1 DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De Legislatura a XX-A SESIUNEA a II-A ORDINARĂ – IUNIE 2015 Ședinț

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – IUNIE 2015 Ședința din ziua de 18 iunie 2015 (STENOGRAMA) SUMAR

1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului 3 de Stat al Republicii Moldova.) 2. Dezbaterea ordinii de zi și aprobarea ei. 3 – 12

3. Dezbaterea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.131 din 12 – 13 26 martie 2014 pentru modificarea Legii nr.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achizițiile publice (art.1, 2, 3 ș.a.). Pentru lectura a doua proiectul nr.131 a fost comasat cu proiectele de lege nr.93 din 5 martie 2014 și nr.109 din 18 martie 2014, proiectul nr.131 fiind ca proiect de bază. Procedura de vot a proiectului nr.131 se transferă pentru o ședință ulterioară.

4. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 13 – 16 nr.155 din 22 aprilie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul de procedură civilă – art.5, 81, 169 ș.a.; Legea cu privire la arbitrajul comercial internațional – art.1, 38, 39).

5. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 16 – 30 nr.179 din 5 mai 2015 cu privire la Agentul guvernamental.

6. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 30 – 37 nr.183 din 7 mai 2015 cu privire la mediere.

7. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 38 – 46 nr.195 din 14 mai 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art. 67, 89, 91, 96; Codul de procedură penală – art. 821; Codul de executare al Republicii Moldova – art. 173, 187 ș.a.). 8. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 46 – 56 nr.244 din 9 iunie 2015 pentru modificarea și completarea Legii cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr.264-XVI din 27 octombrie 2005 (art. 4, 41, 5, 8, 17). Pentru lectura a doua proiectul nr.244 va fi comasat cu proiectul de lege nr.67 din 13 martie 2015, proiectul nr.244 fiind ca proiect de bază.

9. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege 56 – 56 nr.67 din 13 martie 2015 pentru completarea articolului 4 alineatul (1) litera c) din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr.264-XVI din 27 octombrie 2005. Proiectul nr.67 a fost prezentat de către autor și dezbătut într-o ședință anterioară. La ședința de astăzi a fost audiat raportul comisiei permanente sesizate în fond. Pentru lectura a doua proiectul nr.67 va fi comasat cu proiectul de lege nr.244 din 9 iunie 2015, proiectul nr.67 fiind ca proiect de alternativă.

10. Audieri parlamentare cu privire la încălcările sesizate în 56 – 92; perioada alegerilor locale prin înregistrarea temporară la 96 – 101 domiciliu și/sau imobile a cetățenilor. Raportori: domnul Iurie Ciocan, președintele Comisiei Electorale Centrale; domnul Vitalie Tarlev, viceministrul tehnologiei informației și comunicațiilor. Domnul Procuror General Corneliu Gurin a prezentat informația în scris fiind dată citire de către domnul Președinte al Parlamentului Andrian Candu.

11. Dezbaterea și adoptarea în lectură finală a proiectului de Lege 92 – 94 nr.117 din 1 aprilie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne; Legea securității statului – art.13; ș.a.).

12. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.254 din 94 – 95 18 iunie 2015 privind demisia Guvernului.

13. Întrebări. 101 – 102

Ședința începe la ora 10.07 Lucrările sînt prezidate de domnul Adrian Candu, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici și de domnul Vladimir Vitiuc, vicepreședinți ai Parlamentului.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Bună dimineața. Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Rog Secretariatul Parlamentului să anunțați prezența în sală.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la ședința Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 81 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Agache Angel, Batrîncea Vlad, Carp Eugen, Diacov Dumitru, Furculiță Corneliu, Golovatiuc Vladimir, Greceanîi Zinaida, Leancă Iurie, Mitriuc Ghenadi, Munteanu Valeriu, Reidman Oleg, Savva Oleg, Sorocean Victor, Corman Igor, Botnari Constantin, Dodon Igor, Dudoglo Nicolai, Goța Aliona, Plahotniuc Vladimir, Șalaru Anatolie.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Vă rog să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc. Stimați colegi, În perioada premergătoare ședinței de astăzi și-au sărbătorit ziua de naștere domnii deputați: Iurie Chirinciuc, Vladimir Golovatiuc, Ion Casian și Veaceslav Untila. „La mulți ani” și multă sănătate. (Aplauze.) La fel, în data de 14 iunie s-a celebrat Ziua Internațională a Donatorilor de Sînge. Mai aveți timp să faceți un lucru frumos, să donați sînge pentru a salva viețile oamenilor care au nevoie de acest sînge. Probabil, acei care au scris cerere s-au dus să doneze sînge. Și în fiecare an, în a treia duminică a lunii iunie, se sărbătorește Ziua Lucrătorului Medical și a Farmacistului. Să urăm sănătate medicilor, farmaciștilor, să poată să ajute să-și întărească sănătatea toți cetățenii Republicii Moldova. (Aplauze.) Stimați colegi, Vă rog propuneri la ordinea de zi. Domnul Creangă.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, doamnă Președinte al ședinței. Am o solicitare din numele comisiei de a fi transferat pentru săptămîna viitoare din ordinea de zi proiectul nr.233, nr.5 pe ordinea de zi.

Doamna Liliana Palihovici: Obiecții nu sînt? Se acceptă. La solicitarea comisiei se acceptă. Vă rog, domnule Creangă, continuați.

Domnul Ștefan Creangă: Pentru ordinea de zi din 25 – 26 iunie de a fi exclus proiectul nr.234 nr.6 din ordinea de zi, deoarece încă nu este Hotărîrea Curții de Conturi privind executarea bugetului de stat 2014.

Doamna Liliana Palihovici: Doar o clipă, două sute …

Domnul Ștefan Creangă: Nr.234.

Doamna Liliana Palihovici: Da.

Domnul Ștefan Creangă: De asemenea, din numele comisiei, solicit a fi exclus …

Doamna Liliana Palihovici: De exclus sau de transferat?

Domnul Ștefan Creangă: De exclus deocamdată. În cazul în care va fi hotărîrea Curții de Conturi, vom propune includerea. De asemenea, stimată doamnă Președinte al ședinței, din numele comisiei solicit a fi incluse în ordinea de zi pentru data de 25 – 26 iunie proiectul de Hotărîre nr.718 privind Raportul de activitate al ANRE pentru 2013, următorul proiectul nr.952 din 06.05.2015 Raportul privind activitatea ANRE pentru 2014 și proiectul nr.251 din 17.06.2015 privind aprobarea bugetului ANRE pentru 2015. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc. Mai am o solicitare din partea unui grup de deputați care solicită excluderea din ordinea de zi pentru ședința în plen a Parlamentului din 18 iunie a proiectului de Lege nr.18 pentru modificarea și completarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică. Este un grup de deputați: domnul Mîndru, domnul Gorilă, domnul Vremea, doamna Postoico, domnul Golovin. Da, domnule Voronin, vă rog, la acest subiect.

Domnul Vladimir Voronin: Da. Noi, ieri, am primit o scrisoare semnată de mai multe colective din diferite instituții farmaceutice. Noi nu anulăm această inițiativă, dar ne trebuie un timp oarecare să studiem acest apel al acestor organizații. De aceea cerem ca să fie astăzi exclus din ordinea de zi.

Doamna Liliana Palihovici: Alte comentarii la subiectul dat? Nu sînt. Domnul Brega.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Stimați colegi, Aici lobbyism o să fie tot timpul. Deci oamenii își dau bine seama că o să piardă din venit. Pentru că adaosul comercial de 40 la sută este prea mult. Numai la noi în țară există așa ceva. Sînt țări unde 2%, 3%. Și au să înceapă scrisori, lobbyism. Nu ne dăm la provocări, haideți să aducem cît de cît măcar aproape de adevăr prețurile la medicamente. În caz contrar, riscăm să-l marinăm încă vreo trei ani de zile. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc. La acest subiect mai dorește cineva? Doamna Domenti?

Doamna Oxana Domenti: Eu la alte subiecte am avut de expus.

Doamna Liliana Palihovici: A, atunci, vă rog …

Doamna Oxana Domenti: Dar poate ar fi cazul să-l amînăm pentru o altă ședință, dar nu să-l excludem în general de pe agenda Parlamentului.

Doamna Liliana Palihovici: Transfer sau excludere?

Doamna Oxana Domenti: Să transferăm votul pentru săptămîna următoare …

Doamna Liliana Palihovici: Transfer.

Doamna Oxana Domenti: …ca să clarificăm lucrurile.

Doamna Liliana Palihovici: Am înțeles.

Doamna Oxana Domenti: Noi în comisie avem toată certitudinea că este foarte binevenit să votăm acest proiect. Noi am analizat toate consecințele, ne-am consultat cu experții Organizației Mondiale a Sănătății, am analizat activitatea economică a

5 farmaciștilor, dar dacă este cazul să aducem mai multe explicații tuturor celor interesați și e nevoie de acest timp, este decizia Parlamentului să …

Doamna Liliana Palihovici: Da. Vă mulțumesc. Deci propunerea a fost să transferăm procedura de vot la solicitarea unei fracțiuni, care mai are nevoie de timp pentru examinarea proiectului. Obiecții nu sînt? Se acceptă. Deci alte propuneri la ordinea de zi nu am înregistrate. De procedură … Domnule Untila, Dacă este de procedură. Și domnul Ghimpu, și doamna Apolschii, și doamna Domenti, vă rog. Fiindcă nu am înregistrate solicitările dumneavoastră. Vă rog, domnule Untila. Nu este înregistrare. Există Regulament care spune că trebuie să înregistrați aici. Vă rog, domnule Untila.

Domnul Veaceslav Untila: Doamnă Președinte, Am înregistrat acolo.

Doamna Liliana Palihovici: Nu aveți înregistrat nimic, domnule Untila.

Domnul Veaceslav Untila: Dar dincolo. Este vorba de o propunere …

Doamna Liliana Palihovici: Secretariatul Parlamentului nu mi-a dat nici un document.

Domnul Veaceslav Untila: Haideți dați-mi voie să vorbesc o minută, se poate?

Doamna Liliana Palihovici: Dacă la temă, la procedură, vă rog.

Domnul Veaceslav Untila: La temă, da. La ordinea de zi.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog, la procedură.

Domnul Veaceslav Untila: Da, m-ați atenționat exact și în ce parametri trebuie să intru. Vă mulțumesc. Eu propun pentru ordinea de zi, de a introduce în ordinea de zi, pentru a fi o examinare finală, proiectul nr.117. În momentul redacției am găsit niște lucruri care este necesar ca să fie votate de Parlament. Este materialul la dumneavoastră, va fi …

Doamna Liliana Palihovici: Da, vă rog, citiți denumirea completă a proiectului.

Domnul Veaceslav Untila: Nr.117 din 01.04.2015, lectură finală, este vorba despre Serviciul de Protecție și Pază de Stat.

Doamna Liliana Palihovici: Da, Biroul permanent a fost informat despre acest subiect și membrii Biroului permanent au fost preîntîmpinați că comisia trebuie să prezinte pentru varianta finală.

Domnul Veaceslav Untila: Și am prezentat tot. Adică deputații au să aibă.

Doamna Liliana Palihovici: Da, dar comisia a discutat varianta raportului pentru lectură finală?

Domnul Veaceslav Untila: Am discutat-o prin SMS toată lumea.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Untila, Eu cred că putem accepta, dar să solicitați o pauză să convocați membrii comisiei.

Domnul Veaceslav Untila: Nu că-i modern, dar și deștept. Vă mulțumesc, domnule Voronin. Înseamnă că eu o să convoc ședința în pauză …

Doamna Liliana Palihovici: O pauză, vă rog.

Domnul Veaceslav Untila: … și o să … Și mai am o întrebare, doamna…

Doamna Liliana Palihovici: Doar un moment să discutăm la subiectul nr.117, proiectul nr.117. Obiecții nu sînt pentru introducerea în ordinea de zi? Se acceptă. Vă rog, domnule Untila, continuați.

Domnul Veaceslav Untila: Și a doua chestiune, eu propun pentru finele ședinței de astăzi să-i invităm la noi în Parlament pe domnul Procuror General, ministrul afacerilor interne și președintele CEC. Este vorba că în această campanie electorală s-au găsit niște lucruri extraordinare. Eu m-am adresat din partea mea Procurorului General și ministrului afacerilor interne, este vorba despre așa-numita luare la evidență temporară a alegătorilor. Vreau să vă spun că este o chestie care trebuie s-o examinăm neapărat. Fiindcă, de pildă, într-un singur apartament în Stăuceni pe strada Unirii 20, apartamentul 5 sînt înregistrați 600 de oameni. Este o înregistrare temporară. La ce o să aducă chestia aceasta dacă acești înregistrați temporar o să depășească numărul votanților din Stăuceni, dacă mergem pe ideea aceasta?

Doamna Liliana Palihovici: Care ministru ați spus?

Domnul Veaceslav Untila: Eu vreau să vină Procurorul General, ministrul afacerilor interne. Ministrul nu... ministrul afacerilor interne, poate mai puțin, „Registru” care ia la evidență.

Doamna Liliana Palihovici: Tehnologii informaționale.

Domnul Veaceslav Untila: Tehnologii informaționale. Să luăm o decizie. Este o breșă în legislație și ea este folosită acum cu brio de unele formațiuni politice.

Doamna Liliana Palihovici: Așa. Vă rog la subiectul acesta.

Domnul Veaceslav Untila: Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Dorește … Domnule Voronin, Vă rog.

Domnul Vladimir Voronin: Eu susțin acest lucru și cred că și fracțiunea noastră o să susțină. Lasă pe urmă îi mulțumi, că eu vreau să spun altceva.

Doamna Liliana Palihovici: OK.

Domnul Vladimir Voronin: Mai așteaptă oleacă. Dar eu vreau să adăugăm aici și altceva. De exemplu, aici, la Durlești, în garaj, unde trebuie să stea automobilul, sînt înscriși, cu permisiunea lui Dorin Chirtoacă, 25 de persoane. Să analizăm tot împreună. (Rumoare în sală.) Nu, asta e la alt garaj, dar în acesta – 25. (Rîsete în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Fiecare știe de cîte un garaj. (Rîde.) Domnule Untila, Vă rog.

Domnul Veaceslav Untila: Domnule Voronin, Dumneavoastră ați fost ministru al afacerilor interne, știți că înscrierile le fac birourile de pașapoarte. Dorin încă nu-i șeful Biroului de pașapoarte, el o să fie Primar general încă vreo 3 – 4 mandate. Așa că luați-vă grija de la … de pașapoarte.

Doamna Liliana Palihovici: Deci, prognozele... Vă mulțumesc. Prognozele le lăsăm pentru altă dată. Eu voi supune votului introducerea în ordinea de zi a audierii Procurorului General, CEC-ului și ministrului tehnologiei informației și comunicațiilor pe subiectul abordat de către președintele comisiei. Cine este pentru, vă rog votați. Cu votul majorității, subiectul a fost introdus în ordinea de zi. Alte propuneri la ordinea de zi? Domnul Ghimpu, de procedură.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Propun să includem în ordinea de zi proiectul de lege cu privire la cine a furat miliardul.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Ghimpu, Eu o să vă închid microfonul, fiindcă nu ați înregistrat propunerea dumneavoastră în modul stabilit de regulament. Nu vă supărați, este o regulă. (Rumoare în sală.) Eu v-am preîntîmpinat că dacă nu este de procedură, vă închid microfonul. Dacă este de procedură, conectăm microfonul. (Voce nedeslușită din sală.) Vă rog, domnul Ghimpu. Domnul Ghimpu, Aveți microfonul conectat.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu vreau să vă rog să-mi permiteți să fac o declarație la tribuna centrală.

Doamna Liliana Palihovici: Declarații – la sfîrșitul ședinței.

Domnul Mihai Ghimpu: Vă rog acuma să-mi permiteți.

Doamna Liliana Palihovici: Nu, nu vom face abateri de la ...

Domnul Mihai Ghimpu: Doamna Palihovici, Înseamnă că faceți parte dintre acei care au furat miliardul, dacă nu-mi dați voie.

Doamna Liliana Palihovici: Nu fac parte și vreau ...

Domnul Mihai Ghimpu: Cum nu faceți? Dar de ce nu-mi dați voie să vorbesc?

Doamna Liliana Palihovici: ... sînt foarte interesată ca și toată lumea din această sală să se afle adevărul. Doamna Apolschii.

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, doamnă președinte. Din numele comisiei solicit excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.152.

Doamna Liliana Palihovici: Ce număr în ordinea de zi?

Doamna Raisa Apolschii: În ordinea de zi nr.3, adică votarea.

Doamna Liliana Palihovici: Transferul sau excluderea?

Doamna Raisa Apolschii: Excluderea, la moment, cred că. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Excluderea. Fracțiunile au comentarii la acest subiect? Nu sînt. Se acceptă. Și doamna Domenti, Vă rog.

Doamna Oxana Domenti: Stimați colegi, Luînd în considerare faptul că colegii din Comisia economie, buget şi finanţe au propus să excludă Raportul privind executarea bugetului de stat pentru 2013, cred că ar fi logic să excludem și Raportul privind executarea bugetului asigurărilor de stat pentru 2013, asigurărilor sociale și asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2013, să le examinăm atunci cînd o să examinăm bugetul de stat pentru 2013, la pachet. Deci propun excluderea sau amînarea pentru ședința viitoare a proiectelor nr.222 și nr.224, punctele 6 și 7 din ordinea de zi.

Doamna Liliana Palihovici: Da, vă mulțumesc. Domnul Creangă, La acest subiect.

Domnul Ștefan Creangă: Stimată doamnă Președinte al ședinței. Cred că este logic să fie transferate, să le examinăm la pachet și pentru a face coroborarea atît între bugetul de stat, cît și bugetele respective. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Deci nr.222 și nr.224. Doamna Domenti.

Doamna Oxana Domenti: Încă un aspect pe care vreau să-l remarc, încă o lege pe care vreau să o propun să o introducem în ordinea de zi ține de exercitarea profesiunii de medic.

Astăzi în ordinea de zi este inclus în punctul 8 proiectul de Lege nr.244 – completări la Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic. Este o lege comună a deputaților din Comisia noastră protecție socială, sănătate și familie. Totodată, dacă vă amintiți, colega noastră doamna Stratan a mai înregistrat un proiect de lege pe care l-am și dezbătut aici în primă lectură, care are același scop de a reglementa activitatea medicilor rezidenți. Deci, noi în comisie am decis că vom comasa aceste 2 proiecte de lege și vom lua ca bază proiectul nr.244 pe care-l discutăm astăzi. Dar procedural și tehnic este important să introducem în ordinea de zi proiectul nr.67, să votăm comasarea acestora.

Doamna Liliana Palihovici: Proiectul nr. 67. A fost dezbătut, dar el nu a fost votat.

Doamna Oxana Domenti: Nr. 67. El a fost dezbătut, dar nu a fost votat. A fost retras în comisie, pentru ca să mai definitivăm opinia, da. Să-l mai definitivăm.

Doamna Liliana Palihovici: Înregistrat. Mai dorește cineva ca să comenteze la acest subiect? Nu. Toată lumea acceptă?

Doamna Oxana Domenti: Da, dar el trebuie comasat.

Doamna Liliana Palihovici: Se acceptă introducerea în ordinea de zi a proiectului nr. 67? Vă mulțumesc. Proiectul nr. 67 este introdus în ordinea de zi. Stimați colegi, Propunerea a fost să transferăm pentru ședința următoare proiectul nr. 250, proiectul de Hotărîre privind numirea în funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului și alte propuneri la modificarea ordinii de zi nu sînt. Supun votului proiectul ordinii de zi a ședințelor Parlamentului pentru perioada 18–26 iunie 2015 cu modificările aprobate anterior. Cine este pentru, vă rog votați. Cu majoritatea voturilor, ordinea de zi a fost aprobată. Și în ordinea de zi la sfîrșitul ședinței, după întrebări, avem declarații. Primul înregistrat este domnul Ghimpu. Avem Ora declarațiilor. Domnul Ghimpu, Mergem după cum spune Regulamentul. Primul subiect pe care-l vom dezbate astăzi în ședința de plen, este proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achizițiile publice, lectura a doua. Îl rog pe domnul Creangă, președintele comisiei, să prezinte raportul comisiei.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, doamnă Președinte al ședinței. Stimați colegi, Onorat plen, Comisia economie, buget şi finanţe a reexaminat pentru lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.96 privind achizițiile publice și propune substituirea raportului comisiei nr.6-436 din 18 iulie 2014 cu prezentul raport. În procesul de pregătire a proiectului de lege pentru modificarea Legii privind achizițiile publice pentru lectura a doua, în contextul amendamentelor și propunerilor prezentate anterior de către deputați, comisiile permanente, Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului, în adresa comisiei au parvenit noi amendamente de la deputați, care au fost examinate în cadrul mai multor ședințe ale grupului de lucru. La examinarea proiectului de lege pentru lectura a doua, comisia a luat act și de deciziile Parlamentului privind comasarea proiectelor de lege nr.93 din 05.03.2014 și nr.109 din 18.03.2014 în lectura a doua cu proiectul de lege nr.31 din 26.03.2014. Rezultatul examinării tuturor amendamentelor și propunerilor este reflectat în tabel de sinteză, parte integrantă a prezentului raport. În rezultatul examinării proiectului de Lege pentru modificarea Legii privind achizițiile publice pentru lectura a doua, comisia, cu majoritatea voturilor „pro”, propune plenului Parlamentului examinarea și adoptarea proiectului de lege nr.131 din 26.03.2014 în lectura a doua și lectură finală. Vă aduc la cunoștință că a fost redactat în calitate de coautori ai acestui proiect cu redactorii, și putem susține pentru lectura finală. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Bună dimineața, dragi colegi. Am onoarea și plăcerea să vă salut, onorat plen. În continuare, dacă sînt întrebări în adresa președintelui comisiei? Nu sînt întrebări. Vă mulțumim frumos. Stimată doamnă președinte Domenti, Sînteți gata? Doamnă Domenti, Sînteți gata pentru proiectele nr.244 și nr.67? Bine, revenim. În continuare, se supune pentru examinare și dezbatere proiectul nr.9 de pe ordinea de zi, 155 cu numărul de înregistrare din 22 aprilie 2015, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, ce ține de o serie de acte legate de arbitrajul comercial internațional, Codul de procedură civilă și restul. Îl invit pe domnul Sergiu Gurduza, viceministru al justiției, să prezinte proiectul. Poftiți.

Domnul Sergiu Gurduza – viceministru al justiției: Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Se prezintă proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în special, a unor prevederi din Codul de procedură civilă și din Legea cu privire la arbitrajul comercial internațional, în partea ce ține de unele ajustări în materia arbitrajului internațional. Elaborarea proiectului de lege în cauză rezultă din Strategia de reformare a sectorului justiției și are drept finalitate consolidarea sistemului național de soluționare alternativă a disputelor și, respectiv, definitivarea unui mecanism mai bun de recunoaștere și executare a hotărîrilor arbitrale străine. Necesitatea elaborării proiectului în cauză este impusă de caracterul difuz al legislației actuale în domeniul recunoașterii și executării pe teritoriul Republicii Moldova a hotărîrilor arbitrale străine, acest fapt favorizînd perceperea și aplicarea eronată a normelor interne și internaționale pe acest segment. Altfel spus, actualmente în legislația actuală se dublează reglementările din Codul de procedură civilă și din Legea cu privire la arbitrajul comercial internațional. Respectiv, se generează incertitudini și aplicarea eronată a normelor în cauză. Este de menționat că Legea nr.24 privind arbitrajul comercial internațional nu ar trebui să conțină norme procedurale ce țin de recunoașterea și executarea hotărîrilor arbitrale străine, acestea fiind parte componentă doar a Codului de procedură civilă. Principalele prevederi ale proiectului sînt că în mare parte se definitivează procedura de recunoaștere și executare a hotărîrilor arbitrale străine, dar include și unele prevederi inovaționale, cum ar fi: se completează cu un articol nou în Codul de procedură civilă care stipulează prevederi speciale pentru cererea prin care se solicită recunoașterea și executarea hotărîrilor arbitrale, componentele pentru valabilitatea acesteia și documentele ce urmează obligatoriu a fi anexate. La fel, se mai completează cu un articol care prevede procedura examinării cererii de recunoaștere și executare a hotărîrilor arbitrale străine. Totodată, menționăm că normele legale propuse sînt în conformitate cu prevederile internaționale în materie de arbitraj și cu experiența altor state și vin să contribuie la crearea unui mediu de afaceri atractiv și unui climat favorabil pentru dezvoltarea instituției arbitrajului în Republica Moldova. În final, subliniem că implementarea prevederilor acestui proiect nu impune cheltuieli suplimentare din bugetul de stat. Pe cale de consecință, solicităm respectuos susținerea acestui proiect de lege. Mulțumim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Dacă sînt întrebări în adresa autorilor? Domnul Serghei Sîrbu, Vă rog frumos, prima întrebare.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimate domnule raportor, Este evident necesitatea acestui proiect de lege și clarificarea mai multor proceduri ce țin de recunoașterea executării acestor hotărîri. Noi cunoaștem că în experiența deja cred că de vreo 10 ani încoace exista acea practică și suspiciune cînd unele hotărîri judecătorești arbitrale străine erau încuviințate pentru executarea pe teritoriul Republicii Moldova, astfel că se impuneau niște decizii cu niște plăți și sume exorbitante față de unii agenți economici din Republica Moldova. Am avut foarte multe scandaluri pe acest sens ce ține de preluarea ostilă a unor afaceri. Cum considerați, domnule viceministru, aceste modificări vor fi în stare să soluționeze această problemă și ca instanțele de judecată și nici un judecător mai mult să nu mai poată să abuzeze, și orice încuviințare a executării unor hotărîri arbitrale străine în Republica Moldova să fie executate cu bună credință, și să nu permită mai mult nici un fel de abuz în acest sens? Dacă sînt de ajuns aceste modificări pentru a atinge acest scop…

Domnul Sergiu Gurduza: Stimate domnule deputat, Exact din considerentele pe care le-ați expus dumneavoastră considerăm că anume detalierea procedurilor foarte clare prin prezentul proiect de lege va ameliora situația aplicării în practică de către subiecții vizați a normelor privind arbitrajul internațional. Din punctul nostru de vedere, ceea ce se propune este suficient pentru a da claritate, a stabili exact modul de aplicare a acestei probleme și, respectiv, de a nu permite abuzuri din partea... sau pretinse abuzuri din partea unor subiecți.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Mai sînt întrebări în adresa autorilor? Nu mai sînt întrebări. Vă mulțumim foarte mult. În continuare, o rugăm pe doamna Raisa Apolschii, președinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, să ne prezinte raportul comisiei pentru prima lectură.

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.155 din 22 aprilie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, inițiativă legislativă a Guvernului. Cu permisiunea dumneavoastră nu o să mă opresc la detalii, pentru că în detaliu a fost relatat de către viceministrul justiției. Doar vreau să spun că în cadrul

15 dezbaterilor pe marginea proiectului deputații prezenți în ședință au susținut proiectul nominalizat. Totodată, au fost examinate propunerile prezentate de către Curtea Supremă de Justiție, precum și unele obiecții ce țin de tehnica legislativă ale Direcţiei generale juridice, care vor fi luate în considerare pentru examinare în lectura a doua. Pe marginea proiectului și-au expus opiniile Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală și a fost prezentată expertiza Centrului Național Anticorupție. Proiectul a fost avizat favorabil de majoritatea comisiilor permanente ale Parlamentului și drept urmare a dezbaterilor, Comisia juridică, numiri și imunități cu 8 voturi „pentru” și 2 voturi „abțineri”, propune plenului Parlamentului examinarea și aprobarea proiectului de lege în lectura întîi. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Dacă sînt întrebări în adresa comisiei? Se pare că nu sînt întrebări. Vă mulțumim foarte mult doamnă Apolschii. În continuare, vom supune votului pentru aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.155 din 22 aprilie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Cine este pentru aprobarea proiectului de lege în primă lectură, vă rog frumos să votați. Cu majoritatea celor prezenți în plen. Întrebare, doamnă Raisa Apolschii, lectura a doua – ulterior? Vă mulțumim. În continuare, se supune pentru examinare și dezbatere proiectul de Lege nr.179 din 5 mai 2015 cu privire la Agentul guvernamental, nr.10 pe ordinea de zi. Îl invităm la tribuna principală pe domnul Vladimir Grosu, ministru al justiției, să prezinte proiectul de lege.

Domnul Vladimir Grosu – ministrul justiției: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimaţi deputaţi, Prezint atenției dumneavoastră proiectul de Lege cu privire la Agentul guvernamental. Vreau să menționez că la moment noi avem cadrul legal consacrat activității Agentului guvernamental și competențelor sale, însă legea este una nu foarte, dar destul de veche și au intervenit suficiente modificări în practica și activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului. Au survenit modificări în Regulamentul Curții Europene. De aceea este nevoie de adoptat modificări și la activitatea și competențele, atribuțiile funcționale ale Agentului guvernamental care reprezintă Guvernul Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Prezentul proiect de lege vine cu clarificări și completări în a face mai clară și mai exactă, înțeleasă pentru toți participanții care prezintă în punctul său de vedere pentru autorități în cadrul procedurii de reprezentare a Curții Europene... a Guvernului la Curtea Europeană. Sînt clarificate competențele Agentului de a solicita de la toate autoritățile punctul de vedere, informații cu privire la un caz care este comunicat Guvernului și Agentul guvernamental urmează să prezinte poziția Guvernului cu privire la acest caz concret. Sînt reglementate instituții cum sînt... reglementarea amiabilă a unui caz în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura cum în cadrul declarației unilaterale cînd o asemenea declarație este formulată de Guvern în fața Curții Europene. Sînt reglementate și atribuțiile, și competențele Agentului guvernamental după adoptarea unei hotărîri a Curții Europene împotriva Republicii Moldova. Este reglementată procedura de executare a hotărîrii Curții Europene, caracterul ei obligatoriu atît pentru Guvernul Republicii Moldova, cît și pentru celelalte autorități dacă în procesul de executare a unei hotărîri a Curții Europene este nevoie de măsuri de ordin general care implică activități din partea tuturor sau unor autorități publice ale Republicii Moldova. Ceea ce este important și nu există la moment, prin acest proiect de lege se instituie și un control parlamentar asupra executării hotărîrilor Curții Europene. Deci Agentul guvernamental va informa nu numai Guvernul, dar și Parlamentul Republicii Moldova cu privire la unele hotărîri sau toate hotărîrile pronunțate împotriva Republicii Moldova și această informație va putea fi solicitată nu numai de către deputați, de Parlamentul întreg. Dacă este cazul și prezentarea unor informați mult mai ample despre cum au fost sau urmează să fie executate anumite hotărîri complexe ce țin de adoptarea unor proiecte de legi în cazul executării unor hotărîri specifice adoptate de Curtea Europeană. De asemenea, conform acestui proiect de lege, se instituie și Registrul de stat al hotărîrilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, care sînt pronunțate împotriva Republicii Moldova. Acest registru, care va cuprinde toate hotărîrile și deciziile adoptate în privința Republicii Moldova, va fi ținut de Agentul guvernamental pentru a avea o claritate în privința... din partea persoanelor care doresc să știe dacă a fost sau nu pronunțată o anumită hotărîre sau decizie împotriva Guvernului Republicii Moldova. Considerăm că este un proiect de lege binevenit. Va aduce claritate nu numai în practica reprezentării Guvernului în fața Curții Europene, dar și o claritate pentru celelalte autorități publice, fiecare să știe care este obligația și dreptul autorităților respective în conlucrare cu Agentul guvernamental, cu Guvernul Republicii Moldova, cu Secretariatul Consiliului Europei, în cadrul căruia sînt monitorizate executarea hotărîrilor Curții Europene. Solicit votarea și susținerea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnule ministru, Sînt întrebări în adresa dumneavoastră. Domnul Voronin, Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Vladimir Voronin: Dar dumneavoastră ați vorbit, ați finalizat propoziția cu cuvintele „care sînt drepturile” și ce ați mai spus?

Domnul Vladimir Grosu: Drepturile și obligațiile autorităților publice care trebuie să contribuie la formularea poziției.

Domnul Vladimir Voronin: Eu îmi cer scuze.

Domnul Vladimir Grosu: …Guvernul….

Domnul Vladimir Voronin: Îmi pare că eu n-am auzit cuvîntul „obligații”. Aceasta și am vrut să concretizez. Dar despre obligații noi vorbim?

Domnul Vladimir Grosu: Sigur că da.

Domnul Vladimir Voronin: Obligațiuni.

Domnul Vladimir Grosu: Sigur că da, autoritățile publice sînt și obligate să contribuie la formularea poziției Guvernului în fața Curții Europene.

Domnul Vladimir Voronin: Da, mulțumim.

Domnul Vladimir Grosu: Dacă nu prezintă informații, nu contribuie la formularea poziției, atunci ea poate să fie una deficitară și din nimic să fie pierdut un caz în fața Curții Europene.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult.

Domnul Sîrbu, Vă rog frumos. Poftiți.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumesc. Domnule ministru, Dumneavoastră aveți experiență bogată atît ca și Agent Guvernamental, cît și în funcția de ministru. Întrebarea este: dacă aveți o statistică pentru ultimii ani cîte procese au fost intentate în ordine de regres față de persoanele vinovate de condamnarea Republicii Moldova și cîți bani au fost restituiți în bugetul statului în acest sens? Mersi.

Domnul Vladimir Grosu: Domnule deputat, Cred că întrebarea este... eu nu voi putea să vă dau o informație foarte detaliată, deoarece competența ține de Procurorul General al Republicii Moldova. În toate cazurile Agentul guvernamental este obligat și informează Procurorul despre toate cazurile pierdute și în … de către Republica Moldova și în rezultatul cărora au fost încasate anumite sume de bani din contul Guvernului. Agentul guvernamental informează Procuratura Generală și Procuratura Generală urmează să intenteze, să analizeze oportunitatea intentării dosarelor. Știu că au fost intentate astfel de dosare. Nu cred că sînt foarte multe, dar nu vă pot da cifra exactă. Cred că Procuratura Generală va fi mai potrivită să răspundă la această întrebare, să prezinte un răspuns mai complet.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnul Sîrbu, Aveți o altă întrebare sau precizare?

Domnul Serghei Sîrbu: Nu. Doar am vrut să mă înscrieți cu o scurtă luare de cuvînt la acest proiect. Mersi.

Domnul Andrian Candu: Bine. Vă mulțumim frumos. Vă înscriem cu o luare de cuvînt la acest proiect. În continuare, domnul Reșetnicov. Vă rog frumos.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Am două întrebări și, probabil, că voi ruga să le luați în considerare pentru pregătirea sau... amendamentele în lectura a doua.

În primul rînd, ceea ce ține de procedura de numire a Agentului guvernamental. În articolul 2 dumneavoastră propuneți ca Agentul guvernamental să fie numit pe o perioadă nedeterminată. Deci, în viziunea mea, este o formulă, cel puțin, nereușită. Dacă nu vreți să redați un termen concret, pentru că există unele state care prevăd numirea pe un anumit termen, pe o perioadă de 4, 5 sau 7 ani, am putea utiliza această practică pentru a stabili un termen concret sau dacă nu doriți să legați de o perioadă anumită, atunci trebuie de evitat însăși noțiunea de „perioadă nedeterminată”, pentru că nu este reușită în coraport cu atribuțiile și activitatea Agentului guvernamental. Deci, ca urmare, deci prima mea propunere: ori să excludeți perioada neterminată ori să includeți un termen rezonabil în viziunea dumneavoastră, 5 sau 4 ani.

Domnul Vladimir Grosu: Domnule Reșetnicov, Cred că după prima lectură putem să discutăm, că nu este o chestiune de concept și noi putem să acceptăm diverse variante care le vom discuta ulterior.

Domnul Andrian Candu: A doua întrebare. Vă rugăm frumos, domnule Reșetnicov.

Domnul Artur Reșetnicov: Este salutabil faptul că ați introdus și un control parlamentar. Este obligația legislativului de a supraveghea această procedură. Și în acest sens v-aș întreba: în sensul legii sau proiectului reiese faptul că Agentul guvernamental ar putea să prezinte un raport plenului Parlamentului, de exemplu, anual sau altă periodicitate și prezentarea acestui raport să fie obligatoriu, pentru că din textul legii reiese prezentarea raportului. Dar ar fi corect ca acest raport să fie prezentat în plenul Parlamentului și dezbătut, nu pur și simplu formal să fie prezentat conducerii Parlamentului, cum are loc în coraport cu alte autorități.

Domnul Vladimir Grosu: Domnule Reșetnicov, Ideea este că Agentul guvernamental reprezintă Guvernul și eu cred că formula din proiectul de lege este potrivită. El este obligat să prezinte un raport Guvernului și, pentru informare, Parlamentului. Aceasta este o formă de control parlamentar. Dar dacă Parlamentul decide să-l invite în plen să prezinte acest raport, de la caz la caz, atunci acest lucru este prevăzut în proiectul de lege, în viziunea mea.

Domnul Andrian Candu: Domnule Reșetnicov, Da. Precizare, dacă aveți. Sigur.

Domnul Artur Reșetnicov: Da, o precizare în contextul ultimei întrebări. Aș solicita inclusiv comisiei și autorilor pentru a doua lectură de a examina în cadrul comisiei posibilitatea să prevedem obligatoriu prezentarea în plenul Parlamentului a raportului anual al Agentului guvernamental. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: O bună sugestie. Și rugăm comisia, într-adevăr, să ia în considerare...

Domnul Vladimir Grosu: OK. Nu văd problemă. Dacă se insistă, nu văd problemă.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim pentru deschidere, domnule ministru. În continuare – domnul Deliu. Vă rog frumos.

Domnul Tudor Deliu: Vă mulțumesc. E salutabil faptul că, într-adevăr, prin acest proiect de lege se vine pentru a actualiza competențele Agentului guvernamental, practicile de reprezentare a Republicii Moldova în fața Curții Europene și procesul de executare a hotărîrilor, deciziilor Curții, dar eu cred că domnul Reșetnicov a anticipat întrebarea mea, fiindcă noi am discutat și în comisie acest subiect. Ne bucură că, într-adevăr, prin articolul 22 se instituie controlul parlamentar, dar părerea noastră: totuși, este insuficient că Parlamentul este informat periodic sau la solicitare. De aceea eu și în comisie am propus și aș vrea să aflu și părerea dumneavoastră ca articolul 21 alineatul (3) să fie completat cu următoarea sintagmă: „Agentul guvernamental, pînă la data de 15 martie a fiecărui an, elaborează și prezintă Guvernului pentru aprobare proiectul raportului pentru anul precedent cu privire la măsurile întreprinse în vederea executării hotărîrilor și a deciziilor Curții Europene, precum și alte aspecte importante pentru executarea și planificarea executării. Raportul se prezintă Parlamentului pentru informare pînă la data de 15 aprilie a fiecărui an.” Deci completarea, ceea ce se discuta anterior.

Domnul Vladimir Grosu: Noi acceptăm, domnule Deliu.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim pentru deschidere. Iarăși, domnule Deliu, Nu mai aveți o altă întrebare sau precizare? Se pare că nu. Domnule Brega, Vă rog frumos. Stați, stați, stați puțin. Domnul Grosu...

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Domnule ministru, Dumneavoastră ați menționat că este prevăzut controlul parlamentar. O să revin și eu la acest moment. Noi sîntem o republică parlamentară, Guvernul este numit de Parlament, votat. Deci cum vedeți dumneavoastră: agentul este numit de către Guvern iar controlul trebuie să fie parlamentar? Nu v-ar părea că ar fi mai corect ca acest agent să fie numit de Parlament, nu de Guvern? Pentru că la momentul în care dumneavoastră îl numiți, iar controlul este al Parlamentului, se începe: noi l-am numit, dar Parlamentul l-a verificat, ei l-au controlat. Știți, aici cam nu prea seamănă unele lucruri. Haideți să fie numit de către Parlament, care este problema?

Domnul Vladimir Grosu: Stimate domnule deputat, De fapt, aceasta rezultă și din Convenția Europeană a Drepturilor Omului că în fața Curții Europene apar guvernele. Și dacă apare Guvernul ca instituție de stat, înseamnă că agentul, de fapt, e logic să fie numit de Guvern, dar nu de Parlament. De ce se instituie controlul parlamentar, și eu cred că este un lucru foarte bun, deoarece urmare a unor hotărîri ale Curții Europene este necesar de modificat legea. Și de modificat sau adoptat o lege nouă este competența dumneavoastră, a Parlamentului. De aceea este nevoie de instituit, în viziunea mea, un control parlamentar. Dar de a fi numit de către Parlament Agentul guvernamental care va reprezenta ulterior poziția Guvernului în exterior nu cred că va contribui cu ceva suplimentar la ceea ce avem noi. Procedura nu este una rea sau nu a fost... nu au apărut careva deficiențe în procedura de numire în cazul de față. Controlul parlamentar, repet, noi am fost condamnați, de exemplu, în anumită hotărîre, așa, Olaru și alții, de exemplu, și a fost nevoie de adoptat o lege pentru a executa această hotărîre a Curții. E normal ca să fie controlul parlamentar, ca Parlamentul să înțeleagă exact ce fel de lege este nevoie de adoptat și ca să fie responsabilizat prin adoptarea acestei legi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos.

Domnule Brega, Mai aveți vreo precizare? O mică precizare din partea doamnei Palihovici. Vă rog frumos.

Doamna Liliana Palihovici: Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Doar un comentariu la capitolul consolidarea capacităților Parlamentului Republicii Moldova de control parlamentar pe monitorizarea implementărilor deciziilor CEDO. Doi ani în urmă, în calitate de președinte al Delegației Parlamentului la APCE, am fost invitată în comisia pe subiecte juridice a APCE pentru a prezenta raportul de rînd cu Agentul guvernamental, pe executarea deciziilor CEDO. Atunci Moldova a fost atenționată, în acea ședință, că trebuie să modifice legislația și la capitolul Agent guvernamental și la capitolul Regulamentul Parlamentului prin care să dea mai multe atribuții concrete unei comisii din Parlament care să primească rapoartele pe fiecare decizie CEDO. Mai mult ca atît, să prezinte plenului Parlamentului, la un anumit termen, un raport despre situația în domeniu. Am înregistrat atunci un proiect de lege pentru a da anumite competențe Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlamentul Republicii Moldova care, din păcate, nu a fost votat de precedenta legislatură. Și am să vă rog susținerea dumneavoastră pentru a examina această propunere în această legislatură. În toate Parlamentele din țările membre ale Consiliului Europei într-o comisie parlamentară există cîțiva deputați desemnați prin hotărîrea Parlamentului pentru monitorizarea implementării deciziilor CEDO și pentru a primi rapoartele de la Agentul guvernamental pe fiecare caz al Republicii Moldova la CEDO. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Grosu: Există Parlamente unde există subcomitete chiar specializare pe domeniul dat. Noi salutăm...

Domnul Andrian Candu: Mulțumim foarte mult pentru precizare. Vă mulțumim, domnule ministru.

Domnul Vladimir Grosu: Și cred că va trebui de modificat Regulamentul Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare – domnul Neguța. Vă rog frumos.

Domnul Andrei Neguța: Mulțumesc, domnule Președinte. Deci în calitate de fost Agent guvernamental, dumneavoastră știți toată esența, tot absolut cum lucrează agentul. Însă dumneavoastră știți că la CEDO, la Curte, în afară de agent este judecătorul, este reclamantul. Deci dumneavoastră astăzi ați venit cu un proiect referitor numai la Agentul guvernamental, dar care este conceptul Ministerului Justiției? Ce o să facem? Cum o să vorbim de reclamanți? Cum o să vorbim despre judecători? Noi vorbim despre judecătorul Republicii Moldova, de exemplu, numai în planul de desemnare a lui, dar acolo e cu mult mai complex. Care este conceptul Ministerului Justiției privitor la tot ce se întîmplă la Strasbourg? De ce ați venit numai cu compartimentul privind Agentul guvernamental?

Domnul Vladimir Grosu: Noi am venit cu compartimentul ce ține de Agentul guvernamental, deoarece el reprezintă Guvernul și Guvernul este obligat, este în putere... are dreptul și este obligat și Parlamentul tot are dreptul și este obligat să reglementeze acest gen de activitate cum să ordoneze activitatea instituțiilor publice. Reclamantul care se adresează la Curtea Europeană nu este o instituție publică, este o persoană privată și noi nu putem prin lege să-i organizăm modul de... sau tacticile de adresare la Curtea Europeană. De aceea și este Convenția Europeană și este Regulamentul Curții Europene care descrie procedura, comportamentul reclamantului în fața Curții Europene, cum el apare, cum... care sînt procedeele specifice în fața Curții Europene. Cu aceasta se ocupă Regulamentul Curții, care este un fel de cod de procedură în sensul nostru. Nu Guvernul sau nu Parlamentul Republicii Moldova trebuie să reglementeze acest lucru. Cu privire la activitatea judecătorilor, dumneavoastră cunoașteți că sînt recomandări ale APCE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care recomandă modul de selecție a judecătorilor în fața Curții Europene, iarăși, pentru a garanta independența acestui judecător care este judecător într-o instituție internațională. Noi nu putem veni cu o lege ca să-i organizăm lucrul său interior în această jurisdicție internațională. Acesta este argumentul.

Domnul Andrian Candu: Aveți a doua întrebare sau precizare? Domnule Neguța, Vă rog frumos, în continuare.

Domnul Andrei Neguța: A doua întrebare nu am, însă referitor la răspunsul domnului Grosu vreau să spun că faptul că Guvernul este responsabil, dumneavoastră ați motivat, dar Guvernul nu este responsabil de activitatea judecătorului, însă Guvernul vine cu diferite propuneri, cu proiecte de lege, cu schimbări cînd … În orice caz, eu nu sînt

24 de acord cu acest răspuns, eu voi avea posibilitatea să-mi expun punctul de vedere al fracțiunii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. V-am înscris cu luare de cuvînt din partea fracțiunii. În continuare, domnul Ghilețchi, vă rog frumos.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Domnule ministru, În primul rînd, apreciez că ați venit cu acest proiect de lege, e o lege necesară, una care reflectă realitățile cu care ne confruntăm astăzi. Eu am două întrebări, dar înainte de aceasta referitor la comentariul făcut de colegul anterior. Ca și membru al Comisiei de alegere a judecătorilor la CEDO aș vrea să menționez un lucru foarte important pe care l-ați spus și anume că, dimpotrivă, atunci cînd este sesizată cumva intenția Guvernului de a influența această selecție, comisia poate respinge lista candidaților. Orice Guvern și orice țară care depune lista candidaților trebuie s-o facă cu bună-credință și să înțeleagă că această competență aparține în exclusivitate Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și procesul de intervievare aparține acelei Comisii de selectare a candidaților la funcția de judecător CEDO. Eu am două întrebări și ele tot țin de remarca pe care am făcut-o. Prima ține de aceste condiții pe care trebuie să le întrunească candidatul la funcția de Agent guvernamental. Domnule ministru, Nu considerați că pe lîngă faptul că acest candidat trebuie să dețină diplomă de licențiat în drept, el ar trebui să cunoască Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO? Adică noi cînd trimitem un Agent guvernamental, cunoașterea jurisprudenței CEDO va asigura sau va oferi șanse mult mai mari ca el să apere onoarea Republicii Moldova în fața acestei înalte instanțe. Deci aceasta este prima întrebare: dacă nu considerați că ar fi binevenit să formulăm și o condiție în acest sens? Oricum ține de competența dumneavoastră de a-l numi, dar oricine va pretinde la această funcție trebuie să cunoască, repet, și Convenția Europeană, dar și jurisprudența CEDO, măcar într-o anumită măsură. Pentru că și judecătorii care sînt selectați la funcția de judecător CEDO tot trebuie să probeze că ei cunosc, de fapt, jurisprudența CEDO. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnul ministru.

Domnul Vladimir Grosu: Da, domnule Ghilețchi, nu că un pic să cunoască, în profunzime trebuie să cunoască. În viziunea mea aceasta de la sine derivă. Că eu nici nu trebuie să scriu, cred că. Da, el trebuie să cunoască limbile oficiale ale Curții Europene, altfel

25 degeaba pleacă să reprezinte că nu va putea să vorbească și el trebuie să cunoască Convenția Europeană și jurisprudența. Dar pentru mine aceasta rezultă de la sine, că altfel el nu va putea în genere să fie angajat, că nu va face treabă din punct de vedere al profesionalismului. Da, la selecție nu va trebui să treacă.

Domnul Andrian Candu: Domnul Ghilețchi – în continuare. Vă rog frumos.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Eu cred că ar fi … voi face un amendament, dumneavoastră veți decide, dar cred că ar fi binevenit totuși să scriem în lege, deoarece și de la sine e faptul că trebuie să dețină licență în drept. Deci tot e o chestiune care de la sine derivă. Legat de cunoașterea limbii. De asemenea aș fi vrut să fie un pic mai exact scris „cunoaște și vorbește fluent cel puțin una din limbile oficiale ale Consiliului Europei”. Pentru că și elementul acesta de cunoaștere poate fi relativ. Din experiența, iarăși, de intervievare a candidaților la funcția de judecător CEDO, pot să vă spun că unii zic că o cunosc, dar cînd vine cazul să vorbească observi că au mari dificultăți în a-și exprima gîndurile și opiniile, argumentele care trebuie invocate. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Grosu: Noi nu sîntem împotrivă că, iarăși repet, pentru mine de la sine rezultă acest lucru, dar dacă dumneavoastră considerați util, noi acceptăm, deoarece nu contravine cu ideile noastre.

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm frumos, domnule Ghilețchi, să faceți amendamentul în scris în mod regulamentar. Vă mulțumim frumos, domnule ministru. Nu mai sînt întrebări în adresa dumneavoastră. Vă mulțumim foarte mult. Și o să vă rugăm să vă mai rețineți în plen că mai sînt proiecte de prezentat. În continuare, doamna Raisa Apolschii, vă rog frumos, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, să prezinte raportul comisiei pentru lectura întîi.

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Președinte. Comisia a examinat proiectul dezbătut în cauză. Deci vreau să atenționez că acest proiect … o noutate a proiectului este posibilitatea detașării temporare a procurorilor și a altor funcționari la lucrările de pregătire a dosarelor la Curtea Europeană și la monitorizarea procesului de executare. La întrebarea care a răsunat din sală.

Totodată, se propune ca pe lîngă Agentul guvernamental, tot este o noutate a acestui proiect, să funcționeze un consiliu consultativ în componența căruia vor intra reprezentanți ai mediului academic și societății civile. Totodată, se propune instituirea unui registru, la care s-a referit domnul ministru, public al hotărîrilor și al deciziilor Curții Europene, precum și al soluțiilor date de Comitetul de miniștri în procesul de monitorizare a executării. Prin intermediul reglementărilor din proiectul de lege se face o distincție între două forme de responsabilități care pot apărea la nivel național după o hotărîre sau o decizie a Curții, și anume o responsabilitate cu caracter individual a unui funcționar și/sau a unei persoane private ori responsabilitatea instituțională a autorității implicate în litigiu. Vreau să aduc la cunoștința onoratului plen că în rezultatul dezbaterilor asupra acestui proiect, membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, au decis, cu votul unanim al membrilor, să propună proiectul de lege spre examinare și aprobare de către Parlament în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Dacă sînt întrebări în adresa comisiei? Nu sînt întrebări. Vă mulțumim frumos. În continuare, luările de cuvînt. Avem două înscrieri la luări de cuvînt. Domnule Neguța, Vă rugăm frumos. Din partea fracțiunii, înțelegem. Aveți 7 minute la dispoziție pentru luare de cuvînt.

Domnul Andrei Neguța: Colegi, Nu va fi un aspect pur juridic la baza celor ce voi propune, expun momentele pe care singur le-am văzut în calitate de fost șef al delegației parlamentare la Adunarea Parlamentară și în calitate de reprezentant al țării la Comitetul de miniștri. Am contactat desigur cu mulți judecători acolo, am contactat cu domnul Grosu, care în calitate de Agent guvernamental reprezenta țara la Strasbourg acolo, și au apărut unele puncte de vedere. În primul rînd, vreau să-mi expun punctul de vedere referitor la proiectul care îl ținem în mînă. Nu sînt multe lucruri importante și necesare ca, de pildă, responsabilitatea Agentului guvernamental pentru omisiunile sale și/sau pentru reprezentarea cu rea-credință a Guvernului, pentru abuzurile comise. Reieșind din cazurile... din necesitățile existente, acest act normativ trebuie să acopere un set întreg de întrebări. Am în vedere, în primul rînd, procedura selectării candidaților la funcția judecătorului la Curte, drepturile, imunitățile și privilegiile judecătorilor și foștilor judecători care sînt garantate de către Protocolul 6 la Tratatul privind privilegiile și imunitățile Consiliului Europei.

În al doilea rînd, în fața Curții apar, după cum am spus și în întrebarea mea, nu numai reprezentanții Guvernului, ci și reprezentanții reclamanților, drepturile cărora, la fel, trebuie respectate și protejate. Reieșind din principiul reprezentării reclamantului și reprezentării Guvernului, trebuie să aibă drepturi similare, dacă nu și identice. Pe lîngă aceste lucruri pur formale ar fi nevoie de schimbat procedura de revizuire și/sau de examinare în ordine de recurs, de anulare a cauzelor penale în situația în care se constată că decizia judiciară contestată a fost adoptată în urma unui proces incompatibil cu principiile unui proces judiciar echitabil. Pentru aceasta trebuie făcute unele modificări în Codul de procedură penală. Și noi considerăm că pentru lectura a doua ar fi bine ca Guvernul să vină concomitent cu aceste propuneri. În timpul de față Curtea Supremă de Justiție refuză examinarea recursurilor în anulare depuse pe motivul încălcării dreptului la un proces echitabil, de aceea că lipsește hotărîrea Curții Europene. Prin aceasta Curtea a creat o situație nu bună care duce la ridicarea încălcărilor drepturilor omului și imposibilitatea reparării lor la nivel național. Toate aceste lucruri lipsesc în proiect. Cred că Guvernul ar trebui să aibă o abordare mai largă a acestei probleme, deoarece sînt foarte multe întrebări care trebuie să fie acoperite de legislația națională. Cred că legea trebuie să se numească cu privire la aplicarea Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Naționale în Republica Moldova. În mod normal, această lege trebuie să aibă cîteva secțiuni, din punctul nostru de vedere, care ar acoperi toate elementele specificate mai sus: judecătorii Curții, Agentul guvernamental, reprezentanții reclamanților, procedurile interne de apărare a drepturilor pretins încălcate etc. Guvernul trebuie cu adevărat să apere drepturile omului, trebuie ca protecția să fie o misiune posibilă pentru cetățenii Republicii Moldova. Astăzi e foarte dificil acest moment de întreprins. Noi propunem ca pentru lectura a doua toate acestea să fie considerate ca amendamente din partea fracțiunii, să veniți cu răspunsuri clare la acest document. Și în acest caz fracțiunea poate vota astăzi în lectura întîi, dacă propunerile acestea vor fi luate în vedere. Referitor la ceea ce s-a spus – momentul politic în activitatea Consiliului Europei. Sînt de acord că aspectul politic nu se tolerează, domnule Ghilețchi, la CEDO. De acord. Dar norma trebuie să fie expusă în documentele țării. De aceea sînt de acord cu dumneavoastră, dar insistăm asupra respectării acestor propuneri ale fracțiunii. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim. În continuare, se oferă cuvîntul reprezentantului Partidului Democrat. Domnule Serghei Sîrbu, Vă rog frumos. Vă invităm la tribuna principală.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Onorat Parlament, Noua redacție a Legii cu privire la Agentul guvernamental, cu siguranță, noi susținem acest proiect de lege. Totodată, am vrea să ne expunem și unele viziuni asupra finalității acestui proiect de lege și cum urmează a fi implementat, deoarece scopul principal este, pînă la urmă, ca drepturile cetățenilor Republicii Moldova să fie respectate și statul să asigure această respectare a drepturilor omului, chiar dacă sînt intentate procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, citind nota informativă, vedem că acest proiect de lege a fost elaborat, reieșind din Strategia de reformare a sectorului justiției, Planul de acțiuni, dar este foarte important, stimați colegi, noi să nu avem un proiect de lege doar pentru a bifa că am îndeplinit un anumit plan de acțiuni. Este foarte important ca acest proiect de lege, într-adevăr, să vină cu îmbunătățirea calitativă a acestui proces și mecanism de apărare a drepturilor omului și de executare adecvată a hotărîrilor CEDO. Și, evident, Agentul guvernamental are o sarcină foarte importantă, deoarece urmează să asigure interesele statului ca să nu existe... evident, să asigure și să apere deci poziția Guvernul Republicii Moldova în procese care sînt poate abuzive. Dar, totodată, dacă, într-adevăr, au fost încălcări ale drepturilor omului și la nivel național nu s-a asigurat, atunci, evident, Agentul guvernamental ar trebui să asigure ca... să găsească pe cale amiabilă acea soluție și să nu admitem condamnarea Republicii Moldova și, evident, cu încasarea celor prejudicii de milioane. Dar eu aș vrea să atrag atenția, de fapt, la un alt aspect și consider că este cel mai important nu numai în acest proiect de lege, dar în general în mecanismul de executare a deciziilor CEDO. Nu o dată am fost martori cînd foarte multe condamnări ale Republicii Moldova cu încasarea de la bugetul de stat de prejudicii de milioane de lei. Și, cu părere de rău, această practică o avem deja de mulți ani. Și, cu părere de rău, acei responsabili și vinovați de condamnarea Republicii Moldova la CEDO, nu prea am auzit cazuri cînd au fost procese prin care au fost judecați și prin care au fost restituite acele mijloace financiare. Și este păcat. Și aici nu cred că ar fi cazul să dăm vina pe o instituție sau alta, dar mecanismul, consider, că este deficient. Și consider că acele prevederi din acest proiect de lege care, dintr-o parte, sînt bune, răspundere individuală, răspundere instituțională și dreptul de regres. Dar, cu părere de rău, consider că sînt niște prevederi mai mult declarative și generaliste, deoarece eu nu văd aici un mecanism prin care statul, într-adevăr, va putea să întoarcă acei bani, acele mijloace financiare care au fost achitate de la buget pentru a executa o hotărîre CEDO. Și, mai ales, acele persoane vinovate să fie trase la răspundere disciplinară, civilă, administrativă și penală. Și banii să fie întorși înapoi în bugetul de stat și să nu trebuiască cetățenii Republicii Moldova să

29 achite din buzunarul lor acele mijloace financiare deci care au fost prevăzute în decizia CEDO. De aceea, evident, conceptual susținem acest proiect de lege, dar eu consider și, stimate domnule ministru, cu siguranță veți fi de acord cu mine, că noi ar trebui să perfecționăm în general mecanismul de apărare a drepturilor omului la nivelul național și la nivel intern. Și acest drept de regres să fie unul eficient și să nu fie unul declarativ. Dacă nu vom putea să întoarcem banii înapoi la bugetul de stat și cetățenii Republicii Moldova vor continua să achite prin impozite și taxe toate cele prejudicii, atunci acest proiect de lege și acest mecanism va fi unul absolut nul și ineficient. De aceea noi considerăm că protecția drepturilor omului atît la nivel național, cît și la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului este una foarte importantă și noi trebuie să facem tot posibilul ca acei funcționari, acei demnitari, acei procurori, acei judecători, care sînt vinovați de condamnarea Republicii Moldova la CEDO, să răspundă efectiv, să fie trași la răspundere prin toate căile posibile și banii să fie întorși înapoi la bugetul de stat. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim foarte mult. Dragi colegi, Vă rog frumos, să vă luați locul, deoarece vom supune la vot aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.179 din 5 mai 2015, proiectul de Lege cu privire la Agentul guvernamental. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.179 în primă lectură, vă rog frumos să votați. Cu majoritatea voturilor, proiectul de lege a fost aprobat în primă lectură. În continuare, se supune examinării și dezbaterii proiectul de Lege nr.183 din 7 mai 2015 cu privire la mediere, nr.11 pe ordinea de zi. Îl invităm la tribuna principală pe domnul Grosu, ministrul justiției în continuare să ne prezinte proiectul.

Domnul Vladimir Grosu: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați deputați, Prezint atenției dumneavoastră proiectul de Lege cu privire la mediere. Vreau să menționez că acest proiect de lege reglementează în detalii statutul mediatorului, modul cum o persoană poate să ajungă mediator, stabilește condițiile minime pentru accedere în această profesie, de asemenea, se stabilesc condițiile de organizare a activității de mediator în cadrul Biroului mediatorului, care poate să fie individual sau asociat. Sînt reglementate modul de acreditare și în genere existența organizațiilor de mediere, care trebuie să contribuie la instruirea mediatorilor.

De asemenea, acest proiect de lege se referă în detalii la organele care participă în acest proces de intrare a persoanelor în activitatea de mediator, de reglementare a segmentului de mediere. Și menționez aici activitatea și rolul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Consiliului de Mediere și însăși a mediatorilor. De asemenea, proiectul de lege reglementează în detalii medierea în diverse cazuri specifice, cum este: medierea în domenii, în litigii civile, medierea în cazuri penale, particularitățile medierii în cadrul proceselor de contencios administrativ, de asemenea, particularitățile medierii în litigii cu privire la drepturile consumatorilor și altele. Este important și deosebit de important lucrul că prin acest proiect de lege se urmărește impulsionarea activității de mediator și însăși a instituției de mediere prin încurajarea ei din partea statului, ceea ce noi nu avem la momentul actual în legislația care reglementează instituția medierii. În particular, articolul 39 din proiectul de lege se referă la motivarea părților pentru recurgerea la soluționarea litigiilor prin mediere. Adică părțile care vor recurge la mediere vor fi scutite parțial sau total de la plata taxei de stat, de asemenea, părțile care vor apela la serviciile unui mediator, vor putea să finiseze un litigiu fără să ajungă ulterior în instanța de judecată. Deci dacă părțile vor încheia o tranzacție de mediere și aceasta ulterior nu va fi executată de o parte în această tranzacție de mediere, atunci persoana interesată va putea să execute forțat prin atribuirea formulei executorii, prin intermediul notarului în Republica Moldova. De aceea considerăm că aceste măsuri trebuie să dea un impuls suplimentar activității de mediator instituției de mediere și să contribuie, cu adevărat, la descărcarea instanțelor de judecată de dosare, de litigii care, de fapt, nu merită să parcurgă aceste două sau trei nivele de jurisdicție: instanța de fond, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție, iar cetățenii, la rîndul lor, să aibă soluționarea litigiilor în termene foarte reduse. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim pentru prezentarea proiectului. În continuare, întrebări în adresa autorilor? Domnul Serghei Sîrbu, Vă rog frumos.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule ministru, Potrivit acestui proiect de lege sînt prevăzute condițiile de a accede și de a profesa această funcție de mediator. Totodată, din aceste condiții reiese că, de fapt, un mediator ar putea fi o persoană de 21–22 de ani, evident, important să aibă studii superioare.

Cum considerați la nivel practic, evident, un mediator de vreo 21, 22, 23 de ani, îi ajunge acea experiență ca să medieze un proces, poate nu foarte complicat dar, oricum, un proces, de exemplu, un divorț sau o mediere între niște persoane care, evident, au mai mare experiență sau în diferite domenii mai specifice, cum considerați? Mersi.

Domnul Vladimir Grosu: Domnule deputat, Dacă facem comparație cu alte profesii juridice, de exemplu, același judecător sau procuror, care știți că pot accede în aceste activități de la vîrsta de aproximativ 23, 24 sau 25 de ani. Deci, cu atît mai mult, un mediator ar putea, nu în toate cazurile, sigur că, dar ar putea. Dacă să facem comparație cu alte activități și profesii juridice, cred că nu este o problemă, dacă va accede în activitatea de mediator chiar de la vîrsta de undeva 22 sau 23, mai devreme nu cred că este posibil, că licența nu poate să fie dobîndită mai devreme de 22 de ani aproximativ. Deci, cred că nu este o problemă.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. A doua întrebare, domnul Sîrbu.

Domnul Serghei Sîrbu: Da. Vă mulțumesc. Domnule ministru, Potrivit notei informative la proiect și din practică, am înțeles că procesul de mediere și legea anterioară sau în vigoare nu prea funcționa. De fapt, practic, medierea la noi în Republica Moldova era... bine, era într-o stare de stagnare și au fost doar acele cazuri care au fost finanțate de niște proiecte internaționale. Cum considerați, acele elemente de motivare, care au fost indicate în lege, sînt suficiente pentru, totuși, a convinge oamenii că este mult mai eficient, mai ieftin, mai rapid să recurgem la acest proces sau poate ar mai fi cazul să mai găsim și alte elemente, alte motivări ca, totuși, să convingem oamenii că procesul de mediere este unul foarte eficient și ca oamenii să aibă încredere în această mediere, ca decizia luată, într-adevăr, să fie executată. Cum considerați, sînt suficiente sau ar mai trebui ceva? Mersi.

Domnul Vladimir Grosu: Mă bucur, domnule deputat, că sînteți, într-adevăr, la curent cu ceea ce se întîmplă în sectorul acesta, segmentul medierii. Măsuri de nivel legislativ eu cred că sînt suficiente, deoarece dacă persoana apelează la instituția medierii și prin prisma economiei timpului se economisește foarte mult timp.

Dacă un proces de judecată durează, poate să dureze 1 an, 2, 3 sau mai mult, persoana care apelează la mediere poate să vadă soluția în cadrul diferendului său în cîteva săptămîni sau o lună-două. Așa să spunem, da. Deci din punct de vedere al banilor, tot este economie de bani. Deci noi impulsionăm sau încurajăm persoanele care apelează la mediere să apeleze la această instituție de ... vor fi scutiți de la plata taxei de stat total sau parțial, ceea ce este tot un impuls pentru părți. Din punct de vedere legislativ, eu cred că măsurile sînt bune și suficiente. Dar sigur că de unele singure nu sînt suficiente, deoarece este nevoie de alt tip de măsuri, ceea ce noi, Ministerul Justiției, facem la moment. Noi deja am început implementarea unor proiecte-pilot în cîteva instanțe de judecată din Republica Moldova, unde sînt pe larg mediatizate existența, eficacitatea și necesitatea instituției medierii. Și în aceste instanțe de judecată-pilot funcționează birouri de mediator care trebuie să propage instituția medierii, să convingă potențialii clienți, să-i spun eu, reclamanți care merg în instanță de judecată, că e mai bine să apelezi la un mediator, e mai ieftin și mai repede. Și aici deja va depinde foarte mult ce măsuri va face, va întreprinde Ministerul Justiției, Consiliul de mediere și organizațiile de mediere, pentru a activiza această instituție.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. În continuare, domnul Vremea. Vă rog frumos.

Domnul Igor Vremea: Mulțumesc. Domnule ministru, Iată, în proiectul de lege este prevăzută modalitatea de activitate a mediatorului și prin care se obligă mediatorul să activeze fie în cadrul unui birou de mediere, fie în cadrul unei organizații de mediere. De ce noi în legea respectivă nu am prevedea și posibilitatea activității mediatorului în cadrul cabinetului de mediator pe modelul avocatului, cabinetul avocatului, fiindcă avem o excepție la articolul 15, la Biroul de mediere, alineatul (5), prin care avocații și notarii care dețin licența de mediator pot activa și în afara birourilor sau organizațiilor de mediere. Eu nu văd problema de ce noi trebuie să obligăm. El își creează cabinetul care o să aibă personalitate juridică, va achita taxele, impozitele ș.a.m.d. De ce noi trebuie să-l obligăm el să se înscrie într-o listă sau cu atît mai mult că Biroul de mediere, în genere, nu are personalitate juridică. Pur și simplu, se înțeleg două persoane că, haideți, să ne înscriem ca fiind Biroul respectiv de mediere. Eu nu văd de ce noi limităm. Cu atît mai mult că dacă el nu creează un birou asociat cu cineva sau dacă nu se înscrie în lista unei organizații de mediere, este temei mai întîi de suspendare, apoi de retragere a licenței de mediator. De aceea eu cred că ar trebui să le acordăm posibilitatea să activeze și în cadrul unui cabinet. Trebuie de văzut posibilitatea.

Domnul Vladimir Grosu: Dar ea există.

Domnul Igor Vremea: Nu este.

Domnul Vladimir Grosu: Probabil că nu s-a înțeles articolul 15 alineatul (1). Biroul de mediere poate fi creat de unul sau mai mulți mediatori. (Rumoare în sală.) Unul se are în vedere … (Rumoare în sală.) Păi, nici acela de mai mult mediatori, adică și cel individual, și cel asociat nu va avea personalitate juridică. Care este problema? (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: … vă rog frumos.

Domnul Vladimir Grosu: Dumneavoastră pledați pentru acordarea capacității juridice, personalității juridice Biroului individual și asociat de mediatori.

Domnul Igor Vremea: Biroul de mediere. Aici nu-i spus că-i individual, îi Biroul de mediere.

Domnul Vladimir Grosu: Dacă este „de unul”, se are în vedere sau facem analogie la avocați, înseamnă că este analogic cu Biroul individual de avocați.

Domnul Igor Vremea: Da, dar vedeți că el nu are personalitate juridică și nu…

Domnul Vladimir Grosu: Asta este … Asta este…

Domnul Igor Vremea: …participă la raporturi juridice.

Domnul Vladimir Grosu: Nu, dar însuși mediatorul poate să se organizeze într-un birou de mediatori de unul singur și să profeseze activitatea de mediator.

Domnul Igor Vremea: OK.

Domnul Vladimir Grosu: Asta…

Domnul Igor Vremea: Dacă considerați că o să rezolve situația. A doua. În cazul medierii în cauzele penale și contravenționale se spune că părți la medierea în cauzele respective…

Domnul Vladimir Grosu: Victima…

Domnul Igor Vremea: … sînt victima și făptuitorul. În cazul în care în calitate de victimă apare statul, cine va participa, iată, în procesul acesta sau cum va fi organizat procesul de mediere? Eu nu-l văd. Din legea respectivă eu nu-l văd. Ceva o să fie legat de procedura împăcării în procesul penal…

Domnul Vladimir Grosu: Da, sigur că da.

Domnul Igor Vremea: …sau nu? Deci…

Domnul Vladimir Grosu: Că în cazurile penale... sigur că nu în toate cazurile penale va fi posibilă medierea. Cu preponderență este vorba de cazurile acelea în care este posibilă, conform Codului de procedură penală, împăcarea părților. Aveți dreptate. Și dacă este statul ca victimă, înseamnă că va fi ofițerul de urmărire penală sau procurorul va trebui, sau judecătorul deja, dacă s-a ajuns în instanță de judecată, va trebui să identifice organizația de stat care, conform atribuțiilor sale, trebuie să reprezinte statul în acel proces. Să se constituie ca parte vătămată. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Vremea: Nu.

Domnul Andrian Candu: Domnul Vremea, Vă rog frumos.

Domnul Igor Vremea: Mie mi se pare că tot aici, eu ca o completare, mi se pare că trebuia de venit și cu mecanismul exact cum poate fi implementată o astfel de mediere.

Domnul Vladimir Grosu: Mecanismul…

Domnul Igor Vremea: …atunci, mai ales, cînd cazul împăcării este imposibil.

Domnul Vladimir Grosu: Atunci medierea nu este posibilă.

Domnul Igor Vremea: A, păi de aceea și trebuia de prevăzut mecanismul.

Domnul Vladimir Grosu: Nu, în viziunea noastră, chiar dacă și trebuie, aceasta trebuie de făcut în Codul de procedură penală.

Domnul Andrian Candu: Domnul Vremea, Mai aveți ceva de precizat? (Rumoare în sală.) Vă mulțumesc foarte mult. Nu mai sînt întrebări în adresa dumneavoastră, domnule Grosu. Vă mulțumim foarte mult. În continuare, o invităm pe doamna Raisa Apolschii să prezinte raportul comisiei pentru proiectul de Lege cu privire la mediere.

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc. Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege cu privire la mediere, inițiativă legislativă înaintată de către Guvern. Despre motivele și necesitatea adoptării unei asemenea legi s-a expus domnul ministru. Vreau doar să menționez că noul proiect de lege propune modificări esențiale referitor la procesul de... de mediere, pardon, statutul și organizarea activității mediatorului, eficientizarea activității Consiliului de mediere, atribuțiile Ministerului Justiției în domeniu, asigurarea funcționării medierii în cauzele civile, penale. De asemenea, au fost... din partea deputaților prezenți la ședință au fost înaintate propuneri de amendare și revizuire a unor articole din, proiectul de lege, precum și examinarea pentru lectura a doua a obiecțiilor și opiniilor parvenite din partea Curții Supreme de Justiție, Consiliului de mediere, precum și a Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului în partea ce ține de normele tehnicii legislative. Totodată, menționăm că proiectul a fost examinat și avizat favorabil de către o parte din comisiile permanente.

Comisia protecție socială, sănătate și familie, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia mediu și schimbări climatice nu au luat decizii asupra proiectului dat. În urma dezbaterilor, comisia, cu unanimitate de voturi a deputaților prezenți, propune plenului Parlamentului examinarea și aprobarea proiectului nr.183 în lectura întîi. Eu vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim. Dacă sînt întrebări în adresa comisiei? Domnul Vremea, Aveți întrebare?

Domnul Igor Vremea: Domnule Preşedinte, Luînd în considerare faptul că numai două întrebări pot adresa ministrului, eu cred că la articolul 12 alineatul (4), iată, în legătură cu posibilitatea obținerii sau dobîndirii calității de mediator de către străini și apatrizi, da, deci se spune că calitatea respectivă poate fi atribuită și cetățenilor străini și apatrizilor dacă corespund cerințelor de la alineatul (1). Una din cerințe acolo este la litera e) – reputația ireproșabilă. Iată, apare întrebarea: cum noi am putea apatrizilor sau cetățenilor străini să le verificăm reputația ireproșabilă și de unde, din țara noastră sau de acolo de unde provin ei? De unde vin.

Doamna Raisa Apolschii: Cred că e o întrebare. Dar vreau să zic că, de fapt, acest criteriu este impus în toate legile pe care le-am mai adoptat și pînă la moment vizavi de o profesie sau de candidatul care rîvnește la o profesie sau alta. Sigur că are rost cred că să discutăm și în comisie acest subiect. Eu cred că o să invităm și autorii la examinarea în lectura a doua și eu cred că se vor cizela niște lucruri.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Dacă nu mai sînt întrebări în adresa comisiei, vă mulțumim frumos doamnă Apolschii. În continuare, voi supune votului pentru aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.183 din 7 mai 2015 cu privire la mediere. Cine este pentru aprobarea acestuia, vă rog frumos să vă expuneți. Vă mulțumesc foarte mult. Proiectul de Lege nr.183 din 7 mai 2015 cu privire la mediere a fost votat și aprobat în primă lectură.

În continuare, se supune examinării și dezbaterii proiectul de Lege nr.195 din 14 mai 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, nr.12 de pe ordinea de zi. În continuare, îl invităm pe domnul Grosu, ministru al justiției, să ne prezinte proiectul.

Domnul Vladimir Grosu: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați deputați, Propun atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Este vorba de modificări și completări la Codul penal, Codul de executare, Codul de procedură penală al Republicii Moldova și Legea cu privire la probațiune. La ce se referă în esență aceste modificări? În primul rînd, aceste modificări sînt necesare pentru a da o claritate practicilor existente la moment, bunele practici care se dezvoltă în cadrul instituției probațiunii și în cadrul activității ofițerilor de probațiune. Este vorba de prevederea în lege expres și darea unei noțiuni a modului de evidență a subiecților probațiunii, ce înseamnă resocializare, evaluarea personalității subiectului probațiunii, se detaliază cum se face asistența și consilierea subiecților probațiunii, de asemenea, asistența penitenciară, postpenitenciară ș.a.m.d. Alte două elemente noi și importante din proiectul de lege se referă la structura organelor de probațiune, structură care va suferi anumite schimbări. La moment, noi avem Oficiul central de probațiune cu subdiviziunile sale teritoriale în fiecare raion din Republica Moldova. Proiectul dat de lege vine cu anumite ajustări: va exista Inspectoratul Național de Probațiune cu subdiviziuni teritoriale, inspectorate regionale de probațiune și birouri de probațiune, adică inspectorate regionale, 3 inspectorate – centru, sud, nord și birourile de probațiune, aceleași birouri care există la moment în fiecare raion din Republica Moldova. De asemenea, conform legislației actuale, deci Oficiul central de probațiune nu se mai poate numi oficiu și trebuie să fie redenumit în Inspectoratul Național de Probațiune. Un element nou și foarte important, novator aș spune, din proiectul de lege se referă la articolul 10 cu insigna... articolul 2 cu insigna 10, care se referă la monitorizarea electronică. Este, conform proiectului de lege, o măsură care constă în supravegherea prin mijloace electronice a persoanei eliberate de pedeapsă penală. Deci... și multe alte detalii cu privire la această măsură. Considerăm că este o măsură foarte bună pentru eficientizarea lucrului organului de probațiune, deoarece ofițerii de probațiune, pentru a supraveghea cum se execută măsurile sau pedepsele neprivative de libertate, trebuie să se deplaseze la fața locului, să monitorizeze cum beneficiarul sau subiectul probațiunii execută aceeași muncă neremunerată în folosul comunității sau alte pedepse neprivative de libertate, trebuie să se deplaseze să vadă acest subiect cum se comportă, cum execută măsura sau pedeapsa.

Pentru acest lucru, sigur că, deplasîndu-se la fața locului, sînt cheltuieli și de timp, și cheltuieli financiare. Iar prin implementarea monitorizării electronice aceste deplasări sau cheltuieli se vor reduce, deoarece implementarea acestor tehnologii informaționale sau tehnologii moderne de supraveghere sînt utile și eficiente prin prisma managementului și a resurselor umane, și a resurselor financiare. Deja sînt planificare pentru acest an anumite surse financiare pentru a face această monitorizare, pentru a implementa măsura monitorizării electronice, în caz că ea va fi votată de Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea, această măsură face parte și din Strategia de reformă a sectorului justiției. Și urmează să fie, conform planului nostru, implementată în a doua jumătate a anului 2015. De aceea solicit suportul dumneavoastră.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult, domnule ministru. În continuare, întrebări în adresa autorilor. Domnule Ghilețchi, Vă rog frumos, prima întrebare.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Domnule ministru, Întrebarea mea este următoarea, de fapt, sînt două întrebări legate de același subiect. Una din inovațiile pe care le introduceți este această monitorizare electronică. Și prima întrebare ar fi: este obligatorie monitorizarea electronică sau nu? Spre exemplu, dacă un subiect al probațiunii refuză din considerente religioase sau din alte considerente să îi fie pusă o brățară, pentru că ea are pus un cip acolo, cum facem în acest caz? Și a doua întrebare similară, probabil. Ce se întîmplă dacă un subiect al probațiunii distruge această brățară? Care vor fi consecințele? Sau dacă ea, eventual, poate să se defecteze, pentru că, oricum, e un echipament tehnic și nu poți avea certitudinea că va funcționa totdeauna. Cum procedăm în asemenea cazuri, dacă ați putea să îmi răspundeți?

Domnul Vladimir Grosu: Da. Încep de la a doua întrebare, care este una mai simplă. Domnule Ghilețchi, În caz că subiectul probațiunii supus monitorizării electronice acționează cu rea-credință, adică o distruge intenționat, sigur că va fi recuperat costul din contul său, dar dacă se defectează în mod normal în timpul uzurii sale, sigur că nu este din contul subiectului probațiunii care este supus monitorizării electronice. Prima întrebare a dumneavoastră, din anumite considerente, inclusiv religioase, persoana nu dorește să fie monitorizată electronic. Noi, în genere, la prima etapă vom aplica... vom solicita și acceptul persoanei pentru a fi

39 monitorizată electronic și vom încerca să încurajăm persoanele ele singure să solicite acest lucru, ca să fie o măsură să-i determine pe ei pentru ca să fie, de exemplu, mai... să spun eu, să se finalizeze termenul de probă mai devreme, de exemplu, în privința lor. Dar sigur că aceasta este una din măsurile care poate să fie aplicată de serviciul probațiunii și nu va fi obligatorie în toate cazurile, cu siguranță. Serviciul sau ofițerii de probațiune vor trebui în fiecare caz în parte să analizeze care sînt măsurile de probațiune care pot să fie aplicate și care mai repede își vor atinge scopul său.

Domnul Andrian Candu: Domnule Ghilețchi, În continuare. Vă rog frumos.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Eu vă mulțumesc. Nu știu dacă ar fi necesar ca aceste elemente să se regăsească în lege, pentru că din lege nu reiese clar dacă ea e obligatorie sau, mă rog, e cu acordul persoanei supuse probațiunii, dar răspunsurile cred că sînt, pentru mine, satisfăcătoare. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim. În continuare – domnul Serghei Sîrbu. Vă rog frumos.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumesc. Văzînd cît de pasivi și indisciplinați sînt unii deputați, ar trebui și lor să le propunem să-i monitorizăm cu o brățară electronică. Dar întrebarea, domnule ministru, este...

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, în numele dumneavoastră să vorbiți, domnule Serghei Sîrbu. Și Ministerul Justiției, eventual, să examineze propunerea pentru dumneavoastră.

Domnul Serghei Sîrbu: Nu. Pentru acei care sînt activi, Doamne ferește, acei care văd că sînt cam prin campanie, dar nu sînt în plen. Domnule ministru, Întrebarea mea ține de cost-eficiența acestei măsuri de monitorizare, deoarece din nota informativă am văzut că, de fapt, nu este o chestie foarte, foarte ieftină și fiecare monitorizare costă.

Și atunci întrebarea este: cît de eficientă este această monitorizare în coraport cu cheltuielile pe fiecare persoană și randamentul acesteia? Și dacă sînt anumite propuneri, măsuri ca să eficientizăm și cheltuielile să fie minime și randamentul acestei monitorizări să fie mai mare. Și... aceasta este întrebarea, cost-eficiență. Mersi.

Domnul Vladimir Grosu: În viziunea noastră, măsura dată trebuie să eficientizeze foarte mult serviciul de probațiune, deoarece și din punct de vedere al resurselor financiare trebuie să aibă un randament foarte mare, deoarece, iarăși, am spus, deplasarea la fața locului cu mijloc de transport ș.a.m.d. acestea sînt cheltuieli financiare și utilizarea de resurse umane. Deci or, utilizarea acestei măsuri de monitorizare electronică trebuie să diminueze din necesitatea de utilizare în plus a resurselor umane și a resurselor financiare. Cost-eficiență, deci noi ne-am informat în prealabil despre cam cît ar putea să coste în Republica Moldova această măsură. La ziua de astăzi sînt diverse oferte, diverse și mecanisme tehnice de implementare a monitorizării electronice, dar noi credem că undeva între 5 și 10 euro pe zi va fi costul implementării acestei măsuri. Dar poate să varieze de la caz la caz, în funcție de soluția tehnică concretă.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Serghei Sîrbu, Mai aveți vreo precizare? Vă mulțumim. În continuare – domnul Țurcan, Vă rog frumos. Domnule Vladimir Țurcan, Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Țurcan: Da, da. Mulțumesc. Domnule raportor, Spuneți, vă rog, iată, în legătură cu acest monitoring electronic, prima: dacă noi deja dispunem de acest utilaj? Cînd, în genere, va fi posibil de a introduce acest monitoring? Noi introducem o prevedere în lege, dar, în realitate, după cum eu am înțeles, nu avem absolut nimic: nici utilaj, nici bani.

Domnul Vladimir Grosu: Nu. Eu am spus în prezentarea mea că noi avem planificați, dacă nu greșesc eu, chiar 500 de mii de lei sînt bugetați deja pentru a doua jumătate a anului acesta, pentru implementarea acestei măsuri. Și am spus, în caz că cadrul legal va fi adoptat, cadrul legal – prezentul proiect de lege.

Deci bani sînt bugetați. Chiar pentru anul viitor vom bugeta și mai mulți bani, în caz că va fi cadrul legal. Al doilea moment. Noi nu putem să prevedem ceva dacă putem tehnic să facem, dacă nu există cadrul legal. Deci, în primul rînd, trebuie să fie adoptat cadrul legal, adoptarea legii, mecanismului și pe urmă să fie implementat. Dar noi ne-am informat, domnule deputat, la acest capitol. Și în Republica Moldova există companii care sînt gata să furnizeze utilajul tehnic pentru a funcționa și a pune în funcțiune această măsură. Nu sînt probleme de genul acesta. Din punct de vedere deja al costului, iată, întrebarea domnului Sîrbu despre cost-eficiență, deja urmează să stabilim parametrii tehnici și să vedem care vor fi ulterior ofertele.

Domnul Andrian Candu: Domnule Țurcan, În continuare – o precizare.

Domnul Vladimir Țurcan: Da, doar o precizare. După cum eu înțeleg, ]n bugetul… sînt prevăzute în acel buget care a trecut fără aprobarea în Parlament, sînt prevăzute și alte lucruri, dar în timpul cel mai apropiat va fi necesar de a rectifica, de a actualiza acest buget și eu cred că și banii aceștia, acei 500 mii de lei, nu vor fi, evident că, destui pentru a implementa acest monitoring. Și a doua. Eu, după cum cunosc, acest monitoring ar permite doar un control asupra locului de aflare a persoanei respective. Altceva, așa cum dumneavoastră ați spus, de a verifica ce el face, cum el execută ș.a.m.d. va fi imposibil, deoarece este vorba pur și simplu despre un monitoring referitor la locul aflării acestei persoane.

Domnul Vladimir Grosu: Dacă îmi permiteți, domnule Președinte. Cu privire la faptul… dumneavoastră ați spus că, dacă urmare a rectificării bugetului, vor fi tăiați banii aceștia. S-ar putea să se întîmple, nu pot să spun …(Rumoare în sală.) Nu, ei sînt, vă garantez că ei sînt, dumneavoastră pur și simplu, probabil, nu i-ați văzut, dar …(Rumoare în sală.) Dar a fost publicat în Monitorul Oficial. Și în cazul de față eu fac legătură între întrebarea sau comentariile dumneavoastră și întrebarea domnului Ghilețchi, faptul că noi putem să prevedem în buget 100 de mii de lei pentru implementarea acestei măsuri sau 500 de mii, sau un milion, aceasta nu înseamnă că toți beneficiarii probațiunii sînt obligați și numaidecît vor fi monitorizați electronic. Aceasta înseamnă că în limita sumelor alocate de bugetul de stat, în limita a 100 de mii, de exemplu, înseamnă că vor fi monitorizați, nu știu cît, 50 sau 100, sau 300 de beneficiari ai serviciilor de probațiune, dar nu toți. Noi nici nu ne propunem ca să fie această măsură de monitorizare electronică implementată 100% în privința la toți beneficiarii serviciului de probațiune. Aceasta este.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos, domnule ministru. Domnule Țurcan, Dacă nu mai aveți alte precizări?

Domnul Vladimir Țurcan: Domnul ministru n-a răspuns la problema deci ce fel de monitorizare va fi, deci …

Domnul Vladimir Grosu: A, dumneavoastră ați … că această monitorizare electronică permite doar monitorizarea aflării locului, noi mai mult nu propunem să facem. Deoarece știți foarte bine că sînt măsuri prin care instanța de judecată limitează locul aflării, interzice ca persoana să se afle în anumite locuri. Așa. Sau instanța de judecată interzice frecventarea unor anumite locuri. Instanța de judecată fixează măsura sau pedeapsa – munca neremunerată în folosul comunității, adică munca care trebuie să fie prestată de această persoană într-un anumit loc, de exemplu, primăria nu știu care. Și atunci nouă ne trebuie să aflăm dacă ea se află la locul unde trebuie să presteze această muncă sau nu. Noi trebuie să știm dacă ea frecventează aceste locuri interzise sau nu. Aceasta, în viziunea noastră, ne va permite proiectul de lege care este supus atenției dumneavoastră.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos, domnule ministru. Nu mai sînt în continuare întrebări în adresa ministerului. Vă mulțumim. Mă scuzați. Da, domnule Casian, Vă rog frumos.

Domnul Ion Casian: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Spuneți, vă rog, care vor fi criteriile de selectare a persoanelor care urmează să fie monitorizate electronic? Fiindcă ați spus că nu toți vor beneficia de acest drept.

Domnul Vladimir Grosu: Aceasta nu este drept, aceasta este o măsură, deci care va fi … în caz că va fi adoptată legea va fi implementată. Care sînt criteriile pe baza cărora vor fi selectate persoanele? În primul rînd, măsura care este fixată față de această persoană. Dacă instanța de judecată va dispune că persoanei i se interzice să frecventeze anumite locuri, sigur că aceasta o să fie unul din primele criterii să vedem persoanei i se interzice sau trebuie să

43 frecventeze anumite locuri, adică munca neremunerată care va fi prestată într-un anumit loc. Aceasta este primul element la considerarea dacă trebuie sau nu trebuie de aplicat această măsură de monitorizare electronică față de o anumită persoană. Mai departe purcedem… iarăși întrebarea domnului Ghilețchi, dacă persoana vădit și clar se împotrivește din anumite considerente de ordin religios sau altceva. Înseamnă că vom considera și acest lucru să nu-i fixăm această măsură.

Domnul Andrian Candu: Domnule Casian, Mai aveți precizări în continuare?

Domnul Ion Casian: Da. Și dumneavoastră ați spus că nu toți vor avea posibilitatea să fie monitorizați. Cînd noi… statul Republica Moldova va avea această posibilitate? Cam cît termen se cere ca toți cei care urmează să fie monitorizați să poată fi monitorizați și cu această metodă – metoda electronică? Mulțumesc.

Domnul Vladimir Grosu: Domnule Casian, Cînd vom vedea, dar în esență noi ne propunem ca în acest an, în a doua jumătate a anului 2015, să începem acest lucru. Vom vedea, iarăși întrebarea domnului Sîrbu privind cost-eficiența, cîți bani avem programați pentru anul acesta, vedem cu banii aceștia 500 de mii de lei care ni i-am programat suma inițială, să vedem cîte persoane pot să fie monitorizate electronic și pe urmă vom prevedea resurse financiare pentru anul următor mai multe, credem noi, pentru a extinde aplicarea acestei măsuri. Dar cînd toți vor putea, mi-i greu să spun. Cred că anul viitor mai bine, ne va furniza indicatori mult mai clari în funcție și de resurse disponibile, și de costul aplicării acestei monitorizări electronice în fiecare caz în parte. Adică vom ști exact cît ne va costa pe baza deja a unui test care va fi trecut în realitate în acest an, să vedem cît va costa pe zi un subiect al probațiunii cu această măsură. Cred că anul viitor noi chiar vom face un raport, o evaluare a implementării acestei măsuri și vom informa, că este și pentru noi interesant.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Brega – în continuare. Vă rog frumos.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Domnule ministru, Spuneți, vă rog, dar nu vă pare că aceste persoane singure pot să-și procure brățarele, pentru că ei cu mare dragoste ar purta brățare și să stea acasă, cum ar fi

Shor-ul și alții sînt. Cum credeți, nu mai bine ca statul decît să se cheltuie, să-și procure ei singuri brățarele acestea? Cheltuielile să-și asume.

Domnul Vladimir Grosu: Statul să nu se cheltuie și ei singuri să le cumpere. Nu, mie nu mi se pare corect, deoarece aceasta este o măsură care este impusă de stat. Și dacă este o măsură impusă de stat ca o măsură de supraveghere a unei pedepse penale, înseamnă că statul trebuie să-și asume cheltuielile.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Probabil, a fost o glumă, domnule Brega.

Domnul Vladimir Grosu: N-am înțeles eu dar.

Domnul Andrian Candu: Se mai glumește la noi, domnule ministru. Vă mulțumim frumos. Vă mulțumim, domnule ministru. În continuare, o invităm pe doamna Apolschii să ne prezinte și raportul comisiei pentru proiectul de lege în primă lectură.

Doamna Raisa Apolschii: Mulțumesc, domnule Președinte. Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de lege. Vreau să zic că în cadrul pregătirii pentru lectura întîi a acestui proiectul de lege Comisia juridică, numiri și imunități a solicitat opiniile și avizele Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii, ale Curții Supreme de Justiție. Și toate obiecțiile, toate opiniile reflectate în aceste avize vor fi luate în considerare de către comisie în cadrul examinării pentru lectura a doua. Au parvenit avizele din partea comisiilor permanente care s-au pronunțat pentru examinarea proiectul de lege în ședința în plen a Parlamentului. A fost solicitată sau a fost însoțit proiectul de lege de expertiza anticorupție a CNA, în care se susține necesitatea promovării proiectului de lege, nefiind identificate conflicte ale normelor de drept care ar putea genera corupție. În urma dezbaterilor asupra proiectului de Lege nr.195, deputații comisiei au votat unanim pentru susținerea inițiativei legislative. Astfel membrii comisiei propun examinarea și aprobarea în primă lectură a proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative în cadrul ședinței în plen a Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Și noi vă mulțumim. Dacă sînt întrebări în adresa comisiei? Nu sînt. Vă mulțumim, doamnă Apolschii. În continuare, voi supune votului plenului pentru aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.195 din 14 mai 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Cine este pentru, vă rog frumos să votați. Cu majoritatea, proiectul de Lege nr.195 din 14 mai 2015 a fost aprobat în primă lectură. În continuare, se propune pentru examinare și dezbatere proiectul de Lege nr.244 din 9 iunie 2015 pentru modificarea și completarea Legii cu privire la exercitarea profesiunii de medic. Din partea autorilor – doamna Stratan prezintă proiectul de lege nr.8 de pe ordinea de zi.

Doamna Valentina Stratan: Mult stimate domnule Președinte, Mult stimați colegi deputați, Atenției dumneavoastră se propune proiectul de Lege nr.244 pentru modificarea și completarea Legii nr.264 cu privire la exercitarea profesiunii de medic din 27 octombrie 2005. Acest proiect de lege este un proiect de consens dintre mai mulți factori de decizie, subiecți avizați în problema abordată, cu care ne-am întîlnit pe platforma Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie. Urmare a mai multor discuții, am constatat că la moment avem un vid legislativ, prin care nu este definitivat statutul juridic al medicului rezident, iar în prezent nu avem claritate cine și în ce condiții poate profesa în calitate de medic rezident. Țin să amintesc că în cadrul ședinței plenare din data de 14 mai 2014 a fost dezbătut un alt proiect de lege cu nr.67, care a abordat același concept de aducere în cadrul legal angajarea medicilor rezidenți în instituțiile medicale. S-a constatat că proiectul respectiv abordează parțial această problemă și nu acoperă multe aspecte ale situației existente. În acest sens, grupul de lucru format din deputați ai comisiei parlamentare de specialitate, mai mulți reprezentanți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” în frunte cu domnul rector academician Ion Ababii, în prezența domnului ministru al sănătății Mircea Buga, am decis să ajustăm prevederile Legii nr.264 privind exercitarea profesiunii de medic, legii care, de fapt, reprezintă cadrul juridic de bază ce reglementează condițiile executării profesiunii de medic, drepturile și obligațiunile acestora, să le ajustăm în corespundere cu prevederile Codului educației, aprobat în iulie 2014, și care reglementează destul de reușit în cele 10 alineate ale articolului 121 procesul de învățămînt superior medical și farmaceutic, iar alineatul (4) al acestui articol 121

46 stipulează clar că un absolvent ce a însușit programul de studii superioare în domeniul medical și farmaceutic și care obține diplomă de licență în medicină sau farmacie poate fi angajat pe piața muncii conform cadrului ocupațional. Astfel, autorii prezentului proiect propun ca litera b) a articolului 4, articol care stipulează cine poate exercita profesiunea de medic, să fie expusă în următoarea redacție: „ b) are diplomă de licență în medicină (studii integrate); diplomă de medic specialist; diplomă de studii superioare profil medicină și diplomă de licență după absolvirea studiilor de rezidențiat sau certificat după absolvirea internaturii, eliberate conform legislației Republicii Moldova sau dobîndite într-un alt stat și echivalate, conform legislației.” Totodată, am considerat că este necesar să completăm această Lege nr. 264 cu un articol nou 41 întitulat „Exercitarea profesiunii de medic rezident”, care stipulează clar condițiile pe care trebuie să le întrunească un medic rezident și stabilește remunerarea muncii acestuia. Acesta are 3 alineate: „ (1) Profesiunea de medic rezident poate fi exercitată de către persoana care urmează studii de rezidențiat. (2) Exercitarea profesiunii de medic rezident include activități de pregătire teoretică și practică, precum și acordarea asistenței medicale ghidate de către un medic specialist, în volumul stabilit de Guvern.” Și sigur că ceea ce ne-a deranjat și am vrut ca să fie stipulat este alineatul (3): „ (3) Activitatea practică a medicului rezident este remunerată suplimentar bursei în volumul stabilit de către Guvern.” Modificările care sînt propuse la articolul 5 stabilesc clar că medicul rezident poate exercita doar acele activități medicale, care sînt stabilite în programul de rezidențiat, cu condiția respectării limitelor competențelor stabilite de către Guvern. În articolul 17 modificările prevăd responsabilitatea pentru calitatea actului medical exercitată de medicul rezident. Aceasta o poartă medicul specialist în modul stabilit de Guvern. Stimați colegi, Credem că acest proiect de lege va aduce mai multă lumină în acest subiect pe cît de sensibil, pe atît și de important și care în ultimul timp este discutat aprins și pe larg în mijloacele de informare în masă, atît de medicii rezidenți, dascălii acestora și, nu în ultimul rînd, de părinții lor și de potențialii pacienți ai acestora. Dat fiind faptul că pregătirea în rezidențiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică și practică, considerăm că proiectul în cauză, în primul rînd, va stimula interesul medicilor rezidenți de a se încadra legal și cu înaltă responsabilitate în procesul de muncă în instituțiile medicale. Doi. Credem că va susține material familia acestora și, nu în ultimul rînd, va reduce exodul de ..., motivîndu-i să rămînă în țară. Stimați colegi, Rog, din partea tuturor autorilor, susținerea dumneavoastră în aprobarea acestui proiect de lege.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. În continuare, întrebări în adresa autorilor? Domnul Hotineanu, Vă rog frumos, prima întrebare.

Domnul Vladimir Hotineanu: Deci, stimată doamnă deputat, Prima întrebare este doar de caracter redacțional. Articolul 41 care îl propuneți: „Profesiunea de medic rezident poate fi...” Este exercitată. Ea nu poate fi, atunci poate nici să nu exercite, este exercitată. Și dacă acceptați această redacție? La fel și la articolul 5: „Medicul rezident poate exercita activități medicale”. da ce poate și să nu exercite? El este în proces de studii, exercită activități medicale. Și a doua întrebare vizează... da, vă rog, la aceste două, dacă acceptați redacțional schimbarea aceasta?

Doamna Valentina Stratan: Da, eu cred că ele au o sonoritate mult mai reușită și este mult mai bine. De aceea eu cred că ceilalți autori sînt de acord cu mine că sînt acceptate. (Voce nedeslușită din sală.) Corect, domnule profesor, eu sînt de acord.

Domnul Andrian Candu: Domnule Hotineanu, Vă rog frumos, conectați microfonul.

Domnul Vladimir Hotineanu: Da, și următoarea întrebare. La articolul 17, se completează cu un alineat nou cu următorul conținut: „Responsabilitatea pentru calitatea actului medical exercitată de către medicul rezident o poartă medicul specialist.” Noi chiar în ajunul Zilei lucrătorului medical facem un cadou în ghilimele pentru... Aici ar trebui o redacție cu juriștii, să o discutăm, să vedem o variantă redacțională cu totul alta. Într-adevăr, această responsabilitate o poartă medicul specialist, dar în condițiile cînd asociațiile de profesie a doctorilor nu au mecanism și instrumente pentru a-i asigura exercitarea liberă a profesiunii de medic, noi nu putem să-l impunem pe doctor expres să răspundă de acest act medical, dar aici el răspunde de actul medical. Dar dacă rezidentul l-a exercitat în alte condiții? Și atunci cum se întîmplă cu acest medic care este... de aceea, haideți, să găsim o formulă juridică și pentru lectura a doua să discutăm acest amendament. Vă mulțumesc.

Doamna Valentina Stratan: Domnule profesor, domnule președinte, Eu vă mulțumesc pentru această abordare. Noi am discutat destul de binevoitor și sînt de acord că este o abordare corectă a dumneavoastră. Acest lucru m-a motivat să mai deschid și să analizez situația în alte țări și doar am să aduc 4 exemple: este România, Italia, Estonia și Statele Unite ale Americii. Și, de fapt, și în comisie, în cadrul dezbaterilor, în procesul de pregătire a acestui proiect și la noi s-au împărțit opiniile, pentru că am constatat că este bine ca această responsabilitate să fie pe ambele filiere, să-și poarte și medicul rezident o responsabilitate. Și iată, dacă am zis de aceste 4 țări, în România, Italia și Estonia deci responsabilitatea este pe ambele filiere: atît medicul specialist tutore răspunde de actul medical al rezidentului, dar are responsabilitate juridică și medicul rezident și responsabilitatea crește gradual odată cu creșterea lui în a obține practică și experiență. Deci ceea ce poate face un rezident în anul III nu i se permite să facă în anul I. De aceea, domnule Hotineanu, Eu vă propun și sînt sigură că implicarea dumneavoastră va fi binevenită și toți împreună vom găsi acea formulă reușită, care va aduce beneficiu acestui proiect de lege.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnul Brega – în continuare.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Domnul Hotineanu de-acum s-a expus. Eu tot la articolul 17. Iată, eu aici am vrut să mă opresc la medicul specialist tutore. Să-i dăm definiția ce înseamnă medic specialist tutore, că nu fiecare medic poate să fie medic specialist tutore pentru rezident. Deci aici este vorba cel puțin de un candidat în științe. Este vorba de un profesor, este vorba de un șef de secție sau, cum zicem noi, medic primar, dar nicidecum nu poate fi un medic specialist care are 2-3 ani de stagiu. Noi trebuie să-i dăm noțiune. Și al doilea. Noi nu impunem, nu putem impune nici un medic specialist să-și asume răspunderea rezidentului, deci acțiunilor rezidentului. Noi nu putem. În caz contrar, noi riscăm ca nimeni să nu dorească să-și asume această răspundere. Cum ați spus dumneavoastră, în Italia, Germania, Statele Unite ale Americii ș.a.m.d., România, deci acești medici sînt remunerați suplimentar. În Germania, de pildă, tu plătești singur. Nu te interesează, vrei plătește, îți găsești medicul rezident tutore și ai plătit, și treaba ta, 5 ani de zile activează. Deci aici trebuie să ne gîndim. Ori impunem o remunerare suplimentară, ori altfel trebuie de gîndit cum, juriștii trebuie să se expună cum să-l impunem pe ...

Eu, de pildă, n-aș dori să răspund pentru toate fărădelegile unui rezident, mai ales în nopțile de gardă, că ei … să fie la gardă. Dar cine-i medic tutore? Eu nu-s. Iată aici trebuie de gîndit.

Doamna Valentina Stratan: Mult stimate domnule coleg și unul dintre autori, Că ați semnat acest proiect de lege, cred că este de datoria noastră ca în lectura a doua să căutăm și să găsim formula cea mai reușită. Eu am fost informată și în cadrul discuțiilor, pentru că dumneavoastră ați fost lipsă, din anumite motive, la acele dezbateri în comisia noastră. Am fost informată că și actualmente există această remunerare. Dacă iarăși să fac trimitere la practica, de exemplu, din România, responsabili de formare sînt coordonatorii de programe, directorii de programe și ei sînt remunerați în afară de cei care sînt de la catedre, în afară de cadrele didactice. Deci noi trebuie să găsim formula, dar poziția ministrului sănătății a fost că la etapa de elaborare a regulamentelor se va ține cont de acest lucru, că responsabilitatea să fie plătită.

Domnul Andrian Candu: Domnul Brega – în continuare. Vă rugăm frumos.

Domnul Gheorghe Brega: Deci o mică precizare. Eu n-am fost lipsă. Eu am părăsit comisia datorită faptului că în cadrul comisiei se vorbea nu în limba română, dar se vorbea într-o limbă care nu ne aparține. Și eu am spus: în cazul în care discutăm în altă limbă, eu părăsesc sala. Și v-am mai spus: eu îmi retrag semnătura din acest proiect de lege, pentru că el nu este bine definitivat, acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Doamna Valentina Stratan: Domnule Brega, Eu, doar… chiar nu îmi face plăcere să intru în … cu dumneavoastră, aici, dar vreau să… v-am spus că ați fost lipsă la momentul pregătirii, dezbaterii acestui proiect cu factorii de decizie. Dar regret mult că în calitate de unul dintre autori, că ați semnat acest proiect de lege, aveți aceste obiecții față de mine, care sînt un alt autor.

Domnul Andrian Candu: În continuare, domnul Știrbate. Vă rog frumos.

Domnul Petru Știrbate: Mult…

Domnul Andrian Candu: Domnul Știrbate, Vă rog frumos.

Domnul Petru Știrbate: Mulțumim, domnule Preşedinte. Stimată colegă, Eu, împreună cu toți, cred că, medicii care sînt în această sală, o să susținem acest proiect de lege, fiindcă este mult așteptat. Este și sensibil în familia noastră a medicilor și trebuia demult să aducem clarități. Poate să nu pară banal, dar, orișicum, am să mă refer din nou la articolul acesta, articolul 17, la care facem schimbări. Și vreau să menționez aici o chestie, ca să fiu înțeles. Responsabilitatea este nu numai acea responsabilitate că ce calitate… o să fie acel coleg care astăzi este rezident, dar mîine va deveni medic. Responsabilitatea este nu numai aceea că ce notă o să ia la examenele de promovare, o să fie bun specialist sau nu, dar, pînă în cele din urmă, poate să fie responsabilitate penală. Cred că aceasta intuim cu toții. Eu vorbesc acum din partea a doua, acel care sînt medic, care mîine- poimîine pot să nimeresc într-o situație foarte, foarte complicată, pentru… fie cu conștiința mea, sigur fără conștiință, da, bunăvoința rezidentului sau a mea, poate să se întîmple o nenorocire. Eu nu vreau penal să răspund. Și atunci, stimată colegă, noi în proiect spunem că Guvernul o să decidă responsabilitatea penală. Adică, într-un fel, Guvernul, în timp de 3 luni de zile, o să scrie: să-l judece pe specialist sau să nu-l judece, să zicem așa, și modul cum ar fi făcut asta. Eu nu cred că chestia asta, anume primul acesta, chiar dacă noi împreună luăm hotărîre aici, să dăm ca Guvernul să decidă problema asta. În rest, eu sînt de acord, dar înțelegeți dumneavoastră, adică îi dăm Guvernului să decidă, că, uitați, aici putem să aplicăm, nu știu, codul, nu știu care, penal ș.a.m.d., articolul cutare și cutare. E o chestie foarte sensibilă, oameni buni. Aici nu știu, eu nu vin acum… să ne gîndim pentru lectura a doua. Dar totuși eu aș spune că aici nu aș fi de acord ca să dăm că-n timp de 3 luni Guvernul vine și spune, și rectifică celelalte norme legale care sunt, după aceea ce noi le-am dat. Cum dumneavoastră abordați chiar, într-adevăr … cea mai dureroasă, în rest totul e OK. Cea mai dureroasă problemă este aceasta. Cum dumneavoastră credeți cît de corect ar fi ca noi să dăm voință Guvernului să decidă, eu mă refer la responsabilitatea penală?

Doamna Valentina Stratan: Stimate coleg Știrbate, Eu n-am altceva să vă răspund decît am numai… am răspuns la întrebarea sau la ceea ce a abordat domnul Hotineanu. Că este o problemă sensibilă și noi, în calitate de deputați din Comisia protecție socială, sănătate și familie, comisia de

51 profil, sîntem obligați ca finalitate a acestui proiect să fie o variantă bună, reușită și maxim să răspundă la toate aceste întrebări, pentru că dacă am făcut trimitere la proiectul nr.67, pe care l-am prezentat aici eu, în calitate de autor, în data de 15, au existat și atunci multe întrebări și noi ca… ulterior am decis că elaborăm un alt proiect, care va fi mult mai complex, va răspunde mult mai complex la toate aceste întrebări. Iată că vedem că și actualmente în această variantă mai avem întrebări. Deci vom lucra ca formula definitivată să ne satisfacă pe toți și să înțelegem că formula definitivată aduce sau este o formulă care ne împacă și pe noi, și pe medicii rezidenți, și, în general, se asigură un proces definitivat în acest aspect.

Domnul Petru Știrbate: Doamnă colegă, Ce dumneavoastră spuneți despre formula definitivată, sigur că-s de acord, o să îmbunătățească proiectul, dar problema este aici să vedem noi responsabilitatea scrisă în acest proiect sau să delegăm Guvernul. Aceasta era problema, întrebarea care o adresam eu.

Domnul Andrian Candu: Dați-mi voie…

Doamna Valentina Stratan: Eu…

Domnul Andrian Candu: …să fac o sugestie, dragi colegi. Pe platforma comisiei oricum vor fi discuții și dezbateri pentru lectura a doua. V-aș sugera pe platforma comisiei să invitați reprezentanții Ministerului Justiției, ai Procuraturii și ai Ministerului Sănătății, care au deja o experiență la tot ceea ce înseamnă limitele penale sau administrative în cazul de față. Și pe platforma comisiei puteți să veniți ulterior ori cu o completare sau cu o nouă inițiativă comasată la acest proiect de lege ca, eventual, să nu așteptăm Guvernul, într-adevăr, în 3 luni de zile. Lucrul acesta se poate realiza ușor printr-o inițiativă legislativă de completare.

Doamna Valentina Stratan: Mult…

Domnul Andrian Candu: Domnul Știrbate, Vă rog frumos.

Domnul Petru Știrbate: Domnule Preşedinte, Mulțumim.

Ați făcut o explicație care cred că este acceptabilă pentru toți noi cei… Și a doua mică întrebare: iarăși, cui încredințăm noi ca rezidentul să fie tutelat? Haideți să-i zicem așa. Uitați-vă, aici spunea colegul nostru Brega, este întrebare, cui? Doar nu poți să pui la orișicine trecînd peste responsabilitate. Eu nu știu, cum spunea dumnealui, fie că e doctor în științe, fie că are categorie superioară, fie că nu știu. Cui încredințăm? Uite aici…

Doamna Valentina Stratan: Acest lucru…

Domnul Petru Știrbate: Nu știu. Eu cred că…

Doamna Valentina Stratan: Cred că este imposibil ca într-o lege să prevedem absolut toate aspectele, pentru că sunt… este corect. Și eu am… pentru lectura a doua voi face și eu… cu acel medic specialist tutore, că așa este clar. Nu prea este clară varianta in care am scris „medic specialist”. Acest lucru…pentru că lucrează în strînsă colaborare Ministerul Sănătății cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N.Tistemițanu”, eu cred că dumnealor vor avea grijă. În primul rînd, sînt incluși cei care reprezintă catedrele și apoi specialiștii din clinicile din Republica Moldova.

Domnul Petru Știrbate: Eu vă mulțumesc.

Doamna Valentina Stratan: Evident că se va ține cont …

Domnul Petru Știrbate: Da.

Doamna Valentina Stratan: …de toate criteriile.

Domnul Petru Știrbate: Doamnă deputat, Eu vă mulțumesc de răspuns și cred că noi vom face un cadou dacă în ajunul zilei, măcar în lectura întîi să trecem astăzi acest proiect, așteptat de acei care ne sînt colegii noștri. Mulțumesc.

Doamna Valentina Stratan: Da, și în preajma sărbătorii profesionale, și în contextul zilei de ieri, cînd au depus jurămîntul circa opt sute și ceva de tineri absolvenți, primul ciclu de studii de la Universitatea de |Stat de Medicină și Farmacie „N.Tistemițanu”.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Întrebări nu mai sînt în adresa autorilor. O invităm pe doamna Oxana Domenti, președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie, să ne prezinte raportul pe acest proiect de lege pentru lectura întîi.

Doamna Oxana Domenti: Comisia protecție socială, sănătate și familie, reieșind din atribuțiile și competențele sale funcționale, în temeiul articolului 27 al Regulamentului Parlamentului, a examinat în primă lectură proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la exercitarea profesiunii de medic, inițiativă legislativă a unui grup de deputați din Comisia protecție socială, sănătate și familie din diverse fracţiuni parlamentare. În urma dezbaterilor purtate pe marginea proiectului de lege vizat, membrii comisiei comunică următoarele. Principalul obiectiv al proiectului de lege este definitivarea statutului juridic al medicului rezident, cu precizarea clară cine și în ce condiții poate profesa activitatea de medic rezident, prin aducerea în concordanță a Legii cu privire la exercitarea profesiunii de medic cu prevederile Codului educației, dar și cu alte acte normative. Modificările și completările din prezentul proiect de lege vin să acopere golul legislativ existent cu privire la activitatea medicului rezident completînd Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic cu prevederi referitoare la exercitarea profesiunii de medic rezident, care la capitolul „Competențe profesionale și responsabilități” vor fi, sigur, distincte și limitate în raport cu cele ale medicilor de formare completă. Astfel, profesiunea de medic rezident va putea fi exercitată sau este exercitată de către persoana care urmează studii de rezidențiat și aceasta va include activități de pregătire teoretică și practică, precum și acordarea asistenței medicale ghidate de către un medic specialist coordonator de rezidențiat, așa cum au propus astăzi colegii, în volumul și modul stabilit de către Guvern. Totodată, activitatea practică desfășurată conform programului de rezidențiat, cu respectarea limitelor de competență strict determinate în hotărîrea de Guvern va fi remunerată suplimentar bursei în mărimea și modul stabilit de către Guvern. În opinia autorilor, modificările propuse în proiectul de lege vor contribui: la îmbunătățirea procesului de instruire și pregătire practică a medicilor rezidenți, la o integrare mai facilitară a acestora în colectivele medicale prin încadrarea acestora pe o poziție bine determinată și competențe clar stabilite la etapa de rezidențiat, la îmbunătățirea situației materiale a medicilor rezidenți, precum și la o angajare

54 ulterioară mai simplă în calitate de medici specialiști, sporind, astfel, gradul de motivație al acestora și împiedicînd procesul migrației cadrelor medicale. La moment, pe rol în examinare în cadrul Comisiei protecție socială, sănătate și familie se află și proiectul nr 67, inițiativă legislativă a doamnei Valentina Stratan, care vizează același subiect. De aceea comisia a decis să propună votarea proiectului nr. 67 și comasarea cu proiectul nr. 244. Totodată, noi propunem ca proiectul nr. 244, cel pe care-l prezentăm astăzi, să fie luat ca bază. Membrii Comisiei protecție socială, sănătate și familie, cu votul unanim al celor prezenți în ședință, propun plenului Parlamentului aprobarea proiectului de lege în lectura întîi. Totodată, dacă îmi permiteți, domnule Preşedinte, conform tuturor rigorilor, mai întîi de toate trebuie să prezint raportul pentru proiectul de Lege nr.67.

Domnul Andrian Candu: Da.

Doamna Oxana Domenti: După care să votăm proiectul de Lege nr.67 și ulterior să votăm nr.244, să decidem comasarea lor.

Domnul Andrian Candu: Da, vă rugăm frumos, domnul Brega, de procedură. Poftiți.

Domnul Gheorghe Brega: Nu trebuie, doamnă președinte, să-l prezentați că el a fost dezbătut data trecută.

Doamna Oxana Domenti: Nu prezentat. Raportul.

Domnul Gheorghe Brega: A, raportul?

Doamna Oxana Domenti: Nr.67. Da.

Domnul Gheorghe Brega: Da, da. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim pentru precizare.

Vă rugăm frumos, doamnă Domenti, să prezentați raportul pentru proiectul nr.67.

Doamna Oxana Domenti: Da. Acum prezint raportul pentru proiectul de Lege nr.67 care a fost dezbătut în primă lectură la o altă ședință a Parlamentului. Deci comisia noastră a examinat proiectul de Lege nr.67, care, la fel, se referă la completarea articolului 4 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic, prezentat cu titlu de inițiativă legislativă a doamnei Valentina Stratan, deputat în Parlament. Membrii comisiei, în urma dezbaterilor pe marginea proiectului de lege examinat, comunică următoarele. Scopul proiectului constă în reglementarea juridică a activității de medic rezident, prin excluderea divergențelor existente în legislație, necesare pentru angajarea și salarizarea medicilor rezidenți. Membrii comisiei, la fel ca și mai mulți deputați, în cadrul dezbaterilor acestui proiect în lectura întîi, au înaintat mai multe amendamente și au considerat completarea suplimentară a legislației în vederea determinării statutului juridic al medicului rezident. De aceea, în urma unor eforturi comune, a fost elaborat un alt proiect de Lege nr.244 care vizează același subiect menționat. Comisia propune Parlamentului votarea în primă lectură a proiectului nr.67 și comasarea acestuia cu proiectul nr.244.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Dacă sînt întrebări în adresa comisiei, a președintelui comisiei? Nu mai sînt întrebări. În continuare, vom merge pe procedura aprobării ambelor proiecte de legi, precum și a comasării. Cine este pentru aprobarea proiectului nr.67? Mi-aduceți aminte, vă rog frumos, data exactă a proiectului. 13 martie 2015. Vă rog frumos să votați. Majoritatea din acei prezenți au votat pentru aprobarea proiectului nr.67. În continuare, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului nr.244 din 9 iunie 2015. Cine este pentru, vă rog frumos să votați. Vă mulțumesc frumos. Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritatea voturilor în prima lectură. În continuare, propunerea comisiei de comasare a ambelor proiecte de lege pentru lectura a doua, nr.244 cu nr.67, votate în primă lectură recent. Cine este pentru, vă rog frumos să votați. Plenul decide comasarea ambelor proiecte de legi. Și rugăm comisia să lucreze și să examineze în continuare în lectura a doua acest proiect de lege. Dragi colegi, Pînă la pauză, permiteți-mi să dăm cuvîntul celor invitați astăzi în plen cu referire la încălcările... să ne prezinte informații cu privire la încălcările sesizate în

56 perioada alegerilor locale prin înregistrarea temporară la domiciliu sau imobile a mai multor cetățeni. Informația va fi prezentată de domnul Iurie Ciocan, președinte al Comisiei Electorale Centrale, urmat de domnul Vitalie Tarlev, viceministru al tehnologiei informației și comunicațiilor. Și, ulterior, va fi prezentată informația scrisă din partea Procurorului General, domnul Corneliu Gurin. Domnule Ciocan, Vă rog frumos. Vă rugăm să... vă invităm la tribuna principală. Și cam de cît timp aveți nevoie?

Domnul Iurie Ciocan – președinte al Comisiei Electorale Centrale: 5 minute, maxim.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim pentru operativitate. 5 minute, maxim.

Domnul Iurie Ciocan: Onorat Parlament, Bună ziua. Aici, în mînă, am anumite broșuri. Aceste broșuri nu sînt altceva decît Codul electoral în diferite ediții, începînd din anul 1997 cînd a fost adoptat și pînă în prezent. Acesta este rodul muncii dumneavoastră. Vă atrag atenția la articolul 9 din Codul electoral care stabilește procedurile de votare a cetățenilor. Deci în articolul 9. „Locul exercitării dreptului la vot” este menționat că dreptul la vot se exercită în localitatea în care alegătorul își are domiciliul, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Articol unic în acest articol nou. Vreau să vă readuc în memorie alegerile parlamentare din 6 martie 2005, cînd sub presiunea unor anumite asociații studențești, lideri ai cărora, la acea etapă, erau domnii parlamentari Angel Agache, Oleg Cernei, Oleg Țulea care au efectuat atunci presiuni asupra opiniei publice vizavi de necesitatea acceptării votării studenților prin viză de reședință atunci cînd ei au această reședință. Ulterior, în data de 22 iulie, în același an, 2005, prin Legea nr.176, în articolul 9 apare un alt alineat și care este valabil pînă în ziua de astăzi, alineatul (2) care prevede că: „În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință, în perioada valabilității, el votează în localitatea în care are reședință.” Deci astăzi, dacă vorbim pur formal, juridic, alegătorul din Republica Moldova care are și domiciliu, și reședință este în drept să voteze la reședință pe perioada valabilității acesteia. În continuare. Astăzi listele alegătorilor sînt compilate de către Comisia Electorală Centrală, în baza Registrului de stat al populației. Noi avem o bază de date, un sistem informațional care are denumirea legală – Registru de stat al alegătorilor. În fiecare noapte, cu excepția anumitor cazuri cînd noi administrăm acest lucru, în fiecare noapte se face reînnoirea datelor. Dacă astăzi, în ziua de luni,

57 abstract vorbind, s-a întîmplat o anumită modificare în Registrul de stat al populației, mîine, în ziua de marți, această modificare se reflectă în Registrul de stat al alegătorilor. La ziua X, cînd, în conformitate cu planul calendaristic, vine momentul de printare a listelor electorale, se face extras din Registrul de stat al alegătorilor, nu al populației, se bifează print și merge printarea listelor așa cum sînt ele. Conținutul acestor liste vine direct din Registrul de stat al populației. De aceasta vă rog să țineți cont. Acum ca să închei această prezentare pe o notă mai interesantă. În alegerile locale din 2011 în listele suplimentare, dar alegătorii care nu se regăsesc în lista de bază votează în lista suplimentară, au votat 39 de mii, ceva peste 39 de mii. Și în alegerile locale, turul unu, din acest an, alegerile locale generale pe listele suplimentare au votat 19 mii de cetățeni. Dumneavoastră... pe toată țara, evident. Dumneavoastră să dați apreciere și acestor lucruri. Sigur, dacă este necesar după turul doi, noi putem prezenta informații mai desfășurate. Douăzeci de zile înainte de ziua alegerilor se printează listele. Dacă au loc modificări în listele alegătorilor în aceste 20 de zile cînd ele se află deja în birouri pentru verificare, aceste modificări se fac în varianta electronică, sînt prezente computerele în biroul electoral și în varianta electronică listele electorale reflectă starea la zi. Dacă alegătorul pe lista de hîrtie nu este, dar este în lista electronică, se înscrie în lista suplimentară și merge și votează pe lista suplimentară. Astăzi alegătorul este în drept 20 de zile înainte de ziua alegerilor să verifice listele în biroul electoral și oricînd ar dori acest lucru accesînd pagina cec.md, „Verifică-te în RSA – Registrul de stat al alegătorilor, își bifează codul personal și vede clar datele despre sine și conexiunea între alegător și biroul electoral cu adresa biroului, datele de contact. Atît, domnule Președinte.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim frumos. Luînd în considerare că nu a fost stabilită o procedură pentru aceste audieri, aș ruga fracțiunile parlamentare, în mod special, să se exprime în privința unei propuneri de a da posibilitate fracțiunilor parlamentare de a adresa din partea fracțiunilor parlamentare cîte o întrebare, două, cîte sugerați, dar să avem o anumită disciplină și o anumită procedură. Vă rog frumos, din partea fracțiunilor. Domnule Untila, Ați putea, vă rog, să vă expuneți din partea fracțiunii în privința modalității de desfășurare a procedurii de audiere?

Domnul Veaceslav Untila: Da. Vă mulțumesc.

Eu cred că ar fi bine ca să... nu cred că foarte multă lume are întrebări, cu atît mai mult că noi cunoaștem legislația. Eu cu domnul Ciocan am vorbit de cîteva ori în timpul campaniei electorale. Eu aș fi vrut ca domnul Ciocan să ne spună cum ieșim din situația aceasta, cel puțin, aceste 2 săptămîni. Fiindcă este vorba, să nu vă supărați, dar este vorba doar de o singură fracțiune politică care practică chestia aceasta. Nu toată lumea face lucrul acesta. Și atunci cînd pe adresa... eu vă zic și acum adresa: strada Unirii 20, apartamentul 5, sînt 600 de cetățeni puși la evidență.

Domnul Andrian Candu: Domnule Untila, Vă mulțumim. Domnule Untila, V-am întrebat doar în privința procedurii. Vă mulțumesc.

Domnul Veaceslav Untila: Dăți-mi voie...

Domnul Andrian Candu: Cu siguranță, o să puteți adresa întrebare și să discutăm acest subiect. Domnule Streleț, Vă rog frumos, din partea Fracțiunii Partidului Liberal Democrat.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu cred că persoanele care au să formuleze întrebări concrete să le poată adresa, adică nu putem stabili o limită de timp, că uite...

Domnul Andrian Candu: Am înțeles. De timp ar fi, probabil, cel mai bine.

Domnul Valeriu Streleț: Cît ar fi nevoie, atît să discutăm.

Domnul Andrian Candu: Fără limită de timp?

Domnul Valeriu Streleț: Dar nu văd eu ca să se întindă la nesfîrșit aceste discuții, sînt cazuri concrete și răspunsuri concrete.

Domnul Andrian Candu: Bine, bine.

Vă mulțumim frumos. Două fracțiuni s-au expus. Domnule Țurcan, Vă rog frumos. Fracțiunea Partidului Socialiștilor.

Domnul Vladimir Țurcan: Mulțumim. Eu cred că această modalitate care este propusă de domnul Streleț este una binevenită.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos.

Domnul Vladimir Țurcan: Întrebările concrete care sînt și răspunsuri.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Doamnă Ivanov, Dumneavoastră aveți o altă opinie? Vă mulțumesc frumos. În continuare atunci, în ordinea înscrierii din partea deputaților, vor fi expuse toate întrebările în mod regulamentar, două minute pe întrebare și răspuns foarte succint. Domnule Brega, Vă rog frumos. Aveți prima întrebare.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Domnule Ciocan, Tot ce spuneți dumneavoastră aveți perfectă dreptate, legislația vă permite, dar aș vrea să vă întreb un singur lucru, spuneți-mi, vă rog, dacă cunoașteți dumneavoastră, de la 14 aprilie pînă la 14 iunie, în satul Băcioi cîte persoane s-au înregistrat suplimentar? Pentru că am găsit o casă unde erau 800 și ceva de oameni cu domiciliu într-o singură casă cu viză de reședință.

Domnul Iurie Ciocan: Eu sper foarte mult și vă rog să nu acceptați acest răspuns, care am de gînd să vi-l dau, ca unul neprofesionist, dar pentru mine, în calitate de organizator al alegerilor, este absolut indiferent cîte persoane legal au domiciliu ori reședință într- o anumită localitate ori casă. Atîta timp cît dînșii sînt înregistrați conform unei proceduri stabilite de lege și de stat, eu nici nu am de gînd să intru în această

60 procedură. Noi doar primim datele de la „Registru de Stat” al populației și le folosim ca atare.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim frumos. A doua întrebare, domnule Brega.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule Ciocan, Eu alt răspuns nici nu așteptam de la dumneavoastră. Domnule Ciocan, Aveți perfectă dreptate. Eu v-am întrebat dacă dumneavoastră aveți datele cîte persoane de la 14 aprilie pînă la 14 iunie s-au înregistrat noi cu viză de reședință? Pentru că, v-am spus, sînt cîte 800 de alegători într-o casă în ultimele două luni. Aceasta mă interesează, cîți?

Domnul Iurie Ciocan: Deci vă dau răspunsul la interpelarea oficială a Comisiei Electorale Centrale în care domnul prim-vicedirector general Pavel Buceațchi, din numele Centrului de Resurse Informaționale „Registru”, ne explică următoarele: dacă întrebați particular de Băcioi, înregistrarea la domiciliu începînd cu data de 3 aprilie, cînd a fost pornită perioada electorală, deci înregistrarea la domiciliu pentru Băcioi – 18 persoane, înregistrarea reședinței, deci ceea ce prezintă înregistrare temporară – 88 de persoane, per/total – 106. Acesta este un document oficial primit de noi. Trebuie să atrag atenția că el reflectă starea de lucruri la data de 12 iunie.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Brega, Aveți vreo precizare? Nu? Vă mulțumesc mult. Domnul Ștefan Creangă, Vă rog frumos.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule președinte Ciocan, Spuneți-mi, vă rog, după cum cunoaștem, a existat o practică la Comisia Electorală Centrală cînd comisia a adoptat hotărîri ca pentru perioada turului doi să se suspende înregistrarea temporară. Dacă s-a discutat acest subiect și pe segmentul… pentru perioada aceasta? Mulțumesc.

Domnul Iurie Ciocan: La ultima ședință a Comisiei Electorale Centrale a fost dezbătută această chestiune, în ziua de marți săptămîna aceasta, s-a adoptat o decizie prin care votarea în turul doi va avea loc în baza la aceleași liste electorale, cu aceleași consilii cu primii doi candidați clasați în turul doi. Deci, respectiv, și în format electronic, și în format pe hîrtie se păstrează aceeași stare de lucruri care a existat la data de 14. Atît.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Ștefan Creangă, Dacă mai aveți o altă întrebare?

Domnul Ștefan Creangă: Da, o precizare. Domnule președinte, Spuneți-mi, vă rog, dumneavoastră anterior ați menționat faptul că legea permite în baza vizei de reședință să voteze. Și permite, într-adevăr, legea permite la momentul actual. În ce măsură eu, dacă îmi schimb reședința astăzi, voi putea vota la municipalitate pentru turul doi? Pentru că din norma aprobată este clar că cetățeanul, din norma legală, este în drept să voteze.

Domnul Iurie Ciocan: Deci noi ne-am asumat această responsabilitate prin poziția care v-am anunțat-o anterior, păstrînd starea de facto existentă la alegerile din 14, la primul tur. În cazul în care un alegător se va prezenta la biroul electoral cu o anumită viză de reședință stabilită între turul întîi și turul doi, el nu se regăsește nici în lista de bază printată pe hîrtie, nici în lista de bază în format electronic. În aceste condiții, acest alegător urmează să fie respins.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Dacă mai sînt precizări, domnule Creangă?

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc. Domnule președinte, Și ultima întrebare. Dacă dumneavoastră ați făcut analiza comparativă cu 2011, menționați despre 30 de mii votate în turul doi, și care sînt riscurile pentru situația actuală? Pentru că din practica electorală nu prea există riscuri pe segmentul respectiv, doar numai mai mult, de fapt, sînt anumite presupuneri. Mulțumesc.

Domnul Iurie Ciocan: Trebuie să vă atrag atenția că cele 39 de mii de alegători, peste 39 de mii de alegători care au votat pe liste suplimentare în alegerile locale din 2011, cifra reflectă starea după ambele tururi de scrutin. Astăzi, după turul unu, cînd s-a votat în toate birourile electorale, avem 19 mii de alegători pe liste suplimentare. Din practică putem presupune că în cele 457 de primării această cifră, dacă și va crește, va crește nesemnificativ, deci de ordinul zecilor. Pentru că anume decizia noastră a fost de a fixa, dacă vreți, a îngheța aceste liste atît electronic, cît și în format de hîrtie.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, doamna Șupac. Nu sînteți doamna Șupac. Nu funcționează? Am să rog frumos operatorii să verifice cîteva microfoane. Funcționează după cîte … Bine. Vă mulțumesc frumos. Doamna Ciobanu, Vă rog frumos. De la microfonul doamnei Șupac.

Doamna Maria Ciobanu: Domnule președinte, Într-o localitate din raionul Nisporeni cetățenii au viză de reședință de o viață în localitatea dată, spun Găureni ce ține de Primăria Bălănești. În această electorală, dar și în electorala pentru parlamentare ei nu s-au regăsit la secția de votare din localitatea dată, ci în localitatea vecină. Nu li s-a permis să voteze pe liste suplimentare, dar au fost duși de un concurent electoral la secția de votare din satul vecin. Spuneți, vă rog, s-a procedat corect?

Domnul Iurie Ciocan: Corectitudinea… aprecierea corectitudinii nu ține de competența noastră, funcțional o să vă explic, alegătorul este înscris …

Doamna Maria Ciobanu: Li s-a spus că nu li se permite, fiindcă dumneavoastră ați dat dispoziția să nu se permită pe liste suplimentare să voteze.

Domnul Iurie Ciocan: Întocmai. Pentru că conform legii, iarăși articolul 39, alegătorul se arondează la un anumit birou electoral în cadrul alegerilor locale și votează doar acolo și atît.

Doamna Maria Ciobanu: Oameni în vîrstă, oameni paralizați au fost duși să voteze. Aceasta e deja fraudă electorală.

Domnul Iurie Ciocan: Nu sînt de acord cu dumneavoastră. Deci eu înțeleg situația oamenilor, dar noi avem obligația aspectele morale să le lăsăm după ușă și să ne conducem de lege.

Doamna Maria Ciobanu: Domnule președinte, Am a doua întrebare. Mi-i clar răspunsul dumneavoastră. Spuneți-mi, vă rog, atunci cînd în preajma electoralei aproape 100 de oameni își perfectează viză de reședință din alte raioane într-o localitate dată, numesc Călimănești, cum se numește aceasta? Și de ce? Cum se întîmplă lucrurile acestea, domnule președinte? Spuneți-mi, vă rog, aproape 100 de persoane din alte raioane au viză de reședință în satul Călimănești.

Domnul Iurie Ciocan: Atîta timp cît există un proprietar al unui bun imobil care acceptă pe adresa sa să fie înregistrate alte persoane, noi nu vedem care lege ar fi fost încălcată.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos.

Doamna Maria Ciobanu: A treia întrebare, domnul …

Domnul Andrian Candu: O precizare, vă rog frumos, doamnă.

Doamna Maria Ciobanu: O precizare.

Domnul Andrian Candu: Două întrebări aveți.

Doamna Maria Ciobanu: Bine. Domnule președinte, A fost filmat și a văzut toată Republica Moldova candidatul pe listele Partidului Democrat cum împărțea în ziua alegerilor pomeni electorale. De ce nu vă autosesizați? Spuneți-mi, vă rog.

Domnul Iurie Ciocan: Nu putem face acest lucru din următoarele considerente: articolul 181 al Codului penal, articolul 182 al Codului penal descriu exact ideea care o spuneți dumneavoastră, deci dacă cineva încalcă Codul penal, deci comite o infracțiune, există instituții în statul de drept Republica Moldova care trebuie să ia măsuri. Noi organizăm alegeri. Buletine au fost în toate birourile, toate birourile s-au deschis,

64 funcționarii au fost instruiți, deci funcțional toate atribuțiile noastre au fost pregătite.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Bannicov – în continuare, prima întrebare.

Domnul Alexandr Bannicov: Спасибо. Господин Чекан, У меня вопрос по поводу выборов, которые проходили в городе Сынжера. На избирательном участке, номер не помню точный, но это избирательный участок, клуб …

Domnul Iurie Ciocan: 286.

Domnul Alexandr Bannicov: Нет, 271, скорее всего, если так, то есть я просто не хотел называть, то есть 271 скорее всего, клуб города Сынжера. То есть подсчет длился там до 8 часов или до 9 часов утра. Вы знаете, что произошла ситуация, когда якобы обнаружили пропечатанные чистые бюллетени в комнате председателя избирательного бюро. Была вызвана полиция, прокуратура, представители центра избиркома, журналисты, – все, то есть, никак не могли до утра посчитать. То есть меня интересует, действительно ли это было так? Если так, то за какую партию были проштампованы данные бюллетени? И что будет с результатами на этом избирательном участке?

Domnul Iurie Ciocan: Cunoaștem despre această situație, nu cunoaștem despre faptul că au fost găsite careva buletine ștampilate anterior procedurii de votare. Și nu știu dacă este permis acest lucru, am fost invitat doar pe o anumită procedură aici, nu am fost pregătit să vă dau răspunsul detaliat ce este anume cu acest caz.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos, domnule Ciocan. Mă adresez și eu deputaților. În primul rînd, dragi colegi, există o anumită procedură, domnul Сiocan și ceilalți invitați au fost chemați pe un anumit subiect pentru care au și informația disponibilă. Iată de ce vă rugăm frumos să ne limităm doar la subiectul care a fost menționat. Domnule Bannicov, Aveți întrebare doar cu referire la subiect? Nu. Vă mulțumim frumos. Domnul Apostol – în continuare.

Vă rog frumos la subiectul pentru care a fost invitat domnul Ciocan.

Domnul Ion Apostol: Domnul președinte al CEC-ului, Dumneavoastră ați spus o cifră referitor la cîte persoane au fost înregistrate în această perioadă electorală în comuna Băcioi. Eu dețin altă cifră, este vorba de 135 de persoane, cifră oficială, venită, la moment, la Primăria comunei Băcioi. Și este vorba de Gorgos Ștefan, nr.7 pe lista PD la consiliu, care are înregistrare pe strada Burebista 4, care are înregistrate 31 de persoane pe adresa sa, strada Serelor 35, satul Băcioi, Donciu Dumitru, candidat la consiliul local pe lista PD – 14 persoane, Donciu Sergiu, fiul, strada Gagarin 61, care are... este și finul actualului candidat, care a trecut în turul doi din partea PD, a domnului Celcinschi, are înregistrate 85 de persoane. Faceți o matematică și o să vedeți ce iese. Mă întreb, domnule Ciocan... O să ratați ceea ce spun eu mai departe.

Domnul Iurie Ciocan: V-am ascultat atent.

Domnul Ion Apostol: Dumneavoastră acuma ați spus că o să înghețăm listele care au fost la alegerile din 14 iunie, da? Dar de ce n-ați făcut acest lucru, haideți să revenim la perioada de pînă la alegeri? De ce n-ați făcut acest lucru pînă la alegeri? Înseamnă că e posibil?

Domnul Iurie Ciocan: Stimate domn, Dacă dumneavoastră dețineți careva documente oficiale ce confirmă cele spuse de dumneavoastră, eu dețin alt document cu semnătura unei persoane oficiale. Propun să contrapunem aceste documente. În cazul în care sînt semnele unei infracțiuni, sesizăm organele respective. Unu la mînă. Doi la mînă. Deci, înc-o dată, astăzi, conform Codului electoral, cetățeanul decide singur ce are: domiciliu ori reședință. Dacă are și una, și alta, votează la reședință și acest lucru va fi perfect legal. Dacă astăzi, prin Hotărîrea Curții Constituționale din 1997, a fost exclus acest minim de metri pătrați, minimul sanitar de metri pătrați per persoană în cadrul unui imobil, a dispărut și limita de persoane care pot fi înregistrate temporar ori permanent. În aceste condiții, datele din Registrul de stat al populației vin în Registrul de stat al alegătorilor.

Domnul Ion Apostol: Întrebarea a sunat altfel. Eu am întrebat: cum de, în cazul acesta, dumneavoastră ați înghețat listele, cum spuneți dumneavoastră, cum v-ați exprimat?

Domnul Iurie Ciocan: Da. Vă explic de ce.

Domnul Ion Apostol: Și acuma, adică acuma se poate, altă dată nu se poate.

Domnul Iurie Ciocan: Nu. Nu este adevărat și vă explic...

Domnul Ion Apostol: Так не бывает, știți cum în filmul cela.

Domnul Andrian Candu: Domnul Apostol, Vă rog frumos, să ascultăm răspunsul.

Domnul Iurie Ciocan: Domnule deputat, Vă rog. Deci alegerile în Republica Moldova, prin hotărîrea care ați votat-o aici, în Parlament, sînt pe data de 14 iunie. În unele localități alegerile au luat sfîrșit, pentru că s-au ales persoanele, funcțiile care au fost eligibile, în altele – nu. Procesul electoral nu s-a finalizat. Respectiv este obligația noastră, profesiei noastre, să menținem starea de facto a lucrurilor și de jure, care a fost în ziua alegerilor. Data de 28 este o continuare firească a acțiunilor din 14. Din aceste considerente noi am fixat această situație.

Domnul Andrian Candu: O precizare, domnul Apostol.

Domnul Ion Apostol: Dumneavoastră... era obligația, cred că, a dumneavoastră, să faceți acest lucru pînă a începe procesul acesta, ca să nu spuneți acuma că sînteți în proces, că nu s-a finalizat procesul electoral.

Domnul Iurie Ciocan: Eu cer iertare, dacă puteți să ne indicați și articolul care ne obligă să facem acest lucru.

Domnul Andrian Candu: Domnul Untila, Vă rog frumos.

Domnul Veaceslav Untila: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Ciocan, Noi nu avem obiecții față de dumneavoastră, înțelegeți, de echipa care a lucrat în campania electorală. Chiar, cred că ați făcut-o destul de profesionist. Eu v-am rugat să veniți aici pentru a ne ajuta să ieșim dintr-o situație. Și vreau să improvizăm un lucru: într-o localitate cu 300 de alegători sînt două persoane care au ieșit în turul final. Vin 340 de persoane, provizoriu se înregistrează, votează primarul și ei pleacă acasă. Și primarul acesta n-o să fie a localității Valea X, dar o să fie al unor persoane, care au venit pe o perioadă scurtă. De aceea eu știu că... și noi o să venim cu un proiect de modificare a legislației, știu cum să facem acest lucru. Avem o perioadă scurtă de două săptămîni. N-aș vrea ca cineva, prin intermediul unor ministere, unor registre, să facă niște lucruri mai departe. Întrebările noastre o să fie, cred că, la următorul raportor, nu la dumneavoastră. Cum vedeți dumneavoastră depășiri la chestia aceasta? Noi putem să înghețăm, putem să oprim pe perioada acestor două săptămîni de zile. Doar atît am vrut să vă zic.

Domnul Iurie Ciocan: Părerea mea personală este că ar fi extrem de bine să revenim la norma existentă pînă în 22 iulie 2005, cînd inclusiv studenții care în 2007 au ales un anumit primar într-o anumită localitate să voteze acolo, unde au domiciliu și nu reședința. Aceasta este părerea mea personală. Deci domiciliul să fie unicul criteriu de participare la votare. În aceste condiții, noi vom avea mai multă regulă. Astăzi noi culegem roadele celor ce le-am semănat în 2005. Legea de facto și de jure nu a fost încălcată. Faptul că se distorsionează votul într-o anumită localitate, vedeți cazul Topala, raionul Cimișlia.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. În continuare, dacă nu mai sînt întrebări domnul Untila? Domnul Vlad Filat, Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Filat: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu în continuarea celor spuse de către domnul Untila. Eu înțeleg că pentru campania electorală ulterioară vom urmări să ajustăm legislația în așa fel, încît asemenea întrebări să nu mai fie pe ordinea de zi.

Doar ca pentru să fie clar pentru toată lumea, ceea ce ține de turul doi de scrutin și de imposibilitatea pentru ca acest flux de cetățeni, înregistrați provizoriu, de fapt, care le oferă dreptul la vot, să nu se întîmple. Fiindcă este o întrebare, de altfel, pertinentă. În 14 iunie cineva a votat într-o localitate, iar în perioada de două săptămîni poate să vină, să se înregistreze, eu înțeleg că este dreptul cetățeanului, este dreptul celui care-l înregistrează să înregistreze în altă localitate și în turul doi de scrutin să voteze înc-o dată.

Domnul Iurie Ciocan: Să vă răspund?

Domnul Vladimir Filat: Eu vă adresez întrebări, domnule președinte, pentru ca să răspundeți, nu pentru...

Domnul Iurie Ciocan: Vreau să înțeleg dacă ați finalizat întrebarea. Deci noi am... cum v-am spus, la ședința trecută am întreprins o acțiune absolut concretă, prin care am fixat clar alegerile în data de 28 iunie, turul doi. În cele 457 de localități se va desfășura în baza listelor electorale utilizate în data de 14 și partea electronică a listelor nu se „updatează”, nu se reînnoiește, rămîne acea fixată. Dacă... a fost o întrebare aici din centrul sălii deci dacă apare un cetățean cu drept de vot, cu reședința perfectată între 14–28, el nu va fi admis la votare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Țurcan, în continuare. Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Țurcan: Da, vă mulțumesc, domnule Președinte. Eu sînt sigur că dumneavoastră, ca și toată Comisia Electorală Centrală, este pentru ca alegerile să fie corecte, legale și curate în plinul sens al cuvîntului. Dar întrebarea e la dumneavoastră, ca la președinte al comisiei. Spuneți, vă rog, în cazul dacă apar niște date, cifre, care confirmă că ceva acolo nu este în regulă la o circumscripție, dumneavoastră aveți posibilitatea, aveți deja cazuri, cînd v-ați implicat, pentru a verifica? De ce este un decalaj mare între cifre? De exemplu, aceeași Sîngera, despre care deja s-a vorbit. Deci la momentul prezentării informației de la „Registru”, listele care dumneavoastră, deja le-ați administrat, au fost înregistrate 7600 de persoane. Comisia respectivă de circumscripție a solicitat 10850 de buletine. Cu 3000 mai mult decît au fost în listă.

Rezultatul final – 11600 de alegători, care au fost în listele și suplimentare, și cele de bază. Iată, decalajul acesta nu vă pune în gardă? Și ce, într-adevăr, puteți să recomandați Parlamentului în cazul dat să facem pentru ca, într-adevăr, să nu admitem și pe viitor, dar, totodată, să luăm decizia corectă referitor la legalitatea alegerilor, rezultatul alegerilor pe această, de exemplu, circumscripție?

Domnul Iurie Ciocan: La primăria orașului Sîngera, conform Legii privind divizarea teritorial- administrativă, se atribuie 3 localități. Deci dumneavoastră ați anunțat cifrele doar pentru o localitate din 3. Este adevărat, 7000 de alegători în orașul Sîngera. Dar în orașul Sîngera, către Primăria orașului Sîngera se mai atribuie alte două localități. Și dumneavoastră cunoașteți acest lucru. Deci încă 3000 de alegători, 3600, dacă nu greșesc, acum, așa din memorie, noi am controlat această situație, evident. Deci avem anumite semne de întrebare care acum sîntem în faza de verificare vizavi de întrebarea dată de domnul Bannicov, dar ce ține de numărul de alegători, numărul de buletine eliberate, aici e clar ca bună ziua, s-a procedat absolut corect. Data care vi s-a adus dumneavoastră la cunoștință reflectă starea doar în orașul Sîngera, și nu în toate 3 componente ale acestei primării.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Țurcan, în continuare.

Domnul Vladimir Țurcan: Da, și a doua întrebare. Spuneți, vă rog, care este conlucrarea între CEC și „Registru”? În sensul, iată, începînd, ați numit cifra la alegerile din 2011. În listele suplimentare deci au fost incluși 39 de mii de alegători. Ce s-a întîmplat cu acești alegători din cele 39 de mii? Din informația de care noi dispunem practic 2/3 din acești alegători peste o săptămînă după alegeri deja au fost scoși de la evidență și s-au întors înapoi acolo, de unde au venit. De exemplu, așa cum s-a întîmplat la noi astăzi deci jumătate de raion Ialoveni, de fapt, n-au votat din cauză că au fost repartizați prin satele acestea din suburbia Chișinăului. Deci, atunci ați reacționat cumva la aceste momente în conlucrare, evident, cu Registru? Alte posibilități dumneavoastră n-aveți, pentru ca să nu fie admis așa ceva în 2015. Este o conlucrare oarecare sau nu?

Domnul Iurie Ciocan: Conlucrare este, noi avem și contracte încheiate între instituțiile noastre. Contractele date prevăd reînnoirea datelor, avem un instrument electronic construit

70 punte, dacă doriți, între Registrul de stat al populației – Registrul de stat al alegătorilor, securizat, garantat de către toate canalele de securitate ale Centrului de telecomunicații speciale. Dar, în 2011, în conformitate, iarăși, cu legislația în vigoare, listele electorale erau compilate de către primari, semnate de către primari și cu ștampila primăriei. Începînd cu anul ... și forma nr.9 era. Începînd cu anul 2014 responsabilitatea de a printa, de a compila și printa listele electorale a revenit Comisiei Electorale Centrale. Alegerile parlamentare din 2014 au fost primul exercițiu în acest sens și noi în continuare ne asumăm responsabilitatea de conținutul acestor liste ca ele să reflecte întocmai starea din Registrul de stat al populației. Noi am verificat și la acea etapă, la analiza postelectorală din 2011, dumneavoastră parțial ați răspuns la această întrebare, certificate cu drept de vot, persoane cu reședință și forma provizorie F.9. (Voce nedeslușită din sală.) Noi nu depindem… datele care noi le utilizăm. Unica instituție în statul Republica Moldova care are date despre toți cetățenii Republicii Moldova deplin este CRIS „Registru”. Noi importăm doar volumul necesar pentru liste electorale, în baza unui contract oficial stabilit în acest sens.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Domnul Serghei Sîrbu, în continuare. Vă rog frumos.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumim, domnule președinte Ciocan. Răspunzînd la o întrebare, ați spus că, între turul întîi și turul doi, dacă vor veni alegători care nu s-au regăsit în lista electorală, atunci dreptul de a alege va fi restricționat. Întrebarea mea reiese din contextul legal al acestor acțiuni ale organelor electorale. Și aici eu aș vrea să dau citire la cîteva norme din Constituție. Articolul 27 din Constituția Republicii Moldova „Dreptul la libera circulație.” „(1) Dreptul la libera circulație în țară este garantat. (2) Oricărui cetățean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a ieși, de a emigra și de a reveni în țară.” Codul electoral… și, evident, articolul 38 – dreptul fundamental, dreptul constituțional, dreptul de a alege. Codul electoral prevede noțiunea de „domiciliu”, prevede noțiunea de „reședință”, prevede dreptul, iarăși, de a alege. Articolul 13 prevede expres care sînt restricțiile dreptului de a alege.

Articolul 123 prevede restricțiile dreptului de a alege în alegeri locale. Și de aici întrebarea mea, domnule preşedinte: în ce bază legală și, în special, constituțională organele electorale ar trebui să restrîngă acest drept la vot acelor cetățeni care, potrivit Constituției Republicii Moldova, între turul întîi și turul doi, din diferite motive, și-au stabilit domiciliul în altă localitate? Absolut legal. Și-a cumpărat o casă, s-a pus la evidență, și-a înregistrat o căsătorie ș. a. m. d. Spuneți-ne, vă rog, în aceste două săptămîni, între turul întîi și turul doi, toate drepturile constituționale ale cetățenilor în acest caz se stopează, ele stagnează? Cum se întîmplă, care este baza legală vreau să înțeleg? Eu înțeleg că acele… (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Da, aveți un minut pentru a finaliza.

Domnul Serghei Sîrbu: Eu înțeleg acele insinuări de careva încălcări electorale, dar, stimaţi colegi, fiecare încălcare electorală este prevăzută de Codul electoral și eu nu înțeleg de ce reprezentanții unor concurenți electorali sînt pasivi și nu depun nici o contestație, nu aduc nici o probă de încălcări electorale, dar vin doar cu insinuări, astfel încercînd să restricționeze dreptul la vot al acelor cetățeni care, într-adevăr, vor să se stabilească într-o localitate sau alta. Vă mulțumesc.

Domnul Iurie Ciocan: Stimate domnule Sîrbu, Avem deja destul de multă imunitate față de oricare insinuări vizavi de fraudarea alegerilor. Știm corect să ne facem munca și, în acest context, vă atrag atenția la faptul, că turul doi este o continuare logică a turului unu. Și în aceste condiții noi am stabilit, dacă vreți, am făcut o fotografie, o poză a situației existente la turul unu și utilizăm exact starea de facto și de drept existentă la turul unu, pentru că turul doi nu este un… alegeri aparte, nu sînt alegeri aprobate prin Parlament ori prin Comisia Electorală Centrală aparte ca atare, este continuarea, finalizarea alegerilor din 14, în 457 de primării. În rest, rata de participare a fost aproximativ 49, mai puțin de 49 la sută. Respectiv, putem presupune că alți 51 la sută din alegători, care au avut dreptul să vină să voteze, nu au votat. Dacă cineva din ei dorește să voteze și este în lista pe suport de hîrtie, și este în lista electronică – poate vota. Cei noi veniți într-această perioadă să meargă la locul vechi de domiciliu să voteze. Dreptul lor nu este restricționat, nu este retras acest drept. Se stabilește unde particular votează la locul precedent și dreptul de călătorie liberă în interiorul țării, la fel, noi nu avem nici o tangență, nu sîntem Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor ori o altă instituție.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. O precizare, domnule Sîrbu. Vă rog frumos.

Domnul Serghei Sîrbu: Eu nu am primit răspuns totuși care este temeiul legal, în baza căruia acea persoană care poate, într-adevăr, în turul întîi a votat într-o localitate, dar viața nu se termină, s-a căsătorit, a împlinit 18 ani, și-a schimbat domiciliu legal absolut, de ce și în ce bază legală noi trebuie să-i restricționăm dreptul la vot, dacă el s-a stabilit în altă localitate și este un cetățean civic foarte activ? Spuneți, vă rog, totuși care este temeiul legal să-i restricționăm? Vă mulțumim.

Domnul Iurie Ciocan: Domnule Sîrbu, Eu am să-mi permit să economisesc timpul onoratului Parlament și am răspuns la această întrebare anterior.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Vreau să atrag atenția colegilor din plen că, deși ne-am pornit cu o întrebare- două, de înscrieri lista e interminabilă și-i așteptăm și pe ceilalți, care acum iau masa, să revină și ei cu întrebări. (Rumoare în sală.) Colegi de Parlament, mă refer, numai la colegi de Parlament. Și acest lucru se întîmplă atunci cînd noi nu prestabilim și o limită de timp sau un număr de întrebări din partea fracţiunilor. Revin a vă întreba pe liderii fracţiunilor, dacă totuși nu considerați că ar fi cazul să limităm timpul sau întrebările? Vă rog frumos, domnul Streleț.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Preşedinte, Eu remarc că o bună parte din aceste întrebări îi vizează și pe ceilalți invitați, reprezentanții fracţiunii… reprezentanții Procuraturii, reprezentanții Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor care vizează însăși procedura de înregistrare pe anumite adrese că, uite, nici măcar construcții nu sînt…

Domnul Andrian Candu: Domnule Streleț, Eu mă refer…

Domnul Valeriu Streleț: ...anumitor cetățeni.

Domnul Andrian Candu: … la faptul că acum în adresa domnului Ciocan mai sînt înscrieri cel puțin 10 persoane cu două întrebări.

Domnul Valeriu Streleț: Sînt sigur, ceilalți au întrebări față de ceilalți invitați. Marea majoritate, fiindcă…

Domnul Andrian Candu: Eu vă spun despre…

Domnul Valeriu Streleț: ..aici deja…

Domnul Andrian Candu: …domnul Ciocan.

Domnul Valeriu Streleț: …Comisia Electorală Centrală s-a cam expus. Ea respectă procedurile prestabilite de lege și ia act de niște liste formate de alte entități.

Domnul Andrian Candu: Domnule Streleț, Vă mulțumesc frumos. N-ați răspuns la întrebarea mea și la rugămintea mea. Doamna Ivanov. Vă mulțumesc frumos. Domnul Untila. (Rumoare în sală.) Toți sînt în afara subiectelor de discuție. În continuare, domnul Pistrinciuc. Vă rog frumos.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Da, o mică întrebare. De fapt, două întrebări. Prima ține, într-adevăr, subiectul dat este important și eu cred că el iese în afara simplului drept al cetățeanului de a se înregistra, a-și cumpăra casă, fiindcă, într-adevăr, au fost semnale urîte, nu bune pentru noi. Atunci cînd 300 de cetățeni își cumpără casă, cam nu prea-i credibil, mai ales în localitățile mici. De aceea eu cred că noi chiar avem nevoie să investigăm acest proces fără aluzii la cineva, din simplul motiv că suferă, dacă doriți, prestigiul Republicii Moldova pe plan electoral. Noi sîntem recunoscuți ca o democrație electorală destul de avansată și nu este bine să rămînă locuri de interpretare, chiar dacă legislația permite anumite lucruri.

Deci întrebarea mea este mai tehnică. Dumneavoastră, domnule preşedinte, ați descris foarte bine cum are loc procedura de transfer al datelor dintr-un registru… de la „registru” în bazele acestea electronice, listele de votanți – totul este clar. Întrebarea mea este: sînt și alte registre sau înscrieri pentru vize de reședințe temporare pe care dumneavoastră nu le vedeți în forma aceea electronică sau nu sînt? Și dacă sînt, unde rămîn ele?

Domnul Iurie Ciocan: În formă electronică noi obținem datele doar de la Registrul de stat al populației. Dar, totodată, mai sînt registre anterior deținute de primării. Mai sînt registrele gospodăriilor. Nu știu, colegii de la „Registru”, probabil, mai bine vor putea reflecta această situație. Noi importăm doar datele, inclusiv aceste mișcări de la domiciliu la reședință, exclusiv dintr-o singură sursă – de la Registrul de stat al populației. Dar dacă mai sînt ori nu alte registre în teritoriu, ori date în teritoriu, să vă răspundă colegii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnul Pistrinciuc, în continuare.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Dar în cazul persoanelor care s-au înscris pentru mai puțin… deci viză de reședință temporară de mai puțin de 3 luni de zile, dumneavoastră vedeți aceste date sau nu?

Domnul Iurie Ciocan: La noi ele nu se văd. Deci noi vedem… eu nu știu dacă ele există și în ce formă există. Trebuie verificat acest lucru.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Vă mulțumesc mult.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim. Domnul Mudreac, în continuare. Vă rugăm frumos.

Domnul Radu Mudreac: Da. Mulțumim, domnule Preşedinte. Eu o să încerc să explic o situație care s-a întîmplat în ziua votării la Durlești unde pe strada Tudor Vladimirescu 71, 91/1 și un șir de alte străzi și garaje s-au depistat zeci de persoane care aveau viză de reședință temporară.

A fost documentat jurnalistic, mediatizat foarte bine. Persoanele erau întrebate: cum arată domiciliul dumneavoastră? Casă cu două etaje, cu un etaj, cu acoperiș, fără acoperiș, deci cum îl cheamă pe stăpînul care … Zero. Categoric – zero. Nici un răspuns. N-aveau idee de unde au venit și unde se duc persoanele date. Cu atît mai mult, erau aduși organizat la secțiile de votare. Ceea ce vreau să argumentez că nu… după cum anterior a fost argumentat, că este o insinuare a cuiva. Invers, este o regizare foarte bine pusă la cale și foarte bine pusă la punct. De aceea evident, apare, următoarea întrebare. După cum ați argumentat că între primul tur și turul doi listele vor fi înghețate, așa este?

Domnul Iurie Ciocan: Deci merge continuarea turului, alegerilor…

Domnul Radu Mudreac: Continuarea turului întîi. Să ne pregătim și să așteptăm persoanele date la turul doi sau să nu-i mai așteptăm? Pentru că viza de reședință… eu personal am asistat și am văzut buletinele de identitate și viza de reședință la cîteva zeci de persoane, și am asistat cu jurnaliștii cînd a fost făcută mediatizarea dată. Viza de reședință la toate persoanele era din data de 11 și 12 iunie și cu finisarea vizei de reședință temporare pe data de 29 iunie. Adică o perioadă strict determinată. Dacă aveți nevoie, eu vă aduc și mașinile unor instituții de stat… de serviciu de stat care aduceau persoanele la votare. Noi așteptăm persoanele acestea și în turul doi, dacă-i prelungirea scenariului, sau nu-i așteptăm?

Domnul Iurie Ciocan: Încerc să explic încă o dată. Listele electorale în formatul pe hîrtie, conform procedurii legale, se printează cu 20 de zile pînă în ziua alegerilor. Reflectă starea de facto la acel moment. Dacă cineva a obținut viză de reședință pînă atunci, s-a regăsit în lista printată pe hîrtie. Dacă cineva și-a perfectat viza de reședință după ori în perioada acestor 20 de zile, dar pînă în ziua alegerilor la Registrul de stat al populației, noi, o dată pe zi, facem acest update, reînnoirea informației. Acele persoane s-au regăsit la noi în lista în format electronic. Procedural cetățeanul se verifică în format electronic, merge ulterior la lista pe suport de hîrtie. În cazul în care este regăsit în formatul electronic al listei și nu este regăsit în formatul pe hîrtie, deși și-a perfectat reședința în perioada aceasta cît au fost printate listele, se fixează în lista suplimentară cu dreptul de vot. Dar aceasta a fost valabil pînă pe data de 14 cînd au început alegerile. Acum noi sîntem în continuarea exercițiului acestor alegeri aprobate de Parlament, nu se mai modifică nici lista pe hîrtie, nici lista electronică. (Rumoare în sală.) Acei cetățeni care au fost către data de 14 fixați în lista electronică cu reședință temporară chiar și pe o săptămînă, două, cum ziceți dumneavoastră, ei vor fi acolo.

Domnul Andrian Candu: Domnule Mudreac, În continuare. Precizare, vă rog frumos.

Domnul Radu Mudreac: Da. Dumnealui mi-a răspuns că îi așteptăm, să fim pregătiți că îi așteptăm. Domnule Țuțu, Vă rog frumos.

Domnul Constantin Țuțu: Domnule Președinte, Mulțumesc. Vreau să vă spun că s-a vorbit de Băcioi și de Partidul Democrat. O să-mi permit și eu să spun cîteva lucruri. În afară de faptul că votează oamenii care au viză de reședință temporară, la Băcioi s-a votat și fără viză temporară, ca să știți. Primarul de la Partidul Liberal a organizat chestia aceasta. Aceasta v-o spun eu ferm. Și poate să v-o spună și tot satul din Băcioi. Totodată, cu cadouri și cu diferite șmecherii, au fost în ziua alegerilor cîte 200 de lei și coniac au dat ca să meargă să voteze. Totodată, vreau să întreb de unde primarul de la Băcioi are toată lista de la „Registru” scoasă? Și tot în ultimul... (Rumoare în sală.) Da, este degrevat. Totodată, face toate ședințele, deci ce este legat de partid, de alegători la primărie. Totodată, cu mașina de serviciu se deplasează la toate treburile lui. Și, totodată, vreau să vă întreb, dacă tot s-a vorbit de Partidul Democrat, la Colonița, la verișorul domnului Ghimpu, Mihai, sînt puși la viză de reședință la Ghimpu Dumitru și Zinaida 400 de oameni. Și vreau să vă întreb dacă e OK și aceasta? Mersi mult. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Nu a fost o întrebare în adresa dumneavoastră, domnule Ciocan.

Domnul Iurie Ciocan: Eu vă mulțumesc foarte mult că la timpul potrivit ați modificat Codul penal și ați criminalizat mai multe chestii din cele spuse de dumneavoastră. Deci, respectiv, instituțiile statului să-și facă meseria.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. În continuare – domnul Deliu. De pe locul doamnei Șupac. Vă rog frumos.

Domnul Tudor Deliu: Da, mulțumesc mult. Domnule Ciocan, Eu am o întrebare în contextul celor ce se discută acum. Spuneți-mi, vă rog, dacă ați avut la Comisia Electorală Centrală sesizări din partea unor cetățeni stăpîni ai imobililor care s-au trezit peste noapte cu alt sat în casă. Și dacă ați primit asemenea sesizări, care a fost reacția Comisiei Electorale Centrale?

Domnul Iurie Ciocan: Eu am plecat din sediul comisiei la orele 11 și 10 minute, la acea etapă nu erau careva sesizări anume la acest capitol din partea proprietarilor de bunuri imobile.

Domnul Tudor Deliu: Din informația pe care o deținem, au fost asemenea sesizări, dar...

Domnul Iurie Ciocan: Poate în organele electorale inferioare, vorbesc de cancelaria Comisiei Electorale Centrale.

Domnul Tudor Deliu: ... reacțiile au fost... reacțiile au fost zero. Și acum, așa, o temă de meditație. L-am ascultat foarte atent pe domnul Sîrbu și nu știu de ce mi-am adus aminte de o veche fabulă din înțelepciunea poporului care zicea că stăteau la o margine de drum 3 doamne, pe lîngă care trece un bărbat și zice: „Bună ziua, trei femei: două bune, una rea.” La care una zice: „Dar de unde știți că eu îs rea?”

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnul Cobzac. În continuare. Cu altă fabulă, eventual.

Domnul Grigore Cobzac: Fabulă. Da. Vă mulțumesc, domnule Președinte. (Rumoare în sală.) La domnul Ciocan eu am o întrebare foarte concretă. Colegii mei deputați, practic, mi-au furat și întrebările mele care... la care s-au expus. Eu aș vrea concret să știu, noi, așa, în iureșul alegerilor am scăpat aceasta din vedere, la Hîncești cîte înregistrări au fost în perioada respectivă? În oraș, în oraș. (Rumoare în sală.) Știe că i-a răspuns la concret colegului Untila, mi se pare că.

Domnul Iurie Ciocan: Eu am aceste date. Dacă îmi dați un minut, găsesc și Hînceștiul.

Domnul Grigore Cobzac: Vă rog foarte mult.

Domnul Iurie Ciocan: Dar dacă doriți...

Domnul Grigore Cobzac: Cu certitudine va fi foarte greu să le obțin din altă parte.

Domnul Iurie Ciocan: Nu este adevărat. Deci aceste materiale au fost fotocopiate și transmise tuturor reprezentanților concurenților electorali înregistrați la CEC.

Domnul Grigore Cobzac: Nu am primit așa ceva.

Domnul Iurie Ciocan: Deci eu...

Domnul Grigore Cobzac: Vă rog. Chiar vă rog.

Domnul Iurie Ciocan: Datele nu poartă caracter personal, datele nu sînt secrete, noi vi le putem oferi.

Domnul Grigore Cobzac: Chiar vă rog.

Domnul Iurie Ciocan: Sînt doar statistici.

Domnul Grigore Cobzac: Hîncești acum, dacă e posibil.

Domnul Iurie Ciocan: Dați-mi un minut să-l găsesc.

Domnul Andrian Candu: Între timp, dacă nu mai aveți alte întrebări, domnule Cobzac...

Domnul Iurie Ciocan: Orașul Hîncești.

Domnul Andrian Candu: Domnul Lipskii, Vă rog frumos.

Domnul Oleg Lipskii: Mulțumesc frumos.

Domnul Iurie Ciocan: Eu am răspuns, 29 de persoane. 29 de persoane au primit reședința în două luni și 12 zile. Deci documentul este cu semnătura vicedirectorului, deci poartă un caracter absolut oficial.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnul Lipskii. În continuare.

Domnul Oleg Lipskii: Întrebare foarte scurtă. Listele adăugătoare o să fie introduse în calculator sau o să fie iar liste adăugătoare? Aici sînt eu.

Domnul Iurie Ciocan: Nu, nu se introduce în calculator nimic, ele vor fi în forma în care au fost utilizate în ziua alegerilor. Toate modificările și redactările se vor face deja după alegeri, luînd în considerare întreg scrutinul, nu doar turul unu.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog frumos. Precizare, dacă mai are domnul Lipskii.

Domnul Oleg Lipskii: Precizare atunci. Deci la secția de votare, dacă nu mă înșel, nr.277 tot la Băcioi președintele comisiei, o doamnă, a spus că domnul are... trebuie să voteze la liceu, dar el trăiește aici, eu îl știu, și atunci el votează aici, pe lista adăugătoare. Deci în cazul acesta cum... aceasta corect este făcut?

Domnul Iurie Ciocan: Bine, cazuri private pot fi foarte multe...

Domnul Oleg Lipskii: Nu, nu îi privat, dar el poate să voteze de două ori în cazul acesta.

Domnul Iurie Ciocan: Noi sîntem dispuși să examinăm orice situație în limitele unei contestații depuse în conformitate cu articolul 65 din Codul electoral.

Domnul Oleg Lipskii: Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. În continuare – domnul Carp. Și, ulterior, domnul Țap sau domnul Mocanu. Și dacă permiteți, să încheiem aceste dezbateri pe acest subiect la... cu referire la Comisia Electorală Centrală.

Domnul Lilian Carp: Domnule Ciocan, Am vrut doar o întrebare, așa, de fapt, ce se referă și la „Registru.” Poate o persoană să aibă viză de reședință, dacă locuiește într-un cort? Așa.

Domnul Iurie Ciocan: Deci dacă luăm punct de reper apariția în Registrul de stat al populației a evidenței reședinței, tot ce merge după acest punct în timp este deja de competența noastră, noi îl luăm și utilizăm. Tot ce ține pînă la apariția acestui punct ține de altă instituție.

Domnul Lilian Carp: Uitați-vă, eu am aici, acum asistentul meu mi-a adus, deci strada Burebista 4, în satul Băcioi, 35 de persoane stau la evidență deci pe un lot de teren unde nu există casă. Eu am impresia că la noi degrabă o să se prezinte la vot și Genghis Khan și Batîi, și cine vreți, în contextul în care dacă poate sta la evidență cineva care locuiește pur și simplu în cort, înseamnă că pe acest lot de teren cineva a pus un cort, da, și noi l-am luat la evidență. Deci ori noi... și aceasta se referă deci în... la Registrul de stat. Cum este posibil ca să fie luat cineva la evidență, viză de reședință, în contextul în care nu este imobil pe acest teren? (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Probabil, nu este în adresa dumneavoastră, domnule Ciocan. Se va reveni la minister. Încă o singură persoană. Domnul Gheorghe Mocanu, de pe locul domnului Țap.

Domnul Gheorghe Mocanu: Domnule președinte, Întrebarea este: dacă se constată că la domiciliul unei persoane au fost făcute înregistrări fără acordul acestei persoane, în această localitate alegerile pot fi declarate nule?

Domnul Iurie Ciocan: Deci instanța examinează sub aspectul articolului respectiv de nulitate 138 din Codul electoral, dar toate datele trebuie prezentate instanței. Ceea ce este absolut clar, noi am investigat această procedură, la momentul înregistrării reședinței se cere nu doar semnătura în acord, dar prezența fizică a proprietarului bunului imobilului.

Domnul Gheorghe Mocanu: Și dacă prin instanță se constată că această persoană nu a dat acordul?

Domnul Iurie Ciocan: Dacă acest lucru nu a avut loc, deja să lămurească ancheta și alte lucruri. Aceasta zic eu, atîta timp cît a apărut în Registrul de stat al populației mențiunea despre reședință, noi luăm cu bună-credință aceste date și le importăm la noi.

Domnul Gheorghe Mocanu: Dar, ulterior, dacă există hotărîrea instanței, în această localitate alegerile sînt valabile sau nu?

Domnul Iurie Ciocan: În cazul în care există o hotărîre a instanței de judecată vizavi de nulitatea alegerilor, se revine la organizarea alegerii, fie votarea repetată, fie alegeri noi, în dependență de circumstanță. Stimați deputați, Un lucru este important să-l știți: alegerile locale mai au un alt specific decît cele parlamentare. La parlamentare se expune Curtea Constituțională, hotărîrea căreia este irevocabilă și nu poate fi atacată nici într-o altă instanță, pe cînd alegerile locale se confirmă în judecătoriile teritoriale și există, cel puțin, alte două căi de atac: Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiție, pentru a-și demonstra materialul probatoriu care este.

Domnul Gheorghe Mocanu: Bine. Mersi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Vă mulțumim, domnule Ciocan. Cu această întrebare și răspuns am încheiat sesiunea de întrebări și răspunsuri la acest subiect în privința Comisiei Electorale Centrale.

Domnul Iurie Ciocan: Vă mulțumesc și eu.

Domnul Andrian Candu: Am să rog operatorii să reseteze toate microfoanele, ca să pornim de la o listă nouă. Vă mulțumesc mult. Îl invităm la tribuna principală pe domnul Vitalie Tarlev, viceministru al tehnologiei informației și comunicațiilor. Între timp dați-mi voie să dau citire răspunsului scris venit din partea Procuraturii Generale, domnului Procuror General Corneliu Gurin, la sesizarea respectivă, luînd în considerare că conducerea Procuraturii la ora actuală este implicată în niște activități cu experți străini. Răspunsul venit astăzi, data de 18 iunie. „În contextul subiectului abordat vizînd legalitatea stabilirii cu reședință într- o localitate a unui număr considerabil de persoane în cadrul campaniei electorale, comunicăm următoarele: Procuratura Generală a primit în data de 9 iunie 2015 sesizarea Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova privind verificarea legalității înregistrării în perioada 14 aprilie 2015 – 19 mai 2015 a reședinței temporare în comuna Băcioi a 98 de persoane. Ținînd cont de competența funcțională, Procuratura Generală a dispus Inspectoratului General al Poliției examinarea, în regim de urgență, a tuturor circumstanțelor invocate în sesizare, inclusiv motivul stabilirii temporare cu reședință în localitate, dacă locuiesc aceste persoane de facto pe adresele indicate și dacă spațiul locativ este disponibil, dacă aceste persoane au rămas înscrise în listele electorale de la domiciliul permanent și altele. În dependență de circumstanțele constatate va fi dată apreciere juridică faptelor și se va interveni cu acte de procuror. Concomitent amintim că, în conformitate cu prevederile articolului 27 din Constituție, oricărui cetățean al Republicii Moldova îi este garantat dreptul la circulație și este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a ieși, de a emigra și de a reveni în țară. Informăm că Procuratura Generală nu are în examinare alte materiale, cauze penale privind subiectul abordat.” Vă mulțumesc frumos. Va fi transmis și comisiei, evident, răspunsul respectiv. Domnule Tarlev, Dacă aveți informație generală la acest subiect înainte de sesiunea întrebări- răspunsuri și de cît timp aveți …

Domnul Vitalie Tarlev – viceministru al tehnologiei informației și comunicațiilor: Trei minute.

Domnul Andrian Candu: De trei minute. Vă rugăm frumos. Poftiți.

Domnul Vitalie Tarlev: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați domnilor deputați, Cu referire la procedura sau evidența populației, vreau să fac referință la documentul-cadru în baza căruia se efectuează înregistrarea la domiciliu și reședință a cetățenilor Republicii Moldova, este vorba de Hotărîrea Guvernului nr.125 din 18 februarie 2013, care ține de acest capitol. La fel trebuie menționat … în contextul acestor discuții trebuie de făcut referință la drepturile persoanei la libera circulație, trebuie de făcut referință la Codul cu privire la locuințe, unde este statuat expres că persoana este în drept … care deține o locuință este în drept să se folosească de ea pentru domicilierea personală, domicilierea membrilor familiilor și sînt în drept să instaleze alți cetățeni, precum și să o dea în chirie în condițiile și modul stabilit prin legislația în vigoare. Aceleași prevederi sînt și în Codul civil articolul 315. Respectiv, aceasta este baza legală pentru această discuție. Ce documente sînt solicitate de oficiile teritoriale ale Centrului Resurselor Informaționale de Stat „Registru” la înregistrarea domiciliului sau reședinței? Vreau să atrag atenția și este vorba de trei documente: actul de identitate de uz intern, este vorba de actul ce atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra spațiului locativ și dovada achitării taxelor și a tarifelor pentru înregistrarea la evidență. Doar o mențiune din ceea ce a fost atins în discuțiile de către domnii deputați. În cazul locuințelor înregistrate în cadastru sînt utilizate ca bază sau ca document, ce atestă dreptul de proprietate sau de folosință, extrasele respective sau contractul de vînzare-cumpărare. În cazul locuințelor, și aceasta este relevantă, care nu sînt documentate în cadastru se operează cu extrase din Registrul gospodăriilor, eliberate de primăriile din localitate.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Domnul Vitalie Tarlev: Aș mai menționa … Domnule Președinte, Cu permisiunea dumneavoastră. Aș face referință și tot este relevant în contextul acestei discuții, Hotărîrea Curții Constituționale nr.16 din 19 mai 1997 ce a recunoscut neconstituțională limita minimă de spațiu pentru înregistrarea persoanei la domiciliu sau reședință. Adică acea limită de 9 metri pe persoană a fost considerată neconstituțională și a fost eliminată în 1997.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Întrebări în adresa Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor? Doamna Bodnarenco, Vă rog frumos.

Doamna Elena Bodnarenco: Mulțumesc, domnule Președinte. Я тоже была тем депутатом, который обращался в Центральную избирательную комиссию в связи с большим количеством прописавшихся в городе и в районе Сорока. Только в четверг перед выборами в городе прописал один сотрудник паспортного отдела 56 человек. И я благодарна Центральной избирательной комиссии за то, что они оперативно собрали совещание, рассматривали этот вопрос. Действительно законодательство Республики Молдова позволяет делать то, что мы все считаем нарушениями. У меня к вам вопрос следующего характера. Государственные трансферты примариями формируются исходя из числа жителей населенного пункта. Как вы считаете, имеют ли право вновь избранные примары обратиться в Министерство информационных технологий, и предоставите ли вы документы примариям для того, чтобы, если у них на выборах было на 400 – 500, на 1000 и больше жителей, значит, чтобы и бюджет они получили бы на следующий год больше?

Domnul Vitalie Tarlev: Doamnă deputat, Întrebarea dată depășește competențele mele. Pot să vă spun că înregistrarea sau evidența domiciliului și reședinței persoanei are scopuri distincte, destinația lor primară este pentru evidența domiciliului și reședinței. Referitor la bugetare nu pot să mă expun.

Domnul Andrian Candu: În continuare, doamna Bodnarenco. Vă rog frumos.

Doamna Elena Bodnarenco: Так и примары имеют очень достойные намерения, он собираются благоустраивать те населенные пункты, в которые приехали жить вот эти дополнительные граждане. Если государство позволяет – или покрывает – șmecherii в одном случае, дайте возможности и примарам заниматься этими șmecherii, или получать с них дивиденды. Спасибо.

Domnul Vitalie Tarlev: Pozițiile sau Regulamentul privind înregistrarea la evidență și domiciliu a populației este destul de explicit și cere trei documente pentru înregistrarea la

85 reședință. Acestea sînt competențele limitate ale reprezentanților teritoriali ai CRIS „Registru” și doar atît.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Chirinciuc, în continuare. Vă rog frumos.

Doamna Corina Fusu: De la microfonul domnului Chirinciuc. O întrebare către domnul director al Întreprinderii de Stat „Registru”. Din discuțiile …

Domnul Andrian Candu: Doamnă Fusu, Cer scuze. În fața noastră este viceministrul tehnologiei informației și comunicațiilor. Aveți o întrebare către dumnealui?

Doamna Corina Fusu: Da. Bineînțeles.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos.

Doamna Corina Fusu: Buceațchi. Oricum este reprezentantul… sau, cum să zic, sub acoperirea Partidului Democrat. Din discuțiile purtate aici, în Parlament, apare așa o tendință foarte îngrijorătoare, cînd în ajun de campanie electorală un număr impunător de cetățeni se înregistrează temporar pe anumite adrese și obțin viză de reședință pentru a putea vota. Această tendință este una, într-adevăr, îngrijorătoare. Și deși noi suntem… Republica Moldova apreciată pentru că, în ultimul timp, alegerile la noi se petrec în mod liber, corect și democrat, lucrul acesta ar putea, cum să zic, pune o pată, prejudicia pe bunul nostru nume în democrația electorală. Spuneți-ne, vă rog, ministerul dumneavoastră nu se gîndește să examineze totuși această tendință a noastră păguboasă și să găsească măsuri de a penaliza pe cei care prejudiciază procesul electoral? Pentru că noi considerăm că lucrul acesta s-a făcut nu întîmplător, dar premeditat. Și aceasta deja nu mai ține de morală, aceasta ține deja de încălcarea legislației și din punctul nostru de vedere trebuie pedepsit. Aceasta este prima întrebare către dumneavoastră, către ministerul dumneavoastră. Vă gîndiți așa tendințe să le obstrucționați, contracarați?

Domnul Vitalie Tarlev: Doamnă deputat, Vreau să fac doar o mențiune în contextul dat, nu avem competențe ce vizează procesele electorale. Dar în ceea ce vizează evidența cetățenilor, evidența reședinței și domiciliului persoanei, competențele care sînt în gestiunea… vasăzică sînt administrate cu responsabilitate. Invitația mea este ca fiecare caz în parte să fie examinat ca atare. Doar aș da răspuns, așa ca exemplu, dacă se admite. A fost menționat cazul Stăuceni, adresa: strada Unirii 20, apartamentul nr.5. Am avut, stimați domnilor deputați, timp să solicit verificarea acestei adrese. Mi s-a comunicat că și la domiciliu, și la reședință în total pe această adresă locuiesc șapte persoane, sînt înregistrate șapte persoane. Respectiv, fiecare caz trebuie abordat individual și de examinat, dar nicidecum noi nu avem competențe să îngrădim dreptul persoanei să se înregistreze la domiciliu, la reședință sau cu atît mai mult să participe sau nu la vot. Nu sînt competențele ministerului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Doamnă Fusu, De la microfonul domnului Chirinciuc, dacă aveți a doua întrebare?

Doamna Corina Fusu: Sigur că fiecare caz în parte trebuie analizat și este destul de... așa, cu semn de întrebare faptul că noi deținem un gen de informație. Poate între timp persoanele respective și-au retras viza de reședință, dar poate nu încă. Noi, în orice caz, primim semnale alarmante și noi trebuie să ținem cont de lucrul acesta, pentru că deputații pentru asta sînt deputați, să facă legătură cu cetățenii și să analizeze informațiile care vin. Iată, ne-a venit o informație de la Băcioi, deși domnul Ciocan ne-a asigurat aici că procesul cu înregistrarea în perioada aceasta de 14–28 iunie va fi înghețat, noi avem informația că între 700 și 800 de persoane se pregătesc să se înregistreze în zilele apropiate în comuna Băcioi. Vă rog, să verificați și să fim, cum să zic, vigilenți. Iar pe domnul Constantin Țuțu, care a invocat aici numele familiei Ghimpu Dumitru și Zinaida, precum că ar fi înscris niște cetățeni... deținem, domnule Țuțu, și noi informația că în casa părintească a dumneavoastră, pe numele Parascoviei Ghindă au fost înscrise, înregistrate 70 de persoane în ajun de primul tur al alegerilor locale. Și noi cunoaștem sigur că această confruntare războinică dintre candidatul nostru Vitalie Șalari și candidatul dumneavoastră pe parcursul întregii campanii electorale, lucru care, de asemenea, nu este deloc corect, democratic și nici nu respectă valorile europene și nu se încadrează în normele moralității și democrației spre care noi tindem.

Domnul Andrian Candu: Întrebare în adresa Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. N-am înțeles dacă-s... n-am sesizat să fie vreo întrebare, ci era în adresa domnului Țuțu, cărui îi dăm posibilitatea să-și exercite dreptul la replică. Vă rog frumos.

Domnul Constantin Țuțu: Mulțumesc, domnule Președinte. Vă rog să-mi spuneți și mie de unde aveți dumneavoastră informația aceasta de 70 de persoane? Și dacă sînt cîteva persoane, aceasta sînt eu și soția mea. Și să vă uitați, vă rog, cînd ei au fost înregistrați la viza de reședință. Vă rog să concretizați în fața la toți oamenii, aici.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos, domnule Țuțu. După cum ați înțeles, ca valoare, sînteți mai mult de 70 de persoane doar dumneavoastră personal. Vă mulțumim mult. În continuare, domnul Smirnov, Vă rog frumos.

Domnul Eduard Smirnov: Спасибо, господин Председатель. Вот удивительное дело, у нас тысячи вопросов по поводу выборов к вам, уважаемый замминистра, господину Чокану. Господин Чокан приходит сюда и говорит: мне 5 минут нужно. Вы выходите сюда, кто-нибудь, и говорите: 3 минуты нужно. И каждый из вас говорит: есть законы, мы их исполняем. И, понимаете, ваша позиция напоминает мне позицию одного полицейского, который говорит так: «Мы отвечаем за порядок, беспорядки нас не интересуют». Вы понимаете, в чем дело? (Rîsete și aplauze în sală.) Поэтому я что вас хочу спросить? Вот закончились выборы… Масса к вам вопросов, масса. Вот село Конгаз, большое село. От выборов башкана до выборов местных органов власти 2 месяца прошло, на 300 человек больше приписано. Откуда? То есть много вопросов. Скажите, пожалуйста, вы что либо делаете после выборов, как-то совершенствуете свою систему или нет? Это первый вопрос. И второй вопрос – вам и господину Чокану. Скажите, Вы что-то думаете менять в законодательстве, чтоб можно было исключить эти вот ситуации, по поводу которых мы возмущаемся? Спасибо.

Domnul Vitalie Tarlev: Mulțumesc, domnule deputat. Eu o să fac referință la experiența personală în această perioadă. Vasăzică, în perioada 2010–2013 am fost responsabil nemijlocit de cooperarea cu instituțiile europene în ceea ce ține de pregătirea liberalizării regimului de vize cu UE. Vreau să atest din această experiență că Registrul de stat al populației este o resursă incontestabilă valoroasă care a asigurat libertatea de circulație a cetățenilor în spațiul european fără vize. Vreau să vă asigur că în această perioadă a fost ținut cont de toate recomandările în ceea ce vizează îmbunătățirea acestei resurse a procedurilor. Anume în acest context, în anul 2013, a fost aprobată o nouă Hotărîre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova. Am listat, este vorba de 3 acte care trebuie cetățeanul să le prezinte pentru a- și înregistra domiciliul sau reședința. În rest, această situație ține de îngrădirea drepturilor persoanelor la libera circulație. Dacă se atestă sau dacă se constată că pe anumite segmente există constrîngeri și admit că nu este ideal nici în acest caz, vreau doar la una din direcțiile la care am făcut o aluzie, vreau doar să menționez că înregistrarea cetățenilor în alte proprietăți decît cele înregistrate în cadastru sau în registrul gospodăriilor, care sînt confirmate de primării, alte baze legale pentru înregistrarea reședinței și domiciliului nu sînt utilizate. Respectiv, ceea ce ține de activitatea structurilor teritoriale ale Centrului Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, sînt în fața dumneavoastră să vă răspund sau să răspundem la interpelările dumneavoastră. Există suficientă informație care atestă cu lux de amănunte, statistic în ce localitate, ce număr de populație în această perioadă și-a schimbat domiciliul sau reședința, dar noi nu avem bază ca instituție să punem la îndoială solicitarea cetățeanului de a fi luat la evidență. Nu avem nici o bază legală în cazul în care el prezintă documentele necesare.

Domnul Andrian Candu: În continuare, domnul Brega, Vă rog frumos.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Domnule viceministru, Eu înțeleg, „Registru” este subordonat ministerului dumneavoastră. Dar mi se face impresia că acolo e un separatism mai ceva ca în Tiraspol. Un haos total. Și vă spun de ce. Deci Direcția „Registru” mărește prețul la înregistrarea mașinilor, prețul la pașapoarte, eliberează pașapoarte... care n-are nici o atribuție...

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Brega, Vă rog frumos, la subiectul electoral ...

Domnul Gheorghe Brega: La subiect, la subiect, o să ajung la subiect. Eliberează pașapoarte criminalilor și dumneavoastră nu-i controlați. Mai mult ca atît, acuma, la momentul de față, în perioada alegerilor, ați înregistrat cîte 300, 600, în corturi. Iată, eu vă dau un ajutor, eu înțeleg că dumneavoastră vreți să faceți regulă, nu puteți, da? Adresați-vă și rog Ministerul Afacerilor Interne să-i verifice pe toți acești care au votat, cu permisiuni de acestea temporare, să-i verifice pe toți, unde se află, în baza cărui... Nici primarul nu știe cîți oameni are în sat, oameni buni, la înregistrare, pentru că „Registrul” face tot ce dorește. Rog, pe calea aceasta, ca Ministerul Afacerilor Interne să verifice toate cazurile care au fost înregistrate la alegerile din perioada asta. Mulțumesc.

Domnul Vitalie Tarlev: Eu am menționat, stimate domnule deputat, că există documente confirmative pentru orișice înregistrare la ... Nu, există material suficient și este evidența strictă, nu se... nu, domnule deputat, eu nu pot să intru în polemică, eu doar vă prezint informația. Nu există dosare care să nu fie fundamentate. Respectiv, toată fundamentarea pentru înregistrarea unei sau altei persoane este strict documentată. Materialele se păstrează, informația este accesibilă, se operează cu date din cadastru și cu date de la primării. Respectiv, punerea la evidență și la domiciliu a persoanelor este efectuată în strictă conformitate cu legislația. Ceea ce ține de alte cazuri, cred că nu e subiectul discuției de azi, dar pot să vă spun că anume structurile de securitate internă ale CRIS „Registru” au pus la dispoziția organelor respective informația privind cazurile singulare de abuz și aceste cazuri au fost făcute public și se cercetează, conform procedurii.

Domnul Andrian Candu: Domnul Brega, în continuare – precizare.

Domnul Gheorghe Brega: O mică precizare și a doua întrebare. Domnule viceministru, Eu vă înțeleg, dar nu chiar așa, cînd te uiți logic, cum urgent, în masă, în perioada de alegeri, se pun la evidență sute de oameni? Iată, la aceasta am vrut să vă atrag atenția. Și a doua întrebare. Dumneavoastră ați spus că ați verificat pe strada Unirii 5, este vorba de strada Unirii 20, apartamentul 5.

Domnul Vitalie Tarlev: Strada Unirii 20, apartamentul 5 – 7 persoane.

Domnul Gheorghe Brega: Apartamentul 5. Deci, eu vă spun că în presă, Promo-LEX a confirmat că sînt înregistrați 600. Eu sper și cred mai mult la Promo-LEX, decît dumneavoastră. De aceea, totodată, solicit ca Ministerul Afacerilor Interne să verifice anume și acest caz. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Înainte de a continua, vă rog frumos, numărătorii, deoarece a fost sesizată lipsa cvorumului, să dea rezultatele pe sectoare, cîte persoane sînt pe fiecare sector. Sectorul nr. 1, Vă rog frumos.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 9.

Domnul Andrian Candu: Cîte persoane?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 9.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr. 2, Vă rog frumos.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 18.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr. 3, Vă rog frumos. De la Ștefan Creangă, vă rog frumos. Domnul Mocanu, Vă rog frumos, coborîți.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 17. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: În sală sînt 44 de deputați. Sînt nevoit să constat lipsa cvorumului și să declar o pauză pînă la ora 15.00, cu revenirea în sală și continuarea dezbaterilor. Vă mulțumesc frumos.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, Vă salut și să revenim la ședința plenară în continuare. Înainte însă, am vrea să știm dacă avem cvorum și prezența pe sectoare. Vă rugăm frumos, sectorul nr.1. Sectorul nr.1? Sectorul nr.1 – 11 persoane. Sectorul nr.2? (Rumoare în sală.) Ne adresăm operatorilor să ne pornească microfoanele. Noi vrem să mai lucrăm puțin. Vă rugăm frumos să reinstalați cartelele toți, dacă aveți o astfel de posibilitate. Vă mulțumim. Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: – 25.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 16.

Domnul Andrian Candu: Cu 52 de persoane în sală, putem continua ședința plenului. Înainte însă de a continua subiectul legat de încălcările sesizate în perioada alegerilor locale și a continua sesiunea de întrebări-răspunsuri cu domnul Tarlev, viceministru al tehnologiei informației și comunicațiilor, întrebarea este dacă nu ați vrea, inițial, să examinăm, să dezbatem proiectul nr.117, care e în lectură finală. Domnul Untila, Vă rugăm frumos, dacă puteți să vă apropiați. Vă invităm. (Rumoare în sală.)

Vă rugăm. Nu vă rușinați. Nu vă rușinați. Poate oamenii vor să vă adreseze multe întrebări.

Domnul Veaceslav Untila: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, În momentul în care am redactat textul Legii nr.117, am depistat niște lucruri la care am fost nevoiți să aplicăm cîteva modificări. Dumneavoastră aveți în raportul care v-a fost prezentat și este vorba de alineatul (3) și alineatul (4). Alineatul (3), este vorba de stabilirea diferențiată a grilelor de salarizare pentru funcția de șef de secție și șef de serviciu al Serviciului de protecție și pază. În cazul nostru ele au fost la același nivel. Acum noi le-am separat. Și doi. Este vorba de 6 luni de perioada de probă care să fie o perioadă maximă. Acestea sînt doar două mici modificări care le-am făcut, dar, oricum, se necesită lectură finală și rog Parlamentul să susțină decizia comisiei.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim foarte mult. Dacă sînt întrebări în adresa președintelui comisiei? Domnul Zagorodnîi, Vă rog frumos.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, vă mulțumesc. Domnule preşedinte al comisiei, Ați spus numai ce că ați făcut niște modificări. În lectură finală, după cîte cunoaștem, e vorba doar de unele concretizări, precizări și… tehnice. Da. Dacă este vorba de precizări sau ați făcut careva modificări? Ca să fie clar pentru stenogramă.

Domnul Veaceslav Untila: Am făcut precizări. Am diferențiat două funcții, erau puși la același nivel – șef de secție și șef de serviciu. Nu era claritate. Noi le-am despărțit și a apărut claritate ce înseamnă șef de secție și șef de serviciu.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, bine. Că avem o practică cînd s-au făcut niște modificări și… Da, da.

Domnul Veaceslav Untila: Cunosc practica ceea. Reieșind din aceasta, am cerut lectura a treia.

Domnul Andrian Candu: Anume în acest context și în baza acelei practici deosebit de bune s-a purces la lectura a treia.

Dacă nu mai sînt întrebări și sînteți gata, voi supune votului atunci. Vă mulțumim mult, domnule Untila.

Domnul Veaceslav Untila: Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mulțumim și colegilor din comisii pentru operativitate și pentru sîrguință. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.117 din 1 aprilie 2015, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, pentru lectură finală, vă rog frumos să votați. Vă rog frumos, rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 11 voturi. Sectorul nr.2 – 25. Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Andrian Candu: Cu 53 de voturi, proiectul de lege este adoptat în lectură finală și ultima. Vă mulțumim. În continuare, aș vrea să anunț plenul Parlamentului că în adresa Parlamentului a venit o scrisoare și o hotărîre a Guvernului, aprobată pe data de 16 iunie 2015, Hotărîrea nr.370, cu referire la demisia Guvernului. Aș vrea să vă dau citire unei interpretări venite de la Curtea de Conturi. (Rumoare în sală.) Cer scuze, evident, Curtea Constituțională. (Rumoare în sală.) Parlamentul ia act de demisia Primului-ministru și, respectiv, a întregului Guvern. Decizia Parlamentului prin care se ia act de demisia Primului-ministru și, respectiv, a întregului Guvern nu influențează actul demisiei, procesul de formare a noului Guvern, precum și termenele constituționale inerente acestui proces. Dar, oricum, a fost elaborat un proiect de Hotărîre privind demisia Guvernului, nr.254 din 18 iunie 2015. Sper că a fost repartizat în adresa tuturor. (Rumoare în sală.) Atunci permiteți-mi să-i dau citire foarte pe scurt și nu ... e un proiect de hotărîre fără caracter normativ. „Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Articolulul 1. – Se ia act de demisia Guvernului, anunțată public de Prim- ministrul Republicii Moldova la 12 iunie 2015. Articolul 2. – Guvernul, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern, va îndeplini numai funcțiile de administrare a treburilor publice. Articolul 3. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.” Raportul comisiei nu este necesar. Comisia nu s-a întrunit. Dar, potrivit procedurilor, dacă sînt întrebări? Supun votului proiectul Hotărîrii nr.254 din …

Vă rog frumos, domnul Apostol. Vă rog frumos.

Domnul Ion Apostol: În genere, cînd a fost învestit Guvernul a venit aici frumos, a rugat, a cerut votul plenului. Acum ce… (Rumoare în sală.) Îi este greu. Oleacă de stimă față de Parlament, nu.

Domnul Andrian Candu: Vreau să vă anunț că am avut o discuție cu domnul Chiril Gaburici și dumnealui a întrebat dacă trebuie să fie prezent în plen. Am menționat că nu e o practică care noi am obișnuit-o de ani de zile, ca să vină la demisie. Ei vin frumoși la numire, domnul Apostol. Mai frumos pleacă. Sau unii pleacă și frumos, apropo. Cine este pentru adoptarea proiectului de Hotărîre nr.254 din 18 iunie 2015 privind demisia Guvernului, vă rog frumos să votați. Totuși pentru stenogramă menționăm că, cu majoritatea celor prezenți, proiectul de Hotărîre privind demisia Guvernului a fost adoptat. Revenim la subiectul… îl rugăm să revină la tribuna principală pe domnul Vitalie Tarlev, viceministru al tehnologiei informației și comunicațiilor și vă rog foarte mult dacă sînt întrebări în adresa dumnealui. Domnul Deliu, Vă rog frumos.

Domnul Tudor Deliu: Da, mulțumesc. Eu nu am o întrebare. Domnule Preşedinte, Eu vă rog să dispuneți verificarea mijloacelor de transmisie de aici din Parlament, deoarece în pauză a avut loc un caz inedit. Aici discutam cu domnul Porcescu și m-au telefonat unii colegii care au spus, tot ce discutam noi se transmitea pe sursele de informare în masă Cum a fost posibil acest lucru?

Voce din sală: Tehnic.

Domnul Tudor Deliu: Tehnic. Aici.

Domnul Andrian Candu: Înseamnă că avem … (Rumoare în sală.)

Domnul Tudor Deliu: Microfonul închis.

Domnul Andrian Candu: …informații.

Domnul Tudor Deliu: Microfonul închis era.

Domnul Andrian Candu: Da, rog frumos Secretariatul Parlamentului să verifice atunci suportul tehnic, la fel, să vină ulterior cu explicațiile necesare. (Rumoare în sală.) Da, nu vă faceți griji, tot ce este aici, rămîne aici.

Domnul Tudor Deliu: Nu, că nu era secret, dar, pur și simplu, și domnul Victor a zis, la televizorul din hol se transmitea.

Domnul Andrian Candu: Foarte bine că avem televizoare și avem colțuri. Cine are…

Domnul Tudor Deliu: Păi da, dar poate că e prezent viceministrul aici, de aceea se transmitea.

Domnul Andrian Candu: Poate.

Domnul Tudor Deliu: Tehnologiei informației.

Domnul Andrian Candu: Și comunicațiilor.

Domnul Tudor Deliu: Și comunicațiilor.

Domnul Andrian Candu: Dacă sînt întrebări. Domnul Țurcan, Vă rog frumos, la subiect.

Domnul Vladimir Țurcan: Da, mulțumim. Domnule ministru, Astăzi aici, în sală și anterior în mass-media, în diferite declarații, Promo- LEX s-a pronunțat referitor la toate cazurile acestea legate de punerea la evidență a mai multor cetățeni într-o încăpere, într-o casă de locuit, în garaje, în chestiile...

Dumneavoastră v-ați documentat în aceste cazuri? Ați verificat măcar un caz? Deci sînt careva concluzii, sînt careva persoane pedepsite pentru cazurile date sau nu?

Domnul Vitalie Tarlev: Domnule deputat, Desigur, ca urmare a acestei audieri în Parlament, o asemenea verificare internă va fi lansată. Desigur, ar fi o premieră, nu avem o metodică sau... după care să verificăm anumite cazuri sau alta. Va fi folosit același set de date statistice privind dinamica acestui proces care a fost furnizată și CEC, care o am și eu aici în față, se poate ușor de depistat în ce localități au fost aceste salturi. Desigur, ceea ce ține de corectitudinea... așa este arhitectura sistemului informațional automatizat Registrul de stat al populației că datele sau orișicare accesări, permutări sînt înregistrate și se vede și cine a făcut-o. De cealaltă parte, prin capilarele pe care le are întreprinderea sau Centrul Resurse Informaționale de Stat „Registru” se poate ușor de atestat care operator a introdus datele și în baza căror acte. Dacă este vorba de extrase din Registrul bunurilor imobile este un caz și aici nu putem avea dubii, și nu putem interveni nici într-un fel, dacă este vorba de niște certificate care posibil să fie, eu știu, necredibile, eliberate de către primării în ceea ce privește un anumit sediu că este locuibil, cum ar fi un garaj sau cum s-a menționat aici, atunci în cazul acesta, cu siguranță, la fel, datele se păstrează și va fi subiect de discuție. Ca să recapitulez – nu a fost. Va fi, cred, urmare a acestei audieri.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Țurcan, Dacă aveți a doua întrebare sau precizare?

Domnul Vladimir Țurcan: Precizare la prima și, după aceea, a doua întrebare. Doar dumneavoastră înțelegeți foarte bine că, în caz dacă dovediți să verificați faptele acestea pînă la 28 iunie, va fi posibil măcar cumva de curățit aceste liste, măcar cumva de curățit. Aceasta e una la mînă. Doi. Nu este nimic complicat, doar sînt faptele concrete, adresele concrete, deci verificați. Doar colaboratorii dumneavoastră cunosc foarte bine că erau rînduri și unul pe altul întrebau: „În legătură cu alegerile, rîndul acesta stați aici? Cine e ultimul? În legătură cu alegerile?” Deci toți veneau la oficiile dumneavoastră pentru a se documenta anume în legătură cu alegerile. Toată lumea cunoaște, numai dumneavoastră nu cunoașteți. Și în acest context, a doua întrebare. Luînd în considerare că, cu regret, la noi, așa, mă rog, practica noastră moldovenească, că ministerele sînt, totuși, mai mult politizate decît organele de... deci de administrație publică centrală, cum considerați va afecta negativ activitatea CRIS „Registru” situația în care acesta va

97 fi o subdiviziune sau o instituție aparte care nu va fi supusă nici unui minister, nici Guvernului, dar, să spunem, Parlamentului?

Domnul Vitalie Tarlev: Referitor la prima parte a întrebării, vasăzică am răspuns deja în prima parte a acestei sesiuni de întrebări-răspunsuri, cînd domnul Untila a adus o adresă, în cîteva minute am primit datele și au fost verificate. Adică da, tehnic, este posibil, rapid. Pur și simplu, vreau să menționez aici, stimați domnilor deputați, că nu va fi... nu va avea efect, la părerea mea, nu va avea efect juridic asupra altor procese, cum ar fi în cazul dat procesele electorale, deoarece... (Rumoare în sală.) OK. Ce ține de a doua parte a întrebării, Centrul Resurse Informaționale de Stat „Registru” deja este o entitate care are o autonomie, un grad înalt de autonomie în activitatea sa, se conduce de actele normative în vigoare și nu este admisă ingerința unei instituții publice în activitatea sa. În același timp, este a doua parte a acestei întrebări, vizează politica în domeniu, cadrul legislativ-normativ. Iată aici sînt competențele ministerului, adică același regulament în baza cărui activează acum din 2013 privind eliberarea actelor de identitate și evidența cetățenilor, este produsul ministerului. Ceea ce ține de implementare este produsul nemijlocit sau activitatea nemijlocită a centrului.

Domnul Andrian Candu: O ultimă precizare, dacă mai aveți, domnule Țurcan?

Domnul Vladimir Țurcan: Da. Vă mulțumesc. Eu sînt de acord că, într-adevăr, „Registru” activează în baza regulamentului...

Domnul Andrian Candu: Mă scuzați. Domnul Țurcan.

Domnul Vladimir Țurcan: „Registru” activează în baza regulamentului aprobat de către minister. Și în cazul dat, pentru ca să excludem orice influență politică, cred că ar fi mai bine ca să fie o lege cu privire la registrul de stat deci, mă rog, vedem cum o numim, ca să fie, într-adevăr, o instituție de sine stătătoare și independentă.

Domnul Vitalie Tarlev: De fapt, este Legea cu privire la registre și este Legea cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat. Cadrul legal este, da.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.

Doamna Spatari, Vă rog frumos.

Doamna Mihaela Spatari: Domnule Tarlev, Întrebarea mea ține de eliberarea buletinelor de identitate provizorii în perioada 9-14 iunie anul curent. Care este numărul buletinelor provizorii eliberate? Și dacă există anumite secții de evidență și documentare a populației care s-au evidențiat printr-un număr mare de buletine provizorii eliberate? Mulțumesc.

Domnul Vitalie Tarlev: Mă tem că nu o să pot, așa, expres să vă dau toate cifrele. Doar indirect, niște cifre, cu siguranță, o să vă dea o claritate. Ceea ce ține de persoanele care, în virtutea anumitor împrejurări, nu și-au schimbat pașapoartele de tip sovietic, din diferite motive, ori nu sînt în țară, ori sînt decedați la etapa pînă a fi acest proces de evidență automatizat, sau alte cazuri cînd persoana a plecat la copii peste hotare, în baza buletinului de identitate cînd acest proces era posibil, această cifră este în jur de 1700 de persoane. Este alt registru, la fel, relevant în acest context. Adică acestea sînt persoanele care sînt pasibile sau care s-ar adresa după buletin provizoriu. Și altă cifră este 3 mii 600 de persoane în registrul manual care au refuzat evidența electronică. Adică nu este o cifră critică. Din păcate, nu pot să vă spun cîte buletine provizorii avem la moment. Dar ele se eliberează anume pentru a facilita sau pentru a crea condiții pentru aceste categorii, aceste două categorii.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Spatari, Dacă aveți vreo precizare?

Doamna Mihaela Spatari: Precizare. Întrebarea era: cîte s-au eliberat în perioada 9-14 iunie exact, dacă cunoașteți acest număr? Și... aceasta era, de fapt, întrebarea.

Domnul Vitalie Tarlev: Și, neavînd răspunsul direct, v-am dat două cifre indirecte, că, de fapt, din aceste două categorii sînt persoanele care au buletin provizoriu.

Domnul Andrian Candu: Da. În scris, probabil, ar fi cazul, ulterior, să mai revenim la acest subiect. Și veți primi toată informația care, nu neapărat, era subiectul acestei discuții. Domnule Apostol, Vă rog frumos.

Doamna Mihaela Spatari: Da, vă rog.

Domnul Ion Apostol: Domnule viceministru, În situația în care unii colegi își fac mari griji pentru libera circulație a cetățenilor, constituționalitate, vreau să adresez și eu o întrebare. Este cunoscut faptul că viața merge înainte și în perioada aceasta dintre primul tur și al doilea tur unii cetățeni vor împlini majoratul, vor împlini 18 ani. Și în acest context, vreau să adresez întrebarea: reieșind din hotărîrea CEC, Hotărîrea nr.3502 punctul 4, în care se spune că votarea în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor locale se va efectua în baza acelorași liste electorale utilizate în primul tur, vor fi incluși în liste acești cetățeni care împlinesc 18 ani, care, de fapt, au mai multă legitimitate decît acei înscriși, așa, provizoriu?

Domnul Vitalie Tarlev: Domnule deputat, Eu pot să vă răspund cu certitudine că aceste persoane, acești tineri cetățeni vor fi incluși în Registrul de stat al populației. Ceea ce ține de a doua parte vizează activitatea CEC. Pot doar să repun în atenție mențiunea președintelui CEC care a spus că în fiecare noapte, în fiecare seară datele din Registrul alegătorilor se... automat, se ajustează după datele din Registrul de stat al populației. Alte prevederi legale care ar opri acest proces, deja din domeniul de competență a CEC, nu pot să citez sau să fac referință.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnule Apostol, Dacă mai aveți alte precizări? Vă mulțumim foarte mult. Doamnă Ciobanu, Vă rog frumos.

Doamna Maria Ciobanu: Eu am două întrebări. Prima întrebare. Vă rog să îmi spuneți dacă dumneavoastră ați fost implicat personal în eliberarea, măcar și prin indicații, a buletinelor de identitate provizorii? Și spuneți-mi, vă rog, este, totuși, o medie cîți în timpul anului solicită buletine de identitate provizorii și cîte, subliniez, în ziua alegerilor au fost eliberate? Vă mulțumesc.

100

Domnul Vitalie Tarlev: Nu am fost implicat. Din păcate, nu am datele acum expres. După cum a punctat și Președintele Parlamentului, vom prezenta aceste date în scris. Acum nu le am, nu le am.

Domnul Andrian Candu: Mai aveți o altă precizare sau întrebare, doamnă Ciobanu? Vă mulțumim.

Doamna Maria Ciobanu: Eu insist.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă rog. Doamna Ciobanu.

Doamna Maria Ciobanu: Mă scuzați. Insist. Vă rog să-mi răspundeți, în ziua alegerilor cîte buletine de identitate provizorii au fost eliberate? Vă rog.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos.

Doamna Maria Ciobanu: Fiindcă îi de necrezut că toată lumea așteaptă ziua alegerilor și un concurent electoral îi duce cu taxiul și îi aduce cu taxiul pînă la Serviciul pașapoarte și direct la secția de votare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. S-a făcut oficial, în plen, solicitarea. O să rugăm să fie prezentat în scris acest răspuns. Vă mulțumim foarte mult, domnule Tarlev. Vă mulțumim. O zi bună vă dorim, succese în continuare. Au fost epuizate subiectele de pe ordinea de zi ordinară. Mai pe parcursul... mai avem ora Guvernului. Întrebarea e dacă continuăm? Dacă e să continuăm cu ora Guvernului, atunci vom avea nevoie de o pauză ca reprezentanții Guvernului care au fost solicitați să vină în plen. Revenim la ora 16.00 sau lăsăm ora Guvernului pentru data viitoare? (Rumoare în sală.) Am înțeles, pentru data viitoare. Majoritatea susțin ideea că să revenim data viitoare.

101

Da. O întrebare. Sigur, vă dăm posibilitatea, domnule Țap, fiindcă poate fi, ulterior, transmisă reprezentanților Guvernului sau instituțiilor. Poftiți, domnule Țap.

Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Stimați colegi, De fapt, conform Regulamentului Parlamentului, se adresează în cadrul orei Guvernului întrebările care, ulterior, se transmit ministerelor pentru pregătire și, ulterior, răspundere. Deci este o întrebare către Ministerul Apărării, de fapt, și către Ministerul Sănătății. În orașul Florești, de fapt, și în întreg raionul pe perioada, poate, ultimilor 2 – 3 ani de zile se vehiculează foarte insistent ideea precum că pe teritoriul unității militare, bazei de păstrare a tehnicii au fost depozitate elemente radioactive și care influențează negativ starea sănătății populației. Se leagă deci de procentul îmbolnăvirilor cancerogene. Și întrebarea este aici, în plenul Parlamentului, Ministerul Apărării să răspundă exact despre ce fel de elemente este vorba? Dacă ele sînt depozitate, ce reprezintă ele cînd au fost depozitate? Și către... aceeași întrebare sau a doua parte a întrebării este pentru Ministerul Sănătății. Rugămintea, în acest sens, ar fi ca dumnealor să dispună controlul radiologic, pentru a informa, la fel, aici, în plenul Parlamentului, care este situația la moment și dacă este sau nu pericolul pentru populația orașului. Și, respectiv, solicitarea ca ambele ministere să prezinte autorităților publice locale informația în scris, pentru a informa cetățenii orașului, dar și ai raionului. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim. Dacă nu mai sînt alte întrebări în adresa instituțiilor sau a ministerelor, vă mulțumim frumos pentru munca depusă astăzi. Următoarea ședință, potrivit propunerilor Biroului permanent, este pe data de 25 iunie, săptămîna viitoare. Vom mai reveni cu alte propuneri din partea Biroului permanent. Vă dorim o zi bună în continuare. La fel și cetățenilor – o zi bună.

Ședința s-a încheiat la ora 15.36

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

102