Revista De Stiinte Politice Nr 26.Pdf
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
U N I V E R S I T A T E A D I N C R A I O V A F A C U L T A T E A D E Ş T I I N Ţ E S O C I A L E C A T E D R A D E Ş T I I N Ţ E P O L I T I C E Nr. 26 • 2010 ---RREEFFEERREENNCCEESS--- GHEORGHE VLĂDUŢESCU (Romanian Academy), ALEXANDRU BOBOC (Romanian Academy), FLORIN CONSTANTINIU (Romanian Academy), CRISTIAN PREDA (University of Bucharest), LAURENTIU VLAD (University of Bucharest), VLADIMIR OSIAC (University of Craiova), CĂTĂLIN BORDEIANU („Petre Andrei” University of Iaşi) ---IIINNTTEERRNNAATTIIIOONNAALL AADDVVIIISSOORRYY BBOOAARRDD--- MIC HA E L RA DU , Senior Fellow, Foreign Policy Research Institute , Co - Cha i r ma n , FP RI ’s Ce nter o n Terrorism, Counter -Terrorism and Homeland Security , Philadelphia, USA MI HA I CIM P OI Pre s ide nt of the Academy of the Republic of Moldavia YO HA NA N MA N OR , Profe s s or , University de Jerusalem, Israel Pre s ide nt , Center for Monitoring the Impact of Peace (CMIP) JOZ E PIR JEV EC, Profe s s or , University of Trieste, Italy PA TRI CIA G O N ZA L EZ-A L DEA Profe s s or , University Francisco de Vitoria, Madrid, Spain OL IV ER FRI G GI ERI, Profe s s or , University of Malta CRIS TI NA BEJA N , Wadham College, Oxford, Great Britain SLA V C O A LMĂ JA N , Profe s s or , University of Novi Sad, Serbia Pre s ide nt , „ A r g os” Center for Open Dialogue, Novi Sad, Serbia NICU CI O BA NU Pre s ide nt , „Libertatea ” Publishing House, Novi Sad, Serbia SA ND O R R IC HT ER Senior Economist , Vienna Institute for International Economic Studies (WIIW) JU N E TEU FE L D RE YER Profe s s or , Department of Political Science, Uni versity of Miami, USA ---EEDDIIITTOORRIIIAALLL BBOOAARRDD--- Editor in chief: AUREL PIŢURCĂ Deputy editor in chief: ION DEACONESCU Editorial board: CEZAR AVRAM, VLADIMIR OSIAC, MIHAI COSTESCU, ANCA PARMENA OLIMID, COSMIN LUCIAN GHERGHE, CĂTĂLIN STĂNCIULESCU, CĂTĂLINA GEORGESCU, TITELA VÎLCEANU, MIHAI GHIŢULESCU NNOOTTEE ooofff ttthhheee EEDDIIITTOORRIIIAALLL BBOOAARRDD Revista de Stiinte Politice. Revue des Sciences Politiques was evaluated and authorized by the National Council of Scientific Research in Superior Education (CNCSIS) in the B+ category – periodical publications indexed in international databases (May 2009) Revista de Stiinte Politice. Revue des Sciences Politiques is indexed by Proquest, Index Copernicus, Georgetown University Library, DOAJ, Elektronische Zeitschriftenbibliothek EZB, Journal Seek, Intute Social Sciences. AADDDDRREESSSS University of Craiova, 13 A. I. Cuza Street, Craiova, 200585, Dolj, Romania, Tel/Fax: +40251418515. © 2009- Editura Universitaria All rights reserved. All partial or total reproduction without the author’s written agreement is strictly forbidden. ISSN: 1584-224X http://cis01.central.ucv.ro/revistadestiintepolitice/ Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010 Cuprins RREELLAAŢŢIIIIII IIINNTTEERRNNAAŢŢIIIOONNAALLEE Ion DEACONESCU, Consideraţii geopolitice şi geostrategice ale zonei Mării 7 Negre sau politica regională în devenire Cristina OTOVESCU-FRĂSIE, Gabriela MOTOI, Egalitatea de şanse şi 11 reprezentarea femeilor în politică la nivel global Ramona GRUESCU, European context regarding equal opportunities between 20 men and women TTEEOORRIIIEE PPOOLLIIITTIIICCĂĂ Cătălina Maria GEORGESCU, Raporturile mediului organizaţional politic cu 26 managementul organizaţiilor publice Mihai Ovidiu CERCEL, Rolul leadershipului în modelarea culturii 33 organizaţionale PPOOLLIIITTIIICCĂĂ ŞŞIII RREELLIIIGGIIIEE Anca Parmena OLIMID, The theoretical and methodological basis for analysis of the religious liberty and the regime of cults in the European law systems. 55 Notes towards an European Code of Law and Religion (ECLR) Ovidiu Mihail CĂLINESCU, Divine will compared to the legal will 61 Anca Parmena OLIMID, Modelul Simonist al libertăţii religioase. Evoluţii normative şi mecanisme sociale privind locul Statului şi al Bisericii în context 70 european Veronica ION, Modernizare şi religie în societatea contemporană 75 PPOOLLIIITTIIICCĂĂ ŞŞIII DDRREEPPTT Roxana RADU, Les atteintes à la dignité humaine au lieu du travail 79 Irina Olivia POPESCU, Modalitatea de exteriorizare a voinţei de a produce 95 efecte juridice Mihai GHIŢULESCU, Despre instituţia ministerială în România (1859-1918). 100 Norme şi „uzuri” constituţionale 5 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010 SSTTUUDDIIIIII MMEEDDIIIAA S. Abdallah SCHLEIFER, Media and Religion in the Arab/Islamic World 107 Xenia NEGREA, Criza financiară în presa culturală românească. „Dilema 117 veche” 6 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010 Consideraţii geopolitice şi geostrategice ale zonei Mării Negre sau politica regională în devenire Ion DEACONESCU Abstract: The relative decline of the United States in several regions of the world, as well as the more and more visible role of the European Union, have lately favoured new types of approaches to continental geopolitics, of adaptation to the differentiated growth of power among states and of real modification of the present international system. This article discusses the place occupied by Romania within the new regional politics in the context of the new opportunities of entering to the area energy mechanism, becoming a regional power, edifying and consolidating its position within the process of regional cooperation, and increasing economic competitiveness. Keywords: Black Sea, energy, geopolitics, geostrategy, regional politics. e obicei, geografia se află unor noi vectori ai expansiunii, sporind într-o permanentă supremaţia asupra acestor teritorii, precum metamor-fozare cu şi influenţa în ceea ce priveşte balanţa D schimbări şi condiţionări puterii internaţionale. spectaculoase când În ultima vreme, după căderea Zidului periferia săracă înfruntă Berlinului şi implozia sistemului comunist, centrul bogat ori enclavele deţin puterea cele mai importante spaţii geopolitice politică şi economică în general. Diverşi considerate primordiale cândva au fost factori structurali determină, într-o măsură uitate de Washington şi Moscova, considerabilă, mediul înconjurător şi diminuându-se presiunile la care fuseseră social, printr-o politică internă şi externă supuse. Acum, sunt urmărite interesele vizând asumarea unui rol important într-o strategice directe, în zone de impact major, realitate cât mai corespunzătoare prin miza fiind dezintegrarea şi fragmentarea deţinerea unei puteri importante, capabilă politică, organizându-şi puterea şi tehnologic, economic şi uman să influenţa pe teritorii cât mai extinse. controleze efectiv şi să neutralizeze Doctrina puţin expusă la 9 octombrie 2003 politica în aceste spaţii. se constituie într-un exemplu al Aceşti factori formali şi informali expansiunii declarate prin acumularea generează o diversiune optimă pentru excesivă de putere politică şi economică, câteva entităţi politice într-o anumită agresivă şi riscantă. Conform acestei perioadă, ce se ambiţionează în trasarea doctrine, Moscova îşi rezervă dreptul de a 7 Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 26 • 2010 interveni militar în soluţionarea oricărui continuă însă să-şi amâne finalitatea din diferent dintre statele vecine, înaintarea raţiuni multiple. frontierelor ruseşti devenind un gest de Vizând să devină o putere regională ripostă la avansarea frontierei euro- recunoscută, după admiterea în NATO atlantice spre est, din aşa-zisele raţiuni (2004) şi UE (2007), România şi-a politice strategice şi economice pentru modificat politica externă în această zonă apărarea intereselor „Noii Rusii”. turbulentă şi însemnată de ortodoxism şi Declinul relativ al SUA în mai multe musulmanism, cât şi de influnţe maximale zone ale lumii, ca şi rolul din ce în ce mai şi momente conflictuale extreme. vizibil al Uniunii Europene, au favorizat, În aceste condiţii România s-a trezit în ultima perioadă, altfel de abordări ale în „jocul” energetic al unor puteri, cu o geopoliticii continentale, de adaptare la Rusie pragmatică ce ştie să-şi impună un creşterea diferenţială a puterii dintre state prim rol în domeniul resurselor, cu o şi de modificare reală a sistemului Ucraină slăbită de noile ritmuri politice, cu internaţional actual. Franţa şi Germania visând să ajungă noii actori principali ai relaţiilor internaţionale, România, Marea Neagră şi noua în special în zona Mării Negre, multă politică regională vreme ignorată chiar de SUA, care, în aceste momente, luptă pentru o poziţie După 1990 politica externă a privilegiată în regiune. Astăzi mai mult ca României s-a axat în special, către oricând atât Moscova, cât şi Washington- formarea unei relaţii privilegiate cu SUA, ul îşi dispută în geopolitica Mării Negre considerate ca pilon de securitate şi centrul de putere, ca o condiţie obligatorie stabilitate pe vaste spaţii geografice, de a echilibra şi tempera relaţiile cu statele emanând autoritate şi control relativ. La un din restul Europei, tot mai interesate de moment dat, România şi-a orientat politica accesul la Marea Neagră. Să nu uităm că externă către zona Mării Negre prin SUA au folosit baza militară românească, revigorarea legăturilor economice iar instalarea unor dispozitive ale scutului bilaterale şi ale relaţiilor politice cu statele antirachetă e o problemă doar de timp. Din din perimetrul geopolitic şi geostrategic al poziţia sa geografică, România a devenit acesteia. După încheierea unor tratate de un partener interesant pentru UE, ca şi bază cu Ucraina, Rusia şi Moscova, şi pentru Alianţa Nord-Atlantică, aflându-se îndeosebi,