Annuario Dell'istituto Di Studi Italo-Romeno Xv
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
ANUARUL INSTITUTULUI DE STUDII ITALO-ROMÂN INSTITUTUL DE STUDII ITALO-ROMÂN ANNUARIO DELL’ISTITUTO DI STUDI ITALO-ROMENO XV CLUJ-NAPOCA ◊ ROMA 2018 Editat cu sprijinul Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Anuarele pot fi consultate on-line la adresa: http://www.editura.ubbcluj.ro/www/ro/books/search.php?ofs=0&txt=anuarul%20inst&chk=1&src=2 ISSN: 1841-012X © 2018 Autorii. Aceste texte nu pot fi reproduse parţial sau integral fără acordul autorilor / Gli autori: questi testi non possono essere riprodotti parzialmente o integralmente senza l’accordo degli autori. Institutul de Studii Italo-Român Strada Mihail Kogălniceanu, nr. 1 Tel.: (0040) 264-405.300 / interior 5457 E-mail: [email protected] Universitatea Babeş-Bolyai Presa Universitară Clujeană Director: Codruţa Săcelean Str. Hasdeu nr. 51 400371 Cluj-Napoca, România Tel./Fax: (+40)-264-597.401 E-mail: [email protected] http://www.editura.ubbcluj.ro/ c !"#$ 3 ] 4"#$#%&"' ! " %T #> 4"#$#%&"' F & * F %* Pr %! + 4"#$#%&"' F ,( - +%> &( 4 4"#$#%&"' ++ ! 4"#$#%&"' T! > 4"#$#%&"' % ## aT%'Q/ F ,!-- %(%) /> 4"#$#%&"' ( a(%*Q T)%"*%4 % 0>#^ 4"#$#%&"' 1)&^ 2 S!-3 % % " 1'# 2 /3 *'%redactor, %'>redattore, t!o INSTITUTUL DE STUDII ITALO‐ROMÂN ÎN ANUL 2018 Volumul pentru anul 2018 a fost dedicat Centenarului în dorința de a marca impor‐ tanța aniversării și o mai bună cunoaștere a intervalului scurs. Analiza evenimentelor din preajma și din timpul Primului Război Mondial s‐a bucurat de posibilitatea de a introduce în analiză noi informații documentare privind implicarea unei generații de oameni politici determinanți pentru definirea echilibrelor în momentul dispariției a trei mari imperii ce au dominat pentru secole existența europeană. Aducerea în actualitate a unor mărturii necunoscute sau voit neanalizate, pe decenii în istoriografia românească aservită, mărturii aflate în arhivele italiene, îi oferă profesorului Alfredo Canavero șansa unei bogate analize a raporturilor politice și diplomatice româno‐italiene din anii pre‐ mergători conflagrației. Acestor mărturii din lumea decizională li se alătură aducerea în actualitate a infor‐ mațiilor despre miile de simpli participanți, care s‐au jertfit în numele unor năzuințe na‐ ționale, pomeniți prea puțin cu respectul cuvenit. Studiul lui Ion Cârja despre formarea Legiunii Române, superbă manifestare a celor care departe de țară, pe pământul Italiei au dorit să‐și pună energia spre finalizarea unei năzuințe de secole, aflată în sufletele celor de acasă, ca și a celor care s‐au dus să se odihnească în acel pământ. Lor, acestora din urmă, profesorul Giuseppe Mazzaglia le dedică impresionantul stu‐ diu privind cimitirele ce‐i adăpostesc în îndepărtata Sicilie. Ne oferă dovezi pe care tre‐ buie să le prezentăm tinerei generații spre a o îndrepta, în sfârșit, spre a acorda dovada cinstei și onoarei ce le‐o datorăm. Păstrez mereu vie amintirea unei vizite la Montecas‐ sino unde soseau mereu autobuze cu polonezi pentru a cinsti jertfa miilor de căzuți în celebra bătălie. Cred că noi românii facem prea puțin pentru cinstirea celor dispăruți și răspândiți în pământul Europei. Se alătură acestei analize și Dennis Deletant cu conferința despre „România în timpul Primului Război Mondial și după”, atât de utilă azi pentru cunoașterea istoriei noastre în lume și dedicată studenților și cercetărilor de la Georgetown University. Tot gândurilor despre Centenar le dedicăm apariția volumului „Pentru o nouă Eu‐ ropă a popoarelor. Scrierile lui Tomas Garrigue Masaryk din perioada premergătoare și din timpul Primului Război Mondial”, apărută sub îngrijirea și cu un amplu studiu in‐ troductiv de nouăzeci de pagini și intitulat „Tomas G. Masaryk și Europa națiunilor mici”, ce aparține distinsului profesor al Universității din Messina, membru în Consiliul Științific al Institutului nostru, Pasquale Fornaro. Traducerea printr‐o largă colaborare îi aparține traducătoarei noastre Ioana Mândrescu. Cu informații despre realitățile din fos‐ tul imperiu Austro‐Ungar și implicit și despre români, în desfășurarea evenimentelor din 5 Institutul de Studii Italo‐Român în anul 2018 Moldova anului 1918, unde Masaryk a fost prezent, volumul este și o remarcabilă privire vizionară asupra Europei viitorului. Centenarul de la Marea Unire din decembrie 1918 impune însă și analiza celor petre‐ cute în acest interval, ce ne‐a dat în start șansa marelui salt spre modernitate, spre învă‐ țarea dificilei lecții a democrației, spre ridicarea valorilor naționale și în care raportul cu lumea italiană a avut repere clare, cum a fost școala română de la Accademia di Romania de la Roma. Drumul acelor promoții de iluștri reprezentanți ai spiritului românesc a fost frânt de schimbarea brutală impusă de urmările celui de‐al Doilea Război Mondial. În loc să continuăm drumul intelectualilor formați, ca rod al colaborării româno‐ italiene din interbelic, am fost obligați să ne uităm identitatea și să intrăm în a doua parte a vea‐ cului scurs spre străfundurile dictaturii comuniste impusă de modelul sovietic. Acestei triste moșteniri îi este dedicat în Anuar studiul profesoarei Grazia Marchianò, urmărind unul dintre marile spirite românești, sacrificat pe această cale nefirească, Ioan Petru Cu‐ lianu. Afișând cu onestitate protestul său, Culianu a trebuit în final să se refugieze în lumea occidentală unde și‐a găsit apreciere, foarte adesea între intelectuali italieni. Refu‐ zat și urmărit în țară și de asemenea în afară, de aceleași forțe ale întunericului, ilustrul savant român, dispărut prea devreme în condiții neelucidate, a rămas și azi, la douăzeci de ani de la părăsirea cercului de prieteni, o figură prea puțin cunoscută și cinstită de noile generații ale României. Forța simbolului său este și rămâne unică. În același timp cu drama exemplului lui Ioan Petru Culianu de după negrul an 1948 – prea puțin prezentat în istoriografia actuală ca fundamental în instaurarea dictaturii, în România supusă terorii importate, se trecea la formarea grupărilor de aserviți, puși să instaureze un model economic utopic și politic, cu deformări sociale, culturale, religi‐ oase, fără cinste, onoare și respect pentru trecut, prin recrutarea cadrelor Partidului Mun‐ citoresc Român, o adevărată antiselecție pe scara valorilor. Bogdan Ivașcu cu energia tâ‐ nărului cercetător, dornic de cunoaștere ne aduce un aport definitoriu prin analiza sa. În intenția de a oferi o paralelă între evoluția agriculturii peisajului și patrimoniului între Italia și România după al doilea război mondial, l‐am invitat pe cercetătorul Roberto Reali membru al Consiliului Național al Cercetării in Italia să ne prezinte conferința „Emilio Sereni și nașterea peisajului agrar italian”. Am dorit și am reușit să organizăm prezentarea la Facultatea de Geografie a Universității Babeș Bolyai, bucurându‐ne de colaborarea domnului decan, profesorul Dănuț Petrea. Pentru studenți și profesori a fost o ocazie elocventă spre a cunoaște evoluția Italiei, care s‐a deschis pe fondul tradiției preluând realizările științei și tehnologiei, fără a impune agresiunea asupra proprietății private. Migrație, tehnologizare, schimbări profunde, dar fără jalnica luptă de clasă de la noi din anii colectivizării. Efectele acestei perioade dramatice pot fi regăsite și azi în stu‐ diul lui Antonio Ricci dedicat analizei statistice profunde a migrației române din Italia, analizate la zi. 6 Gheorghe Mândrescu Colaborarea statornică cu Laszlo Alexandru ne‐a oferit o nouă incursiune în universul dantesc al lumii italiene prin publicarea conferinței sale „Cu Dante în Paradis”. Conferențiar dr. Gheorghe Mândrescu Directorul Institutului de Studii Italo‐Român 7 L’ISTITUTO DI STUDI ITALO‐ROMENI NELL’ANNO 2018 Il volume per l’anno 2018 fu dedicato al Centenario dalla nascita della Grande Roma‐ nia dal desiderio di segnare l’importanza dell’anniversario e di una migliore conoscenza dell’intervallo trascorso. L’analisi degli eventi intorno e durante la Prima Guerra Mon‐ diale ha goduto della possibilità d’introdurre nuove informazioni documentarie riguar‐ danti l’impegno di una generazione di uomini politici determinanti per la definizione degli equilibri al momento della sparizione dei tre grandi imperi quali hanno dominato per secoli l’esistenza europea. La presentazione di alcune testimonianze sconosciute op‐ pure deliberatamente non analizzate per decenni nella storiografia rumena asservita, te‐ stimonianze che si trovano negli archivi italiani, offrono al professor Alfredo Canavero l’opportunità di una ricca analisi dei rapporti politici e diplomatici romeno –italiani degli anni prima della conflagrazione. A queste testimonianze del mondo decisionale si aggiungono la presentazione delle informazioni sulle migliaia di semplici partecipanti quali si sono sacrificati a nome di alcune aspirazioni nazionali, quali sono ricordati troppo poco con il doveroso rispetto. Lo studio di Ion Cârja sulla formazione della Legione Rumena, manifestazione bellissima di quelli che lontano dal paese, sulla terra d’Italia hanno desiderato compiere un’aspira‐ zione di secoli, quale esisteva nelle anime di quelli che si trovavano a casa, ma anche di quelli che riposano in quella terra. A quest’ultimi, il professor Giuseppe Mazzaglia de‐ dica l’impressionante studio riguardante i cimiteri nella lontana Sicilia. Ci offre prove da presentare alla giovane generazione per dirigerla, finalmente a dare prova dell’onore che le dobbiamo. Tengo sempre vivo il ricordo di