DOCSLIB.ORG

Raport Anual Privind Starea Mediului În Judeţul Vrancea 2013

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Raport Anual Privind Starea Mediului În Judeţul Vrancea 2013 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 CAPITOLUL 3. APA Contrar unor afirmaţii, principala bogăţie a unei ţări este unul dintre elementele fundamentale ale naturii-apa. Pe întreg Globul sursele de apă au reprezentat dintotdeauna originea dezvoltării comunităţilor umane. Apa reprezintă o sursă regenerabilă, vulnerabilă pentru societate, materie primă pentru activităţile productive, sursă de energie şi cale de transport, precum şi factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Activitatea omului se răsfrange şi asupra calitaţii apelor prin “murdărirea” sau poluarea acestora.Fenomenele de poluare sunt de origini multiple şi diferite: poluări casnice (deversarea pe sol sau în apele de suprafaţă a apelor de spălare, a dejecţiilor, acolo unde nu există fosă septică), poluări urbane (ape uzate menajere neepurate sau insuficient epurate), poluări industriale şi agricole. Toate acestea introduc, direct sau indirect, un agent fizic (materii in suspensie), chimic (elemente chimice sau compuşi ai acestora), sau biologic (germeni bacterieni), nedoriţi şi nocivi pentru apă sau pentru utilizarea acesteia. Această poluare poate fi continuă sau accidentală, punctuală în timp şi bine localizată, sau poate fi difuză şi cu origine greu de localizat. Se poate exemplifica: poluarea cu nitraţi proveniţi din agricultură a apelor subterane şi poluarea cu fosfaţi a apelor de suprafaţă. Ca urmare, sursele de apă devin improprii pentru folosirea lor ca apă potabilă. Dacă asociem impactul omului asupra resurselor de apă cu noţiunea de ciclu al apei, cu unicitatea apei şi cu noţiunea de bazin hidrografic, constatăm că se impune un consum judicios al apei, precum şi protecţia calităţii acesteia. Folosirea cursului apelor generează, pentru toţi utilizatorii dintr-un bazin, restricţii solidare, nu numai din amonte către aval dar şi din aval către amonte. Deci bazinul hidrografic prezintă în funcţionarea sa o mare coerenţă, care trebuie să servească ca ghid în gestionarea apelor. În judeţul Vrancea, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi monitorizată de A.N. “Apele Romane” - Administraţia Bazinală de Apă „Siret” Bacău – SGA Vrancea. Calitatea apei subterane este monitorizată şi de către operatorii economici pentru indicatorii specifici activităţilor acestora. Datele furnizate de SGA Vrancea stau la baza întocmirii acestui capitol. Directiva Cadru APĂ 2000/60/EC transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 310/2004 (modifică şi completează Legea apelor nr. 107/1996) prevede ca obiective: -prevenirea deteriorării, protecţia şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice, avându- se în vedere cerinţele de apă ale acestora, permanentele interacţiuni între ecosistemele acvatice şi ecosistemele terestre adiacente şi zonele umede; -promovarea folosirii durabile a apei bazată pe protecţia pe termen lung a resurselor de apă; -intensificarea protecţiei şi îmbunătăţirii stării mediului acvatic prin măsuri specifice de reducere progresivă a emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare şi de închidere totală sau etapizată a emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase în apă; -prevenirea poluării apelor subterane şi reducerea progresivă a poluării acestora; -reducerea efectelor negative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, respectiv inundaţii şi secete. în scopul: -atingerii “stării bune” a tuturor corpurilor de apă în regim natural din Europa până în 2015; -conservării “stării bune” şi “foarte bune” a corpurilor de apă, acolo unde deja există; - 63 - RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 -atingerii “potenţialului ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale; -conformarea cu obiectivele de mediu stabilite de celelalte directive în domeniul apei pentru ariile protejate. 3.1. Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri Judeţul Vrancea este amplasat – din punct de vedere geografic – pe un bazin hidrografic, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazin având ca sursă Administraţia Bazinală de Apă Siret. Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri Tabel 3.1.1.Volumul resursei de apă (mii mc) Judeţ Resursa de suprafaţă – mii mc Resursa din subteran-mii mc Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Vrancea 840 000 210 000 345 000 156 000 Tabel 3.1.2. Cerinţa / prelevarea de apă pe surse şi utilizări ( mii mc) Bazinul Cerinţa de apă Prelevări de apă Gradul de Hidrografic Activitatea Valoarea Activitatea Valoarea utilizare ( mii.mc) ( mii mc.) ( %) populaţie 11770,9 populaţie 8609,5 73,14 industrie 4990,55 industrie 2824,528 56,59 BH SIRET agricultură 4509,7 agricultură 1697,8 37,64 TOTAL 21.271,15 TOTAL 13.131,828 61,73 TOTAL 21.271,15 TOTAL 13.131,828 61,73 GENERAL GENERAL Tabel 3.1.3.Prelevări de apă ( fluxuri) ( mii mc) Prelevări din surse Prelevări din surse Total prelevări Judeţul de suprafaţă ( mii subterane ( mii ( mii mc) mc) mc) Vrancea 2.107,88 11.613,767 13.721,575 - Index de exploatare ( %) - ponderea volumului anual total de apă prelevată în totalul volumului resursei de apă - 3,75 % - Resursa specifică teoretică în mc/ locuitor/an - 939 mc/ locuitor/an Tabel nr. 3.1.4.Prelevările de apă în perioada 2009 - 2013 Prelevări de apă An Din surse de suprafaţă Din subteran (mii.m³) (mii.m³) Judeţ 2009 4 818 12 811 Vrancea 2010 2522 11 709 2011 914,1 12 567,3 2012 1 052,47 13 170,3 2013 2 107,88 11 613,767 - 64 - RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 Pentru anul 2013 se constată un trend crescător al cantităţilor de apă prelevate anual din surse de apă de suprafaţă, în paralel cu o scădere a prelevărilor din subteran. Tabel nr.3.1.5. Raportul cerinţă de apă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2013, comparativ cu anul 2012 Cerinţa de apă Prelevări de apă Valoarea Valoarea Activitatea Activitatea ( mii mc) ( mii mc) Populaţie 2012 13 526,394 Populaţie 2012 10 161,4 Populaţie 2013 11 770,9 Populaţie 2013 8609,5 BH Siret Industrie 2012 4 056,331 Industrie 2012 2 774,356 Industrie 2013 4990,55 Industrie 2013 2824,528 Agricultură 2012 1 770,58 Agricultură 2012 1 028,277 Agricultură 2013 4509,7 Agricultură 2013 1697,8 Total 2012 19 526,394 Total 2012 13 964,033 Total 2013 21.271,15 Total 2013 13.131,828 În anul 2013 se constată o creştere în ceea ce priveşte cerinţa de apă (contractat) şi o uşoară scădere în ceea ce priveşte prelevarea de apă (consum realizat). În particular, se observă o scădere a raportului cerinţă de apă/prelevare pentru populaţie şi o creştere pentru industrie şi agricultură. 3.2.Apele de suprafaţă Din punct de vedere al curgerii pe ansamblu, reţeaua hidrografică din BH Siret, judeţul Vrancea, se caracterizează printr-un regim de curgere permanent la râurile principale şi afluenţii din regiunile montane şi printr-un regim nepermanent în regiunile deluroase şi de câmpie. Principalele cursuri de apă din judeţ sunt: - râul Siret- cu o lungime de 116 km, ce delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi, fiind principalul curs de apă în care se varsă râurile interioare ale judeţului - râul Trotuş – afluent de dreapta al râului Siret, cu o lungime de 14 km şi suprafaţa bazinului de 130 km2 pe judeţul Vrancea - râul Putna - izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o suprafaţă de 2480 km2, fiind cel mai important curs de apă din judeţ - pârâul Milcov - cu o lungime de 79 km în partea superioară a bazinului prezintă o mineralizare naturală - pârâul Râmna - cu o lungime de 66 km, pârâu care în perioadele secetoase nu are debit - râul Rm. Sărat - traversează judeţul Vrancea, pe o lungime de 86 km şi prezintă o puternică mineralizare naturală, ca urmare a spălării rocilor salifere Pe parcursul anului 2013 cursurile de apă urmărite de SGA Vrancea au fost supravegheate din punct de vedere al calităţii apelor, printr-o reţea de secţiuni (19 secţiuni din care 4 - Siret,1-Trotuş,4-Putna,3-Milcov,3-Rm.Sarat,2-Rimna, 1-Coţatcu, 1- Şuşiţa) din care : - 12 secţiuni de supraveghere din care 2- Siret , Trotuş la Adjud, 3- Putna, 3- Milcov, 2 – Râmna, Rm. Sărat la Tulburea - 2 secţiuni de referinţă – Rîmna la Răşcuţa, Rm. Sărat la Tulburea - 2 secţiuni- cea mai bună secţiune disponibilă (CBSD ) - Putna la Colacu şi Siret la Bilieşti - 1 secţiune – zonă vulnerabilă (ZV)-Siret la Cosmeşti - 65 - RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 - 2 secţiuni de cunoaştere a alterărilor morfologice ( CAMP) – Milcov la Răstoaca şi Siret la Adjudu-Vechi - 5 secţiuni – operaţional ( 1- Şuşiţa, 1- Tulnici, 1- Siret, 2- Rm. Sărat) - 2 secţiuni de protecţie habitate şi specii (HS )- Siret la Adjudu Vechi şi Putna la Tulnici - 4 secţiuni de intercalibrare ( IC) – Trotuş la Adjud, Râmna la Jilişte , Siret la Bilieşti , Rm. Sărat la Măicăneşti. Pe parcusul anului 2013 cursurile de apă urmărite de SGA Vrancea au fost supravegheate din punct de vedere al calităţii apei printr-o reţea de secţiuni de control, monitorizarea realizându-se pe o lungime de 565 km. Calitatea globală a apelor înregistrate în secţiunile de supraveghere s-a urmărit astfel: - pe râul Siret – 4 secţiuni: Adjudu Vechi, Cosmeşti, Bilieşti, Lungoci. - pe râul Trotuş – o secţiune: Adjud - pe râul Râmnicu Sărat - 3 secţiuni: Tulburea, Nicoleşti şi Măicăneşti - pe râul Putna - 4 secţiuni: Tulnici, Colacu, Podu Zamfirei şi Boţârlău. - pe râul Milcov - 3 secţiuni:Reghiu, Goleşti şi Răstoaca - pe râul Râmna - 2 secţiuni: Jilişte şi Răşcuţa - pe pârâul Şuşiţa – aval de confluenţa cu pârâu Aluna - pe pârâu Coţatcu – Măicăneşti Evoluţia calităţii apelor a fost studiată pe grupe de indicatori: - RO( regimul de oxigen): Oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr - Nutrienţi: NH4, NO3, NO2, ortofosfaţi, P total - Salinitate - reziduu fix, cloruri, sulfaţi, calciu, sodiu, duritate totală. - Poluanţi toxici specifici de origine naturală: Fe, Mn, Cu Incadrarile în clasele de calitate ale secţiunilor apelor de suprafaţă s-au făcut cu programul ARQ, conform Ord. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă in vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă 3.2.1.Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă.
Load more

Recommended publications
  • Adjud City Strategy Preface
    We, the Counsellors of Adjud City, are united today together for the first Adjud City Development Strategy 2007-2013, with one common goal: „During the forthcoming years to take unconditional active participation in the implementation of the City Strategy and provide visionary leadership, sound representation and prudent financial management” 4 My fellow citizens, visitors and friends of Adjud, In light of 1 January 2007, the day when our country will formally join the European Union, I am pleased to present to you the first ever Adjud City Development Strategy and hope it offers a constructive and useful outline of the goals our city administration has set out to achieve during the next seven years period ahead. Intended for a broad audience, this document is a summary of nearly one year of strategy-related work based on the views and recommendations of a number of groups, individuals and experts. Translating all the technical and consultative work undertaken into a comprehensive strategy document was no easy task. The work involved participatory process followed by valuable insight in identifying the right balance between competing priorities, various stakeholders and citizens’ needs and selection of key actions and policies, of vital importance for the future growth and development of our City. I would like to thank all participants who contributed to the development of the Adjud City Development Strategy. The analyses, consultations and surveys carried out by senior international and local experts and the engagement with the city administration generated thoughtful discussion and helped to improve overall the way we who work for the municipality see our role developing in the future.
    [Show full text]
  • Raport De Activitate Anul 2019
    Centrul Cultural Vrancea Raport de activitate pentru anul 2019 Prezentul Raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de către Consiliul Judeţean Vrancea, denumit în continuare autoritatea, pentru Centrul Cultural Vrancea, denumită în continuare instituţia, aflată în subordinea sa, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de Urgenţă, precum şi cu cele ale regulamentului de evaluare. Analiza şi notarea Raportului de activitate şi a interviului se fac în baza următoarelor criterii de evaluare: 1. evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent; 2. îmbunătăţirea activităţii instituţiei; 3. organizarea/sistemul organizaţional al instituţiei; 4. situaţia economico - financiară a instituţiei; 5. strategia, programele şi implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituţiei, conform sarcinilor formulate de autoritate; 6. evoluţia economico - financiară a instituţiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către autoritate. În conformitate cu prevederile Contractului de management, datele şi informaţiile din prezentul raport sunt aferente perioadei: de la 01.01.2019 la 31.12.2019, reprezentând a VII - a evaluare. 1 ACTIVITĂŢI 2019 IANUARIE 15.01.2019 Program cultural-artistic dedicat Zilei Culturii Naţionale, aspecte din viaţa și opera marelui poet naţional, Mihai Eminescu, Galeriile Centrului Cultural Vrancea La eveniment au participat elevii Şcolii Populare de Artă Focşani de la Clasa Pictură, profesor dr. Liviu Nedelcu şi de la Clasa Pian, profesor Antoaneta Iozefina Ciobanu.
    [Show full text]
  • JUDEȚ UAT NUMAR SECȚIE INSTITUȚIE Adresa Secției De
    NUMAR JUDEȚ UAT INSTITUȚIE Adresa secției de votare SECȚIE JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 1 Directia Silvică Vrancea Directia Silvică Vrancea Strada Aurora ; Nr. 5 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 2 Teatrul Municipal Focşani Teatrul Municipal Focşani Strada Republicii ; Nr. 71 Biblioteca Judeţeană "Duiliu Zamfirescu" Strada Mihail JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 3 Biblioteca Judeţeană Duiliu Zamfirescu"" Kogălniceanu ; Nr. 12 Biblioteca Judeţeană "Duiliu Zamfirescu" Strada Nicolae JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 4 Biblioteca Judeţeană Duiliu Zamfirescu"" Titulescu ; Nr. 12 Şcoala "Ştefan cel Mare" - intrarea principală Strada JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 5 Şcoala Ştefan cel Mare" - intrarea principală" Ştefan cel Mare ; Nr. 12 Şcoala "Ştefan cel Mare" - intrarea elevilor Strada Ştefan JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 6 Şcoala Ştefan cel Mare" - intrarea elevilor" cel Mare ; Nr. 12 Şcoala "Ştefan cel Mare" - intrarea secundara Strada JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 7 Şcoala Ştefan cel Mare" - intrarea secundara" Ştefan cel Mare ; Nr. 12 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 8 Colegiul Tehnic Traian Vuia"" Colegiul "Tehnic Traian Vuia" Strada Coteşti ; Nr. 52 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 9 Colegiul Tehnic Traian Vuia"" Colegiul "Tehnic Traian Vuia" Strada Coteşti ; Nr. 52 Poliţia Municipiului Focşani Strada Prof. Gheorghe JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 10 Poliţia Municipiului Focşani Longinescu ; Nr. 33 Poliţia Municipiului Focşani Strada Prof. Gheorghe JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 11 Poliţia Municipiului Focşani Longinescu ; Nr. 33 Colegiul Economic "Mihail Kogălniceanu" Bulevardul JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 12 Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu"" Gării( Bulevardul Marx Karl) ; Nr. 25 Colegiul Economic "Mihail Kogălniceanu" Bulevardul JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 13 Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu"" Gării( Bulevardul Marx Karl) ; Nr. 25 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 14 Şcoala Gimnazială nr.
    [Show full text]
  • Mărăști World War I Heritage in Vrancea and Bacău Counties Soveja
    NETWORLD - NETWORKING IN PRESERVING THE FIRST WORLD NETWORKING IN PRESERVING THE FIRST WORLD WAR In the city there are other heritage sites included in the list of historical Mărăști WAR MULTICULTURAL HERITAGE IN THE DANUBE COUNTRIES MULTICULTURAL HERITAGE monuments in Vrancea County, such as: the archaeological site of Pădureni - Mărăști is linked to one of the most important battles on the IN THE DANUBE COUNTRIES comprising a settlement and a necropolis from the Bronze Age, a Halstatt Romanian territory in the First World War. It was between July and August The NETWORLD project contributes to the Danube Transnational settlement and another from the Latène period. Marășești Train Station 1917 and it was an offensive operation of the Romanian and the Russian World War I heritage in (1872) is classified as an architectural monument. Programme objectives and priority area 2 (Environment and culture Vrancea and Bacău Counties Armies with the aim of encircle and destroy the 9th German Army. The responsible Danube region) by strengthening the joint and integrated Battle of Mărăști was very important for the military operations on the approaches in documenting, preserving, managing and promoting the ROMANIA joined the World War I on the side of the Allied powers Soveja Romanian front and contributed to raising the morale of the soldiers. cultural heritage in the Danube region. from 1916, after two years of neutrality. The highest priority was the union Soveja is located in Vrancea County in Soveja Depression of the Vrancea Reorganized and trained but also with the experience of the 1916 of Romania with Transylvania which had 3 mil Romanian people.
    [Show full text]
  • Multicriteria Decision Analysis Applied in Tourism
    GeoPatterns, Vol. II, Issue 2, November 2017, pp. 24-33 © Center for Risk Studies, Spatial Modelling, Terrestrial and Coastal System Dynamics, Bucharest 2017 Multicriteria decision analysis applied in tourism Diana Popovici, Alexandra Capră, Ştefania Omrani Faculty of Geography, University of Bucharest [email protected] Abstract. The decision analyses are useful tools used successfully in many fields – from Economics and Management to Urban Planning and Tourism. The aim of this analysis is to illustrate the usefulness and the potential of the decision analyses in tourism and even for business purposes. The paper presents a very brief introduction on the decision analyses with an emphasis on the multicriteria method applied in these. Further, applied on the study case, the phases of a decision analysis are being presented. The study case area is represented by a touristic area, which is not very well developed – Vrancea Depression – and it combines socio-economic aspects with touristic ones. At the end of the paper, some conclusions are drawn. Keywords: multicriteria, decision analysis, spatial location, GIS, Vrancea Depression 1. INTRODUCTION Urban Planning (e.g. Dai et al., 2001, Gamboa and Munda, 2007, Sheppard and Meitner, 2005, Svoray Decision analysis has emerged as a response to the and Bannet, 2005) to Economics (Pohekar and needs of the managers and of the economists at the Ramachandran, 2004, Ho et al., 2010), Ecology and beginning of the 20th century. The decision analyses Tourism (Dye and Shaw, 2007, Feick, 2000, are being applied in all the domains where there are Kapantow, 2004). several stakeholders involved, the resources are limited, but the needs are almost unlimited.
    [Show full text]
  • 33 Religious Heritage, an Important Element in Creating an Identity of Vrancea County Tourism
    Journal of tourism [No. 12] RELIGIOUS HERITAGE, AN IMPORTANT ELEMENT IN CREATING AN IDENTITY OF VRANCEA COUNTY TOURISM Ph.D. Mihaela MĂNILĂ "Alexandru Ioan Cuza" University, Faculty of Geography and Geology, Iaşi, Romania Abstract The article is aimed to a specific geographical inventory method, the method of mapping, places of worship in general at the national level, then customizing the Vrancea County. Highlighting the religious heritage of Vrancea County tourism is very important because it facilitates the integration of the tourist circuit. The fact that the city of Focşani, except Bucharest and Iaşi has the largest number of places of worship per capita, the existence of more than 30 wooden churches in the mountain area, mausoleums that functioned as churches, today being declared Historical monuments are several reasons why this area was chosen for analysis. Key words: Places of worship, Wooden churches, Religious heritage, Vrancea County. JEL Classification: L83, Y10 1. INTRODUCTION It is used a modern method of analysis, that is mapping method, for a view, a location and a much Romanian people are characterized by a deep clearer understanding of the phenomenon studied. For spirituality expressed by two unusual features: it is a tourism, mapping method is important because it Latin island in a Slavic sea and the only country in facilitates knowledge of tourism phenomenon by Latin-Orthodox Christian religion (over 90% of the simply locating the items on the map. Romanian Orthodox). The spiritual character of the Romanian people has led Romania to be considered 1.1. Analysis of the concepts of religious the country with the largest number of churches per tourism and religious heritage in the literature capita in Europe and even the largest of wooden churches in Europe (Iacob, 2001).
    [Show full text]
  • Planul Integrat De Management Al Ariei Naturale Protejate Pădurea
    Anexã Planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei 1 CUPRINS ACRONIME ȘI ABREVIERI .............................................................................................................. 5 CAPITOLUL I. INTRODUCERE.................................................................................................................... 6 - 1.1. Scurtă descriere a planului de management ........................................................... 6 - 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ............................................................. 6 - 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management ................................................................................................................... 9 - 1.4. Procesul elaborării planului. ................................................................................ 10 - 1.5. Procedura de implementare a planului de management ...................................... 11 CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE .................................................................... 11 - 2.1. Informații generale ................................................................................................ 11 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate .................................................................... 11 2.1.2. Folosința şi forma de proprietate a terenurilor ................................................. 12 2.1.3. Limitele ariei naturale protejate .........................................................................
    [Show full text]
  • POPULATIA DUPA DOMICILIU La 1 Ianuarie Pe Sexe Si Localitati
    POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe sexe si localitati Ani Anul Anul Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 2017 2018 Sexe Judete Localitati UM: Numar persoane Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane Total Vrancea TOTAL 399405 399345 398690 398076 396894 395687 394345 393204 391780 390148 387994 174744 MUNICIPIUL - - 98054 97502 97156 96852 96498 95858 95470 95171 94520 93780 93005 FOCSANI 174860 MUNICIPIUL - - 20839 20781 20776 20882 20845 20750 20661 20558 20555 20448 20357 ADJUD 174922 ORAS - - 13440 13549 13550 13537 13545 13555 13517 13479 13460 13451 13452 MARASESTI 175019 ORAS - - 8744 8904 9106 9337 9448 9557 9591 9639 9658 9689 9661 ODOBESTI 175055 ORAS - - 9650 9565 9560 9517 9507 9460 9429 9394 9301 9301 9261 PANCIU 175126 ANDREIASU - - 2138 2127 2099 2041 2011 1987 1950 1936 1912 1856 1816 DE JOS - - 175206 BALESTI 2212 2197 2175 2163 2132 2101 2067 2041 2005 1984 1955 - - 175224 BARSESTI 1641 1621 1601 1547 1538 1519 1498 1467 1439 1426 1410 - - 178929 BILIESTI 2412 2446 2473 2504 2511 2520 2497 2511 2500 2475 2481 - - 175260 BOGHESTI 1754 1739 1718 1723 1690 1684 1638 1623 1598 1597 1557 - - 175368 BOLOTESTI 4817 4852 4895 4851 4821 4825 4840 4832 4839 4843 4772 - - 175439 BORDESTI 1866 1879 1867 1843 1830 1826 1820 1792 1774 1782 1750 - - 175466 BROSTENI 2299 2314 2303 2300 2291 2281 2278 2266 2270 2282 2288 - - 175509 CHIOJDENI 2515 2538 2535
    [Show full text]
  • Monografia Comunei Tîmboieşti
    IULIAN ROTARU MONOGRAFIA COMUNEI TÎMBOIEŞTI BUCUREŞTI 2009 IULIAN ROTARU MONOGRAFIA COMUNEI TÎMBOIEŞTI BUCUREŞTI 2009 0 Cuvânt înainte În ziua de 17 ianuarie 2009, o zi frumoasă pentru jumătatea iernii calendaristice - ziua Cuv. Antonie cel Mare - am gândit pentru prima oară la o lucrare (poate prea pretenţios spus carte) despre înaintaşi, locurile naşterii şi ale copilăriei, despre obiceiurile, ocupaţiile, bucuriile şi necazurile celor dintre care am pornit în viaţă. Timpul curge nemilos, suntem cu toţii trecători şi este de dorit ca în urma fiecăruia să rămână ceva durabil, iar cei ce vin după noi să-şi cunoască rădăcinile. Multe lucruri sunt puse pentru prima oară pe hârtie şi sper din tot sufletul ca toate cele povestite să se constituie într-un prilej de aducere aminte despre moşii şi strămoşii noştri, unii ştiuţi doar din poze, care ne veghează din cele două cimitire ale comunei sau de pe meleaguri îndepărtate, unde au murit pentru cauze străine firii şi intereselor ţăranului român, „carne de tun” pentru cârmuitorii trecători ai Ţării Româneşti. Cartea este expresia recunoştinţei pentru părinţii şi pentru dascălii mei şi un modest omagiu pentru locuitorii comunei Tîmboieşti. Iulian Rotaru 1 2 INTRODUCERE România postdecembristă a generat creşterea interesului pentru studiul genezei şi evoluţiei diverselor localităţi şi prezentarea unor elemente noi din viaţa acestora. Lucrarea de faţă se constituie într-o astfel de încercare, având ca obiect istoria multiseculară a comunei Tîmboieşti şi a locuitorilor săi. Nu există nici un document pe această temă, iar documentarea a fost una anevoioasă şi de durată, până în 1989 existând în general o preocupare modestă pentru realizarea unor astfel de lucrări.
    [Show full text]
  • Chrono-Spatial Discordances in the Total Balance Dynamics of the Population of Vrancea County
    LUCRĂRILE SEMINARULUI GEOGRAFIC “DIMITRIE CANTEMIR” NR. 33, 2012 CHRONO-SPATIAL DISCORDANCES IN THE TOTAL BALANCE DYNAMICS OF THE POPULATION OF VRANCEA COUNTY Raluca-Ioana Horea-Şerban1 Abstract. The dynamics of the demographic system of Vrancea County is the result of the combined action of a plurality of elements of diverse nature, among which historical, political, economic and demographic factors play the primordial role. The analysis of the total balance of the population of Vrancea County at the level of the basic administrative units proves the antithetical relationships between towns and villages on the one hand, between the two political and economic tried out patterns on the other, revealing specific aspects such as: resistance or lack of demographic vigour, propension for emigration or, on the contrary, a polarization potential able to generate and focus endodynamic migration flows. Keywords: total balance, demographic vitality, demographic decline 1. Introduction The change of the political regime in 1989 meant a turning point in the geodemographic evolution of Romania, the year 1990 representing the beginning of a new stage, in which the demographic behaviour of the population escaped the control of the political factor but entered the incidence of the economic one. The pre-December period clearly opposes a well expressed urban dynamism and a stronger and stronger rural exodynamism, with a maximum amplitude at the beginning of the 80's in the urban context of both a certain overrepresentation of the migration component and of the advance gained on the level of natural dynamics under the circumstances in which the drawn rural population preserved (at least during the first phase) its specific behavioural habits.
    [Show full text]
  • Tourism Potential and Authenticity of the Rural Areas from Vrancea Depression
    Lucrări Ştiinţifice – vol. 52, seria Agronomie TOURISM POTENTIAL AND AUTHENTICITY OF THE RURAL AREAS FROM VRANCEA DEPRESSION Mihaela-Loredana RUSU1 1University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Iaşi e-mail: [email protected] The research undertaken aims to analyze the potential of tourism and the authenticity studied. Area of Vrancea Depression analysis 12 communes: Bârseşti, Jitia, Năruja, Negrileşti, Nereju, Nistoreşti, Paltin, Păuleşti, Soveja, Spulber, Tulnici and Vrâncioaia. Were emphasized the authenticity and heritage tourism area to emphasize the beauty and riches of the required type of rural tourism. Attracting tourists to the area analyzed contribute to the development of host communities through rural tourism and agrotourism. Natural environment is strongly affected by uncontrolled deforestation in the last decade, is doubled by the lack of activities to limit landslides. The whole rural area is characterized by serious problems to development of migration of young people to big cities or abroad and lack of basic infrastructure. Area of Vrancea Depression and neighboring mountain has a tourist interest has so tourist resources are real and significant potential for developing the area analyzed. Locals need to promote the area to attract tourists. It is well known that area of Vrancea Depression is an area of recreation, relaxation and leisure for tourists. On the Vrancea Depression poit out Soveja resort spas, villages Nistoreşti, Năruja, Tulnici, respectively Nereju which are famous for their tradition and etnofolcloric vaults and monuments of religious art. Promotion in Europe provide attracting tourists and investors in the area covered by the project and the development of several forms of tourism (by integrating the proposed destination of excellence in an international tourist circuit): ecotourism, cultural tourism, business, spatourism, ecumenical and sports tourism.
    [Show full text]
  • ' Din 9-Q -V 20
    GUVERNULROM;,NIEI INSTITUTIAPREFECTULUI JUDETULVRANCEA /#4 ' 0RDtN\R. -v din 9-q 20 11, privind actualizareacomponentrei Centnrtui l,ocal de CombatereI Bolilor Prefectuljudefului Vrancea, - vazandrefefatul ft. 7133122.05,2012lntocm it de ServiciulAfaceri Europcne, CooperareInternatrional{, Ser.vicii publice Deconcentratepri0 care se propunc conponenleiCentrului Local de Combatere a Bolilor; ln .^- temeiulprevederilor Legii nr. l/2008pentru actualizarea $i completafeaOC t1t.42/2004 privind organizareaacrjvitafii sa;itar vetefinare $i pentrusigutanla alimentelor; - ^ in bazaaft, 26,alin. I 9i 2 djn LegeaN.34012004 privind prcleclul qi instrrulra prelbctului,republicalil, emit u ndtorul ORDIN Art. I - Seactuali conponenlaCentrului Local de Combatcrca Bolilor. constituitprin OrdinulPrefectu ui 263124.102011,conforn Anexelor I - 4la prezentul Ordin. Ar.t,3-incepandcu emiteriiprezentului ordin orice alte dispozi{ii contmfe iii irceteazSaplicabilitatea. Art. 4 " Prcvederile tului ordin vor fi comunicateDirecliei Sanitar Veterinareqi pentruSiguranfa limentelor,Direcfiei pentru AgriculturA, Oflciului pentrLr Arneliorareqi Reproductieln je,Inspectoratului Judefean de Polilie,Directiei de SanetatePublica, Agenliei pe ProteciiaMediului, autoritdlilor publice locale, precum gi membrilorComitetuluj Jud pentruSitualii de Urgenlaprevizuti ?n Anexa 1, de cAtl'eCompartimentul aposti autorizdriti atribuirede denumiri,ofdine prel,ect - ServiciulJuridic din cadrul Insti iei Prefectuluijudetul Vrancea. PREFECT, Contrasemneazi, utivDSVSA Vrancea, rianaAmericii
    [Show full text]