Revista For]Elor Terestre

revista for]elor terestre REVISTÃ DE TEORIE MILITARÃ EDITATÃ DE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR TERESTRE Anul LIII Nr. 4 2007 FONDATÃ ÎN 1954 SUB TITLUL “REVISTA ARMELOR” COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, fãrã perceperea taxelor aferente, cu condiþia indicãrii exacte a numãrului ºi a datei de apariþie a publicaþiei. GRAFICA: Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE [email protected] Responsabilitatea integralã a asumãrii intelectuale a articolelor trimise redacþiei aparþine autorilor. CUPRINS Editorial Resursele Forþelor Terestre în perspectiva transformãrii Armatei României 7 General de brigadã Ioan GRECU Transformarea For]elor Terestre Funcþionalitatea structurilor militare ºi competenþa decizionalã a ofiþerului 21 Maior Daniel-Sorin CONSTANTIN Noi coordonate privind reconfigurarea unitãþilor ºi subunitãþilor din forþele pentru sprijin de luptã 27 Maior Cristian DRÃGULIN Transformarea procesului de formare ºi perfecþionare a specialiºtilor din structurile de comunicaþii ºi informaticã (2) 33 Maior Torino NUÞÃ Asigurarea managementului calitãþii în cadrul Centrului de Pregãtire pentru Artilerie Antiaerianã „General Gheorghe POPESCU“ 41 Sublocotenent Adrian DURLICIOIU Tactic` general` Manevra – element al puterii de luptã 51 Maior Florian IANOªIU august, 2007 3 Tactic` de specialitate Grupurile de cercetare alpinã – sursã de informaþii pentru brigada de vânãtori de munte 61 Sublocotenent Cãtãlin KOSZTA Misiunile cercetãrii batalionare în unitãþile de vânãtori de munte 65 Cãpitan Mihail ZAFIU Cercetarea de artilerie în cadrul cercetãrii batalionare 73 Cãpitan Antonio ALEXE, locotenent Tatian DUMITRESCU Cercetarea în cadrul batalionului de apãrare antiaerianã 79 Cãpitan Robert GODRI Specificul instruirii subunitãþii de cercetare din organica batalionului de vânãtori de munte 87 Cãpitan Florentin LAZÃR Metode ºi procedee de instruire a subunitãþilor de cercetare din batalioanele de vânãtori de munte 93 Locotenent Ciprian ONUÞ Posibilitãþi privind sprijinul medical în campanie 97 Maior Dragoº SÃNDULESCU Teatre de opera]ii Principiile acþiunii militare legale folosite ca mijloc de pedeapsã protectivã în conflictul armat 107 Maior Valentin ACHIM Supravieþuirea în deºert 115 Locotenent Marian BÎRSAN Riscuri CBRN în teatrele de operaþii: ameninþarea biologicã (1) 121 Maior Costel GUªTERIÞEAN Pregãtirea pentru participarea la misiuni în teatrele de operaþii 131 Locotenent Gabriel CIOCÎNTÃ 4 www.rft.forter.ro Logistic` Manevra batalionului logistic 141 Maior ing. Valericã AVRAM Modalitãþi ºi forme de executare a E.T.F.T.L. cu subunitãþi de transport ºi mentenanþã 147 Locotenent Petru CHIRIAC Exerciþiile tactice fãrã trageri de luptã cu subunitãþile de transport ºi mentenanþã 153 Locotenent Gabriel GUªOI Instruc]ie [i \nv`]`m#nt Argumente pentru sintagma: ofiþer = manager 161 Cãpitan Dumitru IANCU, locotenent Alexandru BABOª Calitate ºi dezvoltare – prioritãþi ale învãþãmântului militar în Centrul de Pregãtire pentru Artilerie Antiaerianã „General Gheorghe POPESCU“ 167 Sublocotenent Adrian DURLICIOIU Subofiþerul-instructor 175 Plutonier-adjutant Ion MARIN, plutonier-major Marius BÃLÃªOIU, plutonier-major Marius GHIÞÃ, plutonier Lucian NEACªU Arhitectura noeticã a disciplinelor (2) 179 Profesor Laurenþiu MUREªAN, Colegiul Militar Liceal „ªtefan cel Mare“ Tendinþe în activitatea de predare-învãþare 183 Profesor Paraschiva IOSA, Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul“ Modul geografic de a privi lucrurile 187 Profesor George-Radu CIUMAªU, Colegiul Militar Liceal „ªtefan cel Mare“ Dezvoltarea competenþelor de exprimare oralã în cadrul orelor de limbã ºi literaturã românã 189 Profesor Simona SIMU, Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul“ august, 2007 5 Tehnic` militar` [i armament Sistem de protecþie colectivã COLPRO 195 Maior Costel GUªTERIÞEAN, maior Gheorghe MITRICÃ Miniaturizarea pilelor cu combustibil, o revoluþie în domeniul bateriilor acumulatoare 201 Maior dr. Gabriel ACHIM, asist.univ. Simona RADU Transportorul belgian Sibmas 207 Transportorul amfibiu blindat OT-64 211 Vehiculul uºor blindat VEC 215 Transportorul german Condor 219 Transportorul german Fuchs 223 Transportorul Mowag – Piranha 4 227 Transportorul de fabricaþie austriacã Pandur 231 Transportorul italian Puma 237 Vehiculul blindat pe roþi Ferret 241 6 www.rft.forter.ro Resursele For]elor Terestre \n perspectiva transform`rii Armatei Rom#niei GENERAL DE BRIGADÃ IOAN GRECU ransformarea ºi adaptarea Alianþei la noul context de securitate se finalizeazã, îndeosebi, prin revalorizarea factorului militar ca sur- sã principalãT de credibilitate. Transformarea Armatei României, circum- scrisã transformãrii NATO, are implicaþii majore asupra menirii ºi perspec- tivei resurselor Forþelor Terestre. Transformarea Armatei României – circumscrisã transformãrii Alianþei „Credibilitatea NATO – remarca fostul sãu secretar general, lordul George Robertson – este ºi va fi determinatã în viitor de capabilitãþile sale militare“1. Rostul transformãrii NATO este crearea acelor noi capabilitãþi militare, care permit forþelor sã ducã operaþii în întregul spectru de con- flicte, menþinerea consensului în procesul decizional al Alianþei, chiar în contextul extinderii sale, precum ºi stabilirea unui nou tip de relaþii cu UE, Rusia, Ucraina, inclusiv cu state din spaþiul Caucaz – Asia Centralã ºi cel mediteranean. Noile concepte operaþionale, semnificative, pe care se întemeiazã procesul, au ca esenþã crearea ºi utilizarea forþelor transformate. Conceptul operaþional de creare a forþelor transformate se finalizeazã prin forþe de rãspuns întrunite, capabile sã fie introduse în timp scurt în august, 2007 7 Editorial operaþie; sisteme informaþionale puternice pentru proiectarea ºi evaluarea dispunerii spaþiale a forþelor în reþea; sisteme de protecþie a forþelor cu des- fãºurare acceleratã în teatru; capacitatea de a asigura prezenþa forþelor în afara teritoriului ºi o mai bunã mobilitate pentru o desfãºurare rapidã; in- teroperabilitatea forþelor în operaþii multinaþionale. Conceptul operaþional pentru utilizarea forþelor transformate vizeazã: capacitatea de a interzice pãtrunderea adversarului în zonã; creºterea capa- citãþii de lovire în adâncime prin utilizarea evaluãrilor aeriene tactice; ope- raþii de sprijin nemijlocit ºi manevre în adâncime, decisive, prin evaluarea de la sol; operaþii planificate din timp ºi sustenabile. Reforma Armatei României se definea printr-un spectru de obiective convergente cãtre dezideratul dobândirii calitãþii de membru al Alianþei Nord-Atlantice. Statutul, odatã dobândit, impune lãrgirea gamei de obiective ºi procese, având în centru pe cele pentru pregãtirea forþelor partici- pante la apãrarea colectivã ºi realizarea capacitãþilor necesare întregii ga- me de operaþiuni, de la cele de management al crizelor, pânã la cele multi- naþionale de combatere a terorismului. Transformarea Armatei României porneºte de la premisele din abor- darea potenþialã a noilor modalitãþi de ducere a rãzboiului, duce la schim- bãri esenþiale în conþinutul conceptelor operaþionale, în structura de forþe, precum ºi în sistemul de planificare, programare, bugetare, pentru a reali- za acele forþe ºi capabilitãþi care se pot adapta ºi rãspunde rapid la noile provocãri, la circumstanþe neaºteptate, respectiv acele forþe capabile sã ac- þioneze întrunit, bazate pe reþea ºi distribuite adecvat, cu un sistem de co- mandã ºi control în mãsurã sã asigure superioritatea în luarea rapidã a de- ciziei ºi obþinerea efectelor maxime în câmpul de luptã. Scopul fundamental al transformãrii este realizarea interoperabilitãþii depline cu armatele statelor membre NATO în domeniul operaþiilor, în con- cepþia privind desfãºurarea ºi dislocarea forþelor, în eficientizarea susþi- nerii logistice, în pregãtirea pentru viitor, precum ºi în alte domenii. Integrarea în Alianþa Nord-Atlanticã impune transformarea armatei, dintr-o fostã instituþie de apãrare, într-una nouã, cu misiuni complexe, cu structura adaptatã la mediul de securitate actual ºi aptã sã asigure îndepli- nirea angajamentelor României ca membru NATO ºi al Uniunii Europene, în concordanþã cu fenomenele ºi procesele implicate de transformarea Ali- anþei. Transformarea Armatei României, în perioada 2007-2025, este proiec- tatã în trei etape distincte ca elemente de conþinut, ca termene solicitate de Alianþã (cerinþele din Obiectivele Forþei), precum ºi ca cerinþe ale procesului de integrare în NATO. 8 www.rft.forter.ro Resursele forþelor terestre în perspectiva transformãrii Armatei României Prima etapã – finalizarea restructurãrilor de bazã, pânã la sfârºitul anu- lui 2007 ºi îndeplinirea obiectivelor, pe termen scurt, ale procesului de transformare a Armatei. Etapa a doua – premisele integrãrii depline în NATO ºi UE în perioada 2008-2015, cu îndeplinirea obiectivelor, pe termen mediu, ale procesului de transformare. Cea de-a treia etapã - consolidarea integrãrii ºi armonizãrii în cadrul NATO ºi UE ºi îndeplinirea obiectivelor pe termen lung, în perioada 2016- 2025. Prin acest amplu proces, Forþele Terestre – cea mai importantã cate- gorie de forþe – sunt circumscrise transformãrii Armatei României, iar resursele lor trebuie sã cunoascã noi direcþii de acþiune pentru a se imple- menta în noul demers. Printre rezultatele transformãrii Forþelor Terestre ºi resurselor lor, în poziþii centrale se situeazã realizarea unor structuri mai reduse (numeric), complet profesionalizate, moderne, cu un grad sporit de mobilitate, efi- ciente, structuri flexibile ºi dislocabile, capabile de a fi angajate, utilizate ºi susþinute în orice

Load more