DOCSLIB.ORG

Lista UAT Eligibile

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Lista UAT Eligibile SIRUTA JUDET NUTS5 NUTS5 TIP ALTITUDE (m) SLOPE (%) NB_AR NB_PAJ NB_POND ZMD ZSD ZDS 1151 ALBA ABRUD Abrud oras 748,539 22,37 0 27 25 ZMD 1213 ALBA AIUD Aiud municipiu 355,160 9,59 31 25 27 ZDS 1017 ALBA ALBA IULIA Alba Iulia municipiu 318,787 8,51 33 28 30 ZDS 2130 ALBA ALBAC Albac comuna 965,255 30,28 0 21 21 ZMD 2309 ALBA ALMASU MARE Almasu Mare comuna 657,197 17,61 20 30 28 ZMD 2381 ALBA ARIESENI Arieseni comuna 1.153,730 26,93 0 22 22 ZMD 2577 ALBA AVRAM IANCU Avram Iancu comuna 1.077,390 29,37 0 21 21 ZMD 2915 ALBA BAIA DE ARIES Baia De Aries oras 855,194 33,75 0 21 21 ZMD 2988 ALBA BERGHIN Berghin comuna 360,799 8,73 41 30 35 3039 ALBA BISTRA Bistra comuna 1.129,990 25,84 0 22 22 ZMD 1348 ALBA BLAJ Blaj municipiu 319,615 9,83 34 26 29 ZDS 3397 ALBA BLANDIANA Blandiana comuna 518,200 21,07 20 24 23 ZMD 9026 ALBA BUCERDEA GRANOASA Bucerdea Granoasa comuna 327,299 10,00 37 29 32 3459 ALBA BUCIUM Bucium comuna 935,542 25,31 0 31 31 ZMD 4106 ALBA CALNIC Calnic comuna 420,597 10,02 46 35 38 1455 ALBA CAMPENI Campeni oras 939,407 27,90 0 22 22 ZMD 3761 ALBA CENADE Cenade comuna 374,656 10,96 42 32 35 3805 ALBA CERGAU Cergau comuna 368,581 10,50 34 26 29 ZDS 3841 ALBA CERU‐BACAINTI Ceru‐Bacainti comuna 590,040 22,96 0 16 15 ZMD 3958 ALBA CETATEA DE BALTA Cetatea De Balta comuna 352,422 10,59 41 33 34 1071 ALBA CIUGUD Ciugud comuna 311,421 8,89 41 30 34 4008 ALBA CIURULEASA Ciuruleasa comuna 809,189 23,15 0 27 26 ZMD 4188 ALBA CRACIUNELU DE JOS Craciunelu De Jos comuna 277,993 6,53 42 33 37 4142 ALBA CRICAU Cricau comuna 563,597 18,67 27 25 26 ZMD 1696 ALBA CUGIR Cugir oras 1.005,460 26,05 0 22 18 ZMD 9019 ALBA CUT Cut comuna 344,197 8,83 42 32 36 4240 ALBA DAIA ROMANA Daia Romana comuna 356,520 9,20 42 32 36 4268 ALBA DOSTAT Dostat comuna 381,115 10,60 31 27 28 4302 ALBA FARAU Farau comuna 396,690 11,41 29 26 27 ZDS 4366 ALBA GALDA DE JOS Galda De Jos comuna 479,756 16,96 35 29 31 ZMD 4482 ALBA GARBOVA Garbova comuna 481,906 11,40 44 38 39 4525 ALBA GARDA DE SUS Garda De Sus comuna 1.087,720 27,67 0 20 20 ZMD 4703 ALBA HOPARTA Hoparta comuna 366,857 11,11 33 28 30 ZDS 4767 ALBA HOREA Horea comuna 1.128,880 26,86 0 21 21 ZMD 4927 ALBA IGHIU Ighiu comuna 618,029 20,21 22 22 22 ZMD 4981 ALBA INTREGALDE Intregalde comuna 947,097 30,57 0 10 10 ZMD 5103 ALBA JIDVEI Jidvei comuna 364,552 11,69 38 32 34 5167 ALBA LIVEZILE Livezile comuna 717,474 23,70 17 23 22 ZMD 5210 ALBA LOPADEA NOUA Lopadea Noua comuna 367,148 13,12 31 25 27 ZDS 5309 ALBA LUNCA MURESULUI Lunca Muresului comuna 289,185 3,24 42 37 39 5336 ALBA LUPSA Lupsa comuna 870,928 28,84 0 20 20 ZMD 5577 ALBA METES Metes comuna 652,548 26,18 0 18 18 ZMD 5700 ALBA MIHALT Mihalt comuna 277,700 7,12 43 31 36 5755 ALBA MIRASLAU Miraslau comuna 401,073 13,33 29 27 28 ZDS 5826 ALBA MOGOS Mogos comuna 950,383 24,87 0 22 22 ZMD 6048 ALBA NOSLAC Noslac comuna 351,104 11,15 42 33 36 1794 ALBA OCNA MURES Ocna Mures oras 318,485 9,03 40 35 37 6119 ALBA OCOLIS Ocolis comuna 810,343 31,86 0 26 26 ZMD 6164 ALBA OHABA Ohaba comuna 325,033 7,45 42 31 36 6217 ALBA PIANU Pianu comuna 610,419 18,64 29 30 30 ZMD 6271 ALBA POIANA VADULUI Poiana Vadului comuna 958,239 24,88 0 21 21 ZMD 6397 ALBA PONOR Ponor comuna 975,391 21,35 0 28 28 ZMD 6468 ALBA POSAGA Posaga comuna 979,876 32,00 0 28 28 ZMD 6547 ALBA RADESTI Radesti comuna 311,097 7,06 47 38 42 6627 ALBA RAMET Ramet comuna 868,010 31,69 0 17 17 ZMD 6592 ALBA RAMETEA Rametea comuna 741,944 26,86 22 31 30 ZMD 6930 ALBA ROSIA DE SECAS Rosia De Secas comuna 353,241 8,90 41 34 37 6761 ALBA ROSIA MONTANA Rosia Montana comuna 834,644 21,32 0 26 26 ZMD 6976 ALBA SALCIUA Salciua comuna 726,409 28,53 16 28 28 ZMD 7044 ALBA SALISTEA Salistea comuna 391,047 12,28 35 35 35 7348 ALBA SANCEL Sancel comuna 330,660 9,78 39 32 35 7384 ALBA SANTIMBRU Santimbru comuna 264,042 6,02 33 28 30 ZDS 7099 ALBA SASCIORI Sasciori comuna 735,136 24,52 0 17 16 ZMD 7197 ALBA SCARISOARA Scarisoara comuna 1.049,950 25,33 0 26 26 ZMD 1874 ALBA SEBES Sebes municipiu 306,228 6,78 42 32 36 7810 ALBA SIBOT Sibot comuna 268,893 7,79 39 29 33 7446 ALBA SOHODOL Sohodol comuna 828,517 20,40 0 31 31 ZMD 7865 ALBA SONA Sona comuna 337,096 8,74 35 28 30 ZDS 7945 ALBA SPRING Spring comuna 368,168 9,74 41 33 36 7767 ALBA STREMT Stremt comuna 465,950 16,62 27 22 24 ZMD 8014 ALBA SUGAG Sugag comuna 1.315,770 24,89 0 16 16 ZMD 8096 ALBA TEIUS Teius oras 276,534 4,76 43 31 36 8158 ALBA UNIREA Unirea comuna 368,024 10,81 40 35 37 8229 ALBA VADU MOTILOR Vadu Motilor comuna 830,142 29,18 0 28 28 ZMD 8354 ALBA VALEA LUNGA Valea Lunga comuna 384,870 15,41 28 22 23 ZDS 8826 ALBA VANTU DE JOS Vintu De Jos comuna 388,829 14,21 33 29 30 ZDS 8425 ALBA VIDRA Vidra comuna 861,350 28,07 0 26 26 ZMD 1936 ALBA ZLATNA Zlatna oras 797,233 26,63 0 18 17 ZMD 9743 ARAD ALMAS Almas comuna 292,290 11,55 31 33 32 9798 ARAD APATEU Apateu comuna 102,040 0,21 39 28 33 9262 ARAD ARAD Arad municipiu 109,745 0,37 55 40 47 9832 ARAD ARCHIS Archis comuna 413,220 15,43 35 38 37 ZMD 10051 ARAD BARSA Barsa comuna 147,364 1,79 37 33 34 10104 ARAD BARZAVA Barzava comuna 323,360 14,90 32 38 36 9887 ARAD BATA Bata comuna 183,897 5,19 51 43 46 9930 ARAD BELIU Beliu comuna 161,024 4,03 40 39 39 10006 ARAD BIRCHIS Birchis comuna 193,812 5,14 47 41 43 10195 ARAD BOCSIG Bocsig comuna 126,102 1,18 42 37 39 10239 ARAD BRAZII Brazii comuna 465,318 21,44 29 33 32 ZMD 10293 ARAD BUTENI Buteni comuna 209,247 8,29 32 32 32 10346 ARAD CARAND Carand comuna 145,583 3,79 37 37 37 10373 ARAD CERMEI Cermei comuna 104,410 0,11 53 42 46 10417 ARAD CHISINDIA Chisindia comuna 432,213 18,24 24 29 28 ZMD 9459 ARAD CHISINEU‐ CRIS Chisineu‐Cris oras 93,120 0,21 32 33 33 10453 ARAD CONOP Conop comuna 314,701 15,00 41 34 37 10514 ARAD COVASINT Covasint comuna 148,327 4,44 68 48 57 10532 ARAD CRAIVA Craiva comuna 181,498 5,04 68 48 55 9495 ARAD CURTICI Curtici oras 100,947 0,05 64 47 55 10649 ARAD DEZNA Dezna comuna 408,079 16,53 25 31 29 ZMD 10701 ARAD DIECI Dieci comuna 301,429 11,81 32 37 35 12912 ARAD DOROBANTI Dorobanti comuna 98,516 0,06 64 47 55 9280 ARAD FANTANELE Fantinele comuna 144,147 1,70 65 47 55 10827 ARAD FELNAC Felnac comuna 109,645 0,48 57 40 48 12920 ARAD FRUMUSENI Frumuseni comuna 140,419 1,08 65 47 56 10872 ARAD GHIOROC Ghioroc comuna 153,456 5,27 51 38 44 10916 ARAD GRANICERI Graniceri comuna 91,275 0,08 37 32 34 10943 ARAD GURAHONT Gurahont comuna 397,519 17,62 30 36 34 11174 ARAD HALMAGEL Halmagel comuna 684,998 25,84 20 34 32 ZMD 11058 ARAD HALMAGIU Halmagiu comuna 430,848 17,91 31 39 38 ZMD 11236 ARAD HASMAS Hasmas comuna 367,917 14,51 35 34 34 11307 ARAD IGNESTI Ignesti comuna 373,067 12,69 35 42 39 9538 ARAD INEU Ineu oras 118,368 2,04 54 43 47 11352 ARAD IRATOSU Iratosu comuna 99,126 0,05 59 43 51 9574 ARAD LIPOVA Lipova oras 182,580 7,33 50 39 43 9333 ARAD LIVADA Livada comuna 108,716 0,09 57 40 48 11398 ARAD MACEA Macea comuna 98,543 0,10 53 43 47 11423 ARAD MISCA Misca comuna 93,280 0,28 41 32 35 11478 ARAD MONEASA Moneasa comuna 547,100 25,50 0 26 26 ZMD 9627 ARAD NADLAC Nadlac oras 91,990 0,14 61 39 49 11502 ARAD OLARI Olari comuna 100,506 0,09 51 40 44 9654 ARAD PANCOTA Pancota oras 128,902 3,07 65 51 58 11539 ARAD PAULIS Paulis comuna 234,361 10,49 60 42 50 11584 ARAD PECICA Pecica oras 101,515 0,39 56 42 49 11637 ARAD PEREGU MARE Peregu Mare comuna 102,584 0,12 68 43 56 11664 ARAD PETRIS Petris comuna 347,123 19,02 17 21 20 11735 ARAD PILU Pilu comuna 85,894 0,06 47 37 41 11762 ARAD PLESCUTA Plescuta comuna 362,233 22,16 29 36 35 12144 ARAD SAGU Sagu comuna 146,249 1,89 66 46 55 12091 ARAD SANTANA Santana oras 106,554 0,06 65 48 56 11842 ARAD SAVARSIN Savarsin comuna 357,412 18,59 33 32 32 9690 ARAD SEBIS Sebis oras 181,675 5,73 34 36 35 11940 ARAD SECUSIGIU Secusigiu comuna 100,099 0,47 59 40 48 12206 ARAD SEITIN Seitin comuna 92,810 0,19 59 38 48 11995 ARAD SELEUS Seleus comuna 103,275 0,11 67 49 56 12037 ARAD SEMLAC Semlac comuna 101,467 0,32 64 41 52 12224 ARAD SEPREUS Sepreus comuna 95,722 0,09 53 38 44 12242 ARAD SICULA Sicula comuna 99,882 0,14 54 42 47 12288 ARAD SILINDIA Silindia comuna 168,530 5,22 38 35 36 12340 ARAD SIMAND Simand comuna 101,053 0,08 61 48 54 12055 ARAD SINTEA‐MARE Sintea Mare comuna 94,486 0,32 45 36 40 12368 ARAD SIRIA Siria comuna 140,983 3,96 65 53 58 12402 ARAD SISTAROVAT Sistarovat comuna 221,561 10,27 43 37 37 12126 ARAD SOCODOR Socodor comuna 90,586 0,24 44 36 39 9360 ARAD SOFRONEA Sofronea comuna 103,458 0,08 64 49 56 12509 ARAD TARNOVA Tarnova comuna 234,604 8,43 55 48 51 12457 ARAD TAUT Taut comuna 300,104 12,57 29 30 30 10765 ARAD USUSAU Dorgos comuna 214,102 9,30 43 36 37 12572 ARAD VARADIA DE MURES Varadia De Mures comuna 269,935 12,36 39 40 40 12689 ARAD VARFURILE Varfurile comuna 407,685 16,93 0 38 38 ZMD 12643 ARAD VINGA Vinga comuna 116,886 1,27 55 39 46 9397 ARAD VLADIMIRESCU Vladimirescu comuna 112,289 0,36 69 49 59 12778 ARAD ZABRANI Zabrani comuna 164,304 4,35 51 40 45 12938 ARAD ZADARENI Zadareni comuna 111,303 0,48 57 40 48 12812 ARAD ZARAND Zarand comuna 98,966 0,07 40 35 37 12849 ARAD ZERIND Zerind comuna 86,947 0,08 44 35 38 12876 ARAD ZIMANDU NOU Zimandu Nou comuna 108,442 0,11 67 45 56 13819 ARGES ALBESTII DE ARGES Albestii De Arges comuna 597,890 12,26 0 47 47 13891 ARGES ALBESTII DE MUSCEL Albestii De Muscel comuna 1.137,000 28,43 0 26 26 ZMD 13935 ARGES ALBOTA Albota comuna 314,913 2,55 38 36 37 13999 ARGES ANINOASA Aninoasa comuna 698,833 16,05 28 44 43 ZMD 14049 ARGES AREFU Arefu comuna 1.373,010 36,26 0 8 8 ZMD 14085 ARGES BABANA Babana comuna 397,386 12,20 31 35 35 14165 ARGES BAICULESTI Baiculesti comuna 457,373 11,93 43 43 43 14272 ARGES BALILESTI Balilesti
Load more

Recommended publications
  • Monitorul Oficial Partea I
    PARTEA I Anul 175 (XIX) — Nr. 536 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 7 august 2007 SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 856. — Hotărâre privind repartizarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural .................................... 2–32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 536/7.VIII.2007 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind repartizarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2007, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă repartizarea sumei de 208.005 mii lei, Art. 3. — Unităților administrativ-teritoriale prevăzute în pe proiecte și pe tranșe, din sumele defalcate din taxa pe anexele nr. 1 și 2 li se asigură finanțarea proiectelor respective valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, alocate a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, pe anul bugetelor locale, până la nivelul sumei rezultate în urma 2007, după cum urmează: îndeplinirii procedurii de atribuire a contractului de achiziție a) tranșa a doua, potrivit anexei nr.
    [Show full text]
  • Structural Arguments in the Analysis and Conservation of Some Romanesque Churches in Romania
    Structural Analysis of Historical Constructions, New Delhi 2006 P.B. Lourenço, P. Roca, C. Modena, S. Agrawal (Eds.) Structural Arguments in the Analysis and Conservation of Some Romanesque Churches in Romania L. Roşiu University “Politehnica” of Timişoara, Faculty of Architecture, Department of Architecture, Timişoara, Romania ABSTRACT: One of the most interesting categories of historical monuments in Romania is that of the early medieval churches. However much studied, their evolutions still have been incom- pletely clarified. The structural analysis can offer some answers in the controversy about their history, discovering the patterns and specific features. From the prototypes of the Romanesque churches, there were chosen to be analysed the most significant cases of small single nave churches from the 13th century, trying to emphasize the importance of the structural analysis for their evolutions and for the conservation solutions. 1 STRUCTURAL FEATURES AS HISTORICAL RESEARCH ELEMENTS 1.1 Importance of structural analysis Archaeology and sometimes ancient authors’ writings or stylistic analyses are often sources of information about the evolution of a historical monument. Archaeology is considered an indis- pensable way, especially in dating the cultural heritage and discovering how it was transformed. It also decodes the architectural form, their migration and influences, but can not explain them. Different skilled domains may complete the knowledge in order to understand the monuments and to ground their protection. One of them is the structural study, which tries to find the constructive thinking and how it has generated a certain architectural form. It also can help to solve some of the central problems of any study, like that of the genesis and of the influences.
    [Show full text]
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • Draft Map and the List of Administrative Units
    Defining the Scope of Application for the Strategy for Development of Sustainable Tourism of the Carpathians: Draft map and the list of administrative units The Carpathian Convention Working Group on Sustainable Tourism at its meeting on 12-14 May 2014, Bratislava, Slovakia, discussed the map presented below. The Working Group concluded that along with administrative units, the map should include the geographical scope of the Carpathians as it is currently defined by the Party. The geographical scope of the Carpathians defines the core area for implementing the actions outlined in the strategy, while the administrative borders are useful for decision making, resource allocation and monitoring purposes. The Working Group decided to develop two maps that may be useful during the implementation of the strategy: 1. A map of local administrative units on LAU1 level in EU countries, “raions” in Ukraine and municipalities in Serbia that also features the geographical scope of the Carpathians. Such map may be helpful when involving the authorities and stakeholders into project development and implementation and when action is needed for decision making and implementation on the smallest administrative level. 2. A map of administrative units at NUTS3 or NUTS2 level, “oblast” in Ukraine and districts in Serbia that also features the geographical scope of the Carpathians. Such map would be useful when action is needed on the regional decision level, and whenever the interlinkage of the Carpathians with surrounding areas is important (e.g. for optimizing
    [Show full text]
  • Judecatoria Ilia 1848-1968
    JUDECĂTORIA ILIA P R E F A Ţ Ă Istoricul fondurilor judecătoreşti din Transilvania, după 1848, cuprinde date referitoare la evoluţia organizării judecătoreşti în anii dualismului austro-ungar (1867- 1918) şi de după Unirea din 1918, corespunzători epocilor modernă şi, respectiv, contemporană. Anterior anului 1867, în Transilvania, pe lângă reforma administrativă, în anul 1854, are loc şi o reformă a justiţiei în care Codul civil austriac din 1853 va sta la baza procedurilor de judecată de pe teritoriul Marelui Principat al Transilvaniei. Astfel că, pe lângă Prefectura Orăştie va funcţiona Tribunalul ţinutal Orăştie în calitate de curte judecătorească de primă instanţă, în timp ce pentru cele nouă preturi câte avea Prefectura Orăştie (Hălmagiu, Baia de Criş, Ilia, Şoimuş, Deva, Haţeg, Pui, Orăştie şi Dobra) se stabilise un număr de patru tribunale de cercetare. Important de reţinut este faptul că, dacă până la 1867, organizarea judecătorească din Transilvania se baza pe codurile de legi austriece, după 1867, instanţele de judecată au fost rapid adaptate la noile condiţii izvorâte din încheierea pactului dualist austro- ungar. În acest context instanţele de judecată obişnuite, care au creat fondurile documentare, au fost: judecătoriile de plasă, tribunalele de comitate, tablele judecătoreşti (câte una pentru mai multe comitate), Curtea de al III-lea grad şi Curia (una singură ca instanţă supremă la Budapesta). Judecătoriile de plasă aveau competenţă în materie civilă şi comercială, pentru cauze ce nu depăşeau valoarea de 300 florini, iar în materie penală soluţionau cea mai mare parte a contravenţiilor, putând face şi instrucţie penală. Legea IV din 1869 prevedea organizarea corpului judecătoresc, menţionând că judecătorii fiind independenţi şi inamovibili erau subordonaţi numai „legii şi cutumei”.
    [Show full text]
  • Biserici Parohiale Şi Capele Private Din
    Ileana Burnichioiu BISERICI PAROHIALE ù,&$3(/( PRIVATE DIN COMITATELE ALBA ù,+81('2$5$ - Editura Mega Cluj-Napoca, CUPRINS Introducere. 7 I. Organizarea administrativă și ecleziastică a comitatelor Alba și Hunedoara în intervalul anilor 1200-1550 . 11 II. Izvoare şi istoriografie . 17 III. Probleme de terminologie și context privind bisericile parohiale și capelele private . 29 IV. Aşezări, domenii şi locuri de cult în cuprinsul comitatului Alba . 43 A. Domeniile regale: Aciliu; Amnaş; Cricău; Cunţa; Ighiel; Ighiu; Ocna Sibiului; Orlat; Săcel; Sântimbru . 45 B. Domeniile ecleziastice 1. Episcopale (Episcopia Transilvaniei): Alba Iulia; Berghin; Drâmbar; (Faludi); (Ocna Mureş); Euryhaz; Sanctus Martinus; Şard . 75 2. Capitulare (Capitlul din Alba Iulia): Alba Iulia; Aiud; Aiudul de Sus; Lopadea Veche; Gârbova de Jos; Gârbova de Sus; Gârboviţa; Mirăslău; Abrud; Ampoiţa; Bărăbanţ; Boz; Cergău Mare; Ciugud; Daia Română; Damas(a)földe; Dumbrava; Fylesd; Miceşti; Sângătin; Zlatna . 87 3. Abaţiale (Abaţia Igriş): Cenade; Mănărade; Şoroştin; Ţapu . 167 C. Domeniile nobiliare 1. Nord-estul comitatului: Asinip; Băgău; Beţa; Botez; Bucerdea Grânoasă; Cecălaca; Cisteiu de Mureş; Cisteiu Român; Ciuguzel; Ciumbrud; Copand; Crăciunelul de Jos; Cuci; Deag; Faludi; Fărău; Găbud; Gâmbaş; Gâmbuţ; Gheja; Hejőd; Herepea; Hopârta; Iernut; Iştihaza; Lopadea Nouă; Noşlac; Makotelke; Ocna Mureş; Odverem; Orosia; Ozd; Petrilaca; Rădeşti; Sălcud; Sânbenedic; Sâncrai; Sâniacob; Stâna de Mureş; Şilea; Şpălnaca; Turdaş . 177 2. Podişul Secaşelor: Alămor; Cut; Doştat; Draşov; Ghirbom; Gusu; Haşag; Henig; Păuca; Riengelkirch; Roşia de Secaş; Şpring; Ungurei; Vingard . 3. Centrul comitatului: Benic; Cetea; Galda; Bukenseg; Fahid; Galda de Jos; Mihalţ; Tiur; Mesentea; Stremţ; Teiuş; Oarda de Jos . 253 4. Enclavele răsăritene: Albeşti; Mureni; Vânători; Vulcan; Boarta; Buia; Metiş; Motiş; Petiş; Veseud; Criş; Floreşti; Mălâncrav; Noul Săsesc; Roandola; Stejereni; Hoghiz; Racoşu de Jos; Racoşu de Sus; Turia de Sus.
    [Show full text]
  • An Overview of the Knapped Stone Economy at the Tărtăria Site (Transylvanian Basin, Romania) Otis Crandell
    An overview of the knapped stone economy at the Tărtăria site (Transylvanian Basin, Romania) Otis Crandell Department of Anthropology. Universidade Federal da Paraná. Curitiba, Paraná, Brazil. Email: [email protected] Abstract: This study focused on sourcing the lithic artefacts from the Tărtăria site in the Transylvanian Basin. The objective was to establish a model of the procurement patterns of the population at the settlement. This site is located along the middle region of the Mureș River and has several habitation levels belonging to the Vinča A, Vinča B, Vinča-Turdaș (or Vinča C), Petrești and Coțofeni cultures (Middle Neolithic to Chalcolithic). Most of the results of this study are based on analysis of the artefacts from Iuliu Paul’s excavation in 1989. This knapped artefacts from the Tărtăria site were categorised by tool type, signs of usage and retouch, and probably geographic origin. The sources of the artefact materials were predicted based on macroscopic and petrographic analyses (polarized light optical microscopy). The lithics appear to be made from the same types of materials found at other contemporary sites in the area. As with other sites, the most common imported material is obsidian, followed by Miorcani type Moldavian flint. Balkan flints represent only a small part of the assemblage. Of the local material, the vast majority is chert, likely local Trascău Mts. chert, which represents over half of the pieces in the assemblage. Although the site is closer to sources of jasper in the Metaliferi Mts. than some other Neotlihic and Chalcolithic sites down river, very few of the artefacts were made from jasper.
    [Show full text]
  • Aui Geologie
    Available online at http://geology.uaic.ro/auig/ AUI Analele Stiintifice ale Universitatii “Al. I. Cuza” din Iasi GEOLOGIE Seria Geologie 59 (1) (2013) 61–72 Pre-ocean and post-collision intraplate basalts from Romania: A comparative study Haralambie Savu1 1 Geological Institute of Romania, 1 Caransebeș Street, Bucharest, 012271, Romania Abstract In the present paper, the intraplate pre-ocean Triassic Dobrogean basalts and the post-collision Paleogene Transylvanian basalts have been comparatively studied. Although the two basaltic rock series show the same tectonic setting, they, nevertheless, display peculiarities in terms of their texture. The rocks of the first basalt series erupted along continental rifting faults during the distension period preceding the opening of the Carpathian Ocean, whereas those of the second basalt series erupted along the faults which appeared during the distension period that followed the collision of the Alpine tectonic plates. The first basalt series shows a WPB-to-MORB transition character, while the second series exhibits an IAV-to-WPB transition character. The parental magma of the first basalt series came from a depleted mantle source, while that of the second basalt series derived from an enriched mantle source, under the influence of a mantle plume. It seems that both parental magmas have been formed in the mantle, at a depth of about 30–50 kilometers. At the moment of the eruption, they had evolved as basaltic magmas, in which the olivine fractionation had already reached about 15%. Keywords: intraplate basalts, pre-ocean basalts, post-collision basalts, geochemistry, origin. Introduction differences, making a comparison between them, along with an estimation of the origin of In a previous paper (Savu, 2005), a com- these geochemical discrepancies as shown parative study of the pre-ocean and post-col- further on within the present paper, necessary.
    [Show full text]
  • Anexa Nr. 1 Lista Consolidată a Ariilor Naturale Protejate Din România
    Anexa nr. 1 Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România Lista ariilor naturale protejate din România cuprinde codul ariei naturale protejate, denumirea acesteia precum și Unitățile Administrativ Teritoriale pe teritoriul cărora se află. 1. LISTA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAȚIONAL 1.a. PARCURI NAȚIONALE RONPA0001 Domogled - Valea Cernei Județul Caraș-Severin: Băile Herculane, Cornereva, Mehadia, Teregova, Topleț, Zăvoi Județul Gorj: Padeș, Tismana Județul Hunedoara: Râu de Mori Județul Mehedinți: Balta, Isverna, Obârșia-Cloșani, Podeni RONPA0002 Retezat Județul Caraș-Severin: Zăvoi Județul Gorj: Padeș, Tismana Județul Hunedoara: Pui, Râu de Mori, Sălașu de Sus, Uricani RONPA0003 Cheile Nerei - Beușnița Județul Caraș-Severin: Anina, Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Dalboșeț, Lăpușnicu Mare, Șopotu Nou, Oravița, Sasca Montană RONPA0005 Munții Rodnei Județul Bistrița-Năsăud: Șanț, Maieru, Parva, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Sângeorz-Băi, Telciu Județul Maramureș: Borșa, Moisei, Săcel RONPA0007 Cheile Bicazului - Hășmaș Județul Harghita: Gheorgheni, Sândominic, Tulgheș Județul Neamț: Bicaz-Chei, Dămuc RONPA0008 Ceahlău Județul Neamț: Bicaz, Bicazu Ardelean, Ceahlău, Tașca RONPA0009 Călimani Județul Bistrița-Năsăud: Bistrița Bârgăului Județul Harghita: Bilbor, Toplița Județul Mureș: Lunca Bradului, Răstolița Județul Suceava: Șaru Dornei, Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei RONPA0010 Cozia Județul Vâlcea: Băile Olănești, Berislăvești, Brezoi, Călimănești, Muereasca, Perișani, Racovița, Sălătrucel RONPA0011 Piatra Craiului Județul Argeș: Dâmbovicioara, Dragoslavele, Rucăr 1 Județul Brașov: Bran, Fundata, Moieciu, Zărnești RONPA0012 Semenic - Cheile Carașului Județul Caraș-Severin: Anina, Bozovici, Carașova, Goruia, Prigor, Reșița, Teregova, Văliug RONPA0016 Munții Măcinului Județul Tulcea: Cerna, Greci, Hamcearca, Jijila, Luncavița, Măcin RONPA0848 Buila - Vânturarița Județul Vâlcea: Băile Olănești, Bărbătești, Costești RONPA0933 Defileul Jiului Județul Gorj: Bumbești-Jiu, Schela Județul Hunedoara: Aninoasa, Petroșani, Vulcan 1.b.
    [Show full text]
  • Triple Fugue” Revisited Patrick Leigh Fermor, “István” G a V I N B O W D and “Angéla”
    “Triple Fugue” Revisited Patrick Leigh Fermor, “István” G AVIN B OWD and “Angéla” IN BETWEEN the Woods and the Water (1986), the second volume recount- ing his “Great Trudge” from the Hook of Holland to Constantinople, Patrick Leigh Fermor (1915–2011) crossed the sixth frontier of his journey, at Curtici, on 27 April 1934. In Greater Romania, he discovered lands still deeply affected by the consequences of the Treaty of Trianon. The marches of Transylva- nia were “the most resented frontier in Europe and recent conversations in Hungary had cloaked it with an added shadow of menace.”1 Recommended by Count Pál Teleki, the Hungarian geographer and politician, Leigh Fer- mor first sojourned with a Magyar aris- tocracy washed up by frontier changes and agrarian reform. As Leigh Fermor moved south, he accustomed himself PATRICK LEIGH FERMOR, Between the Woods with a Romanian language that is both and the Water (1986) other and familiar: “How odd to find this Latin speech marooned so far from its kindred!”2 There was also move- ment into a socio-economic otherness: Gavin Bowd Reader at the School of Modern Langua- “The industrial revolution had left these ges, University of St. Andrews. Author, regions untouched and the rhythm of among others, of the vol. La double cul- life had remained many decades behind ture de Jean-Joseph Rabearivelo: entre the pace of the West.”3 Crossing these Latins et Scythes (2017). debatable lands, devouring erudite con- TRANSSILVANICA • 87 versation and country house libraries, he assessed the competing Hungarian and Romanian claims on Transylvania. One side insisting on a vacuum to fill, the other considering this territory an ethnic hot bed, the young Briton politely con- cluded that “justice to both sides was and is impossible.”4 “Triple Fugue” FTER WEEKS with aristocrats of the Banat, notably Count Jenø Teleki in his castle (kastély) at Kápolnás (today Cãpâlnaº, Arad County, Roma- A nia), Leigh Fermor discovered Transylvania proper near the village of Zam (Hung.
    [Show full text]
  • On the Pilgrimage Pattern Related to Dumitru Staniloae and Arsenie Boca
    ON THE PILGRIMAGE PATTERN RELATED TO DUMITRU STANILOAE AND ARSENIE BOCA. PRISLOP MONASTERY (e-)SITE. DOES SCIENCE-RELIGION-PHYLOSOPHY-ART-MANAGEMENT RELATION MATTER? Nicolae Bulz Associate Professor – National Defence College, Romania Honorary Researcher – Institute of World Economy / NERI/ Romanian Academy Research Associate External - Center for Strategic Economic Studies, Victoria University, Melbourne, Australia President of the Interdisciplinary Research Group / Romanian Academy structures Dedicated to: Dumitru Staniloae (1903 –1993) - a great Romanian theologian/Dogmatic, professor, writer, philosopher Arsenie Boca (1910–1989) - a founder of non-canonic Orthodox Church painting and one of the resistive- Priests-monks to the injustice in the communist period in Romania Abstract: This dedicated study comprises the (re)presentation of three levels related to extraordinary topos: (1) on Hateg County; (2) on Prislop Monastery, and the pilgrimage mostly at the Priest Arsenie Boca’s simple tomb; (3) on the dyadic entity {Priest-monk Arsenie Boca – Priest and professor/academician Dumitru Staniloae}. There are some radial consequences to these three levels related to extraordinary topos: (4) on a relation SCIENCE-RELIGION-ART ON SYSTEMIC THINKING – as it would be elicited through an other extraordinary pilgrimage case at the Church Draganescu (near Bucharest); (5) an affirmation on the dyadic entity {Priest-monk Arsenie Boca – Priest and professor/academician Dumitru Staniloae} and the Aristotelianism; (6) on the relation SCIENCE-RELIGION-PHYLOSOPHY-ART-MANAGEMENT ON SYSTEMIC THINKING / on an introductory comprehension on: "I" and "you" - the first and the second persons: scientist, theologician (toward illuminated priest), philosopher, artist, manager, human being in the widest sense / on an introductory analysis of an "I" and "you" matrix / on an invariant within the matrix-distance between "I" and "you"; (7) on the systemic dynamics related to Tourism / e-Tourism.
    [Show full text]
  • Changes in Rurality in the Carpathian Mountains 1918-1945
    GEOGRAPHICA PANNONICA Volume 12, Issue 1, 12–38 (2008) The Drive for Modernisation in Inter-War Eastern Europe: Changes in Rurality in the Carpathian Mountains 1918-1945 David Turnock1 Received: January 2008 | Revised: October 2008 | Accepted: October 2008 Abstract The history of settlement in the Carpathians in modern times has combined the growth of urban centres on the margins and major valleys with dispersed rural settlement which has produced (for example) the distinctive ‘kopanitsa’ landscape of Slo- vakia. It has also taken place in the context of imperialism with the Habsburg Empire as the dominant political force. This pa- per concentrates on the relatively short inter-war period witnessing the emergence of nation states in the Carpathian-Danu- bian region and a growing concern for industrial development for reasons of both employment and state security; a priority that has also had major implications for infrastructure in order to mobilise both the population and the natural resources in the context of newly-constituted national territories that required effective unification through new roads and railways across mountain terrain. The task was always going to be formidable in the context of a short period of two decades (complicat- ed by the great economic depression) but grappling with the challenges provides a fascinating context for a discourse in his- torical geography. The paper looks at the building of new nation states before considering economic issues influenced by a sense of demographic ‘crisis’ as rapid population growth not only compensated for the losses of the First World War but im- posed heavy pressure on agricultural land that could now be increased only marginally in the mountain region.
    [Show full text]