U N I V E R S I T A T E A D I N C R A I O V A

F A C U L T A T E A D E Ş T I I N Ţ E S O C I A L E

C A T E D R A D E Ş T I I N Ţ E P O L I T I C E

Nr. 26 • 2010

---RREEFFEERREENNCCEESS--- GHEORGHE VLĂDUŢESCU (Romanian Academy), ALEXANDRU BOBOC (Romanian Academy), FLORIN CONSTANTINIU (Romanian Academy), CRISTIAN PREDA (University of Bucharest), LAURENTIU VLAD (University of Bucharest), VLADIMIR OSIAC (University of Craiova), CĂTĂLIN BORDEIANU („Petre Andrei” University of Iaşi)

---IIINNTTEERRNNAATTIIIOONNAALL AADDVVIIISSOORRYY BBOOAARRDD--- MIC HA E L RA DU , Senior Fellow, Foreign Policy Research Institute , Co - Cha i r ma n , FP RI ’s Ce nter o n Terrorism, Counter -Terrorism and Homeland Security , Philadelphia, USA MI HA I CIM P OI Pre s ide nt of the Academy of the Republic of Moldavia YO HA NA N MA N OR , Profe s s or , University de Jerusalem, Israel Pre s ide nt , Center for Monitoring the Impact of Peace (CMIP) JOZ E PIR JEV EC, Profe s s or , University of Trieste, Italy PA TRI CIA G O N ZA L EZ-A L DEA Profe s s or , University Francisco de Vitoria, Madrid, Spain OL IV ER FRI G GI ERI, Profe s s or , University of Malta CRIS TI NA BEJA N , Wadham College, Oxford, Great Britain SLA V C O A LMĂ JA N , Profe s s or , University of Novi Sad, Serbia Pre s ide nt , „ A r g os” Center for Open Dialogue, Novi Sad, Serbia NICU CI O BA NU Pre s ide nt , „Libertatea ” Publishing House, Novi Sad, Serbia SA ND O R R IC HT ER Senior Economist , Vienna Institute for International Economic Studies (WIIW) JU N E TEU FE L D RE YER Profe s s or , Department of Political Science, Uni versity of Miami, USA

---EEDDIIITTOORRIIIAALLL BBOOAARRDD--- Editor in chief: AUREL PIŢURCĂ Deputy editor in chief: ION DEACONESCU Editorial board: CEZAR AVRAM, VLADIMIR OSIAC, MIHAI COSTESCU, ANCA PARMENA OLIMID, COSMIN LUCIAN GHERGHE, CĂTĂLIN STĂNCIULESCU, CĂTĂLINA GEORGESCU, TITELA VÎLCEANU, MIHAI GHIŢULESCU

NNOOTTEE ooofff ttthhheee EEDDIIITTOORRIIIAALLL BBOOAARRDD Revista de Stiinte Politice. Revue des Sciences Politiques was evaluated and authorized by the National Council of Scientific Research in Superior Education (CNCSIS) in the B+ category – periodical publications indexed in international databases (May 2009) Revista de Stiinte Politice. Revue des Sciences Politiques is indexed by Proquest, Index Copernicus, Georgetown University Library, DOAJ, Elektronische Zeitschriftenbibliothek EZB, Journal Seek, Intute Social Sciences.

AADDDDRREESSSS University of Craiova, 13 A. I. Cuza Street, Craiova, 200585, Dolj, Romania, Tel/Fax: +40251418515.

© 2009- Editura Universitaria All rights reserved. All partial or total reproduction without the author’s written agreement is strictly forbidden.

ISSN: 1584-224X http://cis01.central.ucv.ro/revistadestiintepolitice/

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Cuprins

RREELLAAŢŢIIIIII IIINNTTEERRNNAAŢŢIIIOONNAALLEE

Ion DEACONESCU, Consideraţii geopolitice şi geostrategice ale zonei Mării 7 Negre sau politica regională în devenire Cristina OTOVESCU-FRĂSIE, Gabriela MOTOI, Egalitatea de şanse şi 11 reprezentarea femeilor în politică la nivel global Ramona GRUESCU, European context regarding equal opportunities between 20 men and women

TTEEOORRIIIEE PPOOLLIIITTIIICCĂĂ

Cătălina Maria GEORGESCU, Raporturile mediului organizaţional politic cu 26 managementul organizaţiilor publice Mihai Ovidiu CERCEL, Rolul leadershipului în modelarea culturii 33 organizaţionale

PPOOLLIIITTIIICCĂĂ ŞŞIII RREELLIIIGGIIIEE

Anca Parmena OLIMID, The theoretical and methodological basis for analysis of the religious liberty and the regime of cults in the European law systems. 55 Notes towards an European Code of Law and Religion (ECLR)

Ovidiu Mihail CĂLINESCU, Divine will compared to the legal will 61 Anca Parmena OLIMID, Modelul Simonist al libertăţii religioase. Evoluţii normative şi mecanisme sociale privind locul Statului şi al Bisericii în context 70 european Veronica ION, Modernizare şi religie în societatea contemporană 75

PPOOLLIIITTIIICCĂĂ ŞŞIII DDRREEPPTT

Roxana RADU, Les atteintes à la dignité humaine au lieu du travail 79 Irina Olivia POPESCU, Modalitatea de exteriorizare a voinţei de a produce 95 efecte juridice Mihai GHIŢULESCU, Despre instituţia ministerială în România (1859-1918). 100 Norme şi „uzuri” constituţionale

5 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

SSTTUUDDIIIIII MMEEDDIIIAA

S. Abdallah SCHLEIFER, Media and Religion in the Arab/Islamic World 107

Xenia NEGREA, Criza financiară în presa culturală românească. „Dilema 117 veche”

6

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Consideraţii geopolitice şi geostrategice ale zonei Mării Negre sau politica regională în devenire

Ion DEACONESCU

Abstract: The relative decline of the United States in several regions of the world, as well as the more and more visible role of the European Union, have lately favoured new types of approaches to continental geopolitics, of adaptation to the differentiated growth of power among states and of real modification of the present international system. This article discusses the place occupied by Romania within the new regional politics in the context of the new opportunities of entering to the area energy mechanism, becoming a regional power, edifying and consolidating its position within the process of regional cooperation, and increasing economic competitiveness. Keywords: Black Sea, energy, geopolitics, geostrategy, regional politics.

e obicei, geografia se află unor noi vectori ai expansiunii, sporind într-o permanentă supremaţia asupra acestor teritorii, precum metamor-fozare cu şi influenţa în ceea ce priveşte balanţa D schimbări şi condiţionări puterii internaţionale. spectaculoase când În ultima vreme, după căderea Zidului periferia săracă înfruntă Berlinului şi implozia sistemului comunist, centrul bogat ori enclavele deţin puterea cele mai importante spaţii geopolitice politică şi economică în general. Diverşi considerate primordiale cândva au fost factori structurali determină, într-o măsură uitate de Washington şi Moscova, considerabilă, mediul înconjurător şi diminuându-se presiunile la care fuseseră social, printr-o politică internă şi externă supuse. Acum, sunt urmărite interesele vizând asumarea unui rol important într-o strategice directe, în zone de impact major, realitate cât mai corespunzătoare prin miza fiind dezintegrarea şi fragmentarea deţinerea unei puteri importante, capabilă politică, organizându-şi puterea şi tehnologic, economic şi uman să influenţa pe teritorii cât mai extinse. controleze efectiv şi să neutralizeze Doctrina puţin expusă la 9 octombrie 2003 politica în aceste spaţii. se constituie într-un exemplu al Aceşti factori formali şi informali expansiunii declarate prin acumularea generează o diversiune optimă pentru excesivă de putere politică şi economică, câteva entităţi politice într-o anumită agresivă şi riscantă. Conform acestei perioadă, ce se ambiţionează în trasarea doctrine, Moscova îşi rezervă dreptul de a

7 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

interveni militar în soluţionarea oricărui continuă însă să-şi amâne finalitatea din diferent dintre statele vecine, înaintarea raţiuni multiple. frontierelor ruseşti devenind un gest de Vizând să devină o putere regională ripostă la avansarea frontierei euro- recunoscută, după admiterea în NATO atlantice spre est, din aşa-zisele raţiuni (2004) şi UE (2007), România şi-a politice strategice şi economice pentru modificat politica externă în această zonă apărarea intereselor „Noii Rusii”. turbulentă şi însemnată de ortodoxism şi Declinul relativ al SUA în mai multe musulmanism, cât şi de influnţe maximale zone ale lumii, ca şi rolul din ce în ce mai şi momente conflictuale extreme. vizibil al Uniunii Europene, au favorizat, În aceste condiţii România s-a trezit în ultima perioadă, altfel de abordări ale în „jocul” energetic al unor puteri, cu o geopoliticii continentale, de adaptare la Rusie pragmatică ce ştie să-şi impună un creşterea diferenţială a puterii dintre state prim rol în domeniul resurselor, cu o şi de modificare reală a sistemului Ucraină slăbită de noile ritmuri politice, cu internaţional actual. Franţa şi Germania visând să ajungă noii actori principali ai relaţiilor internaţionale, România, Marea Neagră şi noua în special în zona Mării Negre, multă politică regională vreme ignorată chiar de SUA, care, în aceste momente, luptă pentru o poziţie După 1990 politica externă a privilegiată în regiune. Astăzi mai mult ca României s-a axat în special, către oricând atât Moscova, cât şi Washington- formarea unei relaţii privilegiate cu SUA, ul îşi dispută în geopolitica Mării Negre considerate ca pilon de securitate şi centrul de putere, ca o condiţie obligatorie stabilitate pe vaste spaţii geografice, de a echilibra şi tempera relaţiile cu statele emanând autoritate şi control relativ. La un din restul Europei, tot mai interesate de moment dat, România şi-a orientat politica accesul la Marea Neagră. Să nu uităm că externă către zona Mării Negre prin SUA au folosit baza militară românească, revigorarea legăturilor economice iar instalarea unor dispozitive ale scutului bilaterale şi ale relaţiilor politice cu statele antirachetă e o problemă doar de timp. Din din perimetrul geopolitic şi geostrategic al poziţia sa geografică, România a devenit acesteia. După încheierea unor tratate de un partener interesant pentru UE, ca şi bază cu Ucraina, Rusia şi Moscova, şi pentru Alianţa Nord-Atlantică, aflându-se îndeosebi, din postura de membru al UE, la confluenţa unor culoare cu semnificaţii România s-a implicat în mecanismul strategice deosebite mai ales cu cel al energetic zonal, îndeosebi al petrolului, ieşirii la Marea Negră, cât şi la Gurile prin poziţia sa geografică oferind cea mai Dunării, căci cine le posedă şi le scurtă rută de tranzit : Constanţa – Trieste. controlează, devine o forţă reală în această O altă oportunitate pentru România a regiune. constituit-o proiectul conductei de gaz Prin conceptul de „Politică europeană Nabucco, lungă de 3300 de km, ce ar urma de vecinătate (PEU),” generat de să transporte gaz din Azerbaidjan şi Iran Parlamentul European, se urmăreşte o pentru statele Europei, traversând Turcia, altfel de politică, prin modificarea noţiunii Bulgaria, România şi Ungaria. Acest de graniţă într-un perimetru al colaborării, deziderat ambiţios, promovat de un cooperării şi al relaţiilor de bună vecinătate consorţiu al companiilor de gaz din Turcia, economică, politică şi socială. Bulgaria, România, Ungaria şi Austria

8

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

PEU este axată pe patru paliere: cooperării în Europa de Est”, document Rusia, statele independente (Belarus, important care stipulează asigurarea unei Moscova, Ucraina), Caucazul de Sud platforme de relaţii de bună vecinătate care (Armenia, Azerbaidjan, Georgia) şi statele să favorizeze reforme democratice din sudul Mediteranei (Algeria, Egipt, economice şi politice în această regiune. În Israel, Liban, Libia, Siria, Tunisia), vizând baza Cartei de la Bucuresti, statele crearea „unui spaţiu comun european”. În participante au parafat mai multe 2007, graniţa UE se întindea de la Marea înţelegeri, cum ar fi, de exemplu: Barent, în nord, la Marea Neagră, iar în „Declaraţia comună privind lupta sud, cu o lungime de 5000 km, traversa împotriva terorismului” ori cea în legătură întinderi geografice diferite din punct de cu acţiuni împotriva criminalităţii şi vedere economic, politic şi social, interesul corupţiei, eliminarea armelor mici şi tot mai crescând al UE pentru zona Mării armamentului uşor, ca şi promovarea şi Negre reiese şi din faptul că în iulie 2003 susţinerea investiţiilor şi organizarea pieţei se desemnează un reprezentant special regionale a energiei. pentru Caucazul de sud, iar în decembrie, În plus, în perioada aprilie 2004- din acelaşi an, Consiliul European adoptă aprilie 2005 România a deţinut „strategia de securitate europeană” prin „Preşedinţia în exerciţiu a SEECP” când a care regiunea Caucazului de sud este făcut eforturi susţinute în vederea realizării declarată regiune pentru care UE are „un cooperării regionale ale unei colaborări interes puternic şi activ.” În mai 2004 efective între ţările din Balcanii de Vest în Comisia Europeană recomandă cooptarea concordanţă cu directivele Agendei de la Armeniei, Azerbaidjanului şi Georgiei în Salonic prin implementarea conceptelor de PEU. „regional ownership” şi „regional Aşadar, în ultima vreme, cooperarea leadership”. regională este promovată de câteva Trebuie menţionat că ţara noastră structuri politice europene semnificative: este fondatoare a cooperării economice la procesul de cooperare în Europa de Sud- Marea Neagră prin semnarea Declaraţiei Est (SEECP), Organizaţia Cooperării de la Istanbul, din 25 iunie 1992. La 5 Economice a Mării Negre (OCEMN), iunie 1998, a fost semnată „Carta pentru Iniţiativa de cooperare în Europa de sud- cooperarea economică la Marea est (SECI), Iniţiativa central europeană Neagră”, iar la 5 iunie 1998, la Yalta, (ICE), Pactul de stabilitate pentru Europa această structură de cooperare se de Sud-Est (PSESE) urmărindu-se o transformă într-o organizaţie angajare mult mai activă a unor state din internaţională, devenită funcţională la 30 zonă în asigurarea stabilităţii economice şi aprilie 1999. politce în regiunea Mării Negre. Cu ocazia Summitului aniversar al Un rol important pentru demersurile OCEMN se adoptă la 25 iunie 2002, de edificare şi consolidare a poziţiei sale în Declaraţia Decenială, care fixează o amplul proces de cooperare regională l-a agendă bazată pe obiective în concordanţă avut România la summit-ul SEECP, din cu progresele obţinute la majoritatea 12 februarie 2000, ţinut la Bucureşti, cu statelor semnatare, România angajându-se participarea şefilor de stat şi de guvern din într-un proces complex de acţiuni şi Albania, Grecia, Macedonia, România şi iniţiative favorizate de proximitatea Turcia, moment în care s-a adoptat „Carta geografică şi amplificarea structurilor bunei vecinătăţi, stabilităţii, securităţii şi regionale.

9 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

O activitate susţinută desfăşoară membre ale UE problemelor majore din România în cadrul ICE (Iniţiativa Central acest perimetru s-a materializat prin Europeană) creată în anul 1989, care Declaraţia privind „Pactul de stabilitate reuneşte 17 state membre: Albania, pentru Europa de Sud-Est”(PSESE), Austria, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, adoptată la 10 iunie 1999, la Koln, când 40 Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Italia, de ţări şi-au declarat sprijinul faţă de Macedonia, Republica Moldova, Polonia, Europa de Sud-Est în asigurarea România, Serbia, Slovacia, Slovenia, democraţiei, a păcii şi colaborării, a Ungaria şi Ucraina. În acest organism stabilităţii în zonă. Pentru prima oară internaţional, ţara noastră este angajată în majoritatea comunităţii internaţionale – derularea unor proiecte de formare Comisia Europeană şi Banca Mondială şi- profesională a viitorilor funcţionari au manifestat disponibilitatea de a se politici, în concordanţă cu normele şi implica în derularea unor ample proiecte în criteriile UE, ca şi de transmitere a Balcani, dar din păcate, realitatea experienţei în domeniul managementului ulterioară a demonstrat că fondurile post-privatizare şi de accesare a fondurilor compensatorii destinate României, de dezvoltare. Bulgariei şi Macedoniei pentru pagubele Liant real între Estul şi Centrul suferite de intervenţia militară în fosta Europei şi partener eficient în dialogul cu Iugoslavie nu au fost accesate în suficientă UE, România consideră creşterea măsură. competivităţii economice o obligaţie Aceste reproşuri adresate ţării noastre comună tuturor statelor din zona Mării se referă la neîndeplinirea în totalitate a Negre, ca şi amplificarea reţelei de obiectivelor asumate în cadrul Iniţiativei infrastructuri de energie şi de transport, de Cooperare în Europa de Sud-Est, mai ales în ceea ce priveşte Coridorul privind procedurile vamale şi de transport, european Nord-Sud simplificarea şi facilitarea procedurilor de Importanţa acordată de statele din trecere a frontierei pentru mijloacele de regiunea Mării Negre, dar şi de cele transport comerciale.

10

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Egalitatea de şanse şi reprezentarea femeilor în politică la nivel global*

Cristina OTOVESCU-FRĂSIE, Gabriela MOTOI

Abstract: The purpose to the this study is to analyse how is respected the equal chances in politics, not only in Romania, but all over the world. In the first part of the study, we have presented some general aspects regarding equal chances between women and men, and the most important documents in which is presented this right. During the time politics represented a field exclusively for men, women being excluded. But, starting with XX th century, in civilized countries, women gained first the right to vote, and then the right to be involved in politics. Keywords: gender discrimination, human rights, equal chances, politics.

1. Aspecte generale privind asigura deplina dezvoltare şi progresul egalitatea de şanse femeilor, în scopul de a le garanta exercitarea şi beneficiul drepturilor omului n Convenţia Eliminării tuturor şi libertăţilor fundamentale, pe baza Formelor de Discriminare egalităţii cu bărbaţii1. împotriva femeii , expresia Statele părţi trebuie să ia toate Î discriminare faţă de femei masurile necesare pentru eliminarea vizează orice diferenţiere, discriminării faţă de femei în viaţa politică excludere sau restricţie bazată pe şi publică a ţării şi, în special, pentru a le sex, care are drept efect sau scop să asigura, în condiţii de egalitate cu bărbaţii2: compromită ori să anihileze recunoaşterea, a) dreptul de a vota la toate alegerile beneficiul şi exercitarea de către femei, şi referendumurile publice şi de a fi alese indiferent de starea lor matrimonială, pe în toate organismele eligibile în mod baza egalităţii dintre bărbat şi femeie, a public; drepturilor omului şi libertăţilor b) dreptul de a lua parte la fundamentale, în domeniile politic, elaborarea politicii statului şi la punerea economic, social, cultural şi civil sau în acesteia în aplicare, de a ocupa funcţii orice alt domeniu. publice şi a exercita toate funcţiunile Pentru a se realiza egalitatea în publice la toate eşaloanele de domeniile precizate anterior, statele trebuie guvernământ; să ia toate măsurile corespunzătoare, c) dreptul de a participa în inclusiv prin dispoziţii legislative, pentru a organizaţiile şi asociaţiile

11 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

neguvernamentale care activează în viaţa precum şi în alte domenii reglementate publică şi politică a ţării. prin legi speciale8. Unul dintre cele mai importante În ceea ce priveşte drepturile documente în care este prezentată omului, se poate observa că nu există egalitatea în drepturi este Constituţia egalitate în viaţa socială, deoarece în României. Astfel, statul are ca fundament sferele decizionale politice de nivel înalt, unitatea poporului român şi solidaritatea structurile de partid sau instituţiile cetăţenilor săi. România este patria administraţiei publice, femeile nu au acces comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor în aceeaşi măsură ca şi bărbaţii. săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de 2. Consideraţii istorice cu privire la sex, de opinie, de apartenenţă politică, de dreptul la vot şi participarea la alegeri a avere sau de origine socială3. Cetăţenii femeilor sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor De-a lungul istoriei, politica a fost publice, fără privilegii şi fără discriminări. considerată un domeniu exclusiv Nimeni nu este mai presus de lege. masculin, în care femeile nu aveau ce Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau căuta, fiind considerate fiinţe prea slabe, militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, emotive, lipsite de autonomie şi chiar de persoanele care au cetăţenia română şi lipsite de raţionalitate. Femeile nu au putut domiciliul în ţară. Statul român garantează participa la luarea deciziilor nici în ceea ce egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi priveşte societatea în care trăiau, nici în pentru ocuparea acestor funcţii şi ceea ce priveşte propria lor viaţă, teoriile demnităţi4. de gen ale politicienilor vremii făcând o Legea nr 202/2002 republicată in distincţie clară între sfera publică, a 2007, privind egalitatea de şanse între politicii şi culturii şi sfera privată, a femei şi bărbaţi5 reglementează masurile familiei şi gospodăriei. pentru promovarea egalităţii de şanse şi de La sfârşitul secolului al XIX-lea şi tratament între femei şi bărbaţi, în vederea începutul secolului al XX-lea doar în eliminării tuturor formelor de discriminare câteva ţari femeile aveau drept de vot şi de bazate pe criteriul de sex, în toate sferele a participa la toate alegerile. Este vorba, în vieţii publice din România6. primul rând de S.U.A. şi de statele In sensul prezentei legi, prin scandinave Finlanda, Norvegia şi Islanda. egalitate de şanse şi de tratament între Partidele politice sunt interesante femei şi bărbaţi se înţelege luarea în din două puncte de vedere: în primul rând, considerare a capacităţilor, nevoilor şi ele au un rol de instrument în recrutarea şi aspiraţiilor diferite ale persoanelor de sex pregătirea femeilor pentru a ocupa poziţii masculin şi, respectiv, feminin şi în cadrul procesului decizional. In ultimă tratamentul egal al acestora7. instanţă, ele ajută femeile să fie alese prin Masurile pentru promovarea selectarea şi promovarea echilibrului între egalităţii de şanse şi de tratament între sexe pe buletinele de vot. Sprijinul femei şi bărbaţi şi pentru eliminarea intelectual, emoţional şi financiar al tuturor formelor de discriminare bazate pe partidului este foarte important pentru criteriul de sex se aplică în domeniul alegeri şi pentru o viitoare performanţă muncii, educaţiei, sănătăţii, culturii şi mai bună în posturile publice. În al doilea informării, politicii, participării la decizie, rând, organizaţiile politice înseşi trebuie să furnizării şi accesului la bunuri şi servicii, fie luate în considerare ca organizaţii. În ce

12

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

măsură au reuşit în propria lor casă, să sondajul Agenţiei Naţionale pentru atingă o reprezentare democratică a Egalitatea Şanselor (ANES), în anul 2009, sexelor pe care poate încearcă să o situaţia s-a schimbat în bine, deoarece promoveze publicului larg? Sunt organele România are patru miniştri femei, faşă de procesului decizional din interiorul anul precedent, când nici o femeie nu a partidelor, ca de exemplu consiliul reuşit să ajungă la acest nivel decizional, executiv, echilibrate din punct de vedere al însă procentul de 19% astfel obţinut se egalităţii între sexe? În ce măsură sunt situează în continuare sub media interesele femeii integrate în politica europeană de 25%. "Media europeană, în partidului şi activitatea de pregătire a rândul miniştrilor din guvernele naţionale, platformei partidului?9. arată că proporţia bărbaţilor în raport cu În ţara noastră, femeilor le-a fost cea a femeilor este de aproximativ trei la recunoscut dreptul de a vota după unu (25% femei, 75% bărbaţi). Singurele încheierea celui de-al doilea război ministere în care reprezentarea este mondial, prin intermediul Legii Electorale echilibrată (50%) sunt Ministerul din anul 1946. Educaţiei, Ministerul pentru Relaţia cu Revoluţia din anul 1989 a condus la Parlamentul şi Ministrul IMM-urilor", se 11 redobândirea drepturilor şi libertăţilor precizează în studiul ANES . Conform fundamentale. Din păcate, femeile nu se rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008, comparativ cu media parlamentelor găsesc în primele locuri ale vieţii politice statelor UE (24%) şi cu procentul din şi civice. Femeile din electorului român Parlamentul European în legislatura 2004- au o rată de participare mică. 2009 (31%), România deţine o Parlamentele, guvernele, administraţiile reprezentare a femeilor parlamentar de locale, partidele şi sindicatele - toate aceste doar 9,76%; cea mai importantă funcţie organizaţii şi instituţii au reprezentat obţinută până acum de o româncă este deficitar în activitatea lor proporţia şi rolul preşedinţia Camerei Deputaţilor, câştigată 12 femeilor. În România, bărbaţii ocupă de Roberta Anastase . poziţiile politice cu cea mai mare influenţă Partidele care au inclus în statut sau şi cu cea mai mare putere; apoi, pentru programe principiul egalităţii între femei şi femei, rămân poziţiile cu influenţă mai bărbaţi, din nefericire, nu au adoptat şi strategii adecvate de punere în practică. mică: poziţiile de primar în zonele rurale, Lumea politică este dominată de bărbaţi, candidate ale partidelor mai mici. Femeile deşi există legislaţie în care sunt precizate reprezintă un procent mai mare dintre drepturi politice egale pentru toţi cetăţenii. primarii independenţi, în comparaţie cu primarii aleşi pe listele de partid; prin acest 3. Reprezentarea a femeilor în politică fapt se constată că partidele româneşti nu la nivel global sunt deja instrumente eficiente de După anii 1970, reprezentarea promovare a femeii10. femeilor în posturile politice s-a schimbat În ţara noastră, femeile sunt slab semnificativ în Europa. Ca bază de reprezentate în funcţiile de conducere a recrutare pentru posturile politice, partidele ţării, estimându-se că mai puţin de 10% politice au un rol important în dintre parlamentarii români şi 19% dintre determinarea acestei schimbări. Partidele miniştri fiind femei. Conform datelor din politice sunt benefice pentru schimbarea echilibrului între sexe, acest fapt putându-

13 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

se observa în acele ţări care au utilizat stau numeroase obstacole de ordin social, legile referitoare la cotele electorale pentru cultural, economic, juridic, politic14. a determina schimbarea obligatorie în Factorii cei mai importanţi pentru reprezentarea partidelor alese. Aici, care femeile sunt adesea discriminate in analiştii menţionează dificultatea de politică sunt factori de ordin cultural. În determinare a echilibrului între sexe în societăţile tradiţionale, femeile care sunt interiorul organizaţiilor politice, ca unul ”în căutarea puterii” nu au o imagine prea dintre obstacolele în creşterea numărului bună: politica este considerată ca un de femei nominalizate şi, mai apoi alese, domeniu masculin în care sunt utilizate astfel încât autorităţile au fost forţate să se toate mijloacele posibile, cum ar fi: orienteze spre măsuri mai puternice. violenţa, intimidarea, loviturile ”sub Analiştii constată dificultatea de centură” etc. Mai mult, numeroşi electori determinare a echilibrului între sexe în consideră că bărbaţii sunt conducători şi ei cadrul organizaţiilor politice, ca unul au abilităţi mai bune de a conduce, decât dintre obstacolele în creşterea numărului femeile. În anul 2007, harta reprezentării de femei nominalizate şi, mai apoi, alese, femeilor în politică la nivel global includea astfel încât autorităţile au fost forţate să se doar câteva zone de pe glob în care orienteze spre măsuri mai puternice13. reprezentantele ”sexului slab” se situau pe Rezultatele a numeroase studii şi poziţii importante din punct de vedere reuniuni interparlamentare relevă că în politic. calea participării femeilor la viaţa politică

Harta femeilor în politică (2007)

Sursa : http://www.populationdata.net/cartes/actus/femmes-dirigeantes-monde- 2007.php Legenda :  Cu negru închis : ţările în care femeile conduc fruntea statului, fără a avea o funcţie executivă executivul (Preşedinte, Prim-ministru) (Regină, Guvernator general)  Cu gri : ţările în care femeile sunt în  Cu alb : ţările conduse de către bărbaţi În anul 2008, la nivel global, media 21,5% în America, 20,9% în Europa, procentajului femeilor din politică era de 14,8% în Africa Sub-sahariană, 18.1% în

14

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Asia, 15,2% în zona Pacificului şi 9,1% în (2009), în sfera politică, în majoritatea ţările arabe. Aceste procente, care sunt statelor UE au avut loc evoluţii pozitive în inferioare celui recomandat de Organizaţia ultimul deceniu, dar progresele sunt lente Naţiunilor Unite (30%), ascund numeroase şi cifrele generale rămân scăzute. Ponderea disparităţi între ţările din diferitele regiuni medie a femeilor în rândul membrilor ale globului. Per ansamblu, Rwanda este parlamentelor naţionale a crescut de la pe primul loc, cu un procent de 56,3% 16% la 24% între 1997 şi 2008, dar cifrele dintre femei implicate în viaţa politică, de la nivel naţional sunt cuprinse între 9% fiind urmată de Suedia cu 47%, Cuba – şi 46%. Unsprezece state membre au o 43,2% şi Finlanda – 41,5%. La nivelul pondere de peste 30%, considerată a fi anului 2008, doar şapte şefi de stat din 150 nivelul minim necesar pentru ca femeile să (un procent de 4,7%) erau femei. În rândul exercite o influenţă semnificativă în şefilor de guverne, proporţia este mult mai politică. În guvernele naţionale, doar unul slabă : 8 femei din 192 membri (un dintre patru miniştri importanţi este procent de 4,2%)15. femeie, dar diferenţele între statele În ultima perioadă, experţii au membre sunt cuprinse între 0% şi 60% constatat lipsa de interes a femeilor femei miniştri. În instituţiile europene s-au europene pentru politică, iar o mare parte manifestat unele progrese, dar femeile sunt dintre acestea se declară mai puţin încă insuficient reprezentate la nivel informate şi interesate de Uniunea superior. Doar trei din zece membri ai Europeană şi politică şi au o imagine mai Parlamentului European sunt de sex proastă despre Uniune decât bărbaţii. În feminin17. alegerile europene din anul 2009, potrivit Comisia a continuat să colecteze cifrelor demonstrate de Susan Balducci de date comparabile la nivelul UE privind la Universitatea din Exeter, femeile au participarea femeilor şi bărbaţilor la pro- reprezentat 35% dintre candidaţi, 34% pe cesul decizional, iar un raport recent a listele celor mai mari trei grupuri politice confirmat că, în ciuda evoluţiilor pozitive, (cu excepţia Greciei şi Danemarcei) şi femeile rămân considerabil sub- reprezintă 34% din eurodeputaţii aleşi. reprezentate18. Candidatele au obţinut numai 19% din Câteva state membre au pus în acoperirea presei. Vizibilitatea redusă a aplicare măsuri de promovare a unui mai femeilor în politică conduce la interesul bun echilibru între participarea femeilor şi redus al acestora în politică şi invers: astfel bărbaţilor la poziţiile de conducere (de apare un cerc vicios care trebuie distrus. În exemplu, Spania, Finlanda, Franţa, context politic, mai mulţi deputaţi Portugalia, Austria, Danemarca, Polonia şi europeni au constatat că Parlamentul Cipru). O reţea UE de promovare a European şi Uniunea Europeană, în femeilor în funcţii economice şi politice de general, ar trebui să pună mai mult decizie a fost lansată în 2008, fiind accentul pe chestiunile „sociale“, care urmărită asigurarea unei platforme pentru atrag interesul femeilor. În acest mod, schimbul de bune practici între reţelele Uniunea Europeană devine mai relevantă existente la nivelul UE. Participarea egală pentru femei, care vor arăta mai mult a femeilor şi bărbaţilor în procesul interes politicii şi vor participa în număr decizional politic a constituit un subiect mai mare la alegeri16. prioritar în timpul preşedinţiei slovene, Conform Raportului Comisiei fiind parte a continuării Platformei de privind Egalitatea între femei şi bărbaţi acţiune de la Beijing. În iunie 2008,

15 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Consiliul de Miniştri a adoptat concluziile pre-decembristă, femeile nu vedeau în privind participarea femeilor la procesul politică un mod de a-şi împlini viaţa, cele decizional politic şi eliminarea mai multe dintre obiectivele lor personale stereotipurilor masculine şi feminine din fiind orientate în direcţia vieţii de familie21. societate; aceasta a fost o temă prioritară a Apoi, imaginea femeii în politică era programului troicii prezidenţiale legată, prin analogie, de imaginea soţiei lui (Germania, Portugalia şi Slovenia). La Nicolae Ceauşescu, ”care a creat imaginea sfârşitul lui 2007, Comisia a lansat o incompetenţei şi a răutăţilor în politică”22. iniţiativă de formare şi sensibilizare menită Imediat după căderea regimului să informeze societăţile, în special comunist, odată cu perioada tranziţiei, s-a întreprinderile mici şi mijlocii, în privinţa produs o criză care a generat devalorizarea beneficiilor combaterii stereotipurilor de statutului economic şi social al femeii din gen. De asemenea, Comisia conduce o România. În acest sens, costurile sociale campanie pentru atragerea tinerelor şi ale tranziţiei (de exemplu, şomajul sau menţinerea femeilor în profesiile din sărăcia) au afectat în special femeile, care sectorul TIC19. de cele mai multe ori, au rămas fără un loc În pofida acestor procente care ne de muncă, fără nici un fel de venit indică o participare şi o implicare slabă a personal, pierzându-şi astfel independenţa femeilor în viaţa politică, trebuie să ţinem economică. Prin urmare, participarea lor cont de faptul că în ultimele decenii au la viaţa politică era un lucru mai dificil de existat numeroase exemple de femei care realizat, mai ales că pe agenda publică nu au cunoscut succesul în viaţa politică: se regăseau chestiuni de gen, şi erau Angela Merkel în Germania, Margaret neglijate politicile pentru familii, Thatcher în Marea Britanie, Benazir considerându-se că existau alte priorităţi. Bhutto în Pakistan, Tansu Ciller în Turcia, În plus, chiar dacă numeroase femei Indira Gandhi în India, sau Condoleezza din România aveau un nivel de instrucţie Rice şi, mai recent, Hillary Clinton în destul de ridicat (de cele mai multe ori Statele Unite ale Americii. liceal si superior), integrarea lor profesională era totuşi, problematică, 4. Reprezentarea femeilor în politica pentru că, de cele mai multe ori, erau românească nevoite să aleagă între viaţa de familie şi În România, politica a fost în viaţa profesională mare măsură ” un domeniu monopol Ideea implicării mult mai masculin (o afacere masculină) la care pregnante a femeilor în viaţa socială şi femeile nici nu au participat şi nici nu a politică, în procesul decizional a început să constituit politici (nu au determinat agenda prindă contur, în jurul anului 2000, atunci politicii, nici sensurile ei, nici alocarea când perspectiva aderării ţării noastre la resurselor publice)” 20. Uniunea Europeană devenise mai tangibilă Chiar dacă reprezentarea femeilor şi când trebuiau îndeplinite toate cerinţele în politica românească a fost una dintre acquis-ului comunitar. Astfel, în anul cele mai importante idei ale ideologiei 2000, în urma alegerilor parlamentare, comuniste, de fapt, regimurile comuniste procentul femeilor ministru a crescut la din ţările Europei de Est nu au reuşit să 18%, faţă de 3,5% cât era în 1992, iar promoveze şi să menţină egalitatea de numărul femeilor care făceau parte din şanse în nici un domeniu al vieţii sociale, cele două camere ale Parlamentului se inclusiv în politică. De regulă, în perioada triplase – de la 3% la 10%23.

16

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

În anul 2004, după alegerile din Situaţia nu s-a schimbat foarte mult noiembrie, în Parlamentul României erau după alegerile din noiembrie 469 de locuri, dintre care 50 erau ocupate 2008, dacă ţinem cont că procentul de către femei, ceea ce înseamnă că femeilor din Camera Deputaţilor a rămas femeile reprezentau 10.66% din totalul la fel, iar cel al femeilor din Senat a parlamentarilor. În ceea ce priveşte înregistrat chiar o scădere de 3,7%. Pentru structura pe sexe a parlamentarilor din cele o imagine mai bună, prezentăm în tabelele două Camere, femeile din Camera de mai jos, atât datele absolute cât şi Deputaţilor aveau o pondere de 11.2%, în valorile procentuale ale femeilor din timp ce în Senat, ponderea acestora era Parlamentul României , în perioada 2004- relativ mai mică – de 9.5%. Acest procent 2008: era foarte scăzut în comparaţie cu media de la nivelul Uniunii Europene (24%).

2004 Camera Deputaţilor Camera Senatului Data Locuri Femei % F Data Locuri Femei % F alegerilor alegerilor 11.2004 332 38 11,4% 11.2004 137 13 9.5%

2008 Camera Deputaţilor Camera Senatului Data Locuri Femei % F Data Locuri Femei % F alegerilor alegerilor 11. 2008 334 38 11.4% 11 2008 137 8 5.8%

În ceea ce priveşte participarea *Acknowledgment femeilor la primul nivel de luare a deciziei în „Această lucrare a fost finanţată din cadrul ministerelor, posturile publice de contractul POSDRU/89/1.5/S/61968, conducere care sunt politice (secretar de stat proiect strategic ID 61968(2009), şi subsecretar de stat) ocupate de femei, sunt cofinanţat din Fondul Social European, slab reprezentate. Astfel, dacă pentru anul prin Programul Operaţional Sectorial 2007, la primul nivel de decizie după cel de Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- ministru (secretar de stat, secretar general), 2013.” doar 27,8% dintre poziţii erau ocupate de femei, în anul 2009, procentul acestora este de 25% din total (în 12 din cele 19 ministere existente, femeile nefiind reprezentate deloc 24 la acest nivel) .

17 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Note: Egalitatea între Femei şi Bărbaţi— 2009, Comisia Comunităţilor Europene, Bruxelles, 1 27.II.2009, p.6 Art. 3, Convenţia Eliminării tuturor Formelor 18 de Discriminare împotriva femeii 2 Art. 7, Ibidem http://ec.europa.eu/employment_social/publicat 3 ions/2008/ke8108186_en.pdf Art. 4, Constituţia României 19 4 Ibidem, p.7-8 Art. 16, Ibidem 20 5 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 150 V. Paşti, Ultima inegalitate. Relaţiile de gen în România, Editura Polirom, Iaşi, 2003, p. 241 din 01/03/2007 21 6 Prevederile prezentei legi se aplică tuturor G. Ghebrea, Regim social-politic şi viaţă persoanelor, funcţionari publici şi personal privată, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2000, p. 53 contractual, din sectorul public şi privat, 22 inclusiv din instituţiile publice. E. Blaga (coord.), Politici privind egalitatea 7 de şanse. Bucureşti, 2006, p. 230 Art1, Legea nr 202/2002 republicată în 2007, 23 privind egalitatea de şanse între femei şi G. Ghebrea, M. Tătărâm, I. Creţoiu, bărbaţi Enlargement, Gender and Governance: 8 Art. 2, Ibidem Analysis Female Visibility in Romania, Editura 9 Meridiane, Bucureşti, 2004, p. 11 Alison E. Woodward, Ghid de practici 24 corecte pentru realizarea unei reprezentări Strategia Naţională pentru Egalitatea de echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul Şanse între Femei şi Bărbaţi (2009-2012), cap. decizional politic şi social, Editura Punct, Promovarea principiului egalităţii de şanse şi Bucureşti, 2001, p. 44 de tratament între femei şi bărbaţi la nivelul 10 E. Blaga (coord.), Politici privind egalitatea procesului decizional, ANES, Bucureşti, 2009. de şanse. Bucureşti, 2006, p. 254-255 11 De asemenea, femeile au fost slab Bibliografie selectivă: reprezentate si in posturile din primul eşalon decizional, din cadrul ministerelor, fiind 1. Woodward, Alison E., Ghid de practici prezente in doar 7 din cele 19 ministere corecte pentru realizarea unei reprezentări existente echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în 12 ttp://www.ziare.com/articole/femei+viata+politica 13 procesul decizional politic şi social, Editura Alison E. Woodward, Ghid de practici Punct, Bucureşti, 2001 corecte pentru realizarea unei reprezentări 2. Blaga, Eugen (coord.), Politici privind echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul egalitatea de şanse. Bucureşti, 2006 decizional politic şi social, Editura Punct, 3. d’Almeida, Massan, Genre et Pouvoir Bucureşti, 2001, p. 43-44 14 Politique, AFARD Togo, 2006 Massan d’Almeida, Genre et Pouvoir http://www.afard.org/docs/togogen.pdf Politique, AFARD Togo, 2006 4. Paşti, Vladimir, Ultima inegalitate. http://www.afard.org/docs/togogen.pdf 15 Relaţiile de gen în România, Editura Uniunea Interparlamentară (2008), Femeile Polirom, Iaşi, 2003 în Parlamentele naţionale : Situaţia la 30 5. Ghebrea, G., Regim social-politic şi viaţă noiembrie 2008, http://www.ipu.org/wmn- privată, Editura Universităţii din Bucureşti, e/world.htm 16 Bucureşti, 2000 6. Ghebrea, G.; Tătărâm, M.; Creţoiu, I., http://www.europarl.europa.eu/news/public/sto Enlargement, Gender and Governance: ry_page/014-69679-060-03-10-902- Analysis Female Visibility in Romania, 20100226STO69651-2010-01-03- Editura Meridiane, Bucureşti, 2004 2010/default_ro.htm 17 7. Zamfir, Catalin and Zamfir Elena, Politici Raportul Comisiei către Consiliu, sociale. Romania in context european, Parlamentul European, Comitetul Economic şi editura Alternative, Bucureşti, 1995 Social European şi Comitetul Regiunilor,

18

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

8. *** Uniunea Interparlamentară (2008), 2012), cap. Promovarea principiului Femeile în Parlamentele naţionale : egalităţii de şanse şi de tratament între Situaţia la 30 noiembrie 2008, femei şi bărbaţi la nivelul procesului http://www.ipu.org/wmn-e/world.htm decizional, ANES, Bucureşti, 2009. 9. *** Strategia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (2009-

19 RELAŢII INTERNAŢIONALE

European context regarding equal opportunities between men and women*

Ramona GRUESCU

Abstract: Both women and men have a stake in all EU policies. Those policies must serve the interests of both sexes, and help to promote equality. European strategy for increasing work forces recognizes contribution of chances equality between women and men at realization of objectives from Lisboan. That legislation now encompasses, not just equal pay and equal treatment at work, but also equal treatment in social security and the access to goods and services. Today, European families benefit from the minimum standards we have set in the area of maternity leave and parental leave. This acquis continues to evolve. Keywords: European Strategy for Occupation, social policy, work market, equality of chances.

uropean society is changing, on specific legislative frame, by specific influenced by different culture and support that population gives factors such as technological to a certain type of measures. More, E progress, the globalisation of component countries of European Union trade and an ageing have adhered to the Union having population. European employment, social „different sets of interests and affairs and equal opportunities policies expectations, in the tern of political culture contribute to improving people’s living and political environment, fact that conditions with a view to sustainable influenced the treatment of problems of growth and greater social cohesion. The this type at over-national level". So, not European Union plays the role of a trigger only European Union realises through the in social change. It has introduced a agency of legislation adopted, influences protective legal framework for European on states and those that candidate to citizens. It fosters the cooperation of adhesion, but also these have a specific Member States, the coordination and contribution to politics adopted by the harmonisation of national policies, and the Union. participation of local authorities, unions, The principle of equality in chances employers’ organisations and other between women and men started to be stakeholders involved. transposed in legislation and in politics of Each European state adapted the UE, attending the settlement of the social common European legislation depending life of the Member States from economic

20

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

perspective. So, equality in chances one of increasing and occupation of work between women and men on work market force and the one of demographic proved to be of a crucial importance in exchange, UE will need total support of communitarian space, positioning the the cohesion politics, whose new periods problem of equality in chances in the of programming started in the year 2007. centre of the European Strategy for Women employment started to Occupation. progress significant during the last years, The Communitarian Strategy including in which concerns the older pursues to combine the integration of the ones. Still, this fact should not put into a gender perspective in all politics and shadow the situation of women on the programs of the European Community market of work force, clearly unfavourable concomitant (complementary) with the in comparison with men. Distances remain promotion of the specific action in favour important and are always in the of women. disadvantage of women. Differences in As part of the negotiation process work modality and discrimination of for adhesion to UE of the problematic of market of work force will not be reduced, gender equality, recognised as a reality at which will be reflected in an important and European level, it is integrated in juridical stabile difference of remuneration. and social space by countries that are In March, the European Council candidate from Central and Eastern agreed a set of headline targets for the Europe, to realise adhesion criteria (criteria Europe 2020 strategy. One of those targets from Copenhagen). is that 75% of women and men aged 20-64 The European strategy of should be employed. This goal is a promotion of gender equality stipulates concrete acknowledgement of the that, as especially important objective the importance of equality on the labour development of the collaboration with market for the EU economy. The Member social partners, increasing their role in States will set their national targets based application of measures form realization of on their different starting positions, but it is facto of the equality between women and clear that we need to boost women's men, in all fields of activity and at all employment in particular. Here, education decisional levels. is key. Already, more women than men in In UE, chances equality between Europe complete university degrees. women and men was marked by two The Europe 2020 Strategy is our major events in 2006: adoption by the response to a daunting list of global Commission of a Road Record for challenges. We must ensure Europe's equality in the period 2006-2010 and competitiveness in a rapidly changing adoption by the European Council of the world. The environment is in peril and we Agreement for equality of chances need to ensure energy security while between women and men. These two key - reducing emissions. Our population is initiatives are a testimony for the active ageing. In addition, we have faced a rapid agreements of UE in reaching the succession of crises -- a global financial objective to reach effective equality of crisis, a recession and a public debt crisis. chances between women and man. We need more structural growth to The equality politics appears as a safeguard our European way of life. guiding wire for two working spaces The engine of occupation the work situated in the centre of preoccupation: the force in Europe remains feminine work

21 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

force. Since launching the Strategy of employees are hired in administration or Lisboan in 2000, six of the eight millions sellers or less skilled or unskilled workers. of work places created in UE have been Moreover, there is a persistent lack occupied by women. The positive of balance between women and men evolution of occupation of the working concerning occupation of decision force by women is reflected in their positions, as well political as economical. decline of the unemployment rate, This way, less than a third of cadres are proportionally faster. women, and the rapport concerning their Despite this positive evolution of presence, in comparison with men was of women to conciliate professional life 1:10 in the year 2005 as part f borders of with private life and the lack of administration of the 50 European equilibrium of repartition of household companies quoted on the Market. In and familial duties remains very national Parliaments, average proportion significant. It is astounding to observe that of women is of only 24%. In European the percentage of occupation of working Parliament this is of 33%. force for women between 20 and 49 years, Segregations can be found in decreases with 15 points when they have a education system. Even in the future, child, meanwhile the percentage of men women will represent the majority of new increases with 6 points. More, requests for graduates from superior education (59%), a flexible work force, in continuous studying fields are registered in a increasing, affect mainly women. Almost justificative manner in certain patterns. a third of women works in partial time Education, human and artistically sciences, regime in comparison with 7,7% from health contains almost half of graduate men; 14,8% from employed worked with women, but less than a quarter of graduate work contract on undetermined basis, that men. On the contrary, technical studies is a percentage higher than the proportion bring on only one-graduated women out of of men employees. Recurrence to flexible ten and four from ten graduated men. work modalities can reflect personal One of the consequences of these preferences, but the significant difference differences and inequalities affecting between types underlines the lack of women on the market of work force is equilibrium between men and women in reflected in maintaining remuneration using time. difference between women and men. On the other side, working force Women gain in an average with 15% less market remains segment, to a great extent. than men for each worked hour. The evolution of the occupational and In social matter, women present a sector’s segregation index depending on higher risk of excluding and poverty, gender does not show a sign of significant especially for older persons and separated decrease. In conclusion, it seams that the parents. The risk of poverty of women development of occupation of the working over 65 years is of 20%, which is 5 points force for women will be realised mainly in more than men; meanwhile the risk of activity sectors and professions already single-parent families is of 34%. On the preponderant feminine. Almost four other side, long time unemployment employee’s works in public affects 4,5% of women, that is 1 points administration, education, health and more than in case of men. Women are also social actions, meanwhile half of the the majority of inactive persons, being especially vulnerable at poverty risk.

22

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

European Council from the spring workers, in order to encourage more of 2006 underlined the fact that politics of women to be entrepreneurs . chances equality are essential instruments 1. Elimination of differences for economical increase, for prosperity and between genders on market of work force competitiveness. Also. European strategy Access to a remunerated and for increasing work forces recognizes quality work place is the guarantee of the contribution of chances equality between economical independence of women and women and men at realization of men. But, between women and men objectives from Lisboan. To fully exploit persists very important differences, the potential of productivity of European especially concerning work modalities work force, it is essential to promote (work in a partial time system, temporary participation and permanence of women contracts) or in which concerns occupied on work market and to eliminate sectors and functions. It is absolutely differences between men and women in all necessary to be analysed and approached fields. To face these challenges, equality in a correct manner all factors situated at politics will need actives support of the the origin of differences. cohesion politics and effective application • Should be rebutted in an active of the legislation of equal treatment. The modality the causes of segregation of Commission with support the action for work force, which has origins in member states in certain key fields in stereotype selection of the educational which, important progresses must be filial, of formation and professional accomplished, in agreement with priorities orientation; underlined in the Road record for equality. • It is necessary the intensification of The Roadmap for equality between efforts due to eliminate obstacles women and men 2006-2010 defines some which prevents access of women to existing areas and proposes new areas of decisional and framing jobs; action. Six priority areas have been • Should be continued efforts submitted selected: equal economic independence for to reduce the difference of women and men, reconciliation of private remuneration between women and and professional life, equal representation men, in collaboration with all in decision-making, eradication of all involved parts. There should be forms of gender-based violence, granted a special attention to elimination of gender stereotypes and decreased level of wages from promotion of gender equality in external professions and sectors that are and development policies. powerfully womanized and the The European inclusive social reasons which lead to a decrease of model requires support through all salaries from professions and sectors relevant policies. We must help both that womanizes them; women and men to balance work and • Elaboration, application and family life. The EU is playing its part. The monitoring of the flexicurity politics social partners and the Council have been should take into account their negotiating proposals to raise the EU-wide differentiated impact on women and minimum standards for parental leave and men and to avoid that this affects maternity leave. There are extending the especially women in which concerns social protection of self-employed “flexibility” and men, in which concerns “security”.

23 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

• Politics and measures aiming the • It is proper to promote paternity increase of occupation of work forces holidays which allows the as part of specified target groups, involvement of fathers in household young, old persons, persons that are in and familial responsibilities from the unemployment from a long period of birth of the child; time, ethnical minorities, immigrant • This fight against stereotypes should workers or handicapped person, be intensified at all levels by gathering should take into account situations and involved parts and this fight should obstacles that are specific for women aim especially men and enterprises; and men in these groups. • It is important to maintain the 2. Encouraging a better equilibrium employment of employees in parental between women and men by separation of holiday by measures of assistance private and familial responsibilities. during the holiday and at return from Numerous constraints bounds free the holiday. These include measures selection of persons in conciliation of which must ensure the maintenance of professional life with private one, for competences of the employee and his example the lack of maintenance services access at formation possibilities, but and of supervising children, financial also the guarantee of carrier aspects, penalty of the career, risk of continuation; losing competences, difficulties in • Units, especially SME should be returning to work place pr stereotype assisted at putting into service of pressure. Holliday modalities should be conciliation measures between reexamined to contribute to a better professional, social and family life. separation of private and familial 3. Guarantee of full support of responsibilities between men and women politics of chances equality between and to encourage this way the quality of women and men through politics of life and welfare of children. cohesion and rural development. • It is necessary to ensure parent’s 2007 is the first year from the new holidays for men and women and period of programming politics of rural must especially be guaranteed that cohesion and development. Politics should these are individual (non transferable), be re-orientated so that to contribute more attractive from financial point of view, at objectives fixed for Lisboan and to fractional, and their duration should promote this way the economical increase, not be an obstacle in returning to the productivity, creation of work places. It is working place; necessary to fully exploit the potential of • Taking into account the ageing of the funds as catalyser of politics of equality of population of UE, it is necessary the chances between women and men. continuation of the development of • Member states should ensure the accessible and approachable services facilitation of equality of chances between of assistance for persons in the care of women and men but also the integration employees. It might be taken into from the perspective of gender difference in consideration also the realization of each stage of putting into services the funds, “filial holidays” attractive both for especially through association as partners of men and woman, which should allow the organisms responsible with promotion of then to take care of older parents chances equality women - men.

24

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

• Documents of programming funds active manner putting into application this should promote and put into legislation is due to national actors. application the dual approach of the • It is important to be taken measures politics of equality by adopting aiming the intensification of the specific measures which will aim the capacities concerning chances equality promotion of equality by taking into a between women and men and of more attentive consideration the actors from judicial system, especially modality in which, women and men lawyers and advocates, so that they can be affected by the other projects of have a formation and technical administration and management of assistance that are necessary for funds. treatment of equality problems of • Funds should contribute at the men-women, in their activity; improvement of the access at the Member states and social partners working place, to increase should support in an active manner the participation and advancement of effective application of the legislation of women at working place, but also to equal treatment between women and men support the realization of the and to create conditions that should allow objectives regarding structures of care respecting it. and supervising children and at the development of other structures of *Acknowledgment: care and to facilitate the access to this. „This work was supported by the strategic Also, funds should support the grant POSDRU/89/1.5/S/61968, Project ID feminine entrepreneurship, including 61968 (2009), co-financed by the European Social Fund within the Sectorial Operational by services for enterprises and by Program Human Resources Development 2007 access to financing; – 2013.” • Actions of dissemination and exchange of good practices should be Bibliography: promoted, as well as campaigns of 1. Hantrais L. (coord.), Gendred Policies in sensibility in matter of equality men- Europe – Reconciling Employment and Family women, and the dialogue between Life, Macmillan Press – London, St. Martin’s involved parts should be consolidated. Press, New York, 2000, pag. 19 4. Guarantee of effective application of 2. Council for European Union, Report of tehnical Commision to the Board, regarding equality of the legislative frame chances between women and men – 2007 Communitarian “acquis” concerning 3. PE requires equal changes between women and equality women - men, contributed men, European Romania, 13 March enormously to progresses realized in the 2007,http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/ar past 50 years and continues to improve ticles%7CdisplayArticle/articleID_9678/PE-cere- and update itself to make more clear and sanse-egale-pentru-femei-si-barbati.html efficient the legislative frame. Still, it is 4. Speech by Herman Van Rompuy, President of important to guarantee an effective the European Council, application of the legislation exceeding on the occasion of the 10 years of the European simple transposition of “acquis”. To Women Lawyers Association, march 2010 5. Roadmap for equality between women and guarantee a complete application of the men 2006-2010. right, the responsibility of supporting in an

25 TEORIE POLITICĂ

Raporturile mediului organizaţional politic cu managementul organizaţiilor publice

Cătălina Maria GEORGESCU

Abstract: The relations between the management of public organizations and the political sphere have been discussed and analysed by a rich literature, researchers striving to identify the challenges that the management of public organizations faces with the external political environment and to articulate the necessity of changes within this relationship. The dynamics of political control was thus discussed and analysed through numerous theoretical and empirical studies. The management of human resources lies at the bedrock of many researches on the influence of politics over the administration. Some researchers follow a managerial approach to organizational structures from the perspective of communication and information system and study political influences exerted upon them. Keywords: communication, public administration, organization, political environment, theory.

ectorul public este alcătuit literatură impresionant pe care îl vom din ansamblul de operaţii prezenta în rândurile care urmează. publice create pentru a Cercetătorii au încercat să explice S răspunde necesităţilor diferenţele din rândul organizaţiilor generale ale societăţii ca publice făcând apel la modul în care întreg. Generic, prin sectorul public se acestea reacţionează la provocările înţelege totalitatea serviciilor şi mediului în care sunt nevoite să activeze. autorităţilor cu caracter de stat, Cercetătorii au încercat astfel să alimentate de la bugetul central sau demonstreze faptul că organizaţiile local. Sectorul public cuprinde o publice reacţionează în mod diferit la mulţime de organizaţii cu proiectări complexitatea mediului extern. Concluzia diferite, create pe baza a diverse cercetătorilor a fost aceea că succesele instrumente legale, cu regimuri şi/sau eşecurile unor politici publice sau financiare şi bugetare diferite1. activităţi ale managementului public pot Caracterul specific al organizaţiilor fi explicate uitându-ne la cadrul general din sectorul public, precum şi factorii oferit de mediul extern organizaţional. determinanţi în cadrul relaţiei cu sfera Mai mult, mediul înconjurător al unei politică au fost discutate de un corp de organizaţii publice oferă atât oportunităţi,

26

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

cât şi provocări pentru managerii din Mondială, UE) pot determina numărul de sectorul public2, aflaţi în postura de a lua structuri şi numărul salariaţilor din decizii pentru interesul public general. domeniul public6. Organizaţiile publice se Hal G. Rainey, de asemenea, a pot afla şi sub influenţa mass media, a explorat influenţa mediului politic şi opiniei publice, şi a altor autorităţi ale instituţional asupra organizaţiilor publice, statului. considerând-o un concept de bază în Lakhdar Sekiou, Louise Blondin, studiul acestora3. Cu toate acesea, Rainey Bruno Fabi, Mohammed Bayad, Jean- consideră că deşi a fost studiat intens, din Marie Peretti, David Alis, Françoise cauza complexităţii, complicaţiilor şi Chevalier au identificat sursele de dificultăţii sale, datorită structurilor influenţă ale mediilor înconjurătoare guvernamentale în care se regăsesc asupra managementului resurselor organizaţiile publice, şi luându-se în umane. Aceştia au operat o distincţie între calcul şi factorul uman, nu s-a conturat natura internă şi cea externă a încă o ştiinţă exactă în cadrul influenţelor. Mai mult, a fost catalogată o managementului pentru studiul mediului altă sursă de influenţe sub forma organizaţional4. Ca atare, pentru a elucida presiunilor venite din partea o parte semnificativă a complexităţii consumatorilor/cetăţenilor7. Mediul intern analizei asupra mediului organizaţional, organizaţional a fost analizat conform Hal G. Rainey (2009) propune gruparea modelului sistemic8 al managementului factorilor care influenţează activitatea organizaţiei, input-urile şi output-urile organizaţiei în condiţii tehnologice, fiind analizate în termeni de orientări legale, politice, economice, ecologice, generale (misiune, obiective, strategii, demografice şi culturale. politici, proceduri, programe), În cadrul unei cercetări empirice, management general (conducător, echipă Hal G. Rainey şi Barry Bozeman au de conducere, stil de leadership), cultură încercat să demonstreze faptul că organizaţională (valori şi norme, orientări managerii publici nu diferă de managerii specifice), resurse umane (personal, din sfera privată în ceea ce priveşte grupe, sindicat). Influenţele mediului percepţiile asupra formalizării extern organizaţional au fost identificate organizaţionale, în ciuda mai multor voci după următoarele criterii: economice care afirmă că agenţiile guvernamentale (contextul economic, rata inflaţiei, rata au mai multe reglementări decât şomajului, rata dobânzii, concurenţa, organizaţiile private. Totuşi, managerii fiscalitatea), socio-culturale (status, gen, publici prezintă diferenţe acute în ceea ce impactul schimbărilor demografice, priveşte răspunsurile la întrebările despre sistemul de valori, atitudini şi constrângerile legate de reglementările cu convingeri), politico-juridice (legile şi personalul şi achiziţiile5. reglementările guvernamentale, Una din cele mai puternice contractele cu salariaţii, rolul statului), influenţe rezultă prin constrângerile tehnologice (statutul inovaţiei şi bugetare. Fiecare organizaţie publică cercetării, difuziunea progresului, efectele reacţionează în mod diferit la limitarea automatizării), etice (normele de conduită bugetului care îi este alocat, de obicei prin personală, normele de conduită restructurări la nivelul resurselor umane. organizaţională, normele de conduită Constrângeri financiare, de data aceasta socială)9. provenind din afară (FMI, Banca

27 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

O altă concluzie asupra căreia au în literatura despre sectorul privat13, căzut de acord cercetătorii este că mediul critică într-o lucrare dimensiunile politic organizaţional se reflectă şi asupra descriptive şi analitice ale mediilor comunicării organizaţionale. Explicaţia organizaţionale propuse de către Aldrich acestei afirmaţii ar putea veni din faptul (1979), şi de către Dess şi Beard (1984). că factorii mediului politic au o Dimensiunile construite de Aldrich în importanţă majoră în determinarea 1979 ca variabile pentru a cerceta priorităţilor şi stabilirea direcţiilor de influenţa mediului organizaţional au în urmat de către organizaţiile din sectorul vedere capacitatea mediului, gradul de public, în acest sens, comunicarea omogenitate-heterogenitate, gradul de organizaţională oferă suportul necesar stabilitate-instabilitate, nivelul de unei astfel de abordări, contribuie la concentraţie-dispersie, existenţa uşurarea întregului proces. consensului sau, dimpotrivă, a În timp ce majoritatea disensiunilor în domeniu şi turbulenţa14. cercetătorilor au căzut de acord asupra Variabile pentru studiul impactului faptului că mediile înconjurătoare mediului extern organizaţional au influenţează puternic comportamentul construit şi Dess şi Beard care în 1984 le organizaţional, s-au format mai multe reduceau la trei: generozitate, definiţii şi concepţii asupra mediilor complexitate şi dinamism15. înconjurătoare în literatura de În timp ce majoritatea specialitate10. Teoreticienii prezintă, într-o cercetătorilor au căzut de acord asupra abordare sistemică, modul în care mediile faptului că mediile înconjurătoare politico-juridice, sociale, economice, influenţează puternic comportamentul tehnologice, etice înconjurătoare organizaţional, s-au format mai multe influenţează managementul resurselor definiţii şi concepţii asupra mediilor umane în organizaţiile publice. înconjurătoare în literatura de Richard Scott nota în 1998 faptul specialitate16 şi s-au creat scheme pentru că între organizaţii şi mediile evaluarea şi explicarea influenţelor înconjurătoare se stabilesc relaţii de mediilor organizaţionale politice, sociale interdependenţă în mai multe sensuri, şi economice, influenţe explicabile prin input-urile venite din partea mediilor mai multe tipuri de factori17. Influenţa influenţând acţiunile şi funcţionarea mediului organizaţional determină organizaţiilor, în timp ce output-urile schimbări şi în structura organizatorică organizaţiilor influenţează mediul rezultând astfel o relaţie de dependenţă organizaţional11. directă justificată între autonomia În literatura despre sectorul privat, administrativă şi calitatea organizaţiilor Mark P. Sharfman şi James W. Dean, publice18. Jr.12 au analizat influenţele mediului Variaţiile din structura extern asupra managementului organizatorică în sectorul public au fost organizaţiilor propunând noi dimensiuni analizate prin cercetări asupra impunerii descriptive şi analitice ale mediilor de dimensiuni şi măsuri ale structurii19, organizaţionale pe baza celor construite analiza complexităţii20, abordările diferite de Aldrich (1979) şi Dess şi Beard concentrându-se asupra organizaţiilor (1984). Mark P. Sharfman şi James W. publice prin prisma sistemelor deschise21. Dean, Jr., ale căror idei au pus bazele Principiul ierarhiei se întinde mai mult, la concepţiei asupra mediului organizaţional nivelul fiecărei structuri organizatorice,

28

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

distingându-se astfel între diferitele companiei în raport cu mediul servicii, departamente şi birouri la nivel organizaţional şi instituţiile politice30. de instituţie22. Astfel, putem vorbi despre o abordare În ceea ce priveşte comunicarea comunicaţională a interacţiunii dintre managerială şi sistemul informaţional în organizaţiile publice şi mediile organizaţiile publice, teoreticienii au înconjurătoare. căzut de acord asupra importanţei analizei O adevărată colecţie de studii au acestor două elemente în structura surprins relaţia dintre politicieni şi managementului acestui tip de administratorii din vârful ierarhiei31 sau organizaţii. Din cauza diferitelor abordări relaţia dintre politică şi administraţie32, şi în studierea comunicării, încercările de a raportul dintre birocraţie şi democraţie33. defini comunicarea au fost numeroase şi, Alte studii empirice asupra rolului nu de puţine ori, încercările s-au soldat cu leadership-ului organizaţiilor publice în definiţii care s-au modificat în timp. cadrul procesului politic au abordat Studiul comunicării în cadrul procesul de reformă administrativă şi organizaţiilor publice a depăşit cadrul de Noul Management Public34, abordare a principiilor clasice de instituţionalizarea discreţiei politice în management conceput de Taylor, cadrul serviciilor publice35, raportul dintre referitoare la formalism în comunicare23 expertiza tehnică şi puterea politică36, şi accentuează mai nou rolul schimbului preferinţele politicienilor şi ale de informaţii şi al managementului administratorilor de cheltuire ale banilor acestora în creşterea eficienţei24. publici analizate din perspectivă Cu toate acestea, puţine sunt comparativă37, sau dacă putem vorbi de o lucrările care abordează influenţele relaţie conflictuală între politicieni şi politicului asupra comunicării manageri publici38 şi propunerea logicii organizaţionale25. Testele empirice au conflictului în relaţiile dintre aceştia39. validat ipoteze precum aceea care afirmă James H. Svara şi Patrick că există diferenţe demonstrabile între Overeem40 au intrat într-o polemică managementul sistemelor informaţionale privind relaţia dintre politică şi din organizaţiile private şi cele publice, administraţie. Cei doi autori se situează acestea din urmă fiind expuse pe poziţii opuse, primul etichetând birocratizării (fenomen întâlnit în dihotomia dintre politică şi administraţie literatură sub denumirea de “red tape” – drept “aberaţie ideologică” şi construind reguli formale dure, reglementări un model al “complementarităţii”, cel de- excesive care împiedică acţiunea şi al doilea preţuind dihotomia pentru procesul de luare a deciziei) şi neutralitatea politică pe care o controlului26, dar şi politicilor promovează41. organizaţionale/interne şi externe27. Dinamica controlului politic a fost În literatura de specialitate se studiată de mai mulţi specialişti. Într-o recunoaşte existenţa influenţei mediilor altă cercetare realizată de B. Dan Wood şi sociale şi politice asupra organizaţiilor Richard W. Waterman au fost evaluate publice, în general28 şi asupra comunicării numirile, construirea bugetelor, organizaţionale din organizaţiile publice, reorganizările şi legislaţia pentru în particular29. În literatura despre controlul pe care îl exercită asupra sectorul privat, comunicarea instituţională birocraţiei în Statele Unite ale Americii42. este văzută ca strategie de poziţionare a

29 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Percepţia asupra influenţelor Note: exercitate de către mediul politic din afara organizaţiei a fost analizată prin 1 OCDE, Guidelines on corporate numeroase studii empirice care au governance of state-owned enterprises, surprins detalii semnificative43. December 2004, Kutsal Yesilkagit, Sandra Managementul resurselor umane este un von Thiel, „Political Influence and domeniu de bază în cercetarea asupra Bureaucratic Autonomy”, Public Organizations Review, 2008, Nr. 8, p. 138. influenţei politicului asupra 2 Lakhdar Sekiou, Louise Blondin, Bruno administraţiei, mulţi cercetători oprindu- Fabi, Mohammed Bayad, Jean-Marie Peretti, se asupra acestui domeniu de studiu. David Alis, Françoise Chevalier, Gestion des Cercetările asupra influenţei ressources humaines, Edition: 2, De Boeck factorului politic asupra administraţiei au Université, 2001, p. 451; Fred A. Kramer, rezultat în evidenţierea “caracterului Dynamics of public bureaucracy: an politic al managementului public”44 prin introduction to public management, cel puţin două aspecte: influenţarea Cambridge, Mass, Winthrop., 1981, pp. 7- 15. politicilor şi practicilor din organizaţiile 3 publice de către reprezentanţii politici şi Hal G. Rainey, Understanding and managing public organizations, John Wiley ocuparea unor posturi şi funcţii publice de and Sons, 2009, p. 89. către indivizi selectaţi pe criterii 4 45 Ibidem, pp. 89-90. politice . 5 Hal G. Rainey, Barry Bozeman, Percepţia organizaţiilor publice ca „Comparing Public and Private dinamici complexe, sisteme deschise cu Organizations: Empirical Research and the structuri adaptabile continuu la cererile Power of the A Priori”, Journal of Public mediului organizaţional este un deziderat Administration Research and Theory, Vol. 10, No. 2, 2000, pp. 447–470. pentru ameliorarea calităţii serviciilor 6 publice. Cu alte cuvinte, flexibilitatea, Vezi spre exemplu Legea nr. 329/2009 abilitatea organizaţiei de a învăţa din privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor experienţă şi de a introduce schimbarea şi publice, susţinerea mediului de afaceri şi inovaţiile, odată ce circumstanţele interne respectarea acordurilor-cadru cu Comisia şi externe suferă schimbări, sunt elemente Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. vitale pentru îmbunătăţirea eficienţei 7 Lakhdar Sekiou et al., op. cit., p. 59. organizaţiilor publice. Una din 8 Modelul sistemic al managementului provocările majore care afectează resurselor umane a fost reprezentat grafic de organizaţiile publice fiind răspunsul la un către Lakhdar Sekiou et al., 2001, p. 21. 9 Lakhdar Sekiou et al., op. cit., p. 15. mediu în continuă schimbare şi adaptarea 10 la presiunile externe, schimbarea este Fred A. Kramer, op. cit., p. 7; Ion percepută ca un element care obligă Petrescu, Emanoil Muscalu, Tratat de management public, Sibiu: Editura organizaţiile să acţioneze datorită Universităţii „Lucian Blaga”, 2003, pp. 93- interdependenţei dintre mediul extern şi 96. organizaţia publică. 11 Richard Scott, Organizations: rational, natural, and open systems, Prentice Hall International, Englewood Cliffs, 1998. 12 “Conceptualizing and Measuring the Organizational Environment: A Multidimensional Approach”, în Journal of

30

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Management, vol. 17, no. 4, 1991, pp. 681- 23 Fred A. Kramer, op. cit. 700. 24 Vasile Tran, Irina Stănciugelu, Teoria 13 Mark P. Sharfman, James W. Dean, Jr., comunicării, comunicare.ro, Bucureşti, 2003 “Conceptualizing and Measuring the 25 Armenia Androniceanu, Noutăţi în Organizational Environment: A managementul public, ediţia a 3-a, Multidimensional Approach”, în Journal of Bucureşti: Editura Universitară, 2008. Management, vol. 17, no. 4, 1991, pp. 681- 26 Stuart Bretschneider, “Management 700. Information Systems in Public and Private 14 Aldrich 1979 apud Hal G. Rainey, op. cit., Organizations: An Empirical Test”, Public p. 95. Administration Review, Vol. 50, No. 5 (Sep. 15 Dess, Beard 1984 apud Hal G. Rainey, op. - Oct., 1990), Blackwell Publishing, pp. 536- cit., p. 95. 545. 16 Hal G. Rainey, Understanding and 27 Bruce Rocheleau, “The political managing public organizations, John Wiley dimensions of information systems in pulic and Sons, 2009; Richard Scott, administrations”, în G. David Garson, Organizations: rational, natural, and open Information Technology and Computer systems, Prentice Hall International, Applications in Public Administration: Englewood Cliffs, 1998; Berman, Evan M., Issues and Trends, Idea Group Publishing, James S. Bowman, Jonathan P. West, 1999, p. 23. Montgomery van Wart, op. cit. 28 Fred A. Kramer, op. cit., p. 7, Ion 17 Lakhdar Sekiou et al., op.cit.; Fred Petrescu, Emanoil Muscalu, Tratat de Kramer, Dynamics of public bureaucracy: management public, Sibiu: Editura an introduction to public management, Universităţii „Lucian Blaga”, 2003, pp. 93- Cambridge, Mass, Winthrop, 1981; Hal G. 96. Rainey, op. cit. 29 Dayna Finet în Fredric M. Jablin, Linda L. 18 Nicholas Henry, Administraţie publică şi Putnam (editori.), The new handbook of afaceri publice, Chişinău: Editura Cartier, organizational communication. Advances in 2005. theory, research, and methods, Thousand 19 Edward R. Maguire, Organizational Oaks, California, Sage Publications, 2001, p. Structure in American Police Agencies 278. Context, Complexity and Control, Suny 30 Tugrul Atamer, Roland Calori, Diagnostic Press, 2003; Richard Scott, op. cit. et décisions stratégiques, Ediţia a IIa, Dunod, 20 Robert M. Freeman, Correctional Paris, 2003. Organization and Management: Public 31 Poul Erik Mouritzen, James H. Svara, Policy Challenges, Behavior and Structure, Leadership at the apex: politicians and Elsevier, 1999. administrators in Western local Section 1.01 21 Gareth Morgan, Images of governments, University of Pittsburgh Press, Organization, Sage Publications, 2006, pp. Pittsburgh, 2002, B. Guy Peters, Jon Pierre, 38-42; Edward R. Maguire, Organizational (editori), Politicians, Bureaucrats and structure in American police agencies: Administrative Reform, Routledge, 2001. context, complexity and control, State 32 Kutsal Yesilkagit, Sandra van Thiel, op. University of New York Press, 2003, p. 134; cit.; David Giauque, Fabien Resenterra şi Nicholas Henry, op. cit. Michaël Siggen, “La relation entre les 22 Ministerul de Interne şi al Reformei acteurs politiques et les gestionnaires Administrative, Planul Strategic al publics: complementarité ou séparation? Le Ministerului de Interne şi Reformă constat dans trois cantons suisses”, Administrativă, Anexa la Ordinul Ministrului Télescope, hiver 2009, pp. 103-117; James de Interne şi al Reformei Administrative, nr. H. Svara, “Complementarity of Politics and 297 din 21.09.2007, sursa: Administration as a Legitimate Alternative http://www.mie.ro/_documente/plan_strategi to the Dichotomy Model”, Administration c/mediu_intern.pdf. and Society, Vol. 30, No. 6, 1999; James H.

31 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Svara, “The Myth of the Dichotomy: administrators – a logic of disharmony”, Complementarity of Politics and Public Administration Review, Oxford, Administration in the Past and future of Blackwell Publishing, vol. 80, no. 4, 2002, Public Administration”, Public pp. 733-750. Administration Review, Vol. 61, No. 2, 2001. 40 Patrick Overeem îşi afirmă opiniile privind 33 Kenneth J. Meier şi Laurence J. O’Toole relaţia dintre politică şi administraţie şi Jr., Bureaucracy in a Democratic State: A neutralitatea politică a administratorilor în Governance Perspective, Baltimore, MD, articolul “The Value of The Dichotomy: The Johns Hopkins University Press, 2006. Politics, Administrators, and The Political 34 B. Guy Peters, Jon Pierre (editori), Neutrality of Administrators”, Politicians, Bureaucrats and Administrative Administrative Theory and Praxis, Vol. 27, Reform, Routledge, 2001. Nr. 2, 2005. 35 Jan-Hinrik Meyer-Sahling, „The 41 B. Douglas Skelley, „The Persistence of institutionalization of political discretion in the Politics-Administration Dichotomy: An post-communist civil service systems: the Additional Exlanation”, Public case of Hungary”, Public Administration, Administration Quarterly, Winter 2008, pp. Oxford: Blackwell Publishing, Vol. 84, Nr. 549-570. 3, 2006, pp. 693–716. 42 B. Dan Wood, Richard W. Waterman, 36 Ella Batten et al., “Expertise and policy- ”The dynamics of political control of the making: legal professionals in local bureaucracy”, American Political Science government”, Public Administration, Review, Volume 85, No. 3, 1991, Dan B. Oxford: Blackwell Publishing, Vol. 84, Nr. Wood and Miner P. Marchbanks III, „What 3, 2006, pp. 771–781, Carolyn Bourdeaux, Determines How Long Political Appointees „Politics versus Professionalism: The Effect Serve?”, Journal of Public Administration of Institutional Structure on Democratic Research and Theory, Oxford University Decision Making in a Contested Policy Press, Nr. 18, 2007, pp. 375–396; B. Guy Arena”, Journal of Public Administration Peters, Jon Pierre, op. cit. Research and Theory, Oxford University 43 Vedeţi, spre exemplu, Kaifeng Yang şi Press, Nr. 18, 2007, pp. 349–373. Sanjay K. Pandey, „How Do Perceived 37 Dag Ingvar Jacobsen, „Public sector Political Environment and Administrative growth: comparing politicians’ and Reform Affect Employee Commitment?”, administrators’ spending preferences”, Journal of Public Administration Research Public Administration, Oxford: Blackwell and Theory, 2009, vol. 19, nr. 2, pp. 335– Publishing, Vol. 84, Nr. 1, 2006, pp. 185– 360; vedeţi, de asemenea, Marius Profiroiu 204. (coord.), Tudorel Andrei, Marius Dincă, 38 Miro Hacek, „The relationship between Radu Carp, Reforma administraţiei publice civil servants and politicians in a post- în perspectiva integrării României în communist country: a case of Slovenia”, Uniunea Europeană, Bucureşti: Institutul Public Administration Review, Oxford: European din România, 2006. Blackwell Publishing, Vol. 84, Nr. 1, 2006, 44 Armenia Androniceanu, op. cit., p. 26. pp. 165–184. 45 Ibidem, pp. 26-27. 39 Kasper M. Hansen, Niels Ejersbo, “The relationship between politicians and

32

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Rolul leadershipului în modelarea culturii organizaţionale

Mihai Ovidiu CERCEL

Abstract: This article constitutes a theoretical, conceptual and empirical approach of the organzations with a performance-oriented culture and the role of leadership in the modeling of organizational culture. The study discusses the influence of culture over strategy, the change of organizational culture. Also, the paper approaches the models of organizational culture assessment and identifies the characteristics of organizational culture in Romania. The actual research has several phases: determining cultural dimensions according to Hofstede’s model for Romanian and foreign employees within the chosen sample, determining cultural dimensions according Denison’s model for the chosen sample and measuring the efficiency of the process of redefining the company’s values. Keywords: organizational culture, employee, company, model, research.

I. Organizaţiile cu o cultură deosebesc aceste companii de concurenţa orientată către performanţă şi rolul lor? leadershipului în modelarea culturii În opinia noastră, factorul de organizaţionale succes, ceea ce le deosebeşte de ceilalţi din piaţa în care acţionează este tocmai cultura 1.1. Cultura organizaţională organizaţională. Aceste companii şi-au orientată către performanţă – dezvoltat de-a lungul timpului o cultură Organizaţia eficientă organizaţională puternică, fiind capabile să se adapteze cu uşurinţă la schimbările din n ciuda concurenţei din ce în ce ce în ce mai rapide din mediul extern, mai puternice pe piaţa bizuindu-se pe o echipă bine integrată mondială, observăm că anumite intern, care deţine capacităţile şi Î companii reuşesc să rămână în aptitudinile necesare unei performanţe top şi să performeze cu mult superioare în acel segment de activitate şi peste media sectorului de care împărtăşeşte aceleaşi valori cu activitate în care acţionează. Întrebarea organizaţia. firească pe care trebuie să ne-o punem Accesul aproape liber la o piaţă este: cum fac acest lucru? Prin ce se globală, evoluţiile tehnologice şi

33 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

dezvoltarea explozivă a mijloacelor de  Orientarea către client comunicare produc schimbări rapide atât  Căutarea permanentă a inovării în mediul extern al organizaţiei, cât şi în  Orientarea către excelenţă în fiecare relaţia angajat-angajator. Noile paradigme departament sau compartiment de lucru ale lumii contemporane impun În acest sens, vom defini identificarea de soluţii de reproiectare a organizaţia eficientă ca fiind acea culturii organizaţionale: cultura organizaţie în care munca este planificată organizaţională orientată către şi aşteptările shareholderilor sunt definite performanţă. Acest nou concept impune clar, performanţele organizaţiei sunt companiilor „nu între a se schimba sau nu, urmărite continuu, dezvoltarea capacităţii ci cum trebuie să se schimbe şi să se angajaţilor de a performa este evaluată şi adapteze pentru a supravieţui (...) şi cum recunoscută drept un obiectiv esenţial de trebuie să se organizeze pentru a atinge către management, performanţa angajaţilor înaltă performanţă” (Abrudan D., 2007, p. este măsurată în mod regulat, iar succesele 21). angajaţilor sunt răsplătite pe măsură. Într-o Cultura organizaţională orientată organizaţie eficientă managerii şi angajaţii către performanţă înseamnă, pe de-o parte, practică un management al performanţei în un suport pentru managementul mod natural, fiecare persoană executându- performanţei1 şi, în al doilea rând, şi munca în mod constant la cele mai înalte respectarea unui set de principii: standarde.  Definirea unor standarde cheie de Gradul de îndeplinire a obiectivelor performanţă („key performance este permanent măsurat pentru fiecare standards”), utilizând apoi, de angajat şi fiecare angajat primeşte cu exemplu, Balanced Scorecard regularitate feed-back. pentru translatarea obiectivelor Organizaţia îşi stabileşte standarde strategice până la nivelul fiecărui înalte, dar alocă resursele necesare şi angajat; dezvoltă abilităţile de care are nevoie  Orientarea către acţiune prin pentru a le atinge. asumarea de către membrii echipei de Răsplătirea rezultatelor se face atât roluri active în activitatea organizaţiei şi formal, cât şi informal. Recompensarea şi nu doar de simpli executanţi de ordine; stimulentele sunt importante în companiile  Practicarea unui model de performante, însă scopul nu este de a se comunicare care să asigure informaţii obţine comportamentul corect din partea corecte şi accesibile tuturor în scopul angajaţilornepotriviţi, ci pentru a păstra în conştientizării fiecărui membru al organizaţie oamenii potriviţi. (Collins. J, echipei asupra impactului pe care îl are 2007) acţiunea fiecăruia asupra rezultatelor organizaţiei;  Creşterea performanţelor prin atragerea şi păstrarea talentelor;  Dezvoltarea unei culturi a învăţării, permanente şi inovatoare, prin training- uri regulate;

34

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Figura 3 Componentele procesului de management al performanţei într-o organizaţie eficientă

Planificarea Monitorizarea muncii continuă a performanţelor

Răsplătirea Dezvoltarea rezultatelor resurselor umane

Evaluarea periodică a angajaţilor

1.2. Rolul leadershipului în Organizaţia eficientă are dezvoltarea unei culturi organizaţionale caracteristici culturale distincte: orientată către performanţă  Este Adaptabilă – are capacitatea Managementul modern pune de a primi semnale din mediul extern, de a accentul pe constituirea unei culturi le interpreta şi de a se schimba pentru a organizaţionale axate pe integritate, răspunde acestor semnale; stimularea performanţei, a competenţei, a  Misiunea sa este bine definită şi iniţiativei şi a spiritului inovator. Evoluţiile clară - angajaţii înţeleg misiunea sistemelor informaţionale solicită organizaţiei şi cum contribuie fiecare managementului organizaţiilor să se dintre ei, zilnic, la îndeplinirea acesteia; concentreze mai ales pe formarea  Este Implicată - prin încurajarea resurselor umane, dezvoltarea de noi dezvoltării capacităţilor resurselor umane abilităţi, o atenţie specială fiind acordată şi crearea în cadrul organizaţiei a creşterii coeziunii şi dezvoltarea spiritului sentimentului de responsabilitate; de echipă. Organizaţia performantă  Este Consistentă – prin crearea presupune o schimbare radicală a atitudinii unei culturi organizaţionale puternice managerilor faţă de subordonaţi, bazată pe un sistem comun de convingeri, recunoaşterea aportului fiecăruia la valori şi simboluri înţelese şi împărtăşite obţinerea rezultatelor, încurajarea de toţi membrii organizaţiei. angajaţilor să îşi asume riscuri, împuternicirea lor să ia decizii în domeniilor lor de competenţă.

35 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Cercetările evidenţiază faptul că, în 1.3. Influenţa culturii general, oamenii tind să acţioneze şi să ia organizaţionale asupra strategiei decizii în conformitate cu felul lor de a Natura implicită a culturii îi oferă percepe realitatea, iar problemele apar un rol strategic în cadrul organizaţiei. tocmai din cauza faptului că această Cultura poate fi un motor al strategiei sau percepţie diferă de la individ la individ. o frână. Organizaţiile care sunt captive Realitatea este percepută prin propriului model cultural nu vor reuşi prisma propriilor presupoziţii, atitudini şi niciodată să elaboreze strategii care ar fi în valori. Schimbarea mediului în care îşi contradicţie cu valorile culturii desfăşoară activitatea organizaţia implică organizaţionale existente (Johnson G. şi schimbarea percepţiilor, a valorilor, alţii, 2008, pp.229-232). In acest caz, credinţelor. La nivel organizaţional, confruntaţi cu un mediu în schimbare, schimbarea de paradigmă se referă, în managerii vor încerca să interpreteze primul rând, la strategia întreprinderii, situaţia în conformitate cu propria lor stilul de conducere, structura organizaţiei, cultură, iar acţiunile lor vor fi limitate, la schimbările privind personalul, inerţiale şi previzibile. competenţele, abilităţile şi valorile împărtăşite, sursa de putere şi leadership- ul.

Figura 4 Influenţa culturii asupra strategiei

Cultura Elaborarea Implementarea Performanţă organizaţ ională strategiei strategiei

dacă este nesatisfăcătoare

Control mai strict

Reformularea sau elaborarea unei noi strategii Schimbarea culturii organizaţionale Sursa: Johnson G. şi alţii, 2008, p. 231

1.4. Schimbarea culturii Nu poţi schimba „un individ sau o organizaţionale organizaţie până când individul sau Dificultăţile schimbării culturii organizaţia acceptă necesitatea schimbării” organizaţionale ţin de caracterul (Prebble R.2). Este motivul pentru care mecanismelor informale care se creează în intervenţia managementului în schimbarea oricare organizaţie (intangibilitatea, structurilor formale, a regulamentelor internalizarea mecanismelor de control) şi organizaţionale este mult mai simplă în de dificultatea coordonării acestora. comparaţie cu schimbarea structurilor

36

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

informale (statut, roluri, identităţi, valorilor muncă şi ajungând la o schimbare a de grup). Intervenţiile asupra culturii culturii organizaţionale. Această strategie organizaţionale ar trebui să se realizeze va porni de la definirea misiunii prin acţiuni simbolice care să vizeze organizaţiei (”what we do”), cum vrem să valorile simbolice, normele şi reacţioneze organizaţia („how we want to convingerilor (Dygert C.B., Jacobs R.A). behave”) şi fiecare membru al său în parte, Resursele umane necesare pentru asigurând training-ului necesar atingerii realizarea strategiei de schimbare nu pot fi acestor obiective. Într-o etapă ulterioară se create peste noapte. Sintagma „omul este vor consolida acele comportamente cea mai importantă resursă a unei dobândite pe care organizaţia doreşte să le organizaţii” a condus la transformarea păstreze. Schimbarea culturii organizaţiei avantajului competitiv susţinut într-un real va rezulta de la sine în urma aplicării coşmar pentru manageri. (Şchiopoiu- acestei strategii. Esenţa schimbării constă Burlea A., 2008, p.6). în arta evitării înlocuirii culturii mamă cu o Schimbarea culturii va necesita cultură locală sau dezvoltarea unor culturi definirea unei strategii complexe care să paralele. pornească de la acţiunile şi comportamentele care se cer modificate, trecând prin redefinirea proceselor de

Figura 5 Mecanismele de schimbare a culturii organizaţionale Modelul Schein: Modelul Shook: (model nou) (model vechi) Schimbarea Schimbarea gândirii Misiune comportamentului pentru a schimba pentru a schimba comportamentul modul de gândire

Valori şi atitudini

Cultura (date observabile, acţiuni şi comportamente)

Sursa: Shook, 2010, p. 66

1.5. Ipoteze de lucru întrucât are efecte direct asupra gradului de La acest moment pot fi formulate satisfacţie al angajaţilor, permite optimizarea următoarele ipoteze de lucru: resurselor şi prin urmare acţionează asupra 1. Cultura organizaţională influenţează performanţelor economico-financiare şi a performanţele managementului companiilor, capacităţii concurenţiale a organizaţiei ;

37 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

2. Pornind de la analiza celor şapte (2004), cercetători care au contribuit dimensiuni culturale ale organizaţiei (Hofstede, substanţial la studierea culturii 2010) vom încerca să demonstrăm că, în cazul organizaţionale, au observat că cele mai eşantionului ales, cultura organizaţională este o performante organizaţii acordă o rezultantă a interacţiunii dintre modelelor importanţă deosebită resurselor umane. culturale ale angajaţilor provenind din culturi diferite. Cea mai eficientă cultură organizaţională 3. Vom analiza această relaţie de se bazează pe încurajarea, preţuirea şi influenţă mutuală utilizând comparativ diferite motivarea salariaţilor. Valorile asociate modele de evaluare a culturii organizaţionale acestui tip de cultură sunt echitatea, pentru a crea un model intern de cultura cinstea, siguranţa locului de muncă, organizaţională a companiilor multinaţionale implicarea şi asumarea responsabilităţii. incluse în eşantion, model condiţionat de In cadrul studiului au fost cultură, în general, şi de valorile economice şi identificate opt principii de excelenţă: sociale ale angajaţilor, cu scopul de a determina  orientarea spre acţiune - acţiune şi luare comportamentul organizaţiilor şi mijloacele lor a deciziilor chiar şi în lipsa tuturor de acţiune. 4. Ca o continuare a acestor ipoteze si datelor; prin prisma aceloraşi argumente ne aşteptam ca  contactul permanent cu clienţii - atenţie identificarea unui specific organizaţional faţă de serviciile către clienţi; cultural autohton al acestor companii să  autonomie şi antreprenoriat - asumarea conducă la necesitatea definirii unor strategii de riscului, împărţirea pe mici companii şi schimbare a culturii organizaţionale în scopul gestionarea lor independentă; îmbunătăţirii performanţelor în sens larg ale  productivitate prin oameni - demnitate şi organizaţiilor (indicatori economico-financiari, capacitate concurenţială, responsabilitate respect pentru angajaţi; socială, atractivitate). Rezultatele cercetării vor  linie constantă în afaceri - cunoaşterea putea fi folosite atât pentru a măsura succesul proceselor de bază ale organizaţiei; procesului de schimbare a culturii  consecvenţă - susţinerea acelor acţiuni organizaţionale, dar şi pentru a înţelege mai în care individul este calificat; bine dimensiunile culturii organizaţionale  formă simplă, personal de conducere româneşti de care trebuie să ţină seama o minim; companie străină care intenţionează să intre pe  gestionarea abilă a resurselor - controlul piaţa românească pentru a putea adapta cu succes comportamentele, valorile şi tradiţiile flexibil al resurselor. angajaţilor români la cultura organizaţională a (Peters, Waterman, 2004, pp. 89-306) companiei mamă. II.1. Modele de evaluare a culturii organizaţionale R. E. Quinn şi J. Rohrbaugh (1983) II. Evaluarea culturii organizaţionale au construit un model de evaluare a organizaţiilor bazat pe patru factori Studii recente arată că există distribuiţi pe două axe care se anumite modele culturale care intersectează: control-flexibilitate şi focus caracterizează diferitele naţiuni (Hofstede, intern-focus extern. Această teorie stă la 2001), modele care reflectă modul de baza instrumentului de evaluare a culturii gândire, de raportare la mediu social şi organizaţionale numit FOCUS (Quinn, economic, evidenţiază percepţia Rohrbaugh, 1983, p 369-373). persoanelor asupra valorilor organizaţiei. Thomas Peters şi Richard Waterman

38

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Figura 6 Modelul Focus Flexibilitate

Mijloace: Coeziune, Morală Mijloace: Flexibilitate, Scop: Dezvoltarea resurselor Pregătire umane Scopuri: Creştere, Achiziţii

Focus Focus Intern extern

Mijloace: Planificarea Mijloace: Informare, obiectivelor comunicare Scopuri: Productivitate, Scopuri: Stabilitate, Control Eficienţă

Control

Sursa: Quinn, Rohrbaugh, 1983:367

Diversele combinaţii ale acestor eficienţa, managementul prin obiective, trăsături, în diferite grade, ne oferă planificarea, clarificarea obiectivelor orientarea culturii organizaţionale (idem), individuale şi organizaţionale. Scopul ca rezultantă a acestor factori spre: organizaţiei este de a-şi îmbunătăţi  Suport - Flexibilitate şi Focus eficienţa şi productivitatea. Extern – organizaţia se sprijină pe valori Robert A. Cooke, fondatorului precum: cooperarea, participarea, modelului psihometric de evaluare a implicarea, asumarea responsabilităţii, culturii organizaţionale Human coeziunea, încrederea reciprocă, Synergistics, a analizat cultura umanismul şi dezvoltarea personală. organizaţională în companii din Australia Scopul organizaţiei este creşterea şi şi Noua Zeelandă identificând atât factorii dezvoltarea afacerii; care contribuie la construirea culturii  Inovaţie - Flexibilitate şi Focus (stilurile constructive), cât şi factorii care Intern - organizaţia promovează valori sabotează aceste aspiraţii, creând astfel precum: asumarea riscurilor, creativitatea, organizaţii agresiv-defensive sau pasiv- experimentarea, iniţiativa, anticiparea şi defensive. Profesorul Cooke a identificat autogestionarea. Scopul organizaţiei este 31 de astfel de factori cauzali pe care i-a să îşi dezvolte capitalul de resurse umane; clasificat în 5 categorii:misiunea şi  Reguli-Control şi Focus Intern – filosofia, structurile, sistemele, organizaţia are drept valori: formalismul, tehnologiile, aptitudinile şi calităţile. standardizarea şi raţionalizarea sarcinilor, Aceste cinci categorii stau la baza sistem respectul pentru autoritate. Scopul este de de evaluare a culturii organizaţionale – a obţine o organizaţie stabilă ; modelul Human Synergistics (Jones Q. şi  Scopuri - Control şi Focus Extern alţii, 2006). - organizaţia apreciază: performanţa, Daniel Denison (2006) a dezvoltat modelul FOCUS şi a propus un model de

39 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

analiză a culturii organizaţionale ca instituţional, 4. Colectivism de grup, 5. rezultantă a patru trăsături ale Egalitatea între sexe, 6. Afirmarea fermă a organizaţiilor: Adaptabilitate, Misiune, opiniilor, 7. Orientare către oameni, 8. Implicare şi Consistenţă, fiecăruia Orientare către performanţă şi 9. Orientare corespunzându-i trei subfactori, intitulaţi către viitor. (House, R. J. şi alţii, 2004). indecşi. (Denison şi alţii, 2006). Rezultatele studiului GLOBE, Cu toate că studiul are unele limitări similare cu cele găsite de cercetătorul - eşantionul ales de companii este olandez Geert Hofstede, arată că, din reprezentativ numai pentru piaţa punctul de vedere al culturii americană -, datele empirice obţinute organizaţionale, Europa poate fi decupată sugerează ideea conform căreia cultura în două zone: spaţiul nordic care include organizaţională este o formă de capital în statele aflate deasupra unei linii imaginare sens social al oricărei companii. Resursele care uneşte Marea Britanie cu Austria şi umane, dezvoltate sau dobândite în cadrul spaţiul sudic care include tot sudul companiei, luate în considerare şi prin continentului, începând din Portugalia şi dimensiunea lor culturală, arată că pot până în Georgia, incluzând în acest avea un impact semnificativ asupra subspaţiu şi ţările Europei Centrale şi de performanţelor organizaţiei şi pot crea Est. Următorul nivel de diferenţiere, în avantaje competitive semnificative. interiorul acestor spaţii, arată existenţa Profilurile culturii organizaţionale unor aşa numite „clustere” prin gruparea rezultante majoritar pe una dintre cele ţărilor pe baza proximităţii culturale, fiind patru componente fundamentale reprezintă identificate următoarele clustere: britanic, tipuri distincte de cultură organizaţionala. est-european, germanic, latin, nordic. II.2. Studiul Globe – caracteristicile Profilul cultural românesc3 pentru culturii organizaţionale din România practicile societale este destul de diferit Caracteristicile culturii faţă de cel al valorilor societale (tabelul 2). organizaţionale din România se bazează România se distinge printr-o distanţă mare pe cercetarea GLOBE Project România faţă de putere, orientare puternică de grup, realizată în anul 2006 de un consorţiu tolerarea incertitudinii, încurajează format din 12 universităţi româneşti (Bibu individualismul şi agresivitatea în relaţiile N., Brancu L., 2008). Profilul culturii sociale, este slab orientată către societale a fost calculat pe baza modelului performanţă şi focalizată mai degrabă către de cultură GLOBE care cuprinde nouă prezent decât către viitor. (Bibu, Petrisor, variabile: 1. Distanţa faţă de putere, 2. şi alţii, 2007). Evitarea incertitudinii, 3. Colectivism

40

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Tabelul2: Rezultatele studiului GLOBE pentru România Variabilele GLOBE Minimum Maximum Medie Deviaţia Poziţionare în standard clasamentul GLOBE Distanţa faţă de putere 3.4 7.00 5. .8 înaltă Cum este 1.00 5.20 6263 079 medie Cum şi-ar dori 2. .8 7771 835 Evitarea incertitudinii 1.0 6.25 3. .9 relativ Cum este 2.75 7.00 6601 601 joasă Cum şi-ar dori 5. .8 foarte 3922 390 înaltă Colectivism instituţional 1.5 5.75 3. .8 relativ Cum este 2.50 7.00 7484 481 joasă um şi-ar dori 4. .8 relativ 9773 673 înaltă Colectivism de grup Cum este 2.6 7.00 5. .8 înaltă Cum şi-ar dori 3.25 7.00 4322 025 foarte 6. .8 înaltă 1223 051 Egalitatea între sexe Cum este 1.6 5.80 3. .7 înaltă Cum şi-ar dori 2.40 6.20 8815 085 relativ 4. .6 înaltă 6285 840 Afirmarea fermă a opiniilor 1.5 6.75 4. .8 medie Cum este 1396 160 înaltă Cum şi-ar dori 4. .9 5300 000 Orientare către oameni 1.0 7.00 4. .9 relativ Cum este 3.00 7.00 0938 343 joasă Cum şi-ar dori 5. .7 relativ 2958 327 joasă Orientare către performanţă 1.0 7.00 3. 1. foarte Cum este 2.50 6.33 5080 0719 joasă Cum şi-ar dori 4. .6 foarte 9240 008 joasă Orientare către viitor Cum este 1.0 5.60 5. .8 destul Cum şi-ar dori 2.75 7.00 5605 755 de joasă 5. .8 relativ 5605 904 înaltă Sursa: Bibu N, Brancu L., 2008, p. 4

Rezultatele cercetării arată că, clusterul est-european către clusterul latin cultura societală, se schimbă greu, fiind şi chiar cel britanic. Explicaţia evidente diferenţele între valorile către similitudinilor cu clusterul est-european care tinde societatea şi realităţile sociale. rezidă în apropierea geografică şi istoria Practicile societale ale culturii comună, în timp de diferenţierile se organizaţionale româneşti sunt foarte datorează unicităţii originii latine a limbii apropiate de clusterul est-european4, în (“o insulă de latinitate într-o mare slavă”) timp ce valorile societăţii migrează de la şi religiei majoritar ortodoxe într-un spaţiu

41 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

geografic (Europa Centrală şi de Est) în oricărei organizaţii. Parametrii care care catolicismul şi protestantismul sunt determină indicele PDI sunt: frica mai bine reprezentate. angajatului de a-şi exprima opinia, II.3. Modelul Hofstede autocraţia şi preferinţele pentru mediul de În opinia lui cercetătorului olandez muncă.(Hofstede G., 1996, pp.40-44) Geert Hofstede, culturile naţionale diferă 2. Indicele Individualism (IDV) mai ales la nivelul valorilor, în general, versus Colectivism, este un indice care inconştiente ale membrilor culturii măsoară gradul în care indivizii sunt respective. Hofstede (2001) a arătat că integraţi in grupuri. Vom spune că fiecare organizaţie îşi creează propriul individualismul este mare în acele societăţi sistem cultural în care se regăsesc structuri în care legăturile sociale sunt minime, remanente ale culturii naţionale. membrii societăţii aşteptându-se ca fiecare Dimensiunile culturilor naţionale, definite să îşi poarte de grijă sieşi şi familiei sale. în cadrul modelului Hofstede, sunt Invers, un indice de colectivism mare înrădăcinate adânc în valorile inconştiente caracterizează acele societăţi în care ale oamenilor. Aceste valori sunt membrii ei sunt integraţi încă de la naştere dobândite în copilărie, prin educaţia în grupuri sociale cu o coeziune puternică, primită acasă şi apoi la şcoală, şi din acest de cele mai multe ori familia în sens extins, motiv sunt extrem de stabile în timp. aşteptând în schimbul acestei protecţii o Schimbarea valorilor naţionale se poate loialitate naturală. Individualismul este petrece numai de-a lungul mai multor asociat cu importanţa relativă acordată generaţii. În urma cercetărilor făcute în următorilor parametrii: timp personal, cadrul companiei IBM (la nivel global), libertate, opţiune. Colectivismul este asociat Hofstede a definit patru dimensiuni cu parametrii precum: perfecţionare, culturale: distanţa mică sau mare faţă de condiţii fizice pentru muncă şi folosirea putere, colectivism versus individualism, calificărilor. (Hofstede G., 1996, pp. 69-80) feminitate versus masculinitate, nivel 3. Indicele Masculinitate (MAS) scăzut versus nivel ridicat de evitare a versus feminitate, este un indice care arată incertitudinii. Michel Harris Bond va distribuţia rolurilor între bărbaţi şi femei. completa modelul adăugând dimensiunea Studiile efectuate de Hofstede la IBM au orientare pe termen lung versus oritentare arătat că (a) valorile femeilor variază mai pe termen scurt. Model Hofstede a suferit puţin decât valorile bărbaţilor de la o cultură noi modificări, cel mai recent, intitulat la alta; (b) valorile bărbaţilor în diferite VDM 08, a adaugat două noi dimensiuni: culturi pot varia de la foarte încrezător în ei indulgenţă versus constrângere şi înşişi, competitivi cu valori complet diferite monumentalism versus auto-dizolvare. de valorile femeilor din aceeaşi ţară, până la Indicii modelului Hofstede VDM modestie şi grijă faţă de ceilalţi şi similare 08 sunt: cu valorile femeilor din aceeaşi tară. 1. Indicele Distanţă faţă de putere Hofstede asociază masculinitatea cu (Power Distance Index - PDI) indică parametrii precum câştigul, recunoaşterea, măsura în membrii unei societăţi acceptă avansarea şi provocarea la întreceri, iar faptul că puterea este distribuită inegal. feminitatea cu parametrii cum ar fi Putem spune că indicele PDI măsoară management, cooperare, sferă de viaţă şi acceptarea inegalităţii de jos în sus. În acest siguranţa serviciului. (HofstedeG., 1996, sens, ca şi în societate, puterea şi pp.99-111) inegalitatea sunt factori fundamentali ai

42

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

4. Indicele Evitarea incertudinii cu orientarea pe termen scurt sunt respectul (Uncertainty Avoidance Index- (UAI) arată pentru tradiţii, îndeplinirea obligaţiilor gradul de toleranţă al societăţii la sociale şi grija pentru felul în care sunt nesiguranţă şi ambiguitate. Acest indice percepuţi în grupul din care fac parte. variază cel mai mult de la o ţară la alta. Este Această dimensiune poate fi folosită pentru un indice care măsoară cât de mult membrii a caracteriza oricare cultură, fiind un unei societăţi se simt confortabil sau nu în rezultat al istoriei, religiei şi tradiţiilor situaţii noi, necunoscute, surprinzătoare, culturii respective. diferite de ceea ce au întâlnit până atunci. 6. Indicele Indulgenţă versus Culturile care au un grad ridicat al acestui Constrângere caracterizează în ce măsură indice se feresc de situaţiile ambigue şi societatea permite satisfacerea, cu relativă încearcă să minimalizeze această aversiune libertate, a anumitor sentimente şi dorinţe, prin organizarea de structuri clare, în special a celor legate de: loisir, căsătorie, impunerea de reguli şi legi stricte. In mod prietenie, cumpărături şi sex. Un indice de paradoxal, culturile cu grad ridicat de constrângere mare caracterizează o aversiune pentru incertitudine se angajează societate care controlează satisfacerea în comportamente riscante tocmai pentru dorinţelor membrilor săi şi în care oamenii reducerea ambiguităţii. De cealaltă parte, se simt mult mai puţin capabili să se bucure culturile care acceptă nesiguranţa sunt mult de viaţă. mai tolerante şi încearcă să aibă cât mai 7. Indicele Monumentalism versus puţine reguli. (HofstedeG., 1996, pp. 131- Auto-dizolvare arată gradul în care o 142). societate îi preţuieşte pe aceia care sunt 5. Indicele Orientare pe termen lung văzuţi, metaforic, drept monumente: (Long-Term Orientation - LTO) versus mândri şi impenetrabili. Invers, auto- Orientare pe Termen Scurt (Short-Term dizolvarea este tipică societăţilor în care Orientation – STO): valorile asociate este preţuită umilinţa şi flexibilitatea. cu orientarea pe termen lung sunt prudenţa şi perseverenţa, în timp ce valorile asociate

Figura 7 Exemplu de interacţiune între dimensiunile culturale ale spaţiului românesc şi germanic calculate în conformitate cu modelul Hofstede cu 5 dimensiuni

Sursa: Hofstede, 2010, http://www.geert-hofstede.com/hofstede_dimensions.php

43 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

II.4. Modelul Denison culturali. In raport cu dimensiunile şi Modelul Denison de evaluare a indecşii calculaţi se pot identifica culturii organizaţionale se bazează pe cele convingeri şi credinţe specifice, modelul patru trăsături culturale ale organizaţiei fiind orientat global pe două axe: eficiente. Ceea ce deosebeşte acest model stabilitate/flexibilitate şi focus intern/focus de altele asemănătoare este modalitatea extern. prin care sunt integrate dimensiunile şi Rezultatele cercetărilor desfăşurate indecşii culturali cu indicatori de în circa 1700 de companii din întreaga performanţă într-un singur circumplex, lume arată că adaptabilitatea şi implicarea asigurându-se astfel un cadru comun contribuie pe termen lung la performanţele pentru evaluarea culturii organizaţionale financiare ale organizaţiei şi pe termen Cele patru trăsături culturale scurt la creşterea cifrei de afaceri măsurate în cadrul modelului Denison sunt: Misiunea, Consistenţa, Implicarea şi Adaptabilitatea. Fiecare dintre aceste trăsături este împărţită în trei diviziuni – indecşi

Figura 8 Dimensiunile fundamentale ale culturii organizaţionale conform modelului Denison

Sursa: Denison Daniel şi alţii, 2006

a. Adaptabilitatea reliefează semnale din mediul extern, de a le capacitatea unei organizaţii de a primi interpreta şi de a le transforma în

44

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

schimbări ale comportamentului intern în d. Consistenţa creează o cultură scopul creşterii capacităţii de răspuns a organizaţională puternică bazată pe un organizaţiei. Pentru măsurarea sistem comun de convingeri, valori şi adaptabilităţii organizaţiei, vom urmări să simboluri care sunt înţelese şi împărtăşite determinăm: 1. Capacitatea firmei de a de toţi membrii organizaţiei. În cadrul prelua idei noi şi de a încerca noi căi cercetării vom cuantifica dinamica celor (Crearea schimbărilor), 2. Recunoaşterea trei sub-factori ai consistenţei: 1. de către angajaţi a nevoii de a servi clienţii Capacitatea de a se asigura că munca pe interni şi externi ai organizaţiei care o desfăşoară angajaţii serveşte (Focalizarea pe client) şi 3. Capacitatea de întreaga organizaţie (Coordonare şi a învăţa atât din reuşite, cât mai ales din integrare), 2. Capacitatea organizaţiei de a erori (Învăţarea organizaţională). defini un set de valori şi principii care să îi orienteze pe angajaţi şi pe manageri să ia b. Misiunea arată în ce măsură decizii şi să se comporte în felul în care angajaţii ştiu „de ce” fac ceea ce fac şi cum organizaţia se aşteaptă să o facă (Valorile contribuie ei în fiecare zi la acest „de ce”. fundamentale) şi 3. Capacitatea de a În cadrul studiului vom urmări angaja un dialog şi de a accepta mai multe modificarea în timp a celor trei subfactori : puncte de vedere atunci când apar 1. Capacitatea organizaţiei de a stabili probleme dificile de rezolvat (Acord); obiective strategice astfel încât să îşi atingă „viziunea” (Direcţia strategică şi Misiunea se referă la orientarea pe intenţiile), 2. Capacitatea organizaţiei de a termen lung a organizaţiei, acceptarea şi stabili obiective specifice pe termen scurt însuşirea ei de către angajaţi jucând un rol capabile să orienteze angajaţii şi să le arate esenţial. Consistenţa defineşte valorile cum se conectează ceea ce fac ei zilnic cu care reprezintă baza unei culturi „viziunea” companiei şi 3. Definirea unei organizaţionale puternice: coeziunea, „viziuni” – ca scop fundamental al coordonarea şi controlul. Implicarea organizaţiei. permite dezvoltarea capacităţilor resurselor umane, a simţului responsabilităţii, a c. Implicarea înseamnă încurajarea devotamentului şi a autonomiei. dezvoltării capacităţilor umane, crearea în Adaptabilitatea permite traducerea cadrul companiei a sentimentului de cererilor mediului extern şi intern în responsabilitate şi a ideii că bunul mers al eforturi de acţiune. organizaţiei va îmbunătăţi viaţa fiecăruia Fiecare pereche de factori are efecte dintre angajaţi. Prin determinarea celor trei distincte asupra performanţelor subfactori ai vom urmări: 1. Ariile de organizaţiei (Denison D., Haaland S., responsabilitate în care angajaţii pot lua Goelzer P., 2004). Astfel, misiunea şi singuri decizii pe baza datelor la care au consistenta pot îmbunătăţi semnificativ acces şi acelea în care nu au acest drept performanţele financiare ale organizaţiei, (Împuternicirea „informată”), 2. Modul în consistenţa şi implicarea cresc satisfacţia care munca în echipă este încurajată, 3. angajaţilor şi motivarea lor, implicarea şi Dezvoltarea capacităţilor prin training, adaptabilitatea contribuie la dezvoltarea coaching şi oferirea de noi roluri şi capacităţilor de inovare, dezvoltarea responsabilităţi. produselor si serviciilor, iar adaptabilitatea si misiunea influenţează creşterea vânzărilor, a cotei de piaţă.

45 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

III. Contribuţii proprii priveşte alegerea metodelor de cercetare vom utiliza metoda anchetei prin III.1. Metodologia cercetării intermediul chestionarelor şi metoda Studiul nostru îşi propune o focus-grupurilor combinată cu metoda abordare transversală analizând cultura interviului semistructurat în scopul organizaţională atât din perspectiva clarificării unor rezultate obţinute din teoriilor de management, cât şi prin luarea analiza chestionarelor. În cadrul în considerare a unor elemente chestionarelor, se vor utiliza cu precădere indispensabile de psihologie întrebările închise (sau precodificate) care organizaţională. Ne interesează să prezintă câteva avantaje (Chelcea S., identificăm şi să definim un anumit 2004): specific cultural-organizaţional, precum şi  facilitează analiza statistică a răspunsurilor; să evaluăm gradul de întrepătrundere a  sprijină memoria celui anchetat; structurilor formale cu cele informale sau  permit aplicarea unor chestionare cu mulţi rolul structurilor informale în dezvoltarea „itemi“; şi performanţele organizaţiei.  servesc ca „filtru“ pentru întrebările Aplicarea riguroasă a metodologiei următoare; cercetării impune proiectarea studiului pe  sporesc anonimatul şi securitatea celui anchetat; mai multe nivele: nivelul selectiv, nivelul  înlesnesc „angajarea“ în răspunsul la proiectiv şi nivelul constructiv (Mărginean chestionar a persoanelor. I., 2000). S-a constatat că există o conexiune În cadrul nivelului selectiv cele mai între întrebările închise şi „atracţia multe etape au fost deja parcurse răspunsurilor pozitive“ (Da, De acord (Stabilirea temei de cercetare, etc.). Cercetările experimentale au Documentarea preliminară), iar alte sunt evidenţiat tendinţa populaţiei de a dezvoltate chiar în cadrul acestui proiect răspunde pozitiv la întrebările închise din de cercetare ştiinţifică (Elaborarea chestionare. În literatura de specialitate se obiectivelor cercetării, Formularea apreciază valoarea atracţiei răspunsurilor ipotezelor şi Selectarea surselor de pozitive este de 8-12 % în cadrul oricărui informare). O etapă importantă care chestionar cu întrebări închise. Analiza urmează să fie abordată în al doilea raport răspunsurilor va ţine cont de aceste de cercetare este Stabilirea universului distorsiuni (Chelcea S., 2004). populaţiei şi tipului de eşantionare, etapă Paul F. Lazarsfeld (apud Chelcea în care în funcţie de obiectivele cercetării S., 2004) preciza că întrebările închise sunt şi de resurse se vor stabili natura, adecvate studierii fenomenelor simple, iar caracterul şi volumul populaţiei care va fi întrebările deschise – de preferinţă studierii investigată. Ne propunem realizarea unui fenomenelor foarte complexe, problemelor eşantion probabilistic pentru a asigura delicate. Din acest motiv chestionarul reprezentativitatea statistica a datelor Denison lasă cercetătorului posibilitatea pentru populaţia aleasa şi pentru calcularea adăugirii şi a unor întrebări deschise, erorii de eşantionare. pentru a permite persoanei anchetate În cadrul nivelului proiectiv vom libertatea unei exprimări individualizate a operaţionaliza conceptele prin stabilirea răspunsurilor. unei relaţii între simbolurile care apar la În investigarea ipotezelor vom nivel teoretic şi elementele direct utiliza utilizând chestionarul VDM 08 observate în cadrul cercetării. În ceea ce (vezi anexa 1) pentru definirea

46

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

dimensiunilor culturale conform interacţiunea dintre culturile existente în modelului Hofstede şi chestionarul cadrul organizaţiei. Denison pentru trasarea circumplexului Această anchetă va identifica dimensiunilor culturii organizaţionale şi a dimensiunile culturilor naţionale prezente indecşilor. Evaluarea culturii în cadrul organizaţiei. Măsurarea acestor organizaţionale se va face atât dinamic variabile şi compararea lor cu rezultatele prin aplicarea succesivă a chestionarului GLOBE ne va permite să anticipăm Denison cu o periodicitate de circa 6 luni, comportamentul organizaţiei, atât în ceea cât şi prin compararea rezultatelor cu ce priveşte adaptabilitatea externă şi benchmark-ul Denison. integrarea internă, cât şi percepţiile Ca metodă de selecţie a culturale care influenţează managementul eşantionului vom utiliza metoda selecţiei organizaţiei şi, prin urmare, are consecinţe sistematice astfel încât să asiguram asupra performanţelor. fiecărui membru şansa egala de a fi ales. În Chestionarul va fi completat cu ceea ce priveşte dimensiunea eşantionului, interviuri cu manageri, atât români, cât şi pentru asigurarea unui nivel de încredere5 străini, aflaţi pe diferite poziţii în cadrul de 95% şi a unei erori de eşantionare companiei Henkel România şi va urmări (interval de încredere)6 de ± 5%, calculele clarificarea următoarelor teme: probabilistice arată că, pentru o populaţie  În ce măsură istoria, tradiţiile, totală de 500 de angajaţi, acesta trebuie să valorile companiei mamă, cultura din care fie de 217 respondenţi aleşi probabilistic. provine managementul influenţează În cadrul nivelului constructiv are performanţa? loc culegerea şi validarea datelor, iar  Determinarea limbajului, limitelor, ulterior prelucrarea şi analiza lor. În puterii, recompense/sancţiuni, răspunsul la această etapă se va verifica exactitatea şi incidente critice, credinţe, tradiţii, valori, completitudinea datelor, apoi acestea vor fi rezistenţă la schimbare, percepţia asupra prelucrate în mod unitar şi analizate pentru timpului, spaţiului, relaţiilor interumane; a se stabili frecvenţa de producere a unor  Cum promovează compania valorile fenomene sau a distribuţiei acestora la pozitive şi cum le descurajează pe cele nivelul populaţiei, validarea eşantionului negative; sau studiul gradului de reprezentativitate,  Cum se raportează organizaţia la validarea instrumentelor de lucru şi mediul înconjurător (clienţi, furnizori, eventual elaborarea de noi modele de concurenţă, CSR, etc.); evaluare a culturii organizaţionale. Acest  Există valori şi convingeri care aparţin nivel se concretizează prin redactarea celui societăţii mamă şi au fost impuse de-al treilea raport de cercetare. companiei din România?; III.2. Etapele cercetării  Este cultura organizaţională percepută III.2.1. Determinarea dimensiunilor drept componenta a strategiei de business culturale conform modelului Hofstede sau este lăsată să se dezvolte reactiv? pentru angajaţii români şi străini din  Există în cadrul companiei subculturi cadrul eşantionului ales ale culturii organizaţionale? Care este rolul Un prim chestionar (vezi anexa 1) lor? va porni de la ipotezele emise de Hofstede

şi va urmări să identifice cum este influenţat comportamentul organizaţional

şi managerial al companiei de către

47 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

III.2.2. Determinarea dimensiunilor Concluzii culturale conform modelului Denison In cadrul acestui capitol vom detalia pentru eşantionului ales şi măsurarea rezultatele cercetărilor practice şi le vom eficienţei procesului de redefinire a analiza în scopul determinării valorilor companiei interacţiunilor şi influenţelor mutuale Intr-o a doua etapă vor fi măsurate, dintre angajaţii aparţinând culturilor la interval de un an, trăsăturile culturale ale diferite din cadrul companiei Henkel organizaţiilor conform modelului Denison România. (2006) în scopul definirii unui sistem de Din analiza celor două modele vom referinţă al organizaţiei studiate, care să determina modul in care conlucrează cuprindă reguli şi obişnuinţe, mituri, angajaţii provenind din culturi diferite ai ceremonii, simboluri, standarde sociale. In Henkel România, identificând astfel cadrul cercetării, va fi evaluată dinamica în factorii de succes care modelează cultura timp a celor patru trăsături ale culturii organizaţională performantă în condiţiile organizaţionale şi a sub-factorilor mediului economico-social din România. corespunzători, în conformitate cu Măsurarea influenţei acestora în definirea metodologia modelului sus-menţionat. profilului culturii organizaţionale a Rezultatele evaluării vor putea fi folosite şi companiei analizate ne va permite pentru iniţierea unui proces de schimbare a determinarea relaţiilor de cauzalitate între culturii organizaţionale în scopul unei mai cultura organizaţională şi performanţă. bune alinieri a acesteia cu misiunea şi Studiul va încerca să definească un scopurile organizaţiei. Chestionarul (vezi model intern de cultura organizaţională a anexa 2) este bazat pe modelul Denison companiei Henkel România, model (Denison, Janovics, Young, Hee, 2006) şi condiţionat de cultură, în general, şi de conţine 60 de întrebări grupate în 12 valorile economice şi sociale ale indecşi de cultură organizaţională. angajaţilor în scopul determinării Chestionarul va fi urmat de discuţii în comportamentului organizaţiei şi cadrul unor focus-grupuri care au drept mijloacele ei de acţiune. obiective lansarea în dezbateri dirijate Rezultatele cercetării vor putea fi asupra conceptelor de cultură folosite atât pentru a măsura succesul organizaţională şi relevanţa lor pentru procesului de schimbare a valorilor performanţa organizaţiei. Denison va oferi companiei, dar şi pentru a înţelege mai o radiografie a culturii organizaţionale a bine dimensiunile culturii organizaţionale companiei Henkel România la momentul t româneşti de care trebuie să ţină seama o şi la momentul t+1 an. Din analiza companie străină care intenţionează să rezultatelor vom defini valorile Henkel, intre pe piaţa românească pentru a putea încercând să le identificăm pe cele care adapta cu succes comportamentele, provin de la compania mama, atât pe cele valorile şi tradiţiile angajaţilor români la care au fost adaptate mediului românesc, cultura organizaţională a companiei cât şi pe cele care au fost impuse mamă. angajaţilor români). Note: Rezultatele obţinute vor fi, de asemenea, comparate cu catalogul 1 Managementul performanţei este un Denison, catalog care cuprinde 176 de proces sistematic prin care organizaţia companii din întreaga lume. implică angajaţii săi, atât în mod individual, cât şi în grup, în îmbunătăţirea eficienţei

48

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

organizaţionale în scopul îndeplinirii Intercultural Teams Management in Increasing optime a misiunii şi obiectivelor (Abrudan European Cohesion, Societal Science Research D., 2007). Network, disponibil online la 2 Richard Prebble este personalitatea care a http://ssrn.com/abstract=1156343 schimbat cultura organizaţională în 5. Collins J. (2007). Excelenţa în afaceri. administraţia publică din Noua Zeelandă, Editura Curtea veche, Bucureşti transformând cultura unei administraţii cu 6. Constantinescu D. (2008). Management – mii de angajaţi cu o cultură negativă într-o Funcţii, Structuri, Procese. Editura cultură orientată către performanţă (Prebble Universitaria, Craiova R.) 7. Constantinescu D., Nistorescu T. (2009). 3 Metodologia urmărită în studiul GLOBE Economia întreprinderii. Editura Sitech, măsoară cele 9 variabile în două ipostaze: Craiova cum sunt ele în realitate (practicile 8. Chelcea S. (2004). Iniţiere în cercetarea societale) şi aşa cum şi-ar dori societatea să sociologică. Editura Comunicare SNSPA, fie (valorile societale). Bucureşti 4 Clusterul est-european se caracterizează 9. Clarke L. (1998). Managementul prin tolerarea incertitudinii, coeziune schimbarii – Ghid practic privind producerea puternică de grup, respectarea ierarhiei şi si controlul schimbarii intr-o firma sau egalitate între sexe. Pentru mai multe organizatie. Editura Teora, Bucureşti detalii, poate fi consultat articolul Eastern 10. Denison D. R., Haaland S., Goelzer P. European cluster, tradition and tranzition, (2004). “Corporate Culture and Organizational Gyula B., Takacs S., Karacsonyi A., Imrek Effectiveness: Is Asia different from the rest of V., 2002, Journal of World Business, nr. 37 the world”, Organizational Dynamics, Vol. 33, 5 Nivelul de încredere măsoară Nr. 1 probabilitatea ca valoarea reală a unui 11. Denison D., Janovics J., Young J., Hee indicator să se găsească în intervalul de J.C. (2006) “Diagnosing Organizational încredere Cultures: Validating a Model and Method”, 6 Eroarea de eşantionare (intervalul de Working Paper, International Institute for încredere) reprezinta intervalul de valori Management Development, Lausanne, January (eroarea) în care se încadreaza un procent 2006 calculat pe baza esantionului în Populatia 12. Dygert C. B., Jacobs R.A. (2006). Totala Managementul culturii organizaţionale. Editura Polirom, Iaşi Referinţe bibliografice: 13. Gyula B., Takacs S., Karacsonyi A., Imrek V. (2002). Eastern European cluster, tradition 1. Abrudan D. (2007). Managementul and tranzition, Journal of World Business, nr. participativ, o soluţie pentru atingerea 37 performanţei în organizaţii, Editura Mirton, 14. Jones Q., Dunphy D., Fishman R., Larne Timişoara M şi Canter C. (2006). In great company. 2. Abrudan D. (2009). Excelenţa în Human Synergetics Australia Pty Ltd., managementul resurselor umane, Editura Melbourne VIC, Australia Eurobit, Timişoara 15. Hofstede G. (1996). Software-ul gândirii. 3. Bibu N., Petrişor I. şi alţii. (2007). Managementul structurilor multiculturale. Romanian Societal Culture: a Culture towards Editura Economică, Bucureşti Westernization?, Universitatea de Vest, 16. Hofstede G. (2001). Culture's Timişoara consequences - Comparing Values, Behaviors, 4. Bibu N., Brancu L. (2008). Convergences Institutions and Organizations Across Nations, of the Romanian Societal Culture with editura Sage Publications, Thousand Oaks, European Culture Clusters in the Process of SUA European Integration - The Role of 17. House R. J., Hanges P. J., Javidan M., Dorfman P. W., Vipin G. (2004). Culture,

49 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Leadership, And Organizations: The Globe Anexa 1 Study Of 62 Societies. Editura Sage Chestionarul Hofstede VDM 08 Publications, Thousand Oaks, SUA MODULUL VALORI 2008 18. Johnson G., Scholes R., Fréry F., (2008). Stratégique, Ed. Pearson Education France, Vă rugăm să vă imaginaţi locul de muncă ideal ediţia a 8-a, Paris pentru dumneavoastră, făcând abstracţie de 19. Mancini M., (2003). Time management, locul de muncă actual. Editura McGraw-Hill, New York, SUA 20. Mărginean I. (2000). Proiectarea Definind acest loc de muncă ideal, ce cercetării sociolgice, Editura Polirom, Iaşi importanţă acordaţi să ... 21. Năstase M. (2004). Cultura (Vă rugăm să încercuiţi o singură organizaţională şi managerială. Curs digital, variantă pe fiecare rând): Biblioteca digitală ASE, Bucureşti 1 = de cea mai mare importanţă 22. Nicolescu O., Verboncu I. (2001). 2 = foarte important Fundamentele managementului organizaţiei. 3 = de importanţă moderată Editura Tribuna Economică, Bucureşti 4 = de mică importanţă 23. Peters T.J., Waterman R.H. (2004) In 5 = de importanţă foarte mică sau deloc Search of Excellence: Lessons from America's best run companies, Editura Harper Business 1. aveţi suficient timp liber pentru viaţa Essentials, New York, SUA personală sau familie 24. Prebble R. (2006). Out of the red. The 1 2 3 4 5 Letter Limited, Rotoma (New Zeeland) 25. Quinn R.E., Rohrbaugh J. (1983) “A 2. aveţi un sef direct pe care să îl puteţi special model of effectiveness criteria: towards respecta a competing values approach to organizational 1 2 3 4 5 analysis”, Management Science, vol 29, nr. 3 26. Schein E.H. (1984). “Coming to a New 3. obţineţi recunoaşterea perfomanţelor Awareness of Organizational Culture”, Sloan 1 2 3 4 5 Management Review, vol. 25, nr. 2 27. Schein E.H. (1996-a). Organizational 4. aveţi siguranţa locului de muncă culture and Leadership. Jossey-Bas Publisher, 1 2 3 4 5 ediţia a 2-a San Francisco, SUA 28. Schein E.H. (1996-b). “Three Cultures of 5. să munciţi alături de colegi agreabili Management: The Key to Organizational 1 2 3 4 5 Learning”, Sloan Management Review, Vol. 38, nr. 1 6. să îndepliniţi sarcini interesantăe 29. Schermerhorn J., Hunt J., Osborn R. 1 2 3 4 5 (2002). Organizational Behavior. Editura John Wiley New York, SUA 7. să fiţi consultat de şeful 30. Şchiopoiu-Burlea A. (2008). dumneavoastră în privinţa deciziilor legate de Managementul resurselor umane. Editura munca desfăşurată de dumneavoastră Universitaria, Craiova 1 2 3 4 5 31. Shook J. (2010). “How to change a Culture: Lessons from NUMMI”, Sloan 8. să locuiţi într-o zonă bună Management Review, Vol. 51, no. 2 1 2 3 4 5

9. să aveţi o muncă respectată de familie şi prieteni 1 2 3 4 5

50

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

10. să aveţi şanse de promovare c. nu ştiu 1 2 3 4 5 d. mai degrabă diferit e. destul de diferit

În viaţa privată, ce importanţă acordaţi: 19. Alte persoane sau circumstanţe vă (încercuiţi un singur răspuns pe fiecare împiedică să faceţi ceea ce vreţi cu adevărat? rând): a. da, întotdeauna b. da, de obicei 11. timpului liber pentru distracţie c. uneori 1 2 3 4 5 d. nu, foarte rar 12. moderaţiei ; să aveţi puţine dorinţe e. nu, niciodată 1 2 3 4 5 13. generozităţii faţă de celelalte 20. În general, cum aţi descrie starea persoane dumneavoastră actuală de sănătate? 1 2 3 4 5 a. foarte bună 14. modestiei ; să păreţi umil şi b. bună neimpunător c. echilibrată 1 2 3 4 5 d. proastă e. foarte proastă 15. Dacă doriţi cu adevărat să cumpăraţi ceva scump, dar nu aveţi suficienţi 21. Cât de importantă este religia în bani, ce faceţi? viaţa dumneavoastră? a. întotdeauna economisiţi înainte a. de maximă importanţă de a cumpăra b. foarte importantă b. de obicei, întâi economisiţi c. de o importanţă moderată c. uneori faceţi economii, alteori d. de mică importanţă împrumutaţi pentru a cumpăra e. de nici o importanţă d. de obicei împrumutaţi şi rambursaţi ulterior 22. Cât de mândru sunteţi că sunteţi e. întotdeauna cumpăraţi atunci cetăţean al acestei ţări? când vreţi şi rambursaţi împrumutul ulterior a. deloc mândru b. nu foarte mândru 16. Cât de des vă simţiţi nervos sau c. oarecum mândru tensionat? d. destul de mândru a. întotdeauna e. foarte mândru b. de obicei c. uneori 23. Din experienţa dumneavoastră, cât d. rareori de des le este frică subordonaţilor să îşi e. niciodată contrazică şeful ? a. niciodată 17. Sunteţi un om fericit? b. rareori a. întotdeauna c. uneori b. de obicei d. de obicei c. uneori e. întotdeauna d. rareori e. niciodată În ce măsură sunteţi de acord sau nu cu fiecare dintre următoarele afirmaţii? 18. Sunteţi aceeaşi persoană la locul de (Vă rugăm să încercuiţi un răspuns pe muncă şi acasă? fiecare rând): a. aproape acelaşi b. mai degrabă acelaşi

51 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

1 = total de acord 31. Care este ultima şcoală pe care aţi 2 = de acord absolvit-o? 3 = indecis a. Şcoala primară 4 = nu sunt de acord b. Liceul 5 = dezacord puternic c. Studii postliceale d. Licenţă 24. Cineva poate fi un bun manager chiar dacă e. Master nu are un răspuns precis la orice întrebare pe f. Doctorat care un subordonat i-o adresează în legătură cu munca sa 32. Care este postul pe care îl ocupaţi ? 1 2 3 4 5 a. Muncitor necalificat b. Funcţionar administrativ, secretariat, 25. Eforturile persistente sunt cea mai alt tip de funcţionar cu studii medii, sigură cale de a obţine rezultate c. Angajat cu pregătire de specialitate 1 2 3 4 5 medie - mecanic, tehnician, operator IT sau echivalent 26. O structură organizatorică în care d. Angajat cu studii superioare (dar fără unii subordonaţi pot avea doi şefi direcţi ar funcţie de conducere) trebui să evitată cu orice pret e. Manager cu unul sau mai mulţi subordonaţi fără funcţii de conducere 1 2 3 4 5 f. Manager peste unul sau mai mulţi manageri 27. Regulile unei organizaţii nu trebuie să fie încălcate – nici măcar atunci când 33. Care este naţionalitatea dvs.? angajatul crede că încălcarea regulii ar fi în ………………………………………. interesul organizaţiei . 1 2 3 4 5 34. Care a fost cetăţenia dvs. la naştere 28. Ar trebui să ne cinstim eroii din (dacă este diferită de cea actuală)? trecut ……………………………….. 1 2 3 4 5 Vă mulţumesc foarte mult pentru colaborare

Câteva informaţii despre dumneavoastră (în scopuri statistice): Anexa 2 Chestionarul Denison 29. Sunteţi de sex: a. masculin Vă rugăm să citiţi cu atenţie aceste b. feminin instrucţiuni înainte de a trece la completarea chestionarului. 30. Ce vârstă aveţi? a. Sub 20 Acest chestionar este anonim si se b. 20-24 realizeaza prin accesarea link-ului indicat in c. 25-29 emailul pe care l-aţi primit. Completarea d. 30-34 chestionarului se poate face de pe orice e. 35-39 calculator conectat la internet, însă vă rugăm să f. 40-49 ţineţi cont că accesarea link-ului nu se va putea g. 50-59 face decât o singură dată. Vă rugăm să vă h. 60 sau peste asiguraţi că puteţi aloca circa 30-40 de minute completării lui. Atenţie, testul trebuie terminat într-o singura etapă.

52

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

6. Cooperarea între diferitele departamente ale organizaţiei este încurajată în mod activ. Chestionarul cuprinde 60 de întrebări care descriu diferitele aspecte ale culturii 7. Oamenii lucrează ca şi cum ar fi parte dintr-o echipă. organizaţionale ale companiei în care vă 8. Munca în echipă este cea utilizată pentru îndeplinirea desfăşuraţi activitatea. unei lucrări, mai degrabă decât ierarhia.

9. Echipele reprezintă fundaţia organizaţiei noastre. Pentru a răspunde la întrebări vă rugăm să vă gândiţi la întreaga companie în care 10. Munca este organizată în aşa fel încât fiecare persoană poate vedea legătura dintre ceea ce face el/ea şi obiectivele lucraţi (şi nu numai departamentul sau organizaţiei. subunitatea din care faceţi parte) şi la 11. Autoritatea este delegată, astfel încât oamenii să poată modalităţile în care sunt făcute lucrurile în mod acţiona pe cont propriu. obişnuit. 12. Competenţele angajaţilor se îmbunătăţesc în mod Utilizaţi scala de răspunsuri pentru a constant. indica în ce măsură sunteţi de acord sau nu cu fiecare afirmaţie care urmează. Vă rugăm să 13. Se investeşte continuu în dezvoltarea aptitudinilor angajaţilor. alegeţi “Neutru” atunci când nu sunteţi nici în acord, nici în dezacord cu vreuna dintre 14. Capacităţile oamenilor sunt privite ca o sursă importantă de avantaj competitiv. afirmaţiile chestionarului. În cazul în care vreuna dintre afirmaţii consideraţi că nu se 15. Problemele apar deoarece de multe ori nu avem abilităţile necesare pentru a îndeplini munca respectivă. aplică atunci vă rugăm să alegeţi N/A 16. Liderii şi managerii "practică ceea ce predică."

După ce aţi terminat de răspuns la toate 17. Există un stil caracteristic de management şi un set întrebările puteţi revedea şi, eventual, recorecta distinct de practici de management. răspunsurile. Odată apăsat butonul SEND nu se 18. Există un set clar şi coerent de valori care guvernează mai poate reveni asupra răspunsurilor. felul nostru de a face afaceri.

19. Dacă un angajat ignoră valorile fundamentale ale Dacă aveţi dificultăţi în completarea organizaţiei, atunci va avea probleme. chestionarului sau veţi nevoie de lămuriri suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi 20. Există un cod etic care ne ghidează comportamentul şi domnului Mihai Cercel, telefon…………, ne ajută să deosebim binele de rău. email …………………. 21. Atunci când apar dezacorduri, lucrăm din greu pentru a ajunge la o soluţie de tip "win-win" (din care toată lumea are Pentru a incepe sondajul, va rugam sa de câştigat). accesati urmatorul link:……………….. 22. Există o cultură "puternică".

23. Este uşor să se ajungă la un consens, chiar şi atunci Vă mulţumim pentru participare când sunt probleme dificile.

24. De multe ori, avem dificultăţi în a ajunge la un acord În această organizaţie: atunci când discutăm probleme importante.

1. Majoritatea angajaţilor sunt foarte dedicaţi muncii lor. 25. Există un acord clar cu privire la modalităţile corecte şi cele incorecte prin care o sarcină poate fi dusă la îndeplinire. 2. Deciziile se iau, în general, la acel nivel care deţine cea mai bună informaţie necesară. 26. Abordarea noastră de a face afaceri este consistentă şi predictibilă. 3. Informaţiile sunt larg comunicate în interiorul organizaţiei, astfel încât oricine poate obţine informaţia de 27. Angajaţii din diverse departamente ale organizaţiei care are nevoie, atunci când are nevoie. împărtăşesc o viziune comună.

4. Fiecare crede despre sine însuşi că poate avea un 28. Este uşor să coordonezi proiecte în care sunt implicate impact pozitiv asupra activităţii organizaţiei. departamente diferite ale organizaţiei.

5. Planificarea afacerii este o activitate curentă şi toţi 29. Să lucrezi cu cineva dintr-un alt departament este ca şi angajaţii sunt implicaţi, într-o măsură mai mică sau mai cum ai lucra cu cineva de la o altă organizaţie. mare, în acest proces. 30. Există o bună aliniere a obiectivelor organizaţiei între diferitele niveluri ierarhice.

53 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

31. Modul în care lucrurile sunt făcute este foarte flexibil şi 47. Strategia noastră determină celelalte organizaţii să îşi uşor de schimbat. schimbe modul în care concurează în sectorul de activitate.

32. Răspundem bine acţiunilor concurenţei şi celorlalte 48. Există o misiune clară care dă sens şi direcţie activităţii schimbări din mediul de afaceri. noastre.

33. Se adoptă continuu noi modalităţi îmbunătăţite de 49. Există o strategie clară pentru viitor. îndeplinire a muncii. 50. Direcţia noastră strategică îmi este neclară. 34. De obicei, încercările de introduce schimbări sunt întâmpinate cu rezistenţă. 51. Există un acord larg răspândit cu privire la obiectivele pe care trebuie să le atingem. 35. Diferite departamente ale organizaţiei cooperează adeseori la crearea schimbărilor. 52. Liderii stabilesc obiective ambiţioase, dar realiste.

36. Comentariile şi recomandările clienţilor conduc adesea 53. Conducerea a făcut publice obiectivele pe care la schimbări. încercăm să le îndeplinim.

37. Opiniile clienţilor influenţează în mod direct deciziile 54. Moonitorizăm în permanenţă progresele noastre în noastre. raport cu obiectivele asumate.

38. Toţi membrii au o întelegere aprofundată a nevoilor şi 55. Oamenii înţeleg ce trebuie făcut pentru ca organizaţia dorinţelor clientului. să poată să peformeze pe termen lung.

39. Interesele clientului sunt adesea ignorate în deciziile 56. Avem o viziune comună asupra a ceea ce va fi noastre. organizaţia în viitor.

40. Încurajam contactul direct al angajaţilor noştri cu 57. Liderii au vederi pe termen lung. clienţii. 58. Adesea, gândirea pe termen scurt compromite viziunea 41. considerăm eşecul ca pe o oportunitate de învăţare şi noastră pe termen lung. perfecţionare. 59. Viziunea noastră creează provocare şi motivaţie pentru 42. Inovarea şi asumarea riscurilor sunt încurajate şi angajaţii noştri. răsplătite. 60. Suntem capabili să îndeplinim obiectivele pe termen 43. ne scapă o mulţime de lucruri scurt, fără a compromite viziunea noastră pe termen lung.

44. Învăţarea este un obiectiv important în activitatea noastră zilnică.

45. Ne asigurăm că "mâna dreaptă ştie ce face mâna stângă".

46. Există un scop pe termen lung şi o direcţie.

54

POLITICĂ ŞI RELIGIE

The theoretical and methodological basis for analysis of the religious liberty and the regime of cults in the European law systems. Notes towards an European Code of Law and Religion (ECLR)*

Anca Parmena Olimid

Abstract: The question of religious liberty is not the same in every case. Failure to make this distinction results in confusion, we should be prepared to deal with complexities, ambiguities religious and ethical convictions. In the 2000’s, the problem of regime of cults is still cautious; its initiative reflected a fundamental rethinking of national interests and ideology. For E.U., the religious freedom’s advantage, its flexibility and tolerance for change, does not ensure that this integration will be long and satisfying. These questions complicated an already complex transition, adding a new difficulty to reform program. There is in fact a common perception of political transition: a growing sense of vulnerability and fear, dreams of new European religious policy. In such a volatile atmosphere, events and possible scenarios for the coming year could go in any number of directions. Keywords: European Union, religious freedom, law, regime of cults, tolerance.

he European integration, the After at least five decades of adopting of the sole “perversion” and “Gnostic” consternation T currency, the reform of the of the community personalism, Europe European institutions that took place in must reassume, solitarily and together, its the European countries in the last few Christian origin, in a theological- decades have lead to a diminution of the philosophical as well as a political-legal part played by religion in the social life. perspective, through the choice of a Challenged by some, supported by others, communion in the spirit of community the thesis of adopting an European personalism of the relationship between Code of Law and Religion (ECLR) has the state and the cults. become one of the most vivid and A recent research subject, the important themes of debate within the theme of religious freedom and the European space, being strongly supported regime of the cults in the European law by the recent research regarding religious systems, demands knowledge of the behaviour. specificities of Western and Eastern

55 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Europe (culture, identity, religion, law) of the field research, we notice the and a theoretical specialisation which lack of analysis, in the center of requires the use of key-concepts in the attention being the methodological, field of political and legal sciences in the theoretical and empirical aspects. modern era. The historical research in the Appreciating the existence of field of religious freedom and the regime unresolved issues in the present of the cults in the European law systems stage of the field research, we can remain a major resource for the assess: specialised literature, which is in search (1) the tendency of diffusion of of criteria and theories, as well as for the the concepts between disciplines states interested in identifying the with philological, anthropological, autonomous principles of action and politological, sociological, cultural, control of the trust capital of the cults. historical. One of the reasons for this In these circumstances, the polysemy is pointed out by Anthony present historical stage of research in Bradney. Another important reason this field is focused almost exclusively stems from the borrowing of the on the following patterns: concepts from one discipline to the (1) although the relationship next. Thus, the concepts of “religious between the state and the cults has freedom” and “regime of the cults” been the main research subject for needed a certain amount of adaptation a series of jurists and political to the context of the new field of commentators, most of the times research of law and religion. We must they have focused their attention show both sides of the phenomenon: on a region, country without trying (1.1.) the fragmentation the comparative perspective of the into special thematic areas of the European law systems; rapport between the state and the (2) the case studies in the church; field of religious freedom and the (1.2.) the specialisation by regime of the cults are absolutely borrowing and loaning the necessary for knowing and concepts between the subjects. It appreciating the various national would be enough to notice here and regional realities, but in this that, while for the entire period the context the generalisations and fundamental element of the theorising, which are lacking from construction of a dialogue between the research done in the specialised the state and the church has been literature; the rapport between the state and (3) the paradox of the the cults, in recent years, the dialogue between the state and the terminological clarifying of the cults has caused the comparative terms “cults”, “religious freedom research, if it has been done, to and religious autonomy” has often report the autonomy of the become more significant. In this cults to the principle of the situation, the term of “cults” is sovereignty of the state. used to refer to groups of people Nevertheless, there are many preoccupied by their own spiritual themes and work hypothesis not values and who through their yet explored. Assessing the stage activity pursue the manifestation of

56

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

religious feelings, the religious whose theoretical and empirical freedom being conceived as an pivot is the principle of subsidiarity. individual right recognised without The central stake of such an exception and in its entirety in all approach is the reconstruction of the member states of the European relationship between the state and the Union. cults stemming from the mention of In such an assessment, it has been article 36 of the Maastricht Treaty pointed out that in the international legal (1992), in which the principle of language, the universal definition of the subsidiarity expresses a certain terms church, cults and religious freedom conception regarding the authority- could lead to confusion, a natural individual relationship, invoking the consequence of the strictly historical, superiority of the society over the state. legal or sociological approach. (3) The strictly legal perspective It is easy to object against such an through the analysis and the identification based on the construction of presentation of the international norms a theoretical system concerning the and the decisions of the European religious freedom and the regime of the Court of Human Rights. In such an cults, assessing that the conceptual levels approach, the issue of the relationship are different and differently shaped in between the state and the cults is various compartments and stages. absorbed by the legal field (the To be more precise, the increased opinion adopted by the legal- attention given by most of the studies and institutional language for the term research to a linguistic-semantic system, “church” comes, for instance, from a through the denotation and extension of a decision of the European Court of term from one subject to another must be Human Rights which mentioned on 8 understood in the spirit of a common March 1976 that a “church” is a agreement of the Eastern and Western religious community founded on an Christianity in the direction of a identity and a partial similarity of faith conceptual vivid dialogue of (D7374/76 X c, Denmark 8 march complementarity. 1976 DR 5/160). Moreover, the terminological It has also been thought that the approach is a general strategy which notions of “freedom of religion” and fundaments the political theory as well “religious autonomy” are used for a as the legal one, but there is a problem logical connection with the notion of stemming from its constitutive criterion: “religious freedom”, as a right of free and the terminological aspects must be public expression, an act of personal reported to the facts, meaning that they faith, which refers to the freedom of must be confirmed by the regional religion and the supreme deity. experience; It is easy to notice that, on the basis (2) the attempt to legally mix the of such studies and research, the religious historical and the political in a “sui freedom is conceived as an ensemble of generis” combination of secularised rights relating to the religious actions of a religion and sacred politics taken from person, on the individual and community the social doctrine of the papal levels. authoritarianism and ultramontanism

57 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

This is the starting point here: “the this interaction is related to the action of monopoly of the politics” is doubly the intentionality of the authority with the conditioned: ties resulting from the relationship -in the first thesis by the identity between state power and church power, direction and creating, at first, in the Western Europe -in the second thesis by the way in countries, a current of mistrust and anti- which the state knows how to use the clerical. benefit of unity and religious stability In this context, the issue of the guaranteed by a regime of the cults based autonomy of the cults is influenced by the on the obligatory equality of all cults. apparition and establishment of a new This direction of research does not type of report of institutional influence exclude the discussion tied to the over the cults which opens the neutrality of the state, treating the cults perspective towards the crisis of the within the principles of subsidiarity and paradigm of the relationship state-church. proportionality. In this context, we must On the other hand, in the Eastern make a mention. Europe countries, the case of the The institutional subject, the state, Orthodox Church has several special which has the responsibility of forming characteristics: and exercising the public force, is ab (1) because of the historical initio (trough the social contract) the and political circumstances, the holder of the right to guarantee the orthodox tradition took on the role general interest as superior to the of an “ad extra” figure, particular interests of each group. engendering an identity What is common, and thus Christianity and an orthodoxy of characterises the European law system, is the people. In the case of Romania, that, even though the state proclaims its the presence of Orthodoxy sovereignty, in reality, it’s the cults who manifested itself from a temporal take part in the law-making process perspective, and cannot be (especially when the issue concerns the falsified, being tied to the legal status of the cults). “Romanian law”. Taking into By precaution, the state is consideration the conditional basis autonomous, but by virtue of the idea of of the relationship between the the common good, of that idem sentire de state and the cults, we notice that, re publica (and not in power), not usually, the establishing of the necessarily neutral, even in the societies regime of the cults must be where there is a strict regime of integrated into the poly-conditional separation between the state and the cults. system of the socio-cultural reality Thus, it is obvious that there are of each country. Consequently, the reasons in the principle of the common creation of a scenario or a unitary good for the more or less disinterested work perspective must take into intervention of the state on the equation consideration the influence of the freedom-autonomy-state intervention, majority religion on establishing tending towards a fragile balance in the the relationship between the state various systems of European law. and the cults; Without regards to the issue of the (2) we will add the fact that autonomy of the state, we can notice that every democratic country

58

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

recognises the fundamental right to approach thematic outlined by a private religious life, and the the area of research of religious differences are based on freedom and the regime of the observation, description, cults, as well as on the level of individualisation, the specific the used methodology through means of acquiring this basic legal the extension and, at the same capacity. time, the borrowing of different Such an approach is relevant concepts. because it can: The apparition of a religious law is  2.a. have a role of a clear proof of the special significance of corroborating the theories the relationship between the law and the concerning the regime of the religion in the present time. cults in the European law systems;  2.b. show any deviant cases of *Acknowledgement the means of classification for the types of reports, especially „This work was supported by the in Eastern Europe countries, strategic grant POSDRU/89/1.5/S/61968, where the Orthodox Church is Project ID 61968 (2009), co-financed by in the majority and in the new the European Social Fund within the legal context, after the Sectorial Operational Program Human communist dictatorship, the Resources Development 2007-2013." cults have restated their autonomy in front of the state, de facto demanding the legal Bibliography: recognition of this autonomy;  2 c. generate a new work 1. ÁGH A., The politics of Central hypothesis which would take Europe, London, Sage, 1998 into consideration the socio- 2. ALLOTT P., Fundamental Rights in the cultural and religious reality of EU in “Cambridge Law Journal”, each state; Volume 55, Issue 03, November 1996

 2 d. To stress the existence of a 3. ANDERSON J., Religion, state and politics in the Soviet Union and situation which can be seen in successor states, New York, Cambridge the logic of the individual and University Press, 1994 community differences as a 4. BEETHAM D., Defining and crucial experiment of the Measuring Democracy, Sage, 1994 fusion and homogenising of 5. BERGER P. L. (ed.), The the various systems of Desecularization of the World, European law. As such, the Washington DC, Ethics and Public complexity of the research and Policy Center, 1999 interdisciplinary character 6. BEYER P., Religion and globalization, shows the vital connection London, Sage, 1994 7. BOCIURKIE B. R., STRONG J. W. between the knowledge in the (eds.), Religion and atheism in the political, legal, historical, USSR and Eastern Europe, London, philosophical fields etc., Macmillan, 1975 expressed on the level of the

59 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

8. BOROWIK I., The Roman Catholic 16. CINI M., European Union politics, Church in the Process of Democratic New York, Oxford University Press, Transformation: The case of Poland in 2006 “Social Compass”, Vol. 49, no. 2/2002 17. COLLINS H., SWATOS JR. W. H. 9. BOROWIK I., Between orthodoxy and (ed.), Politics and religion in Central eclecticism: On the religious and Eastern Europe: Traditions and transformations of Russia, Belarus and Transitions, Westport, Praeger, 1994 Ukraine in “Social Compass”, Vol. 49, 18. CRUMLEY B., Showing faith in no. 4/2002 France în “Time”, Septembrie 2004 10. BROUGHTON D., TEN NAPEL H.-M. 19. DEEGAN-KRAUSE K., New (eds.), Religion and Mass Electoral Dimensions of Political Cleavage in Behavior in Europe, London, Russell J. Dalton, Hans-Dieter Routledge, 2000 Klingemann, The Oxford Handbook of 11. BUERRGENTHAL T., The Political Behavior, Oxford, Oxford Contemporary Significance of University Press, 2007 International Human Rights Law? in 20. DELANTY G., Europeanization and “Leiden Journal of International Law”, democracy: the question of cultural Volume 22, Issue 02, June 2009 identity, in Joan DeBardeleben, Achim 12. CARTABIA M., Europe and Rights: Hurrelmann (eds), Democratic Taking Dialogue Seriously in Dilemmas of Multilevel Governance: “European Constitutional Law Review Legitimacy, Representation and (EuConst)”, Volume 5, Issue 01, Accountability in the European Union, February 2009 Basingstoke, Palgrave Macmillan, 2007 13. CHIROT D., A clash of civilizations 21. ESPOSITO J. L., VOLL J. O., or of paradigms? Theorizing Democracy and Islam, New York, progress and social change în Oxford University Press, 1996 “International Sociology”, Vol. 16, 22. ESPOSITO J. L., Political Islam: no. 3/2001 Revolution, Radicalism or Reform? 14. CHAVES M., GORSKI P. S., Boulder, CO, Lynne Reinner, 1997 Religious pluralism and religious 23. FISHER L., Religious Liberty in participation în “Annual Review of America: Political Safeguards, Sociology”, no. 27/2001 University Press of Kansas, 2002 15. CICHOWSKI R. A., Western 24. FULLER G. E., The Future of Political Dreams, Eastern Realities. Support Islam in “Foreign Affairs”, Vol. 81, No. for the European Union in Central 2/2002 and Eastern Europe în “Comparative 25. FULLER G. E., And Now, The Turkish Political Studies”, Vol. 33, no. Model in “Newsweek”, October 11, 10/2000, Decembrie 2000 2004.

60

POLITICĂ ŞI RELIGIE

Divine will compared to the legal will

Ovidiu Mihail CĂLINESCU

Abstract: One can say without any doubt, that the will is the main phenomenon which is to be the observed in the world that surrounds us. This capacity of expressing the will, regardless from what perspective is seen, may amount to the engine power required to trigger the universe and make all things happen. Regarding our brief overview of the comparison between divine will and legal will, you can see, at first sight, the inseparability of the two discussed ways and thus the many similarities between them. The main point of departure for this presentation is the origin of the will, widely recognized by all religions and civilizations past and existing, as having divine origin. In what follows, we will discuss in separate chapters the defining characteristics of both types of will that make up the subject of the present essay, to conclude with the presentation of the main similarities and differences between them. Keywords: Church, Christian doctrine, divine will, legal will, Civil Code.

1. Manifestations of divine will His mere will, without any other throughout church history manifestation seen or understandable to I. Biblical age humans, produces the world we live in today. In other words, " the divine spirit irst and most important can not only produce much larger changes manifestation of divine will is of energy forms that make up the world, to create an entire universe. but to produce this energy, as a result of Creating the world is the his spiritual energy, printing the potential F 1 attribute of divinity in all forms that will update at their time" . major religions, even if there are different Following the above, we see that ways of achieving effective creation, God's will is manifested consistently depending on the doctrine regarding the throughout the creative process, bringing genesis of each religion. the cosmos in the final stage of its Focusing on Christian doctrine in evolution. Divine will to create the world general and on the Orthodox in particular, and its inhabitants is generated by God's we observe that "In the beginning God absolute goodness and kindness that we made heaven and earth" (Genesis 1:1). will find that is the source of all With this simple statement, it is noted the manifestations of the will of God for demiurgic manifestation of God, who by salvation throughout human history.

61 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Another important feature of the transparent from the loss of love between divine manifestation is that it is not us and God, a wall to a certain extent influenced by any external factor to the opaque between us and between us and being of God, being His own act, flawless God, so why not only the union between and unaltered; it is this characteristic of the us, but also of separation and strife will of God that makes it pure, the basis of between us. The earth was defiled by the all future rules established afterwards as sin of Adam and his descendants, God's laws, governing man and universe. sometimes even with blood staining from Subsequently to the act of creation the crimes, the war raised by selfishness, as the primary manifestation of divine will greed and envy of them"2. appears the first deviation from fulfilling The Holy Scripture, as a whole, the will of the Creator, meaning the presents the evidence of the manifestations original sin of Adam and Eve. In this case, of the will of God; each of His God's will was expressed imperative, interventions in the human life on earth is clearly, by words addressed to the first generated by the divine will set in motion people, and concentrated into the by love and goodness of God for His prohibition of eating from the tree of creation. knowledge of good and evil. The fall into Divine will was seen when mixing sin thus becomes the first violation of a the languages in the Tower of Babel, in law kept in writing, whereas in this case, guiding the Jewish people to the Promised the will of God in the form of a command, Land, in instilling the Old Testament a mandatory rule showing in its prophets to tell people about God and His continuation the penalty imposed for its plan for salvation and culminated in violation: "But the fruit of the tree one in sending His Son to earth as supreme the middle of heaven God said to us: You means of expression of His goodness to shall not eat of it nor touch it, lest you the people. die.”(Genesis 3:3). The sacrifice on the Cross of Jesus Failure of this command was Christ, the second person of the Holy inevitably discovered by the Creator, who Trinity, so the sacrifice of God Himself, is also applied the penalty which Adam and the most important and selfless expression Eve had been informed about at the time of divine will in fulfilling his plan to they were put in charge for the Garden of liberate mankind from the consequences Eden. The consequence of disregarding of the first violation of his will: "It may say God's will and, by default, His law, was directly that human ascension to God in the death penalty, according to biblical Christianity is possible precisely because quotation. The death sentence actually God, through the incarnation of the Son, means the loss of immortality that people came into the world to restore the former have enjoyed since the time of their relationship between Himself and man”3. creation and the perversion of human Of all the examples of nature and development of all evils and manifestation of the will of God presented misfortunes unknown to man. In this through the sacred writings, the writings of regard, the following words are very church fathers or those recorded by the eloquent and contain the entire Christian tradition, emerge three basic understanding of the failure of obeying the characteristics of the will: first, the divine will of God: "Christian doctrine thought will is normative, is the law for people to that by falling into sin, creation became whom it was revealed and to which it was

62

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

addressed. Second, the respect for the will felt on various occasions and of God generated many benefits, both in circumstances. material terms, but especially spiritually. At the opposite pole, we have the Finally, the third feature is the penalty believers, and again we must emphasize imposed for violation or disregard of the the fact that in this part of the chapter, will of God as the basic rule for behavior when we speak about believers, we refer and coexistence between people; the to all people who embrace a religion, no coercive force of God’s intervention is matter which one is that. The believers meant to be, on none hand, the just have their strong faith emerging firstly payment man inflicted upon himself due to from the acceptance of the fact that God his own disobeying, and on the other hand, created mankind and by this creative act, the best way God teaches him not to make we are due the respect for God as we are the same mistake again, bringing him back due the respect for our earthly parents. to the right path: “The tragic condition that For all believers exists “the fear of the world is in after the fall is not the result God”, a native feeling emerging from two of any act of God, but only the result of different sources. This fear is described in Adam's offense ... his pain is the the following phrases by the means of the physiological result of his own duty we have towards God and thus, to traumatizing actions by diverting from his fulfilling His will: “In terms of Christian path and death and is the result of his faith, moral obligation has its source in detachment from God”4. God. Man is the creature of God's and his moral obligation for the law cannot be II. Post biblical age. How the will of designed independently of the will of God. God is perceived in modern times Law is the expression of divine will and is imprinted in human nature. The law is Apart from the documented showing what should be done and what depictions of the divine will, as shown in shouldn’t, that showing that God's will is the Holy Bible, in every man’s daily life the foundation of moral obligation”5. are signs showing that the Maker of all The first source of following God’s things on earth is involved, by the means will is the human’s disposition towards all of His will, in the process of living. that is good, disposition implanted by God As a first example, we would take in every living human since the creation of an atheist, a non-believer, who has never our forefather, Adam. This disposition read a sacred text, regardless its religious towards good is also recognized by all origins. This atheist, having in his mind ethics systems around the world, having the strong belief that the world appeared as been known also by the names of moral the result of hazard and that there isn’t a thing, ethic deed or just behaviour. The supreme being to guide us all, can still feel second sourcE emerges from living the an outer intervention during all the daily religion, from being part of a community events, more or less important, that mark having in its centre the divinity. All the his life. Even if such a person can call this sacred books ( the Holy Bible, the Koran, outer immixture in many different ways, the Torah and so on) speak about the way such as chance, good luck, faith, destiny, God is teaching man to reach the heavenly misfortune, hazard or such like these, is state, by following the provisions of divine clear that a will, much stronger than his, is law and basically by fulfilling God’s will.

63 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Apart form what they learn in Another definition of the legal act churches, the believers feel the life comes to complete the above mentioned different form the atheists. Conducted both definition: “Civil legal document means by the moral things to do and by the fear the manifestation of will – unilateral, of God, believers experience different bilateral or multilateral, made intending to situations that occur in their lives as true create, modify or end, according to the interventions of God, the guiding hand objective law, juridical relationships, only which show them either if they are on the if the production of juridical effects correct path or if they made a wrong turn depend on the existence of this intention”8. off that path. This guiding hand is nothing The basic component of the but God’s will, will that is focused totally juridical civil act is the juridical will. Seen in looking after His children, just as a both from the psychological point of view loving father takes care of his children. and as a notion of law, juridical will represents a complex process which II. The legal will gathers both the consent and the cause of 1. The legal act and the required legal the juridical civil act. will to conclude legal civil documents Just like any other psychological phenomena, the will represents a The juridical literature uses the subjective display of the world, of the notion of legal act in two different objective reality9. manners, having two understandings. The first of them designates as legal act any 2. The formation and the principles of juridical operation, while the second juridical will defines the legal act or the act as the 1. Formation of legal will written proof of the manifestation of will. In conclusion, the document or the legal The foundation of the process of document is the material support which legal will development is consisted in the records the juridical operation made existence, seen from an objective point of according to the will of the party/parties6. view, of needs which man is willing to The legal document, as described satisfy. The reflections in man’s above, represents the basic and most conscience of material or spiritual needs important manifestation of legal will. Its which must be satisfied represent the first widely accepted definition says as follows: stage in this process. “Civil legal document means the After this first stage, there are some manifestation of will clearly intended to further stages, as follows: produce legal effects, meaning to give a) designation – under impulse of those birth, modify or end a definite civil needs – of the reasons which determine the juridical relationship”7. action; As we can clearly see from the b) deliberation, analysis or mental above definition, the manifestation of will weighing of the reasons and means for is required in order to have a legal act, meeting those needs, but also for the both in oral and written form. The legal advantages and disadvantages faced; will, as a form of expression of desires, c) the intervention of the determining conducts to all actions made by man reason, no more than intellectual during his interaction with others. awareness of the aims pursued; d) the exteriorized decision to conclude the

64

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

legal document required for the intended switches from an external formalism to an purpose, meaning the formation of internal formalism. The abovementioned consent. principles did not acquire the same All these phases of the meaning as today. Through a pledge, God psychological process of creating the legal was valued both as an essential witness of will have an internal nature; for the the contractual relationship and as the psychological fact to become social fact is principal creditor of the contract. In this necessary to externalize the decision taken, way, the failure to fulfil the legal so that other people to be able to know it. obligations was sanctioned as an offense to In the process of forming the legal Divinity11. will, are of interest only the last two stages, The principles of freedom of civil namely, the intervention of the decisive legal acts results from the provisions of reason and the determination to conclude Article 969, 1st align. of the Civil Code, the legal act, steps which, in fact, according to which, “conventions legally constitute the two elements of the legal concluded have the force of law between will: contracting parties”, as well as those of a) consent, or manifestation of the Article 5 of the Civil Code which says “is decision to conclude the legal act; not possible to derogate by agreement or b) cause, meaning the purpose special provisions from the laws which actually followed by the conclusion concern public order and morality". Per a of the abovementioned act. contrario, Parties may conclude between themselves any agreements with the force 2. Principles of legal will of law, to derogate from other laws. Analytically, the contents of the The Civil Code establishes by presented principle can be expressed by default, but undoubtedly, two legal the following ideas: principles that will govern the legal will: - the subjects of civil law, within a) the principle of autonomy of will certain limits, may conclude any (the principle of freedom of legal legal documents; documents); - in case of concluding a civil b) the principle of genuine will document, civil law subjects may (internal will). give it the content they desire, other than that covered by the law; - parties are free, through their A. The principle of freedom of civil legal agreement, to amend or terminate acts the legal act that was done This principle formed progressively previously. The basis of this from one historical period to another. principle is the recognition by the Roman Law did not recognize this law of the power generating legal principle merely because of its formalist effects of the will of the legal character that could not recognize the subjects. The limits of the principle power of the will to produce legal effects of freedom of legal acts are: without respecting the formalities mandatory rules, rules of social prescribed by law10. coexistence and rules for the The formalism of Roman Law political, economic and social order. continues also in the Middle Age and

65 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

The penalty to intervene if the legal being exteriorized, the legal will creates act is concluded in excess of such limits is effects that cannot be removed on the its invalidity. grounds that the declared will does not correspond to the internal will. B. Principle of real will The Romanian Civil Code Will includes an internal element established, even if not explicitly, the (psychological) and an external element principle of internal or real will. This (social). If there is consistency between follows from the following considerations: internal and social element, so when there a) Art. 977 Civil Code provides that is identity between internal will and the interpretation of contracts is externalized will, there aren’t any made by the common intention of problems on determining the principle the parties and not by the literal applicable, since there is practically a meaning of words; single will. There are however situations b) Art. 1175 Civil Code provides where the two elements of the legal will that if simulated acts, the parties can disagree, thus putting the question will act legal effect only real which of two wills should be given (secret) document, not the apparent, priority12. which do not express their real Solving this problem is based on intention13; the adopted conception of the relationship c) Art. 953 Civil Code provides that between internal desire and the declared “the consent is not valid when will. given in error, torn by violence or taken by fraud, which means that C. Subjective conception the expression of will is producing In this view it is argued that legal effects only if it was free and priority should be given to internal or real conscious, meaning real, and not will, since it is a constituent of the legal when it was altered by a defect of act, the declaration of will is merely the consent. means of exteriorization of internal will. It should be noted however that in The advantage of this design is that it some cases, Civil Code derogates from the ensures static security of the civil circuit, principle of real will14: as it may call into question the validity of a) for simulation (Art. 1175 Civil the legal act by which was transmitted the Code), third parties can not be subjective civil right, on grounds of opposed to the legal document that inconsistency between internal and corresponds to the real will of the expressed willingness. contracting parties, but only to the apparent legal act, since only it D. Objective conception could be known by others; It argues that the will should be b) in matters of evidences (Article given declared primacy, because as long as 1191 Civil Code) provides that it internal will is not externalized, it does not cannot be proved with witnesses have utility or relevance for law; the against or over what comprises the declaration of will becoming a social fact act, although the act may not should be the element that prevails. This express the internal will. approach meets the need for dynamic security of the civil circuit because, after

66

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

III. What is alike and what is different if in the case of divine will we speak in a general way about effects, it is clear that The first thing that should be the intended purpose of expressing the will mentioned in this final chapter is the fact of God is the production of effects, that the source of will, no matter which creating new circumstances and modifying kind of will we are speaking about, is the situations according to God’s point of will of God. Since is generally accepted view. Therefore, this purpose of will that God created everything, so is also expression in the legal field, just as generally accepted that the divine will is described before in the definitions of the the root of all other manifestations of will. legal act and the legal document, is just the It represents a basic attribute of mankind, same to the purpose of the divine will. planted in everyone at birth, as the main Divine and legal will have proof that we are alike our Creator, such as uniformity also from the obligation point the Holy Bible says: “and God said: Let us of view, as it is unmistakably described in make man in Our image and likeness” the extract hereafter: “By the obligation of (Genesis 1:26). law we must understand the necessity and After this departing point, we can internal constraints that we are imposed by easily discover the wide range of law. Moral obligation will deepen our similarities in the characteristics of will, understanding and will manage it towards either divine or legal. The most important consciousness. The person suffers this common characteristic is the attribute of moral and legal obligation in the so-called freedom of will, present both in God as the sense of obligation or debt. The duty symbol of absolute freedom and in legal towards law maintains its imperative field, where freedom of expressing the will nature even if it contradicts in fact the will is a condition of its validity. of that person. From the perspective of Alike is also the way the will is morality, the sense of moral obligation expressed towards others. This part creates remains dogged in conscience and both a similarity and a difference, due to maintains itself also after committing the the fact that God’s will is manifested both crime against the law. He causes, directly and hidden. Since God expresses sometimes strong remorse, because that Himself in different ways, many of them person disobeyed the law imperatives. incomprehensible to man, we have proof Moral and legal obligations have a of the two ways of will expression, mandatory character.”15 The two kinds of meaning direct presentation and indirect will are alike also from the benefits and (hidden) presentation. The similarity penalties point of view. Obeying the appears only in case of direct presentation, divine will grants benefits, just as obeying where it is required in case of the legal will the agreed will of contracting parties as a condition of validity. The hidden generates benefits for both of them. By manifestation of will is perceived in the contrast, penalty occurs both from God legal field as a manner of deceiving the and the legislator if a deed is made contracting party or parties and thus it violating the expressed will. represents a reason to claim the invalidity To conclude, we present another of a legal act or document. resemblance between the two types of Another resemblance between will, this time shown in a more common divine and legal will is seen in its declared perspective, that of the every day life. A purpose, that it will produce effects. Even very important step in a person’s existence

67 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

is marriage, institution put in force by God 4 Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Orthodox Himself, thus, an expression of His will. DogmaticTheology, Vol. 1, p.333. 5 The wedding ceremony is in fact the Irineu Ion Popa, Moral substance of Law, publicity of the agreement between man Universul Juridic Publishing House, and woman who express their will in Bucharest, 2009, p. 345 6 Gh. Beleiu, Romanian Civil Law, Universul coexisting, creating a family and helping Juridic Publishing House, Bucharest, 2005, p. each other throughout life. The consent of 134; the two parties, expressing their combined See also art. 1175, 1189 from the Romanian wills, is given in front of an official who Civil Code has the right to ratify their agreement. By 7 Gabriel Boroi, Civil Law. General part. the means of this official who celebrates Persons, p. 185 their union comes the similarity between 8 A. Pop, Gh. Beleiu, Civil Law. General view divine will and legal will. It is widely regarding the Civil Law, University of Bucharest, Law Faculty, 1976, p. 258 known that in many states of the world, 9 the consent of the marrying couple is I. Dogaru, N. Popa, D.C. Danisor, S. Cercel, Basis of Civil Law, Part I, C.H. Beck given in front of a clerical person, a Publishing House, Bucharest, 2008, p. 442. representative of God on earth, thus 10 V. V. Popa, Civil Law. General Part. Legal fulfilling the will of God. The wedding Persons, C. H. Beck Publishing House, ceremony held in front of a priest Bucharest, 2005, p. 90. (regardless its confession) has all the 11 V. Popa, V. Bejan, Romanian political and effects of a wedding ceremony held in legal institutions, C. H. Beck Publishing front of a public servant, meaning the House, Bucharest, 2005, p. 42. 12 representative of the state authorities and I. Dogaru, N. Popa, D.C. Danisor, S. Cercel, Basis of Civil Law, p. 443. of the law itself. We see by all this that the 13 two types of will are combined in this kind For further details, Fl. A. Baias, Simulation. Study regarding the doctrine and the of ceremony, being both religious and jurisprudence, Rosetti Publishing House, legal, the divine will uniting with legal will Bucharest, 2003. to form a single will, a will with all the 14 I. Dogaru, N. Popa, D.C. Danisor, S. characteristics of a law and acting like one. Cercel, Basis of Civil Law, p. 443. 15 Irineu Ion Popa, Moral substance of Law, p. Notes: 343.

1 Patrick J. Mc. Laughlin, The Church and Modern Science, London, 1957, p.33, in Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Orthodox Bibliography: DogmaticTheology, Vol. 1, Publishing House of the Romanian Orthodox Church Biblical 1. The Holy Bible, Publishing House of and Missionary Institute, 1996 the Romanian Orthodox Church Biblical 2 Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Orthodox and Missionary Institute, Bucharest, DogmaticTheology, Vol. 1, Publishing House 1982. of the Romanian Orthodox Church Biblical 2. Pr. Prof. Dr. Dumitru STĂNILOAE, and Missionary Institute, Bucharest, 1996, Orthodox Dogmatic Theology, Vol. 1, p.331. Publishing House of the Romanian 3 Pr. Dr. Alexandru Stan, Dr. Remus Rus, Orthodox Church Biblical and History of Religions, Publishing House of the Missionary Institute, Bucharest, 1996. Romanian Orthodox Church Biblical and 3. Pr. Prof .Dr. Isidor TODORAN, Arhid. Missionary Institute, Bucharest, 1991, p.335. Prof. Dr. Ioan ZĂGREAN, Orthodox

68

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Dogmatics, Renaşterea Publishing jurisprudence, Rosetti Publishing House, Cluj – Napoca, 2007 House, Bucharest, 2003 4. Pr. Conf. dr. Alexandru STAN, Prof. 8. A. Pop, Gh. Beleiu, Civil Law. General Dr. Remus RUS, History of Religions, view regarding the Civil Law, Publishing House of the Romanian University of Bucharest, Law Faculty, Orthodox Church Biblical and 1976 Missionary Institute, Bucharest, 1991. 9. V. V. Popa, Civil Law. General Part. 5. Jean Delumeaux, Le fait religieux, Legal Persons, C. H. Beck Publishing Librairie Artheme Fayard, 1993 House, Bucharest, 2005 6. Irineu Ion Popa, Moral substance of 10. I. Dogaru, N. Popa, D.C. Danisor, S. Law, Universul Juridic Publishing Cercel, Basis of Civil Law, C.H. Beck House, Bucharest, 2009 Publishing House, Bucharest, 2008 7. Fl. A. Baias, Simulation. Study 11. Romanian Civil Code in force at regarding the doctrine and the 01.09.2010.

69 POLITICĂ ŞI RELIGIE

Modelul Simonist al libertăţii religioase. Evoluţii normative şi mecanisme sociale privind locul Statului şi al Bisericii în context european*

Anca Parmena Olimid

Abstract: This article provides significant insights into the relative politicization of the Simonist model of religious liberty in modern Europe. Furthermore, the present paper takes initiative in the wish to contribute to understanding the spirituality characterizing this period and this territory. In the preliminary stage, the purpose of the paper is to offer to those who study the problem of institutional relations between Church and State in Europe the possibility to come back to the nineteenth century, suggesting as working hypothesis a new interpretation: analyzing the religious liberty and the regime of cults starting from the political and legal context of the period and the philosophical teachings of Saint-Simon. Keywords: religious liberty, cults, modernity, Saint-Simon, state.

ână în ziua de astăzi, între eliberarea gândirii filosofice de reputaţia deţinută de fostele clase conducătoare (nobilimea şi doctrina simonistă era legată clerul) şi ascensiunea dominantă a P în mod exclusivist de clasei industriaşilor. Convingerea de încrederea oarbă pe care bază a doctrinei simoniste este că Claude-Henri de Rouvroy, organizarea unui regim nu are o altă conte de Saint-Simon (1760-1825), o sarcină decât accea de a ameliora acordase ascensiunii industriale şi situaţia claselor modeste cu consecinţelor politice cauzate de administrarea lucrurilor. evoluţia şi transformările economice ale Pornind de la această teorie secolului al XIX-lea. aparent modestă, Saint-Simon Orientarea simonistă favorabilă angajează o nouă atitudine ce va mişcării istorice (ce influenţează toate constitui filozofia noii elite societăţile indiferent de structură şi conducătoare capabilă să formeze noile satdiu de dezvoltare) a condus la conştinţe şi să proiecteze temeiul formularea unui nou sistem social şi federator al “noului creştinism”. economic, organizat fundamental pe Paradoxal, spre sfârşitul vieţii sale, producţia de bunuri. Noul sistem îşi are Saint-Simon asociază spiritualitatea originalitatea în legătura ce se stabileşte coeziunii şi gestionării colectivităţii.

70

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Discret, Saint-Simon pretinde că, în de caracteristicile dezvoltării, fără condiţiile noii ordini morale, noul precedent a industriei cât şi de creştinism se eliberează de teologia caracteristicile funcţionale ale noii Vechiului Regim şi se adaptează organizări sociale, politice şi juridice. sistemului industrial. Deşi idealistă, În acest sens, am putea invoca că, în gândirea simonistă a scos în evidenţă viziunea simonistă, rezultatul trei trăsături esenţiale de natură să mobilizării capacităţilor de producţiei evidenţieze caracterul excepţional al afectează echilibrul social. Cât priveşte societăţii industriale: modurile în care se stabilesc raporturile 1. conceptul de mişcare a istoriei de dominaţie politică, Saint-Simon face este, fără îndoială, o contribuţie o distincţie între concentrarea de forţe interesantă şi inovatoare în ceea ce specifică sistemului feudal şi priveşte dezbaterea filozofică dintre dimensiunea integratoare pe care se materialism şi idealism şi, prin urmare, fondează noua societate. pentru o Europă marcată de Teza lui Saint-Simon suprapunerea de structuri economice şi accentuează faptul că afirmarea sociale vechi şi noi, ideea simonistă principiilor reciprocităţii şi ridică anumite probleme. complementarităţii sunt două condiţii După cum autorul însuşi susţine, esenţiale ce facilitează amplificarea şi noua realitate politică este pentru el răspândirea unor relaţii sociale paşnice. produsul interacţiunii dintre unităţile Polivalenţa marcantă a unui sistem în care ascensiunea termenului de “dominaţie”, aplicat unor societăţii industriale ne orientează către realităţi socio-politice diferite implică miezul problemei. Practic, schimbările afirmarea unor trăsături specifice şi politice sunt expresia unei sistem realizarea unor schimbări structural- fracţionalizat de competiţia între organizatorice, determinate atât de puterile din Europa. scenariul de oportunităţi ale noii elite Întrucât pentru cercetătorul conducătoare, cât şi de presiunile francez, mişcarea istoriei se defineşte ideologice şi funcţionale pe care le în termenii progresului tehnicii şi al exercită asupra ştiinţelor şi tehnicii. competiţiei pentru putere a burgheziei, Investigaţia pe care Saint-Simon constatăm în realitate prezenţa unui o întreprinde asupra noii societăţi element puternic (reminiscenţele industriale reprezintă o suma divisio gândirii raţionaliste a Secolului dintre certitudinile religioase ale Luminilor) pentru care ‘”legile politice” secolului al XIX-lea şi condiţiile şi ”legile ştiinţifice” capătă trasături şi specifice ale legilor ştiinţifice ale caracteristici de dogmatism, iar societăţii industriale; perspectiva negociativă se va situa de-a 3. este limpede că putem aprecia, lungul unui continuum la nivelul cel puţin sub aspect teoretic, că, sub întregii umanităţi marcând maximul de aspectul analizei structurale, doctrina intensitate la nivelul societăţilor simonistă încearcă să observe dinamica europene şi maximul de ideologizare şi noii societăţi fundamentată pe receptivitate la nivelul restului lumii; ansamblul cunoştinţelor pozitive 2. în virtutea celor expuse mai acumulate de-a lungul secolelor sus, orice analiză a tezei simoniste trevcute şi pe observarea configuraţiei trebuie să ţină cont, în mod organic, atât

71 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

unităţii social-politice pe care autorul o puternic ierarhizată şi impune o numeşte “fiziologie socială”. structură predominant verticală a cărei În ceea ce priveşte teoria “noului ascensiunea este incontestabilă şi care creştinism”, s-a arătat că Saint-Simon, cuprinde: antreprenori, finanţişti, combinând tradiţia teologiei clasice cu meşteşugari, agricultori, muncitori etc. perspective reînnoirii morale a Această interpretare sistemului industrial, a elaborat o nouă individualizează doctrina simonistă, al filosofie moral-filosofică în care cărui statut epistemologic este mai spiritualitatea deţine o contribuţie degrabă complex (teologic, filozofic, consensuală majoră în cazul în care doctrinar etc.). elita conducătoare ar mobiliza voinţele Pornind aşadar de la necesitatea în sensul promovării unui program stabilirii unor noi raporturi de federator. dominaţie, teoria noului creştinism Ori, în asemenea condiţii, în impune diferite interpretări (teologică, propagarea noii spiritualităţi şi a filozofică, juridică, socială, politică, normelor religioase ale noii “fiziologii culturală, religioasă etc.). pentru a sociale”, raportul individului cu religia ajunge la afirmaţia cu caracter moral şi devine mai personal, eliberat de revelator a autorului: “Cel mai bun imixiunea şi acumulările religioase ale teolog este acela care generalizează Vechiului Regim. În concepţia noii principiul fundamental al moralei teorii, această logică de diferenţiere divine; cel mai bun teolog este între teologia clasică şi noua veritabilul papă, el este vicarul lui spiritualitate permitea propagarea şi Dumnezeu pe pământ”. dezvoltarea unor energii noi, ca mijloc La baza acestei convingeri stă de garantare a păcii şi solidarităţii între izvorul “noului creştinism”, oameni. Societatea simonistă se baza pe spiritualitatea, care promovează în principiile ierarhiei motrice a istoriei virtutea unei logici de redistribuţie, o adaptată la necesităţile sistemului atitudine existenţială şi perpetuă pe care industrial. se întemeiază ‘”universalismul” teoriei. Mesajul doctrinei simoniste nu Având în vedere că întotdeauna este prioritar raţional, ci unul de este posibil să verific sub aspect mobilizare în vederea asocierii funcţional modul în care noua teorie a energiilor, prin apelul la resursele articulat teologia clasică şi magisteriul emoţionale şi afective. Aşadar, odată social al secolului al XIX-lea, este constatat faptul că, sub aspect dificil, sub aspect ideologic, să funcţional, teoria simonistă îşi asumă încercăm să înţelegem înlocuirea sarcina de a elabora prima doctrină a „guvernarea oamenilor” cu societăţii industriale, vom remarca „administrarea bunurilor”. Nu vom faptul că ceea ce caracterizează încerca să reconstruim ansamblul perioada simonistă nu este elogiul interacţiunii dintre natura umană şi libertăţii religioase prin înţelegerea teoria “noului creştinism”, însă vom fundamentului şi naturii socialului, ci aprofunda conţinutul unor aspecte începutul unei noi epoci şi al adaptării definitorii ale libertăţii religioase, la noua situaţie. examinând ca titlu de exemplu două Teoria noului creştinism teme importante abordate de teza saint- transformă radical societatea europenă simonistă şi anume: opţiunea

72

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

declarativă şi preferenţială pentru a fi un reziduu al Vechiului Regim sau existenţa morală şi fizică a săracilor şi doar o instanţă non-ştiinţifică, tema binelui comun. reprezintă reflecţia progresului Faptul că vechile doctrine şi civilizaţiei. Pe de altă parte, societatea filosofii creştine nu reprezintă o europeană era carectrizată de un radical ideologie, ci o teologie a spiritului, curent de refedefinire a libertăţii evidenţiază preocuparea lui Saint- individuale, în termeni funcţionali în Simon pentru afirmarea şi consacrarea direcţia unui liberalism ce înţelege să unei gândiri teoretice şi practice semnaleze revirimentul puterii opiniei înrădăcinată în realitatea fizică şi publice. naturală a secolului al XV-lea o dată cu Dar pentru ce era nevoie de o “disoluţia puterii spirituale europene, atare stare de “moralizare” a întregului rezultat al insurecţiei lui Luther”. domeniu al vieţii sociale? Refuzând De aici trebuie concluzionat că în magisteriul bisericii, Europa sfârşitului jocul contingent al identităţii religioase secolului al XIX-lea trebuia să-şi şi al intereselor politice, individul a reasume atât noua doctrină a devenit exponentul unui sistem închis şi creştinismului din perspectivă autoreferenţial, rezultat al unei deducţii teologică-filozofică, cât şi noua de principii şi cunoştinţe particulare. doctrină socială prin revendicarea Fiind o reacţie la realizările recente ale virtuţilor şi valorilor morale ale ştiinţei şi tehnicii, această perspectivă industriei, ştiinţei şi comerţului: de abordare a interesului individual a cooperarea, buna înţelegere, pacea, contribuit în mod esenţial la edificarea comuniunea, solidaritatea etc. Prin unei noi teorii ştiinţifice şi raţionale funcţionarea instituţionalizată şi asupra evaluării particulare a spiritului expansiunea noului sistem se ajunge la uman aflat, începând cu secolul al XV- ameliorarea stării morale şi psihice a lea în opoziţie cu principiile gândirii clasei sărace, dar, mai ales, libertatea în sociale creştine. relaţia cu axul divin. Astfel, prin teoria simonistă se În această dinamică a crizei înţelege un punct de vedere raţional subiectului religios în perioada asupra realităţii sociale, traductibil modernă, dispreţul relaţiei personale a dintr-o perspectivă filozofică la individului cu divinitatea este supusă interfaţa dintre hermeneutica unei unui sistem triun de condiţionări plurale realităţi centrate pe abondonul de sine şi (social-moral-religios, politic, juridic). angajamentele valorice şi juridice ale Ca atare, concluzionează Saint-Simon, doctrine sociale europene. Europa trebuie să opteze pentru un Rămânând în vigoare faptul că, sistem a cărui provocare frontală o de obicei, contextul dialogului simonist reprezintă facilitarea înţelegerii între ne permite să înţelegem dacă termenul toţi creştinii. “Europa” este înţeles în sens empiric Noua tendinţă combătea ideile sau în sens simbolic, ca un ansamblu de milenare ale Bisericii de exrecitare a idei, norme şi teorii. Sub aspect autorităţii şi îşi argumenta teoria pe concpetual, Saint-Simon formulează două caractere generale: unul teoretic următoarea concluzie: teza pe care ce vede fiinţa umană negând relaţia sa Saint-Simon o propune este accea că cu axul divinului o dată cu refluxul gândirea socială europeană, departe de iremediabil al Vechiului Regim şi unul

73 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

practic, de substituire a divinului, de este aspectul cel mai specific al “noului abandon a prezenţei lui Dumnezeu ce creştinism”. nu mai corespundea noii lumi culturale şi politice. Pentru Saint-Simon, marea provocare stă în modul în care criza *Acknowledgement religiozităţii secularizate poate îmbrăca noi forme şi ipostaze. „Această lucrare a fost finanţată din Consecinţa acestei provocări este contractul POSDRU/89/1.5/S/61968, criza spirituală a modernităţii, a dorinţei proiect strategic ID 61968 (2009), individului de a descoperi libertatea cofinanţat din Fondul Social European, spirituală şi de a reinventa potenţialul prin Programul Operaţional Sectorial reconciliator al noului creştinism. În Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- concepţia autorului, pretenţiile omului 2013.” modern nu pot detaşate de tradiţia creştină. La această afirmaţie vom adăuga următoarele precizări. Bibliografie: În fond, dominaţia omului îi conferă acestuia iluzia substituirii şi a 1. David K. Hart, Saint-Simon and the abandonului divin, distrugând Role of the Elite în „Political Research comunitatea spirituală şi prefăcând-o în Quarterly”, Vol. 17/Septembrie 1964. societate atomistă, auto-consolatoare, o 2. Thomas Luckmann, Transformations of asociaţie voluntară de interese Religion and Morality in Modern particulare, fiecare cu un univers Europe în „Social Compass”, Vol. autonom. Teza simonistă care, iniţial s- 50/Septembrie 2003. 3. W. Jay Reedy, The historical imaginary a manifestat numai în domeniul politic, of social science in post-Revolutionary a cuprins progresiv toate domeniile de France: Bonald, Saint-Simon, Comte în manifestare ale vieţii omeneşti. Efectul „History of the Human Sciences”, Vol. acestei rupturi dintre fiinţa umană şi 7/ Februarie 1994. axul divin este noua doctrină social- 4. P. Savigear, Some Political creştină caracterizată de un complex de Consequences of Technocracy în juxtapuneri de individualităţi distincte, „Journal of European Studies”, Vol. în care fiecare devine străin de toţi 1/Martie 1971. ceilalţi şi ceea ce pentru unul este scop, 5. Willfried Spohn, Multiple Modernity, pentru celălalt poate deveni mijloc. Nationalism and Religion: A Global Perspective în „Current Sociology”, Noul curent simonist revigora Vol. 51/Mai 2003. societăţile desacralizate europene în 6. Willfried Spohn, Europenization, conformitate cu spiritul generos al Religion and Collective Identities in an industrialismului. Conflictul dintre o Enlarging Europe: A Multiple lume catolică intrată în fermentaţie sub Modernities Perspective în „European presiunea marilor probleme ale epocii şi Journal of Social Theory”, Vol. un catolicism oficial intransigent, 12/August 2009. înţelegând să nu cedeze nimic şi să acţioneze decât în propriile sale interese

74

POLITICĂ ŞI RELIGIE

Modernizare şi religie în societatea contemporană

Veronica ION

Abstract: This paper focuses on analyzing the relation between religion and the process of modernization. It characterizes modernization as a potential source of religious innovation, reviews the religious consequences of modernization and presents a model of analysis and several religious forms typical of this process. The last part of the article includes a short description of the secularization process, by focusing on the theoretical references of it and the situation of religious faith and institutions during the communist regime. Keywords: modernization, secularization, industrialization, religious revival, communism

ntrarea în secolul XXI este politice sau părerile dominante ale lumii, dominată de o mare agitaţie fiind de asemenea şi o provocare majoră religioasă, care readuce în atenţia pentru religii şi principala sursă de inovare, publică rolul şi viitorul religiei în declin sau revitalizare religioasă. I cadrul societăţii. Această Pe baza atitudini indivizilor faţă de revitalizare spirituală a fost modernizare, religiile lumii au fost descrisă ca o perioada de refacere a vieţii împărţite în două grupe: tradiţionaliste şi spirituale, marcată de schimbări moderniste. Religiile tradiţionaliste, fundamentale în peisajul religios: prezenţa cunoscute şi sub denumirea de vizibilă a unei serii de organisme non- fundamentaliste sunt cele care se opun creştine, reconfigurarea ”domeniului forţelor de modernizare pentru a crea o simbolic” religios, tranziţia de la sistemul societate în care grupul religios teocentric la un sistem antropocentric, controlează statul şi implicit toate celelalte apariţia unor noi mişcări religioase (în instituţii. Normele şi valorile religioase ale interiorul şi exteriorul religilor clasice). societăţii sunt adaptate normelor şi Cărui fapt se datoreză această ”revenire a valorilor acestuia, iar domeniul religios religiei” şi care sunt opţiunile pe care le au este orientat către teritoriul public al oamenii şi instituţiile religioase? societăţii contemporane. Societatea contemporană se anunţa La polul opus se află religiile că va fi una potrivită ”maturizării” reale şi moderniste, care susţin separarea biserici depline a omului, autosuficientă, liberă de de stat, pluralismul religios şi restrângerea religiozitate şi fundamentată pe caracterul religiei în domeniul privat, prin eminamente raţional şi autonom al introducerea responsabilităţii individuale membrilor. În acest context, procesul de în alegerile morale. Astfel, oamenii sunt modernizare este considerat a avea un rol încurajaţi să încerce să stabilească o cheie în dezvoltarea tehnicilor, structurilor continuitate cu trecutul prin sublinierea

75 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

valorilor abstracte ale propriei religii, indidividului şi caracteristicile proprii ale militând pentru o instituţie de stat ce caută bisericii, precum şi învăţăturile specifice în să asigure norme şi speranţele de mântuire domeniul biblic, pastoral, ecumenic, universaliste, în timp ce valorile lor misionar şi social. religioase liberale se regăsesc în politicile În timp ce conservarea influenţează statului. religiozitatea unui popor (măsurată prin În prezent, se observă o trecerea de gradul de frecventare a bisericii, cât şi cel la societatea construită pe valori religioase al rugăciunii) şi autoritatea religioasă, tradiţionale, la cea modernă, fiind inovaţia religioasă implică o schimbare în marcată de schimbări importante în viaţa practica şi convingerile religioase ale unei religioasă, care furnizează informaţii comunităţi, fiind asociată de multe ori cu esenţiale despre contextul în care se progresul religios. Ea este rezultatul fie a desfăşoară viaţa religioasă: înlocuirea unei dispute între biserica tradiţională şi tradiţilor religioase cu raţionalismul şi noile mişcări religioase, fie o consecinţă a scientismul, abordare deschisă şi flexibilă procesului prin care gândirea, practica şi a credincioşilor, acceptarea pluralismului instituţiile religioase îşi pierd semnificaţia religios, stabilizarea religiei, respingerea socială. Procesul de modernizare monasticismului, secularizarea religioasă, religioasă a fost puternic influenţat de trei promovarea soteriologiei şi factori: industrializarea, dezvoltarea individualismului, etc. Analiza acestor urbanizării şi contactul cultural, care au factori va permite identificarea cele patru produs o modificare a semnificaţiei efecte tipice religioase pentru fiecare normelor şi valorilor religioase, cât şi a caracteristică a modernităţii: declinul, activităţilor religioase tradiţionale. adaptarea sau reinterpretare, conservarea şi În societăţile industrializate, ştiinţa inovaţia. Cele mai multe cercetări globale a luat locul religiei ca abordare primordială privind declinul religios s-au concentrat pe în înţelegerea lumii naturale, iar dreptul procesul de secularizare, procesul prin care civil şi statul au luat locul religiei ca sursă se obervă o scădere a rolului instituţiilor de control social1. Cadrul socio-economic religioase în sfera vieţii publice şi o a activităţilor spirituale tradiţionale, accentuare a proceselor generale de comunitatea sătească rurală, s-a îndepărtat individualizare, raţionalizare şi diferenţiere tot mai mult de la credinţele şi instituţiile funcţională. religioase tradiţionale. Viaţa rurală este Adaptarea sau reinterpretarea considerată a fi eminamente ciclică şi de religioasă include atât întoarcerea aceea unitară. Lumea în care se mişcă constantă la toate sursele de viaţă omul tradiţional este centrată în jurul religioase, cât şi la spiritul original al anului agrar şi a activităţilor aferente instituţilor religioase şi adaptarea lor la precum şi a festivalurilor religioase, care condiţiile actuale ale societăţii se transmit din generaţie în generaţie2. Pe contemporane. Această reinterpretare măsură ce industrializarea a redus spirituală se află în conformitate cu importanţa relativă a agriculturii, riturile următoarele principii: valorile şi normele religioase şi festivalurile care au fost religioase commune trebuie împărtăşite puternic legate de ciclul anotimpurilor şi prin promovarea constantă a acestora în agriculturii, au pierdut din semnificaţia lor rândul populaţiei, facilitarea cunoaşteri pentru societate. condiţiilor sociale şi a nevoilor bisericii, Urbanizarea, proces inevitabil al respectarea patrimoniului religios iniţial al industrializării, a produs fluctuaţia de

76

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

populaţie din mediul rural în mediul urban, forme de explicare a realităţii şi de omul renunţând la relaţiile sociale stabile, reglementare a vieţii sociale”3. contactul intim social al satelor şi Impactul secularizării poate fi caracterul unitar al existenţei membrilor observat prin scăderea rolului instituţiilor comunităţii, pentru a intra într-o lume care religioase în sfera publică şi scăderea se diversifică în permanenţă şi care nu mai practicii religioase, a credinţelor religioase ţine cont de graniţele ce se lărgesc treptat tradiţionale şi individualizarea credinţelor, şi textura socială din ce în ce mai în planul religiozităţii individuale. complexă. Ca urmare, viaţa religioasă Raportul dintre religie şi societate în tradiţională, care formează o parte contextul secularizării presupune separarea integrantă a comunităţii satului, îşi pierde spaţiului public, mai ales a celui politic, de semnificaţia sa socială. religie şi individualizarea credinţelor reli- Contactul cultural, cunoscut şi sub gioase pe fondul renunţării la credinţele denumirea de ”occidentalizare”, poate fi tradiţionale. definit din două perspective distincte. Pe La nivel global, există două de o parte este caracterizat prin integrare în tendinţe generale ale procesului de economia mondială capitalistă, care a dus secularizare: prima tendinţă susţine un la reajustarea socio-economică, urmând regres treptat şi constant al instituţiei modelul naţiunile occidentale industriale. Bisericii şi religiei instituţionalizate, Pe de altă parte, este rezultatul impactului procesul de secularizare fiind larg tradiţiilor intelectuale din Vest, care au răspândit, în timp ce de-a doua tendiţă produs o ruptură între individ şi biserică, susţine idea revitalizări religioase, deoarece formele religioase au fost secularizarea fiind limitată la unele state, percepute ca superstiţii. Asfel, sfere şi subpopulaţii. patrimoniului cultural nu mai reprezintă Majoritatea specialiştilor din unicul depozit de valori sociale şi domeniul ştiinţelor sociale identifică culturale, oamenii întorcându-se la modul procesul de secularizare cu cel de de viaţă occidental, care este la modă în modernizare a societăţii. El este rândul clasei de mijloc şi de sus. predominant în societăţile dezvoltate, Modernizarea, ca fenomen global, expuse unor riscuri sociale scăzute, în timp este considerată principala cauză pentru ce, în societăţile sărace, cu un procent desacralizarea societăţii contemporane, ridicat de ocupare în agricultură şi pentru manifestată prin pierderea, privatizarea şi care mediul este foarte predictibil, se marginalizarea sentimentului religios şi subordonează unei autorităţi religioase trecerea dinspre o lume subordonată care să le garanteze o viaţă mai bună şi să-i credinţelor şi practicilor religioase către o ferească de riscuri. lume caracterizată prin transformări Procesul de secularizare a afectat religioase profunde şi diverse. Această atât sfera publică, cât şi cea privată a “mutaţie religioasă a societăţii”, a ajuns să societăţii. În spaţiul public influenţele fie cunoscută, la începutul secolului al secularizării îşi fac simţită prezenţa mai XX-lea, sub numele de teza secularizării. puternic, constatându-se o depărtare de Secularizarea este definită în drept ”un normele religioase, în timp ce la nivelul proces de schimbare socială prin care credinţelor individuale religia nu şi-a scade influenţa publică a religiei şi a pierdut în aceeaşi măsură influenţa, reli- gândirii religioase, fiind înlocuită prin alte giozitatea tradiţională ocupând un rol important.

77 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Relaţia dintre religie şi celelalte religioase tradiţionale. Aceasta îi oferă componente ale vieţii sociale din ţările ex- individului posibilitatea de a-şi construi comuniste, au avut o traiectorie diferită propria credinţă religioasă pornind de la faţă de cele care nu au fost sub conducerea elementele care îi sunt oferite de „piaţa unui regim totalitar. Deoarece regimul bunurilor religioase”, dar şi „rezultatul” comunist a încercat să elimine religia din final al acestui process de selecţie, o societate, secularizarea în acest spaţiu nu credinţă individualizată, specifică fiecărui se datorează exclusiv modernităţii, dar şi individ în parte. altor factori precum: gradul de moder- nizare, represiunea politică, apartenţa Note: religioasă şi apropierea de ideile naţionale. 1 Allan G. Johnson, Dicţionar Blackwell de Astfel, ţările în care represiunea Sociologie, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000, p. 304 politică a fost mai blândă, instituţile şi 2 Silviu Rogobete, Articol: Religie şi schimbare valorile religioase au reuşit să socială. Câteva reflexii asupra rolului religiei în supravieţuiască în rândul populaţiei şi să societatea contemporană, Articol publicat în New Europe College, Bucureşti, 2002 menţină o anumită viaţă ecleziastică. 3 Astfel, la nivel european, cel mai scăzut Allan G. Johnson, op.cit., p. 304. nivel de credinţă religioasă este înregistrat Bibliografie selectivă: în statele nordice, în timp ce un grad Cărţi: crescut de religiozitate şi de afilere 1. Bădescu, Ilie, Tratat de Geopolitică, Editura religioasă se înregistrează în aproape Mica Valahie, Bucureşti, 2004 toateate statele foste comuniste precum 2. Cairns, Earle E., Creştinismul de-a lungul Polonia, România, Slovacia etc. secolelor, Cartea Creştină, 1997 3. Willaime, Jean-Paul, Sociologia religiilor, Studiile realizate după căderea Institutul European, Iaşi, 2001 regimului comunist au demonstrat că 4. Wach, Joachim, Sociologia Religiei, Editura re1igia care a supravieţuit cel mai bine Politom, Iaşi, 1997 regimului totalitar a fost cea creştină, în 5. Voicu, Mălina, România religioasă, Editura Institutul European, Iaşi, 2007 special cea catolică, care a găsit un mare 6. Baconsky Teodor, Ică, Jr. Ioan I., Tătaru- sprijin în structura internaţională a Cazban Bogdan, Ştefoi, Elena, Manolescu, Bisericii. Prin urmare, cercetările Anca, Carp, Radu, Pentru un creştinism al noii subliniază un puternic contrast între Europe, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007 Europa nordică, cea protestantă, complet Articole: 1. Mălina Voicu, Credinţă şi practică religioasă eliberată de presiunile religioase şi în România, ICCV, Nr.2/feruarie 2009 puternic secularizată şi cea sudică, 2. Bogdan Voicu, Importanţa acordată Familiei, creştină, putenic religioasă şi în mai mică Muncii, Religiei, Timpului liber, Prietenilor, măsură supusă procesului de secularizare. Politicii, ICCV, Nr.1/decembrie 2008 3. Silviu Rogobete, Religie şi schimbare socială. În concluzie, putem spune că Câteva reflexii asupra rolului religiei în modernizarea religioasă presupune societatea contemporană, New Europe îndepărtarea de la credinţele şi instituţiile College, Bucureşti, 2002.

78

POLITICĂ ŞI DREPT

Les atteintes à la dignité humaine au lieu du travail

Roxana RADU

Abstract: Human dignity is a fundamental value of the human society, being stipulated both in the international and national norms. The fundamental principles of law, the guaranties of citizen rights and liberties, fruits of a long evolution, aim to assure the dignity of the human person, the liberty and equality between all the citizens. The right to dignity can not be divided and concerns equally the biological life, private and personal life and, of course, professional life of every human being. Although the anti- discrimination legislation plays an important role for the protection of employee’s rights, it is not enough because the discrimination and employers’ abuses in the labor field have different forms and types of manifestation. The possible violations of the employee’s dignity are: discrimination, moral harassment, sexual harassment, violation of the intimacy of private life, violation of personal life etc. Keywords: dignity, discrimination, equality, harassment, liberty, intimacy.

a protection de la vie privée, criminelle de désordre, de protection de la familiale et personnelle est santé ou la moralité ou protéger les droits une valeur fondamentale de et libertés d’autrui ». la société contemporaine, Le principe général du respect de la L reconnue non seulement dans dignité humaine a été pour la première fois le droit national (article 26 de la explicitement nommé dans la Déclaration Constitution roumaine), mais aussi dans le de Philadelphie du 17 mai 1944 et dans la droit international et de l’UE. Convention Déclaration de Washington du 1-er janvier européenne des droits de l’homme couvre, 1942, d’où le principe résulte implicite. en vertu de l’article 8, le droit de chacun à Les mentions les plus remarquables de la la vie privée et familiale, au respect de son dignité humaine peuvent se rencontrer domicile et sa correspondance. Ainsi, il dans le préambule de la Déclaration n’y a pas d’ingérence par une autorité Universelle des Droits de l’Homme de publique dans l’exercice de ce droit que si 1948, alinéa 1 et dans celui de la Charte cette mesure est «nécessaire dans une des Nations Unies. La protection de société démocratique pour la sécurité dignité concerne aussi bien l’homme dans nationale, sécurité publique, bien-être sa vie biologique, dans sa vie privée et économique du pays, la prévention familiale, dans sa vie personnelle et dans

79 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

sa vie de travailleur. Des textes et les femmes, puis la discrimination relativement récents de la législation du salariale (qui est souvent une manifestation droit du travail se rattachent directement à de la première, mais qui peut être aussi la dignité de la personne humaine, vue “autonome”), et s’est étendue enfin à toute dans le cadre du travail. forme de discrimination, quel que soit le La liaison entre la dignité humaine critère de discrimination. Il est important et le droit à la protection sociale pour tous que la discrimination soit liée à une est consacrée aujourd’hui par de très situation inhérente à la personne ou à ses nombreux textes ou instruments choix. internationaux auxquels la Roumanie a Faisant l’application de l’article 141 adhéré. En 1-er lieu, la Déclaration du traité CEE, la Directive n° 75/117 du Universelle des Droits de l’Homme, 10 février 1975 avait imposé le adoptée par une Résolution de rapprochement des législations nationales l’Assemblée générale des Nations Unies en matière d’égalité de rémunération entre du 10 décembre 1948, a proclamé, dans travailleurs masculins et féminins. Mais la l’article 22, que ”Toute personne, en tant véritable lutte de la Communauté contre que membre de la société, a droit à la les discriminations au travail est née avec sécurité sociale; elle est fondée à obtenir la Directive n° 76/207 du 9 février 1976, satisfaction des droits économiques, relative à la mise en oeuvre du principe de sociaux et culturels indispensables à sa l’égalité de traitement entre hommes et dignité et au libre développement de sa femmes en ce qui concerne l’accès à personnalité ...” et dans l’article 25: “Toute l’emploi, la formation et la promotion personne a droit à un niveau de vie professionnelles et les conditions de suffisant pour assurer sa santé, son bien- travail, qui a posé les premières bases de être et ceux de sa famille, notamment pour cette lutte en la dirigeant de façon l’alimentation, l’habillement, le logement, prioritaire contre le traitement inégalitaire les soins médicaux, ainsi que pour les des hommes et des femmes au lieu du services sociaux nécessaires ... . La travail. A vrai dire cette directive, très maternité et l’enfance ont droit à une aide brève, était plutôt une proclamation de et à une assistance spéciales ...”. En 2-ème principe, mais au fil des années des lieu, le Pacte international relatif aux droits exigences plus grandes sont apparues, en économiques, sociaux et culturels du 16 même temps que la prohibition des décembre 1966, contient lui-même traitements discriminatoires était étendue à plusieurs dispositions pertinentes par d’autres domaines de la vie sociale. rapport à la dignité humaine comme droit Une difficulté majeure quant à fondamental, en particulier les articles 9, l’effectivité et l’application du principe de 10 § 1, 10 § 3 et 11 §1. l’égalité de chances et de traitement tient à L’interdiction de la discrimination la charge de la preuve. La plupart des est un principe fondamental du droit du droits européens, et notamment celui de la travail et de la sécurité sociale1 pour qu’il Roumanie (et de la France), mettent ainsi est une forme de la violation de la dignité la charge de la preuve à celui qui agit en humaine. La notion de discrimination au justice en réclamant la condamnation travail connaît une extension croissante d’autrui3. Un employé qui aurait été la tant en droit européen qu’en droit victime de discrimination en raison de son roumain2. Elle a concerné dans un premier sexe devrait donc en principe en rapporter temps la discrimination entre les hommes la preuve, ce qui est particulièrement mal

80

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

aisé eu égard à la difficulté pour un générales de l’état, proclame: “La subordonné d’avoir accès aux Roumanie est un état du droit, informations pertinentes quant à la démocratique et social, dans lequel la politique de gestion du personnel de son dignité de l’homme, les droits et libertés employeur. des citoyens, la libre développement de la La Directive n° 97/80 du 15 personnalité humaine, la justice et le décembre 1997 relative à la charge de la pluralisme politique représentent des preuve dans les cas de discrimination valeurs suprêmes, dans l’esprit des fondée sur le sexe, visant à atténuer cette traditions démocratiques du peuple difficulté, a mis en place un système roumain et des idéals de la Révolution du original. Cette directive pose ainsi pour décembre 1989, et sont garantis”. Une principe que “dès lors qu’une personne autre avancée résulte de l’Ordonnance n° s’estime lésée par le non respect à son 137/2000 du 31 août 2000 en ce qui égard du principe de l’égalité de traitement concerne la prévention et la punition des et établit, devant une juridiction ou une formes de discrimination. Mais la véritable autre instance compétente, des faits qui émergence des rapports sociaux, toujours permettent de présumer l’existence d’une au sens des droits fondamentaux de la discrimination directe ou indirecte, il personne humaine dans la relation de incombe à la partie défenderesse de travail subordonnée, est apparue avec la prouver qu’il n’y a pas eu violation du Loi n° 202 du 19 avril 2002 relative à principe de l’égalité de traitement”. l’égalité de chances et du traitement entre La Directive n° 2002/73 du 23 l’homme et femme. Cette loi et aussi septembre 2002, qui modifie la directive l’Ordonnance n° 137/2000 posent un précitée du 9 février 1976, doit aussi être premier principe général de prohibition de notée car, systématisant notamment la toute discrimination tant lors du jurisprudence de la Cour de Justice des recrutement que lors de l’exécution et de la Communautés Européennes, elle pose des rupture du contrat de travail3. Le principe règles beaucoup plus précises et de non-discrimination est quant à lui contraignantes et assimile le harcèlement rappelé dans le Code du travail4. sexuel à la discrimination. Cette directive S’agissant des sanctions, le Code doit être transposée dans les législations roumain du travail (Loi n° 53/2003) nationales, naturellement dans celui de dispose qu’aucun salarié ne peut être Roumanie. Cette directive imprime sanctionné ou licencié en raison de son d’abord un caractère très compréhensif de sexe, de son orientation sexuelle, de ses l’égalité de traitement entre les hommes et caractéristiques génétiques, de son les femmes, qui implique en particulier appartenance à une nation, race, couleur, une protection spécifique de la femme en ethnie, religion, de ses opinions politiques, raison de sa condition biologique pendant origine sociale, handicap, situation de sa grossesse et au debut de sa maternité et famille ou responsabilité familiale, de son qui légitime des mesures destinées à appartenance ou activité syndicale (article compenser des désavantages chez un 59 du Code du travail), toute disposition groupe du même sexe (discrimination dite contraire étant nulle de plein droit. “positive” qui est normalement autorisée). La Constitution roumaine, modifiée La discrimination liée au sexe et complétée par la loi n° 429 du 29 La Loi n° 202 du 19 avril 2002 octobre 2003, en imposant les principes relative à l’égalité de chances et du

81 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

traitement entre l’homme et femme donne tels comportements par la personne des définitions précises dont les concernée ou sa soumission à ceux-ci ne principales sont les suivantes: peuvent être utilisés pour fonder une - le principe de l’égalité de décision affectant cette personne. traitement implique l’absence de toute L’infraction du harcèlement sexuel discrimination fondée sur le sexe, soit a été introduite dans notre droit par la Loi directement, soit indirectement par n° 61/2002 concernant l’approbation de référence, notamment, à l’état matrimonial l’Ordonnance d’Urgence n° 89/2001 pour ou familial; la modification et la complétion de - la discrimination directe se définit certaines dispositions du Code Pénal comme étant la situation dans laquelle une relatives aux infractions concernant la vie personne est traitée de manière moins sexuelle qui prohibe les agissements de favorable en raison de son sexe qu’une harcèlement de toute personne, à travers autre ne l’est ou ne l’a été ou ne le serait des menaces ou contraintes, abusant de dans une situation comparable; l’autorité ou l’influence conférées par la - la discrimination indirecte est la fonction accompli à son place du travail, situation dans laquelle une disposition, un dans le but d’obtenir d’une autre personne, critère ou une pratique apparemment des faveurs sexuelles (article 203-1 du neutre désavantagerait particulièrement Code Pénal)6. De tels comportements, des personnes d’un sexe par rapport à des lorsqu’ils sont le fait non de l’employeur, personnes de l’autre sexe, à moins que mais de salariés occupant en général une cette disposition, ce critère ou cette fonction supérieure à celle de leur victime, pratique ne soit objectivement justifiée par sont d’ailleurs de nature à constituer une un but légitime et que les moyens pour faute justifiant leur licenciement. Mais parvenir à ce but soient appropriés et l’employeur engage sa responsabilité vis- nécessaires; à-vis de ses salariés s’il n’a pas pris les - harcèlement est defini comme la dispositions nécessaires pour prévenir les situation dans laquelle un comportement faits de harcèlement sexuel (article 8 de la non désiré lié au sexe d’une personne Loi n° 202/2002 impose l’obligation de survient avec pour objet ou pour effet de l’employeur d’introduire dans le porter atteinte à la dignité d’une personne règlement intérieur des dispositions visant et de créer un environnement hostile, l’interdiction des discriminations fondées dégradant, humiliant ou offensant; sur le sexe). - harcèlement sexuel est la situation La prohibition de la discrimination dans laquelle un comportement non désiré sexuelle issue de la Loi n° 202 du 19 avril à connotation sexuelle, s’exprimant 2002 est stipulée aux termes duquel aucun physiquement, verbalement ou non salarié ne doit subir les agissements verbalement, survient avec pour objet ou répétés de harcèlement moral qui ont pour pour effet de porter atteinte à la dignité objet ou pour effet une dégradation des d’une personne et, en particulier, de créer conditions de travail susceptible de porter un environnement intimidant, dégradant, atteinte à ses droits et à sa dignité, d’altérer humiliant ou offensant. sa santé physique ou mentale ou de Le harcèlement et le harcèlement compromettre son avenir professionnel. sexuel au sens de cette loi sont considérés Aucun salarié ne peut être sanctionné, comme une discrimination fondée sur le licencié, ou faire l’objet d’aucune mesure sexe et sont dès lors interdits. Le rejet de discriminatoire, directe ou indirecte,

82

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

notamment en matière de rémunération, de responsabilité engagée s’ils ne prennent formation, de reclassement, d’affectation, pas les mesures nécessaires pour empêcher de qualification, de classification, de dans leur entreprise des faits de promotion professionnelle, de mutation ou discrimination liés au harcèlement moral de renouvellement de contrat pour avoir ou au harcèlement sexuel. La directive du subi ou refusé de subir, les agissements de 23 septembre 2002 incite d’ailleurs à la harcèlement moral ou pour avoir témoigné prise de mesures de surveillance des de tels agissements, ou les avoir relatés. pratiques discriminatoires, liées Toute rupture du contrat de travail qui en notamment au harcèlement ainsi résulterait, toute disposition ou tout acte largement défini, sur les lieux du travail et contraire est nulle de plein droit. à la conclusion de règlements intérieurs et Quant au régime de la preuve, la de codes de conduite en particulier par la Loi n° 202/2002 a en effet énoncé qu’il voie du dialogue social appartient au salarié qui se prétend victime d’une mesure discriminatoire de soumettre La discrimination liée à la au juge des éléments de fait susceptibles personne, à ses choix ou à ses de présumer l’existence d’une engagements discrimination directe ou indirecte fondée C’est l’Ordonnance n° 137/2000 du sur le sexe (article 39 par. 2) et qu’il 31 août 2000 en ce qui concerne la incombe à l’employeur, s’il conteste le prévention et la punition des formes de caractère discriminatoire de cette mesure, discrimination qui a introduit la première d’établir qu’il n’y a pas eu violation du véritable formulation de principe dans la principe de l’égalité de traitement (article législation roumaine de la prohibition de 44 par. 1), c’est à dire que la disparité de ce type de discrimination en instituant situation ou la différence de rémunération l’article 2 par. 1 qui a défini la constatée est justifiée par des critères discrimination comme “toute différence, objectifs, étrangers à toute discrimination exclusion, restriction ou préférence, en fondée sur le sexe. Depuis, la raison de sa race, de sa nationalité, de son jurisprudence est constante et s’applique à ethnie, de son langue, de sa religion, de sa toutes les formes de discrimination; les catégorie sociale, de ses convictions, de auteurs roumains de spécialité ont étendu son sexe, de son age, de son handicap, de ce régime de la preuve à toutes les sa maladie chronique contagieuse, de sa discriminations et au harcèlement sexuel et infection avec le SIDA, de son moral7. appartenance à une catégorie défavorisée, La notion de harcèlement s’étendra et aussi de n’importe quoi critère qui a à des propos graveleux, à des attitudes pour objet ou pour effet de limiter, de inconvenantes choquant la pudeur de supprimer la recognition, la jouissance ou salariées, à des plaisanteries dites “salées” l’exercice, dans les conditions d’égalité, qui font encore partie dans trop de milieux des droits de l’homme et des libertés professionnels d’une complaisance et fondamentales stipulées par la loi dans le d’une connivence qui dépasse la vulgarité domaine politique, économique, social et pour confiner trop souvent à l’atteinte à la culturel ou dans n’importe quoi domaine dignité humaine, sinon à l’abjection pure de la vie publique”. L’interdiction de toute et simple. forme de discrimination a une vocation Et, comme on l’a précisé, les très large, visant la rémunération, la employeurs peuvent voir leur formation, le reclassement, l’affectation, la

83 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

qualification, la classification, la dans l’entreprise et qui sont garantis par de promotion professionnelle, la mutation ou nombreux textes tant internationaux8 que le renouvellement de contrat, les sanctions nationaux9. Les dispositions visant à lutter et le licenciement. Conformément aux contre le harcèlement moral et la article 59 (b) du Code du travail et à la Loi discrimination occupent dès lors une place n° 54/2003 en ce qui concerne les centrale dans les dispositifs mis en place syndicats, aucun salarié ne peut être par le législateur national pour assurer sanctionné, licencié ou faire l’objet d’une l’effectivité et la protection de ces droits mesure discriminatoire en raison de fondamentaux. l’exercice normal du droit de grève et des Manquement caractérisé et droits syndicales. Il est interdit pour particulièrement grave de l’employeur à l’employeur de modifier unilatéralement ses obligations contractuelles, le les relations ou les conditions du travail, y harcèlement moral fait depuis compris le licenciement de la personne qui l’Ordonnance n° 137/2000 du 31 août a fait une réclamation ou a introduit une 2000, l’objet de dispositions particulières complaint à l’instance judiciaire intégrées dans le nouveaux Code du travail compétente (article 13 de la Loi n° de l’année 2003 et de la Loi n° 319/2006 202/2002). en ce qui concerne la sécurité et la santé au Ces dispositions - complétée par travail. des sanctions disciplinaires, civiles, L’article L.122-49, alinéa 1, du contraventionales ou pénales - sont à elles Code français du travail dispose: “Aucun seules une sorte de “mini-code” de la lutte salarié ne doit subir les agissements contre la discrimination, directe ou répétés de harcèlement moral qui ont pour indirecte, avant le début de la relation de objet ou pour effet une dégradation des travail (phase de recrutement, de stage ou conditions de travail susceptible de porter de formation en entreprise), pendant celle- atteinte à ses droits et à sa dignité, d’altérer ci (cursus professionnel du salarié), à son sa santé physique ou mentale ou de terme (licenciement), et règlent même les compromettre son avenir professionnel“. questions de charge de la preuve puisque Malheureusement, le harcèlement moral le salarié est seulement tenu d’apporter des n’est pas défini par le Code roumain du éléments de nature à faire suspecter travail. La seule définition qui existe dans l’existence d’une discrimination, la législation roumaine et celle de l’article l’employeur devant alors prouver que tel 2 par. 5 de l’Ordonnance n° 137/2000: n’est pas le cas. Enfin la sanction des “tout comportement en raison de race, de mesures discriminatoires est lourde pour nationalité, d’ethnie, de langue, de l’employeur puisqu’il s’agit d’une nullité religion, de catégorie sociale, de de plein droit de la décision de convictions, de sexe, d’orientation licenciement, ce qui implique un droit à sexuelle, d’appartenance à une catégorie réintégration si le salarié la demande, outre défavorisée, d’age, de handicap, de statut des dommages intérêts conséquents. de réfugiée ou asilant, ou de n’importe quoi critère qui a pour effet de créer un Le harcèlement moral environnement intimidant, hostile, La dignité de l’employé et la dégradant ou offensant”. La loi n° protection de sa santé physique et mentale 202/2002 a défini le harcèlement et le au travail figurent au nombre des droits harcèlement sexuel mais c’est le même cas fondamentaux dont le respect s’impose d’un comportement à connotation sexuelle

84

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

ou tout autre comportement fonde sur le engage en outre la responsabilité de sexe, ayant pour objet ou pour effet l’employeur (la responsabilité économique d’affecter la dignité de la personne et de de l’employeur prevue par l’article 269 créer un climat intimidant, hostile, paragraphe 1 du Code du travail). Cette dégradant, humiliant ou offensant. Le conséquence découle directement de harcèlement moral peut donc être défini l’obligation faite à l’employeur de prendre comme « des agissements répétés qui ont toutes les mesures “nécessaires en vue de pour objet ou pour effet de porter atteinte prévenir” les risques professionnelles aux droits et à la dignité du salarié, édictée par l’article 6 et 7 de la Loi no. d’altérer sa santé physique ou mentale ou 319/2006 en ce qui concerne la sécurité et de compromettre son avenir la santé au travail13. Ces articles mettent professionnel »10. ainsi à la charge de l’employeur une L’article 26 de l’Ordonnance n° obligation qui n’est pas une simple 137/2000 prévoit, en outre, expressément obligation de moyens mais qui doit que l’auteur d’un harcèlement moral est s’analyser comme une obligation de passible de sanction contraventionnelle. résultat tendant à assurer l’effectivité du Dans le même but, l’article 12 de la Loi n° droit fondamental des salariés à ne pas 202/2002 prévoit que l’employeur a subir des agissements répétés de l’obligation de stipuler dans les règlements harcèlement moral/sexuel ayant pour objet internes des sanctionnes disciplinaires ou pour effet une dégradation de leurs pour les employées qui portent atteinte à la conditions de travail susceptible de porter dignité d’autres employées par la création atteinte à leurs droits et à leur dignité, des climats intimidants, hostiles, d’altérer leur santé physique ou mentale ou dégradants, humiliants ou offensants, à de compromettre leur avenir travers des actions de discrimination. professionnel14. La responsabilité de Les lois de non-discrimination l’employeur est dès lors une responsabilité n’ayant pas prévu toutes les incidences du objective15. Le survol rapide des harcèlement dans l’entreprise, la conséquences particulièrement lourdes de jurisprudence est venue de compléter le ces agissements pour la victime, l’auteur et dispositif ainsi mis en place en adaptant le le responsable statutaire de l’auteur salarié droit commun aux situations concrètes. Il a démontre que le droit positif entend ainsi été jugé que le salarié harcelé pourra donner pleine effectivité aux droits prendre acte de la rupture du contrat de fondamentaux reconnus au travailleur au travail11 ou demander la résolution sein de l’entreprise. judiciaire du contrat de travail12. Dans ces L’Ordonnance n° 137/2000 et la deux hypothèses, si le harcèlement est Loi n° 202 du 19 avril 2002 visent donc établi, le salarié obtiendra des dommages- les droits des salariés, les libertés intérêts pour licenciement sans cause réelle individuelles et collectives. La formule est et sérieuse. à la fois vaste et vague, mais une liste Compte tenu de la gravité du exhaustive des droits et libertés est manquement, le harcèlement moral engage pratiquement impossible. S’agissant des la responsabilité civile de son auteur libertés collectives, il ne faut pas faire de lorsqu’il est commis intentionnellement confusion avec les droits spécifiquement et (en vertu des articles 998-999 du Code fortement protégés que sont le droit de civil). Le harcèlement dont se rend grève, la liberté syndicale ou le principe de coupable un salarié envers un autre salarié participation issus des l’articles 40-43 de la

85 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Constitution. Et il ne s’agit pas davantage française et une jurisprudence ferme et du droit d’expression - distinct de la liberté constante de la Cour française de d’expression (issu également de l’article Cassation a, et cela pratiquement depuis la 30 de la Constitution) qui permet au salarié fin du XIX-ème siècle, posé des limites au d’exprimer son opinion sur le contenu et pouvoir d’organisation et de direction de l’organisation de son travail ainsi que sur l’employeur qui ne pouvait l’exercer que la définition et la mise en oeuvre d’actions pour des motifs légitimes, c’est-à-dire destinées à améliorer les conditions de fondés sur l’intérêt de l’entreprise, ce qui travail dans l’entreprise. Ce droit excluait des mesures portant arbitrairement d’expression doit en effet s’exercer dans le atteinte aux libertés individuelles qui cadre de réunions collectives organisées étaient sanctionnées sur le terrain de l’abus sur les lieux et pendant le temps de travail de droit. C’est pour cette raison que nous (négociations collectives, discussions, ne servirons de la jurisprudence et de la réunions collectives). La notion de liberté doctrine française pour mieux illustrer les d’expression, qui va de la liberté possibles atteintes à la dignité des salariées d’opinion, de pensée, de conscience, à la et à leurs droits et libertés fondamentales. liberté de la presse, de réunion et de La Constitution roumaine a prévu, dans manifestation, peut donner lieu à des l’article 53 (par. 1), que: “ La jouissance conflits dans l’entreprise, mais le des certains droits et libertés peut être contentieux demeure limité. contrainte seulement par la loi et Dans la pratique des relations seulement s’il s’avère nécessaire, pour la juridiques du travail, l’essentiel concerne défense de la sécurité nationale, de l’ordre, l’atteinte aux droits des personnes et aux de la santé ou morale publique, des droits libertés individuelles. Ces droits des et libertés des citoyens, pour la personnes et des libertés individuelles déroulement de l’instruction pénale, pour peuvent se décliner en une liste plus ou la prévention des conséquences d’une moins exhaustive, partant fastidieuse, mais catastrophe naturelle, d’un désastre ou nous pouvons dire que leur violation est en d’un sinistre extrêmement grave ”. En fait une violation de la dignité humaine. concordance avec l’article 10, paragraphe On préférera insister sur les situations qui 2 de la Convention Européenne des Droits sont la source des principales difficultés de l’Homme, le paragraphe 2 de l’article dans la pratique des relations industrielles, 53 de la Constitution roumaine stipule que à savoir les atteintes à l’intimité de la vie la restriction de la jouissance des droits et privée, à la vie personnelle et aux autres libertés fondamentales peut être disposée droits. Ces difficultés peuvent être seulement s’il s’avère nécessaire dans une concentrées en peu de mots: d’une part, société démocratique. La mesure de l’autonomie des droits et libertés de la restriction doive être proportionnelle avec personne dans l’entreprise, d’autre part le la situation qui l’a déterminée, appliquée principe de proportionnalité des dans une manière nediscriminatoire et sans restrictions à ces droits dans les relations porter atteinte à l’existence du droit ou de de travail. Mais il convient de relever que la liberté. ni l’Ordonnance n° 137/2000, ni la Loi n° 202/2002, ni le Code roumain du travail Les atteintes à l’intimité de la vie n’ont créé ex nihilo le domaine de la privée protection des droits de la personne dans La protection de la vie privée est l’entreprise. Au contraire, la doctrine une valeur fondamentale reconnue tant par

86

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

le droit interne (article 26 de la nécessairement une atteinte Constitution qui proclame le droit au disproportionnée à la vie privée. Il en respect de la vie privée), que par le droit résulte qu’un licenciement fondé sur des international et communautaire. C’est renseignements recueillis lors d’une ainsi, par exemple, que la Directive n° filature est ilicite. On doit noter que ces 95/46 du 24 octobre 1995 relative à la décisions de la Cour française de protection des personnes physiques à Cassation marquent un net durcissement l’égard des traitements de données à par rapport à deux arrêts l’un du 22 mai caractère personnel et à la libre circulation 199517, l’autre du 4 février 199818 qui des personnes souligne dans son n’avaient condamné des procédés de considérant n°10 que “l’objet des filature que parce que ce dispositif de législations nationales relatives au contrôle n’avait pas été porté traitement des données à caractère préalablement à la connaissance des personnel est d’assurer le respect des droits salariés. La Commission nationale de et libertés fondamentaux, notamment du l’informatique et des libertés (CNIL) de droit à la vie privée reconnu également France, dans une communication du 23 dans l’article 8 de la Convention septembre 2003, a d’ailleurs attiré européenne des droits de l’homme et des l’attention sur le développement à certains libertés fondamentales et dans les égards inquiétant de la surveillance principes généraux du droit systématique des salariés via la mise en communautaire”. oeuvre dans le véhicule qu’ils utilisent Le droit au respect de la vie privée d’un dispositif GPS/GSM, ce qui réalise couvre une variété de situations liées à la une sorte de “filature électronique”. vie affective ou familiale, la santé, la En ce qui concerne les procédés de patrimoine, la maison, l’apparence de contrôle de l’activité des salariés sur les certains articles, des photos ou des images lieux de travail, l’employeur peut dans les médias. Mais ce droit ne se limite continuer à les utiliser à la condition qu’ils pas à la divulgation de données intimes, il en aient été informés, faute de quoi la concerne aussi la vie professionnelle, et preuve d’un fait fautif sera considérée notamment celle qui s’exerce sous le comme illicite, l’article L. 432-2-1 du régime du salariat. Code français du travail imposant Le salarié a ainsi droit au respect d’ailleurs à l’employeur d’informer et de par son employeur de ses modes et consulter le comité d’entreprise sur la mise habitudes de vie privée, c’est-à-dire le en place de moyens ou techniques de droit de choisir son comportement. En contrôle19 (nous devons souligner que ni le dehors de ses lieux de travail, le salarié est Code roumain du travail, ni la Loi n° libre de choisir les modes et habitudes de 467/2006 en ce qui concerne vie qui lui conviennent et l’employeur n’a l’établissement du cadre général pas à en connaître. C’est la raison pour d’information et de la consultation des laquelle la Cour française de Cassation a salariées ne contiennent pas des été jugée contraire à l’article 8 de la dispositions similaires). Toutefois le fait Convention européenne de sauvegarde des qu’un employeur se fasse communiquer le droits de l’homme et des libertés relevé des communications d’un salarié fondamentales, la filature d’une salariée sur le poste téléphonique mis à sa depuis son domicile ordonnée par son disposition par son entreprise n’est pas employeur16, une telle filature impliquant illicite20. Une exception est toutefois

87 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

apportée en ce qui concerne les salariés vie familiale de ses salariés (interdiction investis d’un mandat électif ou syndical d’avoir des enfants ou interdiction de se dans l’entreprise qui doivent pouvoir y marier, par exemple, à propos de laquelle disposer d’un matériel ou procédé excluant des compagnies aériennes avaient l’interception de leurs communications autrefois défrayé la chronique en ce qui téléphoniques et l’identification de leurs concerne leurs hôtesses de l’air). correspondants, de sorte qu’ils peuvent Le salarié a aussi droit au respect demander à ne pas être desservis par par son employeur de ses convictions l’autocommutateur de l’entreprise, qui religieuses. L’arrêt de la Cour française de permet de contrôler leurs communications, Cassation du 17 avril 1991 ajoute à la sans aménagement d’une possibilité question des moeurs la prohibition d’un d’exclure un tel contrôle21. Là encore, la licenciement fondé sur les seules CNIL souligne, dans un rapport de mars convictions religieuses du salarié. Un arrêt 2004, tous les dangers et les difficultés de du 24 mars 1998 est encore plus explicite la cybersurveillance des salariées sur les en affirmant que “l’employeur est tenu de lieux de travail qui ne peut se faire que respecter les convictions religieuses de ses dans la transparence et la proportionnalité salariés”23. Toutefois un salarié ne peut par rapport à la finalité poursuivie. abuser de l’allégation de ses convictions An autre droit du salarié est le droit pour obtenir des avantages injustifiés ou au respect par son employeur des ses pour se soustraire à des obligations légales. moeurs et sa vie sentimentale et familiale. Ainsi cet arrêt souligne que l’employeur L’arrêt de principe dans la jurisprudence est en droit d’imposer à un salarié de française est à cet égard celui concernant continuer à exécuter les tâches pour le sacristain d’une paroisse catholique22, lesquelles il a été engagé (il s’agissait d’un licencié en raison de son homosexualité, salarié de confession musulmane engagé qui énonce que l’employeur ne peut en qualité de boucher d’un magasin congédier un salarié pour le seul motif tiré d’alimentation et qui, deux ans après, avait de ses moeurs ou de ses convictions demandé à être affecté à un autre service religieuses. Le mot “seul” est important au motif qu’il ne voulait plus être en car l’arrêt ajoute qu’un licenciement est contact avec de la viande de porc). On possible lorsque sa cause est objective, peut citer aussi une énonciation de cet arrêt fondée sur le comportement du salarié, dont il résulte que seule une clause de son qui, compte tenu de la nature de ses contrat de travail ou une disposition du fonctions et de la finalité propre de statut local - les faits s’étaient produits l’entreprise a créé un trouble caractérisé au dans l’Île de Mayotte - aurait permis au sein de cette dernière. La spécificité des salarié de se prévaloir de ses convictions entreprises dites de “tendance” (dans la religieuses pour refuser de traiter la viande doctrine et la jurisprudence française) - de porc. Un arrêt du 16 février 1994 ne c’est-à-dire des entreprises dont l’activité permet pas à un salarié de prétendre est la promotion et la défense de l’attribution d’indemnités de repas au convictions et des comportements qui s’y motif que pour des raisons religieuses il attachent, à condition bien entendu qu’ils n’a pas pris ceux qui étaient fournis soient licites - est ainsi préservée. Dans le gratuitement par son employeur24. Un autre respect des moeurs et de la vie arrêt du 29 mai 1986 admet que le refus sentimentale entre aussi la prohibition de par un salarié pour des raisons religieuses toute interférence de l’employeur dans la d’une visite médicale obligatoire constitue

88

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

une cause réelle et sérieuse de événement particulier susceptible de licenciement25. rendre nécessaire une fouille urgente. Le salarié a aussi droit au respect L’arrêt dit Nikon du 2 octobre 2001 par son employeur de l’affectation interdit ainsi à l’employeur de prendre privative de son domicile, de l’affectation connaissance des messages personnels que individualisée de ses lieux de rangement et le salarié émet ou reçoit sur l’ordinateur de ses correspondances, même mis à sa disposition, et cela, même si électroniques. Un arrêt du 2 octobre 2001 l’employeur a interdit une utilisation non affirme qu’un salarié n’est tenu ni professionnelle de ce matériel; mais le d’accepter de travailler à son domicile, ni manquement à cette interdiction pourrait d’y installer ses dossiers et ses instruments en tant que tel faire l’objet d’une de travail (il s’agissait d’un salarié qui sanction30. Toutefois, l’employeur peut se initialement disposait d’un bureau dans les prévaloir du contenu d’un courriel qui a locaux de sa société, laquelle avait entendu été porté à sa connaissance par son par la suite lui imposer de travailler à son destinataire, ainsi que l’illustre un arrêt domicile)26. Mais bien entendu un salarié concernant un courriel antisémite envoyé pourrait accepter de travailler chez lui soit par un salarié sur la messagerie ab initio lors de la conclusion du contrat de électronique que son employeur avait mis travail, soit ultérieurement s’il accepte un à sa disposition31. tel changement; ce qui est prohibé est de le lui imposer27. Les atteintes à la vie personnelle Conformément à une décision du Les premiers arrêts rendus par la 11 décembre 2001, lorsqu’un employeur Cour française de Cassation dans le met à la disposition de ses salariés des courant des années ‘80 et au début des armoires ou autres meubles individuels de années ‘90 se référaient de façon très rangement d’effets personnels, il ne peut extensive à la notion de vie privée. Est à fouiller arbitrairement ce lieu28. En ce cas, cet égard significatif le pittoresque (sauf un employeur avait procédé à la fouille de évidemment pour la salariée licenciée à l’armoire personnelle de l’un de ses cause de son choix automobile) arrêt dit salariés dans laquelle il avait trouvé des “des voitures Renault ou Peugeot”32. Il boissons alcoolisées, ce qui était prohibé s’agissait d’une salariée secrétaire d’une par le règlement intérieur, puis l’avait société concessionnaire Renault qui avait licencié pour faute grave en raison de cette été licenciée par son employeur au motif détention interdite d’alcool. L’arrêt de la que pour remplacer sa voiture Renault 5 Cour d’appel, qui avait débouté le salarié elle avait acheté une 405 Peugeot. La Cour de sa contestation du licenciement, a été d’appel avait admis qu’il s’agissait là cassé en vertu des articles L. 120-2 et d’une cause réelle est sérieuse de L.122-35 du Code français du travail et au licenciement. La décision de la Cour motif que “l’employeur ne peut procéder à d’appel a été cassée sur le fondement de l’ouverture de l’armoire individuelle d’un l’article 9 du Code civil français au motif salarié que dans les cas et aux conditions que dans sa vie privée un salarié est libre prévues par le règlement intérieur et en d’acheter les biens, produits ou présence de l’intéressé ou celui-ci marchandises de son choix. Une partie de prévenu”29, le conclusif réservant toutefois la doctrine française a, à juste titre, critiqué la survenance d’un risque ou d’un ce fondement qui donnait à la notion d’intimité de la vie privée une extension

89 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

inconsidérée: le choix d’un véhicule dont réelle et sérieuse, une salariée en contact on fait nécessairement un usage sur les avec la clientèle d’une agence immobilière voies publiques n’a aucun rapport avec les qui persistait à se vêtir d’un exigences de secret, ou à tout le moins de survêtement »37. Enfin, l’arrêt du 28 mai discrétion professionelle. C’est la raison 2003 précise que « si en vertu de l’article pour laquelle la jurisprudence a introduit le L. 120-2 du Code du travail, un employeur concept d’ « atteinte à la vie personnelle » ne peut imposer à un salarié des qui concerne tous les éléments de la vie contraintes vestimentaires qui ne seraient d’une personne relevant de ses choix pas justifiées par la nature des tâches à personnels, ou d’incidents survenus en accomplir et proportionnées au but dehors de relations de travail. La vie privée recherché, la liberté de se vêtir à sa guise fait clairement partie de la vie personnelle, au temps et au lieu du travail n’entre pas mais cette dernière a un champ plus vaste dans la catégorie des libertés que l’intimité de la vie privée qui, elle, est fondamentales »38. Il s’agit de l’affaire dite une liberté fondamentale de la personne. à tort “du bermuda” (la question était en L’arrêt société HLM Provence logis effet celle du port d’une blouse de travail, du 14 mai 1997 a, pour la première fois, non contestée, qui laissait apparaître les adopté la notion d’« atteinte à la vie jambes nues d’un salarié qui prétendait, personnelle » à propos d’un surveillant devant les premiers juges, avoir le même d’immeuble logé dans la résidence même droit qu’une femme d’être jambes nues où il exerçait ses fonctions et qui avait été sous une blouse39). licencié pour avoir eu, alors qu’il était en La question de qualification d’une congé de maladie, un incident de voisinage liberté est aussi pertinente puisque le avec un autre locataire33. La Cour française concept de liberté fondamentale est au de Cassation a décidé que les agissements coeur du droit des libertés, et cela tant en du salarié dans sa vie personnelle n’étaient jurisprudence que dans la loi ou en pas constitutifs d’une cause de doctrine. Quant à la réponse excluant le licenciement34. Peu après, un arrêt du 16 droit de se vêtir à sa guise au temps et au décembre 1997 a précisé qu’« un fait lieu du travail - la précision est importante imputé à un salarié et relevant de sa vie car elle cantonne la portée de l’arrêt aux personnelle ne pouvait constituer une seules activités professionnelles - de la faute » 35. catégorie des libertés fondamentales, elle On rattachera aussi à la vie repose sur un bon sens élémentaire, sauf à personnelle tout ce qui concerne la façon galvauder de façon dangereuse la notion de se parer (bijoux, y compris incrustés par clé de liberté fondamentale. Il n’y a “piercing”, tatouages, coiffure) ou de se aucune commune mesure entre, pour nous vêtir d’un ou d’une salariée au travail. limiter à quelques exemples, le droit S’agissant des vêtements, le principe est fondamental à la vie ou à l’expression que le salarié peut se vêtir comme il collective des salariés dans l’entreprise et l’entend, sauf à ce que des circonstances les fantaisies vestimentaires qu’un particulières justifiées par la nature de la employeur ou un salarié veut imposer à la tâche à accomplir et proportionnées au but communauté de travail (sauf, mais cela recherché permettent à l’employeur relève du truisme, si un vêtement, ou un d’imposer certains vêtements36. Un arrêt signe vestimentaire imposé relevait d’une du 6 novembre 2001 admet ainsi qu’« un discrimination de sinistre mémoire – par employeur peut licencier, avec une cause exemple, la discrimination contre les Juifs

90

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

ou les Roms). Le bon sens juridique d’expression est distincte du droit commandait de régler cette question par d’expression). Un autre arrêt du 22 juin une simple règle de proportionnalité, 2004 rappelle le principe suivant lequel l’employeur ne pouvant imposer à ses “sauf abus, le salarié jouit, dans salariés que des contraintes vestimentaires l’entreprise et en dehors de celle-ci de sa justifiées par la nature des tâches à liberté d’expression à laquelle seules des accomplir et proportionnées au but restrictions justifiées par la nature de la recherché40. tâche à accomplir et proportionnées au but En France, la notion d’“apparence recherché peuvent être apportées”42 et physique” a été introduite par la Loi du 16 approuve une cour d’appel d’avoir décidé novembre 2001 relative à la lutte contre les que le fait pour un salarié, cadre supérieur, discriminations. Mais les travaux de diffuser à l’ensemble du personnel une préparatoires de cette loi démontrent lettre ouverte répondant à celle que la clairement qu’en incluant la notion direction avait précédemment adressée à d’ « apparence physique » non seulement ce même personnel, et qui mettait en cause aux articles L. 122-45 et L. 122-35 du ses compétences, n’était pas constitutif Code du travail, mais également à l’article d’une faute grave dès lors que les critiques L. 225-1 du Code pénal, le législateur n’avaient pas de caractère excessif. Par français n’a entendu viser que les contre, sera fautive la lettre d’une salariée caractéristiques physiques permanentes ou contenant des propos blessants et des quasi-permanentes de la personne (taille, allusions diffamatoires43. On peut aussi poids, faciès, esthétique...) et non ses sans doute rattacher à la liberté vêtements changeant au gré des saisons, d’expression du salarié la faculté qu’il a de des lieux, des temps, des modes ou des dénoncer des faits qu’il impute à son humeurs, notamment lorsque celles-ci employeur, sous réserve qu’il n’agisse pas participent d’un sens discutable de avec légèreté ou mauvaise foi44. l’humour ou de la provocation au sein L’atteinte au droit du salarié à la d’une communauté de travail. Mais, en protection contre les traitements tenant compte du principe de informatiques irréguliers de données l’interprétation stricte de la loi pénale, une nominatives le concernant doit aussi être extension contra legem de la notion notée. En France, les traitements de d’ « apparence physique » au domaine de données nominatives doivent, en principe, l’éphémère des parures, des étoffes ou des faire l’objet d’une déclaration à la cuirs serait sans doute des plus Commission nationale de l’informatique et contestables. des libertés (CNIL) et qu’à défaut, le Parmi les autres atteintes aux droits responsable du traitement encourt des et libertés des salariés, on citera enfin, sanctions pénales. Par un arrêt du 6 avril l’atteinte à la liberté d’expression. Un arrêt 2004 la Chambre sociale de la Cour du 14 décembre 1999 reconnaît ainsi le française de Cassation a jugé qu’ « il ne droit pour un salarié de formuler, dans pouvait être reproché à un salarié de l’exercice des ses fonctions et au sein de refuser d’utiliser un badge géré par des l’entreprise, des critiques même vives sur moyens automatisés et destiné à une nouvelle organisation proposée par la l’identifier à son entrée et à sa sortie de direction dès lors que les termes ne sont l’entreprise dès lors que le traitement pas injurieux, diffamatoires ou excessifs41 automatisé aboutissant à la mise en place (étant précisé que l’atteinte à la liberté de ce système n’avait pas fait l’objet d’une

91 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

déclaration à la CNIL »45. La Chambre possible que, entre l’image accusé et la vie sociale a donc approuvé la Cour d’appel privée, il n’y a pas de connexion » 47. d’avoir décidé que le licenciement du L’image exprime les caractéristiques salarié était sans cause réelle et sérieuse; externes d’une personne physique et non on pourrait s’interroger sur le point de pas des traits de comportement. Il s’agit de savoir s’il n’y a pas la une atteinte à une traits physiques de la personne, mais la liberté fondamentale justifiant la nullité de notion a été élargie aussi à la voix, qui est la décision de licenciement et le droit à considéré comme un attribut de la réintégration, mais dans cette affaire le personnalité48. salarié s’était borné à demander que son En vertu des dispositions de la Loi licenciement soit déclaré sans cause réelle n° 8/1996 concernant le droit d’auteur, la et sérieuse; or le juge, s’il peut relever distribution d’une œuvre contenant le d’office dans le respect du contradictoire portrait est soumis à l’autorisation de la un moyen de pur droit, ne peut soulever personne représentée dans ce portrait. d’office une demande46. Dans la pratique des relations de travail des problemes peuvent surgir sur la Les atteintes au droit à sa propre diffusion d’une brochure, programme ou image clip publicitaire contenant le portrait d’un La liberté d’expression constitue employé. L’auteur, le propriétaire ou le l’un des droits fondamentaux essentiels détenteur de ce travail n’a pas le droit de dans une société démocratique, de sorte reproduire ou de communiquer au public que les médias audiovisuels devraient sans le consentement de la personne bénéficier d’une protection spéciale, mais représentée ou ses ayants cause, pendant cette liberté ne peut pas nuire à la dignité, 20 ans après sa mort. Le consentement l’honneur, l’intimité de la personne et le n’est pas requis si la personne représentée droit à sa propre image (l’article 30 dans le portrait est un modèle paragraphe 6 de la Constitution roumaine). professionnel ou a reçu une rémunération Toute personne a le droit de disposer de pour l’image. lui-même afin qu’il puisse être dit également de sa image comme il le souhaite. Le droit à l’image implique la faculté de s’opposer à l’utilisation de sa Les atteintes au droit d’auteur propre image sans son consentement. Lorsqu’un salarié crée dans le cadre La nature juridique du droit à des obligations qui résultent de son contrat l’image est controversée. L’opinion individuel de travail une œuvre pouvant dominante est que cet droit découle du revendiquer la protection par le droit droit à la vie privée, le respect de celle-la d’auteur, il reste propriétaire de ce droit en supposant le respect d’image de chaque d’auteur, « mais sera généralement tenu, personne. Il y a aussi des opinions selon sur la base de son contrat de travail et lesquelles le droit à l’image a des même en l’absence de convention caractéristiques qui l’impriment une expresse, de concéder à son employeur les certaine indépendance par le droit à la vie droits d’utilisation (…), l’indemnisation privée. Comme certains auteurs ont noté, étant comprise dans le salaire »49. Le «on ne peut pas assimiler les actes qui contrat individuel de travail peut inclure nuisent à sa propre image et celles qui des clauses parmi laquelles les droits portent atteinte à la vie privée, car il est économiques pour les œuvres de service

92

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

(qui appartient à l’auteur) devrait être travail, Bruylant, Bruxelles, 1997, p. 126-131; attribuée à l’employeur dans un délai Corneliu-Liviu Popescu, Protecţia internaţională a 50 drepturilor omului – surse, instituţii, proceduri, Editura déterminé . La rétrocession des droits par All Beck, Bucureşti, 2000, p.143. l’employeur à des tiers de l’œuvre 9 Béatrice Maurer, œuvre citée, p. 114-141. protégée peut se produire seulement avec 10 Sur le contenu de cette définition voir, notamment, l’accord d’auteur. Le droit à modifications Béatrice Lapérou-Scheneider, Les mesures de lutte faites par l’employeur dépend des usages contre le harcèlement moral, revue Droit social du 3 51 mars 2002, p. 313. Voir aussi C. Gîlcă, Hărţuirea habituels dans chaque branche . En ce qui morală la locul de muncă, Revista Română de Dreptul concerne les programmes pour Muncii nr. 2/2005, p. 78. l’ordinateur créés par un ou plusieurs 11 Cour de Cassation, Chambre Sociale, 26 janvier salariés, la qualité de l’objet du droit 2005, Bulletin, V, n° 23. 12 Cour de Cassation, Chambre Sociale, 15 mars 2000, d’auteur appartient à l’employeur, à défaut RJS 2000, n° 626. d’intégrer une clause contraire dans le 13 Voir Roxana Cristina Radu, Dreptul muncii, Editura contrat individuel de travail52. Si le salarié C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 310, 313, 333. 14 a créées des œuvres en dehors des Cette lecture découle aussi de la lettre de l’article L. obligations de son contrat de travail, elles 122-51 du Code français du travail qui oblige l’employeur à prendre toutes dispositions nécessaires doivent être proposées à l’employeur. en vue de prévenir de tels agissements, mais également de la finalité de la Directive-cadre 89/391/CEE , ainsi Notes: que la Charte sociale qui engage les Etats à assurer l’exercice effectif du droit à la protection sociale, et sa 1 Roxana Cristina Radu, Elemente de dreptul transposition en droit interne par l’article L. 230-2- I et securităţii sociale, Editura Aius, Craiova, 2009, p. 22- II du Code du travail qui évoque expressément 25. l’exigence de prévention notamment en ce qui 2 Idem, Dreptul muncii, Editura C.H. Beck, Bucureşti, concerne les risques liés au harcèlement moral tel qu’il 2008, p. 15-17. est défini à l’article L. 122-49 du Code français du 3 travail. Cezar Avram, Roxana Radu, Considerations on sex 15 discrimination and sexual harassment in the light of Sur les commentaires relatifs à cet arrêt, voir C. the equal treatment principle, în Euro-Dreptul nr. Radé, Harcèlement moral et responsabilités au sein de 1/2006, Editura Sitech, Craiova, 2006, p. 26-35. l’entreprise : l’obscur éclaircissement, Droit social n° 4 Nicolae Voiculescu, Unele aprecieri asupra Legii nr. 9/10, septembre-octobre 2006, p. 826. Sur le nouveau 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi fondement de la responsabilité de l’employeur garant bărbaţi şi armonizarea ei cu directivele comunitare în de la santé et de la sécurité des salariés sur leur lieu de materie, Revista Română de Dreptul Muncii nr. travail, voir P. Sargos, L’émancipation de l’obligation 2/2003, p. 17. de sécurité de résultat et l’exigence d’effectivité du 5 Raluca Dimitriu, Noul Cod al muncii. Privire asupra droit, Semaine juridique, social n° 14, 4 avril 2006, principiilor fundamentale, Raporturi de muncă nr. 1278; S. Bourgeot et M. Blatman, De l’obligation de 3/2003, p. 52. sécurité de l’employeur au droit à la santé des salariés, 6 Revue Droit social n° 6 juin 2006, p. 653. Gh. Mateuţ, Reflecţii asupra infracţiunii de hărţuire 16 sexuală introdusă în Codul Penal Roman prin Legea Cour de Cassation, Chambre Sociale, 26 novembre 2002, Bulletin, V, n° 352, p. 345. nr. 61 din 16.01.2002, Dreptul nr. 7/2002; E. Tanislav, 17 E. Tanislav jr., Infracţiunea de hărţuire sexuală. Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 164, p. 119. 18 Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 64, p. 47. Propunere de lege ferenda privind forma agravată, 19 Revista Română de Dreptul Muncii nr. 1/2003. Cour de Cassation, Chambre Sociale, 15 mai 2001, 7 Bulletin, V, n° 167, p. 131. Magda Volonciu, Sesizări, reclamaţii şi plângeri 20 împotriva măsurilor de discriminare pe criteriul Cour de Cassation, Chambre Sociale, 15 mai 2001, Bulletin, V, n° 168, p. 132. sexului, Revista Română de Dreptul Muncii nr. 21 1/2003; Gh. Mateuţ, œuvre citée, Dreptul nr. 7/2002. Cour de Cassation, Chambre Sociale, 6 avril 2004, 8 Bulletin, V, n° 104, p. 94. Béatrice Maurer, Le principe de respect de la dignité 22 humaine et la Convention européenne des droits de Cour de Cassation, Chambre Sociale, 17 avril 1991, l’homme, La documentation française, Paris, 1999, p. Bulletin, V, n° 201, p. 122. 23 Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 58, p. 42. 59-85; Jean-Michel Servais, Droits en synergie sur le 24 travail. Élements de droits international et comparé du Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 262, p. 201.

93 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

25 Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 292, p. 234. 42 Cour de Cassation, Pourvoi n° 02-42.446, qui figure 26 Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 377, p. 303. sur le site Internet de la Cour de cassation, 27 Ibidem. http://www.courdecassation.fr/jurisprudence_2/avis_c 28 Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 377, p. 303. our_15/classes_par_239/2006_16/21_decembre_2006 29 Ibidem. _0060014p_2267/manes_roussel_9840.html. 30 Chambre Sociale, 2 juin 2004, pourvoi n° 03- 43 Cour de Cassation, Chambre Sociale, 14 janvier 45.269, qui figure sur le site Internet de la Cour de 2003, Bulletin,V, n° 7, p. 6. cassation, 44 Cour de Cassation, Chambre Sociale, 14 mars 2000, http://www.courdecassation.fr/jurisprudence_2/avis_c Bulletin, V, n° 104, p. 81. our_15/classes_par_239/2006_16/21_decembre_2006 45 Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 103, p. 93, _0060014p_2267/manes_roussel_9840.html. également sur le site Internet de la Cour, 31 Chambre Sociale, 2 juin 2004, pourvoi n° 03- http://www.courdecassation.fr/jurisprudence_2/avis_c 45.269, qui figure sur le site Internet de la Cour de our_15/classes_par_239/2006_16/21_decembre_2006 cassation, _0060014p_2267/manes_roussel_9840.html. http://www.courdecassation.fr/jurisprudence_2/avis_c 46 Ibidem. our_15/classes_par_239/2006_16/21_decembre_2006 47 P. Andrei, E. Safta-Romano, Protecţia juridică a _0060014p_2267/manes_roussel_9840.html. dreptului la propria imagine, Dreptul nr. 5-6/1993, p. 32 Cour de Cassation, Chambre Sociale, 22 janvier 49. 1992, Bulletin, V, n° 30, p.18. 48 D. Pavel, C.Turianu, Calomnia prin presă, Editura 33 Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 441, p. 315. Şansa, 1996, p. 16-17. 34 Ibidem. 49 Pierre Greffe, François Greffe, La publicité et la loi, 35 Cour de Cassation, Chambre Sociale, 18 février Litec, Paris, 1990, p. 500. 1998, Bulletin, V, n° 90, p. 65, à propos d’une blouse 50 Gabriel Olteanu, Dreptul proprietăţii intelectuale, de travail imposée sans justification. Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007, p. 38. 36 Cour de Cassation, Chambre Sociale, 18 février 51 Pierre Greffe, François Greffe, œuvre citée, p. 501. 1998, Bulletin, V, n° 90, p. 65, à propos d’une blouse 52 Gabriel Olteanu, œuvre citée, p. 38. de travail imposée sans justification. 37 Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 178, p. 174. 38 Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 178, p. 174. 39 Ibidem. 40 Cristina Popa Nistorescu, Cadrul juridic al responsabilităţii sociale a întreprinderii în România, dans Adriana Şchiopoiu Burlea (coord.), Responsabilitatea socială a întreprinderii, Editura Universitaria, Craiova, 2007, p. 97. 41 Cour de Cassation, Bulletin, V, n° 488, p. 362.

94

POLITICĂ ŞI DREPT

Modalitatea de exteriorizare a voinţei de a produce efecte juridice

Irina Olivia POPESCU

Abstract: The form represents the general, extrinsic, essential or unessential condition of the legal act, which refers to the modality of exteriorization of the will, intended to produce legal effects. The notion of form of a legal act, approaches three different types: a) the form required for a valid legal act (the ad validitatem form or ad solemnitatem); b) the form required in order to prove the legal operation (ad probationem form); c) the form required for the legal act enforceability against third parties.The form of the legal act is governed by the consent principle which represents an application of the general principle of freedom of civil legal acts. The consent principle represents the rule of law that underlines the fact that the will is not only necessary but also sufficient in oder to conclude a valid legal act. Keywords: legal act, essential condition of a legal act, legal will, juridical effects, the consent rule.

Noţiune prevăzută de legiuitor în materia orma reprezintă acea condiţiilor, a căror nesocotire afectează condiţie a actului juridic, valabilitatea actului juridic civil. generală, extrinsecă, şi, după Referitor la evoluţia concepţiei caz, esenţială sau privind forma actului juridic, se cuvine să F neesenţială, care se referă la subliniem că aceasta „este foarte modalitatea de exteriorizare instructivă şi puţin bizară. Dreptul a a voinţei făcută cu intenţia de a crea, debutat prin a fi solemn, a ajuns modifica sau stinge un raport juridic civil consensual, iar mai nou are tendinţa de a concret1, în scopul de a produce efecte deveni tot mai solemn” 2. juridice. „În sistemul roman, dreptul era Conform dispoziţiilor art. 948 C. centrat pe formă. Toate actele erau civ.: ,,Condiţiile esenţiale pentru validi- solemne, trebuiau să îmbrace o anumită tatea unei convenţii sunt: 1.capacitatea de formă, iar dacă ea lipsea, actul era nul. … a contracta; 2. consimţământul valabil al Acest formalism a fost îndepărtat treptat părţii ce se obligă; 3. un obiect determinat; sub influenţa a două cauze speciale: 4. o cauză licită”. Ca atare, forma nu este trebuinţele comerţului şi extinderea

95 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

culturii. … O dată cu invazia barbarilor, în participanţii la circuitul civil de cheltuieli Occident începe să se simtă influenţa inutile” 5. germanilor şi cu aceasta se constată un Clasificare. regres al consensualismului şi o înviere a Raportat la sancţiunea care solemnităţii, de data aceasta o solemnitate intervine în cazul nerespectării lor, forma specifică, simbolică” 3. actului juridic se clasifică în: În sens larg, noţiunea de formă a a) forma cerută pentru valabilitatea actului juridic, desemnează trei cerinţe de actului juridic civil, a cărei nerespectare formă: atrage nulitatea absolută a actului juridic a) forma cerută pentru valabilitatea civil; actului juridic (forma ad validitatem sau b) forma cerută pentru probarea ad solemnitatem); actului juridic, nerespectarea acesteia atră- b) forma cerută pentru proba gând imposibilitatea dovedirii actului cu operaţiei juridice (forma cerută ad un alt mijloc de probă; probationem); c) forma cerută pentru c) forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi, a cărei opozabilitatea actului juridic faţă de terţi. nerespectare impune aplicarea sancţiunii Principiul consensualismului. inopozabilităţii faţă de terţi a actului juridic Forma actului juridic este guvernată de civil respectiv. principiul consensualismului, care, la În funcţie de sursa sau izvorul rândul lui, este dominat de principiul formei, distingem următoarele categorii de general al libertăţii actelor juridice civile. forme: Principiul consensualismului a) forma legală, adică forma care reprezintă acea regulă de drept potrivit este impusă printr-o dispoziţie legală; căreia simpla manifestare de voinţă este nu b) forma voluntară (convenţională), numai necesară, ci şi suficientă pentru ca impusă de părţi. actul juridic să ia naştere în mod valabil în Forma cerută ad validitatem ceea ce priveşte forma pe care o îmbracă Noţiune. Prin forma cerută pentru manifestarea de voinţă. Ca atare, voinţa valabilitatea actului juridic civil se înţelege juridică produce efecte, neavând acea condiţie de validitate, esenţială şi importanţă forma pe care o îmbracă specială, care constă în necesitatea aceasta, modul în care se exteriorizează. îndeplinirii formalităţilor impuse de lege. Astfel, manifestarea de voinţă este S-a arătat în doctrină6 că forma guvernată de principiul libertăţii alegerii cerută pentru valabilitatea actului juridic modalităţii de exteriorizare. Cu toate că civil poate fi nu numai legală dar şi este recunoscut în practica şi literatura de convenţională, nefiind exclusă specialitate, principiul consensualismului posibilitatea părţilor actului juridic civil de nu beneficiază de o consacrare legislativă, a stipula drept condiţie esenţială pentru ci mai degrabă existenţa lui se deduce din valabilitatea actului juridic, forma ad anumite texte legale care reglementează validitatem. diverse acte juridice4. Justificarea formei ad validitatem „Principiul consensualismului, care are în vedere următoarele aspecte: constituie regula în materia formei pe care a) prevenirea fraudării intereselor o îmbracă actele juridice civile, e pe deplin părţilor şi terţilor; justificat şi extrem de util, deoarece asigură celeritatea schimbului şi scuteşte

96

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

b) atenţionarea părţilor asupra 3. actul juridic care prevede consecinţelor juridice ce vor rezulta din ineficienţa unui act juridic solemn trebuie încheierea anumitor acte juridice; să îmbrace şi el forma solemnă. c) garantarea siguranţei şi Printre aplicaţiile formei cerute ad echilibrului circuitului civil prin asigurarea validitatem se numără: testamentul8; libertăţii şi certitudinii consimţământului revocarea expresă a unui legat; donaţia9, părţilor; etc. d) exercitarea unui control asupra În ceea ce priveşte înscrisul actelor juridice civile care prezintă un electronic, trebuie menţionat că potrivit art. interes general, ce depăşeşte cadrul strict 7 din Legea nr. 455/2001, coroborat cu conturat de interesele părţilor. prevederile art. 4 pct. 4, 12, 18 şi 20 din Forma cerută ad validitatem acelaşi act normativ, înscrisul în formă prezintă următoarele trăsături: electronică îndeplineşte condiţia de formă 1. este un element constitutiv, pentru valabilitatea actului juridic sau esenţial al actului juridic; respectiv pentru probarea actului juridic, 2. este incompatibilă cu dacă acestuia i s-a încorporat, ataşat sau manifestarea tacită de voinţă deoarece asociat o semnătură electronică extinsă, aceasta presupune o manifestare expresă generată prin intermediul unui dispozitiv de voinţă; securizat de creare a semnăturii10. 3. în principiu, este exclusivă Forma cerută ad probationem deoarece pentru un anumit act juridic Noţiune. Prin forma cerută pentru trebuie îndeplinită o anumită formă; probarea actului juridic civil se înţelege 4. este abstractă şi invariabilă acea cerinţă impusă de lege sau de părţi, pentru acelaşi tip de act solemn, adică care constă în întocmirea unui înscris care independentă de conţinutul concret stabilit să probeze actul juridic civil11. de părţi pentru respectivul act juridic; Nerespectarea acestei forme nu atrage 5. nerespectarea formei cerute nevalabilitatea actului (negotium), ci pentru valabilitatea actului juridic atrage imposibilitatea dovedirii cu un alt mijloc sancţiunea nulităţii absolute a actului de probă. juridic. Nu există un text de lege în Codul În ipoteza în care convenţia, civil care să asigure consacrarea legislativă pentru care legea prevede forma pentru a formei cerute pentru probarea actului valabilitatea actului juridic, este încheiată juridic civil12. prin corespondenţă, este necesar ca atât Instituirea formei cerute ad oferta de a contracta cât şi acceptarea probationem este justificată, pe de o parte, ofertei, să îndeplinească forma ad de importanţa anumitor acte juridice civile, validitatem7. iar pe de altă parte, de avantajul practic pe Pentru asigurarea formei ad care ea îl prezintă, având în vedere că validitatem trebuie respectate următoarele asigură redarea fidelă a conţinutului cerinţe: actului juridic civil, prevenind astfel 1. întregul act trebuie să îmbrace eventualele litigii. forma cerută pentru validitatea sa; Forma cerută ad probationem are 2. actul aflat în interdependenţă cu două caracteristici importante: actul solemn trebuie să îmbrace şi el forma 1) este obligatorie, iar nu cerută ad validitatem; facultativă, asemănându-se, sub acest aspect, cu forma cerută ad validitatem;

97 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

2) reprezintă o excepţie de la creanţă; înregistrările şi publicitatea principiul consensualismului, deoarece prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind manifestarea de voinţă trebuie să îmbrace societăţile comerciale; etc. forma scrisă; 3) nerespectarea acestei forme Note: atrage inadmisibilitatea dovedirii actului juridic cu alt mijloc de probă. 1 V. V. Popa, Drept civil. Partea generală. Printre aplicaţiile formei ad Persoanele, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p. probationem se numără: depozitul 142 2 voluntar; tranzacţia; contractual de N. Titulescu, Drept civil, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004, p. 93 şi urm. asigurare; contractual de închiriere a 3 locuinţelor13, etc. V. V. Popa, op. cit., p. 143 4 A se vedea spre ex. art. 971 C. civ., art. 1295 Forma cerută pentru C. civ., etc. opozabilitatea faţă de terţi 5 V. V. Popa, op. cit., p. 145 Noţiune. Forma cerută pentru 6 G. Boroi, Drept civil. Partea generală. opozabilitatea faţă de terţi a actului juridic Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. civil desemnează acele formalităţi care 248 sunt necesare potrivit legii, pentru a face 7 Ibidem, p. 249 actul juridic opozabil şi persoanelor care 8 Potrivit dispoziţiilor C. civ., testamentul nu au participat la încheierea lui, în scopul produce efecte juridice numai dacă ocrotirii drepturilor sau intereselor manifestarea de voinţă îmbracă forma scrisă, acestora14. având în vedere că testamentul nuncupativ este lovit de nulitate absolută. În ceea ce priveşte o Caractere juridice. Forma cerută anumită categorie de testamente, şi anume pentru opozabilitatea faţă de terţi prezintă testamentul olograf, trebuie menţionat faptul că următoarele trăsături: art. 886 C. civ., cere sub sancţiunea nulităţii 1) este obligatorie, iar nu absolute, ca testamentul să fie scris, datat şi facultativă; nerespectarea ei atrage semnat în întregime de mâna testatorului. Ca inopozabilitatea actului; atare, în situaţia în care testamentul nu este 2) constituie o excepţie de la scris de mâna testatorului, el nu va fi valabil ca principiul consensualismului, deoarece testament olograf. În speţă, testamentul este actul trebuie să îndeplinească anumite redactat de secretarul unei comune, şi ca atare măsuri de publicitate; nu este îndeplinită condiţia privind valabilitatea testamentului olograf. A se vedea, Dec. civ. nr. 3) în cazul nerespectării acestei 560/15.03.2000, a C. A. Iaşi, în B.J., p. 96-98, forme, sancţiunea constă în în M. M. Pivniceru, G. Protea, Nulităţile inopozabilitatea actului juridic, şi anume în actului juridic civil. Practică judiciară, Ed. posibilitatea ca terţul interesat de a ignora Hamangiu, Bucureşti, 2006, p. 34-35 actului juridic încheiat de părţile acestuia. 9 În ceea ce priveşte donaţia, trebuie făcute Ca atare, actul juridic nu încetează să anumite distincţii. Aşa cum am arătat, sub producă efecte faţă de părţi, dar acestea din sancţiunea nulităţii absolute, donaţia trebuie să urmă nu se pot prevala de efectele actului respecte forma autentică. Referitor la juridic faţă de terţi15. acceptarea donaţiei, în situaţia în care, Aplicaţii. Dintre aplicaţiile formei donatarul este o persoană juridică de drept public, potrivit art. 817 C. civ., donaţia va cerute pentru opozabilitate faţă de terţi trebuie să fie acceptată prin decizia organului prevăzute de normele dreptului civil, administrativ competent de a o accepta. Acest menţionăm: publicitatea imobiliară prin act juridic de acceptare repectă forma cerută ad cărţile funciare; notificarea cesiunii de validitatem, având natura juridică de act

98

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

autentic. A se vedea, Dec. civ. nr. 13 A se vedea şi Dec. C. A. Bucureşti nr. 1573/21.10.1998, a C. A. Cluj, în B.J., p. 96- 618/1999, potrivit căreia în cazul contractului 98, în M. M. Pivniceru, G. Protea, op. cit., p. de închiriere a suprafeţelor locative forma 34-35 scrisă este cerută ad probationem şi nu pentru 10 G. Boroi, op. cit., p. 248 valabilitatea contractului. 11 Gh. Beleiu, Drept civil roman. Introducere în 14 Gh. Beleiu, op. cit., p. 185 dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. 15 G. Boroi, op. cit., p. 253. Universul Juridic, Bucureşti, 2005, p. 183 12 G. Boroi, op. cit., p. 252

99 POLITICĂ ŞI DREPT

Despre instituţia ministerială în România (1859-1918). Norme şi „uzuri” constituţionale

Mihai GHIŢULESCU

Abstract: Although historians frequently used words like „cabinet”, „government” or „council of ministries”, understanding by the these the collegial organ of the executive power, the concepts are not as clear as they seem. First, the Constitution of 1866 provided very few things about the ministerial instition. Second, during the period betwen 1866 and 1918, the Parliament adopted very few legal provisions on this matter. So, the institution was regulated by acts of administration and mostly by legal and political practices. This article intends to start a discussion about how this fundamental institution of the State appeared and developed without a rigorous legal framework. Keywords: minister, cabinet, government, (president of the) council of ministers, prime-minister, portofolio.

Statului miniştrilor române (prin naştere sau împământenire) otrivit Constituţiei din 1866, (art. 97) şi că aceasta le era interzisă Domnul/Regele, în calitatea membrilor familiei regale (art. 98). sa de unic titular al puterii Dincolo de cadrul strict al textului P executive, dispunea de constituţiei, care nu prevedea foarte multe prerogativa numirii miniştrilor despre instituţia miniştrilor, aceştia s-au (art. 93), care trebuia să îi impus prin practica politico-administrativă contrasemneze actele devenind astfel şi prin diverse reglementări ulterioare ca răspunzători pentru ele (art. 92). Cele mai nişte „înalţi funcţionari de caracter politic multe reglementări privind existenţa şi şi administrativ”1, şefi ai marilor diviziuni activitatea miniştrilor se găseau în ale administraţiei publice centrale numite Capitolul al III-lea („Despre miniştri”) din „ministere” sau „departamente Titlul al III-lea („Despre puterile statului), ministeriale”2, care guvernau şi dar dincolo de prevederile legate de administrau în numele monarhului. responsabilitatea ministerială – chestiune Autoritatea fiecăruia dintre ei se întindea care necesită o discuţie distinctă – nu asupra întregului teritoriu al ţării, dar era existau informaţii generale şi esenţiale limitată strict la domeniile corespunzătoare despre acestea. Tot ce se putea afla era că serviciilor incluse în respectivul accederea la demnitatea de ministru era departament ministerial. În ierarhia condiţionată de deţinerea cetăţeniei organelor administrative ale statului ei se

100

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

situau imediat după monarh, fără a se probabilă este explicaţia legată de prezenţa putea spune însă că sunt subordonaţi în parlament, căci Constituţia nu prevedea acestuia3. Erau numiţi prin decret posibilitatea convocării funcţionarilor regal/domnesc, de obicei la propunerea la inferiori din ministere, oricum nu sub celui desemnat să formeze cabinetul, şi responsabilitate proprie. revocaţi în acelaşi fel. Asemenea tuturor Ca o excepţie, în 1881, a fost funcţionarilor publici, prestau jurământ (în adoptată o lege care permitea preşedintelui faţa monarhului) la preluarea funcţiei, erau de consiliu să nu deţină nici un portofoliu remuneraţi pentru activitatea prestată şi ministerial şi, mult mai târziu, în durata mandatului le era luată în decembrie 1916, a fost creată instituţia considerare la calcularea pensiei4. Dacă miniştrilor fără portofoliu, având aceleaşi erau membri ai vreuneia din camere, ei îşi drepturi şi responsabilităţi ca şi titularii păstrau dreptul de vot deliberativ, iar în departamentelor6. Explicaţia acestei caz contrar li se acorda dreptul de a „lua apariţii nu poate fi despărţită de condiţiile parte la dezbaterea legilor, fără a avea însă politice excepţionale din timpul Primului şi dreptul de a vota”. Mai mult, Constituţia Război Mondial, când primul-ministru Ion prevedea obligativitatea participării a cel I.C. Brătianu, refugiat la Iaşi, a fost obligat puţin un ministru la lucrările Adunărilor şi să formeze un cabinet de coaliţie alături dreptul acestora de a solicita „prezenţa conservatorii takişti7. miniştrilor la deliberaţiunile lor” (art. 99). O noutate introdusă de prin De regulă, fiecare ministru (inclusiv revizuirea constituţională din 1884 a preşedintele consiliului) era şeful unui reprezentat-o posibilitatea numirii de singur departament. Se întâmpla însă subsecretarii de stat, care puteau lua parte foarte adesea ca un ministru să asigure la lucrările camerelor parlamentului, însă conducerea temporară (ad-interim) a unui numai „sub responsabilitatea miniştrilor” alt minister decât cel al cărui titular era, (art. 130, alin. 2). Denumirea noilor atunci când aceasta devenea vacantă dintr- funcţionari ţinea seama că, încă din 1859, un motiv sau altul (nu se găsise încă un miniştrilor li se recunoscuse statutul de titular sau acesta demisionase, decedase, se secretari de stat. Prin urmare, ei se situau afla în concediu, în imposibilitate de a-şi pe treapta imediat următoare, fiind, la exercita funcţia sau era plecat din ţară). rândul lor, numiţi prin decret regal. Potrivit Această situaţie frecventă a fost explicată constituţiei, rolul lor era limitat la prin invocarea normei constituţionale susţinerea în parlament au unor proiecte de potrivit căreia numai miniştrii puteau legi sau acte administrative şi, pentru că contrasemna actele monarhului, devenind până în 1918 nu s-a făcut nici o astfel de răspunzători pentru ele. Astfel, s-a numire, este dificil de apreciat care ar fi considerat că dacă interimatul ar fi fost fost sfera exactă a atribuţiilor lor. Într-o asigurat de un înalt funcţionar din opinie restrictivă, legată strict de interiorul departamentului, acesta nu ar fi prevederea articolului 130, subsecretarii de avut competenţa de a contrasemna actele stat nu ar fi avut atribuţii administrative, ci relative la respectivul domeniu de doar „un rol politico-tehnic în faţa activitate5. Această explicaţie se dovedeşte camerelor”8. Într-o interpretare mai largă, insuficientă, dat fiind faptul că articolul 92, inspirată de practica unor state occidentale9 alineat 2 nu prevedea obligativitatea şi confirmată şi de cea românească de contrasemnării de către ministrul de resort, după Primul Război, subsecretarii puteau ci, pur şi simplu, „de un ministru”. Mai fi însărcinaţi cu conducerea anumitor

101 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

servicii din cadrul ministerelor, fiind astfel acestuia şi cel al depunerii jurământului de subordonaţi direct miniştrilor, fără ca către succesor13. Trebuie însă menţionat că aceştia din urmă să le poată modifica respectivul text constituţional nu făcea atribuţiile10. referire la „consiliul de miniştri”, ci la „miniştrii reuniţi în consiliu”, sugerând Consiliul de Miniştri. astfel mai degrabă ideea unei simple Preşedintele Consiliului de Miniştri reuniuni cu caracter excepţional, aşa cu o Termeni precum guvern, cabinet, făcuse, cu câţiva ani în urmă, şi Convenţia „minister” sau consiliu de miniştri sunt de la Paris. De asemenea, s-a apreciat că adesea folosiţi, alternativ, în istoriografie instituţia guvernamentală şi-a primit pentru a desemna organul executiv „consacrarea categorică” prin legea colegial al României în perioada 1866- responsabilităţii ministeriale din 1879, 1918. Înţelesul acestor termeni pare atât de care, la articolul 6 stabilea că „membrii evident încât interogaţiile sunt, de obicei, unui cabinet” erau răspunzători în mod considerate inutile. solidar, din punct de vedere al Tot ceea ce se poate spune cu „dispoziţiunilor penale, ale acestei legi”, certitudine este că, oricare ar fi fost pentru faptele comise în comun şi pentru denumirea sa, el reprezenta reuniunea cele susţinute intenţionat14. Dincolo de conducătorilor departamentelor sintagma „membrii unui cabinet”, care ministeriale în vederea discutării unor atestă începutul de formalizare, prevederea chestiuni politice şi/sau administrative nu aduce nimic nou faţă de perioada precum unificarea acţiunii guvernamentale anterioară, nefăcând decât să transpună prin armonizarea deciziilor diverselor cazului special al miniştrilor un principiu ministere, propunerea de regulamente sau din dreptul penal. Nu se vorbea de o de proiecte legislative, numirea de solidaritate generală politică, şi nici măcar funcţionari ş.a.11 Frecvenţa întrunirilor juridică, a tuturor miniştrilor, ci numai a precum şi coeziunea grupului – rezultată anumitor miniştri în anumite situaţii. din faptul că toţi miniştrii erau numiţi la De-a lungul timpului, mai multe propunerea celui desemnat de monarh cu legi au acordat Consiliului de miniştri „formarea cabinetului” şi din împărtăşirea diverse prerogative. De exemplu, Legea aceloraşi valori politice, reflectate de pentru împărţirea diverselor atribuţii ale regulă într-un program de guvernare care Consiliului de stat (1866) prevedea, la primise aprobarea majorităţii parlamentare articolul 6, că „cererile de extrădare, care – a creat imaginea unui veritabil organ al nu se vor opri de Constituţie, se vor decide statului, cu funcţionare permanentă şi de Consiliul de miniştri”, iar Legea autoritate proprie12. Convingerea a fost atât străinilor, din 7/19 aprilie 1881, lăsa de puternică încât, cu timpul, diverse legi Consiliului dreptul de a se pronunţa asupra ordinare au început să folosească termenii, expulzărilor. Alte prevederi legale (art. 35 dând astfel instituţiei o consacrare juridică din legea pentru recrutarea armatei, din implicită. 5/17 octombrie 1876; art. 38 din legea Constituţia nu prevedea existenţa comunelor, din 7/19 mai 1887; art. 46 din unui organ executiv colegial. S-a legea pentru organizarea comunelor considerat că acesta ar fi fost menţionat de urbane, din 31 iulie/11 august 1894) au dat articolul 86, alineatul 2, cu rolul de a Consiliului anumite atribuţii de contencios exercita prerogativelor constituţionale ale administrativ15. Dincolo de toate acestea, monarhului între momentul decesului cabinetul şi-a asumat o serie de sarcini

102

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

ţinând de guvernarea şi administrarea ţării, provocate de manevrele politicienilor. Pe în lipsa oricărei reglementări, ajungându- parcursul mandatului, el prezida şedinţele se în situaţia în care „practica a ţinut loc de Consiliului – cu excepţia cazurilor speciale constituţie”16. În marea majoritate a în care acestea erau conduse chiar de cazurilor, el exercita de fapt atribuţiile monarh –, coordona activitatea rezervate prin constituţie monarhului, ministerelor şi, totodată, era responsabil de acestuia nerămânându-i decât formalitatea alcătuirea şi respectarea programului de semnării. De aceea, în epocă şi, ulterior, în guvernare. Dar, pentru că funcţia nu era istoriografie, au fost puse în seama reglementată nici de Constituţie şi nici prin diverselor guverne acţiuni care, oficial, nu legi ordinare21, şeful avea în cadrul aveau cum să le aparţină: propuneri cabinetului un statut de primus inter pares, legislative, numiri în funcţii şi chiar ascendentul său fiind strict politic22, iar dizolvări ale camerelor17. Hotărârile autoritatea sa asupra colegilor ţinând nu colective luau forma „jurnalelor atât de titlul deţinut, cât de abilitatea de a Consiliului de miniştri”, pe baza cărora se impune şi de încrederea personală a erau apoi emise decretele sau monarhului. regulamentele. În plus, s-a impus cutuma Preşedintele s-a dovedit a fi ca ori de câte ori un ministru era pus în principalul factor de coeziune, fiind situaţia de a lua o decizie importantă, care, considerat o adevărată „personificare a eventual, ar fi putut pune în discuţie cabinetului”. Demisia sau demiterea sa răspunderea întregul cabinet, aceasta să fie echivala cu încetarea activităţii întregului adusă la cunoştinţa colegilor şi discutată cu grup. Aceasta s-a impus însă pe cale ei18. De aceea, s-a concluzionat că cutumiară, ca urmare a voinţei exclusive a atribuţiile Consiliului erau încadrabile în monarhului, neexistând nici o două categorii: decizionale – în cazul în reglementare în acest sens. care se luau „deciziuni lucrătoare prin ele Iniţial, preşedintele consiliului era, înşile” şi deliberative – având doar un în mod obligatoriu, titularul unuia dintre caracter prealabil, urmând ca „ministerele ministere, pe care, evident, şi-l alegea în de resort să ia deciziuni lucrătoare”19. momentul formării guvernului. Abia Conducerea Consiliului de miniştri printr-o lege din 7/19 aprilie 1881 – revenea preşedintelui – numit adesea şi singura lege despre care s-ar putea spune prim-ministru sau ministru preşedinte. că a reglementat oarecum instituţia – s-a Acesta era persoana desemnată de monarh stabilit că „Preşedintele consiliului de cu formarea cabinetului, mai concret cu miniştri poate fi ministru fără portofoliu” nominalizarea titularilor diverselor (art.1), fără a-i fi afectat în vreun fel departamente ministeriale, care urmau să onorariul. Dincolo de această prevedere fie puşi în funcţii prin decrete individuale, reţinută de istoriografie, dar lipsită de contrasemnate de el. Chiar dacă nu a importanţă practică, legea mai prevedea şi existat nici o prevedere expresă în acest că „atribuţiile şi răspunderile ministrului sens, s-a acceptat faptul că un preşedinte preşedinte rămân astfel cum sunt regulate de consiliu avea capacitatea de a şi până acum de legi şi uzurile contrasemna propriul decret de numire în constituţionale [s. M.G.]”23. În epocă, funcţie, în cazul în care predecesorul său şi legea a stârnit dezbateri aprige, în toţi miniştrii revocaţi sau demisionaţi parlament şi în presă, fiind considerată o refuzau să o facă20. Numai astfel puteau fi încercare a lui I.C. Brătianu de a întări evitate eventualele blocaje internaţionale poziţia premierului în cadrul guvernului24,

103 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

transformându-se pe sine într-un veritabil (1868), Dimitrie Ghica (1868), Dimitrie cancelar, după modelul lui Bismarck25. Brătianu (1881), D.A. Sturdza (1895, În ciuda legii din 1881, doar patru 1897, 1901, 1907), Titu Maiorescu (de premieri – şi aceştia cu guvernări scurte – două ori în 1912), Ion I.C. Brătianu (1916) au ales să rămână fără portofoliu: I. C. şi gen. Constantin Coandă (1918). Brătianu, însă numai în ultimul an al Explicaţia, în acest caz, ţinea de guvernării sale (1887-1888), Theodor competenţa şi experienţa diplomatică a Rosetti, în cel de al doilea guvern al său persoanei respective sau/şi de situaţia (12 noiembrie 1888-22 martie 1889)26, externă dificilă a ţării. În patru cazuri, generalul Ioan Em. Florescu (21 februarie- preşedintele a fost şi ministru de finanţe 26 noiembrie 1891) şi generalul (I.C. Brătianu, în 1876 şi 1881 şi P.P. Alexandru Averescu, în primul său guvern Carp, în 1900 şi 1910), în două cazuri, (29 ianuarie-4 martie 1918), acesta ministru de război (gen. I. Em. Florescu, în deţinând însă, pe întreaga perioadă, şi 1876, şi Ion I.C. Brătianu, în 1914) şi, câte interimatul ministerului de externe27. Toţi o dată, ministru al justiţiei (C.A. ceilalţi şi-au asumat conducerea unui Creţulescu, în 1867), al lucrărilor publice departament, ca titulari şi, în unele cazuri, (M.C. Epureanu, în 1876) şi al agriculturii, chiar a unui al doilea, ca interimari. Din industriei, comerţului şi domeniilor (P.S. cele 42 de cabinete din perioada 1866- Aurelian, în 1896). În momentul formării a 1918 (începând cu cel al lui Ion Ghica, în şase cabinete, primul-ministru a asigurat şi februarie 1866, şi terminând cu cel al interimatul unui al doilea departament generalului Constantin Coandă, în (A.G. Golescu, externele, în 1870; I. Em. noiembrie 1918), în 18 preşedintele a Florescu, internele, în 1876; I.C. Brătianu, deţinut, la începutul mandatului, războiul, în 1878; D.A. Sturdza, războiul, portofoliul Internelor: Ion Ghica (de două în 1901; I.I.C. Brătianu, externele, în 1908 ori în 1866 şi o dată în 1870), Lascăr şi 1909) şi, de mai multe ori, a condus Catargiu (1866, 1871, 1889, 1891), Ştefan interimar unele ministere, în caz de Golescu (1867), A.G. Golescu (1870), vacantare, din diverse motive. De M.C. Epureanu (1870), I.C. Brătianu asemenea, s-a întâmplat ca pe parcursul (1878) Th. Rosetti (1888), gen. George mandatului, preşedintele de consiliu să îşi Manu (1889), Gh. Gr. Cantacuzino (1899, schimbe portofoliul. Cel mai elocvent este 1904), Ion I.C. Brătianu (1908, 1909) şi cazul lui Ion C. Brătianu, care de-a lungul Al. Marghiloman (1918). Predilecţia lungii sale guvernări din 1876-1888 pentru acest minister este explicabilă prin (formal, patru cabinete), cu scurta rolul central pe care acesta îl avea întrerupere din 1881, a condus, ca titular, administrarea ţării, atât datorită serviciilor ministerele de: finanţe (1876-1877, 1880- centrale înglobate, cât şi pentru că exercita 1881, 1881), interne (1877-1879, 1882, controlul direct asupra reprezentanţilor 1884-1887), lucrări publice (1879-1880), guvernului în teritoriu, putându-se aprecia război (1881-1882, 1882-1884); dacă mai că titularul său se situa pe o poziţie de punem la socoteală că în perioada superioritate de facto în raport cu colegii octombrie-noiembrie 1878 el a asigurat şi de cabinet, ceea ce pentru un prim- interimatul cultelor şi instrucţiunii publice, ministru însemna foarte mult, în condiţiile se poate observa că a condus toate precarităţii legale a statutului său. În 11 departamentele, cu excepţia justiţiei28. cazuri, preşedinţii şi-au reţinut portofoliul Per ansamblu, se poate aprecia că Afacerilor Externe: Nicolae Golescu în perioada dinaintea Primului Război

104

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Mondial, în România, instituţiile moderne 9 Instituţia era originară din Anglia unde ale puterii executive era încă în curs de miniştrilor le era interzis să participe la consolidare. Fără îndoială, Constituţia din lucrările camerelor, dacă nu erau membri. 1866 a creat cadrul favorabil, dar nu mai Din acest motiv s-a decis numirea unor mult. Mijloacele principale prin care „adjuncţi” din rândul parlamentarilor partidului de guvernământ (Paul Negulescu, aceasta s-a realizat au fost legile ordinare, op. cit., p. 222). În Franţa, subsecretarii de actele administrative şi mai ales „uzurile”. stat au apărut în timpul Restauraţiei, Această situaţie nu poate explicată printr-o existând discuţii asupra statutului lor: întârziere instituţională a României, căci, simpli funcţionari administrativi sau „cvasi- trebuie spus, situaţia era similară în toate miniştri”. Belgia, care reprezentase regimurile constituţionale europene. principalul model instituţional al românilor, nu a cunoscut instituţia (Paul Negulescu, George Alexianu, Paul Negulescu, George Alexianu, Tratat de drept public, tomul I, Note 1 Bucureşti, Casa Şcoalelor 1942, pp. 349- C.G. Dissescu, Constantin G. Dissescu, 350). Dreptul constituţional. Istoria dreptului 10 Paul Negulescu, op. cit., pp. 222-223. public. Dreptul public comparat. Teoria 11 Emil A. Frunzescu, Organizarea politică generală a statului. Dreptul constituţional şi administrativă a României, Bucureşti, al României, ediţiunea a III-a, Bucureşti, Atelierele grafice Socec & Co. 1909, p. Editura Librăriei Socec & Co., 1915, p. 125; Manuel Guţan, op. cit., p. 216. 826. 12 2 La aceasta a contribuit şi influenţa Paul Negulescu, Tratat de Drept modelelor occidentale, în care se vorbea Administrativ Român, vol. I, cartea I-a şi a despre guvern sau consiliu de miniştri, fără II-a, Ediţiunea II-a cu numeroase adăogiri ca acesta să aibă vreun temei constituţional şi modificări, Bucureşti, Tipografia şi, uneori, nici legal. În Franţa, de exemplu, Gutenberg Carol Göbl, 1906, p. 221. 3 „consiliul de miniştri” a fost instituit oficial Manuel Guţan, Istoria administraţiei abia prin legile constituţionale din 1875 publice româneşti, ediţia a II-a revăzută şi (Hugues Portelli, Droit constitutionnel, 3e adăugită, Bucureşti, Ed. Hamangiu, 2006, édition, Paris, Editions Dalloz, 1999, p. 72), p. 218. 4 iar în Belgia el nu a existat formal. Ibidem. 13 5 Manuel Guţan, op. cit., pp. 216-217. Ibidem, pp. 218-219. 14 I.C. Filitti, I.V. Gruia, „Administraţia 6 Ibidem. 7 centrală a României”, în Enciclopedia În momentul constituirii noului guvern Ion României, vol. I, Imprimeria Naţională, I.C. Brătianu (11/24 decembrie 1916) au Bucureşti, 1938, p. 284. fost numiţi trei miniştri fără portofoliu, 15 Paul Negulescu, op. cit., pp. 227-228. liberalii Mihail Pherekyde şi Emil 16 Hugues Portelli, op. cit., p. 72. Costinescu şi liderul conservator-democrat 17 Titu Maiorescu, Istoria contimporană a Take Ionescu, acesta din urmă promovat, la României (1866-1900), Bucureşti, Editura 10/23 iulie 1917, în postul de Librăriei Socec & Co., p. 1925, passim. vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, de 18 Paul Negulescu, op. cit., p. 228; Emil A. asemenea o premieră în istoria românilor Frunzescu, op. cit., p. 125. (Stelian Neagoe, Istoria guvernelor 19 I.C. Filitti, I.V. Gruia, op. cit., p. 284. României de la origini – 1859 până în zilele 20 Ibidem, Manuel Guţan, op. cit., p. 217. noastre – 1995, Ed. Machiavelli, 1995, pp. 21 Situaţia nu era una excepţională pentru 76-77; Şerban Rădulescu-Zoner (coord.), acea epocă, instituţia primului-ministru Istoria Partidului Naţional Liberal, fiind, în general, slab formalizată. În Franţa, Bucureşti, Ed. All, 2000, p. 172). 8 de exemplu, funcţia de preşedinte al Manuel Guţan, op. cit., p. 219. consiliului a fost pentru prima dată

105 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

menţionată oficial într-un decret din 9 23 „Lege pentru înfiinţarea preşedintelui martie 1876 (Hugues Portelli, op. cit., p. consiliului de miniştri fără portofoliu din 72). data 7 aprilie 1881”, în Constantin 22 Manuel Guţan, Istoria administraţiei Hamangiu, Codul general al României publice româneşti, p. 217. În practica (Codurile, legile şi regulamentele uzuale în regimurilor parlamentare, prim-ministrul vigoare 1856-1907), vol. II, Legile uzuale era totodată şi şeful partidului de (1856-1900), Bucureşti, Editura Librăriei guvernământ, tocmai pentru a putea Leon Alcalay, 1907, p. 549. controla majoritatea parlamentară şi pentru 24 Şerban Rădulescu-Zoner (coord.), op. a putea asigura direcţia politică a guvernării cit., p. 87. (Emil A. Frunzescu, op. cit., p. 124). În 25 Mihai Eminescu, „Cancelar şi miniştrii cazul românesc, fără a se putea spune că fără portofoliu”, în Mihai Eminescu, Opera regula a fost încălcată, ea a fost mult politică (1880-1883), text îngrijit de Bucur relativizată din cauza structurii suple şi a Popescu, Bucureşti, Ed. Eminescu, 2000, puternicei facţionalizări a partidelor, pp. 220-222. precum şi a practicii de dizolvare a 26 Stelian Neagoe, op. cit., pp. 60-62. parlamentului după numirea guvernului. 27 Ibidem, pp. 77-78. 28 Ibidem, passim.

106

STUDII MEDIA

Media and Religion in the Arab/Islamic World*

S. Abdallah SCHLEIFER**

October 11, 2006

he past few decades have Any number of scholars—both borne out the warning made non-Muslim and Muslim—have more than thirty years ago by contested that exclusivist point. And this Jacques Ellul, the French was not the Pope speaking ex cathedra, T moral philosopher and nor was this a new doctrine guiding sociologist, that the phenomenal relations with Islam to replace the development of mass media would Church’s standing document Nostra revolutionize politics, with the flood of Aetate, which affirms the extraordinary information and discontinuous facts commonalities between Islam and overwhelming any sense of historic Christianity. The Nostra Aetate also noted context. Now more than ever, with how practicing Muslims “value the moral religion and politics often having become life and worship God especially through overtly intertwined, the lack of historic prayer, almsgiving and fasting.” The context is a massive problem. Regensburg paper was an academic paper We have gotten used to this dismal of debatable quality, by a theologian for situation where the parade of facts usually theologians, arguing some points that lacks the vital context, especially in the many Muslim theologians would take context of religion. And if discontinuity in issue with and advancing an making sense out of the facts that appear understanding of the militantly secular in respectable Western media is a modern West that many of the same problem, in much of the Arab/Islamic- Muslim theologians no doubt share with world media, even determining what is a the Pope. fact is a problem. Fact and Context As a recent example, when Pope My point, however is that, taken Benedict XVI spoke on September 12 at out of context, the quote quickly was Regensburg on Faith, Reason and the construed as some sort of papal insult to University, the Western media seized Islam. When you combine this with the upon one particular paragraph as the reluctance of the Arab press, in particular, breaking story, without regard to how it fit to gather facts, then you get what you got. into what the Pope saw as the profound The discontinuity in the initial stories that coexistence between Faith and Reason in appeared in the Western press was Christianity, which he did not see in intrinsic: first, in ignoring context, and Islam. second, in ignoring not just the official papal perspective on Islam and the long

107 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

collaboration and dialogue between narrative to the original breaking story Muslims and Catholics set in motion by and the op-ed column. So papal John Paul II, but also Pope Benedict’s clarification as well as intelligent analysis remarks a year ago when meeting with found significant space in the Western representatives of Muslim communities in media. Cologne, Germany. In Cologne, the Pope In contrast, in the Arab world, with insisted that dialogue was an absolute rare exception, once the state speaks there necessity and that Catholics and Muslims is little turning back. In one of the most must seek paths of reconciliation. recent precedents of a media-driven Even the issue of a relationship “Muslims vs. the West” drama turned between violence and Islam, which was violent, some Arab and Muslim states an aside in the academic paper, had as its played a demagogic role in cynically most direct commentary Pope Benedict’s overreacting to the Danish cartoons last own recent words commemorating the winter. And once the “Arab street” has twentieth anniversary of the inter- spoken, there has been little reevaluation. religious meeting called Prayer for Peace There has been little interest in initiated by John Paul II. Those words most of the Arab press in gathering more were: “Demonstrations of violence cannot facts to a story than one paragraph taken be attributed to religion as such but to the out of context, and no significant cultural limitations with which it is lived reference to the facts of Catholic-Muslim and develops in time.” relations over the past few decades. It is This is an observation applicable to also significant that the two immediate the massacres associated with the violent episodes centering around that one Crusades; the Almohad persecutions of paragraph following the first press non-Muslims in Spain; the compulsory reports—the murder of a nun and the conversions of Jews and Muslims that torching of Catholic churches—occurred followed the Reconquista of Spain; the in two of the three most lawless parts of Cossack and other pogroms in honor of the Muslim world: Somalia and the West Easter; the gory passages in the Book of Bank (the other of course now being Joshua; or for that matter the exhortations Iraq). by extremist rabbis quoting those The most obvious and absurd point passages to ethnically cleanse Israel, the about the violence in the Muslim world in West Bank, and Gaza of all Arabs—both response to the Pope’s quotation (and Muslim and Christian. As for Pope burning the Pope in effigy is metaphorical Benedict XVI, he went on to observe: violence) is that all this violence is to “Attestations of the close bond that exists protest against a Pope reportedly saying between the relationship with God and the that Islam is violent. ethics of love are recorded in all great The Selection of Facts religious traditions.” But let me also point out that But despite our own journalistic selection of what facts do get reported is attraction to conflict and confrontation often curtailed by the confrontation line. and our own immediate discontinuity In much of the media of the Arab/Islamic from the background, and despite its often world the problem isn’t simply secularist bias, the Western press has a discontinuity between events and corrective: the follow-up story that reportage, but the difficulty of getting any attempts to develop an alternative facts reported once a confrontational line

108

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

is drawn, be it with Europe, the Pope, these Israeli peace activists were doing America, or Israel or elements within that more to preserve a Palestinian presence state who are then portrayed as the on Palestinian land then anyone else in the spokesmen for some monolithic Israeli region. society. Little or nothing of this story, For example, there is the tendency which has gone on for several years now, of Yusuf Qaradawi, a popular sheikh who has appeared in the Arab press. The is closely associated with one of the Jerusalem Bureau of Al Arabiya did cover Islamist movements and whose reach in the story, and thanks to one of my former the Arab world has been greatly enhanced journalism students at the American by his regular appearances on Al Jazeera University in Cairo (AUC) who writes for satellite news channel, to allude to “the major Arab media, this story has at least Jews” when discussing some specific appeared in the Cairo press. But this story issue in the Arab-Israeli or Israeli- is not convenient to Arab media, which Palestinian conflict. Of course, in part this embraces and at times incites the street’s reflects the transformation of a clash that, take on Palestine. Of course, if the issue is however much religion may get involved domestic—a question that concerns the or exploited, is nevertheless basically large Coptic Orthodox Christian between two rival nationalisms, Arab and community in Egypt and their relations Israeli, or Palestinian and Israeli, into a with the Muslims, or even one of the total confrontation between two religions, handful of Egyptian Jews remaining— Judaism and Islam, a perspective that has then we will read in Egyptian state media been popularized not just in Palestine but about the heavenly religions (meaning throughout the Arab and Muslim world. Christianity and Judaism). As always happens with extremist There are other no-go topics when perspectives, this is absolutely mirrored media and religion intertwine. I believe by the ultra rightwing religious nationalist Pope Benedict, even more than his forces in Israel and their supporters in successor, wants a frank as well as America. friendly dialogue with Muslim religious I pointed out to Sheikh Qaradawi leaders and Arab and other Muslim at a conference a few years back that governments. That dialogue has to do among “the Jews” were a few thousand with the issue of reciprocity. European peace activists who were risking their Muslims, backed up by the Arab and lives and their reputations as patriotic Muslim states, have clamored for and Israelis for the sake of the West Bank received permission to build large central Arab villagers, who were being prevented mosques in Rome, London, and by force from harvesting their olive crops Washington, and these mosques have by the religious nationalist settlers. The been generously funded by Saudi Arabia activists became human shields, and their and Qatar, among others. But still today nonviolent presence as victims of settler no church may be built in Saudi Arabia, assault, would force the otherwise passive nor until a year ago could one be built in Israeli Defense Force in the neighborhood Qatar. This is not an issue that will ever to intervene and protect both the Israeli be raised by most Arab media. peace activists and the Arab villagers. By The Arab press becomes furious attempting to frustrate the settlers’ over the slightest discrimination that campaign of stealth ethnic cleansing, befalls Muslims in Europe and America,

109 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

but there is little or no sense of equity, of entry into her classes because she was equivalence, of an elementary quid quo in hijab. The Justice Department saw the pro as in the case of church building in exclusion as a violation of the first Arabia and mosque building in Rome. amendment right to practice one’s Indeed, often the opposite is the rule. religion. To my knowledge this story Not long after 9/11 the Egyptian never appeared in Arab media, at least not managing editor of the student newspaper in the Egyptian press. at the AUC flew to New York. This The Washington bureau functions young lady, like most Egyptian women, is as Al Arabiya’s national bureau. This year a muhagaba: she wears a large scarf over we have produced stories about the first her head and around her neck. For most American Muslim woman to be invested women who chose to put on the hijab, it is as a judge in the state of Michigan and a question of piety or public conformity in perhaps in the entire United States; of the the wake of a very broad religious revival unsuccessful but impressive run in a underway in Egypt since 1967, and now Republican primary in Texas of a young reaching into the ranks of many highly Saudi-American, who got nearly 40 Westernized upper middle class youth, percent of the vote with barely any whose older sisters would not have worn Muslim voters in his constituency; and the hijab. most recently an Interfaith Unity march in She breezed through customs and Washington the day before the security at JFK Airport. Just outside the anniversary of 9/11—a march that began gates she was greeted by a reporter and in a synagogue with the Muslim call to photographer representing one of the two prayer and ended with a Hebrew hymn at main Egyptian newspapers. The reporter the Central mosque. We cover these asked if she had been hassled in any way stories because it is major part of the truth or inconvenienced by the Homeland about America, and our motto is “getting Security personnel at Passport Control or closer to the truth.” at Customs. She said no, not at all. The Neglect of Accuracy news team went off in search of another This brings me to my next point. would-be victim. Why are such stories so unusual? They The mainstream American media are true and deserving of recognition. is intrinsically decent. When injustices Accuracy is the very beginning of truth, appear to have been done to Muslims of getting things right, for it is easier to be solely because they appear to be accurate than to be able to perceive Muslim—Muslim names, a Middle complex truth. Yet much of the Arab Eastern look, a beard , a head veil—those press takes a casual attitude towards stories get reported in the American press. accuracy. Aside from the Islamophobe margins of Sloppiness is a universal credo in our media (and most of that media is much of the Arab media. Indeed, the online not in print or broadcasting), Mufti of Egypt, one of the highest ranking Muslims get a fair break in these stories. religious figures in Cairo, is forced to And then there are the positive stories, spend considerable time and energy like the case of the Justice Department clarifying and correcting the misquotes, intervening as a friend of the court on invented quotes, and mistranslations that behalf of a Muslim student who was appear whenever he is interviewed by the suing a school district that barred her Egyptian press. Egypt’s leading

110

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

newspaper, Al Ahram, has attributed to pictorial. In Islam, the manuscript or the me remarks that were not mine when calligraphied Quran is a rendering of the reporting on a talk I gave in public and in sound of an original recitation, of a sacred English in Cairo. Perhaps the reporter recitation granted to the Prophet by the could not afford a translator and had to Angel Gabriel, the same Angel who fabricate. But another time, a reporter announced to the Virgin Mary that she interviewed my assistant in Arabic since I was the chosen vessel for the coming of was not available. The interview appeared the Word made Flesh. in full in a respectable Arabic newspaper But how to interpret this Quran? It and was attributed entirely to me. contains all of the Names or attributes of Such disregard for facts and for God, such as Ar-Rahman (the Most accuracy is profoundly un-Islamic. In Merciful), Ar Raheem (the Most theory, if modern media had arisen Compassionate), Al Haq (the Truth or the organically in the Arab world, deriving its Reality), Al Hai (the Ever Living)— style and values from within traditional Names and attributes as to the nature of Arab-Islamic culture, it would have been God which are at the core of the mystical perhaps the most obsessively accurate and dimension of Islam known as Sufism. But objective media that the modern world it is also in its expository form a guide to would have known. That is because in prayer, to purification of body and soul, Islam the word is paramount. The Quran and to social relationships. For the is the cosmic equivalent of Christ in Muslims, the Prophet’s life and his traditional Christian understanding, not sayings, is the sacred commentary, the the Prophet Mohammed, who is the interpretation of the Word. The Quran vessel of this revelation and whose life is tells the Muslim to maintain prayer, the a commentary on this revelation, but not Hadith (the verified sayings of the revelation itself, as in the case of Christ, Prophet). It tells the Muslim that that who is the living revelation. means to perform canonic prayer five In Islam, the Quran is the uniquely, times a day, and how to prepare for and perfectly preserved revelation—which perform those prayers. would be the textual equivalent of The time and manner of the prayer immaculate, existing though eternity, not and the content of canonic prayer has not made or “created” as in the rationalist varied since the time of the Prophet, and terminology in the classical period debate the language of prayer remains in the as to the nature of the Quran, a debate that language of revelation: Arabic, even the rationalists lost. The Quran is the though the majority of Muslims in the Word of God made word as Christ is the world, all of whom recite their prayers in Word of God made flesh, which by Arabic, do not understand Arabic. An definition is a pictorial event—we American Muslim can parachute into the understand the Word made flesh, Christ’s most obscure village in Sumatra and life and Christ’s Passion in visual or immediately join in and follow or even pictorial terms. lead canonic prayer. It is an example of The Word as word. It is not so how profoundly “catholic” if I may mix much that Islam is iconoclastic—quite the my metaphors, how conservative, and contrary—but that its icons, its how ritualistic Islam is, revolutionary representations of the sacred inner essence Muslims, Islamists and modernist of all things are aural rather than visual or Muslims to the contrary.

111 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

So it became imperative in the was brought by the sword, specifically by earliest years of the Islamic community Napoleon’s brief but profoundly after the passing of the Prophet and his important defeat of the Mamluk dynasty companions to accurately assemble and conquest of Egypt; profound because canonic collections as to every certified this defeat occurred not on the periphery statement of the Prophet. The collection but in the heartland of Islam. of these reports, or news about the Napoleon retreated, but the prophet’s own words, constitute a sacred printing press remained, along with the news. The key lay in what modern idea of France as the gateway to journalists describe as sourcing, tracing modernity or at least to the technology of any given hadith back to the Prophet and survival in the contemporary world. the persons who actually heard the Conceivably an organic development into Prophet speak, through a chain of an authentic Arab-Islamic journalism reputable sources, which meant a honoring accuracy might have arisen in reputation for truthfulness and moral the wake of the late eighteenth-century rectitude. This was particularly necessary Hadith Revival that swept the Muslim because in an age of faith, such as the world, but was particularly noticeable in earliest centuries after the Prophet, Egypt given Cairo’s prestige as a political struggles among the Muslims gathering place for scholars clustered in were inevitably colored by religious and about Al Azhar. This Hadith Revival, justification, and the temptation to like the late eighteenth-century Sufi forgery, to invent politically useful hadith reform movements, was a religious and must have been great. spiritual response within orthodoxy to the With all this as background, one shambles of a religious culture in such a might assume that journalism in the state of protracted, tensionless equilibrium Muslim world, and particularly in the that degeneration was inevitable. Arabic-speaking cultural core of the The Hadith Revival asserted the Muslim world, would be the modicum of direct and clear speech of the Prophet and soul-searching honesty and painstaking his companions to the overly formal, accuracy and sourcing. And there are stylistic, and embellished court Arabic. positive values to be found in Arab But the Revival had barely begun when journalism—an aversion to blasphemy. the Napoleonic Conquest occurred. Any Arab journalists do not blaspheme God, number of scholars who prior to the or any of His Prophets. conquest would have been drawn into the Origins of Arab Journalism ranks of the Revival were now trying In the area of accuracy, sourcing, instead to come to grips with the and veracity, the Arab media, however, demoralizing implications of a military and in particular the Arabic-language defeat in the very heartland of Islam for a press, can be scandalous. How to religious civilization that had until then understand this dichotomy? How to known only triumph however qualified— explain why the Arab media seem the loss of Spain or of Sicily offset by the adverse not only to the broader canons of Ottoman conquests in the Balkans, the journalism but also to the Muslim heritage conquests of the Crusaders offset by the that insists on the accuracy of the word? Muslim conquest of India and the When the printing press came, it did not successful counter-Crusade. do so within an organic development. It

112

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

With religious thought in disarray But the French are not entirely to and the technology of the printing press in be blamed. There was also the rise of place, this mid-nineteenth century void republican nationalist-socialist police was soon to be filled by the more states and their Soviet mentors in Egypt, Westernized Arabs from Syria and Syria and Iraq—the vital players in the Lebanon (many of whom were Christian) Middle East state system and the in contact with modern French culture nationalization of the press, which was and influenced by the aggressively laic if now in the service of the whims of the not agnostic quality to much of the ruling party rather than the whims of the nineteenth century Parisian press. Instead journalists and former publishers. The of hadith, with its insistence on sourcing printed word became more irresponsible and accuracy and its quest for objectivity, than ever at the same moment it became the secular and often non-Muslim more servile. pioneers of Arab journalism were drawn Arab television, which came into to the belle letter tradition within Arabic being during the high tide of republican literature—Adab literature—which had police states, did not even attempt more to do with literary flourish and self- journalism. Its photographers covered expression, interpretation, opinion, and only occasions of state, and there were no literary stance than with accuracy and correspondents, since it was sourcing. “information” not news that was sought. This tendency was reinforced by Anchors could do the job of reading state the French continental perception of news news agency wire copy describing these as a vehicle for analysis—often a most ceremonial occasions while unedited partisan or ideological analysis—rather footage was transmitted. Onto this scene than news as an objective in itself. It came something new, an odd byproduct contrasts with the ultimate Anglo- of the first war against Saddam, and some American model, which in its mercantile hope. rather than revolutionary origins sought The CNN Effect accuracy and objectivity if only for Arab satellite television, inspired utilitarian reasons. by CNN International’s coverage of the The merchant needed fast, accurate 1991 Gulf War changed all that. Suddenly information about shifting commodities a new cadre of Arab journalists inspired prices or changing political conditions by CNN and trained by the BBC were affecting trade and stability. This hosting open-debate talk shows on the utilitarian perspective operated on a far Orbit network broadcasting from Rome different dimension than the search for and field reports for lively news bulletins veracity for the love of God, but in the on the pioneer channel MBC followed by end, rigorous sacred journalism and a a short-lived experiment of an all-news utilitarian need for accuracy and truth BBC Arabic Television service—both would have married well. But by the late broadcasting from London. All of these nineteenth century, when the British strands were pulled together with the assumed imperial authority in Egypt, launch of Al Jazeera from Qatar, at the French cultural domination in Egypt was center of which—setting standards for secure and the unique character of the this 24/7 news channel—were a corps of Arabic language press was already BBC-trained journalists. defined.

113 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

From the beginning, Al Jazeera has Rashed is an example of the premature exhibited a sort of dual nature, its head Arab antiterrorist. It was he who wrote, in disciplined by BBC training, CNN one of the first examples of post-9/11 example, and the desire of professional Arab self-criticism and published as an Arab journalists to practice free op-ed column in Shawq al Awsat that “if journalism and open debate, but its heart the majority of Muslims are not terrorists, often shaped by the twin ideological the majority of terrorists are Muslim.” currents of Arab nationalism and If Al Jazeera cultivates Islamist Islamism. These two ideological currents sentiment by showcasing Sheikh seemed to have best survived in the Qaradawi and by producing virtual Arab nation that politically aware documentaries that are clearly inspired by exiles and expatriates so easily inhabit an Islamist perspective, Al Arabiya, abroad. It was Al Jazeera that could insists Al Rashed, deals with Islamism or simultaneously interview Israelis, political Islam only in the context of something unheard of in Arab journalism, reporting upon any significant political and provide wide-ranging public affairs development in the Arab world. It is not a forums for even-handed debate, and then cheerleader. Al Arabiya also began to during Intifada II and the War in refuse to use the word “martyr” to Afghanistan seemingly go out of its way describe the death of militant combatants. to incite hysteria in the Arab Street. (Al Jazeera now follows suit, except when Hence the appearance of Al describing Palestinians killed by Israeli Arabiya on the eve of the invasion of Iraq, gunfire or bombs.) promising a more detached and still more Hope for the Future professional brand of journalism. The There are other interesting competition between these two all-news countervailing trends. MBC, the satellite channels stimulated reform and network that owns Al Arabiya, has been improvements in state TV news broadcasting programs by Hamza Yusuf, programming, particularly in Egypt , a young American Muslim scholar Jordan, and Abu Dhabi, although and dai’ie, or Caller to Islam. Hamza sometimes only cosmetic. Nevertheless, speaks flawless Arabic, and his by 2005, Bernard Lewis could note perspective has been shaped by years of in Foreign Affairs that Arab satellite study in the Arab world with Sufi sheikhs. television “brings to the people of the He speaks against the sort of unthinking Middle East a previously unknown rage that characterizes so much of popular spectacle—that of lively and vigorous protest in the Arab world, a rage he public disagreement and debate.” admits he himself sometimes cultivated As Al Arabiya has found firm until 9/11. Hamza has a great following footing in the past few years, and under among educated Arab youth. Other the leadership of a new general manager, private satellite channels have also started Abdur Rahman al Rashed, the former to counter-program Al Qaradawi and the editor-in-chief of the London-based hundreds of even more vituperative Arabic daily newspaper Shawq al Awsat, Salifite sheikhs who justify violence and it has taken on an increasingly distinctive invoke rage as some sort of valid religious look in which professionalism will always sentiment in mosques across the Arab trump ideology. In the 1930s one talked world and in Europe. about the premature antifascists. Al

114

Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

The most popular of the Callers is Israelis to the vast numbers of Palestinians Amr Khalid, who attracted large in the occupied territories who had no followings of educated middle-class and dealings with terrorist organizations.) upper-class Egyptians to his talks at Al Arabiya covered the violent mosques and in hotel ballrooms and more attacks against Danish properties in the recently on his own television show Arab world and interviewed both Arab carried by Iqra channel. His message intellectuals who were highly critical of encourages orthodoxy married to this sort of response and those advocating compassion, as was traditionally the case. confrontation. When the channel decided He is generally indifferent to the sort of to report on the cartoon controversy political issues on which Islamist without playing to the hysteria, Nabil preachers thrive. Other young men like Khatib, Al Arabiya’s news editor, the Egyptian Moeez Massoud and the assumed it would pay a price in a loss of Yemeni Habib al Jifri have surfaced in viewers. But its ratings—particularly in recent years with a similar message of the Gulf states, Saudi Arabia, Iraq, and personal piety and the practice of religion Lebanon—nearly doubled. Khatib for the sake of ethical and spiritual suggests that when two or three thousand realization rather than as a militant Arabs demonstrate hysterically in the ideology, and they are also broadcast on streets of any Arab capital, we do wrong Iqra and Abu Dhabi satellite channels. A to assume they represent the views of the new channel launched by the Saudi millions more who are not committing master entrepreneur Prince Al Walid Bin acts of violence and demonstrating the Talal to be a voice of religious moderation rage that the Quran and the Prophet has become another vehicle for these caution Muslims against. young dai’ie, whose impact on the young Let me sum it all up. Until Muslims seems to vindicate the thesis of recently, the media in the Arab/Islamic Marc Gopin, who suggested in a recent world by and large have tended to article in the Christian Science aggravate numerous political and Monitor that the antidote to religious religious pathologies through their extremism is not the emptiness of disregard for truth and accuracy, a habit secularism, but the viable and proven shaped by their literary and propagandist alternative of religious compassion. antecedents. They have been the least During the Danish cartoon faithful to Islam’s own standards, leading disturbances, these young dai’ie urged to dangerous distortions of this religion. dialogue with the Danes rather than Paradoxically, the CNN effect, by confrontation. And where Al Jazeera and magnifying these very tendencies, has led other channels played to and incited the to a counteraction. Such countervailing Arab Street during this affair, Al Arabiya trends promise that the media in the interviewed the Danish prime minister Arab/Islamic world will not only adhere and allowed him to make his own case more closely to standards of honesty and against the Arab media campaign to accuracy, but in doing so will become punish Denmark, its government, its more faithful to the demands of Islam export industry, and its people. itself. Perhaps, that’s the best news of all. (Ironically, this was the same concept of *Permission granted by FPRI, Foreign collective punishment the Arab media Policy Research Institute, www.fpri.org complains about when applied by the

115 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

** S. Abdallah Schleifer is the Washington based on his September 26 talk as FPRI’s and national bureau chief of Al Arabiya annual Templeton Lecture on Religion and news channel, professor emeritus at the World Affairs. American University in Cairo, visiting scholar at St. Antony’s College, Oxford and an FPRI Senior Fellow. This E-note is

116

STUDII MEDIA

Criza financiară în presa culturală. „Dilema veche”

Xenia Negrea

Abstract: In this issue we analyzed the problem of economic crisis in the cultural publication, „Dilema veche”. Our starting point is Bruno Colmant’s study, 2008. L’année du krach. Here, the researcher argues that this financial phenomenon represents an occasion to see the weakness of human kind and also, he argues that we can see now the humanity passing towards a Saxon, inductive, reformed model. The financial crisis represents also an identity crisis for all humanity. And for Romania also. Therefore, we choose to read a cultural magazine, to see what the debate subjects are. For the moment, our conclusion is that the cultural media do not assume a trail blazer, but these journalists accept to debate the subjects imposed by general media. Key words: financial crisis, identity, cultural debate, cultural magazine

riza financiară izbucnită postmodernităţii, apoi prin mutaţiile în 2007 în Statele Unite provocate de căderea regimului ale Americii şi în 2008 comunist din Europa de Est, şi apoi o C în Europa a generat şi dată cu intrarea în mileniul al treilea. va genera ample De asemenea, dezbaterile referitoare la dezbateri publice pluritematizate. schimbarea de paradigmă au fost intim Astfel, pe lângă chestiunile ce ţin strict legate de evoluţia digitalizării. Nimeni de problemele economice, au apărut şi însă nu a avut curajul (sau suficiente vor mai apărea chestionări care privesc argumente) pentru a afirma deschis umanitatea în profunzimea ei. trecerea la o nouă etapă a civilizaţiei. Tematica din acest plan secund este Criza financiară, însă, a redeschis (sau originată desigur şi în neliniştea a amplificat) această tematică pe toate presimţirii unei schimbări. De peste nivelurile agorei. două decenii, la nivel modial se În publicistica academică, vorbeşte, în diverse domenii ale în mass media în general, tema cunoaşterii, despre o schimbare de crizei economice s-a ramificat în paradigmă. S-a aşteptat proclamarea subtematici care pun în discuţie unei schimbări prin teoretizarea orientări ideologice, identitare,

117 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010 culturale etc. cei mai mulţi dintre transformării, revelării sunt cercetători înţeleg această criză ca recunoscute crizei şi de alţi fiind una de structură, şi nu una cercetători, filosofi, sociologi etc. pur accidentală. Tocmai de aceea, (amintim aici doar pe Edgar Morin). criza izbucnită în 2007 preia şi În mediul occidental această caracteristici ale unei crize problematică a crizei are deja o identitare, cu implicaţii chiar tradiţie academică, iar criza pe care existenţiale. tocmai o traversăm a generat deja În cartea sa, 2008. L’annee primele zeci de studii. Şi în spaţiul du krach, Bruno Colmant analizează românesc se constată un reviriment exact aceste implicaţii ale al studierii acestei tematici. Dincolo fenomenului financiar actual şi vede de studiile şi apariţiile revuistice şi în acesta „un traumatisme collectif”, editoriale individuale, amintim o „une dislocation de valeurs”, o nouă culegere de studii coordonată de ocazie pentru a conştientiza „la Mircea Maliţa şi Călin Georgescu şi fragilite des constructions intitulată România după criză. humaines”1. În opinia cercetătorului Reprofesionalizarea5. Volumul este asistăm la trecerea dinspre o lume realizat de Institutul de Proiecte deductivă, europeană, catolică, creată pentru Inovaţie şi Dezvoltare (IPID) pe capitalizare financiară şi şi reuneşte, pe lângă studiile mai structurată pe modelul latin, spre multor academicieni, şi trei apariţii modelul anglo-saxon, inductiv, ale IPID: „Reprofesionalizarea reformat, creat pe actualizare României, 2008”, „Şansa României financiară2. – oamenii. Reprofesionalizarea Într-o trecere în revistă a României II, 2009”; „România post- istoriei crizelor pe care le-a traversat criză. Reprofesionalizarea României umanitatea, Bruno Colmant este III, 2010”. Aducem în discuţie convins, prin abducţie, că această această apariţie editorială, întrucât criză financiară este anticiparea unei ideile enunţate aici sunt parte din treceri, aşa cum crah-ul din 1929 a argumentarea studiului nostru asupra anticipat trecerea de la o societate felului în care presa culturală română industrială la o societate a serviciilor. a gestionat problema crizei. Regăsim Acum, crede cercetătorul, asistăm la în acest volum aceeaşi axiomă a trecerea dinspre economia serviciilor înţelegerii fenomenului crizei drept la o economie a hiper-serviciilor şi a semn al schimbării. Chiar din pagina cunoaşterii. În acest tip de societate, 5, editorii văd în criza actuală creativitatea şi progresul sunt „revelatorul unor slăbiciuni geografic mobile: „Ce qui est inventé structurale şi carenţe funcţionale”6. dans un pays est produit dans un Aşa cum lumea occidentală îşi deuxième et vendu dans un reevaluează statutul şi îşi redefineşte troisième”3, este, aşadar, „la veritable identitatea într-o mişcare inerţială mondialisation”4. Sensurile trecerii, generată de criza economică, şi

118 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

România ar fi constrânsă de aceleaşi an, au apărut (ca şi în alte reviste) împrejurări să-şi reconfigureze articole referitoare la criză, dar profilul de ţară: „miza României este sporadic şi de cele mai multe ori formarea, păstrarea şi amplificarea referindu-se la societăţile străine. capitalului uman, iar promovarea Anul 2009 a fost anul recunoaşterii competenţelor autentice trebuie să existenţei crizei şi în România. De devină un obiectiv primordial al asemenea, trebuie să precizăm că am politicii de stat”7, iar una dintre ales „Dilema veche” şi graţie problemele majore ar fi că România programului său de adresabilitate: are „carenţe de gândire articolele sale vizează intelectualul prospectivă”8. mediu şi, de multe ori, adoptă o Criza financiară a generat retorică a confesiunii cu irizări frisoane existenţiale, chestionări caragialiene. identitare, dezbateri ideologice. Unul dintre cei mai activi În privinţa cercetării felului publicişti ai „Dilemei vechi” este în care aceste teme au străbătut şi Sever Voinescu, unul dintre străbat spaţiul public românesc am intelectualii care au asumat public considerat ca fiind cel mai potrivit să susţinerea partidului aflat la putere în studiem apariţiile în presa culturală. România în această perioadă. Mai Cultura este principalul item mult, acesta a şi exercitat funcţii, fie identitar, iar agora culturală este zona din postura de comunicator, fie din în care sunt create ideologiile. Fără a aceea de politician, în interiorul avea nostalgia condiţia actualei structuri de conducere. Şi intelectualului din anii ’70 din aceste motive, primul material occidentali, aşteptăm dinspre zona asuprs căruia ne-am oprit îi aparţine culturală a presei temele şi proiectele şi a fost publicat la începutul lunii de reconfigurare a profilului social august, în 20099. În material, autorul românesc. Asumarea erei se referă la specificitatea crizei cunoaşterii, aşa cum pare că va fi româneşti, pe care o vede ca fiind denumită noua etapă a civilizaţiei „transdisciplinară”, „multiplă”, globale, este de aşteptat să se facă întrucât „coexistă cu o criză politică prin intermediul intelectualităţii şi, de de proporţii, cu o criză morală deja aceea, şi prin intermediul presei cronicizată, cu o criză instituţională culturale. totală”. Din punctul său de vedere, Pentru această fază incipientă criza economică în varianta a studiului nostru am ales „Dilema românească preia din caracteristicile veche” publicaţie editată la maladiei cronice. Bucureşti. Principalele criterii de Câteva luni mai târziu, în selecţie au fost distribuţia naţională, noiembrie 2009, „Dilema veche”10 tirajul şi accesările paginilor online. publică o anchetă intitulată „Se mai Momentul de referinţă pe care l-am poate face cercetare în România?”. stabilit este anul 2009. Până în acest Ancheta este realizată de Adrian

119 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

Stănică şi are încă din fraza de atac Agenţia Naţională pentru Cercetare referirea la anul 2009 ca „an de Ştiinţifică) şi Iulia Mihail (director, referinţă în istoria cercetării Biroul Român pentru Ştiinţă şi româneşti”, pentru că acum, pentru Tehnologie de pe lângă Comisia prima dată, structurile de stat nu au Europeană, Bruxelles). În termeni organizat nicio competiţie pentru relativ diferiţi, toţi aceşti cercetători proiectele de cercetare, cu atât mai au expus aceeaşi tematică: lipsa de surprinzător cu cât anul 2009 a fost predictibilitate din sistem, caracterul denumit „an al cercetării şi inovării”. individual, accidental al activităţii de Lead-ul care anunţă ancheta asumă cercetare din România, „eforturile chiar şi un termen dur, „dezastru”, pentru supravieţuire” care ritmează prin care potrivit autorului, activitatea ştiinţifică românească, majoritatea managerilor şi necesitatea cultivării unei culturi a cercetătorilor din România performanţei. Alexandru Aldea caracterizează intervalul de referinţă. subliniază câteva dintre neputinţele Iniţiatorul anchetei a gândit un încurajate de sistem prin politicile de chestionar axat pe ideea de non-finanţare a cercetării: schimbare negativă: „Care au fost imposibilitatea de a participa la schimbările din peisajul cercetării manifestările ştiinţifice internaţionale româneşti din ultimii ani?”, „Cum va sau imposibilitatea de a prelua şi afectează reducerea finanţării din angaja tineri cu aptitudini pentru prezent?” şi „Cum credeţi că ar putea cercetare. Gheorghe Oaie face o fi îmbunătăţit viitorul cercetării în analiză a politicii de finanţare în România”. Au răspuns acestei intervalul 2004-2008, politică ce a anchete Roxana Bojariu (cercetător urmat un traiect ascendent, menţinut ştiinţific, Administraţia Naţională de până în 2009 când finanţarea de către Meteorologie), Alexandru Aldea stat a cercetării a fost „practic (cercetător ştiinţific, Institutul sistată”. Traiectul ascendent va fi Naţional de Fizica Materialelor), evidenţiat şi de Iulia Mihail care Gheorghe Oaie (director general, expune şi câteva date precise despre Institutul Naţional de Geologie şi implicarea Românie în cercetare pe Geoecologie Marină – GeoEcoMar), acest segment temporal: „În perioada Alexandru Corlan (cercetător 2007-2009, conform datelor statistice ştiinţific, Spitalul Universitar de oficiale, România a avut 2207 Urgenţă Bucureşti), Marius-Ioan participanţi în propuneri de proiecte Piso (cercetător ştiinţific gradul I, europene şi numai 313 au încheiat un Agenţia Spaţială Română, membru contract. Rata de succes este de al Academiei Internaţionale de 14,18% faţă de 21,59% cît este Astronautică), Mihnea Boştină media europeană, iar media (cercetător ştiinţific, Harvard School contribuţiei europene în proiect, of Medicine), Ioan Andrei (director pentru partenerul român, este de general programe de Cercetare, 131.000 de euro faţă de 297.000 de

120 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010 euro media europeană. Aceste date calităţii vieţii sociale. O creştere a reprezintă o invitaţie deschisă pentru investiţiei în cercetare este absolut a accesa fonduri europene“. În necesară, dar aceasta trebuie să fie aceeaşi direcţie se încadrează şi însoţită de reducerea fragmentării în intervenţia lui Marius-Ioan Piso, care sistem. Este astfel necesară subliniază caracterul singular al focalizarea pe priorităţile care şi-au României în grupul ţărilor europene. demonstrat capacitatea sau Astfel, spre deosebire de acestea, potenţialul unor rezultate România a ales să devină singura competitive, cu stimularea mai ţară „care face paşi înapoi, contrar puternică a performanţei, cu principiilor Uniunii Europene”. descurajarea mai fermă a lipsei de Mihnea Boştină atrage atenţia asupra performanţă”. faptului că prin pierderea finanţării Cu o perspectivă mai puţin nu se pierd doar contracte de specializată, vine în numărul colaborare cu cercetători din următor11 al „Dilemei vechi” Matei strănătate, dar „partea română îşi Dobrovie. Într-un articol intitulat pierde credibilitatea”. Ionel Andrei „Criza emoţională globală”, acesta pledează şi el pentru optimizarea propune o viziune integratoare. Este sistemului de cercetare şi pentru pentru prima dată când întâlnim în cultivarea performanţei. În opinia sa, paginile acestei publicaţii o referire la deciziile venite exclusiv pe filieră criza economică fără o escală politică nu pot avea aderenţa defetistă în „profilul” naţional. necesară plierii pe specificitatea Autorul consideră că „asistăm acum cercetării ştiinţifice: „Factorul politic la o schimbare de conştiinţă la nivel a făcut, şi în România, din păcate planetar, provocată de criza numai în anii din urmă, pasul decisiv emoţională, o căutare a valorilor şi a în a considera finanţarea publică a identităţilor pierdute”. Cercetătorii cercetării o investiţie, o investiţie cu occidentali, în bibliografia consultată un grad foarte mare de risc, dar care, de noi, se referă la criza declanşată în ca şi investiţia în educaţie, nu a 2007-2008, ca fiind o criză a falimentat pe nimeni pînă în prezent. „lăcomiei”, a hiperconsumului. Pe Ba mai mult, cei care au avut acest raţionament şi pe structuri viziunea aceasta, susţinută cu existenţialiste îşi construieşte determinare şi răbdare, sînt astăzi materialul şi Matei Dobrovie. De numai din ţările dezvoltate ale lumii. pildă, pentru acesta „puterea lui «a Ţări care, în condiţiile crizei de avea» sau de a acumula cât mai mult acum, fac apel la aceeaşi soluţie. a pălit în faţa aceleia de «a fi». Acum Pentru că ştiu foarte bine, pe de-o oamenii se caută şi se redescoperă pe parte, că domeniile sînt necesare ei înşişi şi relaţia cu ceilalţi, în vreme pentru dezvoltarea socio-economică, de criză”. De altfel, în eseu, se repetă iar pe de alta, că neglijarea sau lipsa la intervale destul de reduse termenul lor este suficientă pentru pierderea „lăcomie”. Nu ştim (întrucât nu este

121 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010 citată nicio sursă) dacă acest material urmează cauzal incompetenţa din nu este o simplă colportare a unor domeniul creativităţii publicitare, în idei la care autorul va fi avut acces în opinia analistului, care preia mărcile mediile occidentale. Singura discursului nostalgic şi reinventează trimitere se referă la o întrevedere pe perioada ante 2009 printr-o lentilă care autorul acestui material a avut-o care o apropie de rezonanţele vârstei cu laureatul Nobel pentru economie de aur: „Entuziasmul de altădată, Edward Prescott „vara trecută”, în exuberanţa şi spiritul de contextul unui interviu pentru „FP” competivitate s-au topit în spaima (sic!). Frapează paritatea tematică şi zilei de mîine, în grija de a fi pe terminologică, cu o singură excepţie: placul unui client mediocru, în finalul materialului. Originată în preocuparea de a obţine preţuri cît exces şi în încrederea în capacitatea mai mici de la furnizorii de media. de autoreglare a pieţei, criza Toată lumea se gîndeşte la economică actuală a generat discuţii supravieţuire. În campaniile asupra nevoii (legitimităţii) momentului par să se fi adunat toate intervenţiei statului pe piaţă. Nu la slăbiciunile pieţei: spoturi insipide, aceeaşi concluzie a ajuns şi Matei lipsite de impact, răsuflate, construite Dubrovie, care îşi încheie categoric pe scheme (pe colţul mesei!), intervenţia publicistică: „Sistemul crispate, încrîncenate în promoţii şi bazat pe control se clatină”. care nu creează acea forţă Un punct de vedere (entuziasm?) care să-i ducă pe complementar (în corpul materialelor consumatori să aleagă din rafturi decupat de noi) aduce Petre Barbu12, produsele promovate. Aceste senior editor la „Forbes” România. reclame de criză au pierdut contactul Acesta aduce în discuţie scăderea cu realitatea, cu aşteptările noastre şi calitativă şi cantitativă înregistrată pe cu vieţile noastre. Amintiţi-vă de anii piaţa de publicitate românească: „în cînd Connex şi Dialog se luptau să-şi 2009 volumul de publicitate a scăzut construiască brandurile!”. cu 34% faţă de anul precedent, cea Un alt fel de manifestare a mai mare cădere din Europa”. crizei este descris în paginile Această „cădere” nu a avut însă un „Dilemei vechi” de Maria Popa13. efect pozitiv asupra calităţii Aceasta lucrează la ActiveWatch spoturilor publicitare, ci a (Agenţia de Monitorizare a Presei) şi „developat” slaba pregătire este co-autoare a Raportului FreeEx- profesională a segmentului de Libertatea Presei în România. marketing, prilej pentru autor să Aceasta trece în revistă efectele pe atragă atenţia şi asupra care criza le-a avut asupra presei. În neconcordanţei dintre programele de articolul său, aceasta face o studiu universitare (din străinătate) şi prezentare publicistică a celui de-al necesităţile imediatului. XI-lea Raport FreeEx. Din Incompetenţei din marketing îi interpretarea datelor acestui raport,

122 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010 anul 2009 a însemnat conştientizarea Parlamentul grec şi totodată crizei economice şi „imixtiunea european au urme vizibile ale politicului în conţinutul editorial fapt confruntărilor recente” pentru a ce a determinat decredibilizarea participa la un colocviu pe tema presei”. Criza economică a dus la punerii în scenă a operei. Momentul dispariţia mai multor publicaţii, la îi trezeşte teatrologului asocieri concedierea câtorva mii de jurnalişti, livreşti între situaţia actuală şi situaţia dar şi la „vulnerabilizarea” teologilor Constantinopolului care, în publicaţiilor supravieţuitoare. timp ce turcii asediau oraşul, Imixtiunea politicului în presă a polemizau pe tema „sexului determinat, potrivit aceluiaşi raport, îngerilor”. Asocierea acestui moment transformarea multor jurnalişti în cu organizarea unui colocviu pe tema „mercenari ai informaţiei”, afirmaţie punerii în scenă a operei în contextul argumentată prin faptul că în anul unei Atene răvăşite de revolte sociale 2009 s-au dat publicităţii cazuri de pare a avea intensitatea unui reflex. antamare de ştiri favorabile. Tot în Urmarea confesiunii teatrologului, această zonă, a imixtiunii politicului, însă, deschide posibilităţi de asociere este inclusă şi „campania de care plasează cititorul nu într-o Atenă decredibilizare a presei” dusă de revoltată, ci într-o Românie a preşedintele Traian Băsescu, al cărui supravieţuirii: „angajarea unei model a fost preluat de „autorităţi, dezbateri despre „sexul îngerilor“ politicieni, persoane publice”. este o formă de rezistenţă prin Libertăţile presei au fost îngrădite, recursul la gîndire şi la artă, care, fără fapt mai vizibil la nivelul presei a o combate, respinge legea locale, în opinia Mariei Popa. Spune inamicului”. Rezistenţa prin cultură, aceasta: „autorităţile locale au prin limbajul esopic înscrie îngrădit dreptul la adunări publice şi intervenţia publicistică a lui George au blocat evenimente ca expoziţii, Banu în lunga serie a acelora concerte şi conferinţe, invocînd construite instinctiv pe paralela cu criterii morale fără bază legală”. Nu- România comunistă. Teatrologul se şi susţine, însă, afirmaţia prin niciun repliază şi vede în această narcoză exemplu concret. artistică o formă de înfrângere. Un alt exemplu de articol14 Atenţia pe care redacţia pe tema crizei, şi în acelaşi timp, o „Dilemei vechi” o acordă crizei altă perspectivă, elocventă pentru financiare culminează prin alcătuirea înţelegerea felul în care a fost unui număr15 tematic, intitulat „Criză dezbătută problema crizei în spaţiul sau nărav”. Publică în acest număr, public românesc, vine în „Dilema alături de colaboratorii tradiţionali ai veche” dinspre reputatul teatrolog revistei: Sorina Săvulescu (avocat), George Banu. Articolul este prilejuit Ovidiu Nahoi, redactor-şef la de prezenţa teatrologului la Atena, „Foreign Policy” România, Bogdan „unde gheretele santinelelor de la Voicu, doctor în sociologie, membru

123 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010 al Academiei Române de Ştiinţe, de abordare alese în grupul mare al cercetător principal la Institutul de presei româneşti: tematică Cercetare a Calităţii Vieţii şi profesor antiprezindenţială şi discurs defetist. asociat la Facultatea de Sociologie a Din această primă incursiune în Universităţii „Lucian Blaga“ din spaţiul presei culturale, se reţine Sibiu, comentatorul economic incapacitatea intelectualităţii de a George Vulcănescu, Dorel Dumitru oferi un discurs de avangardă. Aşa Chiriţescu, profesor de economie la cum reiese din cele prezentate mai Universitatea „Constantin Brâncuşi“ sus, nici principalii formatori de din Tîrgu Jiu. Imaginea României în opinie din domeniul cultural nu au o perioadă de criză, aşa cum reiese din agendă proprie, ci aceasta le este această culegere de articole, frizează stabilită, de cele mai multe ori, de apocalipticul. Nu doar politicul este media generaliste. ţinta analizelor publicistice, ci 1Bruno Colmant, Chantal Samson, 2008. asistăm la una dintre rarele ocazii în L’année du krach, Groupe De Boeck s.a., care se atrage atenţia asupra Editions Larcier, 2009, Bruxelles, p. 15 2ibidem, cf. p. 16 „somnului opiniei publice” (vz. 3 intervenţia lui Ovidiu Nahoi sau idem, p. 17 4ibidem sentinţa lui Bogdan Voicu: 5România după criză. „guvernele sunt simple reflexii ale Reprofesionalizarea, coord. Mircea societăţii”), asupra lipsei de reacţie a Maliţa, Călin Georgescu, Editura societăţii civile. Compania, Colecţia „AltFel”, Bucureşti, 2010 6idem, p. 5 Concluzie 7ibidem, pp. 5-6 8 idem, p. 10 „Dilema veche” a difuzat, în 9„Criza la noi”, „Dilema veche”, nr. 286, 7 august 2009 perioada aprilie-iunie 2010, 33 884 10 exemplare potrivit Biroului Român Nr. 299, 5-11 noiembrie 2009 11Nr. 300, 12 noiembrie 2009 de Audit al Tirajelor. Publicaţie care 12„Reclamele s-au rătăcit în criză”, se adresează publicului intelectual „Dilema veche”, nr. 321, 8-14 aprilie mediu, revista poate fi considerată 2010 13 drept un exponent al opiniei „Criza economică şi presiunile politice intelectualităţii româneşti. Tematica au destabilizat presa”, în „Dilema veche”, nr. 238, 27 mai – 2 iunie 2010 articolelor, aşa cum am decelat-o noi 14„Despre recursul la artă în vremuri de în acest studiu, este recognoscibilă şi criză”, „Dilema veche”, nr. 329, 3-9 iunie în alte publicaţii culturale, diferenţa 2010, trad. de Mircea Vasilescu 15 fiind dată în primul rând de un Nr. 341, 25 august – 1 septembrie 2010 vocabular mai radicalizat. De asemenea, şi această publicaţie se încadrează sub aspectul unghiurilor

124 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010

125