Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană Olt Inventar Prefectura Judełului

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană Olt Inventar Prefectura Judełului ARHIVELE NAŢIONALE DIRECŢIA JUDEŢEANĂ OLT ROMÂNIEI Olt INVENTAR ALE ean PREFECTURA JUDEłULUIţ OLT (1909 – 1930) IONALEJude Ţ NA Serviciul Inv. nr. 981 Fond. nr. 1 ARHIVELE SLATINA 2006 1 PREFAŢĂ De la limita de nord a judeţului până în apropiere de Slatina, se întâlneşte zona de dealuri, reprezentând, din punct de vedere geomorfologic, un compartiment al Piemontului Getic, cunoscut în această zonă sub numele de Platforma Cotmeana. Forma reliefului este aproape aceeaşi, suprafeţe cu aspect neted, de platou sau de coline-mai frământată în partea de nord, datorită reţelei hidrografice care străbate platforma, determinând o fragmentare a ei. Pantele abrupte ale văilor sunt specifice acestei regiune de platformă. Pe profilul coastelor, procesele de pornituri şi alunecări sunt frecvent întâlnite, nu însă de proporţii mari. Caracteristic pentru această zonă este învelişul superficial alcătuit din pietrişuri de tip Cândeşti. Peste aceste pietrişuri, s-a format solul, care a evoluat sub influenţa vegetaţiei spre brun-roşcat de pădure sau brun podzolizat pe cea mai mare suprafaţă. La sud de Slatina, până la Dunăre, începe să se desfăşoare o parte a Câmpiei Române. Până la reorganizarea teritorial-administrativă din anul 1950, judeţul Olt (aşa zis istoric) era învecinat cu judeţele: Vâlcea (la nord), Argeş (la nord-est), Teleorman (la est), Romanaţi (la vest). Pentru perioada 1831-1838, trebuie făcută menţiunea că judeţul Olt era delimitat în stângaROMÂNIEI de râul Olt, până la Dunăre, incluzând mai multe comune din actualul judeţ Teleorman (la sud-est), printe care şi viitorul oraş Turnu (Măgurele), fostă raia turcească retrocedată ŢăriiOlt Româneşti în urma Tratatului de la Adrianopol (1829). Documentele din ALEaceastă perioad ă, deţinute de SJAN OLT, conţin numeroase informaţii cu privire la pichetele de pe linia Dunării, la tranzitul vamal de mărfuri şi persoane, la probleme specifice zoneiean de grani ţă (cordonul sanitar, evenimente pe frontieră, corespondenţă cu paşa de la Nicopole,ţ etc.). Teritorial actualul judeţ Olt a luat fiinţă în anul 1968 pe locul fostelor judeţe Olt şi Romanaţi (aflat în dreapta Oltului). Judeţul Olt este unul dintre cele mai vechi judeţe ale ţării. Fostul judeţ Romanaţi s-a aflat sub jurisdicţia Băniei oltene, iar fostul judeţ Olt sub administrarea organelor centrale de la Bucureşti. Cea mai veche menţiuneIONALE documentarJudeă despre existenţa judeţului Olt se găseşte într-un hrisov dat la 26 aprilie 1500,Ţ în timpul lui Radu cel Mare. În timp raza administrativ- teritorială a cunoscut numeroase modificări, începând din prima jumătate a secolului al XIX- lea, când partea de sud a fost trecută la judeţul Teleorman, pierzând astfel contactul cu Dunărea pentru o mare perioadNAă de timp (peste un secol), dar întinzându-se spre nord şi vest prin primirea mai multor zeci de sate. Străbună vatră de locuire şi muncă, de permanenţă şi continuitate, de spiritualitate românească, cu multiple vestigii ale luptei omului pentru crearea de valori materiale şi spirituale, meleagurile OltuluiServiciul de Jos tezaurizeaz ă o bogată istorie. Teritoriul judeţului Olt, cu excelente condiţii pentru dezvoltarea societăţii omeneşti, a fost permanent populat, din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice au scos la iveală un impresionant număr de aşezări aparţinând tuturor epocilor istorice. Bolovănaşii de râu, ciopliţi într-o tehnică rudimentară, numai la unul din capete, descoperiţi pentru prima dată pe teritoriul ţării noastre în prundiARHIVELEşurile pârâului Dârjov şi ale râului Olt, au dovedit prezenţa omului pe aceste meleaguri încă din paleoliticul inferior (cca 1.700.000-100.000.000 î.e.n.). Uneltele de silex, prelucrate mai evoluat, mai bine adaptate muncii, descoperite pe văile Dârjovului şi ale Oltului, sunt o dovadă că zona a fost intens populată de-a lungul paleoliticului mijlociu şi superior (cca 100.000-12.000 î.e.n.) de comunităţi umane a căror îndeletnicire era de culegători şi vânători. Urmând în timp, spre zilele noastre, trebuie să amintim că locuitorii acestor meleaguri ale Oltului de Jos au participat activ la luptele duse de voievodul Mircea cel Bătrân împotriva cotropitorilor otomani în vestita bătălie de la Rovine, localitate aflată în imediata apropiere a acestor locuri. La un vechi şi prielnic vad al râului Olt, s-a dezvoltat oraşul Slatina, atestat pentru prima dată documentar în privilegiul din 20 ianuarie 1368 al voievodului Vladislav I, 2 acordat negustorilor braşoveni, act prin care îi "scuteşte de plată pentru toată vama de la Slatina şi Brăila". Documentele oglindesc faptul că voievodul Radu de la Afumaţi a înfrânt, într-o bătălie purtată la Slatina, în august 1522, oastea lui Mehmed-beg. Hrisoavele domneşti şi cronicile scrise la curţile voievodale vorbesc de faptul că locuitorii meleagurilor Oltului au fost părtaşi la toate confruntările vremii. Din LETOPISEŢUL CANTACUZINESC, aflăm că la Viişoara de la Olt a avut loc, în anul 1530, confruntarea dintre Moise voievod şi Vlad Înecatul, în care ultimul iese învingător. Oraşul Slatina, vechi şi tradiţional centru administrativ, care sub aspect politic înclina tot mai mult spre Oltenia şi capitala acesteia, Craiova, îşi sporeşte importanţa politică şi administrativă pentru un timp, prin ridicarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Vlad Vintilă (1532-1535), care se afla "judeţ la Slatina". Mulţi domnitori şi mulţi boieri de seamă au avut moşii în acest judeţ, astfel: Mircea cel Bătrân a avut moşie în jurul Slatinei şi chiar o parte din oraş este aşezată pe moşia lui domnească; Mihai Viteazul a avut moşii la Coloneşti; Constantin Brâncoveanu la Coteana şi la Şerbăneşti; Buzescu, căpitanul lui Mihai Viteazul, a avut moşii la Cireaşov şi la Buzeşti. De-a lungul Oltului, trecând prin Slatina, coborau importante drumuri comerciale interne, pe care produsele din regiunea deluroasă şi muntoasă a Ţării Româneşti erau aduse către câmpie: drumul sării, drumul butiilor, drumul oii. Oraşul Slatina era un important punct de vamă şi centru economic, comercial şi meşteşugăresc, la sud de Carpaţi. Ca ROMÂNIEItoate oraşele ţării, Slatina a păstrat mult timp şi un caracter agricol. Oraşul se găsea aşezat la întretăierea unor importante căi ale comerţului extern şi de tranzit. Pe aici, trecea o ramură ce se desprindea la Câmpulung din importantul drum comercial ce lega Braşovul cu BrOltăila. Această ramură mergea la Calafat, apoi, peste Dunăre, la Vidin, în Bulgaria.ALE Sibienii coborau, la rândul lor, pe la Turnu Roşu, de-a lungul Oltului, prin Slatina, cu mărfuri către Turnu (Măgurele). Vama domnească de la Slatina, care s-a menţinut până la Regulamentulean Organic, în 1831, apare mereu în documente. Astfel, la 15 august 1699, Constantinţ Basarab Voievod dăruia această vamă Mănăstirii Brâncoveni. În secolul al XVIII-lea, importanţa comercială a Slatinei încă se mai menţine. Negustorii transilvăneni îşi vindeau produsele la Slatina, Craiova şi Piteşti. Între anii 1810-1821, a haiducit pe aceste locuri vestitul Iancu Jianu, iar de pe valea Vezii, din satul Optaşi, s-a ridicat, în perioada IONALE1828-1832,Jude haiducul Ioniţă Tunsu, a cărui activitate se întindea până la Siret şi Jiu. RevoluŢ ţionarii de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, în marşul lor spre Bucureşti, au trecut, între 4 şi 10 martie 1821, prin oraşul Slatina. Odată cu organizareaNA modernă a judeţului Olt istoric, după aplicarea Regulamentului Organic, această instituţie îşi începe activitatea sub denumirea de Ocârmuirea/ Cârmuirea Judeţului Olt. În urma măsurilor luate pe linia reformelor administrative, în anul 1848 i se schimbă denumirea în Administraţia Judeţului Olt, ca după înfrângerea revoluţiei să se revină la vechea denumire, până la aplicarea în 1864 a legii comunale. În perioada 1864-1949, s-a numit Prefectura JudeţuluiServiciul Olt. În anul 1949, se constituie Comitetul Provizoriu, iar din 1950 Sfatul Popular al Raionului Slatina, din cadrul fostei Regiuni Argeş-Piteşti. În anul 1990, Prefectura Judeţului Olt a fost reînfiinţată. De-a lungul întregii perioade de funcţionare, conducerea teritorial-administrativă, în seama căreia intrau: aplicarea legilor, regulamentelor şi hotărârilor organelor superioare; soluţionarea problemelor cu caracter administrativ, economic,ARHIVELE cultural, social; apărarea ordinii publice; finalizarea lucrărilor edilitare; asigurarea sănătăţii populaţiei şi aprovizionarea cu cele necesare, etc., a revenit acestei instituţii. Fragmentul de fond "OCÂRMUIREA JUDEŢULUI OLT" a fost primit, în anii 1954- 1955, de la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti, unde a fost depus spre păstrare în perioada 1835-1840, împreună cu unităţile arhivistice create de tribunalul din Slatina şi de fostul Magistrat Orăşenesc Slatina. Se păstrează inventarul original scris în paleografie româno-chirilică, întocmit pe predări la Arhivele Statului, fiecare dosar având înscris pe copertă numărul de înregistrare al arhivei. Celelalte documente aparţinând acestui fond arhivistic au fost aduse prin mai multe preluări. Nu se cunosc motivele pentru care din 3 fondul "Prefectura Judeţului Olt" lipsesc documentele create între anii 1841-1864, iar pentru perioada 1865-1899 s-au păstrat în cantitate foarte mică. Se poate explica absenţa documentelor prin selecţionarea făcută în timp la creator şi prin calamităţile sociale şi naţionale la care au fost expuse. Acest fond arhivistic-unul dintre cele mai importante fonduri deţinute de SJAN OLT-are un inventar arhivistic unitar întocmit în ultimii ani de către specialiştii noştri. Documentele au fost reordonate şi reinventariate.
Recommended publications
  • Diagnosticul Domeniului Mediu Natural
    DIAGNOSTICUL DOMENIULUI MEDIU NATURAL 1 Cadrul natural - relieful, clim ă, resursele de ap ă Teritoriul ce face obiectul de studiu al Planului de Amenajare al Teritoriului Jude ţean Olt apar ţine mai multor unit ăţ i geomorfologice, la nivelul c ărora structura geologic ă impune tipurile şi formele de relief, precum şi procesele geomorfologice actuale şi care sub ac ţiunea de factorului climatic determin ă tipul de peisaj. Unit ăţ ile de relief din jude ţul Olt se grupeaz ă astfel: câmpii, dealuri subcarpatice şi culoare de vale, care se disting prin morfometrie, morfologie şi morfodinamic ă. Unitatea de câmpie: este reprezentat ă de Câmpia Burnasului mai înalt ă decât unit ăţ ile de relief din jur; câmpia Caracalului cu aspect v ălurit şi prezen ţa gorganelor şi a iazurilor; câmpia Boianului se prezint ă că o prelungire a platformei Cotmeana şi se caracterizeaz ă prin interfluvii cu crovuri. - caracteristicile morfometrice ale unit ăţ ii de campie reflect ă sc ăderea în altitudine de la nord la sud; valorile altitudinale sunt de 70-100 m - caracteristicile morfologice cuprind aspecte ale malurilor şi versan ţilor, precum şi profilul longitudinal şi transversal specific spa ţiului şi, proceselor de modelare actuale. - morfodinamica actual ă cuprinde cu prec ădere procesele geomorfologice de acumulare, dar şi alunec ările, tas ări, sufoziuni, etc. Deosebit de active sunt procesele de toren ţialitate cu realizarea formelor de tip oga ş, raven ă, torent şi a bazinelor toren ţiale. Morfodinamica suprafe ţelor plane şi cvasiorizontale care se manifest ă în special în zona interfluviilor şi teraselor. - relieful petrografic este specific depozitelor de roci cu puternic caracter modelator, care se eviden ţiaz ă bine în peisaj cum ar fi cel de dune de nisip în zona Obâr şia - Potelu sau de crovuri în Câmpia Boianului - relieful antropic reflect ă ac ţiunea omului asupra mediului şi este corelat cu exploatarea z ăcămintelor şi a altor elemente naturale.
    [Show full text]
  • ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Serviciul Judeţean
    ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN OLT ROMÂNIEI Olt INVENTARALE ean COLECŢII PARTICULAREţ (1783 – 1985) IONALEJude Ţ NA Serviciul Inv. nr. 753 Fond. nr. 750 ARHIVELE SLATINA 2016 ROMÂNIEI Olt ALE ţean IONALEJude Ţ NA Serviciul ARHIVELE PREFAŢĂ În epoca modernă s-au perindat mulţi cetăţeni de seamă ai fostelorROMÂNIEI judeţe Olt şi Romanaţi care au contribuit cu munca lor la propăşirea acestor judeţe şi nu numai. Unii dintre ei chiar dacă nu au fost persoane marcante, au fost totuşi cunoscuţi şi populari în vremea lor. Printre clerici, militari, dascăli, magistraţi şi avocaţi, oameni politici şi funcOltţionari se numără şi Dumitru Cezianu, G.I. Demetrian, Constantin Poroineanu,ALE Marin Popescu-Spineni, etc. Fiecare dintre aceştia au strâns documente rezultate în decursul vieţii lor. Aceste documente au fost clasate, arhivate în depozitele S.J.A.N. sub denumireaean de "Colec ţii particulare", reprezentând o parte a colecţiei, iar cea de-a doua fiind reprezentatţ ă de documentele donate de diferite persoane din cadrul judeţului şi contribuind astfel la dezvoltarea Fondului Arhivistic Naţional.. Colecţia, deşi nu este mare din punct de vedere cantitativ, cuprinde documente precum: diplome, contracte de vânzare-cumpărare, schiţe şi planuri ale moşiei Cezieni şi a vecinătăţii ei din anul 1900, cărţi de judecatIONALEă, zapise,Jude procese verbale, cererea unui grup de liberali care, prezentând situaţia în Ţcare se află ţara, îi cer lui Dimitrie Cezianu să accepte postul de prefect al judeţului Romanaţi, manuscrise, scrisori, cărţi poştale ilustrate, fotografii, etc, documente care reliefează activităţile desfăşurate de aceştia. NA Serviciul ARHIVELE 3 ROMÂNIEI Olt ALE ţean IONALEJude Ţ NA Serviciul ARHIVELE 4 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN OLT INVENTAR I - COLECŢII PERSONALE Nr.
    [Show full text]
  • Administratia Financiara a Jud Olt
    ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN OLT ROMÂNIEI Olt INVENTAR ALE ean ADMINISTRAłIA FINANCIARĂ A JUDEłULUIţ OLT (1922 – 1949) IONALEJude Ţ NA Serviciul Inv. nr. 18 Fond. nr. 17 ARHIVELE SLATINA 2006 1 PREFAŢĂ Instituite pe întreg teritoriul României, după desăvârşirea unităţii statale a acesteia, administraţiile financiare judeţene se înscriau în rândul instituţiilor menite să asigure un sistem unitar de administrare a finanţelor statului român. Actul normativ care a oferit o structură amplă şi diversificată acestei instituţii a fost legea pentru organizarea finanţelor statului din 10 martie 1912, ea prevăzând faptul că administraţiile financiare judeţene aveau menirea de a executa toate lucrările referitoare la constatarea, urmărirea şi perceperea impozitelor, taxelor şi a celorlalte venituri ale statului. Pe plan central fiecare administraţie financiară judeţeană era subordonată Ministerului Finanţelor, iar pe plan local aveau în subordine percepţiile existente pe raza lor de activitate. Îndeplinindu-şi atribuţiile conferite de legislaţie, administraţiile financiare judeţene îşi vor desfăşura activitatea până în luna aprilie 1949, când au fost desfiinţate, iar soluţionarea problemelor bugetare şi financiare a fost atribuită Secţiilor financiare create în cadrul Comitetelor Provizorii Judeţene. Pe teritoriul judeţului Olt această instituţie financiară şi-a desfăşurat activitatea în perioada 1920 – 1949, având sediul în oraşul Slatina. La începutul deceniului II al secoluluiROMÂNIEI XX judeţul Olt era împărţit din punct de vedere financiar în 8 circumscripţii. În anul 1936, după reorganizare, Administraţia Financiară Olt funcţiona pe două direcţii principale: OltAdministraţia de Constatare (Circa de constatare Slatina, Circa de ControlALE Drăgăne şti, Circa de constatare Potcoava, Circa de constatare Spineni) şi Administraţia de Încasări şi plăţi formată dintr-o percepţie urbană la Slatina şi patru percepţii rurale (Drăgăeanneşti, Potcoava, Dumitreşti, Spineni).
    [Show full text]
  • Asigurarea Continuității Acordării Serviciilor Medicale În Asistența Medicală Primară Prin Centrele De Permanență
    CAS OLT CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE OLT Asigurarea continuității acordării serviciilor medicale în asistența medicală primară prin centrele de permanență 1 CUPRINS: 1. Context general .……………………………........………..…………………. 3 1.1. Misiunea....................................................................................................3 1.2. Viziunea.....................................................................................................3 2. Asigurarea continuităţii asistenţei medicale prin centrele de permanență...4 2.1. Înfiinţarea centrelor de permanenţă......................................................5 2.2. Organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă.............................5 2.3. Serviciile medicale acordate de medicii de familie în cadrul centrelor de permanenţă.........................................................................................6 2.4. Finanţarea activităţilor desfăşurate în centrele de permanenţă..............6 3. Concluzii.................................................................................................................8 CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE OLT Aleea Muncii Nr. 1-3, Slatina, Olt Nr.ord.com/an 989/1998 Tel: 0372756671 A.F./C.U.I. 11340121 Fax: 0372877480 Contul RO67TREZ506261121603XXXXX CAS OLT TEL VERDE: 0800.500.228 Banca TREZORERIA SLATINA E-mail: [email protected] Capital social - 2 Nr.______/_________ ASIGURAREA CONTINUITĂȚII ACORDĂRII SERVICIILOR MEDICALE ÎN ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂ PRIN CENTRELE DE PERMANENȚĂ 1. CONTEXT GENERAL Casa de Asigurări de
    [Show full text]
  • CERBUL LOPĂTAR (DAMA DAMA) ÎN JUDEŢUL OLT: ZOOGEOGRAFIE ŞI DINAMICĂ POPULAŢIONALĂ Sorin GEACU∗
    CERBUL LOPĂTAR (DAMA DAMA) ÎN JUDEŢUL OLT: ZOOGEOGRAFIE ŞI DINAMICĂ POPULAŢIONALĂ Sorin GEACU∗ Key words: Rower buck, zoogeography, effective evolution Introducere Acest mamifer a fost introdus în trei locuri (fig. 1) atât în zona de câmpie cât şi în cea a Piemontului Getic. În ordine cronologică, colonizarea s-a efectuat mai întâi în zona Reşca din Câmpia Romanaţilor, apoi în zona Seaca din Piemontul Cotmenei şi în al treilea rând în zona Bistriţa-Izvoru din Piemontul Olteţului. Specimenele de origine ale populaţiilor actuale de cerb lopătar din Olt provin din judeţele Timiş şi Suceava. Efectivele existente azi nu au legătură între ele. COLONIZAREA ÎN CÂMPIA ROMANAŢILOR Condiţii naturale Primele exemplare de cerb lopătar din Oltenia au fost aduse în pădurea Reşca (numită şi Reşca-Hotărani, după satele apropiate) din centrul judeţului Olt. Ea se află în nord-estul Câmpiei Romanaţilor la altitudini cuprinse între 72 m în sud şi 94 m în nord-vest (95% din suprafaţa pădurii se află la 73-80 m). Partea de vest/nord-vest este traversată, pe o lungime de 3,5 km, de calea ferată Caracal-Piatra Olt (în unii ani, exemplare de cerb lopătar au fost accidentate de tren, ca de exemplu în martie 1977, etc.). Această linie ferată traversează pe 1,5 km şi pădurea Bistriţa-Potopinu. Temperatura medie anuală a aerului este de 9,7° C, iar cantitatea de precipitaţii este de 620 mm/an. Viscolele din lunile februarie 1956, ianuarie 1966, martie 1973, noiembrie 1975, noiembrie 1995, noiembrie 1998 au afectat populaţia de cerb lopătar. De asemeni şi gerul puternic din ianuarie 1963 (atunci la Craiova s-au atins -35,5°C în ziua de 25) ori ploile torenţiale din luna iulie 1970 (pe 8 iulie au căzut la Caracal 118,2 mm).
    [Show full text]
  • CEZ Distribuţie Execută Lucrări Programate În Reţelele Electrice Pentru Creşterea Gradului De Siguranţă Şi Continuitat
    ÎNTRERUPERI PROGRAMATE – JUDEŢUL OLT, SĂPTĂMÂNA 20 – 26 IUNIE 2011 CEZ Distribuţie execută lucrări programate în reţelele electrice pentru creşterea gradului de siguranţă şi continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, precum şi a îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite. CEZ Distribuţie anunţă întreruperea furnizării energiei electrice la consumatorii casnici şi agenţii economici, astfel: Interval orar Data Localitatea Zona de întrerupere de întrerupere 08:00 – 18:00 Com. Scărişoara Satele: Scărişoara, Plaviceni 08:00 – 16:00 Com. Drăghiceni PT1 Liiceni 08:00 – 16:00 Drăgăneşti PTA 23 IAS Drăgăneşti 08:00 – 16:00 LEA 20 KV IRTA până la stâlpul 23, SC DOLCHIMEX, SC MINA LUX, UM din str. Caracal Carpaţi, UM din str. Înfrăţirii 20.06 08:00 – 19:00 Corabia PTA 6.4 - străzile: Florilor, Praporgescu, Oltului, 1 Mai, N. Titulescu 08:00 – 16:00 Com. Verguleasa Sat Dumitreşti 08:00 – 16:00 Com. Coloneşti Sat Coloneşti 08:00 – 16:00 Com. Sârbii Măgura Sat Branişte 08:00 – 16:00 Potcoava Potcoava - zona gară 08:00 – 20:00 Potcoava Sat Sineşti 08:00 – 20:00 Com. Icoana Sat Icoana 08:00 – 18:00 Staţia PECO PETROM + abonaţi casnici şi agenţi economici str. N. Bălcescu - zona Balş PECO PETROM Bd A. I. Cuza – blocurile: D8, D9, D10, D11, D14, D15, D16, D17, D18, str. Garofiţei - 16:00 – 20:00 Slatina blocurile: D7, D6, D12, 2B, 6AB, 8AB, str. Crizantemei - blocurile: 3AB, 3C, 5AB, 7A, 7B, str. Tunari - blocurile: 11, 13, D20, D19, alţi agenţi economici din zonă 08:00 – 18:00 Com. Scărişoara Satele: Scărişoara, Plaviceni 08:00 – 16:00 Com.
    [Show full text]
  • Întreruperi Programate – Judeţul Olt, Săptămâna 26 Martie – 01 Aprilie 2018
    ÎNTRERUPERI PROGRAMATE – JUDEŢUL OLT, SĂPTĂMÂNA 26 MARTIE – 01 APRILIE 2018 Distribuţie Oltenia execută lucrări programate în reţelele electrice pentru creşterea gradului de siguranţă şi continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, precum şi a îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite. Distribuţie Oltenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice la consumatorii casnici şi agenţii economici, astfel: Interval orar Data de întrerupere Localitatea Zona de întrerupere Slatina PTA SMA Slatina 09:00 - 12:00 12:00 - 15:00 Cârlogani PTA 2 Cepari 08:30 - 16:30 Găneasa PTA Dispensar Găneasa 08:30 - 16:30 PTA Ielif Brebeni 26.03 08:30 - 16:30 Brebeni PTA Moară Brebeni 08:30 - 16:30 PTA CAP Brebeni, PTA Valea Teiuș 08:30 - 16:30 Milcov Deal PTA 1 Milcov Deal Slatina PTCZ SC Total Protect SRL, PTCZ Marmur Art 07:30 - 11:30 09:00 - 12:00 Fărcașele de Sus PTA 2 Fărcașele de Sus 27.03 12:00 - 15:00 Perieți PTA 5 Pod Măgura 09:00 - 17:00 Iancu Jianu PTA Dobriceni, PTA Preotești, PTA Pompe Pietriș 2 Morunglav, 09:00 - 17:00 PTA Bechet, PTA Mobilrom Bobicești Orange, PTA Poiana Mare Bobicești 08:30 - 15:30 Slatina PTAb RAR, PTA ILF, PTCZ Liceul Industrial Construcții PTA 1 Dejești, PTA 2 Dejești, PTA CAP Dejești, PTA Gospodărie Apă Vitomirești, PTA 1 Trepteni, PTA 2 Dobroteasa, Trepteni, PTA Fabrica de Cărămidă Vitomirești, PTA Stație de Epurare Vitomirești, PTA SMA Vitomirești, 10:00 - 18:00 Vitomirești PTA Pompe Apă Vitomirești, PTCZ Liceu Vitomirești, PTA Stănuleasa Vitomirești, PTA Combustibil
    [Show full text]
  • Lista Fondurilor Şi Colecłiilor Arhivistice Date În
    LISTA FONDURILOR ŞI COLECłIILOR ARHIVISTICE DATE ÎN CERCETARE DE CĂTRE S.J.A.N. OLT Nr. inventar Denumirea fondului Anii extremi ADMINISTRA ŢIE 73; 74 ARHIVELE STATULUI OLT 1953 – 1987 1007 DIREC ŢIA JUDE ŢEAN Ă DE STATISTIC Ă OLT 1968 – 1987 949 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI BAL Ş 1942 – 1968 950 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI CARACAL 1947 – 1968 948 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI CORABIA 1951 – 1967 953 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI COSTE ŞTI 1956 – 1965 947 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI DR ĂGĂNE ŞTI-OLT 1951 – 1968 954 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI DR ĂGĂŞ ANI 1956 – 1967 951 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI PITE ŞTI 1956 – 1970 945 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI POTCOAVA 1938 – 1960 944 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI SLATINA 1947 – 1967 946 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI TURNU M ĂGURELE 1956 – 1970 952 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI VEDEA 1956 – 1965 861 ÎNTREPRINDEREA DE ALIMENTA ŢIE PUBLIC Ă-CORABIA 1955 – 1959 65 LEGIUNEA DE JANDARMI OLT 1920 – 1950 574 LEGIUNEA DE JANDARMI ROMANA ŢI 1831 – 1949 68 PENITENCIARUL OLT 1907 – 1945 221 POLI ŢIA ORA ŞULUI CARACAL 1831 – 1945 575 POLI ŢIA ORA ŞULUI CORABIA 1906 – 1945 64 POLI ŢIA ORA ŞULUI SLATINA 1831 – 1949 1045 POSTUL DE JANDARMI ALBE ŞTI 1947 – 1948 1131 POSTUL DE JANDARMI ALIM ĂNE ŞTI 1935 – 1944 67 POSTUL DE JANDARMI ALUNI ŞU 1940 – 1948 493 POSTUL DE JANDARMI ARCE ŞTI 1920 – 1921 494 POSTUL DE JANDARMI BACEA 1934 1104 POSTUL DE JANDARMI B ĂLĂNE ŞTI 1947 – 1949 495 POSTUL DE JANDARMI B ĂLTENI 1943 – 1949 496 POSTUL DE JANDARMI B ĂRC ĂNE ŞTI 1930 – 1948 497 POSTUL DE JANDARMI BREBENI 1940 – 1948 498 POSTUL DE JANDARMI BUZE ŞTI 1925 – 1949 2 Nr.
    [Show full text]
  • Puncte De Încasare Facturi În Mediul Rural
    Puncte de încasare facturi în mediul rural - zona CEZ Vânzare - furnizor de ultimă instanță Un- UniCredit CEC Garanti Westaco Judet Comune Payzone PayPoint Doi BCR BRD Bank Bank Bank CreditCoop Express Albestii De Arges Arges DA DA DA DA Albestii De Arges Muscel DA Arges Albota DA DA DA Arges Aninoasa DA DA DA DA Arges Arefu DA DA DA Arges Babana DA Arges Baiculesti DA Arges Balilesti DA DA DA Arges Barla DA Arges Bascov DA DA DA DA Arges Beleti-Negresti DA DA Arges Berevoesti DA DA Arges Bogati DA DA Arges Boteni DA DA DA Arges Botesti DA DA Arges Bradu DA DA DA DA Arges Bradulet DA Arges Budeasa DA Bughea De Arges Jos CAMPULUNG CEZ Vânzare Str. Calea Severinului, Nr. 97, et. 1, Craiova, Jud. Dolj, România societate administrată în sistem dualist Fax: +40 251 216 002, e-mail: [email protected], www.cez.ro Cod unic de înregistrare: RO 21349608 Nr. de înregistrare: J16/517/2007 CEZ GROUP Bughea de Arges Sus DA Arges Buzoesti DA DA Arges Caldararu DA Arges Calinesti DA DA Arges Cateasca DA DA DA Arges Cepari DA DA Arges Cetateni DA DA DA DA Arges Cicanesti DA Arges Ciofrangeni DA DA Arges Ciomagesti DA Arges Cocu DA Arges Corbeni DA DA DA Arges Corbi DA Arges Cosesti DA Arges Cotmeana DA DA Arges Cuca MORARESTI Arges Dambovicioara DA Arges Darmanesti DA DA DA Arges Davidesti DA DA DA Arges Dobresti DA DA Arges Domnesti DA DA DA DA DA Arges Draganu DA Arges Dragoslavele DA Arges Godeni DA Arges Harsesti DA Arges Hartiesti DA DA Arges Izvoru DA Arges Leordeni DA DA DA CEZ Vânzare Str.
    [Show full text]
  • Primaria Municipiului Slatina Strada M
    Primaria municipiului Slatina Strada M. Kogalniceanu nr. 1, Slatina, Olt, 230080 telefon 0249/439377; 439233 fax: 0249/439336 e-mail: office@primariaslatinaso site: www.primariaslatina.ro Nr. 53.2iZ /.27. Of. 2020 ANUNT Primarul municipiului Slatina, in temeiul art. 136 alin.(1) din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul Administrativ, a initiat: Proiectul de hotarare referitor la: modificarea si completarea anexei nr. 1 la Hotarfirea Consiliului Local al Municipiului Slatina nr. 161 din 29.11.2016 modificata prin Hotararea Consiliului Local al Municipiului Slatina nr. 119/25.04.2017. Proiectul de hotarare va fi dezbatut in §edinta publica, potrivit legii. Once persoand interesata, precum §i asociatiile de afaceri §i alte asociatii legal constituite sunt invitate sà depund propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de hotarare, la registratura generala a Primariei municipiului Slatina, in termen de 10 zile calendaristice de la publicare. Proiectul de hotarare, insotit de referatul de aprobare, poate fi studiat §i la avizierul Primariei municipiului Slatina, pe site-ul institutiei www.primariaslatina.ro sau poate fi obtinut in copie, pe baza de cerere, de la Compartimentul A.P.L.,Acte Administrative,Arhivd. Sedinta publica in care va fi dezbatut proiectul de hotarare va fi organizata §i anuntata in termenele prevazute de lege. Primaria municipiului Slatina Strada M. Kogalniceanu nr. 1, Slatina, Olt, 230080 telefon 0249/439377; 439233 fax: 0249/439336 e-mail: officeeprimariaslatinaso site: www.primariaslatina.ro Nr. 532.111 2.4 - 04 . 2020 Proces — Verbal incheiat azi, la sediul Primariei municipiului Slatina. Subsemnatii: Mihai Ion IDITA in calitate de Secretar al Municipiului Slatina §i Smarande Mihaela, inspector in cadrul Compartimentului A.P.L., Acte Administrative, Arhiva" azi data de mai sus am procedat la afi§area la sediul Primariei Municipiului Slatina, la loc vizibil a anuntului privind proiectul de hotarare referitor la: modificarea completarea anexei nr.
    [Show full text]
  • Camera Agricola a Jud Olt 1910-1949 Inv 31
    ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN OLT ROMÂNIEI Olt INVENTAR ALE ean CAMERA AGRICOLĂ A JUDEłULUIţ OLT (1910 – 1949) IONALEJude Ţ NA Serviciul Inv. nr. 31 Fond. nr. 30 ARHIVELE SLATINA 2005 1 PREFAŢĂ În anul 1925, prin legea din 13 aprilie, s-au înființat în fiecare județ ”Camerele Agricole”, instituții publice al căror scop era să reprezinte și să ocrotească interesele agriculturii, zootehniei și silviculturii, precum și să contribuie la creșterea producției tuturor ramurilor agricole, zootehnice și silvice. Acestea erau organe consultative și administrative ale Ministerului Agriculturii. Camera Agricolă a Județului Olt s-a înființat și ea în baza aceleiași legi, având ca Director pe agronomul Gh. Vodă. În luna iulie a anului 1925, se instalează primul Consiliu de Administrație pe lângă Camera Agricolă având următoarea componență: președinte I. Gh. Massu, vicepreședinți Gh.Gh. Caracostea și Costică I. Popescu. La Camera Agricolă trece și Comisia Zootehnică de ROMÂNIEIpe lângă Prefectură. Consilieratul Agricol, înființat în 1919, se contopeste în 1930 cu Camera Agricolă, iar în anul 1928 se dizolvă consiliul de administrație al Camerei Agricole, numindu-se o Comisie Interimară care a condus Camera agricolă până în anul 1936. În anul 1936,Olt Camera agricolă este înglobată ”ca secție a județului Olt”în Camera AgricolăALE de la Craiova, ulterior revenindu- se asupra acestei măsuri. Camera Agricolă a județului Olt se desființează în anul 1949/1950, atribuțiile sale fiind preluate de Secțiile agricole din cadrul Sfaturilorean Populare regionale și raionale. ţ Documentele aparținând acestui fond conțin informații referitoare la aplicarea reformei agrare, la situația fermelor din județ, la măsurile luate pentru dezvoltarea agriculturii (achiziționarea de utilaje agricole, însămânțări, recoltări), la activitatea desfășurată de Camera Agricolă în domeniul zootehnicIONALE (combatereaJude bolilor, achiziționarea unor reproducători de rasă), la împroprietăŢriri.
    [Show full text]
  • INVENTAR Olt ALE Ean AVOCATURA Statuluiţ OLT (1879 – 1949)
    ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN OLT ROMÂNIEI INVENTAR Olt ALE ean AVOCATURA STATULUIţ OLT (1879 – 1949) IONALEJude Ţ NA Serviciul Inv. nr. 63 Fond. nr. 62 ARHIVELE SLATINA 2009 1 PREFAŢĂ În anul 1864 se înfiinţează instituţia Avocaturii Statului, cu rolul de a apăra interesele statului în cazurile litigioase ivite între particulari şi instituţii de stat. În anul 1881, avocatul statului pentru judeţele Romanaţi-Olt era R. Pârvulescu. În perioada 1884-1889 avocat al statului pentru Olt-Vâlcea era d-nul Muloianu, iar în perioada 1895-1896, apare menţionat A. Bottea, avocat al statului pentru judeţul Olt. În anul 1908 este angajat un avocat pentru judeţul Olt căruia i se dă ordin să preia de la Roşiorii de Vede arhivaROMÂNIEI pe anii 1905-1908. Instituţia nu a avut sediu propriu, iar numărul personalului era redus - un avocat şi un copist sau secretar. Instituţia va funcţiona până în anul 1949. Documentele din acest fond oferă informaţii referitoare la hotărniciiOlt şi planuri de moşii ce constituiau piese la dosarele proceselor care aveauALE ca obiect încălcări de către moşii proprietăţi de stat de către particulari; de asemenea, regăsim informaţii referitoare la vânzări de moşii sau conflicte izbucnite între locuitori şi administraţiileean diferitelor moşii ale statului din raza judeţului Olt. Documentele oferă şi informaţii legateţ de aspecte social-economice din perioada celor două războaie mondiale. IONALEJude Ţ NA Serviciul ARHIVELE 2 ARHIVELE NAÞIONALE Fond. nr. 62 S.J.A.N. OLT Inv. nr. 63 AVOCATURA STATULUI OLT INVENTAR ARHIVISTIC 1879 - 1949 NR. NR. CUPRINS ANII NR. OBSERVAÞII CRT. VECHI EXTREMI FILE 1 1 Copia manuscrisă a actului de împroprietărire 1879 făcută pe moşia statului Râjleţu - Vieroşi, – 1904 comuna Râjleţu, plasa Oltul (11 iulie 1879).
    [Show full text]