RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 CAPITOLUL 3. APA Contrar unor afirmaţii, principala bogăţie a unei ţări este unul dintre elementele fundamentale ale naturii-apa. Pe întreg Globul sursele de apă au reprezentat dintotdeauna originea dezvoltării comunităţilor umane. Apa reprezintă o sursă regenerabilă, vulnerabilă pentru societate, materie primă pentru activităţile productive, sursă de energie şi cale de transport, precum şi factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Activitatea omului se răsfrange şi asupra calitaţii apelor prin “murdărirea” sau poluarea acestora.Fenomenele de poluare sunt de origini multiple şi diferite: poluări casnice (deversarea pe sol sau în apele de suprafaţă a apelor de spălare, a dejecţiilor, acolo unde nu există fosă septică), poluări urbane (ape uzate menajere neepurate sau insuficient epurate), poluări industriale şi agricole. Toate acestea introduc, direct sau indirect, un agent fizic (materii in suspensie), chimic (elemente chimice sau compuşi ai acestora), sau biologic (germeni bacterieni), nedoriţi şi nocivi pentru apă sau pentru utilizarea acesteia. Această poluare poate fi continuă sau accidentală, punctuală în timp şi bine localizată, sau poate fi difuză şi cu origine greu de localizat. Se poate exemplifica: poluarea cu nitraţi proveniţi din agricultură a apelor subterane şi poluarea cu fosfaţi a apelor de suprafaţă. Ca urmare, sursele de apă devin improprii pentru folosirea lor ca apă potabilă. Dacă asociem impactul omului asupra resurselor de apă cu noţiunea de ciclu al apei, cu unicitatea apei şi cu noţiunea de bazin hidrografic, constatăm că se impune un consum judicios al apei, precum şi protecţia calităţii acesteia. Folosirea cursului apelor generează, pentru toţi utilizatorii dintr-un bazin, restricţii solidare, nu numai din amonte către aval dar şi din aval către amonte. Deci bazinul hidrografic prezintă în funcţionarea sa o mare coerenţă, care trebuie să servească ca ghid în gestionarea apelor. În judeţul Vrancea, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi monitorizată de A.N. “Apele Romane” - Administraţia Bazinală de Apă „Siret” Bacău – SGA Vrancea. Calitatea apei subterane este monitorizată şi de către operatorii economici pentru indicatorii specifici activităţilor acestora. Datele furnizate de SGA Vrancea stau la baza întocmirii acestui capitol. Directiva Cadru APĂ 2000/60/EC transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 310/2004 (modifică şi completează Legea apelor nr. 107/1996) prevede ca obiective: -prevenirea deteriorării, protecţia şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice, avându- se în vedere cerinţele de apă ale acestora, permanentele interacţiuni între ecosistemele acvatice şi ecosistemele terestre adiacente şi zonele umede; -promovarea folosirii durabile a apei bazată pe protecţia pe termen lung a resurselor de apă; -intensificarea protecţiei şi îmbunătăţirii stării mediului acvatic prin măsuri specifice de reducere progresivă a emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare şi de închidere totală sau etapizată a emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase în apă; -prevenirea poluării apelor subterane şi reducerea progresivă a poluării acestora; -reducerea efectelor negative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, respectiv inundaţii şi secete. în scopul: -atingerii “stării bune” a tuturor corpurilor de apă în regim natural din Europa până în 2015; -conservării “stării bune” şi “foarte bune” a corpurilor de apă, acolo unde deja există; - 63 - RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 -atingerii “potenţialului ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale; -conformarea cu obiectivele de mediu stabilite de celelalte directive în domeniul apei pentru ariile protejate. 3.1. Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri Judeţul Vrancea este amplasat – din punct de vedere geografic – pe un bazin hidrografic, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazin având ca sursă Administraţia Bazinală de Apă Siret. Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri Tabel 3.1.1.Volumul resursei de apă (mii mc) Judeţ Resursa de suprafaţă – mii mc Resursa din subteran-mii mc Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Vrancea 840 000 210 000 345 000 156 000 Tabel 3.1.2. Cerinţa / prelevarea de apă pe surse şi utilizări ( mii mc) Bazinul Cerinţa de apă Prelevări de apă Gradul de Hidrografic Activitatea Valoarea Activitatea Valoarea utilizare ( mii.mc) ( mii mc.) ( %) populaţie 11770,9 populaţie 8609,5 73,14 industrie 4990,55 industrie 2824,528 56,59 BH SIRET agricultură 4509,7 agricultură 1697,8 37,64 TOTAL 21.271,15 TOTAL 13.131,828 61,73 TOTAL 21.271,15 TOTAL 13.131,828 61,73 GENERAL GENERAL Tabel 3.1.3.Prelevări de apă ( fluxuri) ( mii mc) Prelevări din surse Prelevări din surse Total prelevări Judeţul de suprafaţă ( mii subterane ( mii ( mii mc) mc) mc) Vrancea 2.107,88 11.613,767 13.721,575 - Index de exploatare ( %) - ponderea volumului anual total de apă prelevată în totalul volumului resursei de apă - 3,75 % - Resursa specifică teoretică în mc/ locuitor/an - 939 mc/ locuitor/an Tabel nr. 3.1.4.Prelevările de apă în perioada 2009 - 2013 Prelevări de apă An Din surse de suprafaţă Din subteran (mii.m³) (mii.m³) Judeţ 2009 4 818 12 811 Vrancea 2010 2522 11 709 2011 914,1 12 567,3 2012 1 052,47 13 170,3 2013 2 107,88 11 613,767 - 64 - RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 Pentru anul 2013 se constată un trend crescător al cantităţilor de apă prelevate anual din surse de apă de suprafaţă, în paralel cu o scădere a prelevărilor din subteran. Tabel nr.3.1.5. Raportul cerinţă de apă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2013, comparativ cu anul 2012 Cerinţa de apă Prelevări de apă Valoarea Valoarea Activitatea Activitatea ( mii mc) ( mii mc) Populaţie 2012 13 526,394 Populaţie 2012 10 161,4 Populaţie 2013 11 770,9 Populaţie 2013 8609,5 BH Siret Industrie 2012 4 056,331 Industrie 2012 2 774,356 Industrie 2013 4990,55 Industrie 2013 2824,528 Agricultură 2012 1 770,58 Agricultură 2012 1 028,277 Agricultură 2013 4509,7 Agricultură 2013 1697,8 Total 2012 19 526,394 Total 2012 13 964,033 Total 2013 21.271,15 Total 2013 13.131,828 În anul 2013 se constată o creştere în ceea ce priveşte cerinţa de apă (contractat) şi o uşoară scădere în ceea ce priveşte prelevarea de apă (consum realizat). În particular, se observă o scădere a raportului cerinţă de apă/prelevare pentru populaţie şi o creştere pentru industrie şi agricultură. 3.2.Apele de suprafaţă Din punct de vedere al curgerii pe ansamblu, reţeaua hidrografică din BH Siret, judeţul Vrancea, se caracterizează printr-un regim de curgere permanent la râurile principale şi afluenţii din regiunile montane şi printr-un regim nepermanent în regiunile deluroase şi de câmpie. Principalele cursuri de apă din judeţ sunt: - râul Siret- cu o lungime de 116 km, ce delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi, fiind principalul curs de apă în care se varsă râurile interioare ale judeţului - râul Trotuş – afluent de dreapta al râului Siret, cu o lungime de 14 km şi suprafaţa bazinului de 130 km2 pe judeţul Vrancea - râul Putna - izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o suprafaţă de 2480 km2, fiind cel mai important curs de apă din judeţ - pârâul Milcov - cu o lungime de 79 km în partea superioară a bazinului prezintă o mineralizare naturală - pârâul Râmna - cu o lungime de 66 km, pârâu care în perioadele secetoase nu are debit - râul Rm. Sărat - traversează judeţul Vrancea, pe o lungime de 86 km şi prezintă o puternică mineralizare naturală, ca urmare a spălării rocilor salifere Pe parcursul anului 2013 cursurile de apă urmărite de SGA Vrancea au fost supravegheate din punct de vedere al calităţii apelor, printr-o reţea de secţiuni (19 secţiuni din care 4 - Siret,1-Trotuş,4-Putna,3-Milcov,3-Rm.Sarat,2-Rimna, 1-Coţatcu, 1- Şuşiţa) din care : - 12 secţiuni de supraveghere din care 2- Siret , Trotuş la Adjud, 3- Putna, 3- Milcov, 2 – Râmna, Rm. Sărat la Tulburea - 2 secţiuni de referinţă – Rîmna la Răşcuţa, Rm. Sărat la Tulburea - 2 secţiuni- cea mai bună secţiune disponibilă (CBSD ) - Putna la Colacu şi Siret la Bilieşti - 1 secţiune – zonă vulnerabilă (ZV)-Siret la Cosmeşti - 65 - RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013 - 2 secţiuni de cunoaştere a alterărilor morfologice ( CAMP) – Milcov la Răstoaca şi Siret la Adjudu-Vechi - 5 secţiuni – operaţional ( 1- Şuşiţa, 1- Tulnici, 1- Siret, 2- Rm. Sărat) - 2 secţiuni de protecţie habitate şi specii (HS )- Siret la Adjudu Vechi şi Putna la Tulnici - 4 secţiuni de intercalibrare ( IC) – Trotuş la Adjud, Râmna la Jilişte , Siret la Bilieşti , Rm. Sărat la Măicăneşti. Pe parcusul anului 2013 cursurile de apă urmărite de SGA Vrancea au fost supravegheate din punct de vedere al calităţii apei printr-o reţea de secţiuni de control, monitorizarea realizându-se pe o lungime de 565 km. Calitatea globală a apelor înregistrate în secţiunile de supraveghere s-a urmărit astfel: - pe râul Siret – 4 secţiuni: Adjudu Vechi, Cosmeşti, Bilieşti, Lungoci. - pe râul Trotuş – o secţiune: Adjud - pe râul Râmnicu Sărat - 3 secţiuni: Tulburea, Nicoleşti şi Măicăneşti - pe râul Putna - 4 secţiuni: Tulnici, Colacu, Podu Zamfirei şi Boţârlău. - pe râul Milcov - 3 secţiuni:Reghiu, Goleşti şi Răstoaca - pe râul Râmna - 2 secţiuni: Jilişte şi Răşcuţa - pe pârâul Şuşiţa – aval de confluenţa cu pârâu Aluna - pe pârâu Coţatcu – Măicăneşti Evoluţia calităţii apelor a fost studiată pe grupe de indicatori: - RO( regimul de oxigen): Oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr - Nutrienţi: NH4, NO3, NO2, ortofosfaţi, P total - Salinitate - reziduu fix, cloruri, sulfaţi, calciu, sodiu, duritate totală. - Poluanţi toxici specifici de origine naturală: Fe, Mn, Cu Incadrarile în clasele de calitate ale secţiunilor apelor de suprafaţă s-au făcut cu programul ARQ, conform Ord. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă in vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă 3.2.1.Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă.