DOCSLIB.ORG

Capitolul 5 - Protecţia Naturii Si Biodiversitatea

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Capitolul 5 - Protecţia Naturii Si Biodiversitatea RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 CAPITOLUL 5 - PROTECŢIA NATURII SI BIODIVERSITATEA 5.1. Biodiversitatea locală 5.1.1 Stare Poziţia geografică şi complexul factorilor abiotici regionali şi locali au determinat definirea teritoriului de la exteriorul Carpaţilor Curburii, căruia i se suprapune ca unitate administrativă şi judeţul Vrancea, ca un spaţiu de interferenţă a trei zone biogeografice. Din totalul suprafeţei judeţului, treimea vestică, echivalentă domeniului montan, se suprapune bioregiunii alpine, cea mediană corespunde bioregiunii continentale, iar extremitatea răsăriteană, suprapusă Câmpiei Siretului Inferior, bioregiunii stepice. Din punct de vedere al suprafeţelor, cea mai mare parte este ocupată de regiunea biogeografică continentală (cca 60%). Fig.5.1.1.1. Judeţul Vrancea - bioregiuni geografice Teritoriul judeţului Vrancea se caracterizează prin prezenţa unor areale cu habitate forestiere extrem de compacte, inaccesibile, habitate ideale pentru carnivorele mari. Vrancea este al doilea areal din ţară ca densitate a carnivorelor mari (lup, râs, urs). Aceste specii, de interes prioritar pentru Uniunea Europeană sunt subiectul unor proiecte de conservare în situ, finanţate prin programul LIFE Nature. La acestea se adaugă regiunea Măgurii Odobeşti şi Lunca Siretului, areale de mare însemnătate pentru avifauna. - 108 - RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 Identificarea componentelor capitalului natural în judeţul Vrancea Ecosisteme forestiere Cu o suprafaţă totală de 485703ha, judeţul Vrancea este acoperit în prezent de vegetaţie forestieră pe o suprafaţă de 154195ha, distribuită în toate formele de relief. Suprafaţa împădurită a judeţului s-a restrâns de la 40% din teritoriu (la începutul secolului) la doar 31% în anul 2006 (conform Direcţiei Silvice Vrancea). Defrişările, pentru material lemnos sau pentru extinderea terenurilor agricole şi a păşunilor s-au realizat mai ales în zona subcarpatică şi de câmpie, acolo unde presiunea umană era crescută. În zona montană, societăţile de exploatare forestieră au defrişat după anul 1905 peste 30000ha de pădure în bazinele hidrografice Tişita, Naruja, Zăbală şi pe Valea Milcovului. Din punct de vedere al repartiţiei pădurilor pe forme de relief, se poate observa că cea mai mare suprafaţă de pădure acoperă zona montană 81913ha, iar cele mai mici suprafeţe fiind întâlnite în zonele de luncă (Lunca Siretului), unde totalul suprafeţelor însumează 3072ha. În zona montană, specia predominantă este fagul. Spre limita inferioară, fagul formează arborete pure sau de amestec, cu participarea redusă a unor specii de foioase. Tot în partea inferioară, se găsesc enclave de gorun. Ceva mai sus însă, apar bradul şi pinul silvestru, apoi molidul, rezultând întinse suprafeţe cu arborete amestecate, printre care se găsesc făgete, brădete şi pinete pure. Spre partea centrală a masivului muntos vrâncean predomină molidişurile pure (astăzi în mare parte devastate). Fig.5.1.1.2.Repartiţia pe forme de relief a pădurilor din judeţul Vrancea Numărul tipurilor de pădure în regiunea deluroasă este mult mai mic decât în cea muntoasă datorită numărului mic de specii principale (fag, gorun). Productivitatea acestora este în general mijlocie. Diversitatea formelor de relief, dispunerea pădurilor în - 109 - RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 aproape toate zonele şi etajele de vegetaţie caracteristice României au dus la formarea a peste 117 tipuri de pădure în judeţul Vrancea. În funcţie de modul de distribuţie al fondului forestier pe comune, localităţile judeţului Vrancea, la nivelul anului 2007 puteau fi grupate în următoarele categorii: comune cu suprafeţe forestiere de peste 10000 ha: Tulnici - 32385ha (80,82 % din suprafaţa totală), Nistoreşti – 20267ha (80.87 %), Nereju - 15240ha (83,53 %). Aceste comune au un teritoriu administrativ foarte extins, o pondere însemnată revenind suprafeţelor situate în zona montană. comune cu suprafeţe forestiere cuprinse între 4000 şi 10000 ha: Soveja - 6617ha (69,32 % din suprafaţa totală), Vidra - 5676ha (46,48 %), Chiojdeni - 4974ha (69,62 %), Vintileasca - 4744ha (71,24 %). Aceste comune au teritoriu administrativ cu suprafeţe de peste 5000ha, ce deţin suprafeţe atât în zona subcarpatică, cât şi în cea montană. comune cu suprafeţe forestiere cuprinse între 3000 şi 4000 ha: Vizantea-Livezi (49 % din suprafaţa totală), Dumitreşti (41,86 %), Paltin (47,53 %), Jitia (75,33 %). Suprafeţele scăzute ale pădurilor sunt determinate de suprafeţele mici ale localităţilor sau de gradul ridicat de antropizare a vegetaţiei comune cu suprafeţe forestiere între 2000 şi 3000 ha: Valea Sării (53,57 %) şi Bârseşti (36,25 %). Aceste comune au cea mai mare pondere a teritoriului administrativ desfăşurat în zona subcarpatică, unde suprafeţele forestiere deţin ponderi reduse. comune cu suprafeţe forestiere între 1000 şi 2000 ha: Naruja (38,7%), Moviliţa (21%), Varteşcoiu (27,6%), Cârligele (27,3%), Corbiţa (33.3%). Se poate observa că aceste comune, cu un indice de naturalitate relativ scăzut sunt situate în zona piemontană la contactul dealurilor subcarpatice cu zona de câmpie sau în lunca râului Siret, unde s-au dezvoltat păduri de şleau. comune cu suprafeţe forestiere sub 1000ha. În această categorie intră toate comunele din zona de câmpie, unde apar doar suprafeţe izolate de pădure. Cea mai mare parte a suprafeţelor forestiere (peste 83.000ha) se găseşte în zona Munţilor Vrancei, ponderea pădurilor în comunele din această parte fiind în medie de circa 79,5%. - 110 - RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 Fig.5.1.1.3.Distribuţia pădurilor la nivelul unităţilor administrative din judeţul Vrancea Ecosisteme acvatice Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi transport. În judeţul Vrancea reţeaua hidrografică are o lungime de 1794km şi cuprinde cursuri de apă care au peste 5km fiecare. Cel mai mare bazin hidrografic este Siret cu o lungime totală de 559km, din care 114km pe judeţul Vrancea. Siretul are următorii afluenţi: Trotuş (14km), Zăbrauţi (42km), Şuşiţa (68km), Putna (153km), Râmnicul-Sărat (6km). Datorită condiţiilor climatice impuse de altitudinea reliefului, de poziţia geografică în cuprinsul Carpaţilor de Curbură, reţeaua hidrografică din Judeţul Vrancea este influenţată de structură, litologia, tectonica fiecărei unităţi hidrogeomorfologice (Chiriac, 2009). Regiunea montană este alcătuită din roci dure şi semidure, slab permeabile în care apele din precipitaţii se scurg cu uşurinţă pe versanţi, contribuind la alimentarea râurilor. Datorită substratului dur şi impermeabil, apele pătrunse în depozite coluviale, deluviale şi proluviale alimentează structurile hidrografice, care în acest sector bazinal, se caracterizează prin debite bogate şi constante. În bazinul montan al râului Putna, deşi energia cinetică a cursurilor de apă este mare şi scurgerea bogată, cantitatea de aluviuni în suspensie este în general redusă (3,8 t/ha la Tulnici), din cauza rezistenţei sporite la eroziune a rocilor. Studiile hidrogeologice pun în evidenţă în această zonă prezenţa unor strate acvifere întinse în toate zonele structurale (Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea). Pânzele freatice, mai puţin cele de adâncime, participă în proporţie de 30% în alimentarea reţelei hidrografice superficiale. Deşi precipitaţiile reprezintă elementul principal în alimentarea râurilor, totuşi în zona montană alimentarea subterană prezintă o mare importanţă. - 111 - RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 Exceptând râul Siret care formează limita estică a judeţului, râul Putna este principalul colector care străbate teritoriul de la vest către est pe o distanţă de cca. 153km. Suprafaţa bazinului Siret, care se extinde pe toate cele trei trepte de relief este de 2742 km2 din care 31 % aparţin sectorului montan care drenează aproape în exclusivitate flancul estic al Munţilor Vrancei. Fluctuaţiile resurselor de apă ale râurilor se desfăşoară între două momente extreme, reprezentate prin viituri şi secete. O problemă acută ce se impune între preocuparea hidrologilor şi a constructorilor de echipamente higrotehnice este aceea de a cunoaşte caracteristicile viiturilor şi ale secetelor. Această necesitate rezidă din scopul general al analizei oricărui fenomen de risc şi anume estimarea probabilităţii de producere în vederea optimizării sistemelor de siguranţă prin adoptarea măsurilor corespunzătoare de prevenire şi minimalizare a efectelor. Caracteristicile hidrologice din judeţul Vrancea sunt influenţate în mod direct de factori naturali (caracteristicile geologice, geomorfologice şi climatice, gradul de împădurire), dar şi de artificializările hidraulice realizate. Astfel, construcţia complexelor hidroenergetice de pe râul Putna (Greşu), Zăbala (Paltin) şi Siret (Călimăneşti şi Ciuslea-Movileni) au produs modificări ale regimului acestor ape curgătoare cu impact major asupra exploatării biologice din ecosistemele situate în amonte şi aval. Lacuri naturale Unul dintre lacurile naturale importante este reprezentat de Lacul Negru, din bazinul superior al Nărujei, situat în etajul pădurilor de amestec. Suprafaţa lacului este de 13.330m², din care luciul de apă deţine mai puţin de jumătate (46%), restul spaţiului fiind colmatat cu vegetaţie de mlaşină (muşchi) şi de baltă, ceea ce reflectă tendinţa de trasformare într-o mlaştină oligotrofă (Zaharia, 1999).
Load more

Recommended publications
  • Adjud City Strategy Preface
    We, the Counsellors of Adjud City, are united today together for the first Adjud City Development Strategy 2007-2013, with one common goal: „During the forthcoming years to take unconditional active participation in the implementation of the City Strategy and provide visionary leadership, sound representation and prudent financial management” 4 My fellow citizens, visitors and friends of Adjud, In light of 1 January 2007, the day when our country will formally join the European Union, I am pleased to present to you the first ever Adjud City Development Strategy and hope it offers a constructive and useful outline of the goals our city administration has set out to achieve during the next seven years period ahead. Intended for a broad audience, this document is a summary of nearly one year of strategy-related work based on the views and recommendations of a number of groups, individuals and experts. Translating all the technical and consultative work undertaken into a comprehensive strategy document was no easy task. The work involved participatory process followed by valuable insight in identifying the right balance between competing priorities, various stakeholders and citizens’ needs and selection of key actions and policies, of vital importance for the future growth and development of our City. I would like to thank all participants who contributed to the development of the Adjud City Development Strategy. The analyses, consultations and surveys carried out by senior international and local experts and the engagement with the city administration generated thoughtful discussion and helped to improve overall the way we who work for the municipality see our role developing in the future.
    [Show full text]
  • Investeşte În Oameni!
    Investeşte în oameni! PROGRAMUL DE FORMARE CONTINUĂ PROIECTUL „COMPETENŢE CHEIE TIC ÎN CURRICULUMUL ŞCOLAR” Repartitia pe grupe la informatică Centrul de formare - Colegiul Economic ”M. Kogălniceanu” Focșani Formator - Ciubotaru Bogdan Nr. Numele şi prenumele Scoala Crt. 1. Tenea Ovidiu Ernest Scoala cu cls I-VIII nr. 2 Marasesti 2. Măciucă Marius Liceul Pedagogic “Spiru Haret” Focşani 3. Ionescu Cristina Şcoala cu cls I-VIII „Anghel Saligny” 4. Țîțu Ion Colegiul National „Alexandru Ioan Cuza” 5. Stanila Daniela Grupul Scolar ”Grigore Gheba” Dumitrești 6. Grigore Andreea-Alina Şcoala cu cls. I-VIII Homocea 7. Pavăl Laura Școala ”Ion Basgan” 8. Dima Lenuţa Școala ”Ion Basgan” 9. Dumitru Violeta Școala ”Mareșal Averescu” Adjud 10. Stroie Marcel Școala ”D. Zamfirescu” Focșani 11. Grecu Daniel Valentin Scoala cu clasele I-VIII Slobozia Bradului 12. Colin Liliana Colegiul Naţional „Unirea” 13. Vulpoiu Genovica Colegiul Naţional „Unirea” 14. Neşu Liliana Colegiul Naţional „Unirea” 15. Onea Emil Colegiul Naţional „Unirea” 1/14 Investeşte în oameni! PROGRAMUL DE FORMARE CONTINUĂ PROIECTUL „COMPETENŢE CHEIE TIC ÎN CURRICULUMUL ŞCOLAR” Repartitia pe grupe limba și literatura română Centrul de formare - CCD ”S. Mehedinți” Vrancea Formator – Silvia Chelariu Grupa 1 Nr. Numele şi prenumele Scoala Crt. 1. Opait Anca Scoala cu cls I-VIII nr. 2 Marasesti 2. Catrinoiu Maricica Scoala cu cls I-VIII Dimitrie Gusti Nereju 3. Nistoroiu Luminita Scoala cu cls I-VIII Dimitrie Gusti Nereju 4. Stanciu Ionela Scoala cu cls I-VIII ,,Mihail Armencea’’ Adjud 5. Severin Florentina Scoala cu cls I-VIII ,,Mihail Armencea’’ Adjud 6. Novac Maricica Scoala cu cls I-VIII Paunesti 7. Marcu Nicoleta Scoala cu cls I-VIII Paunesti 8.
    [Show full text]
  • Raport De Activitate Anul 2019
    Centrul Cultural Vrancea Raport de activitate pentru anul 2019 Prezentul Raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de către Consiliul Judeţean Vrancea, denumit în continuare autoritatea, pentru Centrul Cultural Vrancea, denumită în continuare instituţia, aflată în subordinea sa, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de Urgenţă, precum şi cu cele ale regulamentului de evaluare. Analiza şi notarea Raportului de activitate şi a interviului se fac în baza următoarelor criterii de evaluare: 1. evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent; 2. îmbunătăţirea activităţii instituţiei; 3. organizarea/sistemul organizaţional al instituţiei; 4. situaţia economico - financiară a instituţiei; 5. strategia, programele şi implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituţiei, conform sarcinilor formulate de autoritate; 6. evoluţia economico - financiară a instituţiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către autoritate. În conformitate cu prevederile Contractului de management, datele şi informaţiile din prezentul raport sunt aferente perioadei: de la 01.01.2019 la 31.12.2019, reprezentând a VII - a evaluare. 1 ACTIVITĂŢI 2019 IANUARIE 15.01.2019 Program cultural-artistic dedicat Zilei Culturii Naţionale, aspecte din viaţa și opera marelui poet naţional, Mihai Eminescu, Galeriile Centrului Cultural Vrancea La eveniment au participat elevii Şcolii Populare de Artă Focşani de la Clasa Pictură, profesor dr. Liviu Nedelcu şi de la Clasa Pian, profesor Antoaneta Iozefina Ciobanu.
    [Show full text]
  • JUDEȚ UAT NUMAR SECȚIE INSTITUȚIE Adresa Secției De
    NUMAR JUDEȚ UAT INSTITUȚIE Adresa secției de votare SECȚIE JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 1 Directia Silvică Vrancea Directia Silvică Vrancea Strada Aurora ; Nr. 5 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 2 Teatrul Municipal Focşani Teatrul Municipal Focşani Strada Republicii ; Nr. 71 Biblioteca Judeţeană "Duiliu Zamfirescu" Strada Mihail JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 3 Biblioteca Judeţeană Duiliu Zamfirescu"" Kogălniceanu ; Nr. 12 Biblioteca Judeţeană "Duiliu Zamfirescu" Strada Nicolae JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 4 Biblioteca Judeţeană Duiliu Zamfirescu"" Titulescu ; Nr. 12 Şcoala "Ştefan cel Mare" - intrarea principală Strada JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 5 Şcoala Ştefan cel Mare" - intrarea principală" Ştefan cel Mare ; Nr. 12 Şcoala "Ştefan cel Mare" - intrarea elevilor Strada Ştefan JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 6 Şcoala Ştefan cel Mare" - intrarea elevilor" cel Mare ; Nr. 12 Şcoala "Ştefan cel Mare" - intrarea secundara Strada JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 7 Şcoala Ştefan cel Mare" - intrarea secundara" Ştefan cel Mare ; Nr. 12 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 8 Colegiul Tehnic Traian Vuia"" Colegiul "Tehnic Traian Vuia" Strada Coteşti ; Nr. 52 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 9 Colegiul Tehnic Traian Vuia"" Colegiul "Tehnic Traian Vuia" Strada Coteşti ; Nr. 52 Poliţia Municipiului Focşani Strada Prof. Gheorghe JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 10 Poliţia Municipiului Focşani Longinescu ; Nr. 33 Poliţia Municipiului Focşani Strada Prof. Gheorghe JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 11 Poliţia Municipiului Focşani Longinescu ; Nr. 33 Colegiul Economic "Mihail Kogălniceanu" Bulevardul JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 12 Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu"" Gării( Bulevardul Marx Karl) ; Nr. 25 Colegiul Economic "Mihail Kogălniceanu" Bulevardul JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 13 Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu"" Gării( Bulevardul Marx Karl) ; Nr. 25 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI 14 Şcoala Gimnazială nr.
    [Show full text]
  • Anexă La Hotărârea CJSU Nr. 106 Din 21.05.2021
    COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ VRANCEA Anexă la hotărârea CJSU nr. 106 din 21.05.2021 SITUAŢIA CU SCENARIILE DE FUNCȚIONARE A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA NIVELUL JUDEŢULUI VRANCEA Nr. Scenariul de Denumirea unităţii de învăţământ Localitatea crt. funcționare 1 Lic. Teor." E.Botta" Adj. ADJUD SCENARIUL 1 2 Col.Teh."Gh.Balş" Adjud ADJUD SCENARIUL 1 3 Sc.Gim.,,M. Armencea'' Adj. ADJUD SCENARIUL 1 4 Grad pn nr.1 Adjud ADJUD SCENARIUL 1 5 Sc.Prim.Burcioaia ADJUD SCENARIUL 1 6 Grad pn Burcioaiai ADJUD SCENARIUL 1 7 Sc.Prim.Şişcani ADJUD SCENARIUL 1 8 Grad pn Şişcani ADJUD SCENARIUL 1 9 Sc.Gim.,,Princip. Radu,,Adj. ADJUD SCENARIUL 1 10 Grăd pn nr. 2 Adjud ADJUD SCENARIUL 1 11 Șc.Gim. Adjudu Vechi ADJUD SCENARIUL 1 12 Grăd pn Adjudu Vechi ADJUD SCENARIUL 1 Sc.Gim.,,Angela Gheorghiu, 13 ADJUD SCENARIUL 1 ADJUD 14 Grad pn nr. 3 Adjud ADJUD SCENARIUL 1 15 Sc.Gim. Maresal Averescu Adj. ADJUD SCENARIUL 1 16 Grad pp nr.4 Adjud ADJUD SCENARIUL 1 17 Grad cu p.p. "Jovial" Adjud ADJUD SCENARIUL 1 18 Șc.Gim.Andreiaşu de Jos ANDREIASU DE JOS SCENARIUL 1 19 Grăd pn Andreiaşu de Jos ANDREIASU DE JOS SCENARIUL 1 20 Șc.Gim.Andreiaşu de Sus ANDREIASU DE JOS SCENARIUL 1 21 Grăd pn Andreiaşu de Sus ANDREIASU DE JOS SCENARIUL 1 22 Şc.Prim.Răchitaşu ANDREIASU DE JOS SCENARIUL 1 23 Grăd pn Răchitaşu ANDREIASU DE JOS SCENARIUL 1 24 Şc.Gim.Băleşti BALESTI SCENARIUL 1 25 Grad pn Băleşti BALESTI SCENARIUL 1 26 Sc.
    [Show full text]
  • Mărăști World War I Heritage in Vrancea and Bacău Counties Soveja
    NETWORLD - NETWORKING IN PRESERVING THE FIRST WORLD NETWORKING IN PRESERVING THE FIRST WORLD WAR In the city there are other heritage sites included in the list of historical Mărăști WAR MULTICULTURAL HERITAGE IN THE DANUBE COUNTRIES MULTICULTURAL HERITAGE monuments in Vrancea County, such as: the archaeological site of Pădureni - Mărăști is linked to one of the most important battles on the IN THE DANUBE COUNTRIES comprising a settlement and a necropolis from the Bronze Age, a Halstatt Romanian territory in the First World War. It was between July and August The NETWORLD project contributes to the Danube Transnational settlement and another from the Latène period. Marășești Train Station 1917 and it was an offensive operation of the Romanian and the Russian World War I heritage in (1872) is classified as an architectural monument. Programme objectives and priority area 2 (Environment and culture Vrancea and Bacău Counties Armies with the aim of encircle and destroy the 9th German Army. The responsible Danube region) by strengthening the joint and integrated Battle of Mărăști was very important for the military operations on the approaches in documenting, preserving, managing and promoting the ROMANIA joined the World War I on the side of the Allied powers Soveja Romanian front and contributed to raising the morale of the soldiers. cultural heritage in the Danube region. from 1916, after two years of neutrality. The highest priority was the union Soveja is located in Vrancea County in Soveja Depression of the Vrancea Reorganized and trained but also with the experience of the 1916 of Romania with Transylvania which had 3 mil Romanian people.
    [Show full text]
  • 33 Religious Heritage, an Important Element in Creating an Identity of Vrancea County Tourism
    Journal of tourism [No. 12] RELIGIOUS HERITAGE, AN IMPORTANT ELEMENT IN CREATING AN IDENTITY OF VRANCEA COUNTY TOURISM Ph.D. Mihaela MĂNILĂ "Alexandru Ioan Cuza" University, Faculty of Geography and Geology, Iaşi, Romania Abstract The article is aimed to a specific geographical inventory method, the method of mapping, places of worship in general at the national level, then customizing the Vrancea County. Highlighting the religious heritage of Vrancea County tourism is very important because it facilitates the integration of the tourist circuit. The fact that the city of Focşani, except Bucharest and Iaşi has the largest number of places of worship per capita, the existence of more than 30 wooden churches in the mountain area, mausoleums that functioned as churches, today being declared Historical monuments are several reasons why this area was chosen for analysis. Key words: Places of worship, Wooden churches, Religious heritage, Vrancea County. JEL Classification: L83, Y10 1. INTRODUCTION It is used a modern method of analysis, that is mapping method, for a view, a location and a much Romanian people are characterized by a deep clearer understanding of the phenomenon studied. For spirituality expressed by two unusual features: it is a tourism, mapping method is important because it Latin island in a Slavic sea and the only country in facilitates knowledge of tourism phenomenon by Latin-Orthodox Christian religion (over 90% of the simply locating the items on the map. Romanian Orthodox). The spiritual character of the Romanian people has led Romania to be considered 1.1. Analysis of the concepts of religious the country with the largest number of churches per tourism and religious heritage in the literature capita in Europe and even the largest of wooden churches in Europe (Iacob, 2001).
    [Show full text]
  • Plan De Şcolarizare Clasa Pregătitoare an Şcolar 2021-2022
    Plan de şcolarizare Clasa pregătitoare An şcolar 2021-2022 Masă / Integrat / Step by Step / Buget / Limba română Număr clase Nr. crt. Denumire unitate Localitate Localitate superioară Capacitate (locuri) aprobate 1 LICEUL DE ARTA "GHEORGHE TATTARESCU" FOCSANI FOCŞANI MUNICIPIUL FOCŞANI 1 22 Total Masă / Integrat / Step by Step / Buget / Limba română 1 22 Pagina 1 / 9 Masă / Normal / Step by Step / Buget / Limba română Număr clase Nr. crt. Denumire unitate Localitate Localitate superioară Capacitate (locuri) aprobate 1 COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC "SPIRU HARET" FOCSANI FOCŞANI MUNICIPIUL FOCŞANI 1 22 2 SCOALA GIMNAZIALA "OANA DIANA RENEA" FOCSANI FOCŞANI MUNICIPIUL FOCŞANI 1 22 Total Masă / Normal / Step by Step / Buget / Limba română 2 44 Pagina 2 / 9 Masă / Normal / Tradițional / Buget / Limba română Număr clase Nr. crt. Denumire unitate Localitate Localitate superioară Capacitate (locuri) aprobate 1 SCOALA GIMNAZIALA BALESTI BĂLEŞTI BĂLEŞTI 1 14 2 SCOALA GIMNAZIALA NR.1 BILIESTI BILIEŞTI BILIEŞTI 1 15 3 SCOALA GIMNAZIALA BOGHESTI BOGHEŞTI BOGHEŞTI 1 12 4 SCOALA GIMNAZIALA GAGESTI GĂGEŞTI BOLOTEŞTI 2 24 5 SCOALA GIMNAZIALA "PROFESOR PANAITE C. MAZILU" BROSTENI BROŞTENI BROŞTENI 1 14 6 SCOALA GIMNAZIALA "IOAN CIMPINEANU" CAMPINEANCA CÂMPINEANCA CÂMPINEANCA 1 22 7 SCOALA GIMNAZIALA CAMPURI / SCOALA GIMNAZIALA ROTILESTII MARI ROTILEŞTII MARI CÂMPURI 2 39 8 SCOALA GIMNAZIALA "PROF. MIHAI SIMBOTIN" CARLIGELE CÂRLIGELE CÂRLIGELE 1 20 9 SCOALA GIMNAZIALA CHIOJDENI / SCOALA PRIMARA LUNCILE LUNCILE CHIOJDENI 1 20 10 SCOALA GIMNAZIALA "IONEL SIRBU"
    [Show full text]
  • POPULATIA DUPA DOMICILIU La 1 Ianuarie Pe Sexe Si Localitati
    POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe sexe si localitati Ani Anul Anul Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 2017 2018 Sexe Judete Localitati UM: Numar persoane Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane Total Vrancea TOTAL 399405 399345 398690 398076 396894 395687 394345 393204 391780 390148 387994 174744 MUNICIPIUL - - 98054 97502 97156 96852 96498 95858 95470 95171 94520 93780 93005 FOCSANI 174860 MUNICIPIUL - - 20839 20781 20776 20882 20845 20750 20661 20558 20555 20448 20357 ADJUD 174922 ORAS - - 13440 13549 13550 13537 13545 13555 13517 13479 13460 13451 13452 MARASESTI 175019 ORAS - - 8744 8904 9106 9337 9448 9557 9591 9639 9658 9689 9661 ODOBESTI 175055 ORAS - - 9650 9565 9560 9517 9507 9460 9429 9394 9301 9301 9261 PANCIU 175126 ANDREIASU - - 2138 2127 2099 2041 2011 1987 1950 1936 1912 1856 1816 DE JOS - - 175206 BALESTI 2212 2197 2175 2163 2132 2101 2067 2041 2005 1984 1955 - - 175224 BARSESTI 1641 1621 1601 1547 1538 1519 1498 1467 1439 1426 1410 - - 178929 BILIESTI 2412 2446 2473 2504 2511 2520 2497 2511 2500 2475 2481 - - 175260 BOGHESTI 1754 1739 1718 1723 1690 1684 1638 1623 1598 1597 1557 - - 175368 BOLOTESTI 4817 4852 4895 4851 4821 4825 4840 4832 4839 4843 4772 - - 175439 BORDESTI 1866 1879 1867 1843 1830 1826 1820 1792 1774 1782 1750 - - 175466 BROSTENI 2299 2314 2303 2300 2291 2281 2278 2266 2270 2282 2288 - - 175509 CHIOJDENI 2515 2538 2535
    [Show full text]
  • Anunt Colectiv
    Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale INSPECÞIA MUNCII INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCÃ VRANCEA Str. Dimitrie Cantemir, nr. 10, cod poºtal 620036, Focºani, jud. Vrancea Tel.: (0237) 212.658, Fax: (0237) 239.659 www.itmvrancea.ro Operator de date cu caracter personal, înregistrat la Autoritatea Naþionalã de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal sub nr. Nr. 692 / 18.01.2012 ANUNT COLECTIV Inspectoratul Teritorial de Munca Vrancea, cu sediul in Focsani, str. Dimitrie Cantemir, nr. 10, jud. Vrancea, in temeiul art. 44 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, anunta ca au fost emise Decizii referitoare la obligaþiile de platã accesorii aferente comisionului datorat la bugetul inspectoratului pentru agentii economici din tabelul de mai jos. Accesoriile aferente comisionului datorat pentru gestionarea cartilor de munca pana la data de 31.12.2010 s-au calculat pana la data de 30.12.2011. În conformitate cu prevederile art. 110 din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, deciziile referitoare la obligaþiile de platã accesorii aferente comisionului datorat constituie titlu de creanþã. Deciziile referitoare la obligaþiile de platã accesorii aferente comisionului datorat pot fi ridicate de la sediul I.T.M. Vrancea de catre contribuabil. Impotriva acestor decizii, cei interesati pot formula contestaþii, în conformitate cu prevederile art. 205 din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii acestora, care se depun la sediul inspectoratului teritorial Vã invitãm ca în termenul prevãzut la art.
    [Show full text]
  • Analysis Demographic Factors Contributing to Rural Development of Commune Tulnici from Vrancea Depression
    ANALYSIS DEMOGRAPHIC FACTORS CONTRIBUTING TO RURAL DEVELOPMENT OF COMMUNE TULNICI FROM VRANCEA DEPRESSION ANALIZA FACTORILOR DEMOGRAFICI CARE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA RURALĂ A COMUNEI TULNICI DIN DEPRESIUNEA VRANCEA RUSU Mihaela-Loredana, CIUREA I.V. University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Iasi Abstract. The concept of population is used to talk about the existence of a community or about of a certain generation. Population has always been an indispensable factor in any business or economic progress, being seen in terms of quantity and quality. Because the ideas set demographic factors were analyzed from area Tulnici (during of years 2002 - 2009): population, age structure and sex, population density, evolution of population, birth rate, mortality, internal and external migration, the average life. Sources of information were fields applied from mayor Tulnici and other public institutions in Vrancea County and direct investigations in the field. Pyramid of age illustrated the phenomenon of population aging and age structure imbalances contribute to lower, naturally, of the population. If this phenomenon continues to be present, rural areas will reduce and will appear small and very small communes. To make a full analysis were analyzed existing human resources by highlighting the average number of employees, on the activities of the national economy. Key words: demographic factors, population, density, birth rate, mortality, the average life Rezumat. Noţiunea de populaţie este folosită pentru a vorbi despre existenţa unei comunităţi sau a unei anumite generaţii. Populaţia a reprezentat dintotdeauna un factor indispensabil oricărei activităţi sau progres economic, fiind privită din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Datorită ideilor enunţate au fost analizaţi factorii demografici din comuna Tulnici (perioada anilor 2002 - 2009) şi anume: numărul populaţiei, structura pe vârste şi sexe, densitatea populaţiei, evoluţia populaţiei, natalitatea, mortalitatea, migraţia internă şi externă, durata medie de viaţă.
    [Show full text]
  • Monografia Comunei Tîmboieşti
    IULIAN ROTARU MONOGRAFIA COMUNEI TÎMBOIEŞTI BUCUREŞTI 2009 IULIAN ROTARU MONOGRAFIA COMUNEI TÎMBOIEŞTI BUCUREŞTI 2009 0 Cuvânt înainte În ziua de 17 ianuarie 2009, o zi frumoasă pentru jumătatea iernii calendaristice - ziua Cuv. Antonie cel Mare - am gândit pentru prima oară la o lucrare (poate prea pretenţios spus carte) despre înaintaşi, locurile naşterii şi ale copilăriei, despre obiceiurile, ocupaţiile, bucuriile şi necazurile celor dintre care am pornit în viaţă. Timpul curge nemilos, suntem cu toţii trecători şi este de dorit ca în urma fiecăruia să rămână ceva durabil, iar cei ce vin după noi să-şi cunoască rădăcinile. Multe lucruri sunt puse pentru prima oară pe hârtie şi sper din tot sufletul ca toate cele povestite să se constituie într-un prilej de aducere aminte despre moşii şi strămoşii noştri, unii ştiuţi doar din poze, care ne veghează din cele două cimitire ale comunei sau de pe meleaguri îndepărtate, unde au murit pentru cauze străine firii şi intereselor ţăranului român, „carne de tun” pentru cârmuitorii trecători ai Ţării Româneşti. Cartea este expresia recunoştinţei pentru părinţii şi pentru dascălii mei şi un modest omagiu pentru locuitorii comunei Tîmboieşti. Iulian Rotaru 1 2 INTRODUCERE România postdecembristă a generat creşterea interesului pentru studiul genezei şi evoluţiei diverselor localităţi şi prezentarea unor elemente noi din viaţa acestora. Lucrarea de faţă se constituie într-o astfel de încercare, având ca obiect istoria multiseculară a comunei Tîmboieşti şi a locuitorilor săi. Nu există nici un document pe această temă, iar documentarea a fost una anevoioasă şi de durată, până în 1989 existând în general o preocupare modestă pentru realizarea unor astfel de lucrări.
    [Show full text]