Cluj 28 Februarie 19 i 3 Lei exemplarul

mssmasasaESB&ä «

ABONAMENT ANUAL REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Pe un an Lei 200. ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PklMESC Pe un jumătate an Lei 100. LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Cluj, Strada Regina Maria No. 36. Autorităţi şi inştituţiuni Lei 500. Telefon 7-60. In streinătate dublu. CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 36

J mului românesc a fost un întruchipă- Alexandru 27 F©feFuart@s 1872 I tor al instinctului naţional, el a fost ; în ce priveşte politica socială a popo- Vaida-Voevod ! rului românesc din Ardeal şi Banat un de: IULIU MANIU adevărat reformator. Studiile sale, Nume trecut în ! lectura sa şi simţul său social l-au iâ- istorie. Multe se vor • eut să fie primul propagator al unei scrie despre el. In biopolitici naţionale la Români. In perspectiva istorică oficina planurilor politice, unde se a oameuilor şi Jap- făureau programe, manifeste şi de- telor se va cerne I claraţii, Aurel Vlad reprezenta ideîa prin sita vremii ca­ democraţiei integrale şi lupta înver­ lomnia şi răutatea şunată contra latifundiilor boiereşti, şi va rămânea la su- pe care a trecut-o şi în ţinuturile din- prajaţă adevărul. I colo de hotarele etnice ale poporului Se va constata de acord cu noi con­ I românesc din Ungaria, iar Alexandru timporanii nobleţă sufletului său, ca­ ; Vaida era propagatorul ideilor so­ racterul său antic, îmbrăcat uneori ciale progresiste cu votul pentru fe­ într'un umor sănătos, fascinator în mei şi cu îngrijirea sanitară şi socia­ conversaţie, care adesea dă lovituri lă a poporului cu toate consecinţele dureroase, destinate adversarilor săi. ; logice ale unei dreptăţi sociale. El, Se va spune, că a întruchipat po­ adoratorul naturei iubeşte omul şi runca veche pentru toţi conducătorii are simţ pentru durerile lui şi în mij­ militari şi politici de a ii „strajnici in locul pădurei puternice a neamului luptă, mărinimoşi în pace". Se vă : românesc, pe care voieşte să o păs- constata cultura sa deosebită cu cu­ ! treze întreagă nu pierde din vedere noştinţe esccpţionul de multilaterale firicelul de gorun, care va face pădu­ câştigate prin lectură enormă, îngă­ rea de mâine. duită de nopţile nedormite. \ Naţiune puternică, popor trupeşte Toate acestea sunt însă abia cadre I şi sufleteşte sănătos: iată nizuinţa lui şi detalii, cari pot face interesant un I pentru care a muncit şi a suferit cu om care a ştiut să se facă prin per­ fanatic devotament. sonalitatea sa văzut şi simţit. Spirit activ, care reacţionează ca Se va spune, că a fost un animator cel mai fin seizmograf la orice impre- al masselor cum puţini s'au născut în siune, fire impulzívă, care nu trece la Ardeal şi Banat. Dar praful vremii \ ordinea zilei fără răspuns peste nici va acoperi capul de o rară regularita­ I un val al vieţii ce-l atinge, el este per- te cu frunte lată şi plete bogate, aşe­ \ sonificarea adevărului: viaţa-i miş- zat pe un trunchiu puternic, de înăl­ I care, politica — e acţiune, ţime exact cât trebuie, ca să mulţu­ i Pentru aceea el abia în etate de 20 mească fantázia mulţimii. Se vor \ de ani a intrat în acţiune alături de pierde şi gesturile sugestive ale ani­ \ rnemorandiştii dr. Raţiu, Lucaci, Co- matorului care ca şi actorul se stinge roianu. Imediat după aceea a intrat în deodată cu dispariţia fizicului său, • acţiunea replicei alături de Aurel C. de care este in funcţie. iDr. ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD Popovici şi îndată după terminarea Peste toate acestea se va examina j studiilor în acţiunea pentru abando- şi stabili esenţialul: ce a vrut? ce a Voevoi! statutele unei societăţi se­ sarcazm publicat în „LUPTA" din I narea tacticei pasiviste şi intrarea în făcut? şi ce loc a ocupat el în evolu­ crete, iredentiste. In acclaş scop ur­ Budapesta, în 1911, în contra politi­ \ luptele parlamentare, iar pe urmă în ţia politică a neamului românesc? zeam apoi planurile acţiunei tinerilor cei oficiale a vechiului regat, cară era I acţiunea pentru dărâmarea dualizmu- Şi va trebui să constate cu noi îm­ cu ocazia procesului Memorandului pe dea întregul şi fură rezerve pentru I lui austro-ungar şi introducerea fede- preună', cari îi cunoaştem şi ultima la moşia sa Valea-Seacă de ânga Tripla Alianţă. I ralismului în monarhia austro unga­ celulă din créer şi cel mai intim colţ Cluj şi ai acekiş scop a semnat la Atitudinea sa cu ocazia audienţei ră. De aceea, i s'a terminat activita­ al inimii sale şi cari suntem martorii 1894, in Bucureşti, declaraţia care la care a fost invitat de urchiducele tea parlamentară din Budapesta iu prodigioasei sale activităţi politice, există şi azi, pentru intrarea în acţiu­ losif în 1918 şi declaraţia celebră ce proclamarea ruperii Ardealului şi Ba­ că a vrut şi a lucrat consecvent şi ne cu orice risc, în scopul realiză­ a cetit în parlamentul din Budapesta natului de către Ungaria şi cu începe­ necontenit pentru realizarea unităţii rii idealului naţional. la 1918 în Octombrie 18 proclamând rea acţiunei revoluţionare, care s'a naţionale şi perfecţionarea socială a Acelaş scop a încălzit toate peripe­ ruperea Ardealului şi a Banatului de terminat cu decretarea unităţii naţio­ poporului românesc. ţiile vieţii sale zbuciumate, în cursul Ungaria, au fost consecinţele logice nale la Alba-lulia. De aceia a fost Toată munca lui, întreaga lui tacti­ căreia adesea a trebuit sub povara ale gândirei şi faptelor sale, extrem primul partizan al fuziunii partidului că politică a stat în serviciul acestor împrejurărilor şi cu durere în suflet de riscate, cari şi-au primit, suprema naţional cu cel ţărănesc şi de aceea nizuinţi mărturisite ori nemărturisite să calce cărări ocolitoare, ca toţi oa­ satisfacţie de a fi fost tot el primul- stă delà Unire încoace şi până azi în după împrejurări, dar niciodată pier­ menii cu răspundere politică, dar cari ministru al României mari, când s'a fruntea acţiunii pentru democratiza­ dute din vederea lui clară şi din pre­ îndeosebi pe el nu l-au putut împie­ votat Unirea tuturor provinciilor şi rea ţării, pentru scoaterea ei din toro­ ocupările sale conştient îndrumate.. deca să izbucnească din când în rând delegatul nostru la Conferinţa de peala morală şi politică, în care', In serviciul ideii unităţii naţionale în luminătoare flăcări pentru a în­ pace, în care s'a ratificat Unirea tu­ scufundat din vina obiceiurilor ' discutam, la 1893 în Viena ca stu­ vedera ţinta definitivă spre care tin­ turor Românilor mir'un singur stat mântului şi a slăbiciunii oamenilor, denţi, împreună cu Pompiliu Dan — dea. Cotituri, cari pe Alexandru Vai­ naţional. Va reuşi şi de astădată. Vom fi cu condamnat mai târziu la moarte, da îl îndârjeau mai mult decât pe ori­ Dacă Alexandru Vaida-Voevod în el şi deacum înainte. salvat tot prin ajutorul lui Vaida- cine/dovada articolul de un sfâşietor ce priveşte evoluţia naţională a nea- IULIU MANIU Pag. 2 CHEMAREA Nr. 9 Scotns Victor despre dl. Al. Vaida-Voevod 21 Eebruarie 1932 Istoria va .mpreuna totdeauna numele Iui Alexandru Vaida-Voevod şi Iuliu Maniu, nu numai ca şampionii curagioşi şî neobosiţi a ideei ro­ mâne, sub împrejurările deficite a jugului străin, dar şi ca luptători pentru Bl. Haida - Voevod instituţii libere şi o desvoltare constituţională ordonată şi progresivă sub Era in vara anului 1922. Metropola fecţiuni, şi salvând onoarea partidului împrejurările şi mai grele şi neaşteptate periodei de după război din Ardealului îşi trăia primăvara vieţii ro­ naţional. „România Mare". mâneşti, începutul erei noui, care avea Prietenii lui Vaida din apus, cari l'au cunoscut şi îi acordau încredere sä schimbe radical structura economică De atunci şi până astăzi am participat nemărginită în acele zile trecute, îl felicită călduros la al 60-lea an de şi socială, întreg caracterul patriarhal de la toate iupieie, necazurile şi bucuriile naştere, şi îi doresc ferbinte să aibă înaintea lui încă mulţi ani de efort somnolenţă medievală şi înfăţişarea de partidului impieună cu conducătorii lui. cu succes şi activitate de bărbat de stat constructiv. tipică cetate universitară a Clujului. In campaniile electorale, în întruniri po­ Energiile eretoare româneşti, resfirate litice, în conversaţii, etc. am avut ocaziu- R. W. SETON-WATSON în toate unghiurile lumii, erau atrase de nca să cunoaştem şi pe Vaida-omul. Un o forţă magnetică spre rezevorul centra­ povestitor 'neîntrecut al vremurilor şi lup lizator, car^ era Clujul, pentruca sforţa­ telor eroice de altădată o verbozitate toren rea lor colectivă să pună baze solide de ţiaU întreţesută de spirite scânteietoare; organizare administrativă, economică, o cultura • .istă, un lexicon de conştiinţe socială şi culturală noului Stat român, teoretice şi practice un uriaş al gândirei. Dl Dr Al. Vaida-Voevoi însumarea tuturor forţelor, cunoştinţe­ l.-am cunoscut in manifestările lui lor, talentelor şi iniţiativelor dădea un profund umane, mişcat şi înduioşat. parfum deosebit înmuguriei vieţii româ­ L-am văzut mâhnit, tremurând de revol­ neşti, un farmec de nedescris care ali­ tă, tunând şi fulgerând. Ajunsesem să-i şi tineretul menta toate speranţele şi aspiraţiunile, cunoaştem cea mai mică tresărire a fe­ acea pulsaţie febrilă şi sevă originală ca­ ţei, cea mai ascunsă intenţiune. Vaida- Azi împlineşte dl Vaida-Voevod 60 de cu elan si însufleţire de tinăr idealist ani. Şasezeci de ani, din cari mai mult racteristice organismelor în devenire, în­ Voevod n'a rămas nimănui dator cu vre­ cauzele drepte şi mari, ne aparţine şi de jumătate sunt închinaţi, neamului sàu, generaţiilor mai tânăre. Credinţele pe ceputurilor de viaţă. un răspuns. Riposta lui Vaida e fulgeră­ * toare, sarcastică şi mordantă. Nu-şi ne- jertfiţi cu generositatea luptătorului, care cari activitatea desfăşurată de dânsul, nu vede decât scopul final, pentru idea­ ic-a sădi': in inimile noastre a tuturor, Si eu eram unul dintre cei ce şi-au najează duşmanii, dar nici prietenii. E lul naţiunii noastre. O întreagă viata, cure îl dovedesc prezent in todic mărturisirile servit patria cu spada şi apoi au venit franc, loial, de o sinceritate aproape ne­ se împleteşte în toate năzuinţele unei noastre de convingeri dc oricând şi în la Cluj sa-şi valorifice cunoştinţele în fastă. naţiuni robite, se trudeşte şi se zbuciumă toate acţiunile noastre de oriunde. efortul colectiv al naţiunii. Cu sufletul Vaida-Voevod atacă frontal. Observa­ zi de zi şi ceas de ceas, pentru a lă­ plin de entuziasmul înfăptuirilor în curs, torul atent poate urmări urcarea tensiu- Activitatea dlui Vaida, dinainte de muri o credinţă, pentru a întări în con­ torturat de gânduri şi preocupări, cu mii nei interne. Furtuna se deslănţuie rapid. Unire, înseamnă pentru tinere'; acel ca­ ştiinţe un ideal, nu mai este numen viaţa, de întrebări pe buze, la cari încercasem Şi atunci expresia de bonomie a feţei se tegoric „non possumus" care nu cunoa­ celui căruia î-i aparţine vârsta. Viata să dau singur răspunsurile şi frământat turbură, din ochii plini de blândeţe al­ şte nici un compromis când cauza e unui asemenea om. constitue făgaşul de îndoeli mă îndreptasem spre ziarul tădată, erup fulgerare ucigătoare, râsul dreaptă şi in interesul neamului, iar larg, drumul cel bun, spre care se în­ „Patria" unde aveam să debutez cu pri­ homeric, care trărează cea mai desăvâr­ lupta politică tot atât de viguroasă dreaptă cu paşi hotărâţi şi siguri, mulţi­ ma cronică muzicală. In biurourile re­ şită sntate sufletească dispare şi întreaga după 191S pentu ridicarea conştiinţei mile animate de aceleaşi credinţe în cău­ dacţiei nici o suflare. Tăcere profundă lui fiinţă se cutremură. Indignarea lui pojítícc a neamului unit pentru întări­ tarea şi înfăptuirea de idealuri. In faţa pretutindeni. Se vede, nimerisem o oră, Vaida-Voevod se manifestă violent, tu­ rea vieţei constituţionale sincere şi a- acestor fel de vieţi încălzite de focul o zi nepotrivită. Era complect dezorien­ multuos şi fulgerătoare. Dl Vaida este devărate, înseamnă pentru noi idealul sacru al credinţelor pe cari Dl Vaida- tat. Ca ultimă încercare, deschid sfios un impresionist incorigibil. Revărsarea care trebue urmărit cu accv.şi hotărâre Voevod le-a mărturisit şi pentru cari a uşa sălii de şedinţe. La biroul din colţ mâniei sale, lipsită de calcule ş de baraje lipsită de orice compromis. Statul na­ iuptat, nu există obsiacole, şi nici timpul ţional liber cu viaţa-i constituţională şedea şi cetea gazetele o figură impo­ artficiale, constitue supapa de siguranţă ; oricât s'ar scurge, nu-le poate f duşman. zantă, marţială şi poruncitoare. a temperamentului său vulcanic. adevărată isvorâtă din interesele si pen­ Omul singuratec poate greşi. tru binele neamului, o naţiune con­ Expresia bărbătească a feţei; armonia Pe cât de repede a venit furtuna,, atât Nici odată şi nici când însă nu poate ştientă de menirea ei si mandră în toate desăvârşită a trăsăturilor, capul masiv de repede se risipesc nuorii şi apare soa­ greşi omul, care în lupta şi viaţa lui, nu acţiunile ei, muncă politică sinceră şi de o frumseţă clasică acoperit de plete rele, zâmbetul acela specific, fără de care urmăreşte de cât glasul constanţii nea­ desinterosată, acestea ; iot ţelurile pe argintii; fruntea lată, înaltă şi senină, nu ni-1 putem închipui pe dl Vaida. Şi mului său. Conştiioţa vie a neamului ro­ cari ni Ic fixează nouă, ziua împlinirii care trădează o inteligenţă superioară; parcă nimic nu s'ar fi întâmplat, totul bit, conştiinţa activă şi tot atât dc hotă­ 60 de ani. ochii blânzi cu fosforescenţe mistice; li­ reintră în normal. rât luptătoare ' pentru triumful demnităţii nia marţială a musteţelor stufoase ce dau Iar singurei omagiu pe care o gene­ Una din tainele marei sale personali­ şi mândriei naţionale a neamului unit : fizionomiei o notă de asprime, de voinţă raţie tânără îl poate da, nu poete fi de­ tăţi este comunicativitatea francheţa şi acesta este pentru noi serbători'uî de azi, autoritară, ce nu suferă contraziceri: cât adjurarea că noi credem ir această legeritatea în raporturile personale, care dl Dr. Alexandru Vaida-Voevod. exercita asupra omului influenţe magice, lasă cale liberă apropierii sufleteşti, ma- viaţă si vom urmări cu aceeaşi hotărâ­ Dacă prin vârstă dl Vaida, se apropie o putere de sugestiune indescriptibilă. nifestăirlor de afecţiune sinceră, care nu re ţelurile ei ) de alte generaţii, prin acţiunea viguroa­ Nu şti dacă stai în faţa unui artist, sa­ distanţează şi-ţi lasă impresia parcă l-ai să de totdeauna prin tăria ce a menţine .". ù::i; Po ha vant sau generalisim. Am greşit adersa. fi cunoscut totdeauna. Nici urmă de acea Retirez spre eşire. „Poftiţi, cu ce vă pot rezervă glacială, de formalism jenat în servie Cu cine am onoarea?" Vocea ca­ care îşi complac unii conducătorii. De tifelată de bas mă scoate din încurcă­ aceea oamenii din toate straturile socia­ I La conferinţa de pace deia Paris şi apoi ia Londra, ù. A. Vaida-Voevod a tură. Cu o emoţie abia stăpânită înaintea le, şi de orice vârstă se adresează cu I avut marele rol de a înlătura multele, piedici, care se puneau in calea statului nos- spre omul cu înfăţişarea marţială, care atâta încredere dlui Vaida, care totdea­ I tru întregit şi de a prezintă cauza românească generală şi in special, p:oblema Ba- nu era altcineva decât Alexandru Vaida- una ascultă jalbele ajută, îndrumează şi Voivod. Mă prezint şi expun scopul ve­ consilează. Dl Vaida e un admirabil cu­ I sarabieî sub aspectul natura! a! acelei lumi noui, care răsărea in i;ur:.pa centrală nirii mele. Îmi cere articolul, îi citeşte noscător al defectelor şi slăbiciunilor o- i în urma triumfului dreptului , sfârşitul lunei Martie. O mână dl Vaida in cei 60 ani de viaţă, vor fi de oameni eram adunaţi la Club să ascul­ pentru noi un vecinie izvor de inspiraţie. tăm expozeul dlui Alexatndru Vaida- ^ Stima şi dragostea cu care-1 înconjoa­ Voevod asupra situaţiei politice. In at­ ră poporul român cu ocazia împlinirei a mosfera dc plumb, de înfrigurare şi des- C>{) de ani, sunt desigur satisfacţii impre­ nădeide. iiecare cuvânt avea greutate şi sionante. Dar abia istoria va fixa marea rezonanţă istorică. Niciodată nu l-am vă­ personaiitatc, meritele omului politic şi bărbatului de stat Vaida-Voevod. zut pe Vaida atât de grav, turburat şi mâhnit. Explica cum s'a întâmplat felo­ Pentru noi, care-1 idolatrizăm ca om nia fără precedent a trinităţii Goldiş— de vastă cultură, ca bărbat politic şi de Lupaş—Lapedatu, justifica tactica parti­ Stat de mare anvergură şi democrat con­ dului, patetic, inspirat, dramatic şi con­ vins, ca şef şi prieten şi ca om în ab- vingător Nu putem cunoaşte încă solut^ toate manifestările lui, e greu să-i proporţiurnle defecţiunilor". . . Delegatul fixăm personalitatea uriaşă, pentru că judeţului Hunedoara, d. Dr. Răzvan, în­ n5 cpP^şeşte emoţia momentului, când trerupea necontenit. învinuind conduce­ sărbătorim a 60-a aniversare a „tigrului rea partidului de lipsă de dibăcie ... Dl Ardealului". Vaida, scăpărător de elocvent, spulbera Noi îi urăm dlui Dr. Alexandru Vaida toate învinuirile, toate nedumeririle. At­ Voevod mulţi ani fericiţi înainte, trium­ mosfera ajunsese, să fie foarte încărcată, ful idealurilor sale în lupta politică, în glasurile se ridicaseră deja cu două oc­ care şi-a pus toată pasiunea nobilă a su­ tave, dar bumăceala nu voia să se risi­ fletului său, căreia şi-a închinat toată pească. Atunci la. o răspântie hotărâtoare viaţa plină de zbucium şi emoţii, pentru à partidului generaţia anului 1926, mâ­ binele neamului şi al ţării, asigurându-1 nuţa de instinctul de conservare şi sim­ de veneraţia, dragostea şi devotamentul ţul ei de răspundere istorică, s'a aruncat nostru neclintit. 5n tupiă, împiedecând catastroficele de­ /. MARTALOGU. Consiliul Dirigent al Transilvaneíí. No. 9. C H E M A R EiA Pag. 3.

! vocator de furtuni. Spinîu-i viu, per- şef al celui de al doilea §,u\vin al Ro I sricace, judecata-i dreapli-, sinceritatea-i n âniei întregite. sarornică, temperamentu- combativ, bi- In gesturile, atitudinele şi rosturile ciuesc cu o delectare apiOcje sadică lân­ sale din ultimii opt ani, Al. Vaida-Voe- Pentru observator e o intensă volup­ lui atrage printr:o francă expresie de în- cezelile şi platitudinile pcbticei curente. i. vod a indrptăţit afirmarea că există în tate intelectuale să contemple pe uimi­ drăsneală voioasă, de vigoare fină, de Dumnezeu nu-i ca au* oii dramatici, existenţele oamenilor de stat o criză de torul grafic al unei feţe deosebite, seria autoritate inteligentă. cari creiază rolurile pent;u actori, el cre- acţiune comparabilă cu criza credinţelor mişcărilor sufleteşti multiple şi diverse, Alexandru Vaida-Voevod este făcut 'ază actori pentru roluri. Jatà de ce a la un gânditor. E ora decisivă sau, cum deja trăite, care alcătuesc eul viu al fiin­ pentru public, pentru a fi văzut şi ascul­ îăcut succesiv din Ai. V aida-Vetvod — zic Englezii, „punctul turnant" al vieţii ţei, conştiinţa ei intimă şi ritmul evolu­ tat. Cugetarea sa fiind de rasă parlamen­ medicul şi proprietarul rin al — benefi­ Al. Vaida-Voevod a presimţit criza. De tiv al soarti ei în lume. tară, are fraze de mare alură, sonore pe ciarul moral pentru cauza romanească al aceea a dat cuvântului său, sau spre a rtdienţelor tainice delà arhiducele Franz E în faţa lui Alexandru Vaida-Voe- care le mlădiază cu gesturi rotunzite sau goni obsesiunea, toată capacitate-i de sfi­ Ferdinand, negociatorul un partidele po­ vod contrastul aspru a două nuanţe care le soncipează cu gesturi tăetoare, sub dare. Şi a trecut, din nou, cu mişcări fi­ litice din Ungaria şi tiintaşii politici dau toata frumuseţea şi tot înţelesul su­ accentuarea-i ardelenească atât de per­ reşti, nepregătite pe banca ministerială. fletesc al personalităţii sale: claritatea sonală. Are, cum s'ar zice, darurile fi­ (*.n România, porte-parc^c al autonomiei pielei, negrul ochilor, împleteala de alb zice ale elocinţii: faţa plăcută şi expre­ aidelene in Parlamentul maghiar, apoi ION DRAGU. şi negru a părului şi mustăţilor. Tonu­ sivă, căldura glasului, gestul care colo­ rile acestea, cari accentuiază contrastul rează şi fortifică vorba şi care, prin va- prin însăşi matitatea lor, fac în fiziono­ rietatea-i animată e ca un al doilea glas. mia luptătorului ardelean lumina şi um­ Mare iubitor de „causerie" fin spiri­ Di Vaida-Voevod bra energiei inteligente. Cercetaţi amă­ tuale, în care dovedeşte o memorie ne- nuntele: o frunte palidă, curată, largă, scată, surâde atunci încontinuu, ca în fa­ şi gazetarii minoritari o frunte plină de frumuseţe statuară, de ţa unor femei, cu ochii închişi pe jumă­ forţă, sub a cărei concizie liniară ghi­ tate. La răspântia celor 60 de ani pe cari vins prin această luptă, eaer încerca ceşti puterea ambiţiei latente. Ideea do­ (De altfel, socot că are un suflet ar­ îi marchează indicatorul timpului, să să altoiască stilului de viaţă din ve­ minantă sub fruntea aceasta va fi tot­ zător epicurian şi că ar parafrazai cu ne oprim pentru un moment. chiul regat, un îndreptar mai bun. deauna mai puţin una de guvernământ dragă inimă, în atmosfera aţâţătoare a Suntem datori cu atâta, unuia din­ In clipa acestor confesiuni de sin­ cât una de răsvrătire, prin virtutea pa- unui salon, amabila reflecţie inspirată nu siunei care face să acţioneze această re­ ştiu cărui politician de către curtenirile-i tre cei mai eminenţi fruntaşi ai vieţii ceră .şi adâncă recunoştinţă, mă în­ dutabilă forţă combativă. femenine: „nu există femei urâte; exi­ politice româneşti, dlui Alexandru treb, oare ziaristul maghiar — pe ca­ Părul bogat şi dat pe spate e plantat stă numai femei ce nu ştiu să fie fru­ Vaida-Voevod, care poate oh iar dea- re Vaida-Voevod îl omagiază? puternic ca o nouă dovadă avigoarei fi­ moase")- ceea concentrează spre dsa atâtea sim- Răspunsul isbucneşte spontan din zice care complectează pe cea morală. E un colecţionar de amintiri de lucruri patii.pentruca a crescut în atmosfera Proeminentele arcadelor osoase mărturi­ studiate, văzute sau trăite, in serviciul conştiinţa mea: pe politicianul mino­ sesc gustul şi simţul înnăscut al eurit- cărora pune o verbalitate povestitoare unor moravuri politice mai bune de­ ritar. miei artistic în general. „ plină de vioiciune, de precizie, de flexi­ cât acelea pe cari le combatem în fie­ Si ca să fim sinceri, nu pe politicia­ Sprâncenele rigide, grele, regulat tra­ bilitate. care zi. nul dinaintea revoluţiei, ci pe luptă- Cu elocinţă adevărată şi persuasivă cu se şi foarte apropiate de ochi, arată un Este adevărat că în timpul copilă­ lorul activ al ultimilor 12 ani de viaţă caracter imperios, cu bază de mândrie oarecare putere de seducţiune faţă de cei riei sale şi în primii ani ai vieţii sale concentrată, de autoritarism şi totuşi de ce-1 apropie, având uneori din acele publică. bunătate impulsivă. Jocul acestor sprân­ scântei ce pot înflăcăra o adunare, cu politice nu se vorbea de atâtea pana­ Nu de mult chiar şi organe de pre­ cene spune el singur toată voinţa tăinui­ emoţii generoase ce străbat atmosfera male, şi despre a permanentă purifi­ sa din streinătate se aflau în contro­ tă a lui A. Vaida-Voevod, o voinţă de rărită şi sărăcită a intereselor slăbănoa- care, dupăcum se vorbeşte astăzi pe verse iisupra faptului, cine a redactat ge şi a patimilor politice, cu un curaj ingeniozitate străuitoare. Ochii de un ne­ întreg globul sinistrat al pământului. hotărârea delà Alba-Iulia? In acest in­ gru nepătruns peste care pleoapele se la­ sigur de el însuşi, cu o apreciabilă pre­ Massele puternice ale românismu­ să uşor spre a se ascunde mai bine ex­ zenţă de spirit, cu principii ordonate le­ terval de timp s'a întâmplat că am so­ presia lor, par a închide ca o apă adân­ gate sincer de dragostea libertăţii în ciu­ lui, salută în el pe luptătorul intransi­ licitat în audienţă dlui Vaida-Voevod. că, fără reflecte, marile viziuni ale vre­ da unor butade oratorice revoluţionare, gent al unitiăţii naţionale. Pe acel Din sertarul biorului său a apărut un cu o reputaţie pură, iubitor al stilului murilor de bravadă dârză şi temerară Vaida-Voevod, care a îndvăsnit să document preţios, o coală de hârtie mare şi decorum-ului social, arătând din Parlamentul maghiar. Ei ard cu o strige în parlamentul maghiar, că scrisă în întregime cu mâna. flacără lăuntrică sub geamul ochelarilor câte odată încpăţinări bme gândite şi vrea „rupere definitivă" de Ungaria,, cu ramă al căror lanţ fin se prinde de vdes îndârjiri adânc simţite, cu iniţiativă — Iată, acesta este manuscrisul ho­ ureche. Citeşti în privirea lor caldă o şi dibăcie în viaţa practica. Al. Vaida- pe Alexandru Vaida, care deja în pri­ tărârilor delà Alba-Iulia. Acesta este sinceritate şi o loialitate puţin comune. Voevod datoreşte echilibrului exact al di­ mii ani aistudenţiei sale, a gustat cu scrisoarea lui Maniu, iar aici e scri- feritelor sale însuşiri o personalitate pu­ Nasul, drept, larg uşor umflat spre lăcomie din frământările pentru valo­ ţin comună. Energia-i tenace dc luptător soaera mea. vârf şi lateral, are ceva felin, ca mărtu­ ;ndrăsneţ şi leal a fost admirată chiar rificarea principiului de naţionalitate, In acest fel a rezolvat d. Vaida fără ria unei ardori greu înfrântă, dar al de adversarii lui din Parlamentul ma­ reuşind să stabilească un drum de lup­ unei ardori de ordin moral. Mustaţa rici un drept de apel, discuţia. împre­ ghiar de eri, delà faimosul „ţine minte" grea, puternică, ca cele din basoreliefu­ tă pentru câteva generaţii. ună cu d. Maniu, dsa este acela care ile acum 20 de ani, la declaiaţia din 18 rile dace, încadrează minunat o gură vo­ Partidul naţional-ţărănesc nu îl săr­ a redactat şi a scris aceste hotărâri. Novembrie 1918. Mai smecr ca marea luptoasă, de desemn, precis şi regulat, majoritate a oamenilor politic:, dispre- bătoreşte numai pentru aceasta. Im­ E adevărat că şi acum, hotărârile deschizându-se într'un uşor rictus de di­ ţuind meschinele ipocrizii, nu refuză nici nul de slavă care i-se aduce politicia­ delà Alba-Iulia, plutesc doan în sfera letantism lacom şi mângâietor. E gura o explicaţie, nu se dă înapoi delà nici o nului de 60 de ani, cuprinde şi faptul senină a concepţiilor. Viaţa practică ironică, şi poftitoare a celui care iubeşte iiază lămuritoare. cuvintele frumoase şi mâncărurile fine. măreţ că alături de d. Iuliu Maniu, nu prea are legături eu ele. Bărbia rotundă domină gâtul puternic, Raisonneur-ul acesta pasionat învăluit dsa a reuşit să înfrângă sistemul dic­ Si azi mai stănuie în urechile mele, muschiulos, cu mişcări ce arată o vi­ in mantie avantajoasă de mdaigo, care tatorial de guvernare al răsăritului: ecoul observaţiilor juste şi frapante goare tinerească greu de epuizat. în faţa unei ameninţări, uimi cuvânt ve­ domnia partidului liberal. Fundamen­ pe cari le făcea d. Vaida foarte ade­ Dacă trăsăturile lui au o proporţie ca­ xator sau aţâţător, unei rezistenţe nebă- re satisface ochiul, ansamblul persoanei nuite, se cabrează, e un impénitent pro- tul etic şi adevărat al politicei a în- sea. — Am sá înohid într'o cameră pe toţi politicianii minoritari şi nu-i la» liberi până când nu soluţionează pro­ blema minoritară... Trebuie să mărturisesc că nu în- drăsnesc să mă mai încânt în opti­ mism pentruca foarte uşor să poate fie într'adevăr ministru al minorită­ ţilor si să se desmintă cu vre-o ideie şi nai frapantă. Poate însă că am pornit şi rătăcesc pe un drum sărbătoresc greşit. In Ale­ xandru Vaida-Voevod nu salut azi pe eonducătorul politic, ci numai, omul. Primul preşedinte de consiliu al Eo- mâniei întregite chiar şi dacă nu ar avea alte merite, i-se cuvine pe deplin această sărbătorire. Ocupaţia de ziarist se află în strân­ să legătură cu evenimentele politicei eotidiane. Zi de zi convine eu miniştri, eu deputaţi şi cu maxi electorali. D. Vaida încă se află între acei într-ade­ văr puţini oameni politiei ,qari ştiu să preţuiască la justa ei valoare mun­ ca de ziarist. Cu ocazia unei şedinţe a comitetului de o sută, d. VVaida părăsea clubul partidului în tovărăşia dlui Ştefan Ci- eio Pop. Doritorii de ştiri i-am petre­ cut până acasă împreună cu colegul meu KKasztner. înaintea porţii cole- Alexandru Vaida Voevod Pag. 4. CHEMAREA Mo. 9.

Continuare de pe pag. 3 Cu această scurta convorbire, gul meu care este colaboratorul uimi Vaida n'a ţinut să reliefeze nlU- v Í -. Di Vai far- Voevod aiar sionist, riscă întrebarea: decât că în a"osfe jrrel? iaiprejn rări — Ce cerile excelenţa voastră, vor ăstrat intact ooptimisuini în c re- in politiza externă putea să suporte Românii din Ardeal derea borI»tit?iis,oii tu iorta sa.

politica dlui Iorga? A de V. V. TILEA Aşa îl vedevn d. dr. Alezau ii Ou zâmbetul său caracteristic, d. VaVJda-Yoevod ;..um ,-i când UŞi- Adevăratele calităţi de barbut de j tezei lor. Toate legaturile lor vechi Vaida i-a răspuns: ruiin în raiului acelora cari 1 ••bă stai se văd la omul politie, când este I şi noui le-au mobilizat. Campania — SSpunemi, te rog, dvoastră câţi terese cu dorin*, laooestă, s» pi ieri pus ni situaţie de răspundere, care ! lor ne crease o atmosferă imposibilă ani ati stat în ghetto? lupta u'fí'uri (ie Vuidu peui hi recere inipaiivâ, acţiune, soluţii. I în capitala Angliei, unde urma să se — Durere, câteva, mii de ani. viilor ;.| -Xi-ie.-iiuîu:. Pe portul de comanda, când trebuie hotărească soartea frontierei noastre — Ei vezi, şi tot nu v'a luat naiba. să coiiauei vusui încredinţat prin ! de Vest. Şi noi vom răsbi cumva cu acest vi­ sun tei si furtuni, mai ales atunci se Tot DI Vaida-Voevod are meritul jelios tornado al politicei trecătoare. 'vi ..Kc'cti ('.?• vad marile calităţi de conducător şi a fi risipit ultimii nori de neîncrede- barbat de stat. i re faţa de ţara noastră şi să consoli­ Epoca cea mai grea, poate, dar în deze frontiera spre Ungaria, care ne orice caz, cea mai fecundă pentru poate mulţumi şi avuse asigurări su- Valda-Voev punerea în valoare a marilor resor­ toare la Canferinţă. Ungurii au des- turi sufleteşti şi intelectuale şi a cali­ ficiente pentru a putea presupune, că jLa auzii! acestui nume, cine n'a avut i Spun VJI'I «-ă asta ar fi dijdomat'a:. tăţi! or excepţionale de barbai de frontiera imposibilă din Banat s'ar fericire sa-l cunoască pe Alexandru Dhá Vaidjî. stat. au K/st pe; H ru dl. Al. Vaida- ii corectat în favorul nostru, dacă Vaida-Voevod, îşi închipuie un băr­ ' Te duc? - cu iertmi liota "ire s/i Voevod incontestabil cele cinci luni, România ar fi continuat politica ma­ bat de stat îmbumbat, moros şi în­ I ştii ceva dhi secreíele uclkv: aj-ni^i muncite în caîiîate de primniinistru re externă a dlui Vaida-Voevod de chis detot, care te străpunge cu ochii pe gura «lini Vaida, xovh^le Usa óv ai României !a conferinţele de pace o strânsă şi leală colaborare cu marii $i te bagă în groază cu vocea lui me­ exportul de mere, ée iot ce vroal, > ueia Paris şi Londra. I noştrii aliaţi. talică. poarta peîs pg'<:a, Yiexa. Ptii-'.a — / I Ce uşor se fixează aceste succese Regăetanu] cu numele lui î-şi spe­ vreme?: trece, tu — c^esü^c — :.ti?.ï 1 vitale pent'-u naţiunea noastră pe rie pruncii, fiindcă A. Vaida-Voevot. pentru t-$ ai ;«iec:;l de-*«ut& ijt te (•>"- hârtie? Si ce greu s'au câştigat! O a strigat cu glasul lui răsunător: Ar­ meueştî că vremea & trecut, t?o!mifc ! muncă intensivă de luni întregi, cu dealul al ardelenilor. Tot A. Vaida- plset î'àr-à $tî ' nate cu farmecul luptătorului leal şi şi eu de c«tt"\« •«»»•?. dârz au arătat însă lumei întregi ce D. Vaida. «"ne nv Pcisliibîi;a\. X; •«•:<• poate elupta an mare bărbat de stat, Je sjtîe — !£hă. .Pe urma icnnki dc pa A. ; r a si'ateg delà Rezoluţia comitetului ce îi caracterizează îhuI mult: [jucurcşfi n:. a putut câş:ara nici executiv al partidului Este \t'ti»îc if'.nar vi '>U;e äi«:T*as. Mîr.paiia aliaţilor, nici recunoaşterea naţional român, cetită Repede sa decide %i nu enneaşte ee es/i? rroätierelor noastre dea. apus şj ra­ de către Dl Dr. Vaîda- oboseala. sant. L'ai» văzut la congresele din am:? j Voevod în parlamen­ ; Soartea a căzut pe liai Ardealului tul ungar la 1ő Oct. 1918 acesta. Am batist dramurüe împreuna ca să apere, daca nu ca aia; multă prin Ardeal. Nu bani văzut obosii; erudiţie şi iscusinţă, dar ii; orice caz Comitetul executiv al partidului na- nici odaia, cu mai mare căldură, ca o inima ţional-român, în calitatea sa de organ reprezentativ al nettiunei române din Prietenos ş! sincer, cum na mai gă­ mai vibranta unitatea ieritorialâ seşti un om în ţara ' níreagá. Ungaria şi Transilvania, faţa de situ­ Voevod le-a promis vagoanele... eiuptată cu aşa multă greuíafe. aţia creiaiă prin războiul mondial, con­ Nemijlocit in vcrîaa aaiseal cu tur­ Aşa spun ei. De fapt e cu totul altfel. Recunoaşterea Basarabiei din par­ stata ca rezultatele acestui război justi­ ta iumeu. A. Vaida-Voevod e cel mai simpatic tea Consiliului Suprem a fost prima fică pe deplin aspiraţiunile de veacuri ale poporului românesc pentru câştiga­ om politic al tării. Jubitor a tiiierimei. ţinta a dini Vaida-Voevoc. Pe vre­ Glumef. trata să ia parte in toaU- rea deplinei libertăţi naţionale. In baza Plăcut la vorbă, primitor, cum nu mea când ioanei B'-âiiaaa apărase dreptului firesc, prin care oricare naţiune sfaturile lor. mai găseşti al doilea. intereseié României, marii abaţi nici esii' libera să hotărască asupra sorţii Te captivează şi după câteva minute Ştie să râdă áe o ciumă bună - din iiu voiseră să discute dreptul nostru sale, drept recunoscut şi de către gu- renui', ungar prin cererea de armistiţiu, petrecute împerună — rămâi încântat toată inima. Are şi zile rele, dar atinuu asupra Moldovei ràpke ia 1812— declaram, că naţiunea română din Tran­ şi nu- lmai poti părăsi. e bine — să nu-i aduci înainte teme, ! 78. Mai multe întrevederi au fost 1 silvania şi Ungaria doreşte să uzeze de ciare-i displac, fiindcă atunci toate Vezi dom'le — spuneau neşte fraţi re­ suficiente ca ardeleanul deschis şi acest drept al său, şi in consecinţa pre­ găţeni —: să ştii, că Dl Vaida este un zbârnâie d'.n casă :>i dupăeum e zicala: leal să câştige de partea României tinde, ca ea singura, independentă şi om foarte drăguţ?! Ni-1 închipuiam cu „vorba pe unde-o ieşit, mai bine să ciliar pe cei a a' înverşunaţi oponenţi nerestrânsă de nici o influenţă străina să poată decide asupra apariinenţei sale totul altfel! Şi aveau oamenii drepta­ fi tusit". ai lui ionel Brătianu, pe Clemenceau Bar repede te iartă, nu mâ­ de stat şi asupra raporturilor sale in te. Pentrucă Dl Vaida este atât de şi Lloyd George. Câteva luni de concernul naţiunilor libere. Comitetul simpatic şi atăt de plăcut în conversa­ nie. asiduă activitate şi recunoaşterea re- naţionai-român nu recunoaşte acestui ţie: încăt cănd l-ai părăsit, ai rămas E cel mai bun om din tara româ­ alipirei Basarabiei la Tara mamă a guvern şi parlament, competenţa ca să reprezinte interesele poporului român şi fiert gol-goluţ... neasca. EMIL HATÍEGANU. fost obţinută de căire dl. Alexandru nu recunoaşte îndreptăţirea nici unui Vaida-Voevod. amestec strein, in acea dă privinţă, Dar nu numai recunoaşterea ofi­ enunţând că la conferinţa de pace, nnmai cială din partea Conferinţei de Pace, factorii autorizaţi de către adunarea In cadrul luptelor istorice ale poporului român din Ardeal si Banat, în ulti­ naţională româna pot să reprezinte in­ mele patru decenii, dl. Alexandru Vaida Voevod apare ca o sinteză a vigoarei ci şi cea oficioasă din partea delega­ teresele poporului român. şi mândriei româneşti — forţa tulburătoare de suflete pe care !e-a antrenat şi tului sovietic, actualul ministru de externe, Litvinoff, a fost câştigată. Nimeni in afară de comitetul naţio­ ie-a contopit în al său, ca să le reverse apoi cu puteri nebiruite în grelele şi în­ nal sau in afară de factorii delegaţi de delungatele eforturi pentru realizarea unităţii noastre naţionale. Şi dacă intrigi mărunte nu ar fi în­ către adunarea naţională a românilor, Din prima tinereţe, viaţa i-a fost presărată de evenimente istorice. Ca student depărtat guvernul federaţiei înainte nu are căderea să trateze şi să decidă încă s'a afirmat în conducător al avântului tinerilor intelectuali români, urmaşi ai de vreme, ar fi putut duce dl Vaida- in numele poporului român, şi declarăm Voevod la bun sfârşit şi recunoaşte­ solemn de pe acuma, că toate hotărârile luptătorilor crescuţi la focul viu arzător al marilor fapte delà 1848, transmis prin cari s'ar aduce fără autorizarea şi ade­ eroii încă în viaţă ai revoluţiei. rea oficială din partea guvernului ziunea acestor factori , sunt nule şi ne­ Acum, când sărbătorim aniversarea celor 60 de ani de viaţa ai d-lui Ale­ rusesc. avenite, pe noi astfel de hotărâri nu ne xandru Vaida-Voevod, noi cei cari am crescut la lumina gândului şi la căldura Ce ar fi însemnat pentru Româ­ pot obliga şi noi nu le vom recunoaşte de valide. sufletului său mare, simţim inălţându-se şi mai proeminent figura admirabilă plină nia acest succes, ne învaţă eşecul formidabil suferit acum căteva zile După suferinţi şi lupte seculare, na­ de bărbăţie, a unuia dintre cei mai vajnici luptători naţionali pe cari Ardealul şi ţiunea română pretinde şi aşteaptă va- Banatul i'au dat de la 1848 până astăzi. de diplomaţia noastră la Riga şi pe­ licvidarea complectă a drepturilor, cari ti G. Crişan. nibilul impas în care am ajuns în ur­ vor asigura o viaţă naţională integrală. ma acestui eşec. Frontiera de Vest nu era încă de­ Organizaţia din Sibiu ne roagă sa transmitem d-lui Alex. Vaida- finitiv aprobată de cercurile hotărâ­ Voevod, stima şi devotamentul ce-i păstrează, precum şi admiraţia toare la Conferinţa. Ungurii au ds-e Citiţi pentru luptele duse in trecut, pe cari le duce şi în prezent, dorindu-i voltat o activitate enormă în presa mulţi ani spre binele partidului şi al Ţarii. şi cercurile politice pentru izbutirea „CHEMAREA" Nr. 9 CHEMAREA Pag. 5 Rupere definitivă de Ungaria Discursul rostit în parlamentul maghiar în 18 Octombrie 1918 de dr. Al. Vaîda-Veevod. Alexandru Vaida: Onorată Cameră. I să producă disonanţă între membru on. streinătate, că lucrăm în afară cu cine terne în numele monarhiei şi al Unga­ N'a sosit încă timpul să încheiem bi­ j Camere. ştie ce aparate, că am isbutit să câşti­ riei a acceptat punctele lui Wilson. (Sgo­ lanţul răsboiului mondial. Cu, facultă­ găm de partea noastră opinia publică I Apoi d. ministru-president arată, că: mot şi întreruperi în centru: Mult îna­ ţile noastre debile omeneşti, fie cu aju­ mondială, cred, că suntem de acord în a Primirea punctelor lui Wilson nu în­ inte!). Afară de el încă patru domni.. . torul minţii, fie cu al fantaziei, nu sun­ constata, că politica lui Ştefan Tisza, seamnă părăsirea atitudinei noastre tra­ (Strigăte în stânga: Cine sunt aceia? tem în stare să prevedem, urmările rele ne-a făcut cele mai bune servicii, căci a diţionale, întrucât o permite aceasta de­ Daţi numele lor!). Poftiţi, telefonaţi şi sau bune pentru omenime ale răsboiului. înconjurat orice prilej de-a ne înţelege, plina egalitate individuală şi e posibilă întrebaţi la Cluj, iar după ce veţi^ primi Un fapt îl putem stabili de pe acum. continuând oprimarea naţionalităţilor pe pe lângă susţinerea unităţii şi indisolu- răspunsul, desminţiţi-mă! (Strigăte în Răsboiul mondial a avut un rezultat ma­ baza sistemului Apponyi şi Bánffy, ur­ dreapta: Sunt arestaţi desigur pentru re: acceptarea din partea tuturor naţiu­ bilităţii statului (aşa-i, în stânga), vom mând politica inaugurată de Coloman Ti­ nilor a principiului, că în viitor nu va îndestuli bucuros postulatele naţionalită­ sza în Ungaria. alte delicte. Profesor de 16 ani!). ţilor şi vom intra în tratative cu ele, ori Prezidentul: Rog linişte, dlor deputaţi. mai fi deosebire între naţiune şi naţiune On. Cameră! Partidele maghiare n'ar — mai corect zis, — nu vom trata cu Ştefan C. Pop: Poftiţi, ordonaţi cer­ şi naţiunile mari şi mici vor avea drep­ putea să ne facă un mai bun serviciu, ele, ci după ce le vom asculta dorinţele cetare! De doi ani de zile opt judecă­ turi egale. decât, alegând după proclamarea indepen­ vxm face propuneri corespunzătoare par» tori tot judecă. denţei Ungariei pe Ştefan Tisza de mi­ •amentului. nistru de externe şi delegându-1 să re­ Prezidentul: Rog pe d. deputat Ştefan On. Cameră! Iată, cum şi-o închipu- prezinte Ungaria la congresul de pace. C Pop să rămână în linişte. ieşte aceasta contele Ştefan Tisza: Vorbirea de ieri a lui Ştefan Tisza a a- Ferdinand Jurega: Şi în temniţă au „v_red, că va trebui să convingem cu ar- jutat cauzei noastre mai mult decât am murit de foame şi de tifos, rriele dreptăţii opinia publica a adversa­ fi putut să-i ajutăm noi prin lupte de Szilágyi Lajos: Iată, efectul provocă­ rilor noştri, că raporturile de-aici sunt decenii. rilor . .. "(Sgomot în stânga extremă). mult mai aproape de punctele lui Wil­ Fényes László: Auziţi? Alexandru Vaida: On. Cameră! Acea­ son, şi că realizarea postulatelor cuprin­ Richter János: Fraze goale. stă fericită situaţie este aşa de aproape de în aceste puncte reclamă înoiri mult Juhász Nagy Sándor: Are dreptate. de pretenţiile a la Wilson? Şcoalele noa­ mai puţine, de-cum s'ar crede. Tisza e cauza! stre sunt închise cu sutele, asta o ştiţi Paralel cu aceste opinii, vă rog, con­ Prezidentul: Rog linişte! poate. Veţi şti, apoi. că ne maghiari­ sideraţi două dintre punctele lui Wilson Szilágyi Lajos: Nu provocaţi! zează liceele şi că pretind condiţii impo­ şi anume înainte de toate punctul al 10- Prezidentul: Rog linişte, On. Cameră! sibile pe cari nu le putem împlini, nu­ Cât de dureros a fost pentru noi, na­ lea, care e următorul. .. (citeşte tex­ Fényes László: (întrerupe). mai ca să se maghiarizeze liceele. ţionalităţile, cari ne-am considerat şi nu­ tul) . .. (Mişcare în mijloc). Cred că a- Mussa Gyula: Eşti un farmacist ne­ Ferdinand Jurega: Delà noi au seche­ mit întotdeauna „naţiune" — să fim con­ cest punct de vedere şi-l'a însuşit şi d. isprăvit! ... strat banii Maticei! sideraţi şi trataţi din partea potestăţii ministru-prezident atunci când s'a alătu­ Fényes László: Aceasta nu-i „aface­ Alexandru Vaida: Dacă v'aţi interesa, de stat drept naţionalităţi. —• Delà în­ rat la propunerea de pace a ministrului re", d-le Mussa. cum v'ar fi datoria, de aceste probleme, temeierea creştinismului multe spirite de externe austro-ungar. Alexandru Vaida: Afirmaţiunilor, du­ aţi şti şi din ziare, că în Sibiu comi­ geniale au luptat pentru propăşirea o- Punctul 4 al lui Wilson enunţă (ci­ pă cumcă în această ţară naţiunile ne­ sarul guvernial nu s'a oprit nici la sfân­ menirii şi mulţi au încercat să definea­ teşte textul). maghiare şi până acum au fost într-o tul Altar şi că au trimis jandarmi in scă bazele de muncă pentru binele şi stare fericită şi că e foarte mică deose­ Ştefan C. Pop: Supremaţia şi ege-; bisericile noastre. Veţi recunoaşte, ca progresul întregei omeniri. birea între concepţia lui Wilson şi stă­ monia au fost cauzele neînţelegerilor. s cesta nu e punctul de vedere al lui rile din Ungaria, trebue să răspund, că Wilson! . . . Uitaţi-vă, sunt în parlament Şi dacă au fost spirite, cari în evul (Sgomot). ma mir de cutezanţa d-lui ministru- patru deputaţi români şi doi tăuţi, slo­ vechiu şi după întemeierea creştinismu­ Alex. Vaida: Cred, că nu trebue să prezident de-a afirma aşa ceva aici în vaci .. . (Ilaritate). lui au aflat -calea adevărată, propagând aduc multe dovezi, cumcă între punctul parlament, în faţa ţării, în faţa lumii. . . adevăratele principii ducătoare la scop, de vedere al lui Tisza şi al dlui mini­ i-enyes László: Nici un deputat al so- Ştefan C. Pop: Cinic . .. cuil- domeraţiei. _ aceştia n'au avut putinţa să pună în apli­ stru-prezident pe deoparte şi între cel al w Alexandru Vaida: E doar a treia, ori care practică principiile ce le profesau. lui Wilson, e o mare prăpastie, (Aşa-i, Alexandru Vaida: şi nu este de iaţa a patra-oară ministru-prezident al Un­ E meritul lui Wilson, că în cunoscutele în stânga extremă), peste care nu se nici un deputat maghiar social-democrat, gariei (strigăte în stânga extremă) : A lui puncte a dat expresie acelor principii poate trece nici cu rabulistica, nici arun­ •\:re să-i reprezinte... cincea oară! E timpul să pună punct!) şi le-a cristalizat aşa, că nu se vor mai când praf în ochii oamenilor. (Aşa-i, în Fényes László: Acesta e parlamentul şi astfel delà el pe dreptul se aşteaptă putea falsifica niciodată. Dacă omenirea stânga extremă). d * clasă! ... să cunoască chestia naţionalităţilor, doar va isbuti să realizeze, să înfăptuiască D. deputat, contele Ştefan Tisza vor­ Alexandru Vaida: Când in această fe­ ştie, că pe toate câmpurile de luptă au aceste principii, atunci delà întemeierea beşte şi despre democraţie. Problema ricita ţară există aceste fericite rapor­ sângerat şi naţiunile nemaghiare şi toatt' creştinismului încoace n'a fost un eve­ turi, a spune, că între punctul de vedere noastră nu e altceva, decât o lăture a de­ temniţele în acel timp, când fiii şi pă­ niment mai însemnat ca acesta, pentru al lui Wilson şi raporturile cari domi- mocraţiei; doar adevărata democraţie ni- rinţii cădeau pe câmpul de răsboiu, erau omenire. nează pe aici e abia o mică deosebire, căiri în lume nu se poate înfăptui îna­ pline şi sunt pline şi acum cu mamele Hock János: Aşa-i! inte de a -se soluţiona chestiunile naţio­ şi taţii lor şi că au încuiat chiar şi co­ daţi-mi voie să nu spun ce înseamnă, nale, pentru că numai pe baze naţionale pentru că aş fi silit să folosesc expresii Alexandru Vaida: Noi, reprezentanţii piii de 14 şi 16 ani. (Contraziceri în şi in cadre naţionale e cu putinţă o des- neparlamentare. micilor naţiuni am aşteptat cu nerăbda­ centru). voltare în direcţia normală a acestei con­ După semnele ce se arată, probabil se re atitudinea cercurilor conducătoare ale vor începe în curând presiunile de cari monarhiei faţă de aceste puncte şi na­ solidări. Şi când contele Tisza polemi­ s:a folosit odată şi Ştefan Tisza pentru ţiunile nemaghiare au primit cu nespusă zează cu problema naţională, ori, cum o a dovedi, că s'au declarat cei întru-ade- bucurie ştirea, că oficiul de externe al numeşte el, de naţionalitate, la o între- monarhiei a înaintat la Washington pro­ rupare a lui Ioan Hock, care spune, că văr chemaţi şi pentru a prezintă astfel punerea de pace, căci astfel s'a recunos­ „fără reformă electorală nu este pace", lucrurile, ca şi când noi nu am fi ade­ cut oficial, atât din partea reprezentan­ răspunde: s'o facem asta atunci, când văraţii reprezentanţi ai naţiunii române. ţei noastre externe, cât şi din partea suntem forţaţi. Prin presiunile solgabirăilor şi mici guvernului şi partidelor maghiare, că noi Juhász Nagy Sándor: Aceasta e poli­ graţiozităţi ale fişpanilor probabil, se va de-acum nu mai suntem naţionalităţi, ci tică de sinucidere. (Sgomot în stânga). afla ici-colo câte-un nemaghiar, care să naţiuni. (Mişcare). Cunoaştem mărimea Kun Béla: Cuvântare antinaţională! facă declaraţii patriotice. Căci, ce este v iernilor prin cari trecem; cunoaştem, Ioan Flock: Şeful! declaraţia patriotică? Nu e patriotism, ci că aceste probleme mari nu le putem Fényes László: Vă distruge naţiunea! un mic serviciu adus guvernului, ca să trata conduşi de egoism. Cunoaştem ade­ Juhász Nagy Sándor: Aceasta e băr­ scape pentru un moment din situaţii ne­ vărul, care iese la iveală şi într'unul batul de stat providenţial. plăcute. E o nizuinţă vrednică de com­ pătimit folosirea unor astfel de mijloace, dinire punctele lui Wilson, că nu trebue Prezidentul: Rog linişte. B. Iosif Sztcrcnyi, ministrul de co­ în aşa vremi. . . să lăsăm teren urei, egoismului, când Alexandra Vaida: După ce contele merţ: Calomnie ordinară! Sgomot ma­ Singura cale însă, e cea a deplinei sin­ se tratează aceste probleme a căror re­ Ştefan Tisza şi-a reluat activitatea po­ re). cerităţi, a deplinei recunoaşteri, a accep­ zolvare reală şi serioasă se poate face litică, suspendată cum ştiţi până la 1910, numai cu ajutorul deplinei sincerităţi. Prezidentul: Rog linişte! tării baselor cu adevărat democratice, — de câteori am vorbit în această ca­ Drept-aceea, reprezentanţa organizaţiei i Enteric Miskolczy: Calomnie! Minciu­ cu adevărat creştine, cu adevărat wilso- meră m'a călcat în picioare, m'a sdrobit naţionale a românilor a hota rît să-şi nă! niene. Şi atunci, cănd cu drepturi egale în mai puţin de 48 ore. (Mişcare). Am detinească atitudinea faţă de aceste Fényes László: Numai acum au fost fiind, ne vom întâlni ca naţiuni egale, avut norocul, ca d. ministru-prezident puncte şi din încredinţarea acesteia, co­ eliberaţi. Aceasta-i adevărul! (Sgomot în vom putea să ne întindem mâna şi pen­ să afle cu cale a reflecta la gravaminele munic On. Camere următoarea declara- dreapta). tru viitor, dar între oprimatori şi opri­ ce le-am înşirat eu. E o dovadă, că n'au ţiune. Prezidentul : Rog pe domnii deputaţi maţi de când e lumea n'au putut să fie putut să existe între noi ceva relaţii de să binevoiască a rămânea în linişte. Bi- raporturi sincere. Trebue să tindem aşa­ prietenie intimă. Personal socotesc, bine On. Cameră. Nu vreu să întru în po­ nevoiască a fi cu răbdare, d. deputat îşi dar, ca să fim toţi cu drepturi şi ran­ înţeles, drept un om foarte simpatic pe lemică cu mult stimatul şef al guvernu­ va primi răspunsul competent. (Sgomot. guri egale şi liberi. Nu-i nevoie de dis­ d. ministru-prezident, dar ca politician lui şi cu oratorii cari au vorbit înaintea Să auzim! Să auzim!). cuţii lungi în acest scop, ci e deajuns să îi socotesc foarte primejdios, căci e mult mea, daţi-mi voe însă să reflectez pe se dea posbilitatea fiecărei naţiuni din mai primejdios acela, care îţi scapă din Alexandru Vaida: D. ministru de co­ scurt asupra unor enunciaţiuni ale an­ Ungaria de a-şi întemeia organizaţia na­ mână, ca peştele. (Mare mişcare). merţ spune că aceasta e minciună ... tevorbitorilor. B. Iosif Szterênyi, ministrul de co­ ţională, ca să aveţi cu cine să intraţi în Fényes László: Şade pe grumazul po­ Mult stimatul d. ministru-prezident merţ: Da. aşa-i (Aşa-i! la centru). discuţie, nu în cadrele strâmte ale acestei porului maghiar, întocmai ca şi pe-al ce­ apunea în cuvântarea de ieri următoa­ Alexandru Vaida: Voi servi cu nume, ţări, pentru că această problemă nu o lui român. rele: „E ştiut, că guvernul avea de gând la moment... dr. Vaier Branişte . . . vor rezolva acei politiciani cu vederi să pregătească în decursul vacanţei par­ Kun Béla: Wekerle e o primejdie a (Sgomot şi strigăte în stânga: Acesta strâmte, cari cu atâta predilecţie se nu­ lamentare proiectele de lege necesare poporului maghiar. e de 16 ani?). meau „bărbaţi de stat" ; această problemă binelui ţării; să pregătească reforma ad­ Fényes László: Nu e guvernul popo­ Ştefan C. Pop: Sunt osândiţi şi tineri e acum internaţională, e chestia de onoa­ ministrativă astfel, ca să fie mai apro­ rului maghiar. de 17 ani... re a omenirei, care trebue cinstit rezol­ piată de felul de gândire al poporului". Alex. Vaida: Aşa, apoi, On. Cameră, Teodor Mihályi: Aşteptaţi, vă rog. Nu vată. Şi să ştiţi că nu persoana mea ne­ Apoi continuă: N'am prezintat spre e mai simpatic d. ministru-prezident ca se pot înşira toate cazurile dintr'o ră- însemnată, ci naţiunea română întregită desbatere aceste proiecte pentru că în­ adversar politic şi totuşi, prefer pe con­ suflătură... (Sgomot). a vorbit prin mine şi că în aceste clipe tre timp s'au făcut în situaţia politică, tele Ştefan Tisza. Cu el suntem în cu­ Alexandru Vaida: Acest om a fost istorice, fiecare Român simte la fel cu schimbări, cari reclamă înlăturarea deo­ rat, totdeauna şi.. . ne-a plăcut, pentru deţinut luni de zile fără vină şi a fost mine şi inima fiecărui Român e pătrun­ camdată a unor probleme cari ar putea că, deşi ieri a zis, că noi am agitat în eliberat numai după ce ministrul de ex­ să de aceleaşi sentimente, dorinţe şi speranţe, cărora eu le-am dat expresie! luci

o m >

m >

Viafa di ui Vaida-Voevod în chipuri şi icoane, aşa cum o văd caricaturiştii Drago? şi Ross delà Bucureşti Nr. 9 CHEMAREA Pag. 7 Omagii şi reflecţiuni asupra vieţii d-lui Dr. Alexandru Vaida-Voevod Ce-a fost în tinereţe, aceea este şi în vremuri de vijelie, acum 25 de Un caracter astăzi : curaj până la temeritate şi ani, să plătească cu viaţa, curajul sinceritate până la brutalitate. eroic al bărbatului ei. Tara noastră nu duce lipsă de ta­ A venit valahul la Bucureşti, a venit Ambele aceste caiităţi au servit Când i-a succes să pună cel mai lente şi de inteligenţe înalte. Are de­ biruind şi biruitor, prin voinţa şi sân­ admirabil cauzei româneşti. strălucit acoperiş pe templul unităţii stule şi astăzi, când este mare, a avut gele naţiei şi prin ajutorul lui Dumne­ Cu forţa curajului său a inspirat noastre naţionale, a fost oprit în destule şi înainte, când era mica. zeu. Şi a dus luptă mai departe de încredere poporului batjocorit şi asu­ calea lui triumfală, nu de duşmani ! ! . De altceva duce lipsă şi azi, cum a consolidare a ceeace destinul şi jertfa prit, ridicându-i moralul şi întărindu-i A fost primul caz când Vaida şi-a dus lipsă şi în. trecut : de caractere. Naţiei ne-au dat.- încrederea în destinele sale. tăgăduit firea lui năvalnică. A primit Popor crescut în robie turcească de Şi a avut şi zile mari de bucurie — Cu sinceritatea lui, în cele mai grele, lovitura dată, cu o resemnare cu © clasă conducătoare care poartă în ca recunoaşterea unirii Basarabiei de momente ale vieţii noastre de stat, a adevărat stoică. S'a invins pe sine. vinele ei sânge împestriţat — nu este către aliaţi, când era Prim Ministru al cucerit simpatia marilor noştri aliaţi, Când a venit lovitura intriganţilor uşor să alungăm repede urmele robiei Ţării şi delegat la Paris şi Londra, şi datorita cărui fapt, ţara s'a ales cu meschini, opera măreaţă era termi­ moştenite în sufletul naţiei ; şi nu este a avut şi zi!e amare. cele mai strălucite succese. nată şi, desigur, gândindu-se la fru­ uşor de luptat cu moravurile Bizanţului, Nu odată i s'a strigat şi în parlamen­ Alexandru Vaida poate spune cu moasele versuri ale lui Mistral ; „Les moştenite în clasa de sus. tul din Bucureşti: „La Budapesta"! mândrie, — şi istoria va înregistra bâtisseurs sont morís mais le tempie De aceea sunt aşa de preţioase ca­ La Budapesta nu va mai merge lucrul ca pe-un fenomen rar, — că est bâti" — şi-a zis cu zâmbet iro­ racterele în politică — voinţe care merg Alexandru Vaida Voevod. Roata isto­ nici într'o luptă n'a fost bătut. în nic : „aţi întârziat fărtaţilor, m i-a m la ţintă cu perseverenţă, fără ocoluri riei merge numai înainte. tot locul i-a fost viaţa în primejdie. împlinit misiunea". şi ascunzisişuri, deschis şi loial. Va rămânea la Bucureşti. Şi nu se va Chiar şi vrednica lui tovarăşă de ŞTEFAN CI CIO-POP Pe astfel de caractere se construeşte astâmpăra. viaţa, tânără şi frumoasă, era odată fizonomia morala şi politică a unei ţări ; Şi va sărbători şi noua şi definitiva •cu atât mai mult când caracterele sunt biruinţa : stârpirea bizantinismului şi •dotate şi de cultura, inteligenţă şi ta­ balcanismului, prin unirea şi valorifica­ lent. Nu mă consider de loc calificat pentru a vorbi cum s'ar cu­ rea forţelor vii ale naţiei, ascunse în veni despre opera politică a dlui dr. Alexandru Vaida-Voevod. Dar Aşa este Alexandru Vaida Voevod sufletul ţăranilor. din zile de sărbătoare pentru toţi prie­ Atunci, unificarea va fi desăvârşită. fiindcă dvs. aţi binevoit a-mi cere acest lucru, eu adaug bucuros tenii săi, 60 de ani de viaţă, din care Şi bucuria „valahului" de altă dată, va omagiile mele acelora cari îi vor fi prezentate dsale, în 27 Febru­ peste 4O de ani de lupte pentru naţie. fi definitivă. arie, pentru cea de a 60-a aniversare. A început lupta în parlamentul delà Să trăiască s'o sărbătorească şi pe Şi permiteţi-mi să profit de această ocazie pentru a ura, ca Budapesta. Temperamentului său vul­ aceea. canic nu odată i s'a strigat : „la Bucu­ nacea, la a cărei semnătură a luat parte d-ul Vaida-Voevod în ca­ reşti valahul". Ion Mihalache. litate de prim delegat al României, să fie întărită şi menţinută, şi că într'o Europă, în sfârşit unită, Franţa să poată desvolta legătu­ rile de solidaritate sau de prietenie, cari o unesc de celelalte ra­ De mai bine de patru zeci de ani — de pe băncile Universităţii ţiuni şi în deosebi de România. şi până astăzi — Domnul Alexandru Vaida-Voevod luptă fără Vă rog să credeţi, domnule Director, în asigurarea sentimen­ preget pentru înălţarea neamului românesc. telor mele distinse. în această luptă îndelungată şi deseori foarte grea, Domnul Redactor şef la ziarul L'Ouevre JEAN PIOT. Vaida a adus naţiunii noastre multe şi mari servicii. Graţie tactului său şi încrede rei deosebite ce a ştiut să inspire conducătorilor politici ai Angliei şi Franţei, Domnul Vaida-Voevod Alexandru Vaida-Voevod împli­ grea, Oamenii aceştia, cari, odată cu Si isbutit, în Ianuarie 1920, să readucă în discuţia Consiliului su­ neşte şaizeci de ani... întâiul pas făcut în viaţa publică, au prem al aliaţilor chestiunea Basarabiei. Apoi, printr'o intensă şi în­ Par'că ar ii mai tânăr fiind cä e în trecut pragul Istoriei, nu au nici oda­ ţeleaptă acţiune diplomatică, a dobândit, la 3 Martie 1920, hotărirea stare să munceasc, fără ohdină şi tă o vârstă numai a lor, pentruca Consiliului suprem prin care principalele puteri aliate recunoşteau fără să dea semne de osteneala, vârsta lor este o vârstă, este un realipirea Basarabiei la patrie, rămânând ca tratatul respectiv să douzeci de ore în şir. praznic al unei întregi provincii pen­ se semneze dupăce trupele române vor fi evacuat Ungaria (tratat Parc'ar fi mai bătrân, fiindcă suni tru care au luptat, au suferit şi s-au care a fost semnat la 28 Octomvrie 1920). mulţi ani de când a intrat în istorie. bucurat. Cu prilejul sărbătorirei de astăzi, amintind acest mare act al Sunt oameni a căror vârstă, dacă Aniversarea celor şase decenii, îl vieţii Dlui Vaida, facem urările cele mai calde ca să se prelungească o masori cu evenimentele istorice prin găseşte viguros şi cu spiritul tânăr. îndelungaţi ani această nobilă viaţă, consacrată înălţării neamului cari au trecut —, pare infinit mai Să trăiască! românesc. lungă, fiindcă e mai bogată şi e mai E. Mirto. G. G. MIRONESCU.

Nu, clragi prietini români, Vaida-Voe­ In toate aceste împrejurări principiul îmi iau permisiunea să desvălui chiar cu riscul de a fi un delator al modestiei vod nu este numai al vostru... Noi, slo­ emancipării naţionale şi al progresului sale, rolul jucat de el în urmărirea „Carlismului". vacii din fosta Ungarie. îl privim pe democratic era acela care se găsea în Sentimentele sale faţă de fostul prinţ Carol, actual Rege le-au cunoscut foarte dral Alexandru Vaida-Voevod şi ca re­ faţa şovinismului agresiv. In timpul răz­ puţini oameni. prezentant al unui mare capitol al isto­ boiului ne găseam la aceeaşi masă noi In lungile nopţi de lucru care se prelungeau câte odată în zorii zilei, deseori riei noastre naţionale comune. Dar, pen­ slovacii, Vaida si cehii Udrzal si Stanek: treceam în revistă'pe „Carlişii şi Anti-Carlişti." tru a fi foarte exact, trebuie să mai spun, iată, deci, Mica Antantă într'o nouă fază Sentimenfele intime ale lui Vaida-Voevod eu le-am cunoscut. atât ca politician, cât şi ca istoric, dă de creştere . . . Restaurarea Dinastiei pentru el constituia o dogmă, o axiomă. D-sa isi are iocul său bine marcat în viaţa In această uniune morală trebuie cău­ Ea s'a produs sub ministeriatul lui, care deşi ştia tot, şi veghea de aproape, celor din urmă două decade ale fostu­ tată marea promisiune pe care a realizat-o „s'a întâmplat să nu ştie nimic." lui imperiu Habsburgic. Mica Antantă de după război, formată A dorit-o, a urmărit-o cu toată discreţia ce-i impunea locul de răspundere Alianţa care este cunoscută astăzi sub de România, Jugoslavia şi Cehoslovacia. ce-1 ocupa. numele dc „Mica Antantă" este născută • Faptul că Vaida a devenit primul ,,Dacă faceţi complotul nu uitaţi să mă băgaţi şi pe mine" cu aceste cuvinte s'a cu muit înaintea războiului mondial. preşedinte de Consiliu şi întâiul ministru despărţit de unul din cei mai deochiaţi carlişti. înţeleagă ori cine cât adevăr se Programul democraţiei şi al egalităţii na­ de externe al României mari, nu a fost ascundea în această glumă. ţionale s'a manifestat deja în revoluţia decât în logica lucrurilor! Naţiunile eli­ R. Ioaniţescu. delà 1548, în Blajul romanesc, în Miku- berate ale Europei Centrale, aşteaptă delà lăs-ul slovac, la Karlovci-ul sârb şi în el, să le rămână si în - viitor, ca şi în Zagrebul croat. Iată actul de naştere al trecut unul din reprezentanţii şi leaderii Dintre plenipotenţiarii ajiaţi, îmi amin­ d. Vaida ştia să risipească instantaneu „Micei Antante", a cărei amplificare s'a lor cei mai reprezentativii tesc azi cu emoţie de d. preşedinte Vaida aceste aprehensiuni. Rezultatul: d. Ale­ realizat prin colaborare noastră în par­ Dr. Milan Hodza Voevod. Revăd mereu chipul său, lu­ xandru Vaida Voevod a readus Basa­ lamentul maghiar.] minat îndărătul ochelarilor de doi ochi rabia la ţara mamă. 01 scăldaţi în lumina unei mari onestităţi, în Este acesta, un titlu suficient pentru multă bunătate de suflet şi chiar în pu­ glorie: pentru negociatorul din 1919, el Slavă Domnului, războiul cel grozav s'a sfârşit, Munca cinstită a ţină maliţiozitate. insă nu reprezintă decât o etapă în mar­ lui Vaida-Voevod şi-a dat roadele dorite. România Mare a fost făurită Dacă este adevărat că arta diploma­ şul lung pe care 1-a parcurs spre idealul şi Vaida va ocupa un loc de seamă printre fruntaşii ţării care mi-e ţiei constă în arta de a minţi, fostul pre­ naţional, chiar înainte de desrobire. atât de dragă. şedinte din acea vreme nu poseda a- Fie ca a 60-a aniversare a d-lui Vaida ceasta artă — şi totuşi cei cari l-au cu­ Voevod, să mai fie încă urmată de multe Spre binele bunului şî credinciosului popor român, urez Dlui noscut îşi vor aduce aminte cât de re­ aniversări — aceasta este urarea unui Vaida-Voevod viată lungă şi fericită. ABATELE DR. ZAVORAL pede cucerea el pe aceia cu cari avea modest aliat care rămâne recunoscător să trateze, tocmai prin acea franchetă, negociatorului delà 1919 pentru marea care dupăce surprindea reuşia sá în­ lui bunăvoinţă şi care păstrează un ata­ Iubite frate Alexandre, cânte. şament infinit pentru tot ceeace este ro­ Tu eşti unul dintre acelea rare exeiv ple, prin cari au trăit şi trăesc şi azi Exista atunci in Occident o injustiţie mânesc. Fie deasemenea ca viaţa acestui mare amic să-şi găsească urmare în ti­ tortele ce apropie sufletele tuturor românilor, si var înlocui indiferentis­ de opinii pe care numai ignoranţa o poate explica, aprehensiuni nedefinite ale nerii din ţara sa, căci atunci România va mul decadent de azi cu spiritul frăţie taţii sincere de pe vremuri, asa cum se unui om de spirit îmbăiat în bizantinism, fi puternică, liberă, unită şi iubită ; aceasta potriveşte cu marile tradiţii ale neamului nostru românesc. împotriva unor oameni cu cari negocia. este urarea tuturor Francezilor. Iti doresc frate Alexandre zile multe ale naşterii cu sănătate, eu izbândă şi Prin modestia prezentării sale, prin loia­ Ed. Tavernier multă fericire. litatea argumentării, prin tăria convinge­ CASSIU MANIU* rilor sale şi prin constanţa sentimentelor, radactor al ziarului „Le Temps*/ guvernul eentral şi-ar menţine perstt» giul neştirbit." O judecată limpede, o afirmare ener­ lexandru Vaida-Voevod gică a realităţilor, a ceiace-i posibil d» înfăptuit fără a periclita interesele emul politic permanente ale poporului român, ci din contra colaborând efectiv la desă­ Pasiunea poltică ca şi pasiunea eti- împrejurările care reclamă vre-o solu­ admirabile de educaţie civică, căci nu­ vârşirea organizaţiei de stat. Consta­ «ă înrudite prin sursa comună, colecti­ ţie In această difieilă chestiune de toa­ mai aşa iluzia masselor, de participare tând drastic falimentul unor metode vul privit în aspectul lui dinamic crea­ te erorile stăpânitorilor samavolnici Ia putere, va deveni într'o bună şi tor, dau omului politic de rasă acea no­ perimate cu francheta caracteristica ta de permanentă tinereţe spirituală. de ieri. realitate. Atunci controlul obştesc sus­ temperamentului său, Dr. Alexandru Pentru majoritatea muritorilor prefa­ Orice provocare atrage după sine ţinut de conştiinţa intereselor locale I Vaida-Voevod, face o operă de purifi- cerile nesfârşite ale ambiantei sociale, reacţiunea promptă, solidarizând ele­ şi generale va deveni un factor hotă- I care necesară, mai ales împrejurările, mişcarea, acea exteriorizare a voinţei mentele streine idealului naţional. nâtor în viaţa publică". j de astăzi. de stăpânire a evenimentelor şi a lup­ Timpul şi viaţa cu nevoile ei multiple Din aceiaşi orânduire democratică tei sfărâmătoare de prejudecăţi, obo­ ! Convingerea sa fermă că neajunsu- uneori de neînvins decât prin capitu­ decurg în mod firesc metodele de gu­ seşte, refulează avântul transformân- Í iile vieţii noastre publice se datoresc du-1 în chin, impune evadarea din rea­ lare, vor îndeplini mult mai bine ope­ vernare. Aşa „zisul său regionalism" I nerespectării regimului democratice, litate înlocuind credinţa în progresul ra de consolidare a edificiului naţio­ este corolalul principiilor sale demo­ i violării regulilor jocului consacrat, material şi sufletesc al societăţilor u- nal, decât exerciţiul pripit al puterii cratice. Este chiar subordonat acestor cum ar spune un hârşit reacţionar, es­ mane cu atitudinea mistică în fata care în majoritatea cazurilor întunecă principii. te profund întemeiată şi o argumenta­ vieţii. judecata limpede. ţie oricât de simplă poate elucida Omul politic nu cunoaşte filozofia re­ într'un regim adevărat democratic Nu mai putem trăi în afară de rit­ această chestiune. semnării. Omul politic este chintesenţa nu se poate admite acea factice şi sili- j spiritului european. Pe această frămân­ mul epocei, nu putem neglija fără a într'o ţară de constituţionalism in­ tă uniformizare a provinciilor, impie- ; tată limbă de pământ, omul nu s'a aduce grave prejudicii patrimoniului termitent, conflictele politice contri- dicând participarea lor reală la rezol- | mulţumit cu starea de haos senzorial, naţional, comandamentele vremii. buiesc în cea mai mare măsură la în­ încercând prin efort eroic şi constant varea problemelor de stat, întrucât ne­ Există a mentalitate politică şi so­ răutăţirea situaţiei economice. să înfrângă rezistenţa naturii, des- cială europeană în care se integrează cesităţile teinice ale unui stat modern Í Politieul prevalează economicul. De­ cif rându-i tainele a aservind-o capri­ în mod necesar şi frământările noas­ lăsând de-oparte datele etnografice şi altfel, în concepţia oricărui democrat ciilor lui, şi deplasând mereu iniţiala tre. istorieitt-pJDlitice, impun armonizarea sincer ideea de stat că exponent ale determinare absolută către idealul li­ Grija de ce vor zice streinii, adică intereselor specifice regiunilor cu in­ intereselor generale, este firul condu­ bertăţii totale. neamurile luminate, de faptele noas­ teresele permanente ale statului. For­ cător al tuturor acţiunilor desfăşurate Numai aşa se poate defini filozofia tre, aceasta lărgire a sferei de eoni roi ţele vii ale fiecărei regiuni şi care în­ în planul vieţii colective. istoriei popoarelor europene, legate împusă de strânsa interdependenţă totdeauna vor ieşi Ia suprafaţă „fără Rezumând într'o formulă sintetică într'un mănunchiu puternic prin ace­ şi superioară depăşire a sferei etnice, ca izvorul lor să fie vreodată secat", concepţia politică a marelui luptător iaşi iluzie creiatoare. materială s?i culturală, este o generoasă sunt realităţi de care trebuie să ţinem ardelean, putem s'o precizăm în felul Prn fiinţa lui natura îşi realizează ridicată prin scopurile ei permanente seama dacă vrem să facem operă po­ următor: democraţie integrală în or­ indescifrabila ei alegere pentru cei pe planul universalităţii. zitivă. dine politică în sensul egalităţii drep­ mai tari şi mai buni, sortiţi să înfăp- Astăzi, când lupta pentru europeni­ „Cine are sentimentul răspunderii turilor politice, grefată pe un fond so- tuioscă fiecare câte o mică parte din zarea României este considerată ca o pentru viitorul acestei ţări, nu poate cial-economic liberal cu o bază de largă universala armonie. erezie periculoasă de apologeţii unei să rămână nepăsător şi să nu privească reformă socială. Alternanţa biruinţei cu înfrângerea, tradiţii rău înţelese, un om ca Dr. Ale­ cu îngrijorare stările de lucruri din împlinind vărsta de 60 de ani, Dr. pătrunderea în interior pentru a pu­ xandru Vaida-Voevod, călit în lupte­ ultima vreme; dar dacă am privi luc­ Alexandru Vaida-Voevod ca un gră­ tea pune la unison frământările sufle­ le pentru triumful ideilor generoase, rurile numai prin prisma egoistă a in- dinar înţelept, oferă tinerei generaţii teşti cu aspiraţiile vulgului, încorda­ este cea mai bună chezăşie, a progre­ reselor de moment aşa de des exploa­ un buchet spiritual împletit din: ener­ rea supremă cât şi retranşarea con­ sului social şi politic al tării noastre. tate în luptele politice duse până Ia ul­ gie, avânt tineresc şi marea sa expe­ ştientă în oaza de linişte şi libertate Intuiţia si experienţa acumulată tima limită, centralismul administra­ rienţă în care s'au cristalizat convin­ absoluta a meditaţiei profunde, sunt prin muncă neîntreruptă, în care s'au tiv al României ar trebui să ne bucu­ geri definitive, trăite în focul luptei şi tot atâtea fapte desprinse din planuri­ răsfrânt convingeri trăite îl situiază re. Intr'adevăr, toate neajunsurile su­ încununate cu laurii victoriei. Acest le interioare şi exterioare ale vieţii. astăzi precis în vâltoarea evenimente­ ferite de populaţia Ardealului sunt jubileu arată multor tineri din genera­ împletind acel minunat zig-zag, din lor. aruncate în cărca Bucureştilor şi ţia mea, ce poate face o voinţă de fier, care se construeşte diagrama psicholo- Nu crede în elite veşnice, ale că­ aceasta nu din vina noastră, a parti­ condusă de o minte luminată, atunci gică a luptătorului înăscut. Victoria ror însuşiri transmise ereditar le-ar dului naţional-ţărănesc. Dacă am trăi când se urmăreşte hotărît un ideal so­ deplină, descătuşind spiritul de adver­ acorda un titlu indiscutabil de stăpâ­ într'un regim de sinceră şi reală des­ cial politic. O voinţă condusă de o idee sităţile înfrânte, îl înalţă pe piscurile nire şi guvernare a masselor. Minori­ centralizare administrativă, aceste ne­ „poate orîndui milioane". Este o imagi­ senine ale gândirii drămuitoare de tăţile conducătoare se selecţionează ajunsuri s'ar răsfrânge asupra condu­ ne care înviorează tinerimea năzuitoa- fapte omeneşti. prin lupta de afirmare a puterilor cătorilor Ardeleni, iar capitala ţării şi re a României de azi. PETRE ŢUTEA.. Marile popasuri ale vieţii, când fap­ diriguitoare. Societatea în întregul ei tele trecutului curăţate de sgura îm­ trăieşte într'un echilibru instabil. prejurărilor trecătoare, se decantează, Aci rezidă temeiul sociologic şi bio­ proiectându-se asupra lor lumina per­ logic al concepţiilor sale democratice. spectivei, lămuresc tot sbuciumul des­ Partidele politice sunt expresiunea Despre Alexandru Vaida tinului omului care n'a înţeles să tră­ concretă a acestei lupte de întrecere şi De Alexandru Vaida pe care conpatriolii tre noi o oarecare unitate sufletească. iască numai pentru dânsul. — afirmare. săi îl serbătoresc azi cu prilejul aniver­ Despre aceasta imî aduc cu plăcere sării sale de 60 de ani, mă leagă două Dr. Alexandru Vaîda-Voevod şi-a Negaţiunea lor, însemnează negaţiu- aminte azi, când concetăţenii săi răsplă­ amintiri. Una este, că mi-am început tesc meritele lui Alexandru Vaida printr'o nea progresului. Intr'adevăr, spunea împletit existenţa sa eu existenţa Ar­ cariera parlamentară ca reprezentant alunei serbătorire pe deplin meritată. Stima pe dealului premergător marei uniri şi-a odată într'una din acele fermecătoare circumscripţii din Ardeal, — cea din care o simt în sufletul meu faţă de Dsa acelui Ardeal care a realizat triumful causerii, omenirea a sângerat veacuri Sebeşul săsesc — şi majoritatea alegäro- se ridică deasupra tuturor amintirilor mulţimilor din 1328. dearândul pentru cucerirea libertăţi­ rilor mei erau români. Pe m'r.e ia Se- dureroase, cari s'ar putea strecura intre beş m'au ales mai mult sasn, pentrucă lor cetăţeneşti, iar astăzi o parte a noi doi si în credinţa că vor mai fi vre- Nu găsesc o mai bună caracteriza­ alegătorii români s'au abţinut. I t sigur muri, când armonia înţelegătoare a po­ acestei omeniri vrea s'o facă să sânge­ re a personalităţii astăzi sărbătorite, se fereau în mine, de publicistul maghiar poarelor va schimba din nou disharmo- decât aceea portretizare, prin care re pentru distrugerea acestor libertăţi; care în ziarul său reprezenta puternic niile de azi, întru şi eu în rândul ace­ idea naţională maghiară. Nu mi-au pus Emil Ludwig fixează fizionomia lui cu toate că istoria se desfăşoară aşa de lora cari îl salută. paradoxal, pentru spiritele încercate totuşi contracandidat, pornind probabil Plutarc: „In realitate este un Atenian din credinţa, că pe lângă cunoscuta mea /ost/ Vészi, pentru conştiinţele care au cunoscut şi membiu al Cnseî Magnaţilor, şef-redac- din punct de vedere cultural, Englez tendinţă naţionalistă eram! aderent con- torul ziarului 1 ester Lloyd. din punctul de vedere al puirtanismu- fructele amare ale îndoielii şi bucuria vins şi sunt şi astăzi, al politicei naţiona­ lui, iar din punctul de vedere al serio­ înviorătoare a triumfului nu este aşa lităţilor conduse de idei înţelepte şi no­ de geru de ales calea de urmat. bile, a lui Francise Deák si baronului zităţii un German." Observând semne­ Iosíf Eötvös. Aşa în calitatea mea de le exterioare ale spiritului, atât în fap­ Dar orânduirea democratică nu este deputat ardelean, am ajuns în contact tele sale mari, cât şi în gesturile unei concepută mecanicist. mai strâns cu Alexandru Vaida, luliu conversaţii pline de farmes, reconstru­ Partidele politice trăiesc prin perso­ Maniu, Ştefan Cicio Pop şi ceilalţi băr­ baţi conducători ai Românilor ardeleni. ieşti sintetic acest caracter complex de nalităţile lor. Aceste personalităţi a A doua legătură a mea cu Vaida se căror valoare trebuie să fie ratificată valah, făurit în luptele pentru liber­ baza pe faptul, că eram unul dintre fon­ tate ale Romanilor ardeleni. prin sufragiul popular, sunt obligate datorii şi membru activ al ,,ligii votu­ Trecutul care a lăsat neşterce urme­ să-şi verifice mereu ţelurile împros- lui universal" care s'a ridicat pentru în­ tâia oară organ iz ită pentru democrati­ le adânci ale curajului, a închegat pătându-le cu experienţa obştească şi zarea cea mai largă a dreptului de vot. pentru ilustrul sexagenar un sistem comparându-le neînterrupt cu ale ad­ Cu toate că concepţia mea asupra sta­ purificat de ingredientele unui naţio­ versarilor mânaţi de aceeas imperioasă nevoie de dominaţie a oamenilor şi-a tului maghiar şi asupra menirii poporu­ nalism agresiv şi şovin. Aşa se expli­ lui maghiar o despărţeau mari antago­ lucrurilor. că larga înleţelegere pentru drepturile nisme de cea a lui Vaida, totuşi lupta D-nií Vaida-Voevod, Míhaí Popovid inorităţilor, ţinând socoteala în toate „Luptele dintre partide sunt mijloaee dusă pentru votul universal a creat in­ sí Dumitru Manu Nr. 9 CHEMAREA Pag. 9 Crâmpeie din activitatea dip Studentul Vaida Amintirile epocei de glorie şi ero­ In 1895 studenţimea maghiară a fă­ ism, numită 48, trăiau încă în carne şi cut o mare întrunire demonstrativă lomatică a Dlui Vaida-Voevod oase atât în oraşele înstreinate, cât şi împreunată eu o mani festa re de sim­ în mai îndepărtate cătune muntuoase patie pentru Wekerle, care a pregătit o părticică din ceeace cu atâta jertfe, cu Să uitam pentru câteva clipe evenimen­ ale Ardealului. Gloria acestor vremuri proectul legii cultelor. Studentul Al. tele externe actuale; sà uităm conferinţa atâta vieţi de eroi, cu atâtea nefericiri de un eroism mitic a încadrat în laurii dezarmării delà Geneva precum şi pro­ familiare, s'a dobândit". Vaida-Voevod porneşte cu vre-o 45 to­ babilele ei rezultate ... Nu ne va mai in­ „M'am hotărît să fac acest salt în pră­ martirajului, pe autorii unei mari re­ varăşi la această întrunire, prin cu­ teresa nici mişcările naţionaliştilor Ger­ pastie, căci ştiam, că deşi poate eu unul voluţii sufleteşti, pe autorii şi prezen­ vinte bărbăteşti înfierează atentatul mani, nici răţoelile revizioniştilor Ma­ voi fi o jertfă, totuşi ţara va fi salvată tatorii actului numit „Memorand". contra bisericilor româneşti. ghiari. de urmările grave ale unei rupturi cu In acele timpuri de mari prefaceri, In 1898 Ungaria serba existenţa-i Preocupându-ne de ele, ar fi să tulbu­ aliaţii". răm sărbătoarea noastră consacrată „Şi ştiam, că în acea prăpastie, nu când desigur/ie puneau cărămizi trai­ milenară. L>1. Alex. Vaida-Voevod ca acelui, care a ştiut ,.ee vrea" în toate schilăvire, nu moarte ne aşteaptă, ci nice la un mare edificiu politic: elibe­ răspuns orgolniului turanic, organi­ situaţiunile ce i-ait fost hărăzite de soar­ aşteaptă prietenia Americei, Engliterei, rarea .şi unirea tuturor românilor, stu­ zează la Viena grandiosul congres al tă „Buletinul Extern", al ..Chemării" Franţei, Italiei, a marilor noastre aliate dentul, care n'avea eăminuri, burse şi student imei ariene, unde a demonstrat prin această sărbătorire nu rămâne fără de eri, de azi şi de mâine". alte multe avantaje, ci doar imaginea lumii întregi „toate uneltirile antici­ subiect, din potrivă, are sa noteze cele Iată pasul prin care se reiau raportu­ mai frumoase evenimente de istorie di­ rile normale cu Aliaţii. Dl Alexandru vilizatoare ale poporului turanic". — plomatică a României întregite. Vaida-Voevod aşează în centrul preocu­ La acest émigrés a mat parte studen­ Agresiunea prusaco-maghiară a dés­ părilor sale problemele de politică ex­ ţimea română, germană, cehă, slovacă orientât in primul moment „Puterile A- ternă. Acestea priveau în special trecerea apoi sârbii, croaţii şi saşii din Ardeal. iiate şi Asociate". In această desorien- frontierelor prinse ale României spre i)ar cu adevărat luptă studenţească tare au alergat în căutare de noi aliaţi, Vest şi recunoaşterea alipirii Basarabiei. ademenindu-i cu promisiuni, în genere, Cât de simplu pare astăzi, cât de com­ a i'cst duelul dintre studenţii români şi puţin realizabile. Interesele Italiei şi Ro­ plicat era atunci. unguri cunoscut sul» numirea de „Re­ mâniei în răsboiu a fost determinate, în La 28 Ianuarie 1920 dl Alex. Vaida- plica". — Prin replica tradusă în toate bună parte, de aceste promisiuni. In ziua Voevod este deja la Londra, oaspele gu­ limbile civilizate s'a demascat jocul scadenţei, la sfârşitul răsboiului, princi­ vernului Britanic. Găseşte propaganda frivol al ungurilor, cari ţineau subju­ pii noi se ivesc in dreptul internaţional, ungurească în tom, toate privirile erau ce vor conduce desbaterile viitoare: au­ întoarse delà România. Oamenii de stat, gaţi atâtea naţionalităţi şi se girau de todeterminarea şi principiul înlăturării conducătorii bisericei atât de influenţi, pioui; civilizaţiei apusene. O parte dia tratatelor secrete. Ori aceste două prin­ presa era împotriva noastră. Vor rămâ­ enormul material documentar al repli- cipii erau suficiente pentru a face impo­ ne o enigmă mijloacele geniale preconi­ cei a. iost adunai de di. Vaida-Voevod. sibilă respectarea promisiunilor făcute zate, de noui conducător Român, prin Iar când ungurii nu încercat un bâl­ anumitor state în momentul intrării lor cari în câteva zile a ştiut să creeze at­ in luptă alături de Aliaţi. Jn situaţia mosferă binevoitoare. Dl Vaida a ştiut bâit răspuns replice?, dl. Vaida a edi­ 'aceasta ;ie aflam şi noi. Dacă „tratatul să cucerească simpatiile cercurilor bri­ tat o preţioasă carte documentară prin secret" ne da Transilvania, in schimb, tanice. cave a distrus argumentele paliative a Basarabia era omisă. Admiţând „auto­ Din 4 la 21 Febr. 1920 este la Paris, studenţilor unguri. determinarea" poate rezultatele ar fi unde îl aştepta aceiaşi muncă. Parali­ Studenţii vi KîH-k'UHilc studenţeşti fost şi mai ciudate— mai ales în atmo­ zează şi aici propaganda defavorabilă. sfera de atunci. Rolul diplomaţiei româ­ Acest „om nou" cu „vederi noi" putea de altădată erau lermentul progresu­ ne la conferinţa de pace era găsirea mij­ icaliza înţelegerea. lui national şi întreţineau viu senti­ locului de a se strecura printre acestea Reîntors la Londra, începe munca de mentul national, iii rá spargeri de gea­ cu atâta abilitate încât să se înfăptuiască adevărate negociaţiuni, izbutind ca rând muri. Ca eexmph- demn de urmat so­ dorinţa tutror Românilor — Unirea. pc rând problemele, ce intereseau direct cietăţilor studenţeşti de azi se poate Este un fapt unanim recunoscut, că România să nu mai fie amânate; izbu­ ia conferinţele de pace, unde pasiunile teşte să determine soluţionarea lor sau pune istorica „România Jună", care răsboiului n'au trecut, dreptatea este re­ apropierea de soluţionare prin Consiliul Fraţii. Alexandru si loan Vaida'-Voevod lativă şi în funcţie de bunăvoinţa State­ .juprem. Cine ar putea înşira activitatea elevi la Gimnaziul Săsesc din Bistriţa lor Mari. Dibăcia reprezentantului unui enormă depusă de Dsa. Roadele s'au vă­ stat poate face să triumfe o teză şi să zut, curând. La S Martie are în sfârşit cadă alta. după cum el a ştiut sau nu să .atisfacţia că majoritatea cererilor ma­ concentreze simpatiile .„zeilor". Munca ghiare sunt respinse, în special cele cu cea grea nu se depune in conferinţa pro­ privire la plebiscit. priu zisă, ci în intrevederile anterioare. Chestiunea Basarabiei nu fusese dată mizeră a vre-unui cătun muntos, prin Aceste intrevederi particulare pot crea uuàrii era dealtfel şi cea mai dificită. ! instinct şi cultură era un ferment or- simpatii sau antipatii, ce se răsfrâng în Această dificultate provenea din diver­ I rezultatele conferinţei oficiale. Aceste genţa de păreri a Marilor puteri asupra I donat al vieţii publice. afirmaţiuni au fost cu prisosinţă verifi­ atitudinei ce trebue luată faţă de Ru­ Gesieraţia universitară din ultimul cate — chiar de România — în cursul sia sovietică. Pe de altă parte chestiunea j deceniu al secolului trecut a luat par­ tratativelor delà Paris, Londra, 1919— Basarabiei s? ingreuia prin propaganda te la toate mişcările şi luptele politice 1920. întâiul reprezentant al României, făcută de refugiaţii Ruşi. Dl Vaida-Voe­ ale românismului. Spiritus rectorii în dl I. I. C. Brătianu, la aceste conferinţe, vod procedează cu atâta abilitate încât prin intrasigenţa si politica de trăgănare izbuteşte să ^onvingă pe fiecare în par­ ; Viena a acestor manifestări ale tine- adoptată, a isbutit să îndepărteze de noi te de dreapta cauză a României termi­ rimei era entuziastul student medici­ pe Aliaţi. Dl Brătianu pornea din cele nând prin a ob^ne promisiunea dlui Cle­ nist Alexandru Vaida-Voevod. mai curate sentimente româneşti, însă menceau: „Da" Basarabia va fi a Ro­ Seria manifestărilor se deschide cu metoda aleasă de el ne târa spre rezul­ mâniei. primirea monstrei delegaţii de 300 tate dezastruoase. Atitudinea lui a de­ Am luat t-ieza momnte din activita­ terminat pe Lloyd George să afirme: tea de politica externa a dlui Alexandru persoane, condusă de neuitatul marele „Cu dl Brătianu nu se poate lucra, cu Vaida-VoevoG, totuşi suficente a ne a- român Dr. Ioan Raţiu, care a dorit să toată simpatia ce o avem pentru Româ­ :ăta valoare^ omului şi fineţea tacticei prezinte monarchului din Burg Me­ nia". In Iunie 1919, când pleacă demon­ lui. Succesul României se datorează nu­ morandul gravaminelor nomâneşti. Ca strativ spre ţară, situaţia noastră rămâ­ mai dsale dl Lloyd George în cuvintele satisfacţie pentru gestul nesocotit al ne disperată. Ceeace este mai curios e că de bun rămas spunea dlui Vaida: „Spri­ partidul naţional a sprijinit în tot acest jinul care l-am dat României se atribue monarhului, românii din Viena au timp punctul de vedere al dlui Brătianu. pedcaîntregul încrederei ce am avut-o cu aranjat un strălucit banchet la care a Un singur om face excepţie — e dom­ toţii în persoana şi guvernul d-voastră". luat parte şi doctorul Lueger, un amic Studenţii Maniu şi Vaida la Cluj în nul Alexandru Vaida-Voevod. Ceeace nu a izbutit, abilului politician al cauzei noastre. La acest banchet Verificarea acestei afirmaţiuni se în­ I. I. C. Brătianu, a succes dlui Vaida- timpul Procesului Memorandului medicinistul A. Vaida-Voevod a ţinut deplineşte la câteva luni, când guvernul Voevod, care singur întrunea pe lângă nou, condus de dl Vaida-Voevod, ia con­ calitatea de mare politician şi aceia de un fulminant discurs asupra tratamen­ ducerea tratativelor. înainte de a părăsi bun diplomat. Acestea două sunt cheia tului la care erau supuşi românii. tara, în discursul program spunea urmă­ succesului Dsale la negocierile din ca­ Delegaţia aceasta a fost centrul pri­ printre alţi iluştrii preşedinţi, a avut toarele: „Cum ruptura aliaţilor cu noi pitalele occidentului. virilor Europei întregi, iar ce s'a ros­ preşedinte şi pe dl. Vaida-Voevod. era iminentă, cum nimeni nu voia să ia Azi, când dl Aleaxndru Vaida-Voevod tit la banchetul dat în onoaren ei a răspunderea, m'am hotărît să iau eu asu­ este la capătul celui al 6-lea deceniu al Dacă atunci studenţi erau maltrataţi pra mea sarcina iscălirei tratatelor liti­ vieţii sale, rog să ne permită generaţiei fost recepţionat de întreaga lume civi­ şi închişi, sufereau pentru o cauză gioase. M'am hotărît în conviregerea, că tinere, a ne apleca cu respect în faţa Sa. lizată. onorabilă şi aveau simpatia lumii în­ nu e permis să riscăm a pierde măcar V. GH. STELEA. In 1894 s'au mişcat munţii şi văile tregi, iar nu pentru devastări de tem­ Ardealului să facă mărturie pentru ple, care provoacă oprobiul lumii ci­ aeeia cari din acuzaţii unui regim de vilizate. Astăzi Alexandru Vada împlineşte 60 de ani. Pe prietenul aşa de sincer si violenţe şi nedreptăţi au devenit acu­ Lupta dusă cu mijloace onorabile de devotat al tineretului eu nul pot vedea... . aşa de bătrân. Vaida e mai tâ­ zatorii nemiloşi ai acelui regim. Medi­ imprimă un caracter de o plastică so­ năr ca atâţia alţii... tineri. cinistul Vaida-Voevod şi iuristul Iuliu brietate atrăgătoare luptătorului şi Maniu împreună cu alţi tovarăşi stu­ orice decepţii ori jigniri ar avea să Stăpânit de amintirile trecute îi tirez cu dragostea, cu care ne-am revăzut în denţi au venit la Cluj şi au organizat sufere, totdeauna are de partea sa o vara anului 1919, să rămână încă multă vreme în mijlocul neamului său vi­ manifestarea solidarităţii ţăranului supremă re^unjoştinţă, iubirea adevă­ guros premergător de generaţii, asa cum m'am deprins a-l cunoaşte şi a-l român, cu acuzatorii de pe banca acu­ ktbi. rată a acelora, pentru cari a luptat. VOICU NITESCU. zaţilor. Dr. Emil Pop. I

Pag. 10 CHEMAREA Nr. 9 Entuziasta sărbătorire a dlui Alexandru Vaida-Voevod 60 de ani.. . de luptă fără odihnă de aspre încercări de nestrămutată dragoste faţă de neam şi de neîncetat efort pentru ridicarea ţărănimii. Discursul omagial al d-lui Iuliu Maniu. Cuvântările I. P. Sf. S. Episcopul Iuliu Hossu şi Dr. Emil Haţieganu. Răspunsul emoţionant al d-Iui Vaida Voevod. Cluj, 2j. Februarie. Intr'uu oarecare jel, cei 60 de ani ai d-lui Vaida bila criză care o bântuia din caiza ulti- ta, este incă una din acelea când goar­ Voevod au font decadă de decada ... o romanţă pentru mai târziu. A luptat In matului pe care în 1919 i-se adresa nele luptelor trebue să tacă şi valurile permanenţă pentru [idealuri cari ochiului profan i-se aflau încă ascunse în ceata statului român de însăşi aliaţii săi, pasiunilor politice se pot linişti, ca să viitorului. Aşa îl ştiu toţi aceia cari au trăit în preajma d-sale, mereu cu arma să întemeiez pirntr'o acţiune comună ne dea o clipă de odihnă în care toata ia picior, furtuna gata să. isbucuească. la conferinţa de pace Mica Antantă, suflarea românească, de pe întreg pă­ Şi oare nu furtunile sunt acele misterioase semne ale destinului, cari pre­ înfiinţată pe urmă prin contracte in­ mântul românesc, să-ţi poată mulţumi vestesc vremi le senine ? ternaţionale, cari fac azi o parte pre­ pentru tot ce ai făcut pentru binele ob- Fiind mereu cu un deceniu înaintea contemporonilor sai, în ceeace priveşte ţioasă a întregii politici internaţio­ ştei româneşti, dar mai ales să-i mul­ concepţia sa asupra vieţii politice şi constituţionale, a fost firesc ca de multe nale. ţumim atotputernicului Dzeu că ni te-a ori să nu fie pe deplin înţeles de către contemporani. Atunci îşi desfăşura sufletul să realizezzi recunoaşterea din par­ dăruit şi să-1 rugăm să-ţi dea viaţă lun­ lui toate acele resurse de entuziasm prin cari anima massele Ja luptă, trezindu-le tea marilor puteri a Basarabiei, ca gă, în plină putinţă de a lupta şi mai la conştiinţa naţională şi solidari zându-le la un comun efort pentru revendicarea parte întregitoare şi nedespărţite a departe. drepturilor naţionale. Ţării Româneşti şi Iubite Alexandre, să trăeşti. (Urale şi Personalitatra, acestui .luptător de rdssă a fost suficient de analizată, pen- să începi tratative — surâzând suc­ aplauze). truca noile omagii să nu se ceară tăcute. Darea ác seamă de mai jos sintetizează mai plastic decât oricare altă analiza, viaţa d-lui Vaida Voevod. cese — cu statul vecin Rusia, in scopul Domnul Iuliu Maniu după unei normale vecinităţii, ceeace sigur Se rezumă iu ea dragostea unui neam întreg şi dacă viaţa nu e totdeauna aceste cuvinte, reproduse de dragoste ; - - dragostea c viaţă. ar fi reuşit dacă nu te-ar fi atacat în noi în rezumat, s'a adresat ast­ spate oameni, cari erau mulţi la noi şi fel doamnei Vaida: atunci, cum sunt şi azi, cărora le este Ieri la orele 12 o delegaţiuue numeroasă de foşti miniştri, parlamentari, mai frică de prestigiul câştigat prin Mult stimată doamnă Vaida, Vă rog să nu supere modestia Dv. dacă în a- membri ei partidului şi chemărişti, s'au prezentat la locuinţa d-lui dr. Alexandru talent şi muncă al unui om decât de cestea momente mişcătoare pentru noi, Vaida-Voevod sub conducerea d-lui Iuliu Maniu pentru a-i prezintă felicitări. nenorocirea care ar putea ajunge nea­ ne adresăm şi către Dv. cu câteva cu­ Printre membrii acestei delegaţi am remarcat pe d-nii : mul nostru. vinte pentru a Vă mulţumi din tot su­ ' iuliu Maniu, Episcopul Iuliu Hossu, Tolcíu, Mihail Serban, A. T. Mureşan Dacă iubita prietenie, după toate ace­ fletul pentru tot sprijinul şi ajutorul su­ Cassiu Maniu, Emil Haţegan, Valentin Aurel Buteanu, Teofil Bugnariu, P. Pavel, ste frământări şi suferinţi nu pot vedea fletesc ce aţi dat ca bună soţie bunului Poruţiu, Sever Dan, Părintele I. Agar- Liviu Hulea, Gheorghe Giurgiu, Nicolae încă în ţara Românească un pământ îm­ nostru prietin, Alexandru Vaida-Voe­ bíceanu. Dr. Marius Stürza, Dr. luliu Buta, Victor Jinga, Zaharie P»p, I. Go~ belşugat în care curg râurile cu lapte şi vod, pentru a putea face ceace a făcut Moldovan, Petre Poruţiu, Al. Borza, Dna ciman, Traian Naşcu, Moldovan Victor, miere cum ar putea fi, dacă ţara Româ­ pentru partidul nostru şi poporul româ­ Olly Deleu, Dna Mihail Şerban, Dna Ilarie Banciu, prof. Zaharie Gherman, nească nu este un loc în care să se fi în­ nesc. Val. Poruţiu, Adam Popa, Sabin Mure- A. Merza, Ionel Pop, Petre Borteş, Emil făptuit încă porunca dumnezeiască „pe Dv. d-nă Vaida, V'aţi pus toată viaţa san, Nemeş Simion, Dr. Liviu Pop, Dr. Pop, Păr. Handrea, R. Tuffli, Hariton pământ pace şi între oameni bunăvoire", în serviciul ideilor şi nizuinţelor soţului Teofil Dragomir, insp. Traian German, Moldovan, Paul Boila, Col. Stoica, Ti- cum ar trebui să fie şi dacă vezi provin­ Dv. Nu V'aţi desfătat, cum aţi fi putut Joe Gherman, Păr. I. Curea, Păr. Ramon- beriu Orosfăian, Coriolan Orosfăian, insp. ciile unite cu patria mamă, cari toate au face, în plăcerile unei vieţi luxoase, ci- ţiami, V. Ciurdariu, Zaharia Boiia, Adrian Tarţia, I. Martalogu. etc. etc. adus atâta jertfă altruistă, atâta însufle­ aţi stat pază la. căminul familiar^ Nu Oţoiu, N. Birtolonu, Flaviu Laurenţiu, I. ţire şi lepădare de sine, chinuite de grave V'aţi împodobit cu pietrile scumpe ce frământări şi dacă simţi urmele dureroa- J aţi moştenit delà bunicele Dv. ci aţi fă­ In salonul tixit de lume d. Iuliu Maniu, rosteste cel diniàiu, următorii se ale unei lipse de recunoştinţă, să nu cut ca străbunele noastre mamele ro­ diseurs plin de avânt şi simţire. te supere căci nu-i de vină nici patria mâne, cari îşi găseau cea mai frumoasă şi nici România Mare, pentru care atât podoabă în copii lor şi trofeele pe cari de mult ai muncit. le aduceau bărbaţii lor din luptele vieţii Dirscursul dlui Iuliu Maniu O mamă cât de bună ar fi ea, alun­ publice. gată delà vatră nu poate să îngrijească din Budapesta declaraţia de rupere a Aţi stat ani dearândul singură acasă, Iubite Alexandre ! nici de creşterea şi nici de hrănirea Ardealului şi Banatului delà Ungaria, nici cu gândul nu ştiaţi unde să-1 cău­ Cei ce te cunosc şi te ştiu în plină dreaptă a copilaşilor săi şi zadarnică până când ai publicat acum câteva taţi pe soţul Dv. purtat în toate colţu­ vigoare trupească şi sufletească şi este porunca părintelui dată argaţilor, luni mişcătoarea declaraţie de a nu rile lumii de vânturile cari bântuiau cu temperamentul viu care îl pui în căci slugile slugi rămân. Tot aşa dacă lua parte la un simulacru umilitor de crunt un neam întreg. Stătea-ţi singură fiecare acţiune, se vor mira că azi o naţiune este scoasă din dreptul său, de alegeri parlamentare, în propria noa­ bolnavă în pat, că ci soţul Dv. trebuia îţi serbătorim 60 de ani ai vieţii tale; a-şi chivernisi casa sa, neîngrijită va fi stră ţară — câte frământări n'au mun­ să stea veghe la patul unui mai mare se vor întreba, cum, Vaida Alexandru ea, casa ei şi toţi copii ei. In zadar va e de 60 de ani? Alţii cari cunosc pro­ cit creerul tău, câte dur einr.au dora bolnav, al poporului românesc. Şi tre­ cit creerul tău, câte dureri n'au sfâşiat da Coroana cele mai severe porunci şi buia să legănaţi şi să mângăieaţi sin­ digioasa ta activitate şi numeroasele în zadar va arăta cea mai mare bunăvoinţă peripeţii prin cari ai trecut în cursul inima ta şi câte peripeţii n'a petrecut gură copilaşii Dv. numeroşi, pentru că faţă de provincii, precum M. S. Regele vieţii tale sbuciumate, se vor mira şi: fiinţa ta, toate pentru un singur ggând: bărbatul Dv. trebuia să aline durerile nostru a făcut-o şi în ultimul timp de se vor mira, cum, Vaida Alexandru binele obştesc şi mărirea naţiunii. milioanelor de fii ai întregului neam ro­ atâtea ori, zadarnic este dacă acei cari numai de 60 de anii Când ni le reamintim toate acestea, mânesc. îl înconjoară n'au nici simţ de dreptate, ne cuprinde o uimire cum au suportat sntr'adevăr ni se pare tuturor un nici dragostea adevărată faţă de supuşii Drept răsplată pentru acestea, nu pu­ nervii tăi şi fizicul tău această trudă timp foarte lung de atunci, de când lui. tem să vă dăm altceva stimată Doamnă, ca tânăr student universitar, abea de şi nesfârşite chinuiri. A trebuit să fii decât să cuprindem în rugăciunile noa­ făurit din lutul ardelenesc depe Someş Să nu fii îngrijorat. Razele energiei 20 de ani, erai centrul mişcărilor stu­ naţionale, cari trecând prin prisma su­ stre numele Dv. alături de al lui Ale­ denţeşti în jurul acţiunii memoran- si din granitul Carpaţilor cari suportă ferinţelor nu s'au rupt ci s'au întărit, xandru, implorând delà acela atotputer­ diste, până ce ai fost prezidentul pri­ dinţii vremii şi vijelia furtunilor. vor scoate naţiunea din lâncezeala în ca­ nic să vă dăruiască ambilor viaţă lungă, mului consiliu de miniştrii a întregii Dar şi mai mult ne cuprinde mira­ re a ajuns şi vor face ca ea să se ma­ fericită şi să vă răsplătească pentru bi­ Românii Mari; deatunci de când ai rea, cum tu animatorul masselor, omul nifeste cu tărie, cu dreptate şi cu no­ nele ce aţi făcut, prin fericirea copiilor fost scos din adunarea studenţilor ma­ mulţimii ai ştiut să pătrunzi în culi­ bleţe. Dv. şi mândria poporului românesc. ghiari din Budapesta şi pe urmă din sele şi tainele diplomaţiei şi tu care Cred că această zi, în care serbăm a (Aplauze frenetice). parlamentul din Budapesta, pentrucă ştiai transpune fibrele pasionate ale 60-lea aniversare a zilei de naştere a nu ai putut tolera fără cuvânt de pro­ sufletului tău în sufletul maselor pen­ testare minciuna că Ardealul şi Bana­ tru a preface gândul tău în voinţa lor, tul tiu este românesc, până la ziua ai ştiut să pătrunzi prin labirintul di­ cirul ai fost scos din parlamentul din plomaţiei pentru a afirma în orice îm­ Bucureşti, fiindcă nu puteai suferi pa­ prejurare drepturile naţiunii noastre. Cuvântarea I. P. S. S. Episcopul Bossu rodia ridicolă din acele zile; de atunci Cunoscându-te, explicaţia am găsit-o: când perindai delà Sighetul Marma- picioarele tale pe care se vedea încă Biserica care s'a identificat totdeauna resat atunci când eram ridicat la scaunul ţiei până la Orşova, toate colţurile Ar­ praful bulgărilor delà Olpret, n'au cu luptele duse de fruntaşii politici pen­ de Eparhie nu Ici voi uita niciodată. Sunt dealului şi Banatului, pentru a deştep­ alunecat pe parchetele lustruite ale tru unitatea naţională, este aci fericită să fericit că te văd după o luptă atât de sbu- ta conştiinţa naţională a poporului ro­ palatelor imperiale, nici 1111 s-au îm­ aducă omagiul ei celui mai vajnic lup­ ciumată şi după atâtea zile grele într'o manesc, până atunci, când pătrundeai piedicat în covoarele lor de mătase tător pe care l-a dat Ardealul. perfectă vigoare de trup şi de suflet. delà. Chişinău până la Timişoara toa­ pentru a-ţi apleca spinarea. Iar de altă Sunt fericit azi aducându-mi aminte de Sentimentele mele de dragoste şi de re­ te ţinuturile României Mari, pentru a parte clocotul glasului mulţimii, fie zilele melc dc luminoasă frământare cari cunoştinţă, mă fac să rog pe bunul Dzeu trezi la conştiinţă cetăţenească un in­ că te glorifica, fie că te contrazicea, s'au încrucişat totdeauna cu ale talc, lup- ca să te păstreze încă multă vreme în tre.'.; neam, de atunci, când ca om tâ- nu-ti clătina voinţa nici nu-ti împiedi­ tălorule pentru neam si ţară. deplinătatea puterilor atât de folositoare wîw plecat la ordinul doctorului Ion ca limpezimea mintii. Mergeai pe ca­ Amintirea cărărilor fi a drumului fă­ .neamului românesc. Rí! ţiu te-au ajuns în saloanele din Bu­ lea ta pe care ti-o poruncea glasul cut împreună în vremea pajurei imperia­ îmbelşugate să se reverse asupra ta cureşti grele umiliri, fiindcă propagai sânelui si raţiunea omului vremurilor le, mă vor însoţi totdeauna. Cuvintele darurile Domnului şi să-ţi vezi îndeplini­ principiul că politica de partid n'are de azi. (Aplauze îndelungate.) tale de îmbărbătare pe cari mi-lc-ai ad­ te toate gândurile tale. ce căuta pe terenul luptelor naţionale Acest glas al sângelui şi această ra­ si ')ână când ai mers la rugarea noa­ ţiune cristalizată prin experienţă şi stră şi la porunca Regelui tuturor Ro­ ştiinţă, te-au ajutat ca în opoziţie să Toate organizaţiile partidului Nafional-tăranesc au mânilor, la-Paris, unde în saloanele ?rcţi pretutindeni dorinţa nc.r.frântă a conferinţei de pace ai afirmat dreptul trimis telegrame omagiale Dlui Vaida. mulţimii, iar fiind la guvern, în una Deasemenea au sosit telegrame de felicitare delà naţiunii de a se uni într'un singur stat din cele mai grele epoci a vieţii noa­ al întregului popor românesc şi de stre de stat: marcante personalităţi politice si ştiinţifice, din ţară şi atunci de când ai citit în parlamentul să scoţi Ţara Românească, din peni­ străinătate. Nr. 10 CHEMAREA Pag. 11 Discursul Dlui Dr. Emil Haţieganu Răspunsul Dlui N'a fost o manifestaţie, n'a fost o mişcare naţională românească, la care Dr. ML Vaida-Voevod •ă nu fi participat, totdeauna în şirul O impresionantă confesiune a fruntaşului uolltic ate cărui lupte au luptătorilor şi în rândul întâi, necu- evidenţiat întodeauna calităţile iui şi defectele adversarilor noscând nici o piedică, jertfind totdea­ una dar niciodată profitând pe urma Vă mărturisesc sunt foarte impre­ tru prietenia lui sinceră, pe care mi-a do­ fi eu toţii nişte nemernici dacă nu luptelor. Astfel ţncât luptele neamu­ sionat, pentrucă în decursul expuneri­ vedit-o în luptele purtate timp de decenii, am încerca ridicarea ţărănimii la acea precum şi pentru sinceritatea şi sprijinul lui nostru de dincoace de Carpaţi sunt lor diu discursurile dvoastră, au în­ treaptă între naţiuni la care merită. nedespărţite de numele lui Alex. Vai­ moral pe care l-a dat totdeauna. (Aplau­ viat înaintea ochilor mei atâtea amin­ ze entuzieste). Am văzut ţărani din multe ţări, da Voevod. tiri, decât năpădirea lor mă conster­ In definitiv ce am fost noi în acea­ dar calităţile ţăranului român consti­ Ager, aprig, mândru şi modest, nează oarecum dându-mi impresiunea stă viaţă? Precum Dzeu l-a făcut pe tuie un giuvaer care este cea mai •onducător fără severitate, îngăduitor că mă aflu îutr'una din acele confesi­ Adam din lut, — acel lut din Someş, puternică garanţie a unei reale pu­ cu alţii şi sevei' cu sine, faptele Tale uni, cari se fac sub patrafir. despre care amintea d. Maniu ca fiind tinii de contribuţie la evoluţia pro­ totdeauna au fost pilde pentru alţii Si poate că este chiar momentul să parte constitutivă a mea, — cu toţii gresului şi a civilizaţiei. Acestor mi­ şi astfel iii devenit cel mai vrednic îndeplinesc o astfel de spovedanie şi nu suntem altceva decăt creaturi fră­ lioane de eroi necunoscuţi ai muncii In numele organizaţiei judeţului şi să-mi aduc aminte de aceia cari au mântate de mâna aceluiaşi Dzeu, din am ţinut azi să le aduc prinosul meu ©rasului Cluj — din încredinţarea co­ dispărut dintre noi, de luptătorii, cari lut de Someş, Sălaj, Banat, Regat sau de gratitudine. Obârşia mea din Someş legilor, mie mi-a revenit cinstea — au formal şi ci una din acele zale, Basarabia. unde şi azi sunt o seamă de ţărani din să-Ţi tâlmăcesr cele mai călduorase şi cari leagă totdeauna tereutul de vii­ familia Vaida, dovedeşte mai mult ca, SPRE PACEA UNIVERSALĂ adune simţite felicitări cu ocaziunea tor. orice că schimbată i'indu-mi haina şi acestei aniversări, la care asistăm cu Îmi amintesc cu recunoştinţă de Noi am avut fericirea de a fi în portul, sufletul meu se află mai aproa­ toţii, ineunjurându-Ţi persoana cu cea bunicul meu Holiăţiel şi de tatăl meu, crâmpeiul de timp pe care il avem sub pe de ei decât de aceia cari tocesc par­ mai sinceră dragooste, eu adâncă sti­ cari nu uitau nici odată să-mi repe­ ochi, expresiunea fidelă a firei ardele­ chetele saloanelor. mă. te, că. dacă .Dzeu mi-a dat părinţi buni neşti. In ultima vreme se vorbeşte cu ...SI [TN PROTEST şi putinţa de a învăţa, datoria mea insistentă despre pacea eternă, între era ce a presta de zece ori mai mult rasse. Pentru ajungerea acestui scop, e Daţi-mi voie să fac cu această oca­ decât un băiat sărac. nevoie încă de eliminarea acelor însu­ zie şi un protest. Pentrucă altfel ar îmi amintesc de Bariţiu, de Mure­ şiri şi reziduuri de animalitate cari însemna că fac un act de trădare faţă şenii din Braşiov, de Iac ob şi Aurel mai subsista ín om. Deaceea pacea de firea mea adevărată. Să protestez Mureşanu, de Babes, Moesoneşti şi de \ aceasta nu se va putea câştiga ca un de fi avansat între geronţii cari vor acea figură de bronz, acel caracter I bun comun ai omenirii decât prin fi pensionari. Mă atinge neplăcut j etape. dârz care a fost doctorul Ioan Haţiu. când se vine cu activitatea mea de De aceia din generaţia noastră iubite Fiecare neam pe calea progresului dinainte de războiu, cu acele lupte de Iuliu, în special de acel morman de ! va trebui ca să înstăpânească aceste culise pentru distragerea stărilor jar şi de acel temperament vulcanic, i principii mai întâiu în patria lui în- vechi, cu acea frământare de îndârji- în -care cu toţii recunoaştem marele •' gustă. tă defensivă împotriva atacurilor zil­ suflet al lui. Aurel Popoviciu, care Noi ardelenii trebuie să grijim ca nice. Făceam pe vremea aceea mai pune în luptă calităţi geniale şi pe i poporul ardelean să nu decadă. El tre­ mult o luptă negativă. Ştim şi Te cunoaştem, că nu ieşti lângă o apercepţiune fulgerătoare şi buie să aducă un aport de noi forte în «mul, care să-Ţi placă sărbătoririle, Te o forţă sugestivă, bazate pe argumente I viaţa natieî deschizându-se larg calea rugăm deci să ne ierţi. iresisiibile. De marii bărbaţi ai Ro­ cantribuţiei ardelenilor, bănăţenilor si .In luptele din trecut — dispreţuim! mâniei, Maioreseu, Nicu Filipescu, I celorlalte regiuni, pentru realizarea i'e- privilegiul unui trai bun, care î-Ţi sta Petre Carp, Tache lonescu şi alţii, ; rieirii şi a progresului. (Aplauze.) la îndemână, împins de sufletul Tău pentrucă contactul cu cei de dincolo In ce priveşte imortalîtatea, în reali­ mare, ai trecut de partea oropsiţilor a. fost o bună scoală pentru generaţia tate nu rămâne după om decât vre-o şi Te-ai p!ÎS în fruntea acelora, cari noastră. două trei şire, într'un manual de isto­ obijduiţi ;ji oprimaţi constituiau eter­ Daţi-mi voie ca să-mi achit cu rie mai mult sau mai puţin tendenţios na re voită a neamului nostru, şi ome­ această ocazie tributul de recunoştin­ scrise de un istoric tot atât de obiectiv nirii — Contra tiraniei şi violenţei, ţă, faţă de scumpa mea soţie, pentrucă I ca şi scrisul. Cine luptă pentru iinoria- dintre vrednicii luptători, pe care oircât ar i'i de grele luptele pe front, i litate, nu este luptător. Adevăratul istoria se pregăteşte să-i cinstească când ştii că acasă căsnicia este păzită j luptător este asemenea unui vas de lui prin paginile ei nepieritoare. eu credinţă, când ştii că de averea ta i la care se adapă generaţii întregi, dar Adăpostind gêneras şi învăţând să se îngrijeşte cineva mai bine decât care la urmă sé sparge* In semn de pio- cinstească memoria luptătorilor disl j şenie, e legat cu sârmă, păstrat o păruţi , sub oblăduirea Ta înţeleaptă, tine, iar copii îţi sunt grijiţi cu în­ I oarecare vreme până când praf se ale­ îngăduitoare şi părintească creşte azi ţelepciune, lupta este mult mai uşoa­ o nouă generaţie, fiinţe sufleteşti, cari ră. (Aplauze îndelungate.) ge de el şi se întoarce în pământ, căci sub comanda Ta vor trebui să lupte Eu dlor şi fraţilor am prestat ceeace pământ am fost şi în pământ ne vom mai departe, tot în spiritul Tău gene­ am putut. Nu-mi revendic nimic, pen­ i întoarce. ros, şi urmând pilda vieţii Tale, prac­ trucă intrebându-se omul de mobilul I Duhul este acela care contribuie şi ticarea virtuţilor cetăţeneşti, totdeauna în slujba şi serviciul neamului. care-i determină acţiunile, niciodată : trebuie să contribuie, la parlamentul nu poate fi sigur de motorul adevărat Clădirea măreaţă — !a care zi de zi ! progres. Aşa privesc eu lucrurile sub ai pus câte-o petricică, necunoscând ce a] acţiunei sale. raportul vanităîîi individuale, pen­ Dl. AL. VAIDA-VOEVOD la 37 ani este oboseala, şi despreţuind tihna, ara­ Anticii credeau în puterea neîn­ trucă d. Iuliu Maniu a relevat şi par- tă, că nu ai jerfit o viaţă înxadr. frântă a fatalităţii. Biserica propagă ' tea de nerecunoştinţa care revine oa- in România Mare am lucrat pentru Munca ta nu poate fi tăgăduită; stră­ autodeterminarea insului. ; ineiiiior din viaţa publica. Elasticita- o lupta constructivă, pentru dărâma­ dania, ta de mucenic doar străluceşte Cred că nu comit un păcat prea 'na­ ! tea mea sufletească m'a ferit ca să mai în văzul tuturor. rea de obstacole grele... împotriva unor re si mi-se va ierta când recunosc jI am de suferit şi din cauza atacurilor, De aceia neamul românesc i-ţi aduce j •.notoiîe ţi apucături haiduceşti, faţă ! bârfelîlor şi calomniilor. Datorită aec- prin graiul nostru modest — prinosul I că ne naştem cu sâmburele individu;.- J ui fijţii cu o iersponsabilă oligarchia său de vecinică recunoştinţă. Nu ţi-s'a lităţii sădit în noi de Dzeu şi că acea jI stei elasticităţi, am suportai iieaj.îî;sa • i> lisî.awuîi.v'.ă, ia'îiij'uea massele ia «vii sfârşit însă truda iubite die Preşedinte; individualitate iniţială determină ! riie vieţii publice cu sen.. :itaie. a ic poporului sa poată întră sub Kiâ- Ţara şi noi avem nevoie de luminile soartea noastră. Voinţa noastră este púnirea unui constituţionalism neial- Tale, de bogata Ta experienţă politică, i ÎNSUŞIRILE POPORULUI ROMAN de iscusinţă Ta in conducerea trebu­ condusă de resorturi ascur:-:e, cari ne sif'icat. AeV?slă operă devine pozitivă rilor politice. dictează şi ne îndreaptă i arsisi ibil spre Datoresc încă. un cuvânt de iecm.o.ş- prin făptui că obieeth ui de atins a Ne înşiruirii în jurul Vostru — doi o anume acţiune. [ ţintă, admirabilului popor românesc. fost şi este înlăturarea unui rău. sunteţi, Maniu şi Vaida — nedespăr­ ! Din prima mea copilărie camarazii D. li UI i.lANII (Aplauze.) ţiţi, ca suf'etul de trupurile noastre, OMAGIU PENTRU I mei de joc erau copiii satului, iar mai Să-mi daţi voie ca să continui acea­ puneţi-Vă în fruntea noastră, noi Vă j târziu cutreerând întreg Ardealul de- AM aşi fi putut lupta în această viaţă stă luptă pentru întronarea constitu­ urmăm gata de luptă pentru binele fără pilda memorandiştilor şi fără im- \ Orşova până în. Maramureş, am ţării şi strălucirea tronului. a ţionalismului. Să reprezint pe adevă­ bărbătarca continuă a contemporanilor. eunoscut acest popor atât de bine în­ Iubite Die Preşedinte Vaida, Dzeu Daţi-mi voie ca după soţia mea să pri­ ratul tineret, acel pe vremea druiui cât oridecâteori, aveam o decepţie cu să-Ţi dea sănătate deplină, împreună mească prinosul meu de recunoştinţă a- Ioan Raţiu, cu sufletul lui viu de intelectualii, îmi recâştigam vigoarea şi scumpei Tale familii, ca în plină cela cu care sunt cel mai strâns legat, şi atunei. Eu nu sunt nici chemărist, nici vigoare să ne poţi conduce încă mulţi sufletească gândindu-mă la mulţimea cu care am trăit în cea mai perfectă ar­ acţionist, nici cu flamura verde, nici ani. Trăiască Alex. Vaida-Voevod, monie, cu toate că suntem de tempera­ credincioasă şi perseverentă. Ea mi-a Trăiască Partidul Naţional-Ţărănesc. cu acea galbenă, eu reprezint tineretul mente atât de diferite, acela cu care am redat totdeauna» încrederea în menirea trăit nedespărţit 40 de ani. Soarta mea de azi fără nici o culoare, decât cu. neamului. este legata de a lui până la moarte. Să-i mulţumesc fratelui Maniu (aplauze) pen- Noi, intelectualii acestui popor am (Urmare în pagina 12). Pag. 12 CHEMAREA

Răspunsul Dlui Dr. Alexandru Vaida-Voevod ! neamului, mai ales acel din Ardeal, cau- înţelege să dispună liber de soarta sa, ; tă sa se reculeagă şi să se regăsească. neatârnător de nimeni şi să-şi aleagă sin­ tricolorul partidului national-tărănesc. noastră ca să ne conducă pe calea glo­ I în special însă să-şi regăsească vechea gur forma constituţională sub care vrea (Aplauze îndelungate.) riei iş a succesului. (Aplauze frene­ sa orientare, prin găsirea adevăraţilor să trăiască mai departe!" Cine? Tăria neamului nostru a stat totdea­ tice.) I lui conducători. Un considerent logic Aeetsa a fost Dr. Alexandru Vaida- una în disciplină fermă şi în credinţa. Vă mulţumesc încă odată pentru mai dictează, ca în asemenea clipe, să-i l oevod, prin glasul căruia s'a rechemat, i găsească pe acei oameni, pe cari i-a avut iarâş la viaţă naţia românească din Ar­ Ca să se poată ajunge la scopul dorit dragostea şi bunăvoinţa pe care mi-aţi şi in trecut întotdeauna alături. deal, la o viaţă nouă, liberă, adevărată, de întreaga naţiune, Ardealul trebuie arătat-o, şi vă rog să fiţi asiguraţi că Nimeni nu contestă, eă trăim epoca 11- pe care nu a putut-o suprima urgiile şi să-şi aibă şi el aportul lui. Să stăm pe dacă până ïa 60 de ani, nu mi-s'a nui adevărat eroism. Ori. in vremuri tic cotropirile de o mie de ani, nici „legile" bazele pragmatice fixate de către con­ schimbat firea, ea va rămâne la fel şî j eroism, apar croi! -Aceştia nu put ii gă­ şi „bulele de aur" aie Crailor unguri, gresele partidului nostru. (Aplauze.) de azi înainte. Voi continua deci să siţi altfel decât voiajând prin întreaga nici „Patentele" şi ..Sancţiunile pragma­ istorie a neamului românesc, începând tice" ale Împăraţilor Austriei, precum lupt şi vă rog să-mi avansaţi încrede­ Să-mi dati voie ca cu această ocazie cu întenieiatorul acestuia, eu Decebal, şi nici „Constituţiunile" ['rincipiilor un­ să fac un nou apel călduros către iubi­ rea dvoastră în sensul aeţiunei tine­ continuând eu marile figuri şi eroi ai guri ai Transilvaniei. tul nostru şef, care deşi pentru mo­ reşti despre care v'am vorbit. Eu nu neamului, ajungând până în epoca con­ iată omul care, alături de şefii săi din. ment nu este prezident, este recunos­ mă las trimis la pensie. Am la picioare timporană. Astfel neamul românesc a trecut şi prezent — Ini in M anin — a ajuns azi ca să-i treacă din nou în re­ cut totuşi de şef, ca înipruniutânddu- plumbul gliei delà Someş care mă face dus o viata întreagă plină de sbucium vistă pe toţi aceia, cari au inscris o pa­ şi eroism. ne sfatul şi experienţa sa, să putem să stau mereu în picioare. gină de glorie în istoria sa şi cari s'au Trăim vremuri atât de grele meat ni merge înainte pe calea pe care ne-ii Permiteţi-mi deci ca să rămân în pi­ sacrificat pentru el. .Şi trecând astfel pe se cer tuturora acte de eroism şi mai condus el, până când voinţa şi încre­ cioare, luptând şi pe mai departe cu dinaintea noastră şirul de eroi: presus de toate se cer croi. Eroi cari. Ioan Corvin de Huniadé, Moria. Cloşca derea naţiunii, precum şi apelul M. aceeaiş râvnă ca şi în trecut. (Aplauze sa-şi li câştigat renumele prin faptele Crişan, Avram lancu, Axente Sever şi lor. Sale, îl vor chema din nou în fruntea entuziaste şi îndelungate.) ceilalţi „Tribuni ai poporului" Ardelan, Ei sunt de faţă! O viaţă întreagă îi pe Bârnuţiu şi pe toţi campionii ,,Miş­ predestinează pentru cea mai mare sluj­ cării" delà Blaj, Sibiu, Braşov sau de . ba ce ii aşteaptă, ca să ducă mai departe aiurea din Transilvania, nu se poate ea După terminarea recepţiei, lumea a acest fapt, serbările organizate de către destinele acelei ţări pe care ei au fău­ în această frescă ilustră să nu sfârşim trecut la bufet. D. Vaida s'a întreţinui întreaga naţiune română în onoarea dini rit-o, pentru a o păstra neştirbită şi fe­ cu cea mai remarcabilă figură de erou Vaida au fost inaugurale într'o atmosferă rita de orice 'încălcări. amabil cu toţi cei prezenţi. D. Maníu a contimporan, a lui Dr. Alexandru Vai­ fost obiectivul atenţiei generale. Ziariştii de unanimă simpatic pentru luptătorul naţionalist. O dovedesc aceasta, telegra­ da-Voevod. lată eroul, în persoana dlui Dr. Ale­ l-au asaltat cu întrebări, iar d-sa surâ­ xandru 1 aidti-V oevod, care implinin- zător ca întotdeauna le-a povestit amin­ mele de felicitare sosite atât din tară cât Aceşti eroi, fie eă au jucat 1111 rol po­ si din streinătatc. du-şi azi (ÎIJ ani de viaţă, încheie prima, ti!'! din trecut. litic, fie militar, fie literar in luptele se- ' fază a luptelor sale pentru existenţa şi Reproduc I aici ràteva din aceste l.a orele 1 recepţia s'a terminat. Prin culare ale neamului nostru, au desăvâr­ neatârnarea acestui neam. Xoi cerem (le­ telegrame : şit un principiu: la bunul Dumnezeu, ea >ă-i hărăziascâ ..hxistenţa unui popor nu se discuta. îvică mulţi am înainte spre a-şi putea îm­ Voinicului apărător al minoritarilor, ma­ : ci să afirmă!" plini mai departe misiunea sacră, relui fiu al României urări călduroase Sc afirmă prin jertfele de oameni, <1<- (ie a duce lupta pentru adevărata conso­ sânge şi prin luptele pentru existenţă, lidare şi civilizare a ţării. Tar noi, gene­ ABATELE ZAVORAL j independentă şi libertate. raţia tânără,, ii punem la dispoziţie fiin­ I Cine altcineva a fost acela, care a avut ţa noastră întreagă, sufletul nostru, şi Reţinuţi de Supta parlamentară care ne împiedecă I darul hărăzit de Dumnezeu să facă tot vrem să-1 urmăm fără rezerve acolo, un­ a fi de fata la srrbătorirea marelui nostru prieten, o asemenea afirmare categorică despre de va găsi de cuviinţă să 11c conducă. exponentul rezistentei neamului său în vremuri de „existenţa poporului românesc din Tran­ Dar nu numai noi. aceşti tineri entu­ grea cumpănă, îi urăm viată lungă ca să-şi servească silvania", cine a fost acela care, după o ziaşti o cerem aceasta, ci Tara întreagă luptă de aproape cinci decenii, suferind exclamă: Trăiască Dr. Alexandru Vaida- tara cu dragoste yi desin eresare, care este un exem­ toate urgiile imaginabile, ameninţarea, oevod! —• care exclamaţie este totoda­ plu si îndemn până la biruinţa din urmă. eu suprimarea şi jerti'indu-şi toată viaţa tă şi o invitare la o luptă mai dârză ca In numele grupului parlamentar pentru poporul sau. ea un erou în mij­ oricând. National Ţărănesc locul ..tigrilor" sălbatici să strige cu Ti. Ii. 1!).T2. Satu-Mare. ION HififtLACHE glas tare, care să fie auzit de lumea în­ Dr. Luciii:: /.';•, 'c/r, advocat treagă: „că poporul român din Transil­ preş. 01'g. „Chemarea" vania se desface de fosta Ungarie, că el j Satu-Mare. Cu prilejui împlinirei aú© de ami, exprim profunda mea simpatie şi admiraţie vajnicu­ lui luptător pentru cauza naţională a roma­ Mă asociez cu o vie simpatie la celebrarea celei de a 6o-a aniver­ nilor Mr deleni, sufletului distins şi prietenos sări a dlui dr. Alex. Vaida-Voivod. Clar vederea sa şi cariera-i cura­ bărbatului politic cu vederi largi ale Româ­ joasă merită să fie lăudată de către toii aceia cari au sentimentul bine­ niei întregite şi îi urez încă mulţi si fericiţi lui public, căruia primul preşedinte de consiliu al Romanic: Noi i-s'a anU >/. LliPM devotat atât de magnific. Ii rog să găsească aci expresia înaltei mele stime şi a omagiului Prevederea unităţii naţio na ie meu de simpatie. — O amintire — Credeţi, vă rog, în sentimentele melc cele mai bune. LOUIS BARTHOU fost preşedinte dr consiliu. Era la Karlsbad In luna Iulie JQ14. Arhiducele Franz Ieruinaiid, viitorul împărat al Monarhici, pe care argumentele dlui Vaida-Vocvod l 'au convins pentru îndreptarea situaţiei minorităţilor, sucombase în împrejurări atât de tragice. Austria-Ungaria se pregătea să trimeată Ultima ful Serbiei. Părinţii m'au dus şi pe mine la medicul curant să ne luăm rămas bun. La etajul din Hans Zavoiski era scris pe uşă: Dr. A. Vaida-Voevod, medic ; am intrat. După terminarea vizitelor medicale, s 'a încins ca de obiceiu o discuţie politică, din care redau cuvintele dlui Vaida-Voevod care mi s 'au imprimat adânc iu inima, „ Înoată situaţia actuală se va sfârşi prin izbucnirea unui război, din care Austria-Ungaria şi Germania vor fi înfrânte. Noi Românii vom cşi uniţi cu Tara. Războiul a scurtat drumul lung pe care îl aşteptam şi l'am pregătit noi". 1 Si aceste cuvinte mi'au însoţit cei ,/ /2 ani de cătănie în haine sire inc. V. V. T1LEA.

exanarn oevod Dl Vaida-Voevod, lajüangeorz in tovărăşia lui l_ oşbuc şi C magiak Generaţia noastră tinerească supranu­ a fi strein de problemele la ordinea zi­ mită şi „a tranşeelor" trăeşte., în mo­ lei, dar mai e şi un neîmpăcat duşman mentele de faţă, cele mai importante al poporului, pe care are pretenţia de a-1 dar şi cele mai grele clipe ale vieţii sale. conduce. In special a dovedit acest re­ Vaida are astăzi 60 de ani? Cine ar acestea. El a intrat de pe acum în căr­ Criza mondială se întinde tot mai mult, gim şi guvernul său,' o neastâmpărată fi crezut? ţile, în care micii şcolari învaţă numele ca o adevărată plagă şi nici cei mai stră­ duşmănie faţă de provinciile unite. Timpul fugar se scurge cu regularita. oamenilor mari ai ţării şi se străduiesc luciţi bărbaţi de stat din alte ţări nu par Sa nu ne mirăm deci, dacă neîncrede­ tea fatalităţii. El preface pe tineri în să înţeleagă o istorie, la care puţini din a cunoaşte leacul salvator, care să scoa­ rea generală ca un fenomen mondial, se bătrâni şi transformă în istorie împre­ ei vor contribui. tă omenirea din acest greu impas. mai sporeşte şi cu ura ce o nutreşte po­ jurările, pe care le trăesc contimpora­ In acest al şaizecilea an al existenţei Tara noastră, suferă şi ea de pe ur­ porul faţă de acest regim nefast şi abu­ nii. Rămân în urma noastră, din marea sale, îi urez ca timp de ani îndelungaţi ma acestui fenomen mondial. Insă, la ziv, socotit fructul unei lovituri de stat, mulţime anonimă a oamenilor şi fapte­ de astăzi înainte să-şi poată pune încă noi situaţia se agravează şi mai. mult care s'a menţinut şi se menţine numai lor, câteva figuri istorice, câteva acţiuni puterile întregi în slujba acestei ţări, prin faptul, că la conducerea; ţării avem prin violenţe, abuzuri şi călcări de lege. luminoase, care jalonează mersul ome­ care are atât de mare nevoe de oameni instalat un regim şi un guvern complect In această situaţie grea este foarte nirii spre viitor şi spre progres. Chipul ca dânsul. incapabil, care nu numai că s'a dovedit natural, dacă instinctul de conservare al lui Vaida şi activitatea lui sunt dintre /. Lugoşianu. Tipografia „Cartea Românească", Cluj, Calea Dorobanţilnr 14,