocupând locul 100 în lume. În acelaşi clasament, SUA se Aspră a fost şi critica exprimată de fiind de 7,9% în Grecia, 4,7% în Spania şi 4,1% în Cipru. Deci, află pe primul loc, cu un brand evaluat la 19.703 miliarde USD, A.L. Zissu. In opinia sa, Comunitatea drumul nostru e lung, dar se pare că suntem pe drumul cel bun. iar Germania (pe care scandalul Volkswagen a costat-o 4% din nu avea consensul general al populaţiei Aşa susţine şi Coface, liderul mondial în asigurările de credit, valoarea brand-ului de ţară) se ridică la 4.200 miliarde USD. evreieşti. Majoritatea nu ia parte la viaţa care, conform Agerpres, prognozează că în 2015 România va în- Mai bine ne lăsăm de comparaţii... comunitară. Conducătorii nu sunt croiţi registra o creştere economică de 3,3%, stimulată şi de reducerea ALX. MARINESCU pe măsura misiunii lor. Lâncezesc, nu există o elită conducătoare. În situaţia dată, s-a hotărât organizarea unei anche- Sãptãmâna Vârstnicului – pentru te în rândul intelectualilor evrei din Bucu- Bucurii seniorii bucureşteni reşti. Să vină cu propuneri privind întări- Cu ocazia Zilei Internaţionale a Vârst- naţională a Vârstnicului, în cadrul căreia de cântecele interpretate de către Car- rea activităţii comunitare. Din multiplele nicului, sărbătorită pe plan internaţional au fost invitaţi artişti ai minorităţii romilor men Ioviţu şi Arabela Neazi, pe ale căror răspunsuri, ziarul „Renaşterea noastră” la 1 octombrie, Departamentul de Asis- şi aromânilor, alături de cei evrei, pentru acorduri au dansat unii dintre seniori a publicat proiectul propus de dr. inginer tenţă Socială şi Medicală al F.C.E.R., în a-şi prezenta creaţiile artistice. (inclusiv rezidenţi ai Căminului «Rosen»). I. Blum, fost şef de lucrări la Institutul colaborare cu JCC şi Comunitatea Evre- Participanţii au audiat un frumos Am urmărit cu emoţie mişcările graţioase Politehnic şi, în condiţiile legilor rasiale ilor din Bucureşti, cu sprijinul F.C.E.R. şi moment muzical oferit de doi artişti romi ale cuplului Doris Weissbuch şi Pompiliu în vigoare, devenit profesor de chimie la Joint, a organizat o serie de evenimente şi un solo oferit de un membru al etniei Sterian. Micul discurs, debordând de liceul ”Cultura”. Pentru revigorarea acti- dedicate seniorilor comunităţii noastre. aromâne. Au putut fi admirate şi picturi tinereţe sufletească, pronunţat de Pompi- vităţii în cadrul instituţiei comunitare, in- Astfel, pe data de 1 octombrie, cei sau sculpturi ale artiştilor aromâni Dumi- liu Sterian, a completat tabloul multicolor ginerul Blum propunea atragerea tuturor care au dorit, au făcut o excursie la Bu- tru Piceava şi Gheorghe Bracea, alături al evenimentului. categoriilor de profesionişti; o aşa-numită zău, în program fiind inclusă şi vizitarea de cele ale pictoriţelor Alma Redlinger, Gala Vârstnicului a fost urmată, tot la reprezentare corporativă. Să se adune în conacului Marghiloman şi a Muzeului Erna Negreanu sau Zalman Diana sau sediul JCC, de Kabalat Şabat şi un Oneg jurul Comunităţii tot ce are mai pregătit Chihlimbarului, din comuna Colţi, iar fotografii ale artistelor Nancy Vajaianu şi Şabat dedicat atât Săptămânii Vârstnicu- intelectualitatea evreiască şi nu numai: prânzul a fost servit la restaurantul «Casa Adriana Pelin. A urmat un scurt moment lui, cât şi sărbătorii de Sucot. corpul medical, corpul profesoral, avoca- cu Tei». Pe data de 2 octombrie, la sediul literar, în cadrul căruia au citit creaţii ţii, comercianţii, industriaşii, meseriaşii. JCC din Bucureşti a avut loc Gala Inter- proprii. Atmosfera a fost înfrumuseţată şi ANDREEA DAVIDOVICI Un loc de seamă să ocupe reprezentanţii societăţilor filantropice şi reprezentanţii sinagogilor. Membrii Comunităţii trebuie Băcăuani din generaþia a treia în vizită la Piatra Neamþ să cunoască mişcarea fondurilor şi să Din iniţiativa DASM, o delegaţie formată din 14 asistaţi de celor prezenţi. Bazat pe fapte reale, filmul prezintă lupta psihi- aibă posibilitatea să constate că ele merg la C.E. Bacău – supravieţuitori ai Holocaustului, avându-l în că dusă de eroina principală, refugiata evreică Maria Altman, acolo unde au destinaţia. „Este necesară frunte pe preşedintele Izu Butnaru, a participat, în ziua de 1 descendentă a unei bogate familii de evrei din Austria, pentru lichidarea atmosferei de intrigi”, conchi- octombrie (Ziua Vârstnicului), la o frumoasă excursie la Piatra a-şi învinge coşmarurile legate de intrarea hitleriştilor în Austria dea inginerul Blum în proiectul propus . Neamţ. Gazdele noastre au fost preşedintele Emanuel Nadler şi pierderea, în Holocaust, a părinţilor, a rudelor, a prietenilor Şi totuşi, preşedintele Goldfarb, în urarea şi vicepreşedintele Marcel Grinberg. şi a întregii averi. În paralel cu bătălia de anul nou, a evidenţiat o seamă de E. Nadler a urat bun sosit oaspeţilor şi împotriva amintirilor de groază, are loc realizări.”Dumnezeu a pus povara grijilor a făcut o frumoasă prezentare a Sinagogii şi o luptă cu autorităţile austriece, pentru fraţilor mei bucureşteni pe umerii mei, şi Catedrala de lemn „Baal Shem Tov” datând recuperarea unui tablou drag de familie, mi-a dat şi putere şi inimă ca să-i îndepli- din anul 1766, cea mai veche sinagogă de de o mare valoare, ,,Portrait of Adele nesc porunca. Cu colaborarea preţioasă lemn din estul Europei, precum şi a Muze- Bloch – Bauer”, realizat de celebrul pictor a Comitetului de conducere, am izbutit ului de Istorie a Comunităţii. Vorbitorul a austriac Gustav Klimt. să fac faţă grelelor situaţii în care am evocat, cu această ocazie, şi meritele fos- Ziua a continuat cu un reuşit prânz, fost pus”. Dând astfel un răspuns tuturor tului preşedinte, ing. Hari Solomon (z.l.), luat în comun de membrii celor două celor nemulţumiţi, preşedintele Goldfarb în renovarea acestui unic lăcaş de cult. comunităţi. În încheiere, preşedintele a adresat urarea tradiţională: ”Fiţi buni, fiţi În continuarea programului a avut loc Izu Butnaru a mulţumit gazdelor pentru răbdători, fiţi cu toţii în jurul obştei noastre o vizionare a filmului „ Woman in gold”. foarte frumoasa primire şi pentru efortul spre împlinirea marilor porunci ale sfintei Filmul, admirabil realizat şi având-o în rolul principal pe actriţa făcut, adresând evreilor nemţeni o invitaţie la Bacău, cu ocazia noastre meniri”. laureată cu Oscar Helen Mirren, a adus lacrimi în ochii tuturor inaugurării noului sediu al Comunităţii. (BRIF HAINRICH) LYA BENJAMIN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 19

Pogromul de la Iaşi în viziunea Festivalul Clara Haskil, ediþia a II-a Alina Azario este tânăra pianistă care Morgenstern, tocmai acest lucru am vrut să-l lui Cătălin Mihuleac readuce în memoria colectivă românească subliniez, că se poate crea o legătură specială La Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti a avut importanţa uneia dintre cele mai mari pianiste între arte. Mai ales, alături de o actriţă ca Maia loc, pe 11 octombrie, un eveniment mai special – cum l-a ale secolului trecut, Clara Haskil. Morgenstern.” calificat moderatorul simpozionului, preşedintele F.C.E.R., Alina trăieşte la Hamburg, iar de doi ani Ediţia a II-a a Festivalului Clara Haskil de dr. Aurel Vainer – şi anume, prezentarea şi dezbaterea se întoarce în fiecare toamnă în ţară pentru la Sibiu se va bucura şi de un spectacol-lec- romanului, considerat succesul anului 2014, ”America a aduce un omagiu legendarei Clara Haskil, tură, în cadrul căruia Maia Morgenstern va de peste pogrom”, de Cătălin Mihuleac. Manifestarea, a originară tot din România. interpreta pasaje din co- afirmat vorbitorul, se înscrie în spiritul comemorării Zilei La Sibiu, un festival de respondenţa Clarei Haskil Holocaustului din România. Este pentru prima dată când muzică clasică, purtând cu Dinu Lipatti, acompa- un scriitor român abordează sub formă literară pogromul numele Clarei Haskil a niată fiind de Alina Azario din Iaşi. Cătălin Mihuleac, a arătat preşedintele F.C.E.R., convins prin valoarea invi- la pian. a cercetat arhivele şi a reuşit să redea imaginea tragică taţilor săi, încă de la prima Maia Morgenstern: ”E a evenimentelor în care se mişcă personajele principale şi cele secunda- sa ediţie, în 2014. Sfârşitul un act de restituire istorică, re. Maniera în care a scris şi stilul folosit îl face pe scriitor un om al zilelor de octombrie şi începutul morală, culturală. Cred că noastre. Lumea are ce să înveţe din istorie şi din carte. El a mai adăugat că de noiembrie aduce, iată, vom deveni mai bogaţi şi Mihuleac este un scriitor curajos, prin abordarea unui subiect neplăcut pentru o a doua ediţie, cu nume mai înţelepţi, cunoscând, români, şi a remarcat capacitatea scriitorului de a crea personaje autentice. la fel de mari. prin intermediul muzicii, În cuvântul său, Cătălin Mihuleac le-a vorbit celor prezenţi despre is- ”Ideea acestui festival dar, de ce nu, pătrunzând, toria devenirii acestui roman, precum şi despre biografia sa profesională. a pornit în primul rând de atât cât se îngăduie, în Itinerariul său spre tema Holocaustului şi a istoriei evreilor din România la dorinţa de a aduce un intimitatea ei, în cores- a debutat în 2010, atunci când a întâlnit un cetăţean american de origine omagiu Clarei Haskil aici, pondenţa sa cu un mare evreiască, care i-a propus scrierea unor povestiri despre Iaşiul evreiesc. în România, în ţara ei”, îmi prieten, Dinu Lipatti. Poate În urma colaborării lor, autorul a mărturisit că a dezvoltat o pasiune pentru spune Alina Azario. Şi, pe că e înduioşător, şi drept, subiect. ”De la început ţin să subliniez că nu este o operă istorică, este o bună dreptate, pentru că, şi cinstit să-i cunoaştem operă care îmbină realitatea istorică cu ficţiunea, această ultimă parte fiind spre deosebire de ţara ei, şi altfel, în marea lor pri- foarte pronunţată”, a spus vorbitorul, care a mai afirmat că lucrarea sa se în Occident, cu precădere etenie. Poate că şi prin referă la momente de împletire istorică, geografică, culturală şi temporală, în Elveţia, valoarea Clarei acest dialog, prin muzică fapt care aduce o nouă perspectivă de abordare a unui subiect asemeni Haskil este recunoscută şi rostirea cuvântului, vom celui expus în roman. cum se cuvine. Este de notorietate prestigi- afla o dată în plus cine şi cum a fost Clara Despre receptarea cărţii, cu atât mai mult datorită temei abordate, osul concurs de pian Clara Haskil, organizat Haskil. Noi avem nevoie să ştim cine a fost părerile au fost împărţite. C. Mihuleac a afirmat că a scris această carte o dată la doi ani la Vevey, în partea franceză Clara Haskil.” “tocmai pentru că nu este evreu”. Cronicile au fost pozitive, iar publicul s-a a Elveţiei. Între invitaţii ediţiei a II-a a festivalului, arătat în general interesat. Autorul a evocat, de asemenea, scenariul spec- ”Prin acest festival mi-am dorit foarte mult la Sibiu se vor afla, între alţii: Alexander tacolului „Ultima ţigară a lui Fondane”, care a avut deja două reprezentaţii. să promovez muzica de cameră, dar şi să Schimpf, Cristian Budu, Mauro Lo Conte, Spectacolul, în regia lui Octavian Jighirdiu, are loc pe o scenă amenajată creez un schimb, o colaborare frumoasă între Volodymyr Lavrynenko, Ştefan Tarara, Tiberiu în depoul R.A.T.P. Iaşi. Răspunzând la o întrebare (Ioana Niţescu, Româ- muzicieni străini şi români. De asemenea, Soare, Cvartetul Arcadia şi Orchestra Simfo- nia Internaţional), scriitorul a afirmat că despre episodul Holocaustului din mi-am dorit să încerc o întrepătrundere între nică Bucureşti. România a aflat abia în anul 2000, deoarece istoriografia şi dezbaterile din arte. Prin concertul-lectură, alături de Maia GEORGE GÎLEA spaţiul public al primilor ani de după revoluţia din 1989 au trecut sub tăcere acest tragic episod. Eva Galambos l-a felicitat pe autor pentru alegerea temei, subliniind că Indignare faþã de un articol din revista „22” descrierea evenimentelor Pogromului de la Iaşi prin folosirea unor forme (Urmare din pag. 2) şi Privatizare şi ca mem- persecutate de către regimurile instaurate cu artistice - roman sau film - are o capacitate de penetrare mai mare în public bru al Grupului Parla- începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 decât documentele sau conferinţele bazate pe date stricte. În acelaşi timp, mentar de Prietenie România-Israel, precum şi martie 1945 din motive etnice, atât a evreilor, a atras atenţia scriitorului asupra prezentării unilaterale, subiective a unor în Delegaţia Parlamentului României la Aduna- a românilor şi a altor etnii din Transilvania, Ba- personaje (doi fraţi) şi folosirea unor date scoase din context, care ar putea rea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana. sarabia şi Bucovina care au devenit refugiaţi, oferi o imagine deformată a situaţiei evreilor din România.Autorul a afirmat 5. Un loc important în activitatea d-lui prof. deportaţi şi expulzaţi ca urmare a Dictatului de că a dorit să sublinieze diferenţele profunde dintre cele două personaje, dr. Aurel Vainer a fost iniţierea şi susţinerea la Viena din 30 august 1940 şi a celui sovietic deşi era vorba despre doi fraţi. Legii 143/2014 în Parlamentul României din 26-28 iulie 1940. Istoricul Adrian Cioflâncă, directorul CSIER, a vorbit despre relaţia dintre privind acordarea unor drepturi persoanelor istorie şi literatură. Dacă la început, imediat după terminarea celui de-al doi- lea război mondial, a fost un divorţ între cele două, prin anii ’80 a început o reconciliere între istorie şi naraţiune, în spiritul postmodernismului, iar istoricii „România şi Israelul nu îºi folosesc au învăţat să scrie istorie recurgând la poveste. S-a spus că Holocaustul ar produce o criză a imaginaţiei, deoarece tragedia a fost prea mare şi că nu ar exista metafore pentru ceea ce s-a întâmplat, dar s-a dovedit că nu integral potenţialul de cooperare” este aşa. Partea grea pentru istoric, care spune poveşti, este să aleagă trei-patru destine, în schimb, avantajul scriitorului este că poate transmite Interviu cu E.S. Tamar Samash, noul ambasador al Israelului tot contextul tragediei. Jocul realului şi imaginarului se combină foarte bine la Bucureşti şi aşa se poate citi istoria, a spus în încheiere vorbitorul. (Urmare din pag. 6) Etnosociolog dr. Harry Kuller a atras atenţia asupra câtorva stereotipuri organizate, utilizând A.M.: Situaţia din Siria este o altă sursă de negative, ilustrate prin intermediul unor personaje sau al unor trăsături de bombe şi alte mijloace îngrijorare. Vedeţi vreo posibilitate de relaxare caracter ale acestor personaje, idee respinsă de autor, care a arătat că a de ucidere în masă, dar ele par a fi individuale. a tensiunilor? dorit să contureze o situaţie care nu se referă la o anumită categorie de O persoană, cu creierul spălat de o pro- T.S.: Oricât am dori noi să nu ne implicăm în persoane, ci reflectă o realitate mai generală. Mesajul cărţii este unul de pagandă agresivă, ia un cuţit şi înjunghie pe ceea ce se întâmplă acolo, totul se desfăşoară rememorare şi totodată un apel pentru generaţiile următoare. ”În memoria cineva, numai pentru că acesta este evreu. la graniţa noastră. Urmărim evoluţiile cu multă victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, cu nădejdea că trecătorul Deci încă nu suntem şi sper că nici nu vom fi îngrijorare, dar suntem mult mai îngrijoraţi de prin aceste pagini va medita asupra ororilor petrecute atunci şi va face tot într-o nouă Intifadă, dar ceea ce se întâmplă Iran, care se amestecă în Siria şi continuă ce îi stă în putinţă ca ele să nu se repete”, scrie pe coperta a III-a. este o sursă de tensiune puternică pentru viaţa să ameninţe că vor distruge Israelul. În acea Regizorul Radu Gabrea, autorul unei pelicule despre Pogromul de la Iaşi, cotidiană din Israel, pentru că nu ştii când şi regiune, e foarte greu să spui care sunt băieţii a apreciat cartea, afirmând că evenimentele sunt transpuse într-o valoare unde se poate întâmpla ceva. Pe telefonul buni şi care sunt băieţii răi. Mă tem că sunt cu literară excelentă şi şi-a exprimat dorinţa să facă un film după ea, chiar dacă meu se aude de multe ori pe zi semnalul că toţii răi şi că problema este a lumii, nu numai a mai abordat această temă. am un mesaj, iar mesajul este că a avut loc un a Israelului. Ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele F.C.E.R. şi preşedinte al C.E.B., nou atac. Fiica mea m-a sunat să îmi spună l-a felicitat pe Cătălin Mihuleac pentru realizarea sa literară. Referindu-se că s-a întors cu bine de la Ierusalim. Asta nu la ea în contextul geopolitic actual, a relatat despre participarea sa la un înseamnă că nu merge la Ierusalim, dar îşi SOLOMON MARCUS – eveniment comemorativ, organizat în luna mai 2015, la Braunschweig, dă seama că trebuie să mă liniştească atunci la iniţiativa unor organizaţii neoprotestante din Germania, în colaborare când ajunge acasă. Cetăţean de Onoare cu autorităţile locale. Cu acel prilej, un număr semnificativ de persoane, Cea mai importantă întrebare este cine este Academicianul SOLOMON MARCUS a din diferite ţări, au adus un omagiu victimelor Holocaustului, rememorând răspunzător de aceste atacuri. Îmi pare rău să primit titlul de Cetăţean de Onoare al muni- alături de unii supravieţuitori tragedia iniţiată acum 75 de ani. El a subliniat spun că tocmai persoana cu care trebuie să cipiului Iaşi în cadrul evenimentului „Seara necesitatea unei poziţii ferme în ceea ce priveşte lupta cu antisemitismul, vorbim şi cu care ar trebui să reluăm procesul Valorilor”, organizat de Primăria Iaşiului şi cu atât mai mai mult cu cât evenimentele actuale pot antrena un reviriment de pace, M. Abbas, este unul dintre principalii Mitropolia Moldovei. al organizaţiilor de extremă dreapta. Vorbitorul a apreciat recenta adoptare responsabili pentru ceea ce se întâmplă. Cu- a Legii 217/2015, cu privire la interzicerea organizaţiilor cu caracter fascist vântarea sa de la ONU a fost plină de minciuni, şi promovării cultului persoanelor vinovate de crime de război, caracteri- despre cum vom cuceri noi moscheea Al-Aqsa, zându-o drept un instrument necesar. despre cum evreii pângăresc locul cu picioa- Ing. José Iacobescu, preşedintele B’nai B’rith România, a apreciat rele lor murdare. Când are loc un atac, nu îl sensibilitatea autorului cărţii şi importanţa prezentării situaţiei evreilor din condamnă ci, dimpotrivă, îl laudă pe făptaş şi perioada antebelică. chiar pretinde că noi suntem cei care ucidem În încheiere, preşedintele F.C.E.R. şi-a manifestat dorinţa de a organi- fetele şi băieţii care au executat atacul. Aceşti za un nou simpozion, după ce mai multă lume va citi romanul, şi a amintit terorişti, care devin „şahid”, ştiu că noi ne vom succesul pe care l-a avut autorul, care l-a însoţit în câteva oraşe unde a apăra şi este abominabil să ne acuzi tot pe noi participat la comemorarea Zilei Holocaustului. că i-am fi ucis. Toată lumea vorbeşte despre EVA GALAMBOS palestinienii omorâţi, dar nimeni nu spune DAN DRUŢĂ nimic despre evreii răniţi şi ucişi. 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 JEWISH REALITY The Commemoration of the Holocaust in Romania ”Elie Wiesel” Wreaths of flowers were set on behalf of the most important Romanian state Institute institutions, embassies, NGOs, Jewish organizations in Romania. The divine – 10 years service was officiated by Rabbi Rafael Shaffer and first cantor Joseph Adler. The choir of the High School Lauder - Reut of activity sang “Eli, Eli”. The National Institute for Holocaust At the Choral Temple in Bucharest, Studies in Romania “Elie Wiesel” is Dr. Aurel Vainer evoked the testimonials at its 10th anniversary. The Institute of some survivors from Transnistria, was founded at the suggestion made the repercussions of the inhumane by the “Wiesel” Commission in the conditions in the camps. He also praised Report which revealed the situation the helping actions and assistance of of the Jews in Romania during the some Romanian Righteous Among the Second World War and the intention of Nations. Marshal Antonescu’s legionary regime The president of the Association of to liquidate the Jewish population in the Romanian Jewish Victims of the Romania. Singular on the European Holocaust, Dr. Liviu Beris, relived his own scene as a public institution financed ordeal as deported to Transnistria. Eng. from the state budget, during these Paul Schwartz denounced the actions 10 years it was remarked by the The ceremony at the Memorial to chief of Mission on behalf of the Israeli of the Holocaust deniers and evoked research aiming to reveal different the Victims of the Holocaust in Romania Embassy, His Excellency Werner Hans personal tragedies. Mihael Zalman aspects of the Romanian Holocaust, highlighted the need to act against the Lauck, ambassador of Federal Republic revealed the suffering of the Jews from by the widespread dissemination of Holocaust denial at present and to of Germany, His Excellency Hans Galaţi in the ghetto of the city. Prime information in various forms, and maintain a stronger focus on education Klemm, the US ambassador, Professor cantor Joseph Adler and Rabbi Rafael through the permanent educational against anti-Semitism, racism and Alexandru Florian, director of the Institute Shaffer sang El Male Rahamin and activity, training the younger generation xenophobia. Among the participants, for Holocaust Studies in Romania. the Kaddish. In the communities from of teachers to convey to the youth the politicians, men of culture, students of Romanian President Klaus Iohannis, Dr. Arad, Bârlad, Bistriţa-Năsăud, Blaj, realities regarding the Romanian Jews’ the Lauder-Reut Educational Complex, Liviu Beris, president of the Association Târgovişte, Tulcea and other cities, the situation in the interwar period and were: Klaus Iohannis, President of of Romanian Jewish Victims of the local authorities, students of schools during the Second World War. Romania, Valeriu Zgonea, president Holocaust, Yuli Edelstein, the Knesset and colleges, coordinated by teachers, In an interview to “Jewish Reality”, Dr. of the Chamber of Deputies, Bogdan president, Valeriu Zgonea , president offered performances, papers at Alexandru Florian, director of the Institute, Aurescu, Minister of Foreign Affairs, of the Chamber of Deputies, HE Hans symposia, listened to testimonies of has outlined the main goals, the different Sorin Dan Mihalache, presidential Klemm, the US ambassador, Dr. Aurel survivors, visited synagogues, Jewish ways in which they strive to achieve counselor, Yuli Edelstein, president of Vainer, FJCR president, held speeches history museums, exhibitions about the them, the successes and the difficulties Knesset, Shelly Hagler Livni, deputy at the event. Holocaust in Romania. encountered, especially in making the public realize that the Institute, under the aegis of the Romanian Government, is A Visit Full of Warmth and Friendship not a Jewish one, but serves the interests Yuli-Yoel Edelstein, chairman of the Aurel Vainer, FJCR president, said that and a diploma of „Friend of the Jewish of the entire Romanian nation, trying Knesset, paid an official visit in Romania at he wanted to show the Israeli delegation Communities from Romania”, a volume through its activity to highlight the thesis the invitation of Valeriu Zgonea, President and the President of the Knesset the presenting the synagogues in Romania that the Romanian Holocaust is part of of the Chamber of Deputies. During the Temple reborn after 1989 and renovated and a paper on the contributions of the the Romanian history. visit, the Israeli official met with Romanian in recent years, “and with this symbol Jews to the development of Romania. The Institute is an instrument of President Klaus Iohannis, the presidents to demonstrate the contribution of the At the dinner held in the Sukkah, FJCR struggle against anti-Semitism, Holocaust of the two Chambers of the Parliament of ethnic minorities to the social and cultural president stated that it was the place denial, xenophobia and combats such Romania, Călin Popescu-Tăriceanu and life of Romania,” the speaker said. Yuli where the community members would manifestations occurring in the public Valeriu Zgonea, as well as with Bogdan Edelstein expressed his satisfaction that, spend many of the holidays marking the sector, with the important role of the Law Aurescu, Minister of Foreign Affairs. On outside the official schedule, he was real moments of the Jewish life. 217 that sanctioned such events. the morning of October 8, the Israeli guest able to meet with the Jewish community In an interview to our review, the On the occasion of its 10th anniversary attended the commemorative ceremony members. President of the Knesset appreciated the Institute published a retrospective at the Holocaust Memorial in Bucharest The guest thanked the FJCR president the good relations between Romania and work, “The National Institute for Holocaust and in the evening he visited the Choral for accompanying him at all the official Israel, and the conditions of normality in Studies in Romania Elie Wiesel -10 Temple, after which, Dr. Aurel Vainer, meetings and offered him a miniature which the Jewish community can evolve years”, presenting the milestones of its FJCR president gave a dinner in Yuli of the Menorah which is in front of the and unfold its activities. He underlined decade of activity, presented the play Edelstein’s honor. Israeli Parliament. At his turn the host the importance of the Romanian Jews in “Interface” and organized the conference In his speech at the Choral Temple Dr. offered the head of the Knesset a medal Israel and of their role as a bridge in the “The Intellectual Elite and the Memory mutual knowledge of the history and the of the Romanian Holocaust”, held by culture of the two nations. Professor George Voicu. A Maturity Exam – the Festival of the Jewish Film The expanding of the Romanian- th Israeli economic cooperation Bucharest, 5 edition The new Israeli ambassador to “there were important increases in the Now at its 5th edition, the Jewish the documentary section there were Bucharest, HE Tamar Samash, at her last 10 years. The favorite areas of Film Festival in the capital took place 30 productions, from which a number second diplomatic mission in Romania cooperation are both the bilateral ones, in several places - Studio Cinema Hall, participated to the competition. (from 1988 to 1991, she served as including agriculture, water resources Romanian Peasant Museum Club, The 5th edition of the festival stirred counselor), told in an extensive interview management and health, energy, internal Cărtureşti, Commedy Theatre and greater interest than the precedents, Paul to “Jewish Reality” that she believes security and immigration, as well as with others. Paul Ghiţiu, director of the event, Ghitiu, director of the festival, remarked the upmentioned period as “the most third parties because “the EU wants to mentioned at the opening that the festival at its ending, mentioning that for now the interesting and challenging period” of invest in Romania, and the latter needs is under the patronage of a large number festival has its own permanent public, her entire diplomatic career and the most technology that Israel holds. If Israel and of institutions, including the Embassy counting a great number of young fantastic changes “are those you could Romania can work together to get EU of Israel – as Israel is a permanent people. He also presented the list of see in the street” by watching the people’s support, everyone will win,” said Mrs. guest, the Embassies of Argentina, the prizes. In the documentary section changes. The new ambassador added Tamar Samash. Oriental Republic of Uruguay, Canada, the winner is the Australian-Polish co- that when “asked which the most striking Regarding the current situation in the General Council of the Municipality production “A city named Brzostek”, change is since 1991, compared with the Israel, the ambassador said that we of Bucharest, the Department of directed by the Australian director Simon situation today”, she answers that “the can not speak of a new intifada, the Interethnic Relations, the Federation of Target. In the fiction movie section the people’s change is most striking. People individual attacks are still made by the Jewish Communities from Romania, winner is the Israeli film “Near her”, have a relaxed air, they are smiling. Then people “brainwashed by aggressive the Romanian Cultural Institute, World director Asaf Korman. The H. Mălineanu they talk to you. I can converse with them propaganda”, but everyday life is under Likud Romania and in the juries of the Foundation prize for the best film music on the street, although I’m a foreigner, tension. One of the main responsible is two competitions – documentary and went to composer Baruch Ben Itzhak for which would never have happened M. Abbas, who proffers lies and praises artistic movies – were personalities from “Cruise to Paradise”, an Israeli-German before.” the perpetrators. In Syria it is difficult to the Romanian and Israeli movies’ world. co-production, 2013, director Matan Regarding her objectives, the say „who are the bad guys and who are More than 50 productions from different Guggenheim. The Trophy Best Media ambassador said that the development the good guys” but the Ambassador fears countries with Jewish subjects or made offered by Radio Deea went to “Adios, of the eonomic cooperation is “very that „they are all bad and the problem is by Jewish directors were presented, Bagdad!”, Israel 2013, director Nissim important because we do not use the of the world, not only of Israel”. a great number from Israel. Only in Dayan. full potential of cooperation”, although REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 21

Reflecţii asupra Holocaustului BERESHIT 11 – Tulcea Cuvântul preşedintelui Asociaţiei Evreilor Români Victime ale Holocaustului, dr. Liviu Beris, la ceremonia comemorativă de la Monumentul Holocaustului Descoperirea rãdãcinilor evreieºti Dr. Liviu Beris, preşedintele A.E.R.V.H., a atras atenţia că “atunci când vorbim a Reginei Şabat, “Înnoire sau tradiţie”; “Responsabilitatea despre Holocaust, vorbim de fapt despre o culme a degenerării relaţiilor interumane. (Urmare din pag. 8) rostite de rabinii Ra- iudaismului în lume” şi “Triburile pierdute Ca supravieţuitor al deportărilor în Transnistria, am văzut cu ochii copilului de atunci fael Shaffer, Shraya Kav şi Shalom Levy. – drumul speranţei”). cum poate fi adus iadul pe pământ de către omul de lângă tine. Erai, de fapt, con- La „tisch-ul” de Oneg Şabat, organizat la Această largă paletă de subiecte, care damnat la moarte nu pentru ceea ce ai făcut şi nici măcar pentru ceea ce ai spus, restaurantul hotelului Delta, rabinii au cân- de care mai interesante, ne-a îndemnat ci doar pentru că te-ai născut din părinţi evrei. Cuvinte şi nu maşini au fost cele tat melodii tradiţionale evreieşti şi, în final, la adâncă meditaţie şi ne-a demonstrat care au dus la apariţia lagărelor şi zonelor de exterminare. Libertatea asigurată de cu toţii s-au înlănţuit într-un dans hasidic. din nou că religia mozaică stimulează democraţie este folosită deseori şi acum până la stadiul de instituire a anarhiei. Şi Sâmbătă dimineaţă a avut loc serviciul gândirea. aceasta a fost totdeauna o fază în trecerea spre totalitarism. În acest sens, menirea religios de la templu şi kiduş. Apoi, la se- Seara s-a încheiat cu Havdala pe de fond a legii româneşti 217/2015 este de a contribui la apărarea democraţiei, în siunile pe grupe, dr. Tamar Salmon, care plajă, urmată de cina la restaurant şi de faţa celor care se folosesc de democraţie pentru a încerca să o distrugă. Campania a studiat istoria evreiască la Universitatea petrecerea animată de muzica klezmer, violentă, desfăşurată de grupuri neolegionare după promulgarea legii 217/2015, Ebraică din Ierusalim şi predă la Colegiul cântată de formaţia clujeană „Mazal Tov” arată că problema există şi că statul român trebuia să-şi creeze instrumentele legale de educaţie „David Yellin” şi la Institutul de şi de Shalom Levy. pentru a o gestiona. A cinsti memoria victimelor Holocaustului înseamnă a face tot studii ebraice „Schechter” din Ierusalim, În sesiunea plenară de închidere, posibilul ca asemenea aberaţii să nu se mai repete. Cunoaşterea nu poate schimba a vorbit despre „Ahav, Ninive şi alţi pă- profesorii israelieni au interpretat cu- trecutul, dar prin cunoaştere, apare o şansă de înţelegere a răului, de salubrizare cătoşi”. În expunerea făcută, ea a arătat noscutele melodii Kol Nidrei şi Avinu a prezentului şi de evitare a erorilor şi ororilor în viitor. Pentru că viitorul nu e o fa- că dacă un om încalcă neintenţionat sau Malkeinu, rabinul Shalom Levy a cântat talitate, ci doar o posibilitate dintr-un întreg şir de posibilităţi. cu bună ştiinţă oricare dintre poruncile două melodii sefarde, iar rabinul Shraya Şi pentru a clarifica problema legată de viitor, voi apela la o relatare legată de din Tora, atunci când se pocăieşte şi se Kav a intonat imnul naţional israelian trecutul apropiat. Înainte de venirea lui Hitler la putere, Frick, şeful fracţiunii parlamen- îndepărtează de păcatul său, este obligat „Hatikva”, în acompaniamentul tuturor tare a partidului nazist din Reichstag, a protestat violent împotriva reţinerii de către să mărturisească înaintea lui Dumnezeu participanţilor. poliţie timp de trei ore a doi hitlerişti implicaţi în arderea unor cărţi, într-o piaţă publică. păcatul pe care l-a comis. Confesiunea cu Bereshit 11, un eveniment educaţional Cancelarul catolic Brüning l-a apostrofat pe Frick: tocmai voi, naziştii, care tor- enumerarea păcatelor comise constituie de talie academică, ne-a emoţionat pe turaţi, ucideţi, incendiaţi, faceţi atâta gălăgie pentru o reţinere de trei ore pentru o esenţa mărturisirii. toţi şi ne-a indus speranţa că şi ediţia anchetă? Şi iată replica cinică a lui Frick, pe care o citez: «Vă pretind, dle Cancelar După prânz s-a făcut turul oraşului pe 12, programată în primăvara viitoare la al Reichului, libertatea, în numele principiilor pe care le profesaţi, iar mâine vă voi jos, pornind de pe faleză, din faţa hotelului Botoşani, va fi la fel de interesantă. refuza-o, în numele principiilor pe care eu le propovăduiesc». Frick a devenit ministru Delta, până la Monumentul Independen- Mesajul transmis de preşedintele de interne în guvernul lui Hitler. Împreună cu liderul său şi cu ceilalţi colaboratori, ţei şi înapoi. F.C.E.R, dr. Aurel Vainer, pentru anul aceşti fanatici, odată ajunşi la putere, s-au ţinut de cuvânt cu vârf şi îndesat. Conse- După pauza de cafea, de după amia- 5776, a fost unul de împliniri şi speranţe cinţele tragice au fost resimţite nu numai de evreii europeni, ci şi de zeci de milioane ză, au avut loc două sesiuni Limmud, pentru viitor, de îndemn pentru menţine- de oameni de pe tot globul şi chiar de propriul lor popor. participanţii având posibilitatea să aleagă rea solidarităţii evreieşti şi a unităţii pe Iată de ce, de la această adunare comemorativă, îndrăznesc să-mi închei cuvântul vorbitorul (între dr. Aurel Vainer şi Rabinul plan comunitar sub deviza: „Prin cunoaş- cu următorul apel: Conducători ai lumii libere de astăzi, ţineţi seama în alegerea căilor Rafael Shaffer; Eduard Kupferberg şi tere obţinem recunoaştere!” spre viitor, de avertismentele pe care vi le pune la îndemână istoria!”. prof. Ligia Dima, de la Muzeul Arheolo- În încheiere, Israel Sharli Sabag a gic Tulcea; Tiberiu Roth; Rabinul Shraya mulţumit tuturor participanţilor şi organi- Kav şi Luciana Friedmann) sau subiectul zatorilor şi a exprimat crezul de bază al Retrospectivă preferat (respectiv: “Tshuva”; “De la Cre- organizaţiei pe care o conduce: „Investim aţie la Calendar – Între sacru şi profan”; în oameni. Fără oameni, sinagogile şi cu ochii prezentului “Incursiune în istoria şi prezentul tulcean”; pietrele tombale nu spun nimic...” (Urmare din pag. 3) Dintre Drepţii în- căderea din condiţia de om în deportare. tre Popoare români Ing. Paul Schwartz, vicepreşedinte al au fost menţionaţi preşedintele Crucii F.C.E.R. şi preşedinte al C.E.B., a susţinut 15 Heşvan – Sãrbãtoarea Roşii din România, Viorica Agarici, prima- importanţa cunoaşterii istoriei Holocaus- rul Cernăuţiului, Traian Popovici, regina- tului, recomandând şi vizionarea la unul mamă Elena. Anul trecut – a reamintit din posturile naţionale de televiziune a lui Yorovam ben Nevat dr. Aurel Vainer – au fost comemoraţi 70 interviurilor pe aceeaşi temă acordate (Urmare din pag. 5) Rehavam aşezat omul curajos care a luptat pentru a uşura de ani de la ghetoizarea şi deportarea de directorul Institutului „Wiesel”, prof. pe tron în curtea jugul taxelor de pe umerii neamului său, evreilor din Transilvania de Nord în lagăre univ. dr. Alexandru Florian, şi de directorul Templului, în timp ce el, Yorovam, ar fi cel pe care Talmudul îl prezintă ca pe un ale morţii din centrul Europei. O menţiune CSIER, dr. Adrian Cioflâncă. Vorbitorul a fost nevoit să stea în picioare ca un om om a cărui înţelepciune era fără cusur, nu specială despre comemorarea din Dej: denunţat acţiunile negaţioniştilor Holoca- de rând. Yorovam s-a temut că, văzând a avut nici cea mai mică intenţie de a sluji autorităţile locale au ridicat un memo- ustului în condiţiile de scădere dramatică aceasta, supuşii săi ar fi înţeles că Reha- idolilor. El a fost pus într-o situaţie din care rial în pădurea din împrejurimi, unde a a numărului de supravieţuitori, pe fundalul vam e adevăratul rege, iar el, Yorovam, slujirea idolilor era singura ieşire posibilă. funcţionat un ghetou în care au fost ucişi prezentelor crize ale umanităţii; a evocat un uzurpator. Fără voie, a făcut ceea ce i-a fost hărăzit. evrei din zonă. Remarcabile - acţiunile tragedii personale prin prisma actelor de Pentru a nu ajunge în această situaţie, Acesta este şi un avertisment pentru comemorative ale autorităţilor române şi familie, a amintirilor din primii ani ai copi- Yorovam a închis graniţa dintre cele două fiecare dintre noi. Revoluţiile, deşi câteo- maghiare din Gheorghieni. Binevenită – lăriei – cei patru fraţi ai tatălui său, căzuţi ţări. Toţi pelerinii au fost opriţi la graniţă. dată necesare, îşi pot pune conducătorii predarea istoriei Holocaustului în şcoli din pe front în primul război mondial. Despre Măsura nu a fost însă suficientă. Oame- în situaţii cu totul neprevăzute. Deseori, România, program la care trebuie lucrat ghetoul în care au fost adunaţi, în 1941, nilor le lipsea pelerinajul. Pentru a nu lăsa pentru a supravieţui, ei sunt nevoiţi să îşi mai mult, pentru ca asemenea orori să evreii gălăţeni, în vederea deportării, şi această nevoie nestisfăcută, Yorovam a încalce chiar acele principii în numele că- nu se mai repete. despre suferinţele lor, a vorbit Mihael făcut doi viţei de aur, pe care i-a pus la rora s-au revoltat. Am cunoscut prea multe Preşedintele AERVH, dr. Liviu Beris, Zalman. Directorul Cancelariei Rabinice, cele două capete ale ţării şi şi-a chemat asemenea cazuri în ultima sută de ani. a retrăit propriul calvar de deportat în Edi Kupferberg, a propus un moment de supuşii să vină în pelerinaj şi să li se în- Un pasaj celebru din Talmud, tratatul Transnistria, de la şocul de a fi fost la un reculegere în memoria victimelor. El Male chine în ziua a15-a a lunii Heşvan. Cele Sanhedrin, fila 102b, aruncă o lumină pas să fie împuşcat, în 1941, împreună Rahamim, interpretat de prim-cantorul zece triburi au continuat să se închine nouă asupra celor petrecute: L-a prins cu toţi evreii din Herţa, oraşul natal, de Iosif Adler, şi Izkor, spus de rabinul Ra- viţeiilor de aur până ce au fost exilaţi de Atotputernicul, Binecuvântat fie El, pe Yo- trupele armatei române, fiindcă primiseră fael Shaffer, au încheiat evenimentul în asirieni şi li s-au pierdut urmele. rovam de haină şi i-a spus „Întoarce-te şi ordin de „curăţare a terenului”, până la de- cuvenita notă sacră. Pare o tragedie grecească. Yorovam, Eu, tu şi fiul lui Işai (regele David) ne vom plimba împreună în Gan Eden (paradis).” l-a întrebat [Yorovam]: „Cine dintre noi Evreii din Târgu-Neamţ ºi refugiul de la Buhuºi din 1944 va fi primul?” I-a răsuns: “Fiul lui Işai”. I-a (Urmare din pag. 14) Unul dintre procesele privind activita- Dintre acestea, 26 de imobile erau distruse de incendiu, nici răspuns [Yorovam]: “Atunci nu vreau”. tea desfăşurată în legătură cu prestarea unul numai avea geamuri şi ferestre, tot mobilierul şi obiectele Dialogul trebuie citit cu atenţie. Ce rost muncii obligatorii, l-a implicat pe Leonard Fromescu (Bercu casnice fuseseră furate, la fel şi plitele sobelor, clanţele uşilor, mai are întrebarea: „Cine dintre noi va fi Froim), fost preşedinte al Comunităţii Evreilor din Târgu-Neamţ, instalaţiile electrice, iar unele imobile aveau duşumelele scoase, primul?” Doar Atotputernicul, Binecuvân- şi pe Constantin Repca, fost şef al Poliţiei din Târgu-Neamţ, la fel şi acoperişul de tablă. Au fost furate gardurile şi lemnele tat fie El, îi spusese deja:„Eu, tu şi fiul lui cunoscuţi ca prieteni apropiaţi. După unele mărturii, aceştia se de foc. Işai”. Yorovam a vrut să se asigure că nu înţelegeau pe seama populaţiei evreieşti, luând bani de la evreii Tot în septembrie a fost format grupul de pază a bunurilor a fost nici o neînţelegere şi a întrebat încă mai avuţi pentru a nu fi deportaţi sau trimişi în detaşamente de evreieşti trimis la Târgu-Neamţ până la întoarcerea membrilor o dată care dintre ei va fi primul. Această lucru, în dauna persoanelor sărace. Faptele celor doi nu au comunităţii. Acest grup era condus de Leibiş Haimovici, Avram întrebare, dovadă a exageratei preţuiri putut fi însă demonstrate, în cadrul procesului arătându-se că Soceanu şi Iosub Soceanu. Grupul era format din 12 persoane şi pe care o dădea poziţiei de onoare, i-a ambii au avut o atitudine corectă faţă de evreii din Târgu-Neamţ. 9 cărăuşi. Prin adresa 596 din 21 septembrie 1944, Comandan- coborât puţin meritul şi l-a pus pe locul Nici L. Fromescu şi nici C. Repca nu au fost dovediţi cu averi tul Jandarmeriei şi Poliţiei judeţului Neamţ, locotenent-colonelul al doilea, după regele David. Pentru a fi personale, toate acuzaţiile îndreptate împotriva acestora fiind Maxim, stabilea condiţiile reîntoarcerii populaţiei la Târgu Neamţ. al doilea, Yorovam nu a mai vrut să se puse pe seama unor duşmănii personale, ambii fiind achitaţi. Potrivit adresei, reîntoarcerea urma a se face în convoaie a câte întoarcă. Noua conducere aleasă va trimite o delegaţie la Tg. Neamţ, 25-30 de căruţe, însoţite de 2-3 gardieni şi conduse de un şef Să nu căutăm scuze revoluţionarilor pentru a studia la faţa locului condiţiile şi modul de reîntoarcere. ce va obţine autorizaţie colectivă pentru convoaie din partea care, ajunşi la putere, au fost „nevoiţi” În raportul delegaţiei se arată că s-a luat legătura cu coman- Poliţiei şi a comandamentului militar rus. să-şi încalce principiile. Dacă într-adevăr dantul garnizoanei, care a promis că se va obţine aprobarea Întoarcerea din luna octombrie 1944 a fost organizată pe şi-ar fi dorit, în cele mai multe cazuri ar fi de reîntoarcere în luna septembrie. Raportul atragea atenţia că şase convoaie, ultimul convoi fiind cel din 14 octombrie 1944. putut să fie consecvenţi. Doar că nu şi-au reîntoarcerea este imposibilă fără o bună organizare, populaţia Pentru comunitate a urmat o perioadă dificilă, de supravieţuire, dorit. În prea multe cazuri ideile frumoase este sărăcită iar „jaful şi devastarea sunt indescriptibile”, după în contextul reîntoarcerii şi a distrugerilor cauzate de război, dar erau doar faţade în spatele cărora se cum reiese din documentele din arhiva Comunităţii. Autorul şi al foametei care a cuprins Moldova în perioada 1946-1947. ascundea o aprigă dorinţă de răzbunare raportului propune formarea unei echipe care să pregătească (Fragment din lucrarea Istoria comunităţii evreieşti din sau chiar cruzime gratuită. Situaţiile de organizarea întoarcerii. Raportul informa şi despre starea celor Târgu-Neamţ (secolul al XVIII-lea – 2015), aflată în curs de urgenţă erau cele mai bune ocazii pentru 635 de gospodării, adică 480 de imobile aflate în proprietate. apariţie) a da frâu liber dorinţelor ascunse. 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 Fãrã Gilu Iuftariu z.l., 6 FILE DE CALENDAR (NOIEMBRIE) 6 sãrbãtorile nu vor mai fi la fel Evrei nãscuþi în luna noiembrie ta britanică (1943), paraşutistă lansată La 27 septembrie, conducerea şi aproape toţi membrii comunităţii evreieşti ploieş- în Iugoslavia pentru a ajuta evreilor tene, dar şi mulţi neevrei, prieteni, vecini care l-au preţuit şi îndrăgit, au venit la cimitirul Sholem (Shalom) Asch – scriitor maghiari (1944). Arestată la frontiera evreiesc să-l conducă pe ultimul drum pe Gilu Iuftariu z.l., să fie alături de familia îndoliată. idiş, născut la Kutno, Polonia (1 noiem- ungară, condamnată la moarte, exe- Conducerea F.C.E.R. a fost reprezentată de secretarul general al Federaţiei, ing. Albert brie 1880). Imigrat în SUA (1910), a cutată, 7 noiembrie 1944. Reînhumată Kupferberg. Au participat rabinul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler. locuit şi în statul Israel. Printre romane: la Ierusalim (1950); eroină naţională Gilu Iuftariu a fost, timp de zece ani, preşedinte al Comunităţii ploieştene. A continuat Kiddush HaShem (Sfinţirea Numelui lui în Israel. să se implice în viaţa comunitară, chiar în condiţii dificile de sănătate; a fost, în răstimpul Dumnezeu; 1919), unul dintre primele Mordecai Menahem Kaplan – ultimilor nouă ani, membru în Comitetul de Conducere al C.E. Ploieşti, oficiant de cult. A romane istorice în limba idiş. Decedat rabin, eseist, educator, co-fondator al respectat şi a fost respectat. A venit în ajutorul tuturor celor care i-au solicitat sprijinul. A la Londra, 1957. iudaismului reconstrucţionist. Născut la avut darul de a-şi face prieteni. Fără el, sărbătorile nu vor mai fi la fel. Joseph (Jozef) Rotblat – fizician, Svencionys, Lituania (1881), imigrat cu Să-i fie amintirea binecuvântată! născut la Varşovia (4 noiembrie 1908), familia în SUA (1889). Printre scrieri: ADELA HERDAN imigrat în Anglia (1939), profesor la Judaism as a civilization; Dynamic Preşedinte al C.E. Ploieşti universitatea din Liverpool. Specialist Judaism; The meaning of God in mo- în fizica atomică, a lucrat în domeniul dern Jewish religion; Questions Jews producerii bombei atomice. Ulterior a ask. Decedat la New York, 8 noiembrie Devotament ºi dragoste de obşte luptat pentru neproliferarea ei. Premiul 1983. Nobel pentru pace, 1995. Decedat la Chaim Azriel (Charles) Weiz- Îmi cer iertare faţă de memoria lui Gilu Iuftariu a fost „vioara întâi” – preşedintele Londra, 2005. mann – biochimist şi lider sionist, Iuftariu z.l. pentru că starea precară de să- C.E. Ploieşti. Când a început să aibă proble- Bernard Henry Lévy – jurnalist născut la Motol, Belarus (27 noiem- nătate m-a împiedicat să mă aflu printre cei me de sănătate, „vioara a doua” – consilier, şi filosof, născut la Béni Saf, Algeria brie 1874); conferenţiar, Universitatea care l-au condus pe ultimul lui drum. L-au şi „vioara a treia” – oficiant de cult. Până în (5 noiembrie 1948), stabilit cu familia din Manchester (1904). Preşedinte al însoţit doar lacrimile sufletului meu. M-a ultima clipă şi-a ajutat semenii. A făcut-o cu la Paris (1949). Susţinător al ideii că Organizaţiei Sioniste Mondiale; primul legat de el o prietenie de zeci de ani şi mă seriozitate şi abnegaţie. Un gând bun pentru evreii trebuie să aibă o voce morală preşedinte al statului Israel (16 mai doare că-n tot acest răstimp n-am reuşit să soţia şi fiicele lui; le doresc putere să treacă unică în societate şi politică. Printre 1949 - 9 noiembrie 1952), decedat în ne împărtăşim mai mult din experienţa noas- peste aceste momente grele. cărţi: L’idéologie française; Le testa- funcţie, Rehovot. A întemeiat Weiz- tră. Gilu Iuftariu a fost un om înţelept, bine Mărturie a preţuirii şi afecţiunii de care ment de Dieu; Réflexions sur la guerre, mann Institute of Science. pregătit pentru viaţă. Din discuţiile cu el ie- s-a bucurat printre evreii şi neevreii plo- le mal et la fin de l’histoire; Qui a tué Norman Mailer – scriitor şi jurna- şeam îmbogăţit spiritual. La rândul meu, am ieşteni a fost prezenţa la înmormântare a Daniel Pearl?. list, născut la Long Branch, New Jersey căutat să-i transmit din cunoştinţele mele în unei numeroase asistenţe, de toate etniile, Cesare (Ezechia Marco) Lom- (1923). Printre creatorii non-ficţiunii materie de viaţă comunitară. Nu am putere confesiunile. În fiecare 14 Tişrei, vom evoca broso – medic şi criminolog, născut creative, reunind ficţiunea literară şi să aştern acum pe hârtie toate lucrurile bune cu pioşenie dragostea lui faţă de familia şi la Verona, Italia (6 noiembrie 1835). jurnalismul bazat pe fapte. Premiul înfăptuite împreună pentru comunitatea comunitatea cărora le-a aparţinut. Emiţător al teoriei criminologiei an- Pulitzer; National Book Award. Printre evreiască din Ploieşti. După ce am acceptat Ing. NILU ARONOVICI tropologice. Printre scrieri: Genio e romane: The naked and the dead; să conduc DASM, venind la Bucureşti, Gilu follia; L’uomo delinquente; L’amore nel The executioner’s song; Armies of suicidio e nel delitto; L’antisemitismo e the night. Decedat la New York, 10 IN MEMORIAM (1907-1952) le scienze moderne. Decedat la Torino, noiembrie 2007. Ing. Aurel Rozei-Rosenberg 1909. Mikhail Iosifovich Gurevich – in- Imre Kertész – scriitor de limbă giner aerospaţial, născut la Kursk, Ru- Instalarea regimului comunist în Ro- Paris, prioritar matematica, fizica şi chimia, sia (1893). Co-proiectant al avioanelor mânia a fost urmată de un val de procese necesare admiterii în universităţile de elită maghiară, născut la Budapesta (9 noiembrie 1929), locuieşte la Berlin. Mikoyan-Gurevich MiG-3 şi Mikoyan- staliniste intentate reprezentanţilor tuturor franceze. Clasaţi primii după concurs, ur- Gurevich DS, care îi poartă numele. păturilor sociale, inclusiv intelectualităţii teh- mează în perioada 1927-1931 cursurile Şco- Deportat la Auschwitz, apoi la Buchen­ wald la vârsta de 14 ani, supravieţu- Decedat la Leningrad (St. Petersburg), nice. Pentru a justifica eşecul lucrărilor fara- lii Naţionale Superioare de Mine din Saint- 12 noiembrie 1976. onice de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, Etienne, terminând ca şefi de promoţie. Cei itor al Holocaustului. Premiul Nobel pentru literatură, 2002. Printre scrieri: Henry Mălineanu – compozitor conducerea de partid şi de stat a ordonat doi fraţi revin în ţară, iar Aurel este angajat de muzică uşoară, romanţe, operetă, Securităţii să înceapă o anchetă pe cele 14 imediat ca inginer minier de societatea Sorstalansag (Fără destin); Kaddis a meg nem szuletett gyermekért (Kaddiş muzică de film, născut la Bucureşti şantiere, ca să identifice „ţapii ispăşitori”. „Mica”, devenind ulterior proprietarul unei (1920). Premiul Uniunii Compozitorilor Cu mijloacele specifice epocii lui Dej, au fabrici de vopseluri. După 23 august 1944, pentru copilul nenăscut). Benjamin Fondane (Beniamin din România (1971, 1977, 1978, 1981). fost formate două loturi de „sabotori, diver- ambii fraţi îşi schimbă numele în Rozei, iar Decedat la Bucureşti, 12 noiembrie sionişti şi spioni americani, britanici, titoişti activitatea meritorie desfăşurată de Aurel, Fundoianu – Barbu Wechsler) – poet, critic, filosof existenţialist de limbile 2000. şi sionişti”, judecate de urgenţă în 1952. Tri- ca expert la Direcţia de Livrări de pe lângă Camille Pissarro – pictor, născut bunalul Militar Teritorial Bucureşti, deplasat Comisia Româno-Sovietică însărcinată cu română şi franceză, născut la Iaşi (14 noiembrie 1898). Stabilit în Franţa la St. Thomas, Virgin Islands (1830), la Poarta Albă şi condus de general-maior lichidarea despăgubirilor de război, atrage educat, stabilit şi activ în Franţa, Ve- Alexandru Petrescu, a emis Sentinţa nr. 1, atenţia ministrului de Finanţe Vasile Luca şi (1923), deportat, ucis la Auschwitz, 2 octombrie 1944. Revista Cahiers Ben- nezuela, Anglia. Alăturat curentului im- din 1 septembrie 1952, în baza căreia cinci a adjunctului său, Alexandru Iacob. În 1949, presionist, apoi celui post-impresionist. din cei zece membri ai primului lot au fost aceştia îi semnează ordinul de transfer la jamin Fondane este dedicată cercetării operei sale. Decedat la Paris, 13 noiembrie 1903. condamnaţi la moarte pentru “sabotarea Canalul Dunăre-Marea Neagră ca şef al Abba (Aubrey Solomon) Eban – propăşirii economice a ţării”. Ulterior, Pre- Serviciului Planificare din Direcţia Generală George Wald – neurobiolog, năs- cut la New York (18 noiembrie 1906). om politic şi diplomat israelian, născut zidiul Marii Adunări Naţionale a comutat în a Lucrărilor. Echivalentul condamnării lui la la Cape Town (1915), imigrat în Pa- muncă silnică pe viaţă pedeapsa stabilită moarte, după trecerea pe linie moartă de Cunoscut pentru cercetări în domeniul pigmenţilor din retină. Premiul Nobel lestina (1940), vorbitor a zece limbi. pentru doi dintre cei cinci. Ceilalţi trei (me- către Dej, în mai-iulie 1952, a „aripii mos- Ministru de externe al statului Israel canicul de locomotivă Dumitru Nichita şi doi covite” (Vasile Luca, Teohari Georgescu şi pentru medicină şi fiziologie, 1967. Decedat la Cambridge, Massachus- (1966-1964). Decedat la Tel Aviv, 17 ingineri, Nicolae Vasilescu, zis Colorado, şi Ana Pauker). În locuinţa din str. Mântuleasa noiembrie 2002. Aurel Rozei-Rosenberg) au fost executaţi nr. 16 a celui executat, fără a i se cunoaşte sets, 1997. Yitzhak Ben-Zvi (Shimshelevich Marcel Valentin Louis Georges în noaptea de 13 spre 14 octombrie 1952, nici azi mormântul, au rămas o soţie îndure- Eugène Proust – scriitor, născut la decesele fiind înregistrate la Sfatul Popular rată (Lola/Lea, născută Binchiş) şi doi copii -Shimshi) – istoric, lider sionist so- cialist, om politic israelian, născut la Auteuil, Franţa (1871). Considerat unul al oraşului Constanţa abia la 9 august 1957. minori, Alexandru şi Ileana. dintre cei mai mari scriitori din lume. După moartea lui Gheorghiu-Dej, au fost Mărturisirea lui Aurel, făcută unui coleg Poltava, Ucraina (24 noiembrie 1884), imigrat în Palestina (1907). Cel de al Printre scrieri: A la recherche du temps reabilitaţi câţiva foşti lideri comunişti şi cei de celulă, defineşte o epocă: „Noi suntem perdu (7 volume). Decedat la Paris, 18 pe nedrept condamnaţi prin procesele de din altă lume şi, orice facem, regimului i se doilea preşedinte al statului Israel (11 decembrie 1952 – 23 aprilie 1963), noiembrie 1922. la Canal. pare că noi suntem contra.” Lev (Léon Yehuda Leyb Isaakovich Aurel, fiul lui Isidor Rosenberg şi al Hen- În prezent, autorităţile gălăţene finalizea- decedat în funcţie, la Ierusalim. Autor de studii de istorie a evreilor orientali, Schwarzmann) Shestov – filosof exis- riettei Landesco, s-a născut la Galaţi, pe ză procesul de reintroducere în memoria tenţialist, născut la Kiev (1866), stabilit 26 noiembrie 1907 (conform fişei matricole colectivă a numelui inginerului Aurel Rozei- caraiţi, samariteni. Jacob (Yakov) Fichman – poet, la Paris (1921). Printre scrieri: Apofeoz penale postate de IICCMER şi accesate la Rosenberg, prin redenumirea unei străzi şi bespocivennosti-Sur les confins de la 05.10.2012 - n.a.). Împreună cu Ionel, fratele atribuirea titlului de Cetăţean de Onoare prozator, eseist ebraic, născut la Bălţi, Basarabia (25 noiembrie 1881), vie ; Athènes et Jérusalem. Decedat la său geamăn, urmează cursurile pregătitoare Post-Mortem. Paris, 19 noiembrie 1938. de doi ani ale Liceului “Louis Le Grand” din RADU PETRESCU-MUSCEL imigrat în Palestina (1919). Poezii în stil romantic tradiţional. Premiul Israel Anton Grigorievich Rubinstein pentru literatură, 1957. Decedat la Tel – compozitor, pianist, născut la Vikhva- Y D E C E S E Y COMEMORĂRI Y Aviv, 1958. tinets, Podolsk (28 noiembrie 1829). A Alberto Moravia (Pincherle) – compus muzică pentru 20 de opere, Colegii de la clubul seniorilor al Centrului Irina, soţie, Livia, fiică, Sorin, ginere, amintesc scriitor realist antifascist, născut la printre care Demonul. Întemeietor al Comunitar Evreisc JCC regretăm moartea celor care l-au cunoscut că pe 5 octombrie s-au Roma (28 noiembrie 1907). Romanele conservatorului din St. Petersburg. celei ce a fost prietena noastră CONSTANŢA împlinit 15 ani de la trecerea în nefiinţă a celui care şi povestirile lui tratează problema Decedat la Petergof, Rusia, 20 noiem- , care ne-a iubit şi s-a rugat a fost soţ, tată şi bunic, profesorul universitar, doc- (TANŢA) ŞIPOŞ existenţei şi alienării. Preşedintele lui brie 1894. pentru noi. Condoleanţe familiei. Dumnezeu tor SOLOMON VAIMBERG. Regretăm că a plecat PEN International, 1958-1962. Printre Etty (Esther) Hillesum – scriitoare, s-o odihnească. Adio, Tanţa, nu te vom uita! prea devreme din această lume, fără să îşi vadă născută la Middelburg, Olanda (1914). Esthera Sava, Ştefania şi Silviu Popa. cei trei nepoţi reuşiţi. Să se odihnească în pace! romane: Gli indifferenti; Il conformista; La ciociara. Decedat la Roma, 1990. Scrisori şi un jurnal (1941-1943), în Cu aceeaşi durere, amintim celor care l-au iubit, cunoscut şi apreciat, că la data de 25 Tişrei (8 care descrie viaţa din Amsterdam în octombrie) s-au împlinit 4 ani de când ne-a părăsit dr. BENO HOIŞIE, medic devotat bolnavilor, pe timpul ocupaţiei germane, publicate care i-a îngrijit cu mult suflet. Evrei decedaþi în luna noiembrie postum sub titlul Het Verstoorde le- Dr. Sylvia Hoişie, Prof. Andrei Corbea, Prof. Magda Jeanrenaud, Dr. Mirjam Bercovici şi familia. Hannah Szenes – poetă ebraică, ven (O viaţă întreruptă). Deportată la născută la Budapesta (1921), imigrată Auschwitz, ucisă la 30 noiembrie 1943. Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna septembrie 2015: SEGAL FEDORA (96 de ani, Cimitirul în Palestina (1939), voluntară în arma- Giurgiului); GOGAN ANA (89 de ani, Cimitirul Giurgiului); GARTENBERG BENJAMIN SERGHEI LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI (52 de ani, Cimitirul Giurgiului) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015 23 zicedid ze`ivnd י"ז חשון תשע"ו - י"ז תשרי תשע"ו z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה טקסי הזכרת שואת יהודי רומניה המכון ”אלי ויזל“: בטקס שהתקיים ליד האנדרטה לזכר קורבנות השואה ברומניה הודגש הצורך עשר שנות פעילות לפעול נגד הכחשת השואה ולמען חיזוק המכון הלאומי לחקר השואה ברומניה החינוך נגד האנטישמיות, הגזענות ושנאת על-שם ”אלי ויזל“ חוגג עשר שנים הזרים. השתתפו פוליטיקאים, אנשי רוח, להקמתו. המכון הוקם בעקבות ההצעות תלמידי בית-הספר ”ערן-רעות“ ובהם: של ”ועידת ויזל“ במסגרת הדו“ח על נשיא רומניה, קלאוס יוחאניס; יו“ר מצב יהודי רומניה בתקופת מלחמת בית-הנבחרים, ואלריו זגונאה; שר החוץ, העולם השנייה ועל כוונתם של המשטר בוגדאן אאורסקו; היועץ הנשיאותי, הלגיונרי ושל המרשל אנטונסקו לחסל סורין דן מיכאלאקי; יו“ר כנסת ישראל, את האוכלוסיה היהודית מרומניה. מוסד יולי אדלשטיין; סגנית-המנהל במשלחת זה הוא יחיד במינו בנוף האירופי בתור מטעם שגרירות ישראל ברומניה, שלי מוסד ציבורי שנתמך מתקציב ממשלתי. הוגלר-לבנה; שגריר גרמניה ברומניה, בעשור האחרון הוא בלט הודות לעבודות ורנר חאנס לאנק; שגריר ארצות-הברית מחקר שעסקו בהיבטים השונים של ברומניה, חאנס קלם; מנהל המכון שואת יהודי רומניה, בהפצת הידיעות הלאומי לחקר השואה ברומניה, פרופ‘ בתחום זה בדרכים שונות והודות אלכסנדרו פלוריאן. בטקס נאמו: נשיא ארגונים יהודיים מרומניה. התפילה מכחישי השואה וציין טרגדיות אישיות. לפעילות חינוכית מתמדת, ובכללה רומניה, קלאוס יוחאניס; יו“ר אגודת הכשרת מורים ללמד את הדור החדש את היהודים מרומניה קורבנות השואה, נקראה על-ידי הרב רפאל שפר ועל-ידי מיכאל זלמן ציין את סבלם של יהודי החזן הראשי יוסף אדלר. מקהלת תלמידי העיר גאלאץ בגטו של העיר שלהם. החזן המציאות שחיו בה היהודים ברומניה בין ד“ר ליביו בריש; יו“ר הכנסת, יולי שתי מלחמות העולם ובתקופת מלחמת אדלשטיין; יו“ר בית-הנבחרים, ואלריו בית-הספר ”ערן-רעות“ שרה את השיר הראשי יוסף אדלר והרב רפאל שפר קראו ”אלי, אלי“. את התפילות ”אל מלא רחמים“ וכן אמרו העולם השנייה. בריאיון שהעניק לעיתון זגונאה; שגריר ארצות-הברית ברומניה, ”המציאות היהודית“, ד“ר אלכסנדרו חאנס קלם; יו“ר הפדרציה של הקהילות בהיכל הכוראלי מבוקרשט, ציין ”קדיש“. יו“ר הפדרציה של הקהילות היהודיות בקהילות היהודיות שבערים בארלאד, פלוריאן, מנהל המכון, ציין את היעדים היהודיות מרומניה, ד“ר אאורל ויינר. העיקריים שלו, את הדרכים השונות דזרי פרחים הונחו מטעם המוסדות מרומניה, ד“ר אאורל ויינר, עדויות של ביסטריצה-נאסאוד, בלאז‘, קלוז‘, ניצולי טרנסניסטריה בנוגע להשלכותיהם טארגובישטה, טולצ‘אה הרשויות להגשמתם, את ההצלחות והקשיים החשובים ביותר מרומניה, מטעם שבפניהם עמדו, במיוחד הניסיון להסביר שגרירויות זרות, ארגונים לא-ממשלתיים, של התנאים הבלתי-אנושיים שבמחנות. המקומיות ותלמידים של בתי-ספר הוא שיבח פעולות סיוע של ”חסידי יסודיים ותיכוניים אחדים בהנהגת שהמכון הנ“ל פועל בחסות ממשלת אומות העולם“ רומניים. יו“ר אגודת מוריהם העלו הצגות על במה, העבירו רומניה ואיננו מכון יהודי, הוא אינו היהודים מרומניה קורבנות השואה, ד“ר הרצאות בכינוסים, שמעו עדויות של משרת את ענייני היהודים, אלא את הרחבת השיתוף ליביו בריש, חי מחדש את הסבל שחווה ניצולים, ביקרו בבתי-כנסת, במוזיאונים ענייניו של כל העם הרומני, תוך כדי בתור מגורש לטרנסניסטריה. המהנדס להיסטוריה יהודית ובתערוכות על שואת הניסיון והפעילות להוכיח את הרעיון פאול שווארץ תקף את פעולותיהם של יהודי רומניה. לפיו השואה הרומנית היא חלק מן הכלכלי הרומני- ההיסטוריה של רומניה. המכון הנ“ל הוא כלי מאבק נגד האנטישמיות, הכחשת ישראלי השואה, שנאת הזרים והוא נאבק נגד כל ”בחינת הבגרות“: פסטיבל הסרט היהודי, תופעה מסוג זה במגזר הציבורי – ותפקיד השגרירה החדשה של ישראל ברומניה, חשוב בזה יש לחוק מספר 217 שמעניש גברת תמר שמש, נמצאת בשליחותה בגין תופעות שכאלה. הדיפלומטית השנייה ברומניה: בשנים מהדורה חמישית, בוקרשט, 25 בספטמבר – לרגל יום הולדתו העשירי, המכון 1991-1988 היא שימשה בתפקיד פירסם את המחברת המכוונת מן ההווה יועצת. בריאיון ערוך שהעניקה לעיתון אל העבר: ”המכון הלאומי לחקר השואה ”המציאות היהודית“, אמרה השגרירה 1 באוקטובר ברומניה ע“ש אלי ויזל בן עשר שנים“, שלדעתה תקופה זו היא ”התקופה במהדורה החמישית שלו, פסטיבל יצירות, חלק מבין הסרטים של שתי ובה מציגים את נקודות-האחיזה המעניינת והמקסימה ביותר“ בכל הסרט היהודי מבוקרשט הבירה התקיים המחלקות המשתתפות בתחרות. העיקריים של פעילותו בת עשור; כמו הקריירה הדיפלומטית שלה והשינויים בכמה מקומות בעיר: אולם הקולנוע המהדורה החמישית של הפסטיבל כן העלה המכון על במה את המחזה הדמיוניים ביותר הם אלה ”שאתה ”סטודיו“, מועדון המוזיאון של האיכר עוררה עניין רב, יותר מהמהדורות ”אינטרפאצה“ (=המישק) ואירגן את יכול לראות ברחוב“, שינויים הנוגעים הרומני, קארטורשטי, אולם התיאטרון הקודמות, ציין בסיום מנהל הפסטיבל, ההרצאה ”העלית האינטלקטואלית וזכר באנשים. השגרירה החדשה הוסיפה לקומדיה ועוד. בפתיחה, מנהל האירוע, פאול גיציו, והוסיף שעכשיו יש לפסטיבל השואה ברומניה“, של פרופ‘ ג‘אורג‘ה שכאשר היא נשאלת ”מהו השינוי פאול גיציו, אמר שהפסטיבל התקיים קהל צופים קבוע, שכולל גם צעירים ואויקו. הבולט משנת 1991 כלפי המצב של בחסותם של מוסדות רבים, בהם רבים. הוא גם הציג את רשימת הפרסים: היום“, היא עונה ש“השינוי של האנשים שגרירות ישראל, היות שמדינת ישראל בתחום של סרטי תיעוד, הפרס הוענק הוא הבולט ביותר. לאנשים יש תדמית היא מוזמנת קבועה; השגרירויות של ליצירה המשותפת האוסטרלית-פולנית של חופשיות, הם מחייכים. הם גם ארגנטינה, אורוגואי וקנדה; המועצה ”עיר שנקראת ברזוסטק“, של הבמאי מדברים איתך. אני יכולה לשוחח איתם הכללית של העיר בוקרשט; המחלקה האוסטרלי סימון תרגט. במחלקה ברחוב, אף על פי שאני זרה, דבר שלא ליחסים בין עדות לאומיות; המכון הבידיונית, הפרס הוענק לסרט הישראלי היה קורה בעבר“. לגבי היעדים שלה, הרומני לתרבות; והליכוד העולמי רומניה. ”לידה“, של הבמאי אסף קורמן. פרס השגרירה אומרת שהתפתחות שיתוף בין חבר השופטים של שתי התחרויות הקרן על-שם ה‘ מאלינאנו עבור הפעולה היא ”חשובה מאוד“, מפני – סרט אמנותי וסרט תיעודי – היו המוסיקה הטובה ביותר הוענק למלחין ”שלא משתמשים ביכולת לשיתוף פעולה חברים אישיים מעולם הקולנוע הרומני ברוך בן יצחק על המוסיקה בסרט בשלמותה“, אף על פי ”שהיו עליות והישראלי. ”הפלגה לגן-עדן“, יצירה משותפת חשובות בעשרת השנים האחרונות“. במסגרת הפסטיבל הוצגו יותר ישראלית-גרמנית משנת 2013, בבימוי התנאים העדיפים של עבודה משותפת מחמישים סרטים ממדינות שונות בנושא של מתן גוגנהיים. מזכרת-הניצחון ”בסט הם גם אלה הדו-צדדיים, ובהם יהודי או סרטים שנעשו בידי במאים מדיה“, שהוגשה על ידי רדיו דאאה, תחומי החקלאות, ניהול מקורות המים יהודים, חלק גדול מהם מישראל. רק הוענקה לסרט ”שלום, באגדאד“ (ישראל, והבריאות, אנרגטיקה, ביטחון פנים במחלקה לסרטי תיעוד הוצגו שלושים 2013), של הבמאי נסים דיין. והגירה – וכן אלה עם הצד השלישי, היות ”שהאיחוד האירופי רוצה להשקיע ברומניה והיא זקוקה לטכנולוגיה שיש ביקור ידידותי ומאיר פנים במיוחד לישראל. אם ישראל ורומניה יכולות יולי-יואל אדלשטיין, יו“ר הכנסת, ביקר ברומניה ביקור לתוכנית הרשמית התאפשר לו להיפגש עם חברי הקהילה לעבוד במשותף על-מנת לקבל את רשמי בהזמנתו של יו“ר בית-הנבחרים, ואלריו זגונאה. במשך היהודית. תמיכת האיחוד האירופי, כולם ירוויחו“, הביקור, האורח הרשמי הישראלי נפגש עם נשיא רומניה, קלאוס האורח הודה ליו“ר הפדרציה, שליווה אותו לכל המפגשים אמרה תמר שמש. יוחאניס, עם שני יו“ר של שני בתי הפרלמנט הרומני, קאלין הרשמיים, והעניק לו במתנה דגם של המנורה העומדת בפני באשר למצב הנוכחי במדינת ישראל, פופסקו-טאריצ‘אנו וואלריו זגונאה, ועם שר החוץ, בוגדאן הכניסה לכנסת ישראל. המארח העניק לאורח אות ותעודה ידיד השגרירה אמרה שלא יכולים לדבר על אאורסקו. הקהילה היהודית מרומניה, ספר על בתי-הכנסת שברומניה אינתיפאדה חדשה, היות שההתקפות ב8- באוקטובר בבוקר, השתתף האורח הישראלי בטקס וקובץ מאמרים על תרומת הקהילה היהודית לפיתוחה של הן עדיין פרטיות, שנעשות על-ידי האזכרה שליד האנדרטה לזכר קורבנות השואה שבעיר הבירה רומניה. אנשים ”שעברו שטיפת מוח של תעמולה ובערב אותו היום ביקר בהיכל הכוראלי באותה עיר. לאחר מכן, בסעודת-ערב חגיגית שהייתה בסוכה, אמר יו“ר הפדרציה שזה תוקפנית“. ואחד האחראים העיקריים ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה סעודה חגיגית המקום שבו חברי הקהילה יחגגו חגים רבים שמציינים רגעים הוא מאחמוד אבאס, שמפיץ שקרים לכבודו. של אמת בחיי היהודים. ומשבח את הפושעים. באשר לסוריה, בדבריו בהיכל הכוראלי הדגיש יו“ר הפדרציה, ד“ר אאורל בריאיון שהעניק לעיתון שלנו, יו“ר הכנסת העריך את היחסים אמרה השגרירה, קשה לומר מי הם ויינר, כי רצה להראות לחברי המשלחת הישראלית וליו“ר הטובים בין רומניה ובין ישראל ואת התנאים של ”תקינות“ ”הבחורים הרעים ואלה הטובים“, אם הכנסת את ההיכל הכוראלי שנולד מחדש אחרי 1989 ושופץ שבהם הקהילה היהודית מרומניה יכולה לקיים את פעילותה. כי יש פחד ש“כולם רעים והבעיה היא בשנים האחרונות. ”גם בסמל זה אנו יכולים להוכיח את הוא הדגיש את חשיבות נוכחותם של היהודים יוצאי רומניה של העולם כולו, ולא רק של מדינת תרומתם של בני המיעוטים לחיי החברה והתרבות של רומניה“, בישראל ואת תפקידם בהכרה ההדדית של ההיסטוריה והתרבות ישראל“. אמר. יולי אדלשטיין ביטא את רגש התודה שלו על כך שנוסף של שני העמים. 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 458-459 (1258-1259) - 1 - 31 octombrie 2015

Cum suportãm Gândul Drumul Să nu ucizi scris spre teatru Poate părea paradoxal, văzută prin prisma pusa moarte a unui palestinian de treisprezece bătrâneţea violenţelor devenite, din nefericire, deja cotidie- ani, stârnind o emoţie firească între conaţionalii Rapid şi îndelung succes inter- ne, dar nimeni nu contestă această poruncă din săi, deşi minorul, rănit de autorităţi după ce în- naţional, „Joc de pisici” revine şi pe Decalog. Invitat de Shimon Peres la o întâlnire junghiase un copil evreu, era în viaţă şi tratat, cât afişul Capitalei, la „Teatrelli”. Prestigiosul scriitor interconfesională, între alţi reprezentanţi de vârf se putea mai bine, la spitalul evreiesc Hadasa, maghiar Örkeny István (care în „Familia Tot” demonta cu sarcasm ai religiilor care coexistă în Israel, preşedintele unde propria sa familie se lupta să îl ferească pe practicile şi efectele autorităţii despotice, excelând în farsa absurdă Asociaţiei Clericilor Musulmani, şeicul Hamad mortul viu (dovada minciunii lui Abbas) de ochii şi grotescă) se limitează aici la filonul realist psihologic şi la universul Kivon, afirma recent că „sanctitatea umanităţii presei şi de obiectivele aparatelor de fotografiat vieţii personale şi cotidiene. Ceea ce individualizează personajele este primordială. Nimănui nu îi este permis să şi de filmat! sale (trăitoare în Budapesta anilor ’70!) este că sunt femei în eta- ia legea în propria sa mână şi să scoată cuţitul!” Lista tentativelor de inflamare a situaţiei este te. (Iar pentru Örkeny sufletele feminine par a nu avea secrete!). Numai că una sunt declaraţiile şefilor de cult, glorios completată de o membră a Knesset-ului La vârste respectabile, ele trăiesc însă şi drame atipice, cum ar fi alta este ce spun politicienii şi clericii de rând, cei din partea electoratului palestinian şi arab, Hanin vânarea unui partener plus suferinţele rivalităţii şi ale trădării. Titlul care au contact cu oamenii de pe stradă şi care îi Zoabi, care nu numai că nu se teme să transforme piesei - dincolo de ataşamentul protagonistelor pentru pisici - trimite influenţează direct. Astfel, în ciuda poruncii bibli- Israelul în Armaghedon, dar îşi îndeamnă coreligi- meditativ-ironic la forţa de nezdruncinat a instinctului sexual (atât ce unanim recunoscute şi acceptate, Mahmoud onarii să dezlănţuie a treia Intifadă, pentru că „ata- de zgomotos şi „turbat”, în anumite perioade, la feline!). Şi ceea ce Abbas nu se sfieşte să spună la televizor că orice curile individuale, fără sprijin popular, se vor stinge va atrage la această piesă este tocmai frământatul tablou (patetic, picătură de sânge care curge la Ierusalim este în câteva zile. Dar ruperea zăgazurilor de către ironic, umoristic) al recrudescenţei sentimentului erotic la o vârstă binecuvântată, iar un cleric din Gaza a ales să mii dintre conaţionalii noştri va transforma aceste târzie, cu tot ce implică el, tatonări, spionări, strategii de seducţie îşi ţină predica având un cuţit în mână şi îndem- evenimente într-o adevărată Intifadă!”. Punct de şi învăluire, tensiuni cu soacra nonagenară, ieşiri intempestive, nându-şi fraţii din Cisiordania să înjunghie mitul vedere împărtăşit şi de Hamas, care îndeamnă la lamentaţii. Talmudului şi al Templului şi să nu mai acţioneze abandonarea înjunghierilor şi trecerea la atentate Dar până să dezvolte motivul (de „râsu-plânsu”) al formelor singuri, ci să atace „câte trei sau patru” ca să cu vehicule, care omoară mai mulţi evrei! otrăvite ale geloziei a două septuagenare, Örkeny îşi surprinde îşi despice victimele „în părţile anatomice ale Lucrurile pot părea destul de limpezi, aşa cum eroinele în variate ipostaze comune: scrisori între surori despărţite corpurilor lor”! Faţă de astfel de îndemnuri, se le-am prezentat, dar nu toată lumea le vede la fel. de o graniţă şi de condiţii sociale diferite; mărturisiri ale singurătăţii, pare că oaspetele lui Shimon Peres şi-a pierdut, Nu ar fi nici o noutate că Federica Mogherini, John semne ale degradării biologice (cu glezne umflate şi apăsări pe din păcate, autoritatea, iar rezultatul e că mulţi Kerry şi Ban Ki-Moon au o tendinţă pronunţată de cord); aventura supravieţuirii zilnice într-o lume în care şi procura- palestinieni s-au lăsat orbiţi de ură. a vedea mai degrabă paiul din ochiul israelienilor, rea hranei pare o aventură, mai ales printre cei cu pensie amărâtă. Ce uită şi clericul amintit, şi Mahmoud Abbas, decât bârna din cel al palestinienilor. Şi acum, Cum Elisa întreţine, prin scrisori şi telefoane, un franc şi viu dialog şi atâţia alţii ca ei, este că sângele vărsat nu se ca şi în timpul conflictului din Gaza, UE, SUA şi cu sora sa plecată, de 16 ani, în Germania, interesează şi diferen- topeşte în neant, ci se adună, fără a putea fi spălat ONU sunt foarte îngrijorate ca nu cumva Israelul ţele de nivel de trai. Dar şi marea iluzie care apare a fi exilul, fie el nici măcar de trecerea timpului. Cum să îi mai faci să facă uz excesiv de forţă. Aşa cum în vara lui chiar „aurit”. (Căci şi Ghizela se simte însingurată şi terorizată de pe copiii familiei Henkin, care şi-au văzut ambii 2014 se vorbea despre pierderile palestiniene perspectiva „azilului de lux!”). În plus: acordul final al piesei cade pe părinţi omorâţi în faţa lor, să mai aibă vreodată fără a menţiona că Hamas îi utiliza pe palesti- nostalgia anilor adolescenţei, rememorarea înduioşată a atmosferei încredere în palestinieni? Cum să mai faci mame- nieni ca scuturi umane, şi acum pilonii omenoşi „de altădată”, lângă părinţi, în preajma unei naturi edenice, când a le, taţii, soţii sau soţiile, surorile şi fraţii victimelor ai democraţiei mondiale se întreabă dacă nu înmugurit şi prima iubire... O „anamneză” care favorizează fuga de să trăiască şi să muncească, fără resentimente, cumva e excesiv să tragi într-un palestinian care realitate, anularea neplăcerilor contingente, regăsirea salvatoare alături de arabii şi palestinienii din Israel? Şi, oare a înjunghiat unul sau mai mulţi israelieni, sau a a unui ideal deopotrivă poetic şi vital. rudele palestinienilor, ucişi de poliţie şi armată în intrat în mod voit cu maşina într-o staţie de tram- La „Teatrelli”, în foarte bunul spectacol regizat de Gelu Colceag, timpul atacurilor teroriste împotriva evreilor, sunt vai. Răspunsul lui Netanyahu („orice persoană protagoniste sunt două actriţe care îşi fructifică admirabil persona- cu adevărat chiar atât de încântate că fiul, fiica, raţională ştie foarte bine cum ar acţiona poliţia din litatea şi bogata experienţă. Simpatică şi cuceritoare, cu aplomb şi soţul sau soţia, tatăl sau mama a devenit şahid SUA dacă militanţi înarmaţi cu cuţite şi topoare umor, „Elisa” Virginiei Mirea este un vulcan de energie şi împlinire, (martir), sau ar prefera să îi aibă în continuare, ar ucide civili în New York şi Washington”) ne un temperament puternic, un spirit liber, surd la sfaturi rezonabile. zi de zi, lângă ei? Din acest punct de vedere, scuteşte de orice comentarii. O victimă sigură, însă, a prietenei viclene „care mă ascultă şi care suprema crimă pe care o comit cei care uită po- Mai există însă o întrebare aflată pe buzele îmi dă importanţă”. Prin contrast, Adela Mărculescu o încarnează runca biblică şi îi incită pe palestinieni la violenţă tuturor, dar rămasă, din păcate, retorică: când pe sora imobilizată într-un scaun rulant şi o colivie aurită. Îi conferă este că, vărsând azi sânge nevinovat, fac şi mai ar putea înceta aceste violenţe şi când ar putea prezenţă (şi un anume mister), eleganţă, distincţie. Dincolo de ati- dificil viitorul comun al tuturor celor care trăiesc mamele din Israel să ştie că un copil plecat de tudinea discretă, intonaţiile măestrite ne transmit coloritul emoţional în Israel, evrei şi palestinieni, laolaltă. „Eliberând acasă se va întoarce viu şi sănătos, nu victimă real: tristeţea, melancolia, disperarea etc. Spectacolul mizează şi pe spectrul zelului religios înseamnă să subminezi sau şahid? Răspunsul a fost dat de mult de către compoziţiile lui Dan Aştilean (Don Juanul tenor, răsfăţat şi mâncău) orice efort pozitiv făcut pentru a clădi încrederea Golda Meir, care fusese întrebată când vor înceta şi ale Taniei Filip (Paula). De menţionat este însă Mihaela Teleoacă dintre arabi şi evrei”, a prevenit Reuven Rivlin, de problemele dintre arabi şi evrei: „Atunci când (vecina „Şoricel”) în figura unei ciudate înger trist, „cu inimă mare”. această dată într-un glas cu premierul Netanyahu. arabii (a se citi azi palestinienii) îşi vor iubi copiii „Joc de pisici” la „Teatrelli” transmite vibrant deopotrivă emoţia Ceea ce nu îl împiedică pe Abbas, alias Abu mai mult decât ne urăsc pe noi”! vieţii şi emoţia artei. Mazen, să plângă cu lacrimi de crocodil presu- ALX. MARINESCU NATALIA STANCU dinea noastră faţă de extrema dreaptă Adevãrata a lui interbelică. posteritate Mircea Eliade Interesante sunt, însă, şi secţiunea de- Realitatea În plină (şi atât Paris, apoi la Chicago. O serie de studii, Cartea este dicată lui Culianu, văzut ca un continuator cărţii de falsă) dezbatere publicate de autori români şi străini, au alcătuită din trei al „părţii bune” din opera lui Eliade, ca şi cu privire la Legea explorat rătăcirea de tinereţe a lui Mircea secţiuni: prima, capitolul care lămureşte, pe text, relaţiile privind interzicerea Eliade şi refuzul său de a exprima regre- dedicată lui Eli- spirituale dintre cei doi. cultului persoanelor tul pentru aceasta (aşa cum a făcut, de ade, cea de-a Despre excelenţa intelectuală lui condamnate pentru pildă, Emil Cioran). Chiar dacă nu a fost doua, lui Culia- Andrei Oişteanu s-a scris mult în presa crime de război, o condamnat pentru crime de război şi nu a nu, iar cea de-a noastră culturală, şi am făcut-o şi eu, carte aparţinându-i participat la acţiunile violente ale legiona- treia, legăturilor chiar aici. E de spus că, prin această car- lui Andrei Oişteanu* rilor, fiind doar un „ideolog”, posteritatea spirituale dintre te, cercetătorul ne dă şi măsura deplină ne oferă o magistrală lui Eliade rămâne dificilă şi este cert că ei. a excelenţei sale morale. Căci de-abia demonstraţie de dis- şi reputaţia sa în lumea occidentală are În primul ca- datorită evreului român Andrei Oişteanu cernământ şi echilibru, de suferit. pitol, Andrei Oi- şi cărţii sale, se poate spune că începe în abordarea vieţii şi De aceea, cartea lui Andrei Oişteanu, şteanu disecă posteritatea bună a lui Mircea Eliade. operei unui autor controversat: Mircea Religie, politică şi mit. Texte despre Mir- raporturile dintre Adică posteritatea părţii autentice, nea- Eliade. cea Eliade şi Ioan Petru Culianu, aflată la ideologia legio- tinse de fanatismul legionar, a operei sale Nu e un secret că, din păcate, în tine- a doua ediţie, poate fi considerată înce- nară şi opera de tinereţe a gânditorului, ştiinţifice şi literare. Tocmai această parte reţea sa, savantul a aderat la Mişcarea putul adevăratei posterităţi a savantului şi izolând ceea ce este valabil de rătăcirile valoroasă a operei ne îndeamnă să cu- Legionară, scriind texte regretabile şi scriitorului. Şi aceasta, din două motive: naţionaliste, analizează apoi „miopia” lui noaştem şi să condamnăm rătăcirile sale participând la construirea „misticii” acestei 1) este prima cercetare dedicată lui Eliade politică, suişurile şi coborâşurile prieteniei politice, fără a-l alunga din istoria culturii. mişcări de tip fascist. S-a distanţat, încetul care nici nu ignoră „interludiul” legionar, cu Mihail Sebastian, evoluţia postbelică, RĂZVAN VONCU cu încetul, de Mişcare, începând din 1939 nici nu condamnă opera din cauza aces- precum şi încercările regimului comunist (după asasinarea lui Armand Călinescu, tuia, ci distinge între ele, şi 2) este prima de a-l racola. Este – fără a minimaliza *ANDREI OIŞTEANU – Religie, politică şi mit. probabil), dar nu a abjurat niciodată şi exegeză care îl leagă pe istoricul religiilor, secţiunea dedicată lui Culianu – partea Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Polirom, nici nu a condamnat public legionarismul. nu numai de tradiţia românească mai cea mai importantă a cercetării, atât din Iaşi, 2014. Rămas în Occident, din 1945, s-a dedicat veche, ci şi de ceea ce a urmat în cultura punctul de vedere al exegezei eliadeşti, Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele exclusiv activităţii ştiinţifice, mai întâi la noastră după Eliade. cât şi al controversei privitoare la atitu- pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din REALITATEA EVREIASCĂ [email protected] Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9 – 11, cod ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER poştal 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate REDACŢIA: Bucureşti, Traducători: COSMIN MIUŢE poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie Secretar general de redacţie: la BCR SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Ebraică: SARIT BLONDER UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREŞTI. Contul COD POŞTAL 020481 OP 9 ELENA MARINESCU LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 Engleză: SANDA LEPOIEV NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003 Redactori: (EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA, www.jewishfed.ro SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA MOŞILOR [email protected] IULIA DELEANU Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, Contul IBAN: RO89DAF- DAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02, Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC EVA GALAMBOS (senior editor), EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate Fondată în 1956 GEORGE GÎLEA, BORIS M. MEHR Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă de Şef-Rabin dr. Moses Rosen rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA.