Alexandru Vaida-Voevod

Cluj 28 Februarie 19 i 3 Lei exemplarul mssmasasaESB&ä « ABONAMENT ANUAL REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Pe un an Lei 200. ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PklMESC Pe un jumătate an Lei 100. LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Cluj, Strada Regina Maria No. 36. Autorităţi şi inştituţiuni Lei 500. Telefon 7-60. In streinătate dublu. CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 36 J mului românesc a fost un întruchipă- Alexandru 27 F©feFuart@s 1872 I tor al instinctului naţional, el a fost ; în ce priveşte politica socială a popo- Vaida-Voevod ! rului românesc din Ardeal şi Banat un de: IULIU MANIU adevărat reformator. Studiile sale, Nume trecut în ! lectura sa şi simţul său social l-au iâ- istorie. Multe se vor • eut să fie primul propagator al unei scrie despre el. In biopolitici naţionale la Români. In perspectiva istorică oficina planurilor politice, unde se a oameuilor şi Jap- făureau programe, manifeste şi de- telor se va cerne I claraţii, Aurel Vlad reprezenta ideîa prin sita vremii ca democraţiei integrale şi lupta înver lomnia şi răutatea şunată contra latifundiilor boiereşti, şi va rămânea la su- pe care a trecut-o şi în ţinuturile din- prajaţă adevărul. I colo de hotarele etnice ale poporului Se va constata de acord cu noi con I românesc din Ungaria, iar Alexandru timporanii nobleţă sufletului său, ca ; Vaida era propagatorul ideilor so racterul său antic, îmbrăcat uneori ciale progresiste cu votul pentru fe într'un umor sănătos, fascinator în mei şi cu îngrijirea sanitară şi socia conversaţie, care adesea dă lovituri lă a poporului cu toate consecinţele dureroase, destinate adversarilor săi. ; logice ale unei dreptăţi sociale. El, Se va spune, că a întruchipat po adoratorul naturei iubeşte omul şi runca veche pentru toţi conducătorii are simţ pentru durerile lui şi în mij militari şi politici de a ii „strajnici in locul pădurei puternice a neamului luptă, mărinimoşi în pace". Se vă : românesc, pe care voieşte să o păs- constata cultura sa deosebită cu cu ! treze întreagă nu pierde din vedere noştinţe esccpţionul de multilaterale firicelul de gorun, care va face pădu câştigate prin lectură enormă, îngă rea de mâine. duită de nopţile nedormite. \ Naţiune puternică, popor trupeşte Toate acestea sunt însă abia cadre I şi sufleteşte sănătos: iată nizuinţa lui şi detalii, cari pot face interesant un I pentru care a muncit şi a suferit cu om care a ştiut să se facă prin per fanatic devotament. sonalitatea sa văzut şi simţit. Spirit activ, care reacţionează ca Se va spune, că a fost un animator cel mai fin seizmograf la orice impre- al masselor cum puţini s'au născut în siune, fire impulzívă, care nu trece la Ardeal şi Banat. Dar praful vremii \ ordinea zilei fără răspuns peste nici va acoperi capul de o rară regularita I un val al vieţii ce-l atinge, el este per- te cu frunte lată şi plete bogate, aşe \ sonificarea adevărului: viaţa-i miş- zat pe un trunchiu puternic, de înăl I care, politica — e acţiune, ţime exact cât trebuie, ca să mulţu i Pentru aceea el abia în etate de 20 mească fantázia mulţimii. Se vor \ de ani a intrat în acţiune alături de pierde şi gesturile sugestive ale ani \ rnemorandiştii dr. Raţiu, Lucaci, Co- matorului care ca şi actorul se stinge roianu. Imediat după aceea a intrat în deodată cu dispariţia fizicului său, • acţiunea replicei alături de Aurel C. de care este in funcţie. iDr. ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD Popovici şi îndată după terminarea Peste toate acestea se va examina j studiilor în acţiunea pentru abando- şi stabili esenţialul: ce a vrut? ce a Voevoi! statutele unei societăţi se sarcazm publicat în „LUPTA" din I narea tacticei pasiviste şi intrarea în făcut? şi ce loc a ocupat el în evolu crete, iredentiste. In acclaş scop ur Budapesta, în 1911, în contra politi \ luptele parlamentare, iar pe urmă în ţia politică a neamului românesc? zeam apoi planurile acţiunei tinerilor cei oficiale a vechiului regat, cară era I acţiunea pentru dărâmarea dualizmu- Şi va trebui să constate cu noi îm cu ocazia procesului Memorandului pe dea întregul şi fură rezerve pentru I lui austro-ungar şi introducerea fede- preună', cari îi cunoaştem şi ultima la moşia sa Valea-Seacă de ânga Tripla Alianţă. I ralismului în monarhia austro unga celulă din créer şi cel mai intim colţ Cluj şi ai acekiş scop a semnat la Atitudinea sa cu ocazia audienţei ră. De aceea, i s'a terminat activita al inimii sale şi cari suntem martorii 1894, in Bucureşti, declaraţia care la care a fost invitat de urchiducele tea parlamentară din Budapesta iu prodigioasei sale activităţi politice, există şi azi, pentru intrarea în acţiu losif în 1918 şi declaraţia celebră ce proclamarea ruperii Ardealului şi Ba că a vrut şi a lucrat consecvent şi ne cu orice risc, în scopul realiză a cetit în parlamentul din Budapesta natului de către Ungaria şi cu începe necontenit pentru realizarea unităţii rii idealului naţional. la 1918 în Octombrie 18 proclamând rea acţiunei revoluţionare, care s'a naţionale şi perfecţionarea socială a Acelaş scop a încălzit toate peripe ruperea Ardealului şi a Banatului de terminat cu decretarea unităţii naţio poporului românesc. ţiile vieţii sale zbuciumate, în cursul Ungaria, au fost consecinţele logice nale la Alba-lulia. De aceia a fost Toată munca lui, întreaga lui tacti căreia adesea a trebuit sub povara ale gândirei şi faptelor sale, extrem primul partizan al fuziunii partidului că politică a stat în serviciul acestor împrejurărilor şi cu durere în suflet de riscate, cari şi-au primit, suprema naţional cu cel ţărănesc şi de aceea nizuinţi mărturisite ori nemărturisite să calce cărări ocolitoare, ca toţi oa satisfacţie de a fi fost tot el primul- stă delà Unire încoace şi până azi în după împrejurări, dar niciodată pier menii cu răspundere politică, dar cari ministru al României mari, când s'a fruntea acţiunii pentru democratiza dute din vederea lui clară şi din pre îndeosebi pe el nu l-au putut împie votat Unirea tuturor provinciilor şi rea ţării, pentru scoaterea ei din toro ocupările sale conştient îndrumate.. deca să izbucnească din când în rând delegatul nostru la Conferinţa de peala morală şi politică, în care', In serviciul ideii unităţii naţionale în luminătoare flăcări pentru a în pace, în care s'a ratificat Unirea tu scufundat din vina obiceiurilor ' discutam, la 1893 în Viena ca stu vedera ţinta definitivă spre care tin turor Românilor mir'un singur stat mântului şi a slăbiciunii oamenilor, denţi, împreună cu Pompiliu Dan — dea. Cotituri, cari pe Alexandru Vai naţional. Va reuşi şi de astădată. Vom fi cu condamnat mai târziu la moarte, da îl îndârjeau mai mult decât pe ori Dacă Alexandru Vaida-Voevod în el şi deacum înainte. salvat tot prin ajutorul lui Vaida- cine/dovada articolul de un sfâşietor ce priveşte evoluţia naţională a nea- IULIU MANIU Pag. 2 CHEMAREA Nr. 9 Scotns Victor despre dl. Al. Vaida-Voevod 21 Eebruarie 1932 Istoria va .mpreuna totdeauna numele Iui Alexandru Vaida-Voevod şi Iuliu Maniu, nu numai ca şampionii curagioşi şî neobosiţi a ideei ro mâne, sub împrejurările deficite a jugului străin, dar şi ca luptători pentru Bl. - Voevod instituţii libere şi o desvoltare constituţională ordonată şi progresivă sub Haida Era in vara anului 1922. Metropola fecţiuni, şi salvând onoarea partidului împrejurările şi mai grele şi neaşteptate periodei de după război din Ardealului îşi trăia primăvara vieţii ro naţional. „România Mare". mâneşti, începutul erei noui, care avea Prietenii lui Vaida din apus, cari l'au cunoscut şi îi acordau încredere sä schimbe radical structura economică De atunci şi până astăzi am participat nemărginită în acele zile trecute, îl felicită călduros la al 60-lea an de şi socială, întreg caracterul patriarhal de la toate iupieie, necazurile şi bucuriile naştere, şi îi doresc ferbinte să aibă înaintea lui încă mulţi ani de efort somnolenţă medievală şi înfăţişarea de partidului impieună cu conducătorii lui. cu succes şi activitate de bărbat de stat constructiv. tipică cetate universitară a Clujului. In campaniile electorale, în întruniri po Energiile eretoare româneşti, resfirate litice, în conversaţii, etc. am avut ocaziu- R. W. SETON-WATSON în toate unghiurile lumii, erau atrase de nca să cunoaştem şi pe Vaida-omul. Un o forţă magnetică spre rezevorul centra povestitor 'neîntrecut al vremurilor şi lup lizator, car^ era Clujul, pentruca sforţa telor eroice de altădată o verbozitate toren rea lor colectivă să pună baze solide de ţiaU întreţesută de spirite scânteietoare; organizare administrativă, economică, o cultura • .istă, un lexicon de conştiinţe socială şi culturală noului Stat român, teoretice şi practice un uriaş al gândirei. Dl Dr Al. Vaida-Voevoi însumarea tuturor forţelor, cunoştinţe l.-am cunoscut in manifestările lui lor, talentelor şi iniţiativelor dădea un profund umane, mişcat şi înduioşat. parfum deosebit înmuguriei vieţii româ L-am văzut mâhnit, tremurând de revol neşti, un farmec de nedescris care ali tă, tunând şi fulgerând. Ajunsesem să-i şi tineretul menta toate speranţele şi aspiraţiunile, cunoaştem cea mai mică tresărire a fe acea pulsaţie febrilă şi sevă originală ca ţei, cea mai ascunsă intenţiune. Vaida- Azi împlineşte dl Vaida-Voevod 60 de cu elan si însufleţire de tinăr idealist ani. Şasezeci de ani, din cari mai mult racteristice organismelor în devenire, în Voevod n'a rămas nimănui dator cu vre cauzele drepte şi mari, ne aparţine şi de jumătate sunt închinaţi, neamului sàu, generaţiilor mai tânăre. Credinţele pe ceputurilor de viaţă. un răspuns. Riposta lui Vaida e fulgeră * toare, sarcastică şi mordantă. Nu-şi ne- jertfiţi cu generositatea luptătorului, care cari activitatea desfăşurată de dânsul, nu vede decât scopul final, pentru idea ic-a sădi': in inimile noastre a tuturor, Si eu eram unul dintre cei ce şi-au najează duşmanii, dar nici prietenii.

Load more