Development Strategy of Boutique Tourism

EUROPEAN UNION

EUROPEAN REGIONAL DEVELOPMENT FUND

INVESTING IN YOUR FUTURE! GOVERNMENT OF ROMANIA GOVERNMENT OF BULGARIA CIVIL ASSOCIATION FOR DEVELOPMENT Development strategy of boutique tourism

Alexis Project Association Filiași Project title: The Path of the Clay Proj. Code 15.2.1.003, cofinanced under the Interreg V-A Romania-Bulgaria Programme EU Contribution: 259,697.08 euro

Date of Publishing: January 2018 Karpat Publishing House Bucharest, 2018

The content of this material does not necessarily represent s the oﬃcial position of the European Union. EUROPEAN UNION

EUROPEAN REGIONAL DEVELOPMENT FUND

INVESTING IN YOUR FUTURE! GOVERNMENT OF ROMANIA GOVERNMENT OF BULGARIA

Lead beneficiary: Civil Association for Development, № 16 „Vasil Levski” St., Cherven bryag, Pleven District, Post Code 5980, Bulgaria Mobile: +359887773993 E-mail:[email protected]

Beneficiary 2: ALEXIS Project Association Filiasi, №1 Luncii St., Bilta Village, Dolj County, Post Code 205300,Romania, Mobile: +40763 498 010 E-mail: [email protected] www.alexisphoenix.org

Web-site: www.thepathoftheclay.eu Facebook: The path of the clay

Project „The Path of the Clay” is cofinanced by the European Union through European Regional Development Fund under the lnterreg V-A Romania-Bulgaria EU Contribution: 259,697.08 euro

Project title: The Path of the Clay Editor: Alexis Project Association Filiasi Date of Publishing: January 2018 The content of this material does not necessarily represents the official position of the European Union.

The content of this material does not necessarily represent s the oﬃcial position of the European Union. UNIUNEA EUROPEANĂ

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

INVESTIM ÎN VIITORUL TĂU! GUVERNUL ROMÂNIEI GUVERNUL BULGARIEI

Strategia de dezvoltare a turismului de tip boutique

Alexis Project Association Filiași

Titlul proiectului: Calea Lutului Codul proiectului: 15.2.1.003 selectat în cadrul programului Interreg V-A România-Bulgaria Data publicării: Ianuarie 2018

Editura Karpat București, 2018

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. The content of this material does not necessarily represent s 1 the oﬃcial position of the European Union. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ASOCIAŢIA ALEXIS PROJECT (Filiaşi) Strategia de dezvoltare a turismului de tip boutique / Asociaţia Alexis Project Filiaşi. - Bucureşti : Karpat, 2018 ISBN 978-606-94546-2-6 338.48

București, str Anton Pann nr. 18 E-mail: [email protected]; Web: www.editurakarpat.ro Telefon/fax: 031.4249751, Mobil: 0724KARPAT (0724-527.728)

Tipărit la:

Ploiești, str. Cronicar Ion Neculce nr. 36A E-mail: [email protected]; Web: www.karpatprinting.ro Telefon/fax: 0344.116159 Mobil: 0723KARPAT (0723-527.728)

2 Cuprins

Introducere...... 5 I. I. Dezvoltarea turismului în România și Bulgaria ...... 8 1. Potențialul și dezvoltarea turismului în România...... 8 2. Potențialul și dezvoltarea turismului în Bulgaria ...... 12 II. Potențial de dezvoltare a turismului în zona țintă ...... 16 1. Potențial de dezvoltare a turismului în zona transfrontalieră...... 16 2. Regiunea transfrontalieră sud-vestică a României...... 18 2.1. Informații generale despre teritoriul țintă...... 18 2.2. Resurse turistice ...... 21 2.2.1. Resurse turistice naturale ...... 21 2.2.2. Resurse turistice antropogene ...... 22 2.3. Capacitatea și fluxul turistic ...... 27 2.4. Atracția turistică și competitivitatea zonei țintă din România ..... 30 2.5. Forme de turism practicate în zona țintă din România ...... 35 3. Regiunea transfrontalieră nord-vestică a Bulgariei ...... 32 3.1. Informații generale despre teritoriul țintă...... 32 3.2. Resurse de turism în zona țintă din Bulgaria...... 36 3.2.1. Resurse naturale...... 36 3.2.2. Resurse antropogene ...... 38 3.3. Capacitatea și fluxul turistic...... 44 3.4. Atractivitatea turistică și competitivitatea zonei țintă din Bulgaria... 38 3.5. Forme de turism practicate în zona țintă din Bulgaria...... 39 4. Posibilitatea dezvoltării turismului de tip boutique în regiunea transfrontalieră...... 51 III. Ruta turistică „Calea lutului”...... 52 1. Poziția geografică...... 52 2. Locurile incluse în traseul turistic...... 54 3. Profilul de marketing al rutei „Calea lutului”...... 60 3.1. Caracteristicile generale ale rutei - zile (mic dejun, prânz, cină și cazare) kilometri...... 60 3.2. Pozițiile pieței și potențialul pieței rutei turistice...... 70 3.3. Accesibilitatea transporturilor...... 70 3.4. Condiții pentru vizitele turistice...... 70 3.5. Segmentarea pieței...... 71 IV. Viziune și strategie pentru dezvoltarea rutei „Calea lutului”...... 72 1. Viziune...... 72 2. Strategia de dezvoltare a turismului de tip „Boutique”...... 72 3. Părțile interesate...... 73 4. Mix de marketing...... 73 4.1. Strategia de produs...... 74 4.2. Strategia de preț...... 74 4.3. Strategie de publicitate...... 75 4.4. Strategia de comunicare...... 75 Concluzie...... 77 Bibliografie...... 78

3 4 Introducere Scopul Strategiei de dezvoltare (satul Dolni Vestonice, Republica de tip Boutique este de a oferi pe Cehă), datate în jurul anului 29000- piață un produs turistic de specialita- 2500 î.Hr. Figurile oamenilor și ani- te și competitiv. Noul produs turistic malelor au fost idolatrizate. Prime- de specialitate ar trebui să utilizeze le vase au fost găsite în Yuchanyan la maxim potențialul turistic al zo- (sudul Chinei, 16000 î.Hr.). Cele mai nelor țintă din regiunea transfronta- vechi forme de vase sunt realizate lieră a României (județul Mehedinți, manual din lut, arse inițial la soare județul Dolj, județul Olt și județul și, ulterior, la temperaturi joase în- Teleorman) - Bulgaria (raioanele Vi- tr-o groapă sau în foc deschis, apoi din, Vratsa, Montana și Pleven) și de în cuptor. Apariția roții olarului (Me- a ocupa o nișă de piață în prezent sopotamia, 6000-4000 î.Hr.) repre- neacoperită. zintă o adevărată revoluție neoliti- Produsul turistic de tip Boutique a că. A început un boom în producția fost dezvoltat sub forma unui traseu și comerțul de lucrări de ceramică. de specialitate bazat pe rolul tradi- Astăzi, săpăturile arheologice țional istoric al lutului în dezvolta- deseori dezvăluie părți ale artefacte- rea societăților umane. Traseul este lor ceramice. În gospodării, ceramica dezvoltat ca un „inel”, cu punctul este folosită pentru a face oale pen- de plecare la Calafat în județul Dolj tru depozitarea alimentelor, a semin- din România și punctul final la Vidin țelor și a lichidelor (apă, vin etc.), din Bulgaria. Traseul are un accent pentru prepararea alimentelor (gătit, principal și unul secundar. Principalul coacere), pentru livrarea alimente- accent se pune pe rolul lutului de-a lor, pentru fabricarea diferitelor us- lungul secolelor în cultura civilizații- tensile și unelte, greutăți pentru răz- lor create în Valea Dunării de Jos și pe boaie, figurine, jocuri și jucării, dale, tradițiile păstrate. Accentele secun- decorațiuni (mărgele) și ritualuri. dare se referă la principalele repere În mileniul VIII î.H., lutul a înce- culturale și istorice, de-a lungul căro- put să fie folosit și pentru materialele ra trece traseul specializat. Dunărea de construcție. Există cărămizi făcute de Jos este situată în valea largă din- din pământ cu conținut de lut, impu- tre Carpați - la nord și Balcanii - la sud rități din paie, excremente și păr de - o zonă în care civilizațiile și culturile animale, uscate în soare, până când sunt dezvoltate cu rădăcini comune: devin dure (Tell Aswad, Siria, Anado- dacii (România) și tracii (Bulgaria). la, Turcia, Yerihon și Chatal Hyuyuk, Din vremuri preistorice, istoria datate în jurul anului 7500 î.Hr.). În umană a fost asociată cu producția unele zone sărace ale lumii de astăzi, de ceramică de uz casnic și de con- astfel de cărămizi sunt încă folosite. strucții. Cele mai vechi obiecte ce- Primele cărămizi arse au fost datate ramice cunoscute sunt figurile slavo- în anul 3000 î.Hr. (așezările de pe vă- nești - „Venus din Vestnicele de Jos” ile râurilor din India, Egipt și China). 5 Din mileniul II î.Hr., în Babilon sunt Așteptările pentru dezvoltarea tu- produse cărămizi cu glazuri colorate rismului internațional în anii urmă- și imagini în relief. Pe lângă cărămizi, tori sunt pozitive. În acest context, lutul este folosit pentru construcția de turismul din România și Bulgaria este apeducte, încălzirea subacvatică, bor- în creștere și are perspective bune. duri, ornamente, basoreliefuri, statui, Un studiu realizat de Comisia Eu- elemente de cult (altare, idoli), mese ropeană pentru Turism cu privire la și blaturi ca material de legătură pen- preferințele și motivele turismului tru construcții, etanșare, și altele. arată două tendințe distincte: De aceea, familiarizarea cu tra- • Vizitatorii din America de dițiile prelucrării lutului și produc- Nord (SUA și Canada) vizitează Europa ția de ceramică cu elementele sale fiind motivați să exploreze patrimo- caracteristice în Dunărea de Jos niul cultural (turismul urban și vizite permite iubitorilor patrimoniului în parcuri naturale), care este cel mai cultural și istoric să se familiarizeze puțin prezent pe piețe precum Brazi- cu istoria ținuturilor dintre Carpați lia, China și, mai ales, India; (România) și Stara Planina (Bulga- • Turismul comercial este un ria) - din vremuri străvechi până azi. factor important motivant pentru ***** turiștii chinezi din Europa (de ase- În ultimii ani a existat un interes menea ecoturism). Shopping-ul este crescând pentru călătoriile turistice un motiv principal și pentru turiștii și o creștere constantă a numărului din India, Rusia și Brazilia. de turiști. În 2014, turismul global a Turiștii europeni care călătoresc în crescut cu 5%. Europa are o cotă de Europa practică în special turism cul- piață de 46% din turiștii la nivel mon- tural și sportiv (39%), urmat de eco- dial. Se așteaptă ca până în 2030 Eu- turism (25%) și divertisment (19%). Ei ropa să fie vizitată de 744 milioane de sunt, de asemenea, interesați de bu- turiști și o cotă de piață de 41% din cătăria locală, de cumpărături, viața turiștii din lume. Europa de Nord, Sud de noapte, croaziere, vizite la centre- și Marea Mediterană crește cu peste le de divertisment și parcuri tematice. 8%. Cota de piață a Europei Centrale Turiștii ruși care vizitează Europa și de Est va scădea de la 10,1% la 9,7% combină petrecerea timpului liber cu între 2020 și 2030, cu o creștere a nu- vizite la evenimente sportive / turism mărului absolut de turiști (1,8 miliar- (63%), site-uri culturale (45%), ecotu- de de turiști în lume și 740 milioane rism (35%) și divertisment (28%). în Europa în 2030); dezvoltarea ac- Turiștii din Japonia și Coreea care celerată a noilor destinații din afara vizitează Europa practică ecoturism Europei (regiunea Asia și Pacific). (47%) și turism cultural (34%). Sunt Toate acestea arată că țările au interesați de cumpărături și bucătă- început să depășească criza finan- ria locală. ciară și economică de la sfârșitul Există mai multe tendințe principa- primului deceniu al secolului XXI. le în dezvoltarea turismului mondial:

6 • Piețele cu o creștere rapidă • reorientarea turismului de la în regiunea asiatică vor continua să „economia de serviciu” la „economia genereze rate ridicate ale creșterii de experiență” și evidențierea atrac- turistice pentru Europa în următoa- țiilor turistice, animarea și oferirea rele două decenii; de specificități naționale autentice; • schimbarea cererii și a com- • creșterea concurenței în ca- portamentului turistic pe piețele litatea serviciilor turistice. europene ca urmare a îmbătrânirii Turismul cultural este o practi- populației (care se așteaptă să atin- că tradițională care a evoluat de la gă 65+ în 2020 pentru a ajunge la antichitate până în prezent. Începu- 20% din populația Europei); turile turismului cultural au fost do- • creșterea turiștilor cu mobi- cumentate în mileniul III î.Hr. (papi- litate dificilă și cu nevoi specifice; rusuri din Egiptul antic). În ultimii • creșterea cererii turistice ani, turismul cultural a devenit una pentru forme de turism de speciali- dintre cele mai de succes industrii tate la nivel mondial; din diferite țări din întreaga lume. • diversificarea produselor tu- Astăzi, explorarea altor culturi și ristice pe piața europeană și oferirea popoare a devenit un motiv ma- de produse turistice tematice în do- jor pentru călătoriile din întreaga meniul patrimoniului cultural și isto- lume. Călătoriile de turism cultural ric, al culturii moderne, al turismului reprezintă 37% din toate călătoriile religios, al zonelor naturale proteja- turistice, iar cererea crește cu 15% te, al turismului balnear, al turismului pe an. Potrivit Organizației Mondi- sportiv și de aventură etc .; ale a Turismului (OMT), călătoriile • creșterea rolului inovării culturale cognitive vor avea un rol și tehnologiei informației ca factor de lider în lume până în 2020. decisiv în competitivitatea industri- Baza pentru dezvoltarea turismu- ei turismului; lui cultural este patrimoniul cultural • sporirea concurenței între și istoric și potențialul său, care sunt Europa ca destinație turistică prin- considerate o sursă strategică pen- cipală și noi destinații emergente; tru dezvoltarea socio-economică a • schimbările climatice pe ter- regiunilor și a comunităților locale. men lung pot duce la schimbări în ceea Potențialul cultural al unei desti- ce privește călătoria și furnizarea unor nații este exprimat prin: tipuri de turism (iarna și vara); • istoria țării / regiunii - situri • dezvoltarea legăturilor ae- istorice unice, patrimoniu istoric și riene va continua să fie un factor reproducerea evenimentelor istorice; important pentru competitivitatea • religie - centre religioase și destinațiilor turistice; locuri sfinte, ritualuri religioase și • intrarea activă a Chinei, a călătorii de pelerinaj; Indiei, a Japoniei și a Rusiei pe piața • folclorul - muzica tradițională turistică mondială; locală, dansul și obiceiurile sunt fac-

7 torul principal pentru atragerea turiș- Roma, Istanbul, etc., care atrag mi- tilor - festivaluri populare și programe lioane de turiști în fiecare an. de divertisment, seri și concerte; Tendințe importante în dezvolta- • bucătăria națională - particu- rea turismului cultural: laritățile și calitatea sa lasă o aminti- • extinderea conținutului - pe re de durată a emoțiilor pozitive ex- lângă monumentele culturale, inclu- perimentate în locul de destinație; de și alte valori, cum ar fi: practicile • meșteșugurile populare - agricole tradiționale; evenimente și suvenirurile tradiționale realizate tradiții sociale; bucătării și meserii de meșterii locali sunt o amintire locale; valori intangibile etc., care bună din locul destinației. formează mediul cultural unificat. Pe primele locuri în dezvoltarea • extinderea domeniului teri- turismului cultural sunt țări cu patri- torial - include valori la niveluri tot moniu cultural și istoric conservat, în mai înalte: orașe istorice, peisaje care sunt identificate LoCuS cultura- culturale, trasee culturale - cu o le (LoCuS – Local Cultural System). gamă locală, națională, continenta- Acestea sunt zone care, prin împăr- lă sau chiar transcontinentală; tășirea valorilor, a resurselor cultu- • potențialul se manifestă rale și a sistemelor de infrastructu- nu numai ca o valoare spirituală, ci ră, unesc teritoriul cu resursele sale și ca o resursă unică care poate și culturale, temele relevante și seg- trebuie utilizată pentru dezvoltarea mentul țintă al pieței. Exemple de durabilă, în conformitate cu reguli- LoCuS cultural sunt Parisul, Londra, le economice și legile pieței.

I. Dezvoltarea turismului în România și Bulgaria 1. Potențialul și dezvoltarea de mii de ani. România are un bogat turismului în România patrimoniu cultural și istoric - ar- hitectură religioasă, orașe și cetăți România are un puternic poten- antice și medievale, situri arheologi- țial și tradiții în dezvoltarea turis- ce din diferite epoci istorice legate mului. Turismul în România se dez- de diferite culturi și civilizații. voltă pe baza unor peisaje naturale Forme separate de dezvoltare turis- frumoase și a unui bogat patrimoniu tică au fost observate în secolele XV- cultural și istoric. Principalele atrac- XVII, legate de utilizarea izvoarelor mi- ții sunt: cel mai mare fluviu euro- nerale naturale. În secolul al XIX-lea, pean - Dunărea, cu Delta și Valea, au fost înființate primele centre SPA. Carpații, coasta Mării Negre, peisa- Primele activități turistice organi- jele rurale în care oamenii au trăit zate în România datează din a doua ju- 8 mătate a secolului XXI. După schimbă- rale, capitala București a devenit o rile democratice, turismul din România atracție majoră atât pentru turiștii este în criză. În ultimii ani, România a locali, cât și pentru cei străini. Anu- concurat din ce în ce mai mult cu des- al, la București, este organizat un tinații turistice tradiționale, cum ar fi târg internațional de turism. Bulgaria, Grecia, Italia și altele. În 2016, 11.002.522 de turiști au În ultimii ani, turismul cultural și vizitat România, cu 10,89% mai mult cognitiv s-a dezvoltat din ce în ce mai decât în 2015. Din aceștia, 77,45% mult pe baza folclorului, meșteșugu- sunt localnici (turiști români), iar rilor și tradițiilor păstrate. Principa- 22,55% sunt turiști străini. lele atracții sunt Castelul Bran, mă- Proporția turiștilor locali/străini năstirile pictate din nordul Moldovei, în 2016 este similară cu cea din 2015. Bucovina și Maramureș, care fac par- Numărul de nopți în structuri- te din patrimoniul cultural mondial, le de cazare turistică în anul 2016 bisericile de lemn din Transilvania și a fost de 25.440.957, cu 8,7% mai Cimitirul Vesel din Săpânța. Atracții mult decât în 2015. Din numărul turistice importante din România sunt total de nopți petrecute în 2016, cele naturale precum Delta Dunării, 81,0% au fost de turiști români și Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și 19,0% de turiști străini. alte peșteri din Munții Apuseni. Durata medie de ședere în 2016 Prin istoria sa bogată, monumen- a fost de 2,4 zile pentru turiștii ro- tele istorice și arhitecturale cultu- mâni și 1,9 pentru turiștii străini.

Tabelul 1. Turiștii sosiți și nopțile petrecute în locuri de cazare - 2016 în comparație cu 2015

Turiști sosiți Cazări

2015/ 2015/ 2015 2016 2015 2016 2016 - % 2016 - %

Total 9921874 11002522 110,89 23519340 25440957 108.17

Turiști 7681896 8521698 110.90 19047701 20609141 108.20 români Turiști 2239978 2480824 110.75 4471639 4831816 108.05 străini (INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ 2016) România este împărțită în 6 zone nării (inclusiv județul Tulcea); Coas- turistice, pentru care sunt colectate ta Mării Negre și județul Constanța; informații statistice pentru vizitele Zonele SPA; zonele montane; alte turiștilor locali și străini: Delta Du- orașe și rute turistice; București . 9 Figura 1. Zone vizitate de turiștii români (în funcție de locul de cazare) - 2016 vs 2015

50,00 45,00 40,00 35,00 30,00 25,00 20,00 15,00 2015 10,00 5,00 2016 0,00 Litoralul Delta Dunării Mării Negre Zonele (inclusiv alte orașe și Zonele SPA București fără județul montane județul rute turistice Constanța Tulcea)

2015 9,58 10,31 17,66 0,69 43,86 17,90 2016 9,45 11,07 18,37 0,65 42,62 17,84

Fig. 2. Zone vizitate de turiștii străini (în funcție de locul de cazare) - 2016 vs 2015

90,00 80,00 70,00 60,00 50,00 40,00

30,00 2015 20,00 2016 10,00 0,00 Litoralul Delta Dunării Mării Negre Zonele (inclusiv alte orașe și Zonele SPA București fără județul montane județul rute turistice Constanța Tulcea) 2015 1,94 1,32 7,69 0,70 76,75 11,60 2016 1,86 1,39 7,36 0,70 77,82 10,87

În mod tradițional, în 2016, ma- Apoi sunt zonele montane și zonele joritatea turiștilor români (42,62%) SPA. Cel mai puțin au fost vizitate și turiștii străini (77,82%) au vizitat Delta Dunării, Marea Neagră și jude- Bucureștiul și zona înconjurătoare. țul Constanța (despre 1%). 10 Tabelul 2. Turiștii străini care au vizitat România în 2016 (după țara de origine) Țara Total Total turiști străini 10017000 Germania 466000 Italia 425000 Israel 230000 Franţa 201000 Statele Unite ale Americii 176000 Marea Britanie 180000 Ungaria 1562000 Spania 103000 Polonia 302000 Austria 142000 Olanda 89000 Bulgaria 1527000 Turcia 327000 Moldova 1918000 Grecia 91000 Belgia 65000 Ucraina 1055000 Republica Cehă 67000 Suedia 42000 Serbia 427000 Alte țări 622000 INS România 2016

În 2016, 10.017.000 de turiști ria (1562000), Bulgaria (1527000), străini au vizitat România. Majorita- Ucraina (1055000), Germania tea turiștilor străini provin din țări (466000), Serbia (427000), Turcia europene (94.92%). Dintre acestea, (327000), Polonia (302000), Israel 55,16% provin din state membre (230000), Franţa (201000). În mod ale UE. Primele 10 țări de origine tradițional, cel mai mare interes a turiștilor străini în România în al turiștilor bulgari este spre Bucu- 2016 sunt Moldova (1918000), Unga- rești, munți și alte regiuni. 11 2. Potențialul și dezvoltarea turismului în Bulgaria este de aștep- turismului în Bulgaria tat să scadă și creșterea medie anu- ală de 3% în perioada 2013-2020 și de Bulgaria are resurse naturale 4% în perioada 2020-2030. În același și antropogene unice, care stau la timp, se așteaptă o creștere a numă- baza dezvoltării diverselor forme de rului absolut de turiști, datorită unui turism durabil: turism de recreere volum mai mare de trafic turistic și (Marea Neagră și munte), de iarnă, unei mari saturații a pieței. Se aș- wellness, spa, balnear, sănătate, teaptă ca în 2020 numărul turiștilor cultural, vin, gourmet, eveniment, străini din Bulgaria să atingă 9 mili- vânătoare, iaht, golf și de afaceri. oane fără tranzit. Aceasta înseamnă O mare parte din acest potențial nu o creștere de 37% pentru perioada este folosit, în special în interiorul 2012-2020. Este de așteptat ca fluxul țării, la frontieră și în zonele rurale. turistic de intrare în Bulgaria să se Potrivit datelor Organizației Mon- dubleze până în 2030 și să ajungă la diale a Turismului, rata de creștere a 12 milioane de turiști străini.

Fig. 3.

Strategia de dezvoltare durabilă pentru Bulgaria 2014-2020 (orizont 2030)

12 Tabelul 3. Vizitele străinilor în Bulgaria pe țări 2016 № Țară Total Total 10 604 396 А. UE 6 208 793 1 România 1 743 697 2 Grecia 1 157 062 3 Germania 1 003 030 4 Polonia 388 833 5 Regatul Unit 281 777 6 Republica Cehă 219 349 7 Austria 204 489 8 Franţa 195 571 9 Italia 152 078 10 Olanda 147 882 11 Belgia 119 429 12 Ungaria 118 805 13 Slovacia 78 167 14 Danemarca 74 125 15 Spania 63 497 16 Suedia 48 066 17 Finlanda 30 332 18 Irlanda 25 388 19 Croaţia 23 464 20 Slovenia 22 591 21 Cipru 22 181 22 Portugalia 11 817 23 Malta 4 868 Alte țări ale UE 72 295 B. Alte țări europene 3 378 927 1 Turcia 1 312 895 2 Rusia 589 844 3 FYR Macedonia 562 365 4 Serbia 490 668 5 Ucraina 342 214 6 Norvegia 46 899 7 Elveţia 34 042 C. Alte țări 298 718 1 Israel 183 846 2 Statele Unite ale Americii 82 465 3 Canada 17 395 4 Japonia 15 012 D. Restul lumii 717 958 Conform INS Bulgaria 13 În anul 2016, potrivit Institutului România (1,7 milioane), Turcia (1,3 Național de Statistică, creșterea nu- milioane), Grecia (1,2 milioane) și mărului de turiști străini și a venitu- Germania (1 milion). rilor până în 2015 se apropie de 14%. Potrivit Monitorului Mondial al Jumătate din turiștii străini care so- Turismului, contribuția totală a in- sesc vin pentru vacanțe și excursii. dustriei turismului la PIB-ul Bulga- În 2016, în Bulgaria au sosit 10,6 mi- riei pentru 2012 este de 10 586,1 lioane de turiști străini. Creșterea milioane BGN, ceea ce reprezintă semnificativă se datorează, în prin- 13,6% din PIB-ul țării. Previziunile cipal, turiștilor din statele membre pe termen lung se referă la o creș- UE, care reprezintă cea mai impor- tere medie anuală de 1,9% până în tantă piață generatoare de turism 2023, când se estimează că indus- internațional din Bulgaria, cu o cotă tria turismului din Bulgaria va oferi relativă de 63%. Cea mai mare creș- venituri de 13 072,2 milioane BGN tere în 2016 este pentru turiștii din (10,6% din PIB).

Fig. 4.

Strategia de dezvoltare durabilă pentru Bulgaria 2014-2020 (orizont 2030)

Până în 2012, în funcție de „numai importante. Valoarea acestui in- mărul turiștilor străini pe cap de dicator pentru Bulgaria este de 0,89. locuitor” (LPT), Bulgaria se află pe Cele mai importante țări din Europa locul 10 printre țările europene cele sunt Austria (2,85) și Croația (2,42). 14 Fig. 5.

Strategia de dezvoltare durabilă pentru Bulgaria 2014-2020 (orizont 2030)

Majoritatea regiunilor din Bulga- Pe piețele internaționale, Bulga- ria nu reușesc să creeze și să promo- ria este percepută relativ pozitiv ca veze produse turistice de calitate. o destinație turistică ieftină, low- Nu există un sprijin real al statului cost, cea mai mare parte maritimă, pentru dezvoltarea destinațiilor tu- cu natură excepțională, patrimoniu ristice în țară și pentru dezvoltarea cultural și istoric bogat și mâncare unor forme alternative de turism. Sondajele turistice pentru ne- bună. În același timp, Bulgaria este voile Ministerului Turismului din asociată negativ cu servicii necores- Bulgaria arată că Bulgaria nu este punzătoare, servicii de calitate scă- o destinație recunoscută ca marcă zută, infrastructură subdezvoltată. turistică. Competitivitatea țării se Bulgaria este împărțită în 8 regi- datorează în principal prețurilor uni turistice pentru a crea o identi- scăzute. Bulgaria se confruntă în tate specifică prin branding și o mai mod serios cu concurenții în ceea ce bună recunoaștere a țării printre privește următorii indicatori: grupurile țintă și păstrarea statis- • raportul preț / calitate a ticilor: Dunărea - Moesia; Balcan serviciului, unde conduc Turcia și Republica Cehă; (Stara Planina); Valea Trandafirilor; • patrimoniul cultural, unde Tracia; Munții Rodopi; Sofia - Serdi- conduc Italia, Austria, Grecia și Turcia; ka; Pirin, Rila și coasta Mării Negre. • Natura - Austria. 15 Harta 1. Zona turistică a Bulgariei

Strategia de dezvoltare durabilă pentru Bulgaria 2014-2020 (orizont 2030)

II. Potențial de dezvoltare a turismului în zona țintă 1. Potențial de dezvoltare a tu- regiunii ca destinație turistică, dezvol- rismului în zona transfrontalieră tarea turismului durabil pe tot parcursul anului, crearea și impunerea unui brand Regiunea transfrontalieră România regional bazat pe identitatea unică. În - Bulgaria se caracterizează printr-un același timp, ca regiune de frontieră, potențial turistic bogat. Resursele na- regiunea este slab dezvoltată și nu poa- turale și antropogene diverse sunt o te fi recunoscută ca destinație turistică condiție prealabilă pentru promovarea de către turiștii locali și străini. Harta 2. Regiunea transfrontalieră România – Bulgaria

http://www.interregrobg.eu/en/programme/programme-general-data.html 16 Resursele naturale au un efect dezvoltarea unor forme alternative complex ca peisaj de agrement și de turism: cognitiv; ecoturism; fo- au un efect recuperator și vindecă- tografie; ornitologie; dendrologie; tor. Zona Dunării de Jos are o bogată camping; aventuros; extrem (peșteri abundență de medii naturale diver- și alpinism) și multe altele. se, caracterizată de puncte de in- Resursele antropogene sunt legate teres atractive și turistice: munți și de efectul cognitiv asupra turiștilor. fenomene de rocă, văi de canion și Acestea sunt potrivite pentru vizită reliefuri carstice, câmpii și lunci, ape pe tot parcursul anului. Zona Dunării minerale și râuri, lacuri și mlaștini, de Jos este bogată în patrimoniu cul- ecosisteme unice și peisaje atractive. tural și istoric din toate epocile isto- În limitele zonei există parcuri natu- rice: artefacte din paleolitic și neoli- rale și zone protejate, cum ar fi: tic, situri arheologice, arhitecturale, • România - Parcul Natural Por- etnografice și religioase, monumente țile de Fier; Cazanele Dunării (par- ale artei totalitare și contemporane. te a defileului când fluviul Dunărea Muzeele din regiune sunt interesante traversează prin Carpați); Geopar- prin expoziții: expoziții arheologice, cul Platoul Mehedinți; Pădurea Că- etnografice, artistice și documentare lugărească; Parcul Natural Comana; care atrag interesul a sute de mii de Cheile Dobrogei; zonele umede sub turiști în fiecare an. auspiciile Convenției Ramsar Cala- Cea mai distinctă atracție națio- fat-Ciuperceni-Dunăre, Confluența nală și a zonei transfrontaliere este Jiu-Dunăre, Confluența Olt-Dunăre, identitatea sa unică, moștenirea vie Bistreț, Balta Suhaia, Vedea-Dună- și modul de viață al comunităților re, Iezerul Călărași, Delta Dunării, locale, tradițiile și folclorul conser- Canalele Dunării și altele. vate, diversitatea obiceiurilor, săr- • Bulgaria - rezervația biosferei bătorile și festivalurile, mâncărurile „Chuprene”; parcuri naturale („Vra- tradiționale. În aceste zile sunt re- chanski Balkan”, „Persina” (insulele zervate diverse meșteșuguri, speci- Belenski și Nikopolski), „Rusenski alități culinare, obiceiuri și ritualuri Lom” și peștera „Orlova Chuka”); păgâne și creștine. Varietatea sărbă- Rezervații („Vrachanski karst”, „Go- torilor și a festivalurilor este o con- rnata Koriya”, „Ibisha”, insula Kit- diție prealabilă pentru dezvoltarea ka, insula Milka, Beli Lom) și altele. turismului cultural și de evenimente. Există numeroase trasee ecologi- Multe dintre sărbătorile tradițio- ce pe teritoriul zonelor protejate din nale din zonă sunt comune României România și Bulgaria. Există diverse și Bulgariei: Survakane, St. Vasiliy, trasee ereditare și croaziere fluvia- Botezul (Jordan) (BOBOTEAZĂ), Tri- le, posibilități de vânătoare și pescu- fon Zarezan, Baba Martha, Curse it și practicarea diverselor sporturi. de cai (Todorovden - o săptămână Resursele naturale bogate și diverse a cailor - SĂPTĂMÂNA CAILOR LUI creează condiții favorabile pentru SANTOADER), Kumichene (Urzikut- 17 sa, Duminica Floriilor); LAZĂRUL, județe (NUTS III) care se învecinea- LĂSATUL SECULUI DE PASTE - „IER- ză cu Dunărea și fac parte din două TĂCIUNEA”, - „BATEREA HALVIȚEI”, NUTS II - MH, DJ, OT (Sud-Vestul Ol- ziua Sf. Gheorghe, Enyovden, Igna- teniei) și TR (Sudul Munteniei). zhden, Sf. Ignatie Bogonosets, Sf. Teritoriul celor patru județe din Nikola, PAPARUDA și Călușul, stema, regiunea țintă ocupă 10% din terito- sedanele, centurile și altele. riul României (23.635 km2), iar popu- lația este de 1 871 191 de persoane. 2. Regiunea transfrontalieră Populația rurală predomină - 1 004 sud-vestică a României 393 persoane. Zona administrativă vizată este împărțită în 20 de orașe și 2.1. Informații generale despre municipii, 10 municipii, 361 comune teritoriul țintă și 2327 sate (LAU 2, anterior NUTS V). Cu cea mai mare suprafață și popula- România este împărțită în opt re- ție este județul Dolj (3,1% din supra- giuni de dezvoltare care corespund față și 697 374 locuitori), iar județul categoriei NUTS II. Teritoriul țintă Mehedinți (2,1% din suprafață și 285 al proiectului include în România 4 579 locuitori) se află pe ultimul loc. Hărți 3. Hărțile regiunilor NUTS II și NUTS III (județe) în România*

https://en.wikipedia.org/wiki/NUTS_statistical_regions_of_Romania *NUTS - Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică. NUTS 2 / regiuni mijlocii. NUTS 3 / regiuni mici / orașe mari.

Densitatea medie a populației În județul Mehedinți, populația ur- este de 79,8. persoane / km2, cea bană și rurală sunt relativ egale, cu mai mare din județul Dolj (94,1 o ușoară prevalență a celei urbane persoane / km2) și cea mai mică din (144 353/141 226), în timp ce în județul Mehedinți (57,9 persoane celelalte două județe din populația / km2). În județul Dolj, populația rurală predomină - județul Olt (196 urbană predomină, comparativ cu 578/255 66) și județul Teleorman populația rurală (384 867/312 507). (141.000 / 295.000). Teleorman 18 se numără printre județele din tar. Cea mai mică contribuție la PIB regiunea Sud - Muntenia cu o rată în Sud-Vestul Olteniei este județul redusă de urbanizare (sub 40%). Mehedinți. Regiunea este mai slaba din Cele mai mari rate de creștere punct de vedere economic în com- din Sud-Vestul Olteniei sunt sec- parație cu alte județe și regiuni de toarele serviciilor, comerțului și planificare. În zona Sud-Vest Oltenia industriei. Sectoarele agriculturii, creșterea economică este ascen- silviculturii și pescuitului se dezvol- dentă, dar în 2011 PIB-ul este de 8% tă relativ constant. Gradual, schim- (44 840,60 milioane RON) din totalul barea structurii economiei regiona- țării și este ultima din toate regiu- le, creșterea ponderii serviciilor și nile. Regiunea Sud - Muntenia se si- comerțului și reducerea sectorului tuează pe locul doi în PIB - 12,74% industrial. La nivel regional, secto- din totalul țării (70 923,0 milioane rul agricol, forestier și piscicol au RON). Județul Teleorman este zona o pondere mai mare la nivel națio- cea mai subdezvoltată din Sud - nal. În același timp, agricultura este Muntenia. sectorul cu cea mai mică productivi- Din punct de vedere economic, tate. El angajează 47,5% din totalul în zona țintă a proiectului, cel mai angajaților din regiunea Sud-Vest dezvoltat este județul Dolj. Acesta Oltenia, cu contribuții la PIB-ul re- este județul cu cea mai bună dez- gional de numai 9,5%. voltare a industriei și cea mai mare În Craiova s-au creat: parcul contribuție la PIB din regiunea Sud- industrial cu infrastructură de afa- Vest Oltenia. Orașul Craiova, cen- ceri, Parcul tehnologic Craiova, trul administrativ al județului Dolj, centrul expozițional transfrontalier este un centru industrial și universi- (EXPO) și 3 incubatoare de afaceri.

e . i

2 a n r 3 u l e l a o p p P 50 31 30 0 15 2 11 3 3 3 1 20 3 2 1 5 12 22 12 02 105 2 12 3 3 11 3 23 5 1 1 3 1 3 1 3 2 12 5 i

i n c o r i t r i

u p i c o o r iv e

t t ii l i u i a r r m t e o c s l e

n i i 10 e

e e d l t m l t e e d s r O r

e i a i a t

t i T e

p ș

ș ăg i

r a r

e l

a a i i d e a t a

i c

t i u a e a n t c i r ai a i a e l ș i r c o f e a h o

i e e t a i a r h a l ș C t e n t r și o r ia ș i l o ăgă a o e l a e r r ă r o o i l C ă C D l Ca l Ca r T i t r c C a O r i de l D D

e ș e e t e une 2 3 2 a , - i ii , ii , i

v o m i p p p a ă i i i o o t c l c c c a a r 22 i t un e

s i i i i

o r c e

61 10 t i i 10 c 10 c 1 c o n i i , e e i , , a , r

i i i i i i i t p t

i ivi z

i i i i e a a ș ș ș e e p t D c șe , p p p i t i i e i a c a ș ad m c c c i o aș e aș e a aș e i o r r r r r c 227 s un i i i

o o o o i 20 m 3 ș 2 2 5 și 3 și 3 3

2 e i m d

k e e i i ț m r

a o l e t t u a u i t c i o p o

n s l 8 1 3 3 . e D n r 7 . . 5 . 2 . 5 .

0 0

0 2 l a

u r 004 . 1 3125 0 25 0 255 11 2 n r

e 0 3

i 0 5 ț n a a b u l r U 3 11 0 15 1 3 o p 866 7 8 P

0 0

l a o t 871 1 1 3 3 0 522 3 25 5 1

a ț

a n ă f i r a d a r

ț 1 3 1 . . . . . u p s 3 2 2 2

ă ț

a 2 f

a m r k p u 1 3 3 S 2 6 50 5

Potrivit datelor de la Birourile Regionale de Statistică pentru 2015, 2016 și 2017 datelor de la Birourile Regionale Potrivit

ț a ț e r

l o Tabelul 4. Date rezumative privind populația și structura administrativă a județelor țintă din România 4. Date rezumative privind administrativă populația și structura Tabelul

ed i u d a j e

h l l t e o o t e D O l T 20 Regiunea de Sud - Muntenia este șapte județe din regiune. Județul împărțită în zonele nordice și sudice Teleorman este printre cele mai (agricole). Județul Teleorman puțin dezvoltate din România, cu un este situat în partea de sud-vest indice de 56,9% din media țării. Nu a regiunii și are cel mai scăzut există parc industrial pe teritoriul PIB pe cap de locuitor dintre cele județului Teleorman. Tabelul 5. Profilul economic al județelor Județ Profil Mehedinți Centrale termice, construcția și repararea navelor fluviale și a bărcilor. Construcții civile și industriale. Industria textilă și a celulozei. Industria minieră. Viticultură și vinificație. Turismul de-a lungul fluviului Dunărea.

Dolj Centru Universitar Regional cu impact național. Centru industrial - producerea și distribuția energiei electrice și termice, exploatarea minelor și carierelor de lignit; producția de mașini și mașini agricole; mașini grele, transformatoare și locomotive electrice; electronică; industria chimică și materialele de construcție; Prelucrarea produselor alimentare; agricultura ecologică. Instituții financiare. Olt Extracția și prelucrarea metalelor neferoase (producția de aluminiu). Fabricarea de produse auto (pneuri, etc.), mașini, ansambluri și tuburi din oțel fără sudură. Agricultura - extracția de grâu, porumb, rapiță și producția de vin.

Teleorman Agricultură - cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb), legume (mazăre, soia etc.) și plante furajere. Prelucrarea produselor agricole. Potențial - colectarea regională, depozitarea și comerțul intern și internațional cu produse agricole.

Potrivit Agențiilor de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia și Sud Muntenia 2.2. Resurse turistice în teritoriul are parte de secetă, salinizare, țintă al României eroziunea solului și schimbă- rile climatice. În partea de sud a 2.2.1. Resursele naturale județului Dolj, de-a lungul fluviului Dunărea, există cea mai mare Relieful este plat și deluros, zonă de piatră, de nisip și dune cu excepția zonelor muntoase din naturale din România. Terasele de-a Mehedinți, caracterizate prin forme lungul câmpiei Dunării sunt adesea carstice și peșteri. În ciuda bogăției inundate, iar lacurile sunt acoperite. apelor din zonă (suprafață și ape Aceste teritorii sunt favorabile subterane), o parte din teritoriu dezvoltării ornitofaunei, în care 21 zona este bogată. La vest, în județul păsări protejate). În teritoriul zonei Mehedinți, zona este dominată țintă există stații de reproducere a de lanțurile muntoase Cerna și vânatului, care dezvoltă turismul Mehedinți și Platoul Mehedinți. de vânătoare de succes și atrage Clima este moderată continen- interesul turiștilor străini. Râurile, tală, cu o anumită influență asupra lacurile, mlaștinile și barajele din maselor de aer mediteraneene. zonă au condiții minunate de pescuit. Celebre pentru apele minerale Regiunea are o mare varietate de sunt Bala, Gighera, Icoana, Ticleni arii protejate de diferite tipuri: zone și Potcoava, ale căror resurse nu umede, paleontologice, ornitologice, sunt pe deplin utilizate. Regiunea botanice, păduri, florale, geologice, dispune de o bogată biodiversitate, peisagistice și mixte. Cea mai mare care reprezintă un potențial neex- importanță pentru dezvoltarea ploatat serios pentru dezvoltarea turismului sunt: Geoparcul Platoul unor forme alternative de turism. Mehedinți; Parcul Natural Porțile Flora din zona țintă este formată de Fier, zonele umede protejate din stejar (Quercus robur L.), fag internațional - Calafat-Ciuperceni- (Fagus sylvatica) și păduri mixte Dunăre; Influxul râului Jiu în fluviul de foioase (Quercus cerris, ulm / Dunărea (confluența Jiu-Dunăre); Ulmus, carpen / Carpinus betulus, Bistreț; Balta Suhaia și altele. salcâm / Acacia, plop / Populus Resursele naturale diverse ale teri- etc.) , arbuști, flori, plante, ferigi, toriului țintă creează condiții pentru stepa, vegetație de apă și mlaștină, dezvoltarea diverselor forme de pajiști cu bujori sălbatici, păduri turism, cum ar fi: munte, croazieră, de liliac etc. În zona Parcul Natural bicicletă, aventură, vânătoare, Porțile de Fier se găsesc multe pescuit, speologie, ecologie, orni- specii endemice de vegetație. tologie, dendrologie, fotografie și Fauna zonei este reprezentată altele. Acest lucru necesită utilizarea de: Mammalia (mistrețul / Cerbul, durabilă a resurselor naturale și valo- capreolus capreolus, ursul / Ursus, rificarea acestora prin încorporarea Martes martes, lup / Mustela putorius, lor ca o componentă a industriei pisica sălbatică / Felis silvestris, turismului și utilizarea mai largă a nevăstuică / Mustela nivalis, bursuc/ marketingului turistic și a publicității. Meles meles); rozătoare (Veverița/ Sciurus vulgaris, Apdemus agrarius, 2.2.2. Resurse antropogene Spermophilus citellus), amfibii și pești/ Chordata (Carpio / Cyprinus În județ sunt înregistrate 2490 carpio, Silk glanis, Esox lucius, de monumente istorice și culturale. Sander lucioperca, Caracus) în Cele mai multe dintre ele se află pe zonele umede de-a lungul fluviului teritoriul județului Olt și cele mai Dunărea (Corvus corax, Phasianus, puține în județul Teleorman. Dintre Quadrix Coturnix și zeci de specii de acestea, 500 sunt situri arheologice

22 și istorice, 706 locuri religioase, Sucidava, Corabia, Cetatea Turistică, 1129 monumente arhitecturale și de Turnu Măgurele etc. Monumentele reli- construcție, 94 monumente și altele. gioase culturale includ complexe de Siturile arheologice provin din mănăstiri și biserici, biserici episco- epoci și culturi istorice diferite: pale, biserici din lemn și biserici cu • Paleolitic (până la 8000 î.Hr.); simboluri masonice, ruine de mănăstiri • Epipaleolitic (9000-4500 î.Hr.); și biserici, capele. Sunt o resursă • Neolitic (de la mileniul 7 la extrem de importantă pentru dezvol- mileniul 7 î.Hr - cultura Vinča, cultura tarea turismului cultural,cognitiv și Starčevo-Criș, cultura Boian-V, religios. Nu puține au fost construite cultura Gumelnița, cultura Vadastra, inițial în secolele XIII-XV, în locul cultura Dudești); vechilor biserici, după care au fost • Eneolitic (începutul sec. al III-lea reconstruite în același loc. Există de î.Hr. - cultura Bodrogkeresztur); asemenea multe biserici din lemn • Cultura Cernavodă III (între conservate construite la mijlocul eneolitic și epoca bronzului); secolului al XVIII-lea. Site-urile religi- • Bronz (de la 3500 î.Hr la 1100, oase sunt: cultura Verbicioara, cultura Gârla • Ansamblul Arhiepiscopiei din Mare, cultura Salcuta, cultura Craiova și al Mitropoliei Olteniei; Coțofeni, cultura Glina); Catedrala episcopală “Sf. Alexandru, • Fierului timpuriu (sec. X-VI î.Hr, Alexandria (1834-1842, reconstruită cultura Hallstatt, cultura Basarabi); între 1869-1898); • Antică - secolul al VIII-lea î.Hr. • mănăstiri - Mănăstirea Baia - secolul al VI-lea d.Hr. (Latène-V-I de Arama (1703); Mănăstirea Gura î.Hr., cultura gotică - IV-III î.Hr., Motrului (sfârșitul sec. Al XIV-lea); daco- romană și cultură romană sec. Mănăstirea “Strehaia” (mijlocul I-IV, cultura post-romană); secolului al XVIII-lea); Mănăstirea Sf. • Medievală – sec. V-XVI - timpurie Ana, Orșova (1936-1939); Mănăstirea (cultura Ipotești-Cândești, cultura Mraconia, Dubova (1523); Ansamblul Dridu), medie și medie târzie (până Mănăstirii medievale “Topolnița” la începutul secolului al XVIII-lea în cu biserica “Sf. Ioan Botezătorul” Balcani). (1378); Ruinele Mănăstirii Vodița Cele mai interesante situri arhe- (1369-1374); Mănăstirea Jitianu ologice de pe teritoriul regiunii țintă (1654 - 1658); Mănăstirea Bucovăț sunt: situl arheologic al orașului roman (Coșuna) (1483); Mănăstirea Sadova Drobeta-Turnu Severin (inclusiv ruinele (1633); Mănăstirea Brâncoveni de la Podul împăratului Traian / Podul (1699); Mănăstirea Clocociov (1628); lui Traian, amfiteatrul roman, ruinele Mănăstirea Călui (1588); Mănăstirea cetății medievale Severin, cetatea Strehăreț, Slatina (1668); Mănăstirea romană - Hinova, cetatea Trikule, Plăviceni, Aluniș (1648), etc; Svinita, cetatea Déjal Pelaveda, situl • Biserici - Drobeta-Turnu Severin - arheologic Desa, Castravița, Complexul ”Maioreasa” (1842), Biserica Grecescu

23 (1872), “Nasterea Maicii Domnului” (Prefectura de astăzi), fostul Hotel (1860); “Sf. Nicolae”, Orșova (1746); Palace (azi sediul Primăriei Craiova), “Înălțarea Domnului”, Gruitsa (1751- Casa Glogoveanu, Casa Nicolae 1753); Craiova - Biserica Catolică Romanescu, Colegiul National Carol Sf. Anton (1699), Toți Sfinții (1710- I, Colegiul National Elena Cuza, 1730, “Sf. Dumitru” (1205, resta- Biblioteca Județeană Alexandru și urată în 1651, 1723, refăcută în Aristia Aman, Hotel și Casino Minerva, 1933), Ansamblul Sf. Trinitate (1765- Statuia lui Alexandru Ioan Cuza și 1768) , Madona Dudu (1750-1756), Palatul Jean Mihail, Muzeul de Arta Biserica Sf. Ilie (1720, restaurată în de azi, Scoala Centrala pentru fete 1893), Biserica Sf. Gheorghe, Sfânta (acum Muzeul Olteniei), Casa Alba, Paraschiva, Biserica comunității Parcul Nicolae Romanescu, Palatul Evanghelice (1870-1872), Biserica Marincu, Calafat (Muzeul de Artă de de lemn Sf. Nicolae Balota de Jos, azi), Ansamblul Curții Coțofenilor din Murgași (1709-1710), Biserica de lemn satul Coțofenii din față, Mausoleul Sf. Voievozi, Balota de Sus, Murgași Filișanu din Filiași, Slatina - Banca, (1812, Sf. Nicolae, Alexandria (1824), Casa Fantaneanu, Muzeul Etnografic, Sf. Apostoli Petru și Pavel, Alexandria Muzeul Regional Olt, Primăria, Casa (1846),”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” culturală, Ruinele Curţii domneşti (1684), Buzești (1860), Biserica de de la Brâncoveni, Caracal - Teatrul lemn Sf. Paraschiva, Bujoreni (1711), Național, Parcul Ctin Poroineanu, Biserica de lemn “Sf. Paraschiva”, Tribunalul, Alexandria - Ansamblul satul Dracesti, Scurtu Mare. Constantin Brancoveanu, Casa În zona țintă există numeroase Zarzara (Palatul Copiilor), Casa Marin monumente interesante arhitec- Vasilescu, Scoala Veche; Casa Mamut turale și de construcție, precum din Roșiori de Vede; Cula lui Costea și monumente ale artei grădinări- din Frăsinet; Conacul Făgărășeanu tului. Aceste obiective culturale și din Balaci și multe altele. istorice creează o premisă impor- În zona de destinație există și tantă pentru peisajul arhitectural monumente care prezintă interes general al zonei și pentru dezvol- turistic și care completează celelalte tarea turismului cultural-cognitiv repere culturale și istorice: Monumentul și a tururilor specializate. Interesul împăratului Traian, Drobeta-Turnu pentru turiști include: Turnul de apă, Severin; Monumentul eroilor din primul Drobeta-Turnu Severin; Complexul război mondial, Drobeta-Turnu Severin; arhitectural Ada-Kaleh; Cula Tudor Statuia lui Decebal; Craiova - Bustul lui Vladimirescu și Cula Nistor, Șimian; Ion Maiorescu, Monumentul lui Tudor Castelul Pleșa, Obârșia de Câmp; Vladimirescu; Monumentul eroilor ruși Centrul istoric din Craiova, incluzând din războiul ruso-turc din 1828-1829; - bisericile din centru, Palatul Monumentul celor căzuți în războiul Băncii Comerciale (Primăria de azi din 1877, Calafat; Monumentul “Slatina a Craiovei, Palatul Administrativ - 600”; Statuia lui Ecaterina Teodoroiu,

24 Slatina; Monumentul eroilor, Caracal; Muzeul Regional al Porților de Fier Bustul lui George Enescu, Caracal; și Muzeul de Artă din Drobeta-Turnu Monumentul Independenței, Corabia; Severin; Colecția muzeală a mănăs- Statuia lui Alexandru Ioan Cuza, tirii Gura Motrului; Colecția muzeală a Alexandria; Statuia lui Tudorică Mănăstirii Strehaia; Peștera Topolnița Dorobanțu, Turnu Măgurele; Memorialul din Balta; Craiova: Muzeul Olteniei Independenței, Turnu Măgurele. (Secția de Arheologie și Istorie, Există numeroase instituții Secția de Etnografie), Casa Băniei, culturale și de altă natură în zonă Secția de Științe Naturale, Muzeul (muzee, colecții muzeale, case de Artă Craiova; Colecția Muzeală culturale, teatre, grădini zoologice, a Mitropoliei Ortodoxe din Oltenia, grădini botanice etc.) care joacă un grădina zoologică, grădina botanică rol important în îmbogățirea produ- “Alexandru Buia”; Muzeul de Artă din sului cultural pe care îl oferă teritoriul Calafat; Slatina: Muzeul Regional Olt; țintă. O atenție deosebită se acordă Muzeul Etnografic Regional, Caracal; muzeelor regionale din Mehedinți, Muzeul Romanaţiului, Secția de Arte Slatina și Alexandria și, mai presus de Plastice; Muzeul Câmpia Boianului, toate, Muzeului Olteniei cu cele trei din Drăgănești-Olt; Muzeul de Artă secții (Istorie și Arheologie, Etnografie Populară din Chilia; Complexul Muzeal și Științe Naturale), Gradina zoologică Etnografic Boianu din Stoicănești; și botanică din Craiova. Există 31 de Muzeul Arheologic și Etnografic din muzee regionale și municipale și unul Corabia, Șantierul naval; Muzeul privat (arheologic și istoric, etno- Mănăstirii Brâncuși; Muzeul Județean grafic, artă, mănăstire și biserică), Teleorman; Muzeul Etnografic din 12 muzee, 2 colecții muzeale, 1 Drăcșenei și altele. muzeu și 1 expoziție documen- Un rol important în turismul modern tară, 2 teatre naționale (Craiova și îl joacă patrimoniul viu - tradiții și Caracal) și Filarmonica (Craiova), obiceiuri populare păstrate, meșteșu- Grădina Botanică (Craiova) și Gradina guri tradiționale, folclor. Organizarea Zoologică (Craiova). În centrele anuală a diferitelor festivaluri atrage județene, urbane și comunale mai interesul multor turiști. În termeni mari există case culturale care industriali, zona este mai puțin păstrează și mențin folclorul tradi- înapoiată, dar satul românesc, cu tradi- țional. Au creat ansambluri profesi- țiile și obiceiurile sale tradiționale, onale și amatori de folclor și teatru a fost păstrat. Astăzi, ca și în trecut, care popularizează obiceiurile și sunt organizate diferite obiceiuri, tradițiile populare. Aceste instituții, legate de tradițiile păgâne din trecut, împreună cu biserici, mănăstiri, de religia creștină și de viața rurală. administrații urbane și comunale, se Sunt obiceiuri interesante precum: află în centrul organizării diferitelor Capra (un joc ritual de tineri cu un festivaluri tradiționale. om care poartă o mască de “capră”), Muzeele mai interesante sunt: Boboteaza (botezul cailor, Marșul

25 păcătoșilor), Gângiova; Babindeanu din lemn) - Salcia; sculptură în lemn; sau Ziua Moașei, Frumoasa; Galicea pictura pe lemn și sticlă; pictura și Mare, Cerat, Segarcea, Găuriciu și montarea icoanelor și producerea de Bragadiru; Todorovden (curse cu cai), obiecte religioase din lemn; dulgherie; Desa; Suhaia, Nasurelu și Viisoara; fierărie; tacâmuri; coșuri de tricotat Urzicuța; Sărbători de Paște - Focuri și mobilier din trestie; producția de de ritual în Joia Mare, Melinești, carne (cârnați) și produse lactate Poiana Mare, Sărbători de Paști, Sf. (brânză, cașcaval, unt, lapte), paste și Gheorghe, Bistreț; Strângerea oilor; produse de patiserie; apicultura;con- “Rusalii” și “Calușul” Conţeşti si strucție; morărit și altele. Frumoasa – manifestare etnofolclo- În zonă se organizează două rică de început de vară; Sf. Nicolae; târguri ale meșteșugarilor (Târgul Sf. Ignat (Ignatul - sacrificarea rituală Meșteșugarilor, Craiova, Festivalul a unui porc); Crăciun, colinde de etno-folclor „Arborele vieții” – Târgul Crăciun; Plugușorul de Anul Nou - un de artă populară, Balș și numeroase vechi Obicei, Sorcova; tradițiile de festivaluri locale, regionale, naționale nuntă, Suhaia; Lada pentru zestre și și internaționale: Festivalul Liliacului, multe altele. Ponoarele, Ziua Apei, Floarea de Schimbarea vieții și industriali- salcâm, Desa, Sărbătoarea Teiului, zarea au dus la dispariția treptată a Carpen și Băbiciu, Sărbătoarea Bujorului multor meșteșuguri tradiționale. Cu la Plenița, Sărbătoarea folclorului toate acestea, există încă meșteșu- polonez, Strehaia, Festivalul recoltei, guri, care, deși dificile, se păstrează Sărbătoarea pâinii, Scornicești, în noile condiții. Meșteșugurile tradiți- Sărbătoarea iiei de la Festivalul de onale conservate oferă o oportunitate Folclor Tradițional, Șovarna, Festivalul unică turiștilor de a călători în trecut și smochinelor, Svinița, Festivalul de a simți spiritul veacurilor. Pentru a Zaibărului (varietate de struguri de dezvolta o rută turistică specială legată vin) și a Prazului, Băilești, Festivalul de apariția și dezvoltarea olăritului, Vinului, Leu, Bechet, Băilești, este important să explorăm tradi- Sărbătoarea Peșterii Topolița, Cireșu, țiile ceramice conservate. Astăzi, un Festivalul de muzică populară și dans număr de meșteșuguri tradiționale se “Plaiul Cloșani” Dubova, Festivalul păstrează pe teritoriul regiunii vizate folcloric “Ferestre spre noi”, Svinita, din România, cum ar fi: ceramice Festivalul folcloric „Maria Tănase “, Sisești, Corbeni, Romana, Oboga, Craiova, Festivalul folcloric, Balș, Vadastra, Maldaieni; torsul, țesutul și Festivalul internațional “Căluțul cusutul; croșetat (“macrameu”); reali- Românesc”, Slatina, Caracal, Vâlcele, zarea costumelor naționale - Orșova, Dobrun, Oporelu si alții; Festivalul de Baia de Arama, Podei și Salcia; Măști umor “Oltenii și restul lumii”, Slatina; pentru jocuri; covoare (Atelier de Festivalul Național de Muzică Populară țesut pentru covoare) Bechet; prelu- și Poezie “Ion Minulescu”; Festivalul crarea lemnului (obiecte folclorice Național de Folclor “Lică Militaru”,

26 Drăgănești-Olt; Festivalul de cântec rurile și băuturile făcute în casă și tradițional, dans și costum popular cramele de vin. din Teleorman, Alexandria; Festivalul Național de Folclor, Alexandria și 2.3. Capacitatea și fluxul turistic altele. Sunt organizate diverse festi- Dinamica turismului în regiunea valuri de cinematografie (Balkan Sud-Vest Oltenia a crescut constant Love, Craiova), teatru (Festivalul de când criza financiară (sfârșitul International Shakespeare, Craiova) primului deceniu al secolului XXI) și festivaluri de jazz (Festivalul de a fost depășită si s-au înregis- Jazz Craiova), concerte cu muzică trat fluctuații mari. Aceasta este clasică și pop și alte evenimente tendința din județul Mehedinți și culturale, de afaceri și sportive. din județul Dolj. După unele fluctu- De interes deosebit pentru turiști ații în perioada 2005-2010, tendința este turismul gourmet și posibili- este pozitivă în județul Mehedinți. tatea de a încerca bucătăria tradi- Nu este aceeași situație și în județul țională locală, precum și degustări Olt. Spre deosebire de Mehedinți și de băuturi tipice. Zona Olteniei și Dolj, în Olt nu există o dezvoltare Sud-Vest Muntenia se caracterizează pozitivă a turismului, ci o stagnare. prin bucătăria tradițională, mâncă-

Tabelul 5. Profilul economic al județelor

Sud-Vest Sud Cazare Mehedinti Dolj Olt Teleorman Oltenia Muntenia Hoteluri 111 13 26 10 165 6 Hosteluri 26 7 8 1 28 1 Hoteluri 1 0 1 0 2 0 apartament Moteluri 25 2 5 0 39 2 Hanuri 34 0 0 0 2 1 Vile turistice 13 0 1 0 58 2 Cabane turistice 1 0 1 0 32 2 Bungalouri 5 0 0 1 4 0 Campinguri 0 0 0 0 3 0 Casute turistice 0 0 0 0 6 0 Numărul total 216 22 42 12 339 14

Conform datelor din INS ale României pentru anul 2016 27 Există, de asemenea, o dezvoltare Teleorman. În județul Teleorman pozitivă a turismului pe teritoriul se înregistrează doar 14 locuri de Munteniei de Sud. Județul Teleorman cazare, ceea ce reprezintă doar este cel mai înapoiat județ atât în 4,13% din numărul total din Sud sfera turismului, cât și în economie. Muntenia. După 1990, în județul Teleorman, a Majoritatea locurilor de cazare existat o tendință negativă constantă din județele țintă se află pe teri- de dezvoltare a turismului. toriul Dolj - 42 și cel mai puțin în Până în 2016, au fost înregis- Teleorman – 12. trate 216 de locuri de cazare în Baza de cazare din Mehedinți Sud-Vest Oltenia, dominând hotelu- a crescut; în județele Dolj și Olt rile și motelurile. Pe lângă acestea, este practic neschimbată, iar în există o serie de pensiuni și case Teleorman a scăzut. Cu toate de oaspeți. În județele Mehedinți, acestea, există o schimbare cali- Dolj și Olt se află doar 76 locuri tativă a bazei turistice legate de de cazare, 35,19% din capacitatea renovarea și construirea de locuri regiunii Sud-Vest Oltenia. Acest noi. Se înregistrează o creștere lucru se datorează faptului că prin- semnificativă a interesului turiș- cipalele site-uri se află pe teritoriul tilor în județul Dolj / Mehedinți, celorlalte două județe care nu intră nu există nicio schimbare semnifi- în zona țintă. cativă în județul Olt, în timp ce în În regiunea Sud Muntenia, până județul Teleorman se înregistrează o la mijlocul anului 2016, au fost înre- defalcare semnificativă în prezența gistrate 339 de locuri de cazare, și cazări. Indicele de utilizare netă în dintre care 234 hoteluri, moteluri Dolj a crescut, în județul Mehedinți și pensiuni, iar 105 pensiuni agro- la nivelurile 2000, în județul Olt turistice. Există două locuri pentru aproape neschimbat în ultimii ani, cazarea turiștilor de croazieră iar în județul Teleorman s-a prăbușit din zonă, care se află în județul de mai mult de cinci ori.

0 2 2 2

. .

ă t 2 . 1 . 13 . 1 . 12 . 1 . 12 . 1 .

n e

r a 2 . 22 . 21 . 23 . z O

i t l i a

p 2 5 1 1

u t

e e 1 . 1 . 20 . 21 . 23 . d p

D e c

i 2 5 1

n d I 2 , 2 . 2 . 31 . 2 . 2 , 21 , 20 , 1 , 25 . M

0 3 2 2 3 2 3 3 2 2

1 1

2 . . . 3 .

i O ț i i

m 5 3 no p

D 11 . 1 . 11 . 11 . 1 .

0 1 1 1 2

201 , 115 , 135 , 13 , 130 , 11 , 11 , 11 , 112 , 15 , M

2 0 2 1 0 3 1 3

1 1 5 1 2 1 1 1 1 1

O 3 . 35 . 3 . 33 . t i ș i i

m 5 5 0 2 u r

5 . 3 . 5 . 1 . D 102 .

1 3 0

1 , 5 . 5 . 5 , 55 . 3 . 53 , 52 , 51 , 1 . M

1 5 22 2 1 23 33 2 23 2 2 2

1 1

O 22 . 30 . 31 . 30 .

z 0 2 o l

i i

t r ș u i D 20 . 3 . 5 . . 1 . c o u r

l t 3 1 5 5 3 e a

e r ii d * Informațiile din 31 iulie 2016 sunt disponibile numai în județul Mehedinți. * Informațiile 03 , 50 , 13 , 500 , 1 , , 5 , 53 , 5 , 1 , a M M z a

0 5 1 3 2 d 13 10 2 103 120 102 a

e i t

r http://www.mehedinti.insse.ro; http://www.dolj.insse.ro; www.olt.insse.ro; www.teleorman.insse.ro www.olt.insse.ro; http://www.dolj.insse.ro; http://www.mehedinti.insse.ro; a t u i

c a 0 a p O p

C n t e

s i 22 2 225 212 5 21 1 22 D E

M 21 1 5 15 11 152 15 1 2 1 10 211

n A 1 0 1 5 200 0 200 5 201 0 201 1 201 2 201 3 201 201 5 201 * Tabelul 7. Capacitatea localităților Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman (flux turistic și indice de utilizare netă per pat – 1995-2016) – pat per netă utilizare de indice și turistic (flux Teleorman Olt, Dolj, Mehedinti, localităților Capacitatea 7. Tabelul 29 2.4. Atracția turistică și competi- vitatea zonei țintă a fost evaluată tivitatea zonei țintă din România prin utilizarea a patru indicatori: potențialul resurselor naturale; Pe baza informațiilor din Planurile potențialul resurselor antropo- de dezvoltare ale regiunilor Sud-Vest genice; infrastructura turistică și Oltenia și Sud Muntenia, atracti- infrastructura tehnologică. Tabelul 8. Indice de atractivitate turistică pentru teritoriul țintă din România Resurse/Bază/Infrastructură Mehedinti Dolj Olt Teleorman 1. Resurse turistice naturale: Peisaj 3 1 1 1 Forme variate de relief și atractivitate 3 1 1 1 peisagistică; Factorii climatici favorizând dezvoltarea 3 1 1 1 turismului; Resurse de apă 3 2 1 1 Faună: vânătoare și pescuit 3 1 1 1 Flora: Păduri și vegetație 3 1 1 1 Zone protejate 3 1 1 1 Factori terapeutici 2 0 0 0 Calitatea mediului; 2 1 0 0 2. Resursele turistice antropogenice: Monumente de istorie și artă 2 2 1 1 Situri arheologice și artefacte 3 2 2 1 Biserici și mănăstiri 1 2 1 1 Muzee 2 2 1 1 Arhitectura vernaculară 1 1 1 1 Meșteșuguri tradiționale 2 2 1 1 Obiceiuri tradiționale 1 2 1 2 3. Baza materială și tehnică Baza de cazare turistică 3 1 1 1 Restaurante și baruri. Bucătărie tradițională. 2 1 1 1 Locuri de divertisment 2 0 0 0 Locuri pentru balneoterapie 1 0 0 0 4. Infrastructura generală Drumuri de acces: rutier, feroviar, aerian, apă 2 2 1 1 - fluviu; Infrastructură comunală - alimentare cu 2 2 1 1 apă, canalizare, alimentare cu gaz, energie electrică, centrale termice, comunicații; Puncte de colectare a deșeurilor 1 1 0 0 Indice de atractivitate turistică 0,72 0,42 0,28 0,28 Indicele teritorial comun țintă în România 0.42 30 Pentru fiecare indicator, se indică atractivitate în sud-vestul Olteniei o estimare de la 0 la 3. Rezultatul și respectiv județul Teleorman în arată că regiunea are o atractivitate regiunea Sud Muntenia. Județul și o competitivitate turistică relativ Mehedinți are un indice mai mare scăzută. Județele Mehedinți, Dolj decât media regiunii Sud-Vest și Olt au cel mai scăzut indice de Oltenia (0,55) 2.5. Forme de turism practicate în zona țintă din România Tabelul 9. Forme de turism - Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman Forme de turism Mehedinți Dolj Olt Teleorman Cultural și istoric Condiții bune Condiții bune Condiții relativ Nu este bine bune dezvoltat Religios Condiții bune Condiții bune Condiții bune Nicio condiție (monastic) Sport și Condiții foarte Condiții bune Condiții bune Nu este bine vânătoare bune (scufundări (13 terenuri de dezvoltat, în peșteri, ciclism, vânătoare), în există condiții deltaplanning), special pentru pentru pescuit pescuit pescuit Balnear, medical Condiții bune Există premise, Nu există Nu există și de tratament (Centrul Spa dar nu este premise premise Bala și Platoul dezvoltat Mehedinți / Croazieră Mehedinți) Există premise, Există premise, Există premise, dar nu există dar nu există dar nu există porturi și nu este porturi și nu porturi și nu dezvoltat este dezvoltat este dezvoltat Agro și ecoturism Condiții bune Puțin dezvol- Tradiții și Nicio condiție (porturile Orsova tate, dar există meserii conser- și Drobeta-Turnu premise (tradiții și vate - ceramică Severin, canalele obiceiuri păstrate Dunării și Dunării) și sărbători) Eno-gastronomic Puțin dezvoltate, Condiții bune Premise - Premise - (Gourmet – Vin și dar există premise (crame și tradiții tradiții culinare tradiții culinare mâncare) (tradiții și obiceiuri culinare păstrate) conservate conservate si sărbători păstrate) Urban Condiții bune Condiții bune, sunt Premise - Premise - eveni- (crame și tradiții organizate diverse evenimente mente culturale culinare păstrate) evenimente internaționale internaționale și naționale Știițific Slab dezvoltate, Puțin dezvoltate, Nicio condiție Nicio condiție există premise dar există premise Afaceri, Există condiții Au fost create Există condiții Nicio condiție congrese și pentru studii condiții bune pentru dezvol- întâlniri complexe de (parcuri indus- tarea Slatinei ca peșteri triale, centre expo, centru turistic hoteluri etc.) de afaceri 31 3. Regiunea transfrontalieră nord-vestică a Bulgariei

3.1. Informații generale despre teritoriul țintă

Hărți 4. Bulgaria - Regiuni de planificare NUTS III și regiunea Nord-Vest

Prin Decretul Consiliului de Zonele țintă ocupă o suprafață de Miniștri, Bulgaria este împărțită în 6 14 941,4 km2 (13,47% din suprafața regiuni de planificare, care răspund țării). Regiunea Pleven are cel mai nevoilor statisticilor (NUTS II). mare teritoriu (4653,3 km2), iar Zonele țintă ale proiectului - Pleven, Vidin cel mai mic (3 032,9 km2). Vratsa, Montana și Vidin se înscriu în Populația este de 640 401, din care regiunea Nord-Vest. Până în 2006, 405 868 în mediul urban și 234 533 în regiunea Nord-Vest este formată din mediul rural. În funcție de populație, raioanele Vidin, Montana și Vratsa. regiunea Pleven este prima (248138 După această perioadă, raioanele persoane), regiunea Vidin este cea Pleven și Lovech din regiunea mai mică (88.867 persoane). Regiunea centrală de nord au fost repartizate Pleven are cel mai mare procent din în regiunea Nord-Vest. populație urbană, iar raionul Vratsa În prezent, Regiunea Nord-Vest cea mai mare populație rurală. este alcătuită din 5 raioane - Vidin, Densitatea medie a populației în Montana, Vratsa și Pleven, care se zonele țintă este de 42,9. persoane încadrează în zona vizată a proiec- / km2; cea mai mare este densitatea tului, iar Lovech, care nu face parte medie din regiunea Pleven (53,3 din zona de cooperare transfronta- persoane / km2) și cea mai mică din lieră. Există 43 de municipii, 37 de regiunea Vidin (29,3 persoane / km2). orașe și 484 de sate în cele 4 zone Între 2011 și 2015 populația țintă. Principalele așezări sunt orașe regiunii Nord-Vest a scăzut cu 14.879 raionale, care sunt centre adminis- (în principal, Vidin) și a majorat rata trative, economice și culturale ale activității economice (15 - 64 ani) de zonelor țintă. la 61,6% în 2011 la 67,5% în 2015. 32

. a l 2 0 p 2 2 50 0 1 1 1 2 22 5 3 50 2 53 2 o p c i p n 12 50 10 10 2 0 11 13 13 i 13 r p

Conform datelor INS i a ți e l u m i

a ti v p

r o a

t ag

10 s p

i a n

i r

a . a

e a n u n

a b r it s t r a t

h n s e s a n i d z n m i t v o d S l e d o v z l a t om e e i e p k r e L a v n

a d V o n r

V r - o z P l M

a l e M e e y u B r h r t B t C n n e e C C

i i i i i

ă p

p p p p e e e e e e i i i e i a ti v e e e t ș a l t ș t t t c i c c c c r i ș ș ș a a a a a a a t un e a a a r r s i r r r i o o i i z o o o i it o r n

i i r m un i v i 10 1 13 11 121 7 484 e m i t D 11 11 10 11 4 a d

e 2 i m d

m e

3 0 3 a ți e l e u a ți e 53 . . 3 . 2 . 42 . l it a t o p u s p n o p e p D

0 5 1 ur al

3 0 31 24 nr .

an 0 0 86 8 13 5 1 1 a ți e l u Ur b 5 5 15 40 Po p

al 13 2 o t 2 1 13 640 40 1

7 a i n 3 i f i 4 r 1 2 2 a . . . . d ă r ț 3 3 2 1 . u p s

ț 4 5 3 a

f 2 a м r к p 1 . 35 . 032 .

53 . 3 3 3 14 41 .

a l Tabelul 10. Date statistice privind populația și structura administrativă a zonelor țintă din Bulgaria 10. Date statistice privind administrativă populația și structura Tabelul a i a a o t t e t i d a o e a l i T o r P 33 Principalele date macroecono- din regiunea Pleven și din sectorul mice arată că VAB-ul în regiunea industrial din regiunea Vratsa. Nord-Vest în sectorul agrar este de Sectorul agrar din regiunea Montana 17,5% din țară, în industrie - 8,1%, este relativ dezvoltat, la fel ca iar în sectorul serviciilor - 5,5%. în Pleven și Vratsa, dar sectoa- Regiunea cea mai puțin dezvoltată rele industriale și de servicii sunt din punct de vedere economic este mai puțin dezvoltate în regiunea Vidin, care are cel mai mic PIB (578 Montana decât în regiunile Pleven și milioane BGN), PIB (578 milioane Vratsa. VAB și PIB în milioane BGN BGN) și PIB pe cap de locuitor - 6 sunt cele mai ridicate în regiunea 258 BGN (50,7% din indicatorul Plevna. Cel mai mare PIB pe cap național și 82,3 în regiunea Nord- de locuitor este în regiunea Vratsa Vest). Sectorul agrar și sectorul (75,4% din indicatorul național și serviciilor sunt cele mai dezvoltate 122,3% față de cel regional). Tabelul 11. PIB * și VAB ** pe sectoare și regiuni economice, 2015

VAB pe sectoare economice VAB, PIN, Mln. PIN per NUTS Mln.BGN BGN persoană din Agricultură Industrie Servicii pop., BGN. Bulgaria 3 664 21 335 51 547 76 546 88 571 12 339 Nord-Vest 625 1 723 2 848 5 197 6 013 7 606 Vidin 84 82 333 499 578 6 258 Vratsa 149 656 592 1 396 1 615 9 305 Montana 145 248 475 869 1 005 7 270 Pleven 154 431 959 1 544 1 787 7 039

INS * PIB - Produsul Intern Brut ** VAB - Valoarea adăugată brută

34 Tabel 12. Profilul economic al raioanelor

Raion Profil

Pleven Sectorul primar - agricultură și silvicultură - determină apariția majorității municipalităților. Creșterea s-a datorat, în principal, culturilor și creșterii animalelor. Zonele agricole sunt în principal cultivate de cooperative agricole. Creșterea animalelor - producția de porcine, creșterea vitelor pentru lapte. Silvicultură slabă din cauza pădurilor limitate. Sectorul secundar (industrie) - industrie - există un trend descendent în producție și în sectorul industrial. Industrii principale - produse alimentare, băuturi și produse din tutun; fabricarea produselor textile; fabricarea de confecții; construirea de mașini. Constructii - construcții noi. Turismul - se dezvoltă constant, dar potențialul nu este folosit. Principala destinație turistică este Pleven. Locul principal în economia regiunii Pleven sunt municipiile Pleven, Belene, Cherven briag și Levski. Sectorul terțiar - servicii, sănătate, educație, știință. Pleven este un centru administrativ, științific, educațional, de sănătate, industrial, cultural și turistic. Vratsa Industria prelucrătoare (producția de ciment); construcții de mașini (mașini de tăiat metale) și metalurgie; activități comerciale și de reparații; Produse alimentare și băuturi (produse din carne, pâine și paste făinoase); transport, depozitare și servicii poștale; construcție; agricultura (câmpuri, pajiști și culturi mici-perene, cereale și semințe oleaginoase - floarea-soarelui și rapiță, porumb, animale - vite, vaci de lapte, bivoli, capre, porci, - heleșteie și baraje); turism (crește capacitatea, dar are un rol minor în economia locală); generarea și distribuția energiei electrice; educație și sănătate. Vratsa este un centru administrativ, cultural, industrial (nu de bază), pentru sănătate și turism al regiunii. Cele mai dezvoltate din punct de vedere economic sunt municipiile Vratsa, Kozloduy, Byala Slatina și Mezdra. Montana Comerț; repararea autovehiculelor și motocicletelor; industria prelucră- toare (fabricarea de echipamente electrice, produse alimentare, băuturi și tutun, fabricarea metalelor și a produselor din metal, producția de vehicule); fabricarea de echipamente informatice și de comunicații, produse electro- nice și optice; hoteluri și restaurante; sănătate și asistența socială; tranzacții imobiliare; construcție; agricultură, silvicultură și pescuit. Agricultură și silvi- cultură - plantații (plantații de fructe - mere, vișine, prune, zmeură, căpșuni, grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui, viță de vie, orz și ovăz); animale (ovine, caprine, bovine, vaci, bivoli, porci, iepuri, albine); Silvicultură. Vidin Servicii - Comerț, reparații de automobile și aparate de uz casnic; hoteluri și restaurante; industria (producția și distribuția energiei electrice, combusti- bililor termici și gazoși, mine și cariere); transport, depozitare și comunicații; construcție; sănătate și activități sociale; agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit. Producția culturilor - în ultimii ani, suprafața culturilor de cereale și a culturilor perene scade, iar numărul celor utilizate cu culturi tehnice crește. Cereale - grâu, orz, porumb, secară și triticală; porumb; floarea soarelui și rapița; plante perene - nuci, migdale și alune; viță de vie; legume - roșii, piper, cartofi, varză, mazăre și fasole. Animale - bovine, bivoli, oi, capre, porcine, apicultură, păsări de curte, iepuri, pescuit și acvacultură. Construcția celui de-al doilea pod peste Dunăre la Vidin - Calafat creează condiții favorabile dezvoltării regiunii Vidin.

35 3.2. Resurse de turism în zona tranziția masei vântului din nord spre țintă din Bulgaria sudul Bulgariei. Zona are ape relativ limitate. 3.2.1. Resurse naturale Există o serie de râuri în regiunea Nord-Vest, dintre care mai mari Teritoriul țintă din Bulgaria sunt Dunărea, Timok, Iskar, Vit, (Pleven, Vratsa, Montana și Vidin) Osam, Iskar, Ogosta și Lom. Stara este situat în nord-vestul Bulgariei Planina are un impact asupra și acoperă partea principală a fluxului râurilor. Fluxul râurilor regiunii de planificare NUTS II de au nivel mare de apă primăvara și Nord-Vest (cu excepția regiunii stabil toamna-iarna. Râurile curg de Lovech). Regiunea Nord-Vest este la Stara Planina spre Dunăre. Zona situată în partea de vest a Câmpiei are, de asemenea, ape subterane Dunării, care se află între Stara de origine carstică. Lacurile sunt Planina și Dunăre și se învecinează limitate - lacul Rabisha. Barajele cu România și Serbia. Relieful este mai mari sunt „Gorni Dubnik” și plin de dealuri, crescând treptat „Ogosta” și există multe diguri și altitudinea de la nord la sud, trece micro-diguri. Există ape minerale prin frontul balcanic și ajunge pe în regiunea Varshets - Spanchevtsi pantele nordice ale Stara Planina. și două izvoare în municipiul Iskar. Relieful este divers și cuprinde Varshets este un vechi și bine-cu- forme și structuri geologice variate noscut centru SPA de importanță (zone joase costiere, depresiuni, națională. Apele miniere, care nu câmpii, dealuri, munți, văi, văi au fost încă dezvoltate, se găsesc în transversale și longitudinale). zona Vidin-Slanotrun-Kosha. Clima este temperat continentală Floră. În fluiviul Dunărea se găsesc: cu ierni reci și veri calde. Temperatura Phragmites, Typha latifolia, Bidens medie anuală este de aproximativ tripartila L., Silax alb alba I., Populus 11°C - 13°C. Temperaturile anuale nigra și Populus alba, ulmul (Ulmus variază de la - 20,5°C iarna până la minor) și Ulmus laevis, Vitis silvesths, 38-40°C în timpul verii. Precipitațiile Humulus luputus I. (Humulus luputus medii anuale variază de la 550-650 I.), lunci naturale și plopi, frasin, ulm, mm. Stratul de zăpadă durează aproxi- vegetație halofitotică (iazuri drenate) mativ 50 de zile în regiunile muntoase - (Salicornia herbacea), Camphorphia ale Munților Balcani. Vânturile vestice monspeliaca, Puccinelia limosa și nord-vestice predomină, mani- Puccinelia și altele. De la 150 la 600 de festându-se prin forță mai mare în metri. - Quercus cerna, Quercus cerris, timpul anotimpurilor de tranziție. De Quercus rubra, Quercus pedunculiflora, asemenea, se întâlnesc și vânturile Quercus robur, Quercus frainetto, stejar sudice, care determină topirea rapidă alb Fraxinus, Lilia (Tilia), Carpinus a zăpezii primăvara. Stara Planina orientalis, Acacia, Populus, Populus este o barieră climatică și limitează nigra. Superior în Munții Balcani sunt:

36 salcam alb (Robinia pseudoacacia L.), oblongoobovatus, Silene velcevii, frasin fag (Fagus), stejar (Quercus), stejar alb din Belogradchik, 57 de specii fac pufos (Quercus pubescens), castan, parte din plantele din Parcul Balcanic mesteacăn (Betula), mesteacăn alb Vrachanski din Cartea Roșie a Bulgariei, (Betula pendula Fraxinus ornus, dintre care 8 specii sunt în categoria Populus tremula, Pinus nigra, Pinus „amenințate de scarletă și febră - 49 sylvestris, Picea pungens, Salix, de specii se încadrează în categoria Alnus, Abies, Picea, Acer heldreichii, „speciilor rare”- Juniperus sabina, Carpinus, Pseudotsuga menziesii, Angelica, Bupleurum Gerardi Toate, ienupăr, jneapăn (Pinus mugo) Ferula heuffelii Grseb.), Limodorum Crataegus monogyna, Rubus idaeus, abortivum nedezvoltat, Anacamptis Rubus fruticosus, Vaccinium vitis idaea, papilionacea, Anemone Sylvestris și Salata sălbatică (Lactuca serriola) altele. (Sorbus aucuparia), Achillea mille- Faună. În regiunea de nord-vest folium, Achillea Clypeolata L., Rosa există 255 de specii de păsări: vultur canina, Thymus, Anemone hepatica, de mare (Haliaeetus albicilla); leurdă (Allium ursinum L.) (Aspernium (Accipiter gentilis), vultur alb (Buteo scolopendrium, Angelica pancicii, rufinus), vultur (Hieraaetus pennatus), Chenopodium Bonus-Henricus L., vulturul de stepă (Aquila nipalensis), Artemisia vulgaris L., Betonica offi- vulturul mic (Aquila pomarina) Aquila cinalis L., Centaurium erythraea, heliaca, Aquila chrysaetos, Circaetus Hypericum perforatum), rostopască gallicus, șoim (Bocaurus stellaris), Chelidonium majus, Cichorium intybus Tringa totanus, Tringa totanus, L., Colchicum, Cotinus, Clematis Scolopax rusticola, Columba oenas, vitalba , Digitalis lanata Ehrh., Galium, Bubo bubo, Sternidae, Larus, cormoran Origanum vulgare, Melissa, Geranium, (Phalacrocoracidae), heroni (Ardea), Galanthus, Paeonia Peregrina, nufărul rațe sălbatice (Anas platyrhynchos galben (Nuphar lutea), Trápa nátans, L.) și gâște (Anser), etc. În curentul Sulcicia lusida, Allium angulosum, inferior al Dunării există 83 de specii de Glucyrriza glabra, Leucojum și diverse pești: sturion (Acipenseridae), macrou specii sălbatice (Sulcicia vulgaris), feriga (Algae immaculata) și specii incluse în plutitoare (Salvinia natans), Euphorbia Cartea Roșie - Leucaspius delineatus), lusida, ciuperci. Pășunile montane umflătură (Benthophilus stellatus); mai înalte, râuri de piatră și mlaștini Ponticola kessleri; osar (Pungitius sunt mai sus. Stara Planina include platygaster); homar (Lota lota). specii endemice balcanice precum: Nevertebrate (1231 specii se găsesc Lilium jankae, Astragalus wilmotti- numai în Parcul Balcanic Vrachanski în anus, Campanula moesiaca, Ramonda 500 de peșteri studiate - 37 sunt specii serbica, Potentilla nicici, Crocus endemice bulgărești, 28 sunt specii tommasinianus) și specii endemice endemice balcanice, 36 sunt rare și 9 bulgărești cum ar fi Chamaecytisus sunt relicve din Marea Egee și Palaeo- kovacevii, Viola balcanica, Rubus Aegeană) - Triops, Pheggomizetes; 53

37 specii de mamifere, dintre care 14 Bulgaria). În restul există mai puține specii de lilieci (Rhinolophus ferru- zone protejate, cele mai puține pe mequinum, Rhinolophus hipposi- teritoriul regiunii Vidin: regiunea deros, Myotis mystacinus, Eptesicus Vratsa (30%, 25% / zona țintă și 2,9% serotinus), Lutra lutra L., Spermophilus / Bulgaria); raionul Montana (21%, citellus, Mesocricetus newtoni, 17,5% / zonă țintă, 2,1% / Bulgaria); Mouse spicilegus, Sylvaemus sylva- Regiunea Vidin (17, 14,2% / zona țintă ticus, Apodemus agrarius, Erinaceus și 1,75 / Bulgaria). concolor, Dryomys nitedula , Sorex Există diverse zone protejate în araneus și Sorex minutus, Neomys zonă: insule, lunci, mlaștini, peșteri, anomalus, Badminton, Jackal (Canis cascade, păduri, masive de rocă, văi aureus L.), Martes foina, Capreolus ale râurilor, depozite fosile și specii capreo lus), mistreț (Sus scrofa), rare și pe cale de dispariție de pisică sălbatică (Felis silvestris), râsul, vegetație și animale. Este de mare mustela putorius, vulpe (Vulpi), iepure interes biodiversitatea parcurilor (Lepus europaeus), cerb (Cervus naturale Persina (Pleven), Balcanii elaphus) nivalis); 11 specii de amfibieni Vratsa (Vratsa, Montana); rezer- (Bufo bufo), Pelobates syriacus, vațiile „Kitka” (Pleven), „Milka” Pelobates fuscus, Bombina bombina, (Pleven), „Gorna coria” (Montana); Rana dalmatina, Hyla arborea, tritonul rezervația conservată „Persina de Dunăre Triturus dobrogicus, Triturus Blata” (Pleven), „Ibisa” (Montana); vulgaris și 15 specii de reptile: Natrix (Vidin), (Vratza), Peștera Ledenika natrix, Elaphe longissima, Coluber (Vratsa), Cheile Kartovo Chelnerka caspius, Podarcis taurica, șopârla (Pleven), Studenets (Pleven), (Darevskia praticola), șopârla verde Tektonski ridge Kaleto, Pleven, (Lacerta viridis), broasca țestoasă „Belogradchik Rocks” (Vidin), comună (Emys orbicularis) și altele. „Peștera Magura” (Vidin) și altele. În teritoriul țintă există 120 de arii protejate (11,8% din cele din Bulgaria 3.2.2. Resurse antropogene - 1018) și 67 de zone protejate (19,8% din Bulgaria - 339). În funcție de Partea bulgară a teritoriului țintă categorie, zonele protejate din cele este caracterizată printr-o bogată patru raioane sunt distribuite după diversitate de patrimoniu cultural și cum urmează: parcuri naturale (3, istoric. Există 139 de obiecte culturale 23,3%); rezervații (5, 9,4% din care una imobile înregistrate în categoria cu statut internațional - „Rezervația „semnificație națională”. Cele mai biosferei”); rezervații conservate (2, multe dintre ele se află în regiunea 8,33%); monumente naturale (42, Vidin - 42 buc. și cele mai puține în 12,5%); zone protejate (68, 11,8%). regiunea Pleven. În funcție de tipul Majoritatea zonelor protejate se află de obiecte, ele sunt împărțite în: pe teritoriul Pleven (52,43,3% din • Istorice - 40; teritoriul țintă și 5,1% din cele din • Construcții arheologice și arhi-

38 tecturale din Antichitate și Evul Pleven (Pleven); Mausoleul și parcul Mediu - 62; românesc, satul Grivitsa (Pleven); • Construcții arhitecturale - 14 Yolkovitsa, lângă Vratsa, orașul bucăți; Kozlodui (Vratsa); Monumentul lui • Construcții arhitecturale și Hristo Botev, Pavolche (Vratsa); artistice - 2; Monumentul antifasciștilor decedați • Arhitecturale și artistice - 13; între 1923-1924, Vidin (Vidin) și altele. • Construcții arhitecturale-gră- Printre locurile religioase, valorile dini, parcuri și istorice - 2 buc. culturale reale de importanță • Construcții arhitecturale, națională, mănăstirile merită atenție istorice și artistice - 1 buc. (Ruinele Mănăstirii Sadovski, Sadovets • Art - 5 buc. / Pleven, Mănăstirea Lopushanski Un număr de valori culturale Sf. Ioan Precursorul, Montana, imobile au fost înregistrate la Manastirea Chiprovtsi Sf. Ivan Rilski, categoria de „semnificație locală” și Pleven), Moscheea Pazvantoglu și „pentru informare” (fostă categorie Sinagoga din Vidin (Vidin) și biseri- într-un ansamblu), dar nu a fost cile: „Sf. Nicolae” (1834), Pleven creat un registru public accesibil (Pleven), „Sf. Petru și Pavel” (sec. pentru acestea. XIII), Nikopol (Pleven); Adormirea Cele mai interesante situri arhe- Maicii Domnului (1840), orașul ologice din Antichitate și Evul Mediu Nikopol (Pleven); „Nașterea Fecioarei sunt orașul roman Dimum, orașul Maria” (1860), Belene (Pleven); Belene (Pleven), colonia romană din „Sf. Dimitrie” (1837), orașul Iskar Ulpia Eskus, satul Gigen (Pleven); (Pleven); Biserica din sec. XIII-XIV, cetatea antică Storgozia (Pleven); Mănăstirea, satul Ohoden (Vratsa); Stația romană, satul Riben (Pleven); „Sf. Nicolae”, Berkovitsa (Montana), cetatea medievală Vratsata (Vratsa); „Nașterea Fecioarei”, orașul Cetatea antică și medievală, Mezdra Berkovitsa (Montana), „Kremikovtsi” (Vratsa); Valea Starobulgarski, satul (Vratza) Sf. Vitus, Vratsa, Biserica Ostrov (Vratsa); Orașul antic Almus, medievală „Înălțarea Domnului Lom (Montana); orașul antic Castra Hristos”, Chiprovtsi (Vratsa), Sf. ad Montanesium (Montana); Orașul Pantelimon, Vidin, Sf. Vlas, Sf. Vlas, roman Ratiaria și fortăreața turcă, Vidin. Dimitar „, Dolno Draglishte satul Arar (Vidin); Cetățile turcești, (Vidin),” Sf. Înălțare „(Vidin), Makresh Vidin (Vidin); Situri preistorice, (Vidin), Mănăstirea Rakovski - fresce romane și medievale - Peștera în biserica Sf. Treime (Vidin), Școala Magura (graffiti și picturi), Rabisha Sf. Dimitrie, Teshevo „Sf. Nikolay „, (Vidin); Castelul medieval Baba Targovishte (Vidin). Vida, Vidin (Vidin). În teritoriul țintă există și alte Printre siturile istorice de interes mănăstiri: Gradeshti „Sf. Ivan” se numără: Monumentul Gen. Stoian (Vratza); „Sf. Profet Ilie” (Vratsa); și Vladimir Zaimov - Parcul Skobelev, Bistrețky Sf. Ivan Rilski (Vratsa);

39 Cherepish „Adormirea Maicii (Montana); Monumentul bust al Domnului” (Vratsa); Dolno Bessovih generalului-maior Krastyo Marinov, „Sf. Arhanghel Mihail” (Vratsa); Vidin (Vidin); Monumentul războini- (Vratsa), Vratsa (Vratsa), Mănăstirea cilor români uciși pentru eliberarea Medievală, Manastirile (Vratsa), Vidinului de sub jugul otoman, Inovo Sf. Treime (Vratsa) Hurlecki, Sf. (Vidin); Monumentul războinicilor Nicolae Făcătorul de Minuni (Vratza) români uciși în 1878, Archar (Vidin); Complexul Mănăstirii „Sf. Arhangel Monumentul războinicilor români uciși Mihail” (Vratsa), Gushovski „Sf. pentru eliberarea Bulgariei în timpul Arhanghel Mihail” (Montana), „Sf. războiului ruso-turc, Dimovo (Vidin); Treime” Dobritolski (Montana) monumente ale voievozilor bulgari, Klisurski St. Cyril și Metodiu (Montana), revoluționari - G. Rakovski, Hr. Botev, Rassovski Sf. Treime (Montana) și V. Levski și alții; monumente ale Izvorski, Dimovo (Vidin). soldaților; monumente ale participan- Printre valorile culturale reale ale ților la răscoala din septembrie (1923) arhitecturii și construcțiilor de interes și altele. național se numără: Mausoleul și Parcul În zona țintă există o serie de și Iv. Vatsov (actualmente muzeu), instituții și situri culturale și de altă Pleven (Pleven); Turnul cu ceas, natură care au un rol important în Berkovitsa (Vratsa); Muzeul de case promovarea și dezvoltarea turis- „Ivan Vazov”, Berkovitsa (Montana); mului cultural și cognitiv: Casa lui Ivan Izatovski, Berkovitsa • muzee (31), parcuri muzee (2), (Montana); Casa lui Krystyu Pisurka - muzee în aer liber (1), lapidarium clădirea primei școli, Lom, (Montana); (1), colecții muzeale (7), comori Clădirea Muzeului, Lom (Montana); antice tracice (2); Muzee Regionale Depozitele venețiene, Vidin (Vidin); de Istorie - Pleven, Vratsa, Montana Biblioteca lui Pazvantoglu, Vidin și Vidin (Muzeul Konakka); Panorama (Vidin); Vidovska kapia, Enicer Pleven Epopee 1877, Parcul muzeu Kapia, Florentin kapia, Telegraph Skobelev - Muzeul Vinului, Pleven kapia, Market Kapia, Stambol kapia, (Pleven); Parcul General VV Lavrov, Vidin (Vidin); Cazarmele încruci- satul Gorni Dabnik (Pleven); Muzeul șate (actualmente muzeu), Vidin Casa „Majestății sale Regale Karol (Vidin) și altele. În cele patru raioane I” și Muzeul Casa „Velikaya kniaz se află un număr de monumente, Nikolai Nikolaevich”, Pordim dintre care mai interesante sunt: (Pleven); Muzeul Etnografic, Muzeul Capela mausoleu „St. Georgi căruțelor și Peștera Ledenika, Pobedonosets”, Pleven (Pleven); Vratsa (Vratsa); Muzeul Național Monument - Obeliscul lui Pirogov, Vasul cu Aburi „Radetzky”, orașul Dolna Mitropolia și Gorna Mitropolia Kozlodui (Vratsa); Lapidarium, (Pleven); Complexul Memorial „Botev Montana (Montana); Muzeul Istoric Path”, Vratsa (Vratsa); Monumentul Lom și Varshets (Montana); Muzeul bust al lui Knez Ivan Kulin, Medkovets Etnografic, Muzeul Casa Ivan Vazov

40 și Muzeul în aer liber, Berkovitsa bulgarilor și a românilor sunt similare. (Montana); Muzeul „Cazarmele Și astăzi se păstrează obiceiuri și încrucișate” și Cetatea Baba Vida, tradiții precum: Bango Vasil (Anul Nou Vidin (Vidin); Cetatea Belogradchik Roman), Lom (Montana); Kukeri din și Peștera Magura (Vidin) și Ivanovden, Dolna Mitropolia, Gigen altele. Comorile tracice - Vratsa (Pleven); Babinden (omniprezent); (Mogilanska mogila) și Rogozensko Trifon Zarezan (în toate regiunile (Vratsa) - au un loc special; viticole); Baba Martha (omniprezent); • comunitară cu biblioteci „Korava mare” / Tudorica, satul și colecții de amatori (451) - Gorna Mitropolia, satul Trastenik, Chitalishta joacă un rol important satul Yasen, satul Bukovlak (Pleven); în păstrarea și popularizarea artei, Love Moshuly, satul Vabel (Pleven); obiceiurilor și tradițiilor populare; Inima lui Todorovden (omniprezent); • biblioteci - 4 biblioteci „Seara unui ginere”, Dolna Mitropolia regionale din centrele raionale, (Pleven); Sărbătoarea ginerilor chitalishteși biblioteci școlare; decedați, satul Zgorigrad (Vratza); • teatre - 5 în centrele regionale Love Sirni Zagovesi, satul Altimir, și 2 orchestre filarmonice (Pleven, orașul Kozloduy, satul Dobrolevo, Vratsa); orașul Mizia (Vratsa); Săptămâna • galerii de artă (11); surorilor, Kula (Vidin); Kukeri, satul • Ansamblul de cântece și dansuri Goren Vadim (Vratsa); Obiceiul tradi- din nord-vest, Orchestra municipala țional „Kukuvici”, satul Belotintsi de aramă și Corul Municipal, Pleven; (Montana); Loves „Kumichane”, • Centrul de artă și școala de Malorad, Dobrolevo, Mizia, Krushovitsa artă, Pleven; (Vratsa) și Draganitsa (Montana); • Case de tineri (Pleven, Vratsa, Lazarovden (Lazăr), orașul Nikopol Montana, Vârșeț, Vidin etc.); (Pleven); ritualul Călușari, satul • Asociația Scriitorilor (Pleven, Debovo, satul Baikal (Pleven), satul Vidin), Uniunea Scriitorilor (Vratsa), Harlets (Vratsa), satul Zlatia, satul Clubul Literar (Vidin); Ignatovo (Montana); Ritualul „Kupani” • Casa maeștrilor meșteșugu- / „Cupaci”, satul Reselets (Pleven), rilor artistice populare (Vratsa și Kula (Vidin); Love Mireasa nebună, Montana); Gulyantsi (Pleven); Love Enya Bulya, • Altele – Parc forestier (Pleven satul Slivovik (Montana); Obeliscul de și Montana), 2 Grădini zoologice la Ilinden, Cherven briag (Pleven); (Pleven și Knezna / Pleven, Institutul Love Ladoon, Slivovik (Montana); viței de vie, Pleven). Ajunul Crăciunului și Crăciunul / Cultura intangibilă joacă un rol obiceiuri de Crăciun (omniprezent); exclusiv în „patrimoniul viu”, păstrând, Survakan (omniprezent). În satele conservând și popularizând creativi- din nord-vestul Bulgariei se păstrează tatea populară, obiceiurile și tradi- obiceiuri de nuntă tipice. țiile. Tradițiile și cultura populară a • Principalele sărbători

41 creștine sunt celebrate peste tot • Festivaluri literare și si sunt adesea sărbători populare: culturale: Zilele Laureaților Katya Duminica Floriilor, Paște, Crăciun, Popova, Festivalurile culturale Ioan Botezătorul (Ivanovden), bulgare și ruse și concursul național Boboteaza (crucea / imnuri - udare, pentru dramaturgie bulgară nouă spălarea rituală, stropire cu apă Ivan Radoev, Pleven (Pleven); și trecerea unei ape curgătoare ), Sărbătorile de cultură în timpul Sf. Todor (Todorovden), Sf. Lazar zilei, Nikopol (Pleven); Festivalul (Lazarovden), Sf. Gheorghe Victoriosul de Artă Georgi Parsalev, Levski (St.George), Înălțarea Domnului (Pleven); Festivalul Internațional (Spassovden), Sf. Treime (Rusalii), de Teatru pentru Tineret „Vreme” Sf. Profet Ilie (Ilinden), Adormirea și Festivalul Național de Forme Maicii Domnului, Nașterea Preasfintei Teatrale Mici, Vratsa (Vratsa); Născătoare de Dumnezeu (Mica Sărbătorile tradiționale de vacanță Fecioară), Sf. Petka / Sf. Parascheva din mai, Mezdra (Vratsa); Concursul (Petkovden), Sf. Mucenicului Dimitar internațional de desen pentru copii Solunski (Dimitroven), Sf. Arhanghel „Tapan bee, horo se vie”, Montana Mihail (Arhangelovden), Sf. Nicolae (Montana); Festivalul de teatru Mirlikiyski (Niculden) și alții. al teatrelor de amatori „Krystyu • În zona țintă se celebrează Pishurka”, Lom (Montana); pictură și se organizează diverse festivaluri, „Berkovska pring”, Berkovitsa care, cu magia muzicii, dansului, (Montana); Sărbătorile culturale discursului și artei, atrag mii de Timoska spring, Bregovo (Vidin); turiști în fiecare an: • Festivaluri / sărbători • Festivaluri de muzică: populare: Gergyovden, Koynare Festivalul Internațional de Muzică (Pleven); „Zhivi vagleni”, Debovo Katya Popova și concurs de cântece (Pleven); Festivalul folcloric „Dans populare bulgare „Golden Arlekin”, și cântec Taraqka „, satul Gradishte Pleven (Pleven); Festivalul Național de (Pleven); Festivalul Internațional de Producție de Cântece Hristo Kovachev, Folclor „Primăvara Vratsa” și Târgul satul Reselets (Pleven); Sărbătoarea Național de Folclor „Ledenika”, cântecului vechi din oraș „Mara Peștera Ledenika, Vratsa (Vratsa); Vrachanka” și festivalul rock „Rock Studioul Moonlight „Moonlight” de to the end of the world...”, Vratsa Diko Iliev, Oryahovo; Montana Montana (Vratsa); Festivalul Internațional de și Festivalul Național de Folclor Orchestră de Crăciun „Diko Iliev” și pentru Copii, Montana (Montana); Concursul național pentru crearea de Festivalul „Sărbătoarea balcanică noi opere pentru orchestre de aramă, și dansul” și Festivalul de Zmeură Montana (Montana); Revista națională la Kom hut, Berkovitsa (Montana); a orchestrelor de aramă studen- Sărbătoarea balcanică, satul Diva țești, Vârșeț (Montana); Festivalul Slatina, Kopilovtsi (sub vârful Kopren), „Berkrock”, Berkovitsa (Montana); Chiprovtsi (Montana); Festivalul de

42 dansuri, Festivalul de Film și Dans Festivalul de mâncăruri tradiționale VFD / Festivalul de cântece și dansuri Montana; Festivalul culinar „Babina românești MFF și FN „Budnik”, Vidin Souhitsa”, Belogradchik; satul Gorni (Vidin); FF „De la Timok la Iskar - Lom; Sărbătoarea Munților Balcani, pe urmele tracilor”, Belogradchik satul Gorni Lom și satul Chuprene (Vidin). Adesea, congregațiile sunt Balcanic, Satul Chuprene (Vidin), etc; legate de mănăstiri, biserici, așezări Târguri: Levski, Bivolare, sau sărbători religioase. Jurămintele Sadovets, Cherven briag, Belene și - jurământul este un loc sacru, un Gulyantsi (Pleven); orașul Oryahovo; loc sacru creștin dedicat unui anumit orașul Byala Slatina; orașul Vratsa sfânt, patron sau sărbătoare creștină. (toamna) și orașul Mizia (Vratsa); Multe dintre biserici sunt situate pe orașul Brusartsi (Montana); Gramada vechile sanctuare păgâne din cele și Kula (Vidin); mai vechi timpuri, dedicate spiritelor Meșteșuguri tradiționale: Treptat, păgâne și zeităților. Mai multe astfel au fost pierdute un număr mare de de jurăminte au fost păstrate în nord- meșteșuguri, dar există și altele care vestul Bulgariei și au fost reînviate în au fost păstrate și adaptate condițiilor ultimii ani. De obicei, acestea sunt moderne: broderii bulgare, olărit, prelu- cartiere familiale sau individuale. crarea lemnului, cherestea, sculptură • Altele: Festivalul covoarelor în lemn, instrumente de muzică, Chiprovtsi, Chiprovtsi (Montana); pictură, țesut, croitorie, broderie și Festivalurile naționale etnologice cu tricotaje lucrate manual, covoare participare internațională, Photobiala (covoare Chiprovtsi - din 2014 „Tradiția internațională „Fodar” și Festivalul producției covoarelor Chiprovtsi” este de artă populară și artizanat, Pleven introdusă în Lista Mondială a elemen- (Pleven); F „Banatski kustotiti - tradi- telor patrimoniului cultural intangibil), țiile satului meu”, satul Asenovo; fierărie, fier forjat, îmbrăcăminte din Sărbătoarea serii și zilelor Botevului, piele, panificație, olărit, încălțăminte, Vratsa (Vratsa); Festivalul culturilor construcții, hamuri, coșuri, producția antice „Soarele Todorcei”, satul de mobilier împletit, producția de pere Ohoden (Vratsa); Festivalul Zilei de Chiprovsky, producția de produse Dunării și Festivalul Mierii, Kozlodui lactate la domiciliu, producția de (Vratza); Sărbătoarea peștelui, satul patiserie de casă, panificație (prăjituri, Ostrov (Vratsa); Sărbătoarea Banitsa, pâine rituală), apicultură etc. satul Banitsa (Vratsa); Ziua internați- Bucătărie și băuturi tradiționale: onală a romilor, satul Borovan, muni- Regiunea Nord-Vest este carac- cipiul Kozlodui (Vratsa); Expoziție terizată de folclorul, bucătăria și de costume tradiționale bulgare, băuturile specifice: satul Galiche (Vratsa); „Balt” - un • Bucătărie tradițională: ardei muzeu viu de folclor și tradiție, satul umpluți cu carne tocată; kozunaci; Bardarski geran (Vratza); Competiția scoici; varza acră cu orez, bulgur; Internațională de Dans Montana și gogoși cu umplutură de brânză; 43 ardei roșii uscați cu branza; amestec (1 642 BGN pe angajat pe an), care de urzici cu brânză; tocana cu este, de asemenea, semnificativ mai ceapă; castane; chutney cu ardei mic decât în celelalte regiuni (313 uscat și usturoi; dovleac cu praz; 379 000 BGN pentru țară, 2571 BGN saramură de pește de Vidin; prăjituri pe angajat pe an). proaspete; banitsa; banitza dulce; În 2016, sunt înregistrate în kachamak; tatuaj rural; gulaș; supă regiunea de Nord-Vest 200 unități cu pește, șuncă si supa de fasole; de cazare (6% din numărul total în • Băuturi și crame de vinuri: țară). În zona țintă cele mai multe vin alb, roșu, rosé de casă sau sunt înregistrate în raionul Vidin - industrial produsă, țuică, coniac 33 de articole. (16,5% din numărul din fructe, miere etc. de casă sau total din regiunea Nord-Vest). Cele industriale; Crama „Kailuka”; VC la mai puține sunt în regiunea Plevna Institutul Vinului și Producției de Vin, - 26 buc. (13%). În Vratsa există 28 Pleven (Pleven); VC Mizia AD, Pleven unități (14%), iar în Montana - 27 (Pleven); VC, Dolni Dabnik (Pleven); buc. (13,5%). Este demn de remarcat „Bulevardul Telish” AD, satul Telish faptul că pe teritoriul țintă sunt înre- (Pleven); „LVK Gamza” - RA, Levski gistrate 114. (57% din numărul total (Pleven); VC de la Vinprom Svishtov din regiunea Nord-Vest). Capacitatea AD, Pleven (Pleven); VC Vachanska regiunii Nord-Vest este de 8.843 Temenuga AD, Vratsa cu crame în paturi (2.7 din numărul paturilor orașul Oryahovo și orașul Roman din țară). Cea mai mare capacitate (Vratsa); Vinprom Lom AD - Lom este în raionul Pleven - 1 285 unități și Vinprom Montana AD, Montana paturi (14,5% din numărul de paturi (Montana); Magura AD - Rabisha și din regiunea de Nord-Vest). Cea mai Novoselska Gamza AD, Vidin (Vidin) mică capacitate este în regiunea Vidin - 904 paturi (10,2% din numărul 3.3. Capacitatea și fluxul turistic de paturi din regiunea de Nord-Vest). Capacitatea raionului Montana este Regiunea Nord-Vest este clasată de 1.195 paturi și raionul Vratsa - 936 pe ultimul loc de cazare și capacitate paturi (13,6% și 10,6% din numărul de turistică (număr de paturi - 2,4% din paturi din regiunea de Nord-Vest). capacitatea națională). Cea mai mare Pe teritoriul regiunii Nord- capacitate din regiunea Nord-Vest Vest, în 2016, 302.076 de turiști este Lovech, care se află în afara teri- au petrecut 609.673 nopți. Turiștii toriului țintă. În zona de Nord-Vest, bulgari sunt 272 696 (4% din toți 8 235 de persoane sunt angajate în turiștii din țară) și cei străini - 29 sectorul hotelier și al restauran- 380 (0,9% din totalul turiștilor din telor, ceea ce este semnificativ mai țară). Turiștii bulgari au petrecut mic decât în celelalte regiuni (121 486.479 nopți. (5,4% din nopțile 869 în țară). Costul remunerației petrecute de turiștii bulgari în în regiune este de 13 523 000 BGN țară), cei străini - 61 597 nopți (0,4%

44 din nopțile petrecute de turiștii nopți și turiști străini - 2,15. nopți. străini în țară). Turiștii bulgari au Veniturile din nopțile petrecute în atins o medie de 1,8 nopți, în timp 2016 sunt 3 546 039 BGN (18,6% din ce cei străini - în medie 2.1 nopți. totalul nopților petrecute în regiunea Rata de ocupare netă a paturilor din Nord-Vest). Dintre acestea, 2 617 674 regiunea Nord-Vest este de 0,22% sunt din nopțile petrecute de turiști (0,63% pentru țară). bulgari (16,2% din nopțile turiștilor Veniturile din nopțile petrecute bulgari în regiunea de Nord-Vest) și în regiunea Nord-Vest sunt de 928 365 BGN din nopțile petrecute de 19.106.358 BGN(1,6% din cele din turiști străini (31,5% din nopțile turiș- țară). Dintre aceștia, 16 163 061 BGN tilor străini în regiunea Nord-Vest ). sunt venituri din cazarea turiștilor Indicele de utilizare netă în raionul bulgari (4,3% din populația țării) și 2 Pleven este de 0,22%, la fel ca și 943 297 BGN de la turiști străini (0,3% Regiunea Nord-Vest, și este cel mai din tara). În medie, potrivit datelor scăzut în zona țintă. oficiale, în Regiunea Nord-Vest un Al doilea loc de pe teritoriul turist a plătit 63 BGN pe noapte (în țintă, realizat de veniturile din cazări medie, 171 BGN la nivel național). peste noapte, este raionul Vratsa. Turiștii bulgari au cheltuit 59 BGN Pe teritoriul zonei, în anul 2016, au pentru cazare (88 în medie pentru fost înregistrate un total de 95,703 țară) și turiștii străini - 129 BGN (în (17,5% din numărul total de nopți medie 263 de lei pentru țară). din regiunea de Nord-Vest). Dintre În ciuda faptului că raionul acestea, 77.711 au fost petrecute de Pleven are un număr mic de locuri turiștii bulgari (16% din nopțile turiș- de cazare, acesta are un număr mai tilor bulgari în regiunea Nord-Vest) mare de paturi, existand totodata și 17992 de turiști străini (29% din mai multe venituri și turiști. Un total nopțile petrecute de turiștii străini de 80.962 articole au fost vândute pe în regiunea Nord-Vest). Cazările în teritoriul regiunii (14% din numărul zonă au fost realizate de 39.467 de total de nopți în regiunea Nord-Vest), turiști (13,1% din turiștii din regiunea în timp ce turiștii bulgari au petrecut Nord-Vest). Dintre acestea, 33.896 66 028 de nopți (13,6% din numărul de turiști bulgari (12,4% din turiștii total de nopți în regiunea Nord- bulgari din regiunea Nord-Vest) și 5 Vest), în timp ce turiștii străini - 14 571 de turiști străini (19% din turiștii 934 nopți (24,2%). În total, 46.236 străini în regiunea Nord-Vest). În de turiști (15,3% dintre turiștii care medie, un turist a petrecut 2,52 nopți au petrecut nopți în regiunea de (1,81 nopți în medie în regiunea Nord- Nord-Vest), dintre care 39.278 de Vest). Turiștii bulgari au realizat în turiști bulgari (14,4% din regiunea medie 2.3. sejururi peste noapte (1,8 Nord-Vest) și 6960 de turiști străini numărul mediu de nopți petrecute de (23,7%). Turiștii au petrecut o medie un turist bulgar în regiunea de Nord- de 1,8 nopți, turiști bulgari - 1.7 Vest), în timp ce cei străini - 3,2 nopți

45 (2,1 pentru Regiunea Nord-Vest). medie). Turiștii bulgari au petrecut Veniturile din nopțile realizate în în medie 1,3 sejururi peste noapte anul 2016 în raionul Vratsa reprezintă (1,8 nopți în medie pe turist bulgar în 2 492 763 BGN (13% din numărul total regiunea de Nord-Vest), în timp ce cei de turiști în regiunea Nord-Vest), din străini - 1,5 (2,1 pentru regiunea Nord- care 1,774,450 BGN sunt venituri din Vest). Veniturile din nopțile petrecute nopțile petrecute de turiști bulgari în regiunea Vidin în anul 2016 sunt de (11% din regiunea Nord-Vest) 718,313 1.967.913 leva (10,3% din veniturile BGN de turiștii străini (24,4% din cele totale din nopțile petrecute de către din regiunea de Nord-Vest). Indicele turiștii din regiunea de Nord-Vest), de utilizare netă în raionul Vratsa din care 1 476 904 leva sunt venituri este cel mai mare dintre cele patru din sosirile turiștilor bulgari (9,1% din zone ale zonei țintă - 0,36%, la 0,22% regiunea Nord-Vest ) și 491 009 BGN de pentru Regiunea Nord-Vest. cei străini (16,7% din cele din regiunea Locul trei pe venit este raionul de Nord-Vest). Indicele de utilizare Vidin. Un total de 51.090 nopți (9,3% netă în raionul Vidin este de 0,23% și din totalul nopților din regiunea Nord- este comparabil cu regiunea Nord-Vest Vest) au fost înregistrate în zonă în - 0,22%. 2016. Din acestea, 39 165 au fost În cele din urmă, regiunea Montana petrecute de turiștii bulgari (8% din se numără printre cele patru domenii nopțile turistice din regiunea nord-ves- de venituri din sejururi peste noapte. tică a Bulgariei) și 11.925 de străini Pe teritoriul raionului, în anul 2016, (19,4% din nopțile petrecute de turiștii au fost înregistrate în total 63.772 străini în regiunea de Nord-Vest). nopți (11,6% din totalul nopților din Înnoptările în zonă au fost realizate de regiunea Nord-Vest). Dintre acestea, 38.704 de turiști (12,8% din turiștii din 58 506 au fost realizate de turiști regiunea Nord-Vest). Dintre aceștia, 30 bulgari (12% din înnoptările turiștilor 744 de turiști bulgari (11,3% din turiștii bulgari din regiunea de Nord-Vest) și 5 bulgari din regiunea Nord-Vest) și 7 266 de turiști străini (8,6% din nopțile 960 de turiști străini (21,1% din turiștii petrecute de turiști străini în regiunea străini din regiunea Nord-Vest). În de Nord-Vest). Înnoptările în zonă au medie, un turist a realizat 1,3 înnoptări fost realizate de 30 582 de turiști (10,1% (1.81 nopți în regiunea Nord-Vest, în din turiștii din regiunea Nord-Vest).

e d INS a

r e 3 2 2 3

o n ar e 2 l 3 2 1

2 z , , , , i r i e , , l 0 0 0 0 c i u 0 0 i t d a t u n p I

0 2 ni 2 i

00 31 3 3 5 1 iv c ă r u s t urur i 2 l 1 s j 3 1 2 25

e n c

I 2 s

di n

BG 30

ur i 35 1 3 3 03 00 0 t al

i n o t 03 e 10 2 5

V 1 2 3 1 22 1

n v

t i ă i p s 3 2

r u 3 0 t 0 5 1 0 55 2 o a s

c l

n 5 2

n 3 I

e c c e i 3 t s u e b

ti al 3 ș

0 0 23 5 2 o t 3 3 30 1 ur i 302

n v

i a i s e

r t u 5 2 5 2 3 t 2 s

c l

c u 150 5 1 11 1 1 n e I r c e i 1 t e p

nu măr

ți al o p

0 0 0 0 3 2 2 o t 15 51 5 0 3 5 25

i z . 1 -

c 10 3 0 u ur i b 1 35

2 31 2 21 2 5 Pa t

2 ur i u 3 2 5 1

0 3 b 1 1 Pa t 32

. c u

3 Tabelul 13. Activitățile de cazare din Bulgaria și regiunea de Nord-Vest în 2016 Activitățile de cazare din Bulgaria și regiunea Nord-Vest 13. Tabelul 33 1 e 3 2 2 2

20 0 3 a r a z C

a a

i h i a

r e c i e t a a ă t e t e a d i a e o n e d l a lg a r o n l r o z i o u r e Z P o B 47 Dintre acestea, 28.030 din (10% cei din regiunea de Nord-Vest) turiștii bulgari (10,3% din turiștii și 254 419 leva de la cei străini (8,6% bulgari din regiunea de Nord-Vest) din cele din regiunea de Nord-Vest). și 2 552 de turiști străini (8,7% din Indicele de utilizare netă în raionul turiștii străini în regiunea Nord- Vidin este de 0,16% și este semni- Vest). În medie, un turist a realizat ficativ mai mic decât în raionul de 2,1. nopți de cazare (1.81 nopți Nord-Vest - 0,22%. în medie în regiunea Nord-Vest). Turiștii bulgari au petrecut în medie 3.4. Atractivitatea turistică 2,1. sejururi peste noapte (1,8 și competitivitatea zonei țintă nopți în medie pe turist bulgar în din Bulgaria regiunea de Nord-Vest), în timp ce cei străini - 2,1. (2,1 pentru Experții de la PIC, Ltd au făcut regiunea Nord-Vest). Veniturile o evaluare expertă a atractivității din nopțile realizate pentru anul turistice a teritoriului țintă din 2016 în regiunea Montana sunt de Bulgaria, folosind aceiași indica- 1.866.000 (9,8% din numărul total tori care au fost utilizați pentru de turiști în regiunea Nord-Vest), evaluarea experților în România. din care 1,611,581 sunt venituri din Indicele total pentru teritoriul țintă nopțile petrecute de turiști bulgari din Bulgaria este de 0,51. Tabelul 14. Indicele atractivității turistice pentru teritoriul țintă din Bulgaria Resurse/Bază/Infrastructură Pleven Vratsa Montana Vidin 1. Resurse turistice naturale: Peisaj 1 3 2 3 Forme variate de relief și atractivitate peisagistică; 1 3 2 3 Factorii climatici favorizând dezvoltarea turismului; 1 3 2 3 Resurse de apă 1 2 2 2 Faună: vânătoare și pescuit 1 3 2 3 Flora: Păduri și vegetație 2 3 2 3 Zone protejate 2 3 1 3 Factori terapeutici 0 1 2 1 Calitatea mediului; 0 2 2 2 2. Resursele turistice antropogenice: Monumente de istorie și artă 2 1 1 1 Situri arheologice și artefacte 2 1 1 2

48 Biserici și mănăstiri 1 2 2 1 Muzee 2 1 1 1 Arhitectura vernaculară 1 1 1 1 Meșteșuguri tradiționale 1 1 1 1 Obiceiuri tradiționale 2 3 3 2 3. Baza materială și tehnică Baza de cazare turistică 2 1 1 1 Restaurante și baruri. Bucătărie tradițională. 2 1 1 1 Locuri de divertisment 2 1 0 0 Locuri pentru balneoterapie 0 0 3 0 4. Infrastructura generală Drumuri de acces: rutier, feroviar, aerian, apă - fluviu; 2 1 1 1 Infrastructură comunală - alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaz, energie electrică, 1 1 1 1 centrale termice, comunicații; Puncte de colectare a deșeurilor 1 1 1 1 Indice de atractivitate turistică 0,43 0,57 0,51 0,54 Indicele teritorial comun țintă în Bulgaria 0.51

3.5. Forme de turism practicate în zona țintă din Bulgaria Tabelul 15. Forme de turism - Pleven, Vratsa, Montana și Vidin Forme de turism Pleven Vratsa Montana Vidin Cultural și Condiții relativ Condiții relativ istoric Condiții bune Condiții bune bune bune Religis Condiții relativ (monastic) Nicio condiție Condiții bune Condiții bune bune Nu este Condiții Conditii bune bine dezvol- relativ bune (peșteri, tată (există Sport și (alpinism, Condiții foarte vânătoare, condiții pentru vânătoare bune pescuit, vânătoare, ciclism, sporturi de pescuit). pescuit, canotaj iarnă). și înot). (peșteri, Balnear, alpinism, ciclism, delta- Conditii foarte medical și de Nicio condiție bune (Varshets Nicio condiție tratament planning, vânătoare, și Spanchevtsi) pescuit). 49 Condiții relativ Condiții relativ Condiții relativ Croazieră bune, dar baza Nicio condiție bune, dar baza bune, dar baza nu are nivelul nu are nivelul nu are nivelul potrivit potrivit potrivit Puțin dezvol- Puțin dezvol- Puțin dezvoltate, dar tate, dar tate, dar există premise Condiții relativ există premise există premise Agro și (tradiții, bune, dar baza (tradiții, (tradiții, ecoturism obiceiuri și nu are nivelul obiceiuri și obiceiuri și sărbători potrivit sărbători sărbători conservate) conservate) conservate) Puțin dezvol- Condiții tate, dar Condiții Condiții Eno-gastronomic bune (crame există premise bune (crame bune (crame (Gourmet – Vin și și tradiții (tradiții, și tradiții și tradiții mâncare) culinare obiceiuri și culinare culinare păstrate) sărbători păstrate) păstrate) pastrate)

Condiții bune, Condiții Condiții Condiții sunt organi- bune (crame relativ bune, relativ bune, Urban sunt organi- sunt organizate diverse și tradiții zate diverse zate diverse evenimente culinare evenimente evenimente internaționale păstrate) internaționale internaționale Științific Nicio condiție Condiții Există condiții Nicio condiție relativ bune, pentru studii sunt organi- complexe ale zate diverse peșterilor evenimente internaționale Afaceri, Condiții bune Există condiții Condiții Condiții congrese și în centrul pentru studii relativ bune - relativ bune- întâlniri raionului - complexe ale Agenția pentru BC de BAM, ROBKamera, peșterilor Dezvoltare Agenția pentru Centrul Economică Dezvoltare regional de Regională și Economică afaceri, Zona Centrul de Regională industrială, Afaceri 2000, și Centrul Incubatorul de RO a BSK, de Afaceri - afaceri. Incubatorul de Incubatorul de Afaceri. Afaceri.

Câteva zone de agrement în regiunea Pleven, Belene, Cherven („Bozhuritsa” - 18 km sud-vest de briag - satul Reselets, Sadovets Vidin și „Ratiaria” - 17 km sud de (Pleven); Vratsa, Kozlodui, Parcul Vidin, Belogradchik, „Kom” - lângă Natural Balcanic Vratsa (Vratza); Berkovitsa, turism în peșteră, Parcul Berkovica, Varshets, Chiprovci, de distracții Ledenika, Parc lângă Kopilovtsi (Montana); Vidin, Kula, Varshets, etc.). Există multe condiții Belogradchik (Vidin) și altele. O bune pentru ecoturism în regiune - regată internațională se organizează diferite trasee ecologice și ereditare anual la Vidin. Râul Dunărea, râul 50 Falkovets, râul Stakevska, râul Iskar, zonele protejate, sunt construite râul Vit, râul Osogovo și barajul mai multe trasee ecoturistice, sunt oferă condiții de apă și turism. oferite diferite trasee ereditare și croaziere fluviale, posibilități de 4. Posibilitatea dezvoltării vânătoare și pescuit și practicarea turismului de tip boutique diverselor sporturi. în regiunea transfrontalieră Resursele antropogene din regiunea Dunării de Jos, precum și Regiunea transfrontalieră România identitatea unică, moștenirea vieții - Bulgaria se caracterizează printr-un și stilul de viață al comunităților potențial turistic bogat pentru dezvol- locale, tradițiile și folclorul conser- tarea turismului de tip boutique. vate, diversitatea obiceiurilor, Resursele naturale și antropice sărbătorile și festivalurile, mâncă- diverse și unice sunt o condiție prea- rurile tradiționale, meșteșugurile labilă pentru popularizarea regiunii conservate, specialitățile culinare, ca destinație turistică tip boutique, obiceiurile și ritualurile creștine dezvoltarea turismului durabil de tip sunt premise pentru dezvoltarea boutique, crearea și aplicarea unui unui turism durabil de tip boutique brand regional bazat pe identitatea în regiunea țintă. sa unică. În același timp, ca regiune O parte integrantă a turis- de frontieră, este slab dezvoltată și mului de tip boutique este cazarea nu poate fi recunoscută ca destinație de tip boutique. Hoteluri de tip turistică de tip boutique de către boutique nu fac parte din lanțuri turiștii locali și străini. hoteliere mari. Numărul unor astfel Fiecare cazare și sejur de tip de hoteluri este încă mic, dar în boutique ar trebui să creeze o conformitate cu tendințele globale, senzatie ușor de recunoscut, bazata există o tranziție la renovarea și nu numai pe splendoare și perfec- construcția de hoteluri mai mici, cu țiune, ci și pe armonia mediului, stiluri variind de la soluții de design natural și social. O condiție preala- strict clasic la cele mai extrava- bilă pentru dezvoltarea acestui tip gante, precum și dezvoltarea de de turism sunt resursele diverse și destinații unice, a căror naturalețe unice oferite de regiunea transfron- este combinată cu culoarea locală talieră Bulgaria - România. și emoțiile unice. Unele dintre Resursele naturale din zonă ofertele de cazare incluse pe ruta au un efect complex ca peisaj de turistică „Calea lutului” pot fi ușor agrement și au un efect revigorant integrate cu numărul de hoteluri și vindecător. Regiunea Dunării de tip boutique, oferind nu numai de Jos are o abundență de medii cazare, ci și posibilitatea turiștilor naturale diverse fiind caracteri- de a alege diferite servicii de tip zată prin atractivitate turistică. boutique incluse în produsul turistic. În zonă, se află parcuri naturale și

51 III. Ruta turistică „Calea lutului”

Strategia a fost elaborată pe Este planificată trecerea Dunării baza raportului „Dezvoltarea rutei cu feribotul la Turnu Magurele turistice” Calea lutului”, furnizată (Teleorman) - Nikopol (Pleven) și de Autoritatea Contractantă în podul de la Vidin (Vidin) - Calafat cadrul Asociației ALEXIS PROJECT, (Dolj). Planificată astfel, ruta România. specializată este potrivită pentru Ruta turistică „Calea lutului” turiștii din România și Bulgaria, este o rută cultural-cognitivă speci- precum și pentru turiștii străini care alizată, care are ca scop familiari- pot ajunge cu nave de croazieră zarea turiștilor cu utilizarea lutului de-a lungul Dunării. În cazul în din antichitate până în zilele de care turiștii străini sosesc pe cale astăzi de-a lungul fluviului Dunărea aeriană, aeroportul internațional de Jos și tradițiile conservate legate din Craiova (Dolj) este potrivit. În de folosirea lutului în viața de zi acest caz, ruta poate începe și se cu zi, construcția și creativitatea finalizeaza în Craiova (Dolj), urmând artistică. același traseu. Traseul „Calea lutului” include 1. Poziția geografică site-uri din 18 așezări din România și 14 din Bulgaria, după cum urmează: Ruta este situată în Dunărea de • Județul Mehedinți / Mehedinti...3; Jos și cuprinde patru județe admi- • Județul Dolj / Dolj...... 3; nistrative din România (Mehedinți, • Județul Olt / Olt...... 11; Dolj, Olt și Teleorman) și Bulgaria • Județul Teleorman / Teleorman...2; (Pleven, Vratsa, Montana și Vidin). • Raionul Pleven...... 7; Traseul este planificat ca un inel: • Raionul Vratsa...... 1; pornește de la Calafat (Dolj) și se • Raionul Montana...... 3; termină la Calafat (Dolj). • Raionul Vidin...... 3.

52 Tabelul 15. Așezările incluse în Traseul turistic „Calea lutului” Romania Bulgaria Regiune Locuri locuite Coordinate GPS Regiune Locuri locuite Coordinate GPS Mehedinți Sisesti N°44.768251 Pleven Nikopol N°43.700985 E°22.852876 E°24.895268 Alt(m)- 212 Alt(m)- 46 Drobeta-Turnu N°44.635830 Pordim N°43.377947 Severin E°22.659581 E°24.847197 Alt(m) - 79 Alt(m)- 173 Strehaia N°44.620936 Pleven N°43.416318 E°23.192021 E°24.606838 Alt(m) - 145 Alt (m) - 113 Riben N°43.200742 E°23.547366 Alt(m)- 384 Knezha N°43.493863 E°24.090625 Alt (m)- 147 Telish N°43.327186 E°24.261186 Alt (m) - 188 Red Beach N°44.112649 E°24.344686 Alt(m)- 104 Dolj Calafat N°44.328201 Vratsa Vratsa N°43.210405 E°23.794881 E°23.553111 Alt (m) - 110 Alt (m) - 361 Filiasi N°44.558682 E°23.511305 Alt(m) - 118 Craiova N°44.328201 E°23.794881 Alt (m) - 110 Olt Balș N°44.355310 Montana Montana N°43.409032 E°24.095673 E°23.225376 Alt (m) - 128 Alt(m)- 145 Corbeni N°44.382942 Berkovitsa N°43.237045 E°24.101110 E°23.125109 Alt(m)- 140 Alt(m)- 408 Romana N°44.358729 Chiprovtsi N°43.384442 E°24.104497 E°22.882070 Alt(m) - 153 Alt(m)- 489 Oboga N°44.424170 E°24.089452 Alt(m)- 146 Călui N°44.462869 E°24.030996 Alt(m) - 180 Slatina N°44.428961 E°24.371998 Alt (m) - 174 N°44.158112 Draganesti-Olt E°24.521977 Alt(m) - 76 Caracal N°44.109513 E°24.347848 Alt(m) - 108 Vadastra N°43.863492 E°24.378783 Alt(m) - 67 Corabia N°43.775271 E°24.502868 Alt(m)-46 Teleorman Alexandria N°43.974781 Vidin Belogradchik N=43.627778 E°25.328027 E=22.682976 Alt (m) - 46 Alt(m)- 311 Turnu N°43.700985 Rabish N°43.71602 Măgurele E°24.895268 E°23.62199 Alt(m)- 46 Vidin N=43.996159 E=22.867930 Alt(m)- 37 Total 18 buc. 14 buc. 53 2. Locurile incluse în traseul și mănăstiri - 8 - 4 în România (2 turistic mănăstiri și 2 biserici în România), 4 în Bulgaria (1 mănăstire, 2 biserici și 1 Ruta include 73 de site-uri, sinagogă); dintre care 42 sunt de bază și 31 • Capele - 2 în România; sunt suplimentare. În teritoriul • Mausoleu - 1 în Bulgaria; țintă al României sunt prevăzute • Târg de meșteșuguri - 2 în România; 21 site-uri principale și 14 site-uri • Școli - 1 în Bulgaria (folclor); suplimentare, în timp ce în Bulgaria • Centre ceramice (ateliere și - 21 principale și 17 site-uri supli- fabrici) - un total de 7 - 6 ateliere mentare, după cum urmează: de olărit din România și o fabrică de • Muzee - un total de 30 (14 în ceramică în Bulgaria - 1 centru în România și 16 în Bulgaria). Dintre România - Balș, Olt (cu 4 puncte de acestea 3 sunt muzee de artă (2 lucru în Corbeni, Romana și Oboga) în România și 1 în Bulgaria), 8 și încă 2 ateliere de olărit în Sisești, muzee regionale (4 în România și Mehedinți, Vadastra, Olt și o fabrică Bulgaria cu profil - istorie și arhe- în Bulgaria - Cherven briag, Pleven. ologie, etnografie, natură și arte, În acestea, turiștii nu numai că pot inclusiv 1 lapidarium în Bulgaria), 13 să vadă cum se realizează lucrările muzee locale din România și 13 în ceramice cu tehnologii autentice, ci Bulgaria, inclusiv 1 parc arheologic și să se implice în acest proces; din România) și alte 3 muzee - 1 în • Repere naturale - 3 în Bulgaria România (muzeu în aer liber) și 2 în - situl protejat Kailuka (Pleven) și Bulgaria - muzeu de vin și natură; Peșterile Ledenika (și obiectivele • Situri arheologice - 10- 2 în naturale Vratsata din Parcul Natural România și 8 în Bulgaria (inclusiv Vratsa, Vratsa) și Magurata (Vidin). replica caselor din neolitic); De asemenea, Muzeul Vinului • Locuri istorice - 3 - 2 în România (Pleven) este situat într-o peșteră și 1 în Bulgaria - două centre istorice naturală din Parcul Kailuka; ale orașelor raionale și un complex • Parcuri urbane - 2 în România; de monumente; • Teatru - 1 în România; • Situri religioase (biserici, sinagogi • Galerii de artă - 3 în Bulgaria.

54 Tabelul 16. Tipuri de muzee incluse în „Calea lutului” Tipuri de muzee Buc. Loc locuit Secțiuni / Specializare Artă 3 - Craiova, Dolj, Romania General - Calafat, Dolj, Romania General Pleven, Pleven Artă Regionale 11 Drobeta-Turnu Severin, Istorie și arheologie, Mehedinti; Etnografie, Natură; Oltenia - Craiova, Dolj - 3; Istorie și arheologie, Etnografie, Natură; Slatina Olt - 2; Istorie și arheologie, Etnografie, Artă; - Alexandria, Teleorman Istorie și arheologie, Etnografie; - Pleven, Pleven Istorie și arheologie, Etnografie, Natură; - Vratza, Vratsa Istorie și etnografie; la muzeu există un complex etnografic - Montana, Montana; Istorie și arheologie, Lapidarium, Etnografie și Casa lui Mihail; - Vidin, Vidin; Arheologie și arheologie, etnografie; Locale 13 Sisesti, Mehedinti Casă memorială; Colectarea etnografică; Draganesti-Olt Istorie și arheologie; Parcul arheologic; Caracal, Olt Istorie și Arheologie, Artă și Etnografie; Corabia, Olt Istorie și arheologie și etnografie; Pordim, Pleven - 2 Istorie; Pleven, Pleven Istorie; Knezha, Pleven Arheologie, Etnografie, Artă; Chiprovtsi, Montana - 2 Muzee istorice și etnografice; Berkovitsa, Montana - 2 Etnografic; Belogradchik, Vidin Casa memorială (scriitorul Ivan Vazov) Altele 3 Muzeul vinului - Pleven, Istorie și etnografie; O colecție de Pleven / vinuri din întreaga țară și vase și aparate pentru producția de vin din antichitate până în prezent; - Muzeu natural - Științele Naturii Berkovitsa, Montana / - Muzeu în aer liber – Istorie și arheologie, insula Șimian, Mehedinti / Etnografie, Arhitectură 55

t e i e l

, , oc u , l

l a o t i p oc d o e e e , e i r i L e e e e r i l o l l l P P P G P P

S P

G 1

. e 2 5 55 3 0

t 5 0 2 11 1 . 111 . 102 . 11 .

11 . 22 . 10 .

5 . .

122 .

n a

o 02 3 3 3 2 1 2 3 0 5 25 212 5 33 50150 5231 1 0153 103 3 ′ 1 2 . 30 1 00 0 31 d

3 300 2221 a i t t t t t t t t r oo r 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . t t t a 2 . 2 . 2 . l l l l l l 3 . l 3 . 3 . 3 . 3 . 3 . 3 . 3 . 3 . l 3 . C g l l l 3 . 3 . 3 . u l

B " i

i e e a t l ă

o a i n e to d ș

l g a

â d e a a e r

l l a r u a m t R m M

a t

78" c

i i a h e n ri a r a ș n R o e s i u

i l u i i o 1 8 e d

. a u b v gi o n - f l ak a e l u e iril lia e to ric to rg oz ia h a S y i nu l u t S O l e

E 7 u z h S "

a " v R e P i s a

a C t

a l l l l l e l K o M em a "

, s . e I l l n u u u u o " e f M u t 18 7 e l ru l

s t â e e e e u

j S ric a t a t e a z z z z a u " e e t

s r o v r c rc u n s to ri e S e i s a a a a a â M a s Ce n r u C C P M u M u " B H M u I P M a Ce t M u P F C

/0 /0 5 /0 /0 /0 od /0 /0 2 /0 5 /0 3 /0 3 /0 2 /0 1 /0 1 / / / / / / / / / / C / / / G G G G G G G G G G G G G

i i ț ț

i t

j j e l ed i

u i r l h j o h o l e

e o c T o i l D D ț

, a D , t , i aia , o c a , a t f h o L e t i ed i a e er i iai , o a h l r r i i e e t r D e C Ca l

S P

e 0 t 12 51 51 30 50 35 2 15 . 11 .

1 . 212 . 1 . 5 . . .

20 .

n a

o 21 3 55 31 1 1232 511351 1 2 2 3 51 2 2 1 1 1 22 3 52 . 1 . 52 201 . 53 0 15 52 310 d

Tabel 17. Obiecte incluse în „Calea lutului” Tabel a

t t t t oo r t 23 . 23 . t t t t n i 23 . 22 . 22 . 22 . 22 . 22 . 22 . 23 . 22 . 22 . 22 . l . l . a C l . l 3 . . . l 3 . . . l l . l . . l 3 .

o m e e ă e t re

d c d i c

a o a l e i e

e o l i r l i e e

e r 1 i o i a i

a t ă i G r e r r

l c e o h ed i i o r e r o C i

i P ,

T a t

r i t i

a . i a c . 1 t o i e e r

t i e c f

i e

r a ă r c

b i e e ț o

ia de l r i t l d O l e e l e a i i

i t

d de

re a re i f i a

O i l

e i l a l a o a l l l e t ia de i t e o l a

l r a e e l c e r l t a p i r o a t i p c p e t a t e c l c e

e e e r t a a e er i o a r o e t c l h r e a depe e r e e o e o a i t i er l Ca p a C C D C I Ca pe l C D ded i e a e i P

od /01 * /01 * /0 2 /0 2 /0 3 /0 /0 3 /0 5 /0 /0 /0 /05 /0 C O / O / O / O / O / O / O / O / O / O / O / O / O /

, a a t

, a a r , r

a a le e i ,

l P t a a Do l

t , o , i , a o p a a a a a a ha , e o r t t t t o r t p e e e e r e i e r t a e e e o o o o i i el i h e l l l P T C h r C h P P

5 51 3 2 05 32 55 32 5 5 1 . 3 . 0

5 0

. 15 . 0 . 30 .

110 .

11 . .

0 .

3 2 32 1 200 20 535 5 3 11 123 5 0 0 202 23 0023 211 0251 20 200 53152 2253 5 55055 1201 2 23 0 12510 230 . 12510 t t t t t t t t t t 2 . 2 . 2 . 2 . 22 . t t 23 . 23 . 23 . 23 . 23 . l 23 . 23 . 23 . l l 3 . 3 . 3 . l 3 . l 3 . l 3 . l l l 3 . 3 . 3 . l 3 . l 3 . А 3 . l 3 .

ă ă - s a ii n t n ce ti c

a n e ﬁc

i " ti

n e

a m li i z a r o gi o d O t t f e

i ﬁc ﬁc o gr a i

" l e zo v m h

ș o ș r gic e R o o a

n a i ka .

ă S n n ă a r ă n n " V l o gr a gr a to r i t

i ă

ka s e o t o o

e m i s e n c ti c Ar t

i" e

gi o a n n s l

a to ric to ric n taț ia e t t k e e e ti s r o e " v t a - s S i n L r h I E i s i s r e e d ﬁc d n c a

d x u a

n o n a l l l l l l l

s e a

ș a l e e l a n "

u u u u u u u c r a ri n e gr a p s u t ri a u ti t e e e e e e e e e i y lic a ie - ri c t c h t z z z z z z z a a o P ci a l e

m p e s i s r a b a n n r z a to ri e r a e o a e t i t a V K r a â M u C S M u r e t " " R F M u V G M u M u P e M u Ce t t i s M u A d P

/1 2 /1 1 /1 3 /1 0 /1 /0 /1 0 /0 /1 1 А /0 /1 2 /0 / /1 5 / / / / / / / / / / / / / / G G G G G G G G G G G G G G

t t l l O

O , , t i l a O a , re l o o a C t

l . .

2 2 10 5 2 5 1 3 : 10 .

0 . 0 . 1 .

. 12 .

31 32 353 5 31 5 00 1 31 053 222 10111 10221 132 20 31 20 300 1 31 31 1 10 . 535 . . 13 . 1 232 501 t t t t t t 23 . 2 . 23 . 2 . 2 . 23 . 23 . 23 . 23 . 23 . 23 . 23 . l . . l . l l . . . . . . l . l . .

i i i i a r r a a e i a i

l l l r

r t

o a l l l i o t l r i i a

i ai o a a fi e

o a , a

a r

l i a r r

t t t i e a

r r i i i i e C e r i C l r r r l

l o a l l C h , e , l i a i

ă ă ă , D e o i i ă i t

t l l l

. t ţ c e r r t ț e ș f i a ai o i e o a t i e o o o o e r e i e a r i c l r

i i t e e e e e ț

o a

t i o e e r e

t h e Ş t a c e e e c d d d i

l a r i

e l l l l e r i i , C e

l i ia a G O r T d d e r r l a l

ț T a a i d l l

i e l r r r i a l

l l a a r c t h l l e e e r a a r i a i i i o o i a e e t t o o l l ed r l c i i c c ţ f C t a r r p p r r p re e e e a a c e e e c e r r a e o i a a o o Ca e l P T C t t P Ca t p T p t C C r o t O T o I

/0 /0 /0 /0 /1 0 /1 1 /1 2 /1 3 /1 /0 /1 0 /1 1 /1 2 O / O / O / O / O / O / O / O / O / O / O / O / O /

hi i c d d a i ha , i a r

l i i i t d d d el o a i i i

3 3 3 1 5 30 2 . 3 .

3 3 . 3 .

311 .

52 .

0 5 03 2 32 3 1 5 2 35 23 23 1 23 0 5 5 5 1 0 522 12 . 12510 3 05 333 . 21 .

t t t t t t t t 22 . 22 . l l l 22 . 22 . 23 . 22 . 22 . 22 . 22 . 22 . Е 22 . l 3 . 3 . l l 3 . 3 . А l l 3 . 3 . 3 . 3 . 3 . 3 . А А 3 .

s t

l a at e ik akka " c a e n o ș h n

l o c i k c i o " v O t e e I d ﬁc u K N "

r a . " gii

f cr ă ă

t S gr a " gr a to r i to r i g u g o î n "

n o . i s i s a l o Ar Ar t

a o n e l e to ri c e e S t M a i n e e e

B " " s d i s d e

d d i m

l l l l tir e lă

l e s l e " r m u u u u r a v e " r a ă e i t ri a e ri a a e e e e e ric a i y t z t k z z z z a r o u n e l e l e i n t t ș s n i s a a a i s a a e a e C n P G B P M ă M u R u M u Ril M u G P M u " Ce t P

/2 1 /1 /1 5 /1 /1 3 /1 /1 /2 0 /1 /1 /1 / / / / / / / / / / / G G G G G G G G G G G

l t

O т t

, l t

i t

O l a l t i , t O l O l r О л a

a , O e l , d r O t a a ia , , r c i a a , i a o a t o a e d aa e r l a r a o e Că l l O l Ca r D T C

13 23 2 5 2 30 15 2 . . 1 . 10 . .

11 .

13 2 5 5 0 30 3 3 5 25 2 112 51500 50200 1 . 03152 3225 30 3 02 303

t t t t t t t 2 . 2 . 2 . 25 . 2 . 2 . 2 . 2 . l . l 3 . l l 3 . . l . l l 3 . . .

i l i i l

, e i l

l i a t t i l l a l a

o t e

fi e i O O l i i i o a t r r e o i l r a a ă ă a a e

e l l e i

e e h o

t t e p a o o Că l i i e e ,

e e ț c t r de t d d c o e a o e d d i Е a c l l f re a r Ci e j j C d i o l a t l l l l l l t r r r r e C e e o l i i i ă e e e e e e i l l o ț e o e r l e e c ă a e t e o t t e T I re c

/1 3 /1 /1 5 /1 /1 /1 /1 /2 0 /2 1 O / O / O / O / O / O / O / O / O / Note: sau Bulgaria și numărul de serie. / .. - codul de bază al obiectului din zona ț intă România A / .. sau BG A * RO / sau Bulgaria și numărul de serie. ** RO / В .. или BG - codul site-ului suplimentar di n zona ț intă din România 58 Subiectele incluse în traseu sunt despre folosirea lutului în diferite echilibrate. Accentul principal se epoci istorice și diferite culturi arhe- pune pe centrele ceramice și de ologice. Există posibilitatea de a vă olărit existente, pe siturile arheolo- implica în ateliere de olărit și chiar gice și pe muzee și pe colecțiile etno- să încerce să folosească diferite grafice, unde vizitatorii pot învăța tehnologii de olărit deținute.

Tabelul 18. Tipuri de obiecte incluse în traseul turistic

Obiecte Romania Bulgaria Tip obiect Număr (buc.) (buc.) Muzee 30 14 16 Arheologic 10 2 8 Locuri istorice 3 2 1 Obiecte religioase 8 4 4 Capele 2 2 - Mausolee 1 - 1 Târguri de meșteșugari 2 2 - Şcoli 1 - 1 Centre de ceramică 7 6 1 Atracții turistice 3 - 3 Parcuri de oraș 2 2 - Teatre 1 1 - Galerii de artă 3 - 3 Total 73 35 38 Galerii de artă 3 - 3 Total 73 35 38

59 3. Profilul de marketing către de la Turnu Măgurele județul al rutei turistice Teleorman către Nikopol raionul „Calea lutului” Pleven din Bulgaria. Se trece prin nord-vestul Bulgariei, iar în a 9-a zi 3.1. Caracteristicile generale se trece podul Vidin - Calafat, Dolj ale rutei din nou în Romania, unde se termină traseul. În aceste nouă zile sunt Traseul este proiectat să dureze parcurși aproximativ 1500 km - 800 nouă zile. Prima zi pornește de la km pe teritoriul României și 700 km Calafat județul Dolj, în ziua a 5-a, pe teritoriul Bulgariei, programați dimineața, se merge cu feribotul după cum urmează:

Tabelul 18. Traseul turistic - cazare și masă

Ziua Mic dejun Prânz Cină Cazare 1 - Drobeta- Drobeta- Drobeta- Turnu Severin, Turnu Severin, Turnu Severin, Mehedinti Mehedinti Mehedinti 2 Drobeta- Craiova, Dolj Craiova, Dolj Craiova, Dolj Turnu Severin, Mehedinti 3 Craiova, Dolj Tourist Center Slatina, Olt Slatina, Olt "Sarulu Forest", Olt 4 Slatina, Olt Shipyard, Olt Turnu Turnu Magurele, Magurele, Teleorman Teleorman 5 Turnu Grivitsa, Pleven, Pleven Pleven, Pleven Magurele, Pleven Teleorman 6 Pleven, Pleven Cherven briag, Vratza, Vratsa Vratsa, Pleven Pleven

7 Vratza, Vratsa Vratza, Vratsa Vratza, Vratsa Vratza, Vratsa

8 Vratza, Vratsa Belogradchik, Vidin, Vratsa Vidin, Vidin Vidin 9 Vidin, Vidin - - - Total 8 buc 8 buc

e ă r s a a z r M А 1 a P C

r ă s a d de

a r r cc e 5 А t i A D l S T p

n 5 0 0 0 0 0 a 0 i 0 0 5 5 1 3 2 2 5 12 0 m u r D

n ț 0 a m t k 12 3 s i D

12 2 e 51 51 30 50 35 t 1 . . 20 . 1 . 5 . 212 .

n a

2 51 3 310 53 o 1 1 2 2 2 1 22 52 . 15 52 201 . 0 52 d t t . 22 . 22 . 22 . 22 . t t t t oo r 22 . 22 . 22 . 23 . 22 . l l 3 . 3 . 3 . C l l . l . . . l .

e l

a t e

t l

i e a ă e t t l

c o a ă i re

r o i d l M P o

e a o i i a D r o n ii P a C r c e i o t e r

r e i G r l e 1 e e r i . ed i p v c a i d t e de i M t de C de re de i

s o

l a i l l l l a e i c a l l e

1 c i r t . e p u r nu S i e e e t o

a r h r t t

ă c i ses t e u ț i e o e l S Ca p C ă C u r -

r C

e t a i r

t i

t d i fi e e S 2 l

e t a r o 0 r e c a e D p c p i o b /0 1 /0 3 /0 3 /01 /0 5 /0 /0 /0 2 A a i er i o r e r c t e d D a O e a O / O / O / O / O / O / o O / O / t

f - de e D e ded i i

a l a C M i ses t i Tabel 19. Ruta turistică „ Calea lutului“ А. Romania / RO Tabel S t i r e p

e e c o c L

r T D a t i a t f e t a o r i e Ca l D

. . . 1 2 3

t ua i Z 1 61

j ă e

d r Ci c p i D

5 ă ă D

* e r aș i aș i a de

er ă i r / D i a l T o r r p / r C T T

0 0 0 0

0 0 0 5 0 0 5 12 0 3 1 3 0 0 0 0 0

0 0 0 0 1 3 5

2 5 . 0

15 . 11 . 10 . 0 . . 0 .

3 21 3 55 31 31 5 300 1 132 31 1 1232 511351 1 . 31 222 1 1 535 . t t t t t t 23 . 23 . 22 . 23 . 23 . 23 . 23 . 23 . l l . . . l . l l l . . . .

e t a

a e o

t i

i e a e l i

i i r f e

e e M i i

a C

i i e r r r

r r h , l T o

i a o a c l o .

o l i e r t i r e

P o f a

e t a e ha i e a t

l r t i e e i a e h l c o e i i i t r r l l r c D e o ia t i D t p a l i O r de re a S i e O i

i T i l l e

t h a

i , s i l a i i l l ă l t l c r a a i r ă i l e e e o o v

D l c c i o l ș i r r r i M a i p ă i F a a a a e a

r r e Ca p T I

i ă a

P P d t n c i i

r a i t t r e c e e M ia de i t a l v D e r l t D l a

i c e a a e /0 /0 /0 5 /0 /0 /0 /0 /0 c i a

e S l c i p i a s e O / O / O / O / O / O / O / O / o o er l Ca a ha i a p de p a l i nu l e r i r u t F S - a t e b o r D i I r e e D I T lj r o lj D T o D a aia a h o e t i e iai a o l r r i t r C

. . . . 5 d 2 62

j ă e 3 i D d

c 3 c i

C 3 3 3 5 5 / D D D D D

5 D

5 0 0 0 0 0 5 0 0 0 5 5 5 1 3 3 3 3 12 0

0 2 3 5

5 1 3 10 2 2 15 3 1 3 11

1 . . 10 . 12 .

1 . 20 31 31 20 31 1 353 5 32 00 1 25 2 . 232 10221 02 .

1 5 0 10 1 05 t t t t 23 . 23 . 2 . 2 . 23 . 23 . . . l l . 23 . 2 . 2 . l t . . . l . . .

i i l ,

r r i e

t t a a i e a i l c f

i r

r e

r l

a ț

o a ă i l c D i t e T t i i .

f o t t e ii i r i i er i o

t t ț r r t

Șt i e ă ă a a i l l e l O O de e i t O l e

l a a /1 0 i O r l

l i

l a

r l r h l n i er o er o ș O / r e t a i i ed r ț ia d l t e o g l l C e c a a i b e e b e e o r t e

B r i e i a P l O r o I T

Ca t

T t e t

c ă C - - l e

e h a D o l r

i r O a i a

c r re a l e r c a i /1 0 /0 /1 2 /1 3 /11 /1 1 /12 /13 /1 o a O l e a e c t p r e o v n h e O / O / O / r O / O / O / O / O / ș O / o i i l a t p T o G Ci f a a a r B C o m

O n a a o m

t t l l t lj O O O o O l

i D

a t l n i a a e O a o re b o i o o l a o r C O r C C a

. . 10 . 11 . 12 . rd 3 63

j ă e 5

r r d 5 c

2 c D p p i

5 5 D D D 0 3 5 D D D D

5 5 3 D e e D D D r r a a 5 de de

D r r i i l l T p T p

0 0 5 5 0 0 0 5 0 0 0 0 0 0 0 5 3 3 3 2 3 3 3

5 5 5 5 5 0 0 5 5 5 5 2 3 3 2 3 2 1

13 23 2 2 30 2 . . 1 . 10 . . 11 .

13 225 2 5 112 3 5 30 3 51500 50200 110 . 03152 303 3 30 t t t t t t 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . l . . l 3 . l l l . . 3 . l .

i ș

, i t t t O l ia l

i e

O l O l o i

t l t e l t i u i

o i i a a a l

ț O O r e O

e O e e c u a i

Că l h a l r , r l p r t a u i O a l o t n a l

de t de t O i c o S p ă O a t re a a i a a - j o j i r a i de a

r r t C o l h e t l l l i

Ca a l l d c a s S

b ă i C e n a u r e e e e a

r c r e e a d d r n es t i o ă o a a t o r a c s e P V g C

l o

a O

n ă r

A C fi e fi e l ă e D t u i

a a l e r r M

O O

u l O O i /1 /1 5 /2 0 /1 /1 /1 /1 r -

o o i l

ț O a a I o c a O r S

O / O / O / O / O / O / O / u i e t

e c t l O

a e d Е t a a i ă n es t r e b n a a a a r C i a i g t C a ada s a o g l a e o r V r l b r ad u C i S r D O P t a s a n ă ă e r M d O T a

P t l a T O c i T t i t l T O T a O T t O i t i O O l r a r e l d r O ia t a a a t c i a i i a a a a t t r d aa e a a r o a O T a Că l l l D Ca r C l 1 . 13 . 15 . 1 . 1 . 1 . 1 . 20 . 21 . h t

e ă r j s a e 350 1 a z d M a ă II I c C

i i

c 2 2 2 5 5 5 D D D 302

I ă s I e

d r a a r cc e de t 3

A S r I i l T p

n 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 5 0 a i 3 5 5 3 3 1 1 m u r D

n ț 5 5 a m 5 t k s i D

5 5 2 5 0 1

n a 1 . 11 . 11 . 5 . 102 . o . .

GP S 5 0 3 2 3 3 00 0 02 3225 5231 50150 3 300 1 oo r t t t t t t t C

25 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . l 3 . l l 3 . l 3 . 3 . l l 3 . 3 . l 3 . n e

v a

e e l l" t " e P a i

v t i e e - s a t

e P a

a j

i i to d a d

r ș e

r m o ol a a M a a p M g " r u l C e t e i i o e ș h u l e l i u k

l u e i P B d e i e l u . de t e c iril lia

P f e i S u r h E h z S t

o l " g C s ot a l a i l p ă .

n u b f e i

M u o i

â t e " S u r d e I M t k a z ric a " a r i

l s t n 78" t e o S i fe r a â e

n u

i s r o P H 1 8 r

C C M u F a

u r

B - u t o C

a 7 b S

i l ă r e

e g a o 18 7 e /2 1 /02 /03 /0 /0 1 /02 /0 1

l F e e

e / / / / / / l l R e e - s

P r

O / e a

u T G

G s G G r u G G a l g i o r ă p

o n d e l a e nu M i r e l u u r g A ă Tabel 19. Ruta turistică „ Calea lutului”“ В. Bulgaria / BG Tabel M T T nu

e e e e l l u r o c e e T e L r r e l l P P a i ăg ăg r l d o p a o rd i r r o e P i l T T 2 . 25 . 22 . 23 . 2 .

h h ua t t i 5 Z 5 65

a .

e r l .

P r e t j r ă a t e t e l re r o r d r e Ci l e o c p i

a c f

e 11 e o a

a f l D t e e a l l t e

350 1 a r a c i a II I 300 e P a

e d

II I r

a a e a a d e P c de

i a t 35

r ș a r r I i t a I l t e 35 T p T C I

0 0 0 5 0 0 0 0 0 2 3 1 3 3 3 3 13 5 12 0 12 0

0 5 0 5 2 1 3

3 55 0 3 2

5 . 111 . 10 . 11 . 122 . 22 .

535 5 1 2 33 212 5 0 5 3 25 31 20 1 2 . 103 0153 3 ′ 2221 301 . t t t t t t 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 . 2 .

l 3 . l 3 . 3 . 3 . 2 . l l 3 . 3 . 3 . l l 3 . n e

v ,

e l

P e ă

to ri e

e s

t ti c I l

, a n l

n i

P e e e a

a a

d , o l l i u l e m ș

P p l e

a i

ri a ă o r a

n P ic r o e o g oz ia

, A d l t ti c

n i n a m gi o P ă n to r a e i nu l u l ak a to r a n to rg oz ia P v v

i s y M

a S R e a

S l l M e l e a n a

l l a a l u u â K e a m n a ai l P t u ru e t e l e

l i e t t , e m z a z t u o z a t R o rc u i a

D e r a t r c R o r C P M u M u e i G a

M u Ce t

Ce n

n - P P a l u C taț ia

e u S to rg oz ia

i l e i

S ș

o e n a e s

/0 /03 /0 /05 / /0 /0 /0 5 e e ie e u e / / / / / / / v / e t l u l l e r z a e l t l e P â l P G G M a t G P G G G G G P a

P , s

Ce t a

a i a a l t rd i n i o o e ai l p i P v r o e l r e l G t i P e c e r l a e n a l P P e , l v P , o e e l a D e e P e a l e e l l P e to rg oz ia ai l P P S

a e a l e t e e l t i e c a l r i t e e r P l a l a P G P Ce t P 31 . 32 . 30 . 2 . 2 . 2 . h t

. e

3 r j j j t t ă 1 ** * e e e p

a I d d d 5

i Ci c c c 1 i i i

o r

I 3 r P i I i

p l I 300 o II I

Е / 1 Е / 1 11 130 II I t a II I

3/ Е 3 30

0 0 0 5 0 5 5 5 0 5 0 0 5 2 5 2 5 5 2 2 0 1 0

0 2 5 0 5 0 0 5 5 2 5 5 3 2

5 51 32 05 55 1 . . 30 . 3 . 15 . 110 . 11 .

2 32 1 20 0 0 123 5 11 202 200 0023 211 0251 2253 230 . 53152 55055 5

t t t t t t t n 2 . 2 . 2 . 23 . 23 . 23 . 23 . 23 .

e l l 3 . 3 . l 3 . l 3 . l l l 3 . 3 . 3 . 3 .

v n e n l e

e v P - v e ﬁc l o e g

l n P

l a

- a li tice P gr a i a

i a i"

n r o o c

- n k a a ﬁc i

e j n s s o i o z a

b t r a g i n t n . g n a n a e g i n i a t a a g r a n e m i a a i c e r e r e o r ș r e

i k t

c h v r ă g i V n

c b n r t i n ă i c

on t on t r a l o e c e n

a d o V l c u M M to r i h e e s n e to ric to r e ii t L i s d

C v e x u i s i s

l o

n a r l r h a a e v l l a r l

u a e r a n n u u e

r o p l e V l e f lic a h a a e e ri c

z t n u z z P a o p m b C ș -

s e S a o e " v

R e F on t on t M u i t ti t n

M u

M u h t

C P e a e

i l s M M e S r a i

ti s P l v o l V

n e e - " p

e /1 2 a a o c n g P s s /0 /0 А /0 s r /10 /11 / /10 a a t t t a i / / / / ul / / / / i g a a m r t n

r r a * a i G * G G G r o M G G r e G G V V s r

n b

b n a

e a a l v s s n o n r t t e D e a a e * v * r r v h r * V V e n e C l e h

P b C h e i s a i l j e l r ia e

P ul n e t a e a a s ul e t t t a er a a e r r s r ia h l

C a P e a a a a h a e t j t t t i er l e a a a e o h r r r e l T P C 3 . 33 . 35 . 3 . 3 . 3 . 3 . h h t t

II I

r P 102 10 2 I

I II I

1 I I 102 2 15

1022 I I I

II I 102 2 1 I I

0 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 5 3 3 3 2 2 2 2

5 0 2 5

2 5 1 32 5 5 2 0 . 311 . 0 . .

3 03 0 . 2 23 23 0 23 1 23 23 0 23 0 200 333 . 2 12510 12 . 1201 12510 12510 52 .

5 2 t t t t t 22 . 22 . l 22 . 23 . 22 . l 23 . 23 . 23 . l 3 . 3 . l 22 . a 3 . 3 . 3 . 3 . l t 3 . 3 . А 3 .

lă k r a

i n a

u s s Ril s

t t t a d ik

i a n e e n a v h

t t a n V a

c c o v O O on t I e e

e z d ﬁ ﬁc

" " .

a k M f i ă ă on t V S

gr a gr a gr a to r i to r i h to r i " i M n

o o c i s i s i s s l o Ar t Ar t

a a

n n t d e v e e e t t e e a I a B

e d d E d s

d d l r o v

" tir e l l l l t l a r u i s a u u u u u e e t o g p ă t ri a ri a e e e e e l i z h n z z z z o v a z e l e l e h k a a B C r

ka s

M u M u M u M u Ce t M u M u G G

e M ă

a B

i n a

n n a " " ri n a a a /1 /1 3 /1 /1 /11 /1 5 /1 /1 3 /1 2 /1 e t i y i y s t / / / / / / / / / / t i s i s a a o n a a on t K r G G G G G G G G G " G P P M M V

i a s s t n a a o v r o vi t p k on t i r h M e a a C B i a a d t i t o o

i h i c a t d t i a r o o r p o i l h er C e 0 . 1 . 2 .

j ă e d Ci c i PIC Ltd 110 2

Е / 1 II I

r Е / 1 o t 110 101 II I II I i l a

5 0 5 5 5 5 0 2 5

0 0 2 5 1

t t l l

А А

30 3 3 3 3 . 2 . 3 .

5 5 5 1 0 0 5 32 3 1 5 3 21 . 35 3 . 3 . 0 5 t t

t 22 . 22 . 22 . 22 . 22 . 22 . 3 . l 3 . 3 . Е l 3 . 3 . l 3 . n i d i

n " i V -

n d

* i

o * k

V * i le

* l a i m j h l ak " o * c a c l e n o n k

i a o i e d l c o t D t d a N

ﬁ i K i a

n r - i " r gii

ă a V r

a P gr a o g

g o l . " o Ar t f n i a a e n ă S a to ric n e t B " i n i

at e

d s e i s D

ș d l a l l i r o c i l e u u V a ri a ric a e ha e e e

t t e s - z z l e i

p i n cr u a i s t k e b î n B i a G r

Pe ș M u M u a

R u h a l e d c l l e d a ul l

a C t r m a v r a - a /1 /2 0 /2 1 /1 /1 /1 5 s z r o / / / / / /

o g t a l n e

C i e G G G " G G G P Pe d B n i i V d i i ha V n s h i i

c d b k i d i a a V h r c l d o u l a t r e a S o g l a e h B s i i i b a i d i d

i l u i i t i d a S i d i d 3 . . 5 . h t ț ile de Fier. Por * Croazierele sunt organizate de Muzeul ** Casele sunt construite pe proiectul Chistalishte „Razvitie - 1897”. *** Un grup mic de până la 12 persoane poate dormi baza fabr icii cărămidă din Cherven briag. Ledenika. - picnic / mâncare uscată în zona Peșterii **** Prânz ***** Ultimul tur al peșterii începe la ora 16.30. 69 În funcție de politica de marketing De asemenea, au acces la zonă prin și de prețuri, ar trebui să se analizeze intermediul fluviului Dunărea (trans- dacă pachetele de cazare vor fi portul fluvial), transportul feroviar, oferite sau suportate pe cheltuiala transportul rutier (autoturisme și turiștilor, dacă degustările de vin ar transportul public cu autobuze). trebui să fie incluse în pachet sau Dunărea face parte din Coridorul prevăzute ca o opțiune suplimentară Pan-European de Transport nr. 7, (pentru care să se încaseze în avans care leagă Marea Nordului de Marea sau mijloace on-road). Neagră prin Canalul Rhin-Maine- Dunăre. Există o rețea de transport 3.2. Pozițiile pieței și potențialul bine organizată de coridoare fluviale pieței de-a lungul râului. România și Bulgaria trebuie să continue să inves- Din analiza fluxurilor turistice tească în îmbunătățirea condițiilor și este evident că teritoriul țintă este construirea de noi râuri și iahturi. departe de fluxurile principale ale Legăturile dintre România și turiștilor străini și interni. Bulgaria se realizează prin intermediul Pentru a evalua pozițiile pe piață noului pod peste Dunăre - Vidin, Pleven și potențialul rutei turistice, este - Craiova, Dolj și legături de feribot - necesar să se efectueze sondaje de Turnu Magurele, Teleorman - Nikopol, marketing după efectuarea tururilor Pleven. Legătura prin noul pod este demonstrative și lansarea unei foarte bună, dar legătura cu feribotul campanii de promovare a produ- este relativ limitată. Guvernele sului turistic. Sondajul ar trebui Bulgariei și României explorează posi- să furnizeze informații actualizate bilitățile de a construi un nou pod privind circulația internă a turiștilor peste Dunăre în zona celor două orașe. și zonele din care provin. Precum și Străzile sunt relativ bune și oferă posi- interesul turiștilor străini în regiune. bilitatea de a realiza traseul turistic. De asemenea, este necesar să se Siturile naturale din Bulgaria au, efectueze un studiu între operatorii de asemenea, un grad foarte bun de turism și agențiile de turism. de accesibilitate a transportului în condiții de munte. 3.3. Accesibilitatea transporturilor 3.4. Condiții pentru vizitele turistice Teritoriul țintă și ruta turistică au o bună accesibilitate externă și Există o bază turistică bună și internă. Turiștii străini din țările foarte bună în zona țintă, în special balcanice, Uniunea Europeană și în centrele județene / raionale și alte destinații pot accesa aeroportul în jurul lor - Drobeta-Turnu Severin internațional din Craiova, Dolj. În (Mehedinți), Craiova (Dolj), Slatina / acest caz ruta turistică poate începe Olt), Alexandria (Teleorman) Pleven), și se poate termina la Craiova, Dolj. Vratsa (Montana) și Vidin (Vidin), 70 în Baza Turistică Pădurea Sarului se poate face o evaluare expertă și Corabia, Olt; Grivitsa și Cherven ipotetică, care poate fi ulterior veri- briag, Pleven). În funcție de mărimea ficată pe parcursul studiilor . grupurilor, în aceste locații pot fi Piețele țintă. Pe termen scurt, asigurate diferite tipuri de cazare și piața internă - turiștii din România și mese. În baza fabricii de cărămizi, Bulgaria - este cea mai importantă. Cherven briag (Pleven), poate fi cazat Turiștii inițiali din zona țintă și, un grup de până la 12 persoane. ulterior, extinderea pieței interne a Infrastructura tehnologică favo- turiștilor din ambele țări. În același rizează realizarea unui produs timp, trebuie avute în vedere măsuri turistic. Este necesar să se creeze de promovare a produsului turistic condiții adecvate sanitare și interne (ruta specializată „Calea lutului”) pentru accesul turiștilor în zona între țările balcanice și Europa și centrelor de ceramică din România Rusia și noile piețe (Orientul Mijlociu (ateliere private de ceramică). și Orientul Îndepărtat) pe termen În zonele naturale ale Bulgariei mediu și lung. Principalul punct de condițiile sunt mai limitate. De interes este reprezentat de turiștii asemenea, ar trebui să se ia în consi- care au o afinitate pentru turismul derare îmbunătățirea condițiilor cultural și cognitiv și experiența. pentru vizitatori (peșterile Ledenika Grupuri de vârstă: până la 25 de și Magura și Parcul Kailaka). ani; 26 - 35 de ani; grupuri de 55+. Există centre de informare Statutul social: elevi; studenți; turistică în marile centre adminis- angajați; proaspeți pensionari; trative și unele mai mici. Există, de persoane dezavantajate. asemenea, centre în unele așezări Locul de reședință: turiști din mai mici, precum Chiprovtsi și Bulgaria și România; țările balcanice; Belogradchik. Există multe site-uri UE; Rusia și CIS; Orientul Mijlociu și de pe internet care oferă informații Îndepărtat. despre locații, repere, obiective Preferințe turistice: turism cultu- turistice și traseul turistic. ral-cognitiv, istoric și arheologic; 3.5. Segmentarea pieței turismul cognitiv natural. În viitor, este necesar să se Segmentarea pieței se poate efectueze periodic sondaje de realiza în funcție de piețele țintă marketing în rândul turiștilor care din care provin turiștii, grupurile de vizitează zona, printre operatorii de vârstă și statutul social. În acest scop, turism și turiști. Este necesar să se este necesar să se efectueze studii efectueze un studiu de referință și de marketing. Potrivit experților PIC ulterior un sondaj actual, care să se Ltd., pe baza studiilor de marketing realizeze cel mai bine în locurile de efectuate în UE și în ambele țări și cazare și turistice, precum și printre a previziunilor pentru dezvoltarea cei care utilizează un tur organizat turismului mondial și european, pe ruta turistică. 71 IV. Viziunea și strategia de tip Boutique pentru dezvoltarea rutei „Calea lutului”

1. Viziune confortului și cerințelor individuale, ca o concepție de bază a filozofiei Dezvoltarea, promovarea și produselor turistice tip boutique, punerea în aplicare a rutei turistice compensează oferta turistică „Calea lutului” ca produs turistic standard, care vizează concentrarea de tip boutique cu propria sa marcă fluxurilor turistice mari. ca parte a unei destinații turistice Strategia turistică de tip boutique „Dunărea de Jos” pentru o vizită urmărește atragerea turiștilor de pe tot parcursul anului. Includerea pe piețele țintă cu venituri mari, produsului turistic în rețeaua oferind servicii individuale de tip europeană de rute culturale. boutique și o atmosferă unică, oferită în ruta turistică creată 2. Strategia de dezvoltare a „Calea lutului”. Atrage turiștii în turismului de tip „Boutique” concordanță cu segmentarea pieței turistice și alegerea segmentelor de Termenul de tip boutique vine de piață. Utilizează tehnologii moderne la finanțe; banca de tip boutique este și inovatoare pentru promovarea specializată într-un aspect al activi- produsului turistic specializat și tății bancare de investiții. Cuvântul îmbunătățirea marketingului turistic. este de obicei utilizat pentru a Dezvoltarea și îmbogățirea descrie o strategie de afaceri care produsului, transformându-l într-o oferă servicii specializate pentru un adevărată „bijuterie turistică” de anumit segment al pieței. Pentru tip boutique. Utilizarea mai bună a destinații, boutique înseamnă facilităților existente pe teritoriul diferit sau specializat. O destinație unde este organizată ruta turistică. de tip boutique este un loc care își Organizarea traseelor în perioadele exprimă în mod activ caracterul în care evenimentele tradiționale individual. În acest caz, produsul culturale și sportive din zonă sunt turistic „Calea lutului” respectă organizate în mod tradițional de pe deplin definiția relevantă a unui grupurile țintă: festivaluri folclo- produs turistic de tip boutique, care rice și culinare, târguri, sărbători, necesită, de asemenea, planificarea concursuri etc. Vizite de participare unei strategii de dezvoltare a turis- a turiștilor la atelierele de ceramică mului de tip boutique. din Bulgaria (de exemplu, întruniri Turismul de tip boutique este personale cu olari și posibilitatea orientat spre cererea individuală de turiștilor de a crea ceramică). servicii turistice. O atenție personală Schimbul de experiență între acordată oaspeților, atenția acordată olarii din România și Bulgaria și 72 stimularea creării de ateliere de trează locurile turistice incluse olărit noi, deschise în fiecare zi pe ruta turistică (muzee, galerii, și gata să răspundă dorințelor și teatre etc.); nevoilor grupului țintă de turiști. • reprezentanți ai instituțiilor Crearea unei rețele de „prieteni ai locale, regionale și de stat (adminis- lutului”, întâlniri individuale și multe trațiile municipale și consiliile munici- altele. Crearea de seminarii și lecții pale, consiliile județene și președinții individuale pentru producerea de consiliilor județene, guvernatorii și artefacte ceramice, produse de uz administrațiile raionale etc.); casnic și utilizarea diferitelor tehnici • școli și instituții de învă- tradiționale, organizate periodic și în țământ superior în care ceramica funcție de dorințele individuale ale artistică este predată și studiată; turiștilor. Oportunitatea de a vizita • instituții culturale care diferite site-uri și destinații, parte a lucrează pentru conservarea patri- rutei turistice „Calea lutului” cu un moniului cultural (centre comuni- ghid turistic individual. tare, case culturale și case); Oferirea unor astfel de servicii • agenții de turism și agenții de turism de tip boutique, create de voiaj. cu un program și un concept flexibil, posibile să se modifice în funcție de 4. Mix de marketing dorințele și nevoile turiștilor în cazare de tip boutique, va crea o condiție Pentru a implementa cu succes prealabilă pentru dezvoltarea turis- Strategia de tip Boutique pentru mului de tip boutique în zonele țintă, Dezvoltarea Rutei Turistice „Calea atrăgând multe fluxuri turistice noi. lutului”, este necesar să se elaboreze strategii separate de mix 3. Părțile interesate de marketing pentru promovarea eficientă a pieței turistice pe piețele Punerea în aplicare a strategiei țintă. În acest scop, este necesar vizează identificarea și implicarea să se utilizeze strategii de mix de părților interesate. Acestea sunt, mai marketing pentru introducerea unui presus de toate, organizațiile civile produs nou și validarea acestuia pe neguvernamentale care se află în piața turistică, ca tip boutique. centrul acestui proiect. De asemenea: Pentru realizarea strategiilor • proprietarii și producătorii de marketing de tip boutique este de ceramică (olari, proprietari de necesară lansarea rutei turistice ca întreprinderi ceramice); produs turistic specializat pe piața • proprietarii infrastructu- țintă cu propriul brand în cadrul rilor turistice (hoteluri, restau- destinației Dunării de Jos. Produsul rante, atracții turistice); turistic oferă următoarele opțiuni: • instituțiile care adminis- • Turul cu ghid; 73 • Excursie ghidată a obiecti- Scopul strategiei de stabilire a prețu- velor incluse în traseu; rilor este de a determina limitele de • Vizitarea unor evenimente preț ale produsului turistic de tip culturale specializate și de masă; boutique și serviciile turistice de tip • Participarea la ateliere de boutique oferite. Pentru a realiza o ceramică; politică de prețuri durabilă, ar trebui • Implicarea în procesul de propuse prețurile serviciilor de tip realizare a lucrărilor de ceramică. boutique de bază și suplimentare, având în vedere statutul social (și 4.1. Strategia de produs veniturile) principalelor grupuri țintă. Pentru a determina prețul produ- Scopul strategiei de produs sului de tip boutique turistic, este este de a crea un pachet turistic necesar să se efectueze o analiză ca produs de tip boutique și de a-l comparativă suplimentară a altor prezenta ca un produs turistic cultu- produse turistice de tip boutique ral-cognitiv specializat pe piețele similare. În stadiul inițial, când produsul țintă. Scopul este de a prezenta de tip boutique este introdus pe piață, traseul turistic „Calea lutului” se pot lua în considerare prețuri mai ca un produs cultural-cognitiv cu mici. În procesul de impunere a produ- elemente de componente istorice, sului de tip boutique pe piață - pot arheologice și naturale. Traseul este fi avute în vedere prețuri mai mari. dezvoltat ca un inel și include o Trebuie să se țină seama de faptul că vizită la o varietate de situri (centre serviciile de tip boutique se bazează ceramice, muzee, situri arheolo- pe un segment de piață îngust și pe gice, istorice, culturale și naturale) unicitatea produsului turistic. Turismul pe teritoriul Dunării de Jos din cele de tip boutique aduce beneficii care două țări, România (Mehedinți, Dolj, sunt durabile în timp - un număr mare Olt, Teleorman) și Bulgaria (regiunile de turiști și profituri mari. Acesta este Pleven, Vratsa, Montana și Vidin). un segment de piață promițător care determină turismul de tip boutique 4.2. Strategia de stabilire să conducă turismul global în ceea ce a prețurilor privește veniturile generate din turism și valoarea adăugată bazată pe calitate Strategia prețurilor joacă un rol și servicii care sunt trăsături incontes- important în realizarea produsului tabile ale concurenței. Oferta de vizite turistic de pe piață. Competitivitatea la destinațiile de tip boutique, timpul sa în domeniul turismului de tip flexibil și natura conceptuală a servi- boutique depinde atât de atractivi- ciilor oferite, pe deplin adaptate la tatea zonelor turistice și obiectivelor dorințele turiștilor, ar trebui să reflecte turistice, cât și de serviciile de tip stabilirea unor prețuri adecvate. boutique oferite și condițiile de preț.

74 4.3. Strategia de publicitate alte tipuri de turism (de exemplu turismul „all inclusive”). Între 23% Scopul strategiei de publicitate și 27% din cazări sunt vândute de este crearea de produse publicitare operatorii de turism, dar nu au un pentru promovarea rutei turistice pe flux solid de turiști în domeniul piețele interne și externe, concen- turismului de tip boutique. Ceea trându-se pe atractivitatea și unici- ce este mai important aici este tatea produsului turistic de tip rolul deținătorilor și recepțione- boutique și pe experiențele care rilor în ofertele de cazare incluse pot fi experimentate și atmosfera în pe ruta turistică „Calea lutului”, cadrul Turului Dunării de Jos pe Calea de care depind vânzările și a căror lutului. În acest scop, se are în vedere activitate este considerabil mai o socializare eficientă a siturilor și complexă decât cea a hotelierilor. prezentarea produsului prin publi- Sondajul privind tendințele ofertei citate: un portal internet al rutei turistice de tip boutique în Europa turistice cu obiectele și atracțiile arată că proprietarii de hoteluri de vizitate; imagini; anunțuri video și tip boutique trebuie să-și adminis- audio; pregătirea materialelor publi- treze propriile hoteluri, acordând o citare tipărite; crearea unui logo al atenție deosebită atmosferei unice rutei; colaborarea cu mass-media și serviciilor de tip boutique oferite. (materiale PR în publicații tipărite, Orașele incluse în ruta turistică comunicate de presă, plan media, sunt considerate ca având potențial tururi demo pentru jurnaliști, etc.). pentru hotelurile de tip boutique - orașe cu economii pline de viață și 4.4. Strategia de comunicare zone rezidențiale, dar cu industria hotelieră impersonală și informală. Strategia de comunicare vizează Canalele distribuite ar trebui să identificarea canalelor de distri- utilizeze: buire a produsului turistic de tip • proprietari și recepționeri pe boutique. Alegerea cu succes a locurile de cazare incluse în traseul canalelor de distribuție depinde de turistic; implementarea cu succes a stra- • operatori de turism și agenți tegiei de tip Boutique. Distribuția de turism care să ofere trasee și să orga- produsului de tip boutique ar trebui nizeze tururi demo pentru jurnaliști; să creeze premise pentru recunoaș- • centrele de informare turistică terea națională și internațională a (europene, naționale, regionale și produsului turistic de tip boutique locale) pentru a oferi informații despre (ruta turistică ”Calea lutului”). traseul, serviciile și atracțiile turistice; Varietatea canalelor de vânzări • rețeaua de Internet și orga- este mai importantă pentru turismul nizațiile neguvernamentale; de tip boutique decât pentru • distribuția online (portal

75 internet, publicitate și promovare pe • activități specializate în portaluri de internet specializate); turism (internaționale, regionale și • medii sociale; locale). • târguri de turism (participare la expoziții regionale și naționale);

76 Concluzie Succesul a proiectului trebuie să de tip boutique ca parte a unei desti- aibă în vedere elaborarea unui plan nații de tip boutique în zona Dunărea de măsuri pentru implementarea de Jos, interesul, participarea strategiei de dezvoltare a turismului turistică și venituri din realizarea de tip boutique. Planul de realizare produselor. a strategiei de tip boutique trebuie Implementarea strategiei de să includă: un plan detaliat al acti- tip boutique și a planului depinde, vităților; calendarul pentru imple- de asemenea, de instituirea unui mentarea strategiei de tip boutique; sistem de monitorizare a perfor- activități de dezvoltare a produsului manței. În acest scop, este necesar turistic de tip boutique în conformi- să se creeze un sistem de control tate cu noțiunile de „ciclu de viață” care să includă: dezvoltarea și și „turism de tip boutique” și de evaluarea indicatorilor de bază sporire a competitivității produsului și țintă; măsurarea performanței turistic de tip boutique; un plan de planului (sondaje de marketing) în conservare a patrimoniului cultural funcție de indicatori; compararea și istoric și de îmbunătățire a soci- rezultatelor actuale cu valorile alizării siturilor și infrastructurii de bază și de referință; evaluarea turistice; planul media și programul riscurilor; luarea de măsuri preven- adaptat piețelor și segmentelor tive în situații de criză; evaluarea țintă; politica flexibilă de stabilire stării și a stadiului de dezvoltare a a prețurilor; măsuri de stimulare, produselor și a competitivității de menținere și aprofundare a legă- pe piața turistică; evaluarea produ- turilor dintre părțile interesate. selor turistice naționale și străine Realizarea Strategiei de tip boutique competitive; evaluarea punerii și a Planului ar trebui să conducă la în aplicare a planului și luarea de crearea, menținerea și impunerea măsuri corective, dacă este necesar. unei imagini pozitive a rutei turistice

77 Bibliografie / Библиография

1. Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala Romania 2030. 2. Cultural tourism - https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism/offer/ cultural_bg 3. Cultural Tourism development and promotion across Europe -http:// www.culturaltourism-network.eu/ 4. Cultural tourism in Europe, edited by Greg Richards. 2005. 5. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/muzee.asp 6. Dobrea, R.Z., Ştefănescu, A.N., „Analiza competivităţii industriei turistice din România în contextual globalizării economice”, Economia seria Management, 11(1), 2008, pp. 40-54. 7. Eurostat regional yearbook 2015 - http://ec.europa.eu/eurostat/ documents/3217494/7018888/KS-HA-15-001-EN-N.pdf 8. Imaginea destinaţiei turistice – element de susţinere în construcţia brandului turistic regional. Studiu de caz: Muntenia. 9. Marketingul turismului rural - http://euranek.com/alter-agro/pdf/ unit11_ro.pdf 10. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007 – 2026. 11. Nicolau, Ghidul sărbătorilor româneşti, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998. 12. Pamfile, T. Mitologie românească, Ed. All, Bucureşti, 1977. 13. Planul de Dezvoltare Regionala al regiuni Sud Muntenia, 2014 – 2020. 14. Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, 2014 – 2020. 15. Programul Strategic de Dezvoltare a Turismului la Nivelul Zonei Formate din Judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi 16. Tendinţe în dezvoltarea turismului cultural - http://www.montana-vidin-dolj.Com/ro/publications/?NewsId=6 17. Turism cultural în centre istorice urbane de dimensiuni mici şi medii. Direcţii de acţiune arhitectural urbanistice. Studii de caz din România. 18. Tourism, Culture and Heritage in a Smart Economy: Third International Conference IACuDIT, Athens 2016. 19. Tourism statistics. Eurostat - http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/ index. php/ Tourism_statistics 20. Tourism statistics portal. Eurostat - http://ec.europa.eu/eurostat / web/tourism/ data 21. Turismul cultural - http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL- CULTURAL75558.php 22. Turismul cultural in Romania - http://www.cnaic.ro/projects/puncte / Romana/ turism-ro.html 23. Turismul Romaniei. Breviar Statistic. Institutul national de statistica. 2014. 24. Strategia de Dezvoltare a Turismului rural Romanesc in contextual inte- grarii in Uniunea Europeana -https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/ 78 strategia-de-dezvoltare-a-turismului-rural-romanesc-in-contextul-integra- rii-in-uniunea-europeana-82599.html 25. Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014-2020. 26. Strategia de dezvoltare rurală a României, 2014-2020 27. Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România (context, viziune și obiective), 2016-2020. 28. Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Teleorman 2010-2020. 29. Strategia de Dezvoltare a jidetului Mehedinti pentru perioda 2014 – 2020. 30. Strategia de dezvoltare a judeţului Olt pentru perioada 2014-2020. 31. “Sustainable Tourism for Development”, Guidebook - http://icr.unwto. org/ content/eu-guidebook-sustainable-tourism-development 32. World Travel & Tourism Council (2011). „Economic Impact Data and Forecasts”, available at: http://www.wttc.org/eng/Tourism_Research/ Economic_Research/ (accessed: 04.01.2011) 33. World Travel & Tourism Council (2011). „Travel & Tourism Economic Impact. Romania”, available at: http://www.wttc.org/bin/pdf/original_pdf_ file/romania.pdf (accessed:04.01.2011) 34. http://adevarul.ro/locale/craiova/cele-10-minuni-inima-olteniei-po- vestile-locurilor-superbe-trebuie-vizitate-turist-ajunge-dolj-1_57601bc75a- b6550cb8f0fec3/index.html 35. http://adevarul.ro/locale/slatina/cele-mai-frumoase-locuri-judetul-olt- satul-neolitic-4500-ani-bisericile-surori-stoicanestiprintre-obiectivele-trebuie-ne- aparat-vizitate-1_55ae6247f5eaafab2cca781a/index.html 36. http://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/10-cele-mai -frumoase-locuri-din-judetul-teleorman/ 37. https://beheader69.wordpress.com/2017/02/16/top10-obiective -turistice-din-teleorman/ 38. http://locuridinromania.ro/judetul-teleorman 39. http://www.calatoruldigital.ro/2009/11/judetul-mehedinti/ 40. http://www.feminis.ro/descopera-romania--obiective-turistice-din-judetul-dolj_52663.html 41. http://fiituristlagal.ro/gal-dunarea-de-sud-obiceiuri-si-traditii/ 42. https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic -10-locuri-de-vizitat-in-oltenia 43. http://www.hoinari.ro/obiective-turistice/Dolj/Craiova.php 44. http://www.hoinari.ro/obiective-turistice/Teleorman/Alexandria.php 45. http://www.infotravelromania.ro/manifestari-populare.html 46. http://locuridinromania.ro/judetul-dolj 47. http://locuridinromania.ro/judetul-olthttp://www.mehedinti.insse. ro/main.php?id=407 48. http://www.plecatdeacasa.net/2011/01/sarbatorile-traditionale-ne-

79 deile-si.html 49. http://www.referatele.com/diverse/ROMANIA-IN-MEDIUL-EUROPEAN- JUD247.php 50. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_ Rom%C3%A2nia 51. http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-dolj.html 52. http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-olt.html 53. http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-teleorman.html 54. http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-dolj.html 55. http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-olt.html 56. http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-teleorman.html 57. http://www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-dolj.html 58. http://www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-olt.html 59. http://www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-olt.htmlhttp:// www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-teleorman.html 60. Анализ на туристическия потенциал на областите Видин, Монтана, Ниш и Зайчар, текущо състояние, проблеми, възможности, визия за развитие” - http://net4tour.org/bg/wp-content/uploads/2012/07/Analiz.pdf 61. Киселкова, Ал. Екотуризъм и защитени територии. С., 2008. 62. Концепция за туристическо райониране на България. 63. Kултурно-исторически дестинации. България. Богатствата на Северозапада (карта). http://www.tourism.government.bg/bg/tourist-destinations/2118 64. Kултурно-исторически дестинации. България (карта). http://www. tourism. government.bg/bg/pages/kulturno-istoricheski-destinacii 65. Лаков, Пл. Туристическа политика и развитие на екотуризма в България. Висше училище по агробизнес и развитие на регионите. NEW KNOWLEDGE JOURNAL OF SCIENCE. 66. Марков, Ив., Н. Апостолов. Туристически ресурси. В, 2008. 67. Национална концепция за пространствено развитие на периода 2103 – 2025 г. 68. Национална стратегия за устойчиво развитие на туризма в Република България 2014-2030 г. 69. Национална стратегия и план за действие за развитие на екотуризма, 2009 г. 70. Областна стратегия за развитие на Област Видин 2014-2020 г. 71. Областна стратегия за развитие на област Враца 2014 – 2020 г. 72. Областна стратегия за развитие на област Монтана 2014 – 2020 г. 73. Областна стратегия за развитие на област Плевен 2014 – 2020 г. 74. Осемте чудеса на Северозападна България -http://www.magelanbg. com/index.php?option=com_content&view=article&id=919:2009-06-23-19-59- 24&catid=47:2009-01-18-17-10-18&Itemid=57 75. Петров, П. Типология на селския туризъм в България според

80 характера на туристическите продукти. Конференция Велико Търново, 2009. 76. Петров, П., Ал. Киселкова. Селските райони и селския и екологичния туризъм у нас. Проблеми на географията, кн.3-4, 1999. 77. Проучвания и анализи за туризма в България за 2014 г. - http:// www.tourism.government.bg/bg/kategorii/prouchvaniya-i-analizi/ prouchvaniya-i-analizi-za-turizma-v-bulgariya-za-2014-g 78. Регионален план за развитие на Северозападния район за периода 2014-2020 г. 79. Станкова, М. Екологичният и приключенският туризъм като алтернатива на традиционното туристическо развитие. Проблеми на географията, кн.3-4, 2004 80. Стратегия на Европейския Съюз за Дунавския регион. 81. Статистически данни за международен туризъм в България за 2016 г. - http://www.tourism.government.bg/bg/kategorii/statisticheski-danni/ statisticheski-danni-za-mezhdunaroden-turizum-v-bulgariya-za-2016-g 82. Статистически данни за международен туризъм в България за 2017 г. - http://www.tourism.government.bg/bg/kategorii/statisticheski-danni/ statisticheski-danni-za-mezhdunaroden-turizum-v-bulgariya-za-2017-g 83. Стратегически план за развитие на културен туризъм в България. 84. Стратегия за устойчиво развитие на туризма в област Видин 2009 – 2013 г. 85. Тематичен маршрут 2 „Екотуризъм – природа и красота“ - http:// www.tour-montana-nis.com/files/custom/Project/Ecotourism_BG.pdf 86. https://bghotelite.com/vratsa-zabelejitelnosti.html 87. http://bnr.bg/vidin/post/100299098/27-ot-obshto-883-zashtiteni- mestnosti-v-bylgariya-sa-vyv-vrachansko 88. https://foursquare.com/user/34974054/list/100 89. http://www.guide359.com/pleven-region/ 90. http://www.guide359.com/montana-region/ 91. http://www.guide359.com/vratsa-region/ 92. http://pdbase.government.bg/zpo/bg/result1.jsp 93. https://pochivka.bg/vratsa-zabelezhitelnosti-g19 94. http://www.sabori.bg/search_results/search.html?p=3 95. http://www.tourism-bg.net/obekti/obekti_vratza.html 96. http://www.tourism-bg.net/obekti/obekti_pleven.html 97. http://www.tourism-bg.net/obekti/obekti_montana.html 98. http://www.tourism-bg.net/obekti/obekti_vidin.html 99. http://www.vidin.government.bg/094/60-16-16/sidebar/oblast_vidin/ tourism.html 100. http://zonavratsa.blogspot.bg/2013/08/sightseeing-vratsa.html 101. http://100nto.org/forum.html?func=showcat&catid=374&view=la