Versiunea .Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
c y m k Curtea de la Argeº Revistã de culturã ORAª REGAL Anul VIII Nr. 8 (81) August 2017 Uimitorii oameni de culturã interbelicGi h(eoIrgIh)e PÃUN a ºcoalã nu am auzit decât despre foarte puþini dintre ei, cei care nu au avut nicio implicare politicã „greLºitã” (incorectã politic la modul „arhaic”, literal, al termenului) înainte de rãzboi sau au „colaborat” dupã rãzboi cu regimul. Cu timpul, au mai apãrut în librãrii ºi alþii, mai la vedere (Blaga, Barbu) sau mai confiden- þial (Eliade). Dupã 1989 am cãzut în uimire ºi mânie aflând ce personalitãþi de anver- gurã a cunoscut cultura noastrã, în sens larg, incluzând ºtiinþa, între cele douã rãzboaie mondiale, marea maJoritate fie înfãptuise România Mare, incluzând uciºi în închisorile comuniste, fie plecaþi Basarabia, îndelungatul ºi anevoiosul în exil, în ambele cazuri, cu cãrþile ascun- proiect de þarã al reîntregirii se realizase, se prin „fondurile speciale” ale bibliote- era nevoie de consolidarea statului întãrit cilor, cu numele scoase din manuale ºi astfel, era nevoie ca unirea administrativ- dicþionare. Emil Cioran, Mircea Eliade, politicã, bazatã pe unitatea în cuget ºi Eugen Ionescu, Vintilã Horia, Alexandru simþiri, sã fie urmatã de unificarea eco- Ciorãnescu, Nae Ionescu, Mircea nomicã, la nivelul infrastructurii, al culturii. Vulcãnescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Statul – regat pe vremea aceea! – a trecut George Enescu, Nicolae Iorga, Octav la lucru. Marile spirite ale vremii au chemat Onicescu, Miron Nicolescu, Grigore C. la lucru. PasaJe întregi din scrieri ale lui Moisil, George Cãlinescu, Lucian Blaga, Constantin Stere sau Mircea Vulcãnescu, Liviu Rebreanu, Constantin Noica – un pentru a aminti doar douã nume, meritã panteon ameþitor, în care am amestecat reluate ca ilustrare. disciplinele ºi generaþiile ºi am omis multe nume, lista poate continua. ouã sublinieri la cele dinainte. Dar nu numai numãrul marilor per- Existau pe atunci figuri publice sonalitãþi, amploarea, originalitatea ºi charismatice, reali formatori de impactul intern ºi, mai ales, extern al opinDie, fãcându-ii derizorii spre ridicol pe operei lor sunt impresionante (Vintilã Horia cei ce se autonumesc astãzi aºa, patrioþi a primit Premiul Goncourt pentru romanul autentici, care coagulau în jJurul lor grupuri, Monumentul din Gãvana, Piteºti Dumnezeu s-aa nãscut în exil, Eugen atrãgeau discipoli, atrãgeau publicul larg Ionescu a fost membru al Academiei spre conferinþele lor, spre scrierile lor (Nae Franceze, don AleJandro Cioranescu Ionescu, Nicolae Iorga, Mircea Vulcãnescu a aJuns nume de stradã ºi de bibliotecã etc.). Apoi, Regatul, deci statul, nu numai Din sumar: în Insulele Canare – ºi câte altele), ci cã se interesa de culturã, dar avea iniþia- Horia Bãdescu: De ce nu fac politicã ºi precocitatea multora (Cioran publica tive practice de amploare, cum a fost Pe culmile disperãrii la 24 de ani ºi Fundaþia Regalã Carol al II-llea, cea care, Dan Anghelescu: Vintilã Horia - Credinþã Schimbarea la faþã a României la 25; printre altele, a înfiinþat, chiar la iniþiativa ºi Cunoaºtere Vintilã Horia înfiinþa revista Meºterul Regelui, Revista Fundaþiilor Regale. Anton Golopenþia: Îndreptar pentru tineret Manole, pe care o punea în continuarea Spunea Carol al II-llea în primul numãr: marilor reviste ale culturii române, la 24 „Cultura noastrã nu trebuie sã fie numai Mircea Bãduþ: Reinventarea mediocritãþii de ani; la 19 ani, Alexandru Ciorãnescu de import, ci produsul acestui neam, Alexandru Mãrchidan: Despre Antiparenting, era solicitat de G. Cãlinescu sã scrie spriJinit pe trecutul nostru ºi pe infinitele de ieromonah Savatie Baºtovoi articole de literaturã comparatã pentru miJloace ale þãrii.” revista Capricorn; Grigore C. Moisil La explicaþiile interne mai trebuie Paula Romanescu: ªi limba dacilor, ºi sufletul îºi publica teza de doctorat la Editura adãugate avântul economic (leul con- românesc spun aceeaºi poveste Gauthier-VVillars la 23 de ani; Mircea vertibil!) ºi, în relaþie directã cu cultura Pr. Daniel Gligore: Mãnãstirea Argeºului Vulcãnescu publica trei cãrþi la 28 de ºi educaþia, existenþa unei clase sociale ani, Teoria ºi sociologia vieþii economice, cu dare de mânã, existau boieri veritabili, înainte de Vlad al II-lea Dracul (II) În ceasul al 11-llea ºi Cele douã Românii – care-ººi trimiteau copiii la studii în vest – iar Oana Lucia Dimitriu: ªtefan Corodeanu, iar exemplele sunt mult mai multe). aceºtia reveneau în þarã! – ºi mai trimiteau la ºcoli ºi copii nevoiaºi. Mai toþi giganþii un erou al Primului Rãzboi Mondial ouã întrebãri fundamentale pe care i-aam enumerat la începutul textului Marin Aiftincã: Academia Românã în anii urmeazã firesc constatãrilor (desigur, nu toþi) s-aau nãscut în case care Primului Rãzboi Mondial (II) dinainte: cum a fost atunci posi- aveau biblioteci, în care se vorbeau ºi limbi bil ºDi dacã mai este ºi acum (sau într-uun strãine, în care cartea/învãþãtura era la Nicolae Melinescu: De vorbã viitor previzibil) posibil? mare cinste. În general, societatea preþuia cu acad. Bogdan Simionescu Evident, întrebãrile se pe atunci învãþãtura... Theodor Codreanu: Poezia plânsului leagã, rãspunsurile, de asemenea. ªi, desigur, avorabil era ºi contextul interna- arheic în cele câteva rânduri þional. Cele trei imperii vecine Cristian Cocea: Roma, capitala lumii de aici nu se pot da suferiserã modificãri fundamentale, Mircea Opriþã: Golem & Co. decât schiþe de rãspuns. retrFãgându-sse în sine sau dispãrând. Cel Contextul istoric, intern Austro-UUngar se dizolvase în istoria de Revista apare cu spriJinul ºi european, este punctul unde se lãþise, Turcia lui Atatürk se moder- de plecare, cadrul în care niza-ooccidentaliza, Rusia se transformase Primãriei Municipiului Curtea de Argeº România s-aa afirmat cu în Uniune Sovieticã, speriind vestul (prin intermediul Centrului de Culturã ºi Arte), atâta vigoare, nu numai Europei cu crimele interne ºi posibilitatea Trustului de Presã Argeº Expres în culturã, în cele douã infectãrii continentului cu ciuma roºie. ºi al Asociaþiei Culturale „Curtea de Argeº”. decenii interbelice. Se (Va urma) www.curteadelaarges.ro Curtea de la Argeº Domnul Eminescu scris-aa Toate-ss vechi ºi nouã toate... pre rãsãrit, nu spre apus! e titlul unui articol avantajele corespunzãtoare, avantaje care ar trebui rmând al ziarului Berliner Boersen-CCourier în care sã aibã de scop mai întâi de-aa abate emigraþiunea discuþiu- propune ca valurile superfluenþei populaþiunii germanã spre România ºi apoi scopul de-aa favoriza nea asupra germSane, care acum se îndreaptã spre America, prosperarea coloniilor germane. punUctului stabilit sã emigreze pe viitor în România. Între aceste avantaje numãrãm în linia întâia în numãrul de ieri, Îl reproducem întreg: uºurarea emigraþiunii spre România prin reducerea adicã a deosebirei Dupã ce în articolul nostru din urmã am enume- cheltuielilor de transport. (...) între români de rasã rat motivele care fac ca concentrarea emigraþiunii Sunt cestiuni de detaliu, a cãror soluþiune se poate ºi pretinºi români de germane spre America sã fie o pagubã atât pentru lãsa în seama autoritãþilor respective. Se înþelege provenienþã incertã, Europa, cât ºi pentru Germania îndeosebi, vom cita de la sine cã realizându-sse aceste planuri de coloni- ni se înlesneºte mult acum câteva împrejurãri care, dupã a noastrã pãrere, zaþiune, numãrul consulilor germani în România catã rãspunsul la cestiu- constituie o dovadã suficientã cã emigraþiunea ger- sã se înmulþeascã în mod considerabil. (...) nile ce ni le impune manã poate sã fie pãstratã continentului nostru, ba viaþa publicã. poate sã devinã chiar folositoare intereselor naþionale imic nu e mai admirabil decât naiva imper- Vedem, de ale Germaniei. Credem cã þãrile dunãrene, îndeosebi turbare a foii de bursã de a pretinde ca exemplu, în vremea România, sunt apte într-oo mãsurã extraordinarã muncitorul cel trândav român sã plãteascã lui Matei Basarab o creºtere a populaþiei atât de de-aa primi în numãr mare coloniºti germani. pânNã ºi cheltuielele de transport ale acelor nemþi care repede încât ajunsese la numãrul ce-ll are astãzi, Avem, înainte de toate, douã motive esenþiale: n-aau cu ce trãi în þara lor ºi care sã vie sã-ll cucereas- adicã la 3 milioane aproape numai în Muntenia. întâi înlesnirea mai mare, deci ºi hotãrârea mai cã pe acelaºi trândav pe cale economicã. Trebuie în Ca un corelat al acestei dezvoltãri vedem sta- uºoarã de reîntoarcere pentru emigranþii aceia care adevãr sã avem un guvern ºi niºte Camere, compuse bilindu-sse definitiv o limbã literarã comunã întregei ar fi cãutat de lucru în numita þarã strãinã ºi ar fi aflat în majoritate de strãini, pentru ca o foaie strãinã naþionalitãþi române, operã la care a concurs atât câºtig, al doilea, menþinerea unor relaþii naþionale sã aibã curajul de-aa scrie asemenea platitudini. Teofan, mitropolitul Ardealului, ºi Varlaam al mai vii cu þara-mmumã. Existã demult în Germania marota de-aa abate Moldovei. O unitate idealã cel puþin a rãspânditului Elementul german, dupã toate predispoziþiile lui, coloniile ce merg în America spre þãrile Dunãrii, spre popor românesc plutea înaintea vederilor acelor nu e tocmai înclinat de-aa se amalgamiza cu populaþi- România îndeosebi. Caracterul naþional al românilor, venerabili bãtrâni al cãror curaj rãzboinic nu avea unile din Orientul Europei, ci a arãtat pân-aacum din viciat de domnia fanarioþilor ºi ºters în mare parte prin egal decât în curajul moral de-aa dezlipi o datã pentru contra tendenþa de a-ººi pãstra caracterul naþional. amestecul clasei de mijloc cu elemente transdanubia- totdeauna elementul etnic al latinitãþii din Orient de Dovadã pentru aceasta sunt saºii din Transilvania ne, regimul economic ºi politic detestabil ºi odios la masele slave, turanice ºi greceºti care-ll încunjurau. care pân-îîn ziua de azi au pãstrat în decurs de care sunt supuse elementele autohtone ale þãrii de ªi-nn adevãr, dacã citim documentul lui Matei Basarab secole fiinþa lor germanã ºi datinele germane. cãtre cele imigrate ºi dominante, complicitatea între de la 1639, ne încredinþãm cã el îºi pricepea E prea adevãrat cã munca fizicã numai nu e atât pic-ppocheþii indigeni ºi cavalerii de industrie de peste misiunea lui istoricã: de bine plãtitã în România ca în America.