DOCSLIB.ORG

3 La Ordinul Nr. Al MMAP

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
3 La Ordinul Nr. Al MMAP MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. / 2021 Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2021/2022, la speciile: graur, stăncuță, lişiţă, găinuşă de baltă, sitar de pădure, cioară grivă, cioară de semănătură, coţofană şi gaiţă Nr. Jud. Gestionari Fond cinegetic Cote de recoltă aprobate la [buc]: crt. fonduri cinegetice Nr. Denumire Graur Stăn Lisiţă Găinuşă Sitar de Cioară Cioară de Coţofană Gaiţă cuţă de baltă pădure grivă semănătură 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1 AB AJVPS Alba 6 Vidra 0 0 0 0 0 20 0 45 6 2 AB AJVPS Alba 7 Ciuruleasa 0 0 0 0 0 26 0 37 5 3 AB AJVPS Alba 8 Detunata 0 0 0 0 0 22 0 36 0 4 AB AJVPS Alba 9 Lupșa 0 0 0 0 0 26 0 37 11 5 AB AJVPS Alba 12 Geamăna 0 0 0 0 0 30 0 45 6 6 AB AJVPS Alba 19 Ocna Mureș 0 0 0 0 0 0 5 55 0 7 AB AJVPS Alba 20 Lopadea Nouă 0 0 0 0 0 19 22 67 0 8 AB AJVPS Alba 21 Noslac 0 0 0 0 0 0 18 61 0 9 AB AJVPS Alba 25 Teiuș 0 0 0 0 0 15 27 86 0 10 AB AJVPS Alba 26 Bucerdea 19 0 0 0 0 28 64 122 5 11 AB AJVPS Alba 27 Veseuș 19 0 0 0 0 17 64 110 5 12 AB AJVPS Alba 29 Veza 0 0 0 0 0 15 30 57 0 13 AB AJVPS Alba 34 Ampoița 0 0 0 0 0 15 13 22 5 14 AB AJVPS Alba 36 Berghin 0 0 0 0 0 0 37 122 0 15 AB AJVPS Alba 37 Oarda 0 0 0 0 0 0 20 119 0 16 AB AJVPS Alba 41 Vinț 0 0 0 0 0 0 13 68 0 17 AB AJVPS Alba 42 Daia 0 0 0 0 0 0 23 147 0 18 AB AJVPS Alba 48 Vinerea 0 0 0 0 0 20 50 49 16 19 AB AJVPS Alba 49 Săliștea 0 0 0 0 0 15 25 25 16 20 AB AJVPS Alba 50 Cugir 0 0 0 0 0 5 25 25 16 21 AB DS Alba 1 Arieșul Superior 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Pagina 1 22 AB DS Alba 35 Ighiu 0 0 0 0 0 25 50 49 26 23 AB DS Alba 44 Ohaba 0 0 0 0 0 0 50 25 26 24 AB DS Alba 47 Prigoana 0 0 0 0 0 0 0 0 26 25 AB O.S.Valea Pianului R.A. 52 Pianu 8 0 0 0 0 20 0 25 0 26 AB AVPS Bendis 2 Arieșul Mijlociu 0 0 0 0 0 35 0 40 0 27 AB AVPS Bendis 33 Vîltori Feneş 0 0 0 0 0 46 0 16 5 28 Ocolul Silvic Horea 0 0 AB 3 Horea 0 0 0 40 0 0 10 Apuseni 29 AB A.V Căprioru Certeze 4 Valea Bistrei 0 0 0 0 0 10 0 0 10 30 AB A.V.Avram Iancu 5 Avram Iancu 0 0 0 0 0 5 0 5 0 31 S.C.Ocolul Silvic Muntele 0 0 AB 10 Posaga 0 0 0 0 0 5 0 Mare 32 AB A.V.P.S. Ocoliş Hunter 1 11 Ocoliș 0 0 0 0 0 0 0 0 0 33 Asociaţia Trascău Hunting 0 0 AB 13 Vidolm 0 0 0 15 0 20 25 Sălciua 34 AB A.V.P.S.Acvila Aiud 14 Rimetea 0 0 0 0 0 19 0 15 10 35 AB A.V.Râmeţ Inzel 15 Ponor 8 0 0 0 0 33 0 12 8 36 AB A.V.P.S. Diana Aiud 16 Ciugud 0 0 0 0 0 40 0 45 20 37 AB A.V.P.S. Artemis 17 Aiud 0 0 0 0 2 20 10 43 25 38 AB A.V.P.S.Potaissa Hunter 18 Măhăceni 87 0 0 0 2 10 38 21 5 39 AB A.V.P.S.Târnavele 22 Intregalde 0 0 0 0 0 0 50 35 36 40 Asociația de Vânătoare 9 0 AB 23 Cricău 0 0 0 30 30 25 8 Trascău 41 AB A.V.S. Piatra Verde 24 Galda 0 0 0 0 3 30 75 70 0 42 A.V.P.S.Valea Târnavei 100 0 AB 28 Jidvei 0 0 5 10 45 70 20 Jdvei 43 A.V.P.S.Căpriorul din 50 0 AB 30 Cergău 0 0 8 15 50 65 20 Deal 44 A.V. Cabana din Poduri 40 0 AB 31 Valea Lungă 0 0 3 15 25 30 8 Calea Lui Hoitz 45 AB A.V.P.S. Cerbul Zlatna 32 Izvorul Ampoiului 0 0 0 0 0 20 0 10 8 46 AB A.V.P.S. Gura Ursului 38 Valea Mică 0 0 0 0 0 10 20 25 11 47 AB A.V. P. Mamut 39 Alba Iulia 10 0 0 0 0 10 20 35 11 48 AB A.V. Mistreţul Blandiana 40 Blandiana 0 0 0 0 0 25 25 0 0 49 AB A.V.P.S. Wild Hunting 43 Vingard 0 0 0 0 0 26 0 29 0 50 A.V.P.S.Vulturul Negru 0 0 AB 45 Cîlnic 0 0 0 10 11 0 5 Sebeş Pagina 2 51 AB A.V.P.S. Diana Gârbova 46 Gârbova 5 13 0 0 0 4 5 5 8 52 AB AC Ionel Pop 51 Canciu 0 0 0 0 0 25 34 14 3 53 AB A.V. Cerbul Purcăreţ 53 Purcăreţ 0 0 0 0 0 15 0 15 15 54 AB Asociaţia Căprioru Sibiu 54 Sugag 0 0 0 0 0 0 0 13 8 55 AB Total județ 354 13 0 0 22 833 968 2087 440 56 AR AJVPS Arad 2 Aradul Nou 4 0 0 0 0 50 0 100 0 57 AR AJVPS Arad 3 Mailat 0 0 0 0 0 50 0 100 0 58 AR AJVPS Arad 6 Şeitin 0 0 0 0 0 50 0 100 0 59 AR AJVPS Arad 7 Nădlac 0 0 0 0 0 50 0 100 0 60 AR AJVPS Arad 9 Rovine 0 0 0 0 0 50 0 100 0 61 AR AJVPS Arad 11 Ceala 0 0 0 0 0 50 0 100 0 62 AR AJVPS Arad 12 Variaş 0 0 0 0 0 50 0 100 0 63 AR AJVPS Arad 13 Dorobanţi 0 0 0 0 0 50 0 100 0 64 AR AJVPS Arad 16 Vladimirescu 0 0 0 0 0 50 0 100 0 65 AR AJVPS Arad 17 Şimand 0 0 0 0 0 50 0 100 0 66 AR AJVPS Arad 19 Şiclău Grăniceri 0 0 0 0 0 50 0 100 0 67 AR AJVPS Arad 27 Nădab Moară 0 0 0 0 0 50 0 100 0 68 AR AJVPS Arad 34 Milova 0 0 0 0 0 50 0 100 0 69 AR AJVPS Arad 36 Monoroștia 0 0 0 0 0 50 0 100 0 70 AR AJVPS Arad 41 Târnova 0 0 0 0 0 50 0 100 0 71 AR AJVPS Arad 43 Seleus 0 0 0 0 0 50 0 100 0 72 AR AJVPS Arad 45 Apateu 0 0 0 0 0 50 0 100 0 73 AR AJVPS Arad 47 Rovina 0 0 0 0 0 50 0 100 0 74 AR AJVPS Arad 49 Mânerău 10 0 0 0 5 100 0 100 8 75 AR AJVPS Arad 56 Roşia 5 0 0 0 0 50 0 100 10 76 AR AJVPS Arad 61 Crocna Zimbru 5 0 0 0 0 50 0 100 10 77 AR AJVPS Arad 70 Fiac 0 0 0 0 0 50 0 100 0 78 AR AJVPS Arad 71 Zăbalţ 0 0 0 0 0 50 0 100 0 79 AR AJVPS Arad 72 Lipova 0 0 0 0 0 50 0 100 0 80 AR DS Arad 5 Sâmpetru Gheduș 0 0 0 0 0 30 15 80 0 81 AR DS Arad 22 Sălișteanca 0 0 0 0 0 30 40 50 0 82 AR DS Arad 37 Bătuta 0 0 0 0 0 20 0 45 30 83 AR DS Arad 55 Moneasa 0 0 0 0 0 50 0 30 20 84 AR DS Arad 59 Madrigești 0 0 0 0 0 10 10 10 10 85 AR DS Arad 60 Dumbrava 0 0 0 0 0 10 10 10 10 86 AR DS Arad 65 Slatina 0 0 0 0 0 20 0 50 40 87 AR DS Arad 66 Troaș 0 0 0 0 0 10 0 30 30 Pagina 3 88 AR DS Arad 67 Săvărșin 0 0 0 0 0 20 0 50 40 89 AR DS Arad 69 Recea 0 0 0 0 0 20 0 70 0 90 AR DS Arad 73 Neudorf 0 0 0 0 0 150 0 150 70 91 AR DS Arad 74 Zăbrani 0 0 0 0 0 50 0 50 0 92 AR AV Lazăr Hunting 26 Somoș 0 0 0 0 0 40 0 60 10 93 AR AV Lazăr Hunting 48 Miniș 0 0 0 0 0 20 0 40 10 94 AR AV Lazăr Hunting 57 Chișindia 0 0 0 0 0 20 0 30 10 95 AR AVPS Aranca 4 Gelu 150 0 0 0 0 30 80 100 0 96 AR ARS Venandi 8 Pereg 50 0 0 0 0 30 30 50 0 97 AR AV Diana Turnu 10 Turnu 121 120 10 0 0 50 30 100 0 98 AR Jager Club 14 Andrei Șaguna 135 0 0 0 0 30 25 100 0 99 AR Vânătorul Arad 15 Sofronea 0 0 0 0 0 50 10 95 0 100 AR AV Artemis Montana 18 Horia 43 0 0 0 0 50 0 100 0 101 AR AV Cananalul Morilor 20 Râtul Pilu 0 0 0 0 0 8 9 15 0 102 AR AV Cananalul Morilor 21 Socodor 0 0 0 0 0 14 37 15 0 103 AR AV Elena 23 Adea 0 0 0 0 0 18 15 27 30 104 AR Căpriorul Roșu 24 Lunca Holumburi 25 0 0 0 0 30 30 50 5 105 AR AV Poiana Dealului 29 Caporal Alexa 75 0 0 0 0 10 50 100 0 106 AR AVP Crișana 28 Nadab 100 0 0 0 0 20 50 100 5 107 AR AVP Crișana 35 Conop 50 0 0 0 15 20 50 100 5 108 AR AV Cetate Șiria 30 Siria 0 0 0 0 0 50 0 100 0 109 AR AVPS Hubertus Lipova 32 Ghioroc 30 0 0 0 0 0 0 100 0 110 AR AVPS Hubertus Lipova 33 Cladova 0 0 0 0 0 0 0 0 0 111 AR OSP Nadeș 38 Nadăș 0 0 0 0 4 25 0 35 0 112 AR AV Lunca Tauți 39 Tăut 25 0 0 0 0 50 5 99 0 113 AR AVP Arsilva 40 Arăneag 0 0 0 0 0 10 20 20 0 114 AR AV Bizon Bonasus 25 Sintea 0 0 0 0 0 20 0 10 0 115 AR AV Bizon Bonasus 42 Pîncota 0 0 0 0 0 50 0 100 0 116 AR ASC Ineu 46 Balta 20 0 0 0 5 20 20 30 10 117 AR AV Cervus Elafus 51 Susag 0 0 0 0 0 50 0 50 0 118 AR AV Petrișana 54 Prunișor 0 0 0 0 5 45 10 38 30 119 AR AVPS Crisius Socodor 44 Chereluș 50 0 0 0 0 10 30 30 5 120 AR AVPS Crisius Socodor 58 Radești 0 0 0 0 10 10 30 10 10 121 AR AVPS Crisius Socodor 62 Avram Iancu 0 0 0 0 15 10 10 30 10 122 AR AVPS Breaza 63 Leuca Găina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 123 AR AVC Urvis 53 Hășmaș 0 0 0 0 10 0 0 20 35 124 AR AVPS Grizli 64 Tisa Luncșoara 0 0 0 0 0 0 0 50 0 Pagina 4 125 AR AVPS Șoimul Lipova 31 Covasânț 75 0 0 0 10 50 30 100 0 126 AR Poiana Cerbului 52 Botfei 10 0 0 0 10 10 20 30 10 127 AR AVPS Rovina 50 Archis 10 0 0 0 5 10 20 19 10 128 AR BMT Hunting 1 Frumușeni 0 0 0 0 5 40 0 95 10 129 AR AVPS Ghioroc Păuliș 68 Petriș 0 0 0 0 5 20 10 50 40 130 AR Total județ 992 120 10 0 104 2589 696 5121 523 131 AG D.S.
Load more

Recommended publications
  • Monitorul Oficial Partea I
    PARTEA I Anul 175 (XIX) — Nr. 536 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 7 august 2007 SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 856. — Hotărâre privind repartizarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural .................................... 2–32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 536/7.VIII.2007 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind repartizarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2007, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă repartizarea sumei de 208.005 mii lei, Art. 3. — Unităților administrativ-teritoriale prevăzute în pe proiecte și pe tranșe, din sumele defalcate din taxa pe anexele nr. 1 și 2 li se asigură finanțarea proiectelor respective valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, alocate a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, pe anul bugetelor locale, până la nivelul sumei rezultate în urma 2007, după cum urmează: îndeplinirii procedurii de atribuire a contractului de achiziție a) tranșa a doua, potrivit anexei nr.
    [Show full text]
  • Structural Arguments in the Analysis and Conservation of Some Romanesque Churches in Romania
    Structural Analysis of Historical Constructions, New Delhi 2006 P.B. Lourenço, P. Roca, C. Modena, S. Agrawal (Eds.) Structural Arguments in the Analysis and Conservation of Some Romanesque Churches in Romania L. Roşiu University “Politehnica” of Timişoara, Faculty of Architecture, Department of Architecture, Timişoara, Romania ABSTRACT: One of the most interesting categories of historical monuments in Romania is that of the early medieval churches. However much studied, their evolutions still have been incom- pletely clarified. The structural analysis can offer some answers in the controversy about their history, discovering the patterns and specific features. From the prototypes of the Romanesque churches, there were chosen to be analysed the most significant cases of small single nave churches from the 13th century, trying to emphasize the importance of the structural analysis for their evolutions and for the conservation solutions. 1 STRUCTURAL FEATURES AS HISTORICAL RESEARCH ELEMENTS 1.1 Importance of structural analysis Archaeology and sometimes ancient authors’ writings or stylistic analyses are often sources of information about the evolution of a historical monument. Archaeology is considered an indis- pensable way, especially in dating the cultural heritage and discovering how it was transformed. It also decodes the architectural form, their migration and influences, but can not explain them. Different skilled domains may complete the knowledge in order to understand the monuments and to ground their protection. One of them is the structural study, which tries to find the constructive thinking and how it has generated a certain architectural form. It also can help to solve some of the central problems of any study, like that of the genesis and of the influences.
    [Show full text]
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • Draft Map and the List of Administrative Units
    Defining the Scope of Application for the Strategy for Development of Sustainable Tourism of the Carpathians: Draft map and the list of administrative units The Carpathian Convention Working Group on Sustainable Tourism at its meeting on 12-14 May 2014, Bratislava, Slovakia, discussed the map presented below. The Working Group concluded that along with administrative units, the map should include the geographical scope of the Carpathians as it is currently defined by the Party. The geographical scope of the Carpathians defines the core area for implementing the actions outlined in the strategy, while the administrative borders are useful for decision making, resource allocation and monitoring purposes. The Working Group decided to develop two maps that may be useful during the implementation of the strategy: 1. A map of local administrative units on LAU1 level in EU countries, “raions” in Ukraine and municipalities in Serbia that also features the geographical scope of the Carpathians. Such map may be helpful when involving the authorities and stakeholders into project development and implementation and when action is needed for decision making and implementation on the smallest administrative level. 2. A map of administrative units at NUTS3 or NUTS2 level, “oblast” in Ukraine and districts in Serbia that also features the geographical scope of the Carpathians. Such map would be useful when action is needed on the regional decision level, and whenever the interlinkage of the Carpathians with surrounding areas is important (e.g. for optimizing
    [Show full text]
  • Judecatoria Ilia 1848-1968
    JUDECĂTORIA ILIA P R E F A Ţ Ă Istoricul fondurilor judecătoreşti din Transilvania, după 1848, cuprinde date referitoare la evoluţia organizării judecătoreşti în anii dualismului austro-ungar (1867- 1918) şi de după Unirea din 1918, corespunzători epocilor modernă şi, respectiv, contemporană. Anterior anului 1867, în Transilvania, pe lângă reforma administrativă, în anul 1854, are loc şi o reformă a justiţiei în care Codul civil austriac din 1853 va sta la baza procedurilor de judecată de pe teritoriul Marelui Principat al Transilvaniei. Astfel că, pe lângă Prefectura Orăştie va funcţiona Tribunalul ţinutal Orăştie în calitate de curte judecătorească de primă instanţă, în timp ce pentru cele nouă preturi câte avea Prefectura Orăştie (Hălmagiu, Baia de Criş, Ilia, Şoimuş, Deva, Haţeg, Pui, Orăştie şi Dobra) se stabilise un număr de patru tribunale de cercetare. Important de reţinut este faptul că, dacă până la 1867, organizarea judecătorească din Transilvania se baza pe codurile de legi austriece, după 1867, instanţele de judecată au fost rapid adaptate la noile condiţii izvorâte din încheierea pactului dualist austro- ungar. În acest context instanţele de judecată obişnuite, care au creat fondurile documentare, au fost: judecătoriile de plasă, tribunalele de comitate, tablele judecătoreşti (câte una pentru mai multe comitate), Curtea de al III-lea grad şi Curia (una singură ca instanţă supremă la Budapesta). Judecătoriile de plasă aveau competenţă în materie civilă şi comercială, pentru cauze ce nu depăşeau valoarea de 300 florini, iar în materie penală soluţionau cea mai mare parte a contravenţiilor, putând face şi instrucţie penală. Legea IV din 1869 prevedea organizarea corpului judecătoresc, menţionând că judecătorii fiind independenţi şi inamovibili erau subordonaţi numai „legii şi cutumei”.
    [Show full text]
  • Biserici Parohiale Şi Capele Private Din
    Ileana Burnichioiu BISERICI PAROHIALE ù,&$3(/( PRIVATE DIN COMITATELE ALBA ù,+81('2$5$ - Editura Mega Cluj-Napoca, CUPRINS Introducere. 7 I. Organizarea administrativă și ecleziastică a comitatelor Alba și Hunedoara în intervalul anilor 1200-1550 . 11 II. Izvoare şi istoriografie . 17 III. Probleme de terminologie și context privind bisericile parohiale și capelele private . 29 IV. Aşezări, domenii şi locuri de cult în cuprinsul comitatului Alba . 43 A. Domeniile regale: Aciliu; Amnaş; Cricău; Cunţa; Ighiel; Ighiu; Ocna Sibiului; Orlat; Săcel; Sântimbru . 45 B. Domeniile ecleziastice 1. Episcopale (Episcopia Transilvaniei): Alba Iulia; Berghin; Drâmbar; (Faludi); (Ocna Mureş); Euryhaz; Sanctus Martinus; Şard . 75 2. Capitulare (Capitlul din Alba Iulia): Alba Iulia; Aiud; Aiudul de Sus; Lopadea Veche; Gârbova de Jos; Gârbova de Sus; Gârboviţa; Mirăslău; Abrud; Ampoiţa; Bărăbanţ; Boz; Cergău Mare; Ciugud; Daia Română; Damas(a)földe; Dumbrava; Fylesd; Miceşti; Sângătin; Zlatna . 87 3. Abaţiale (Abaţia Igriş): Cenade; Mănărade; Şoroştin; Ţapu . 167 C. Domeniile nobiliare 1. Nord-estul comitatului: Asinip; Băgău; Beţa; Botez; Bucerdea Grânoasă; Cecălaca; Cisteiu de Mureş; Cisteiu Român; Ciuguzel; Ciumbrud; Copand; Crăciunelul de Jos; Cuci; Deag; Faludi; Fărău; Găbud; Gâmbaş; Gâmbuţ; Gheja; Hejőd; Herepea; Hopârta; Iernut; Iştihaza; Lopadea Nouă; Noşlac; Makotelke; Ocna Mureş; Odverem; Orosia; Ozd; Petrilaca; Rădeşti; Sălcud; Sânbenedic; Sâncrai; Sâniacob; Stâna de Mureş; Şilea; Şpălnaca; Turdaş . 177 2. Podişul Secaşelor: Alămor; Cut; Doştat; Draşov; Ghirbom; Gusu; Haşag; Henig; Păuca; Riengelkirch; Roşia de Secaş; Şpring; Ungurei; Vingard . 3. Centrul comitatului: Benic; Cetea; Galda; Bukenseg; Fahid; Galda de Jos; Mihalţ; Tiur; Mesentea; Stremţ; Teiuş; Oarda de Jos . 253 4. Enclavele răsăritene: Albeşti; Mureni; Vânători; Vulcan; Boarta; Buia; Metiş; Motiş; Petiş; Veseud; Criş; Floreşti; Mălâncrav; Noul Săsesc; Roandola; Stejereni; Hoghiz; Racoşu de Jos; Racoşu de Sus; Turia de Sus.
    [Show full text]
  • An Overview of the Knapped Stone Economy at the Tărtăria Site (Transylvanian Basin, Romania) Otis Crandell
    An overview of the knapped stone economy at the Tărtăria site (Transylvanian Basin, Romania) Otis Crandell Department of Anthropology. Universidade Federal da Paraná. Curitiba, Paraná, Brazil. Email: [email protected] Abstract: This study focused on sourcing the lithic artefacts from the Tărtăria site in the Transylvanian Basin. The objective was to establish a model of the procurement patterns of the population at the settlement. This site is located along the middle region of the Mureș River and has several habitation levels belonging to the Vinča A, Vinča B, Vinča-Turdaș (or Vinča C), Petrești and Coțofeni cultures (Middle Neolithic to Chalcolithic). Most of the results of this study are based on analysis of the artefacts from Iuliu Paul’s excavation in 1989. This knapped artefacts from the Tărtăria site were categorised by tool type, signs of usage and retouch, and probably geographic origin. The sources of the artefact materials were predicted based on macroscopic and petrographic analyses (polarized light optical microscopy). The lithics appear to be made from the same types of materials found at other contemporary sites in the area. As with other sites, the most common imported material is obsidian, followed by Miorcani type Moldavian flint. Balkan flints represent only a small part of the assemblage. Of the local material, the vast majority is chert, likely local Trascău Mts. chert, which represents over half of the pieces in the assemblage. Although the site is closer to sources of jasper in the Metaliferi Mts. than some other Neotlihic and Chalcolithic sites down river, very few of the artefacts were made from jasper.
    [Show full text]
  • Aui Geologie
    Available online at http://geology.uaic.ro/auig/ AUI Analele Stiintifice ale Universitatii “Al. I. Cuza” din Iasi GEOLOGIE Seria Geologie 59 (1) (2013) 61–72 Pre-ocean and post-collision intraplate basalts from Romania: A comparative study Haralambie Savu1 1 Geological Institute of Romania, 1 Caransebeș Street, Bucharest, 012271, Romania Abstract In the present paper, the intraplate pre-ocean Triassic Dobrogean basalts and the post-collision Paleogene Transylvanian basalts have been comparatively studied. Although the two basaltic rock series show the same tectonic setting, they, nevertheless, display peculiarities in terms of their texture. The rocks of the first basalt series erupted along continental rifting faults during the distension period preceding the opening of the Carpathian Ocean, whereas those of the second basalt series erupted along the faults which appeared during the distension period that followed the collision of the Alpine tectonic plates. The first basalt series shows a WPB-to-MORB transition character, while the second series exhibits an IAV-to-WPB transition character. The parental magma of the first basalt series came from a depleted mantle source, while that of the second basalt series derived from an enriched mantle source, under the influence of a mantle plume. It seems that both parental magmas have been formed in the mantle, at a depth of about 30–50 kilometers. At the moment of the eruption, they had evolved as basaltic magmas, in which the olivine fractionation had already reached about 15%. Keywords: intraplate basalts, pre-ocean basalts, post-collision basalts, geochemistry, origin. Introduction differences, making a comparison between them, along with an estimation of the origin of In a previous paper (Savu, 2005), a com- these geochemical discrepancies as shown parative study of the pre-ocean and post-col- further on within the present paper, necessary.
    [Show full text]
  • Anexa Nr. 1 Lista Consolidată a Ariilor Naturale Protejate Din România
    Anexa nr. 1 Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România Lista ariilor naturale protejate din România cuprinde codul ariei naturale protejate, denumirea acesteia precum și Unitățile Administrativ Teritoriale pe teritoriul cărora se află. 1. LISTA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAȚIONAL 1.a. PARCURI NAȚIONALE RONPA0001 Domogled - Valea Cernei Județul Caraș-Severin: Băile Herculane, Cornereva, Mehadia, Teregova, Topleț, Zăvoi Județul Gorj: Padeș, Tismana Județul Hunedoara: Râu de Mori Județul Mehedinți: Balta, Isverna, Obârșia-Cloșani, Podeni RONPA0002 Retezat Județul Caraș-Severin: Zăvoi Județul Gorj: Padeș, Tismana Județul Hunedoara: Pui, Râu de Mori, Sălașu de Sus, Uricani RONPA0003 Cheile Nerei - Beușnița Județul Caraș-Severin: Anina, Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Dalboșeț, Lăpușnicu Mare, Șopotu Nou, Oravița, Sasca Montană RONPA0005 Munții Rodnei Județul Bistrița-Năsăud: Șanț, Maieru, Parva, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Sângeorz-Băi, Telciu Județul Maramureș: Borșa, Moisei, Săcel RONPA0007 Cheile Bicazului - Hășmaș Județul Harghita: Gheorgheni, Sândominic, Tulgheș Județul Neamț: Bicaz-Chei, Dămuc RONPA0008 Ceahlău Județul Neamț: Bicaz, Bicazu Ardelean, Ceahlău, Tașca RONPA0009 Călimani Județul Bistrița-Năsăud: Bistrița Bârgăului Județul Harghita: Bilbor, Toplița Județul Mureș: Lunca Bradului, Răstolița Județul Suceava: Șaru Dornei, Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei RONPA0010 Cozia Județul Vâlcea: Băile Olănești, Berislăvești, Brezoi, Călimănești, Muereasca, Perișani, Racovița, Sălătrucel RONPA0011 Piatra Craiului Județul Argeș: Dâmbovicioara, Dragoslavele, Rucăr 1 Județul Brașov: Bran, Fundata, Moieciu, Zărnești RONPA0012 Semenic - Cheile Carașului Județul Caraș-Severin: Anina, Bozovici, Carașova, Goruia, Prigor, Reșița, Teregova, Văliug RONPA0016 Munții Măcinului Județul Tulcea: Cerna, Greci, Hamcearca, Jijila, Luncavița, Măcin RONPA0848 Buila - Vânturarița Județul Vâlcea: Băile Olănești, Bărbătești, Costești RONPA0933 Defileul Jiului Județul Gorj: Bumbești-Jiu, Schela Județul Hunedoara: Aninoasa, Petroșani, Vulcan 1.b.
    [Show full text]
  • Triple Fugue” Revisited Patrick Leigh Fermor, “István” G a V I N B O W D and “Angéla”
    “Triple Fugue” Revisited Patrick Leigh Fermor, “István” G AVIN B OWD and “Angéla” IN BETWEEN the Woods and the Water (1986), the second volume recount- ing his “Great Trudge” from the Hook of Holland to Constantinople, Patrick Leigh Fermor (1915–2011) crossed the sixth frontier of his journey, at Curtici, on 27 April 1934. In Greater Romania, he discovered lands still deeply affected by the consequences of the Treaty of Trianon. The marches of Transylva- nia were “the most resented frontier in Europe and recent conversations in Hungary had cloaked it with an added shadow of menace.”1 Recommended by Count Pál Teleki, the Hungarian geographer and politician, Leigh Fer- mor first sojourned with a Magyar aris- tocracy washed up by frontier changes and agrarian reform. As Leigh Fermor moved south, he accustomed himself PATRICK LEIGH FERMOR, Between the Woods with a Romanian language that is both and the Water (1986) other and familiar: “How odd to find this Latin speech marooned so far from its kindred!”2 There was also move- ment into a socio-economic otherness: Gavin Bowd Reader at the School of Modern Langua- “The industrial revolution had left these ges, University of St. Andrews. Author, regions untouched and the rhythm of among others, of the vol. La double cul- life had remained many decades behind ture de Jean-Joseph Rabearivelo: entre the pace of the West.”3 Crossing these Latins et Scythes (2017). debatable lands, devouring erudite con- TRANSSILVANICA • 87 versation and country house libraries, he assessed the competing Hungarian and Romanian claims on Transylvania. One side insisting on a vacuum to fill, the other considering this territory an ethnic hot bed, the young Briton politely con- cluded that “justice to both sides was and is impossible.”4 “Triple Fugue” FTER WEEKS with aristocrats of the Banat, notably Count Jenø Teleki in his castle (kastély) at Kápolnás (today Cãpâlnaº, Arad County, Roma- A nia), Leigh Fermor discovered Transylvania proper near the village of Zam (Hung.
    [Show full text]
  • On the Pilgrimage Pattern Related to Dumitru Staniloae and Arsenie Boca
    ON THE PILGRIMAGE PATTERN RELATED TO DUMITRU STANILOAE AND ARSENIE BOCA. PRISLOP MONASTERY (e-)SITE. DOES SCIENCE-RELIGION-PHYLOSOPHY-ART-MANAGEMENT RELATION MATTER? Nicolae Bulz Associate Professor – National Defence College, Romania Honorary Researcher – Institute of World Economy / NERI/ Romanian Academy Research Associate External - Center for Strategic Economic Studies, Victoria University, Melbourne, Australia President of the Interdisciplinary Research Group / Romanian Academy structures Dedicated to: Dumitru Staniloae (1903 –1993) - a great Romanian theologian/Dogmatic, professor, writer, philosopher Arsenie Boca (1910–1989) - a founder of non-canonic Orthodox Church painting and one of the resistive- Priests-monks to the injustice in the communist period in Romania Abstract: This dedicated study comprises the (re)presentation of three levels related to extraordinary topos: (1) on Hateg County; (2) on Prislop Monastery, and the pilgrimage mostly at the Priest Arsenie Boca’s simple tomb; (3) on the dyadic entity {Priest-monk Arsenie Boca – Priest and professor/academician Dumitru Staniloae}. There are some radial consequences to these three levels related to extraordinary topos: (4) on a relation SCIENCE-RELIGION-ART ON SYSTEMIC THINKING – as it would be elicited through an other extraordinary pilgrimage case at the Church Draganescu (near Bucharest); (5) an affirmation on the dyadic entity {Priest-monk Arsenie Boca – Priest and professor/academician Dumitru Staniloae} and the Aristotelianism; (6) on the relation SCIENCE-RELIGION-PHYLOSOPHY-ART-MANAGEMENT ON SYSTEMIC THINKING / on an introductory comprehension on: "I" and "you" - the first and the second persons: scientist, theologician (toward illuminated priest), philosopher, artist, manager, human being in the widest sense / on an introductory analysis of an "I" and "you" matrix / on an invariant within the matrix-distance between "I" and "you"; (7) on the systemic dynamics related to Tourism / e-Tourism.
    [Show full text]
  • Changes in Rurality in the Carpathian Mountains 1918-1945
    GEOGRAPHICA PANNONICA Volume 12, Issue 1, 12–38 (2008) The Drive for Modernisation in Inter-War Eastern Europe: Changes in Rurality in the Carpathian Mountains 1918-1945 David Turnock1 Received: January 2008 | Revised: October 2008 | Accepted: October 2008 Abstract The history of settlement in the Carpathians in modern times has combined the growth of urban centres on the margins and major valleys with dispersed rural settlement which has produced (for example) the distinctive ‘kopanitsa’ landscape of Slo- vakia. It has also taken place in the context of imperialism with the Habsburg Empire as the dominant political force. This pa- per concentrates on the relatively short inter-war period witnessing the emergence of nation states in the Carpathian-Danu- bian region and a growing concern for industrial development for reasons of both employment and state security; a priority that has also had major implications for infrastructure in order to mobilise both the population and the natural resources in the context of newly-constituted national territories that required effective unification through new roads and railways across mountain terrain. The task was always going to be formidable in the context of a short period of two decades (complicat- ed by the great economic depression) but grappling with the challenges provides a fascinating context for a discourse in his- torical geography. The paper looks at the building of new nation states before considering economic issues influenced by a sense of demographic ‘crisis’ as rapid population growth not only compensated for the losses of the First World War but im- posed heavy pressure on agricultural land that could now be increased only marginally in the mountain region.
    [Show full text]