Caietele OBSS II
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
MIRCEA REMUS BIRTZ SILVESTRU AUGUSTN PRUNDU{ Caietele OBSS II MIRCEA REMUS BIRTZ SILVESTRU AUGUSTIN PRUNDU{ Caietele OBSS II NAPOCA STAR Cluj, 2001 . Editura NAPOCA STAR Director general: str.Horea 47-49/32 Vladimir Fischer tel:094/79 48 09 Director de editur@: tel/fax:064/43 38 32 Gabriel Hrdlicska e-mail: [email protected] Redactor }ef: http://www.napocastar.ro Dinu Virgil Lector de carte: Ileana Vere} Autorul, 2001 Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale BIRTZ, Mircea Remus; PRUNDU{, Augustin Silvestru Caietele OBSS II / Mircea Remus Birtz, Augustin Silvestru Prundu}. - Cluj-Napoca: Napoca Star, 2001 264 p. + 10 foto ; 21 cm. ISBN 973-647-024-5 . 4 . Lectoris salutem in Domino! Apari]ia volumului II din Caietele OBSS este consecin]a bun@voin]ei }i disponibilit@]ii Prea Onoratului Pr. Dr. Silvestru Augustin Prundu}, OSBM, fost Ordinariu Diecezan, fost Proto-Egu- men al Provinciei Bazilitane Rom$ne Sf. Petru }i Pavel, }i reputat istoric al Bisericii Rom$ne Unite. La o v$rst@ venerabil@ D-sa a g@sit resursele necesare s@ ^mbog@]easc@ seria volumelor noastre cu un studiu istoric important, precum }i cu un cr$mpei din coresponden]a avut@ cu %.P.S. Ioan Ploscariu, fost episcop din Rezisten]@ }i ulterior episcop al Diecezei de Lugoj. Acest fragment epistolar prezint@ o c@utare a unor solu]ii pentru supravie]uirea Bisericii Unite ^n momente de r@scruce ale istoriei ei. Mul]umim }i Dnei v. Dr. Maria Lucia Ha]egan, care ne-a ajutat }i de data aceasta la apari]ia prezentului volum, dovedind maxim@ ^n]elegere, de}i }i pentru d$nsa alte priorit@]i fundamentale se ridic@ ^n acest moment la Orizont. Tuturor gratitudinea noastr@. Dr.theol. Mircea Remus Birtz, OBSS . 5 . Preciz@ri necesare „Á la fin tu es las de ce monde ancien Bergère ô tour Eiffel le tropeau des ponts bêle ce matin Tu en as assez de vivre dans l’antiquité grecque et romaine Ici même les automobiles ont l’air d’être anciennes La religion seule est restée toute neuve la religion Est restée simple comme les hangars de Port-Aviation Seul en Europe tu n’es pas antique ó Christianisme L’Européen le plus moderne c’est vous Pape Pie X”1 Jesus Christus regnare volumus! Apari]ia primului volum din Caietele OBSS suscit@ }i va suscita diferite ^ntreb@ri, ^n func]ie de informarea, cultura }i inteligen]a cititorilor. Scopul nostru este exprimat limpede: „Jesus Christus regnare volumus”, una din devizele preferate ale Sf. Pius al X-lea († 1914), Ap@r@tor }i Apostol al Tradi]iei. Jesus Christus, Iisus Hristos: nu doar Iisus, }i nu doar Hristos. Dup@ cum afirm@ r@spicat defini]ia dogmatic@ a Sacrosanctului }i Ecumenicului Conciliu din Calcedonia (451 d.Hr.): „Urm$nd Sf. P@rin]i, ^n umanitate noi ^nv@]@m s@ se m@rturiseasc@ unul }i acela}i Fiu, Domnul Nostru Iisus Hristos, perfect ^n divinitatea Lui }i perfect ^n umanitatea Lui, Dumnezeu adev@rat }i Om adev@rat, format din suflet ra]ional }i trup, consubstan]ial cu Tat@l prin Divinitate, }i consubstan]ial cu noi prin umanitate, asemenea ^n toate cu noi, afar@ de p@cat, n@scut din Tat@l ^nainte de to]i vecii dup@ divinitate, iar aceste vremuri din urm@, pentru noi }i pentru a noastr@ m$ntuire, n@scut din Fecioara Maria, Maica lui Dumnezeu, dup@ umanitate, unul }i acela}i Hristos domn unul n@scut; de-a fi recunoscut ^n dou@ naturi, neconfundate, imuabile, ne^mp@r]ite }i neseparate... form$nd o unitate ca persoan@ }i ipostaz@”.2 1. Guillaume, Apollinaire – Alcools, Zone, 1912, apud Ols, OP Daniel – Le Cristologie contemporanee e le loro posizioni fundamentali al vaglio della dottrina di S. Tommaso, Pont. Accad. di S. Tommaso, Libreria Edit. Vaticana, 1991, p. 198. 2. Conciliorum Oecumenicorum Decreta – Ediz. Dehoniane Bologna, 1991, p. 85-86. 6 . Nu un simplu Iisus, rabin, sau profet sau taumaturg sau ^nv@]@tor al sec. I al erei noastre. Nu doar Hristosul-Mesia, titlu r$vnit }i uzurpat de diver}i agen]i tenebro}i, ce preg@tesc drumul Anticristului. Ci pur }i simplu Iisus Hristos, Unica Persoan@, Om adev@rat }i Dumnezeu adev@rat, ^n care Eternitatea s-a ^mbr@]i}at cu istoria, iar Transcedentul a s@rutat Imanentul. Cel care murind }i ^nviind pentru noi, ne-a chemat la Banchetul Eternit@]ii }i al ^ndumnezeirii. A disocia cele dou@ nume ^nseamn@ a l@sa c$mp deschis minciunii, indiferent dac@ ea este vehiculat@ sub forma teoriilor new-age, a pseudo-spiri- tualismului, a doctrinelor neo-gnostice }tiin]ifice, sau a cristologiilor eretice contemporane. At$t Sf. Justin Popovici (1894-1979), gigant al teologiei r@s@rite- ne, c$t }i teologii tradi]ionali apuseni (^l citasem pe Pr. Daniel Ols, OP) au demonstrat c@ noile erezii cristologice nu fac dec$t s@ le maimu]@reasc@ pe cele vechi: docetismul, marcionismul, arianismul, nestorianismul, toate acestea se reg@sesc }i azi, profit$ndu-se de disocierea lui Iisus de Hristos.3 Ne vine ^n minte o butad@ a reputatului apologet contemporan, Vittorio Messori: „Le posizioni eretiche sono come quelle erotiche: poche e ripettitive”. Sf. Justin Popovici }i Sf. Toma d’Aquino: doi gigan]i care folosind fie Drumul P@rin]ilor }i al Sf. Grigore Palamas, fie Drumul acelora}i P@rin]i }i al Filosofiei Metafizice, Perene, ajung la acela}i rezultat: la a contempla divino-umanitatea lui Iisus Hristos. Noi, adep]i ai complement@rii, ^i vom asocia }i pe Sf. Grigore Pala- mas }i pe Sf. Toma d’Aquino ^mpreun@, rezultatul fiind acela}i, chiar dac@ drumurile sunt diferite. %n ceea ce prive}te cre}tin@tatea, logica este cea a lui }i/}i, nu cea a lui sau/sau. *** Iisus Hristos este calea, Adev@rul }i Via]a. Nu mai avem nevoie de alte c@i, de alte adev@ruri, de alte vie]i. Noi le-am g@sit; avem nevoie s@ mergem doar ^nainte, pe drumul ales. 3. A se vedea nota 1 }i Justin Popovitch – L’Homme et le Dieu-Homme, Ed. L’Age d’Homme, Laussane, 1989. 7 . Francmasoneria caut@ adev@rul; postul$nd relativizarea oric@rui drum religios, cade ^n agnosticim }i liberalism doctrinar. Cunoa}terea revelat@ este incompatibil@ cu agnosticismul. Iar noi cunoa}tem Revela]ia. Odat@ ce vedem lumina, de ce s-o mai c@ut@m? Nu era nevoie neap@rat@ de bulele de excomunicare papale sau de hot@r$rile sinodale care s@ postuleze incompatibilitatea apartenen]ei unui cre}tin la masonerie: cele dou@ op]iuni se exclud de la sine. Ele (aceste decizii) sunt doar o manifestare a lui „potestas clavium”, a legitimei puteri ale Cheilor, ^ncredin]ate Apostolilor }i succesorilor lor. Mai mult pentru cei cu intelectul imatur sau pentru parveni]ii vero}i este necesar@ o simpl@ interdic]ie, dup@ cum o afirm@ }i Statutul Prioratului Rom$n al OBSS, r@spicat: Candida]ii „s@ nu apar]in@ nici unui partid politic sau s@ nu fie membri ^n nici o asocia]ie/societate care cultiv@ o atitudine relativist@, antitradi]ional@ sau pseudo-spi- ritual@ (ex. loji masonice, loji teosofice, cercuri spiritualiste, grupuri new-age)” (Cap. II, art. 2, alin. b). Deci cei care vor s@ caute masonerii ^n Prioratul OBSS s@ o fac@ aiurea. *** Imbecilizarea epocii contemporane se manifest@ }i prin prejudecata egalit@]ii tuturor. Oamenii sunt complementari, nu egali. %ns@}i ideea de concurs, de ^ntrecere, de examen postuleaz@ o ine- galitate a persoanelor. Una este desigur problema de a asigura condi]iile necesare desco- peririi, cultiv@rii }i fructific@rii voca]iilor }i aptitudinilor unei persoane, }i altceva este de a postula o uniformizare tembel@ (a}a cum }colile contemporane }i profesorii retarda]i o fac ast@zi, cu ajutorul manu- alelor mai mult sau mai pu]in alternative); prin uniformizare omor$m persoana }i producem indivizi, numere, cantitate. De aceea avem nevoie de spirit aristocratic; de aceea avem nevoie de aristocra]ie, de nobilime, de ierarhie. Acestea se exercit@ ^n fiecare domeniu al activit@]ilor umane; at$t doar c@ unii merg ^n virtutea iner]iei, al]ii ^n]eleg con}tient acest lucru. 8 . Clerul contemporan ar trebui s@ fie ^n mod permanent con}tient de greaua sarcin@ de a crea, a cultiva, a fructifica valori }i ierarhii spirituale. T@v@lirea ^n grotesc, ^n parvenitism, goana dup@ himere – din p@cate – sunt ispite care }i-au croit bulevard }i ^n r$ndul clericilor. Nepotismul este o consecin]@ logic@ a acestei mentalit@]i pervertite; celor mai docili, semi-doc]i sau sfero-doc]i din cler, care }i-ar pune ipotetic problema necesit@]ii ierarhiei }i aristocra]iei, le reamintim c@ aceasta a fost doctrina peren@ a Bisericii, a}a cum o demonstreaz@ str@lucit }i Plinio Corrêa de Oliveira.4 {i-a pus cineva ^ntrebarea de ce Sf. Evanghelii insist@ pe genealogia princiar@ a lui Iisus Hristos? Sau de ce p$n@ ^n 1918 to]i episcopii rom$nii ardeleni, fie ei uni]i sau ortodoc}i, erau nobili, sau ^nnobila]i? Acest lucru este demonstrabil chiar }i ^nainte de 1690. %i rug@m pe cei care sufer@ de nelini}ti ^n aceast@ privin]@ s@ mediteze pu]in la cele dou@ ^ntreb@ri. Pentru vajnicii militan]i ai integr@rii noastre ^n Europa (ca }i cum n-am fi deja acolo!) le mai suger@m }i un argument ^n consonan]@ cu viziunea lor utilitarist@: toate statele europene (inclusiv Rusia, Serbia, Montenegro, Ucraina) au o aristocra]ie patentat@. Nu are sens s@ evoc@m exemplele vecinilor no}tri de la Apus. Noi ce-am avut am ignorat, am radicalizat, sau ne-am b@tut joc de descenden]ii elitelor istorice.