Revista Fundaţiilor Regale
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE ANUL VII • MAI 1940 NR. 5 T. ARGHEZI Transcrieri pentru abecedar . 243 AL. O. TEODOREANU . Banalităţi paradoxale .... 249 CAMIL BALTAZAR Poeme vechi si noi 256 GH. BRĂESCU Margot (VIII) 263 AL. A. PHILIPPIDE Oarba (traducere din Rainer , Maria Rilke) 276 GEO BOGZA Izvorul Oltului 281 MIHAIL CRUCEANU Toamna 292 SIDONIA TUDOR Roşu 294 G. CORNEANU Adam 305 PAUL LAHOVARY Conu Mache 306 DIMITRIE ALBOTA Versuri 324 TUDOR VIANU Prezentul etern 326 IORGU IORDAN Limba lui Eminescu .... 334 COMENTARII CRITICE PERPESSICIUS Jurnal de lector (Comunicarea d-lui Prof. N. Iorga, I) 353 G. CALINESCU V. Voiculescu 357 POMPILIU CONSTANTINESCU . Biografi şi biografii 366 VLADIMIR STREINU Liviu Rebn-anu 379 ŞERBAN CIOCULESCU In marginea unei reeditări .... 391 CRONICI EMINESCU, GENIU ROMANTIC de Em. Bucuta: JACQUES COPEAU dtMihail Sebastian; CARTEA DESPRE «ŢĂRILE DIN BALCANI t A PROFESORULUI W A GEM ANN de A. Golopentia; ÎMPĂTRITA EXPERIENŢA TEATRALĂ A LUI ORSON WELLES de Petru Comarnescu; UN POET AL ELIBERĂRII de Emil Gulian; NOTĂ DESPRE MAR1US BU- NESCU de Nicolae Argmtescu-Amia; PROBLEMA EXODULUI POPULAŢIEI RURALE IN ROMANIA de Mintă Tiriung; TREI PSIHIATRI DISPĂRUŢI : FREUD, BLEULER. BLON- DEL de Dr. Ion 1. Contacuzmo; CRONICA ŞTIINŢIFICĂ de Al. Mironescu; DESPRE ME TODA HOMEOPATICĂ de Corin Eugeniu Grosu. REVISTA REVISTELOR NOTE Aprilie — I. Norma Otescu — Selma Lagerlôf—Centenarul lui Zola — William Faulkner — Institutul German de Ştiinţă — Profesorul Ernst Gamilscheg — Fertilitatea diferenţială în România — « Gânduri > de V. Eftimiu — Drama turgul Ion Luca — « Părinţii Teribili » şi « Familia Carson » NUMÂRUL — 240 PAGINI - 30 LEI R E VISTA FUNDAŢIILOR REGALE REVISTĂ LUNARĂ DE LITERATURĂ, ARTĂ ŞI CULTURĂ GENERALĂ COMITETUL DE DIRECŢIE: I. AL. BRĂTE SCU-VOINEŞTI, D. GUŞTI, E. RACOVITÀ, C. RĂDULESCU-MOTRU, I. SIMIONESCU Redactor şefi Redactori: PAUL ZARIFOPOL CAMIL PETRESCU (i.I — 1.V.193+) RADU CIOCULESCU lllliiilili REDACŢIA BUCUREŞTI III 39, BULEVARDUL LASCAR CATARGI, 39 TELEFON 2-40-70 AD MINISTRAŢIA CENTRALA EDITURILOR FUNDAŢIILOR REGALE 11, S T R AD A LIPSCANI, » TELEFON 5-37-77 ll!il!iii!!!iiii!!!il!lll!!lllllllllllllllllllf!!lllllll!!ll!!!l!llll!lll!!!!!!H ABONAMENTUL ANUAL LEI 360 PENTRU INSTITUŢII ŞI ÎNTREPRINDERI PARTICULARE LEI 1.50a EXEMPLARUL 30 LEI CONT CEC POSTAL NR. 1210 ABONAMENTELE SE POT FACE ŞI ACHITA PRIN ORICE OFICIU POSTAL DIN ŢARĂ MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE ÎNAPOIAZĂ EDITATĂ DE SECRETARIATUL GENERAL AL FUNDAŢIILOR CULTURALE REGALE REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE ANUL VII, NR. 5, MAI 1940 BUCUREŞTI FUNDAŢIA PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ „REGELE CAROL II" 39, Bulevardul Lascar Catargi, 39 TRANSCRIERI PENTRU ABECEDAR GREIERELE ŞI FURNICA (Lafontaine) Şi-a pierdut vara cântând Greierele, şi flămând A văzut, aşa, de-odată Pornind viscolul să bată. Nu se pomenea fărâmă De gânganie sau râmă Şi nemaigăsind nimica Dete fuga 'mpleticit La vecina lui furnica. Muşuroiul sta clădit, Plin cu tot ce-ai fi râvnit. Magazia cu făină Era subt o rădăcină Şi, la rând, pe multe caturi, Erau saci cu mei pe paturi. Adunaţi într'o firidă, Sâmburi roşii de stafidă. In dulap şi 'ntr'un sertar, Mălai galben şi zahăr. Ouăle cu coaja mică Erau ouă de furnică Puse bine pentru Paşte Subt opt chei cu patru broaşte; Căci cumetrele îşi fac Prăjituri şi cozonac. Intr'un beci închis cu scoabe, Boloboace: struguri boabe. Va să zică, un belşug Rânduit cu meşteşug. « Mă rog, Maică, Dumitale, Sunt în picioarele goale. Am rupt opinci şi obiele De calc de-a-dreptul pe piele. Straie, ce mai e pe mine. De gol ce-s mi-e şi ruşine. Am rămas de capul meu, M'a uitat şi Dumnezeu. Luat de vânt, târît de apă, Plăpând ca foaia de ceapă, încă delà arătură N'am mai pus nimic în gură. Să mă ierţi, de nemâncare S'a prins burta de spinare. Uite ce ţi-aş fi cerut, Niscaiva boabe 'mprumut... Până pela Mărţişor... Vreau să rabd, dar să nu mor. Şi mă jur, i-a spus, că-ţi voi Da cu dobândă 'nnapoi. Poţi să 'ntrebi dacă nu sânt Om cinstit şi de cuvânt. » Ce păcat că gospodina E zgârcită, bat'o vina. In loc să ia din cămări Şi să dea, pune 'ntrebări. Căci aşa o fi bogatul, Darnic mai vârtos cu sfatul: « Cum de ceri cu împrumut ? Astăvară ce-ai făcut ? » Zise, potrivindu-şi baba Negrii-i ochelari cu laba. « Ce să fac ? De mi-e iertat, Astăvară am cântat. Am cântat cri-cri, gri-gri, Nopţi cu nopţi şi zi cu zi. » «Ai cântat? îmi pare bine. Acum joacă dacă-ţi vine. » Şi calica de mătuşe Trânti ivărul la uşe. LINGUŞITORUL (Theophrast) Linguşitorul, cum se chiamă, Va zice : « N'ai băgat de seamă Că toţi se uită numai la Mata ? Ieri, se găseau strânşi undeva Vreo treizeci-şi-ceva de inşi Din cei mai însemnaţi şi mai distinşi. Venise vorba că se întrebară Cine-i mai demn de cea mai mare cinste 'n ţară... Nici nu-ţi închipui câtă preţuire Iţi dau, nu ei, ci 'ntreaga omenire.» Aveai pe mânecă un fulg închipuit: Ţi-1 ia, cu vicleşug şi 'n pipăit. Şi dacă scama, cu adevărat, Rămâne 'n barbă delà pieptănat, Şiret, îţi spune : « Vai, cum ai albit, De-o zi, de când nu ne-am mai întâlnit ! » Ori altădată : « Nu mă mir Că n'ai păr alb în cap un singur fir ». Dacă vorbeşti, el face semn şi cere Celor de faţă, tuturor, tăcere. După ce spui ce-ai fi avut de spus, Din locul lui îl vezi că sare 'n sus, Aprobă zgomotos, aplaudă, Se gudură, te laudă: De la 'nceputul lumii-ar vrea să ştie cine A mai putut grăi ca tine ? Te duci să-ţi cumperi o încălţăminte, El te 'nsoţeşte : « Ţine minte Că nicăieri n'ai să găseşti sandale Frumoase ca piciorul Dumitale ». « Nu ţi-e prea cald ? Nu ţi-e prea rece ? » Iţi face loc, te ţine, te petrece... In fel şi fel de chipuri Te 'nvăluie cu ciripiri şi cu tertipuri. Fă-ţi gluma cât mai proastă: el e gata Şi-ţi dă cu hohotul de rîs răsplata. Sau roade pumnul: parcă-i vine Să moară de plăcere şi ruşine. La masă nu mai poate De vinul bun, de felurile de bucate. Mărturiseşte, praznic mai bogat Şi mai gustos nici nu s'a mai mâncat. Iţi tot vorbeşte, numai pe şoptite, Parc'ar vorbi de lucruri tăinuite La care ceilalţi oaspeţi nu au drept. Duce la gură mâna şi la piept Şi 'n toate felurile se preface. Dar Dumitale tocmai asta-ţi place. CÂINELE ŞI UMBRA (Lafontaine) In lumea noastră, ce ni se năzare Ne poate amăgi pe fiecare, Dar căpiaţii şi nebunii umblă După nălucă, după umbră. Ei ne-amintesc, cu scop sau fără scop, De câinele strămoşului Esop. Trecând pe-o punte, nu ştiu ce miros L-a păcălit să caute în jos. Ori boieresc, ori câine delà târlă, El se uita tot într'o gârlă Şi, de boier ori de cioban, Ducea în dinţi tot un ciolan. Dar umbra 'n rîu l-a ispitit Cu alt ciolan, mai mare şi 'ntreit. Vrând să-1 apuce, se aruncă 'n apă, Pe când ciolanul bun din gură-i scapă. Era cât pe aci să se şi 'nnece In apă goală, turbure şi rece Şi-abia ieşind la mal, sărmanul, Pierduse 'n iaz şi umbra si ciolanul. BANALITĂŢI PARADOXALE După ultimul război, nu s'au civilizat sălbatecii, s'au sălbă tăcit civilizaţii. * # Ezitând între pasiunea de a conduce şi bucuria de a trăi, mulţi ajung la capătul drumului, fără să se fi hotărît. * # # Femeile urî te recunosc cu plăcere prostia celor frumoase. Femeile frumoase nu recunosc niciodată inteligenţa celor urîte. # # # Chelnerii, birjarii, cismarii, zidarii şi jockeii formulează mai limpede dezideratele lor profesionale, decât intelectualii în gene ral şi poeţii în special. * * Dante nu bea, dar a scris « Infernul », Enescu nu fumează, dar a scris « Oedip », lui Schopenhauer nu-i plăceau femeile, dar a scris « Lumea ca reprezentare şi voinţă », Napoleon se culca devreme, dar a modificat harta Europei; dar când nu eşti în stare să faci niciuna din toate aceste, de ce te mai abţii delà celelalte ? # * # E o mare greşeală pentru un şef militar, să noteze prost un ofiţer de cavalerie care e şi un bun călăreţ, sau pe un as al aviaţiei, pentrucă fac nebunii la jocul de cărţi. Aceştia nu pot juca altfel decât încalecă sau zboară. De aceea nu_ li se poate pretinde să joace ca un cârnăţar. Cu o singură condiţie însă: să aibă altă c cepţie a onoarei decât acesta. Atât. * # * In « hall »-urile « Palace »-urilor, în dineurile delà legaţii şi 'n Cazino-uri, omul e deja actor. De ce vor fi preferând unii autori dramatici să-şi ia drept model actorul şi nu omul? * # # Omul n'a fost creat, ci blestemat să muncească. # # Când eşti gelos pe o femeie o plictiseşti; când nu eşti, o jigneşti. * # # Omul care îşi apără onoarea cu sabia e un erou; dar acela care şi-o calcă pentru a salva pe altul e un sfânt. # # * Codul civil apără căsnicia. Amorul se apără singur. # # # După ce s'a născocit automobilul, Ford a inventat Fordul. Fabricând în serie, el n'a făcut decât să pastişeze divinitatea care, după ce a creat omul, a inventat publicul. # # # Din punct de vedere erotic, între fericire şi fidelitate e o strânsă nelegătură. # # # Şcoala = Totalitatea regulelor care tind la organizarea medio crităţii, în vederea unui maximum de armonie socială. # # # Dacă prefer pe Leonardo lui Bold ini, înseamnă că sunt reac ţionar în artă? Şi dacă prefer pe Caragiale lui Filimon, înseamnă că sunt revoluţionar în literatură? # # # Cu începere delà 1914, falimentul democraţiilor era previzibil. Acum se vede. Popoarele au de ales între glontele şovin şi bomba umanitaristă. Concilieze-le cine poate ! * # # Intre guvernarea prin popor şi guvernarea pentru popor, eu sunt ca să zic aşa pentru pentru.