Lect. dr. Catalin Boja [email protected] www.acs.ase.ro Structura CURS y Activitate didactica: Curs (14 activitati) + Laborator (14 activtati)

y Modalitate evaluare: Sustinere proiect + evaluare cunostinte teoretice

y Obiectiv: Însuşirea elementelor teoretice si practice care sa permita dezvoltarea de aplicatii multimedia Evaluare Evaluare Proiect y proiectul se sustine in ultimele 2 saptamani ale Semestrului I; y comisia de evaluare este formata din profesorul de curs si asistentul de la seminar; y proiectul este individual; Cerinte Proiect y realizarea unei aplicatii multimedia Web interactive intr‐un mediu WEB ‐ Microsoft Expression Web sau Adobe Dreamweaver; y Implementarea principalelor elemente multimedia: sunet, imagine, video, animatie; y Asigurarea unui nivel ridicat de interactivitate pentru utilizator; Continut curs y Conceptul de multimedia y Elemente hardware şi y Imaginea. y Sunetul. y Video digital y Sisteme software pentru aplicaţiile multimedia. Adobe Flex, Adobe Flash, Adobe Director, Microsoft PopFly. y Dezvoltarea aplicatiilor multimedia pentru prezentare, publicitate si reclama. Bibliografie y www.acs.ase.ro y www.google.com y www.adobe.com y books.google.com y http://www.wikipedia.org/ y I. Smeureanu G. Drula , Multimedia : concepte si practica, Ed. Cison, 1997 ISBN 973‐96370‐8‐6 y Tay Vaughan, Multimedia: Making it Work, Sixth Edition, McGraw‐Hill, 2004 y Tay Vaughan, Multimedia –ghidpractic, Teora, 2004, Bucuresti Suport seminar y Exemplu GIF animat y Exemplu buton Web 2.0 y Exemplu Tilt Shift y Exemplu Flash ‐ Shape Tween y Exemplu Flash ‐ Motion Guide y Exemplu Flash ‐ Tint y Exemplu Flash ‐ Miscare y Exemplu Fllex ‐ Grafic liniar Multimedia y Combinatie de texte, grafica digitala, sunet, animatie si video furnizata de catre computer sauprinoricealte mijloace electronice sau digitale y Manipulare digitala a elementelor de tip text, imagini, grafica, sunet, animatie si video Cunostinte necesare y Creativitate + imaginatie y Utilizare tehnologii informatice y Utilizare dispozitive digitale y Talent organizatoric y Management de proiecte y Documentare si arhivare Concepte y Interactive multimedia (rich media) – utilizatorul proiectului multimedia controleaza ce elemente si cand ii sunt furnizate y Hypermedia – proiect interactiv in care exista o structura de elemente prin care utilizatorul poate naviga (World Wide Web) y Proiect multimedia ‐ combinatia intre software, mesaj si continut ce este livrata utilizatorului final Concepte y Scenariu / Storyboard –definestecum interactioneaza utilizatorul cu aplicatia y GUI (Graphical User Interface) – ceea ce primeste vizual utilizatorul si cum este prezentat continutul pe monitor y Platforma – mediu hardware si software care ofera suport pentru proiectul multimedia (stabileste limitele a ceea ce se poate sau nu face) y Authoring tools – instrumente ce permit gestiunea individuala a elementelor multimedia si a interactiunii cu utilizatorul Proiecte Multimedia dupa domeniul y training(educativ) y medical (tomograf,ecograf –cu periferice specializate) y industrial (scheme de flux tehnologic folosind simulari) y geografic (harti digitale) y servicii, reclama, vanzari dupa destinatie si interactivitate y de interes public si personal y locale si telematice(la distanţă) y de tip videoconferinta Proiecte Multimedia dupa nivelul de interactivitate: y liniar = proiectul este vizualizat fara a interveni (noninteractive) y nonliniar = utilizatorul are control asupra derularii proiectului (Interactive) Resurse hardware Dispozitive periferice + componente hardware: y Pentru imagini fixe: scanner, aparat foto digital,scaner de film, dispozitiv mobil y Pentru sunet:placa de sunet(funcţionează ca un convertor analog‐digital), microfon y Pt video: placă de captura şi numerizare video, camere video, tuner TV Resurse software y Programe de control a perifericelor(drivere) y Software multimedia(ca extensie a S.O.) y Soft utilitar pentru comunicaţii y Pentru video: Adobe Premiere/MovieMaker/VirtualDub y Pentru sunet: Adobe Soundbooth

Software de creaţie multimedia care organizează proiectul: y de‐a lungul unei axe a timpului (secvenţialitatea elementelor în funcţie de factorul timp) – Adobe Flash, Adobe Director y pe baza unei simulari prin captura ecran si sunet – Camtasia Studio Premise y 1965 –se definesc principiile fibrei optice y 1977 – este lansat Apple II, primul cu interfata color y 1981 –primulPC IBM y 1983 –CD (compact disc) lansat pe piata y 1984 –se pun bazele Internetului (reteaua ARPA) y 1985 – Commodore Amiga primul computer multimedia y 1985 –CD‐ROM (compact disc read‐only memory) y 1986—The Academic American Encyclopedia prima enciclopedie pe CD‐ROM. y 1988 – Macromind (fosta Macromedia) lanseaza Director, un instrument pentru multimedia authoring. Premise y 1991 – apare World Wide Web y 1991 – este inventat formatul MP3 y 1993 – Mosaic primul Web browser cu grafica y 1995 – Disney lanseaza Toy Story, primul film realizat in totalitate pe calculator (77 minute = 4 ani + 800,000 ore pentru a genera grafica) y 1996 – camera digitala devine accesibila publicului larg y 1996 – este lansat DVD video y 1998 – primul MP3 player Formate de stocare a resurselor y mod de a codifica informaţii pentru a fi stocate pe calculator y formatele oferă informaţii referitoare la tipul fişierului, dar şi la modul în care datele au fost codificate şi comprimate (formatul este codat si intern in sursa) y pentrua fi recunoscut tipul formatului, fişierele au asociată o extensie Formate de stocare a resurselor Cele mai cunoscute formate de fişier sunt: y pentru imagini: bmp, , , png, ; y pentru sunete: wma, , , ; y pentru video: wmv, avi, mpeg y pentru animatie: fla, dir Imagine y Modele de culori y RGB y CMYK y HSB y Lab y Grayscale y Web‐safe Imagine

Palete de culori utilizate(gamut): A –CielLab B – Imagini digitale C –Dispozitive

Documentatie Adobe Photoshop Imagine RGB y utilizeaza 3 culori de baza (Red, Green, Blue) y fiecare culoare are o intensitate intre 0 si 255 y pentru valori egale R=G=B se obtin tonuri de gri

255 R

G negru 0 B 255 alb 255 Imagine RGB y sunt culori aditive Documentatie Adobe Photoshop y lipsa celor 3 tipuri de lumina genereaza negru (0 pentru fiecare culoare) y prezenta celor 3 tipuri de lumina la intensitate maxima (255) genereaza alb y mai multe palete de culori: Adobe RGB, sRGB, ProPhoto RGB y utilizat de dispozitivele vizuale Imagine CMYK y utilizeaza 4 culori de baza (Cyan, Magenta, Yellow, Black) y fiecare culoare are o intensitate intre 0% si 100% Documentatie Adobe Photoshop y sunt culori substractive y utilizat de dispozitive pentru imprimare Imagine RGB vs CMYK

Documentatie Adobe Photoshop Imagine Documentatie Adobe Photoshop HSB y model construit in jurul proprietatilor Hue, Saturation, Brightness y bazat pe perceptia umana a culorii

Modelul HSB

H –Hue S – Saturation B ‐ Brightness Imagine Lab Color y mai este definit si CIE L*a*b (Lightness, a – componenta verde‐rosu, b – componenta albastru‐ galben) y L variaza intre 0 si 100, iar a si b intre +127 si ‐ 128 y bazat pe perceptia umana a culorii y valorile numerice din acest model descriu toate culorile pe care le poate vedea o persoana y este un model independent de dispozitiv Imagine Grayscale y defineste tonurile de gri y intr‐o imagine cu o adncime a culorii de 8 biti pot exista 256 tonuri de gri y tonul de gri poate fi reprezentat ca procent culoare neagra (0% ‐ 100%) y fiecare pixel gri are o luminozitate intre 0 (negru) si 255 (alb) Imagine Web‐safe y set limitat culori derivat din RGB y utilizeaza un set de 256 culori y setul de culori este utilizat de toate browser‐ele Imagine Caracteristici y Nuante culori (Hue) y Luminozitate (Brightness) y Saturatie (Saturation) y Contrast (Contrast) y Balanta culori (Color balance) Imagine Nuante culori (Hue) y nivelul de culoare reflectat de un obiect sau transmis prin acesta

Palete de culori utilizate: A – Saturatie B –Hue (Nuante de culori)

Documentatie Adobe Photoshop Imagine Saturatie (Saturation) y descrie intensitatea sau “puritatea” unei culori y reprezinta nivelul de gri in raport cu nuanta, avand valori intre 0% (gri) 100% (intensitate maxima)

Luminozitate (Brightness) y luminozitatea inchisa/deschisa a unei culori masurate intre 0 % (negru) si 100% (alb) Imagine Contrast (Contrast) y masoara diferenta intre luminozitatea zonelor inchise si a celor deschise

Balanta culori (Color balance) y analizeaza distributia paletei de culori y culoarea predominanta afecteaza nuantele celorlalte culori Imagine culoare noua culoare initiala selectie

tonuri valoare culoare culoare

optiune culori sigure Web paleta culori Imagine Histograma unei imagini

umbre tonuri de mijloc lumini

numar pixeli Imagine Imagine y Tipurie de imagine y Matriceala () y Vectoriala y Algoritmi compresie Imagine Formatul bitmap: y o matrice informaţională simplă, fiecare element desemnând culoarea pixelului respectiv y imaginea e voluminoasă; y imaginea este dependentă de scala de vizualizare y nu se poate adapta unei scări variabile de vizualizare y cu cat creste gradul de comprimare , cu atât scade calitatea imaginii obţinută la decompresie. Imagine Formatul bitmap: y Echipamentele(destinate achiziţionării de imagini fixe din exterior lucrează cu imagini în format bitmap): y Scanner (DPI – Dots Per Inch) y Scanner de filme y Aparat digital (JPG, Raw) y camera Web Imagine Formatul bitmap: y Formate de stocare a imaginii de tip bitmap: y BMP y ICO (pentru pictograme – 32 X 32) y TIFF ( legat de scanare Tag Image File Format) y DIB ( Device Independent Bitmap) y DDB ( Device Dependent Bitmap) y JPG (Joint Photographic Experts Group, format bitmap comprimat după algoritmul JPEG) y GIF ( pentru transferul la distanţă a bitmapurilor) y PNG (Portable Network Graphics)

http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_graphics_file_format s Imagine Exemplu poza bitmap foarte mare y President Barack Obama's Inaugural Address by David Bergman y compusa din 220 imagini y dimensiune 59,783 X 24,658 pixels y 1.47 gigapixels y http://gigapan.org/viewGigapan.php?id=15374 Imagine ‐ Bitmap y salveaza imagini digitale y BMP ( Bitmap) y mai este cunoscut sub denumirea DIB (device ‐ independent bitmap) y are extensia: .bmp sau .dib y continutul este necomprimat şi de aceea, acestea ating dimensiuni foarte mari y marimea fisierului depinde atat de dimensiunea imaginii, in pixeli, cat si de adancimea culorii (bit depth sau color depth) Imagine ‐ Bitmap Adancimea culorii (bit depth sau color depth): y numarul de biţi folosiţi pentru a descrie fiecare pixel (punct individual) dintr‐o imagine y are valori egale cu 1, 4, 8, 24 sau, 32 biţi. y imagini alb/negru ‐ 1 bit y imagini cu 16 culori ‐ 4 biti folosesc 16 culori y imagini cu 256 culori ‐ 8biţi 256 culori y imagini cu 16,7 * 106 culori (câte un octet pentru roşu, verde şi albastru –modelul RGB) ‐ 24 biţi y imagini cu zona de transparenta (model RGB + 1 octet pentru transparenta) ‐ 32 biti Imagine ‐ Bitmap BMP au urmatoarea structura: y File Header (14 octeti) –conţine informaţii generale despre fişier; primii 14 octeţi; y Info Header (40 octeti) –conţine informaţii despre imagine; y Color Palette – descrie paleta de culori ce va fi folosită; y Bitmap Data –conţine imaginea, pixel cu pixel. Imagine ‐ Bitmap 42 4D 46 00 00 00 00 00‐00 00 36 00 00 00 28 00 00 00 02 00 00 00 02 00‐00 00 01 00 18 00 00 00 00 00 10 00 00 00 00 00‐00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00‐00 00 00 00 00 00 FF FF FF 00 00 00 00 00

2 pixeli

2 pixeli Imagine ‐ Bitmap Compresia / decompresia imaginilor y ALGORITMI: y cu pierdere de informaţie y fără pierdere de informaţie

y asimetrici (durează mai mult comprimarea) y simetrici (timp comprimare ≡ timp decomprimare ) Imagine ‐ Bitmap Algoritm Obiectul Categorie

RLE, Huffman text, imagine fara pierdere imagini fixe color şi în JPEG niveluri de gri cu pierdere imagini fixe color sau în bazat pe fractali niveluri de gri cu pierdere

video, imagini animate DVI color cu pierdere video, imagini animate MPEG color cu pierdere ADPCM sunet cu pierdere

MPEG ‐ Audio sunet cu pierdere Imagine ‐ Bitmap Tehnici pentru compresia / decompresia imaginilor y HOFFMAN y codaj variabil y speculează frecvenţa de apariţie a unor simboluri. y arbore binar dezechilibrat y RLE(Run Length Encoding) y date cu diversitate mică in cadrul fisierului şi factor mare de repetabilitate y eficient cand se folosesc putine culori Imagine ‐ Bitmap Tehnici pentru compresia / decompresia imaginilor y RGB555 y micsorează numărul de biti la 5 pe care se memorează o culoare fundamentală din spectrul RGB

y JPEG y Algoritm de compresie hibrid alocand 2 tehnici y transformarea cosinus discret (TCD) y codaj Huffman y rata de compresie de 15:1

y MJPEG(Motion JPEG) y standardul pentru animaţie Imagine ‐ Bitmap VCX (PC PaintBrush File Format): y format recunoscut pe platforma Windows – PaintBrush y trateaza imaginea codificată pe 8 biţi (256 de culori), de dimensiune maximă 64000 * 64000 pixeli y algoritmul de compresie utilizat de acest format este RLE Imagine ‐ Bitmap TIFF (Tag Iinage File Format) y cunoscut pentru stocarea şi transferul imaginilor scanate y format foarte puternic în ceea ce priveşte codificarea imaginilor şi foloseşte mai mulţi algoritmi de compresie: RLE, LZW (Lempel‐Ziv‐ Welch) sau JPEG. y are avantajul de a fi recunoscut pe toate tipurile de platforme ‐> transfer ridicat Imagine ‐ Bitmap ICO (Icon Resource File) y este un format bitmap y imagini de dimensiune mica folosit de Windows pentru reprezentarea icon‐urilor program y acceptă definiţia unei imagini în numeroase rezoluţii şi în culori diferite y cel mai usor se obtin din imagini normale prin transformare (http://www.favicon.co.uk/) Imagine ‐ Bitmap JPG (Joint Photographics Experts Group y format pentru imaginile bitmap, comprimate conform standardului JPEG y permite utilizarea unor rate de compresie JPEG diferite y rata de compresie se stabileste în funcţie de spaţiul pe hard disc / de calitatea imaginii y s‐a impus ca un standard al unui tip de compresie şi a unui format de fişier. Imagine ‐ Bitmap GIF (Graphics Interchange Format) y format foarte raspandit pe Web y folosit pentru transferul de imagini bitmap, de maxim 64K * 64K, între noduri situate la distanţă y accepta rate mari de compresie. y dezvoltat de CompuServe pentru a faciiita tranzitul informaţiilor grafice în domeniul telecomunicaţiilor. y compresie prin metoda LZW Imagine ‐ Bitmap PNG (Portable Network Graphics) y format deschis y utilizeaza compresie fara pierdere de informatie y utilizat in aplicatii Web pentru transferul imaginilor y destinat pentru a inlocui formatul GIF Imagine ‐ Vectorial Formatul vectorial: y tine cont de semantica imaginii (desene → puncte şi funcţii matematice ) y imaginea este mai mica ca dimensiune; y imaginea este independenta de scala de vizualizare. y NU poate inlocui bitmap‐ul pentru ca nu totul se poate reduce la puncte şi funcţii (ex: peisaje) y culoarea si pozitia pixelilor este determinata de functii matematice Imagine ‐ Vectorial y prin procesul de vectorizare se poate converti o imagine raster (suprafaţă de pixeli) într‐o imagine vectori y procesul presupune aproximarea formelor şi componentelor imaginii bitmap prin funcţii matematiceală y prin vectorizarea se poate reduce dimensiunea până Ia 1:200 y vectorizarea este realizata de instrumente speciale (http://vectormagic.com, Adobe Illustrator) Imagine Formate de stocare a imaginii de tip vectorial : y DXF ( Drawing Exchange Format – pentru soft Autocad facut de Autodesk) y EPS (Encapsulated PostScript – format pt Adobe şi lb. PostScript y CGM (Computer Graphic Metafile) pt a transfera imaginea intre diferite platforme y SVG (Simple Vector Graphics) definit pentru o noua generatie de grafica pentru Web Imagine Instrumente Automate Adobe Photoshop y Web galery y Photomerge y HDR (High Dynamic Range Imaging) y Zoomify y GIF animat Audio ‐ Sunet Caracteristici: y Frecventa y Lungime banda (Wavelength) y Amplitudine y Intensitate y Viteza y Directie y Pitch Audio ‐ Sunet

Frecventa

[WIKI] Audio ‐ Sunet

Lungime banda

[WIKI] Audio ‐ Sunet

[http://personal.cityu.edu.hk/~bsapplec/characte.htm] Audio ‐ Sunet Frecventa: y Se masoara in Hz (Hertz) y 1 Hz ‐>o oscilatie pe secunda y Spectrul uman de perceptie a frecventei: 20 ‐ 20,000 Hz Audio ‐ Sunet

Amplitudine

[WIKI] Audio ‐ Sunet Material Viteza (m/s)

Aer 344

Apa 1,372

Beton 3,048

Sticla 3,658

Fier 5,182

Plumb 1,219

Otel 5,182

Lemn(esenta tare) 4,267

Lemn(esenta moale) 3,353 Audio – Sunet digital

[WIKI] Audio ‐ Codec y Permite codarea si decodarea sunetului ce este stocat intr‐un anumit tip de fisier y Implementeaza si metode de compresie a sunetului y Fara pierdere de informatie y Cu pierdere de informatie y Un format de fisier audio utilizeaza de obicei un codec Audio ‐ Codec MP3 y MPEG‐1 or MPEG‐2 Audio Layer 3 y Standard definit in 1993 si folosit intens pe Internet y Foloseste un algoritm de compresie cu pierdere de informatie (): la 128 kbit/s fisierul audio mp3 este de aprox 11 ori mai mic decat fisierul audio neprelucrat (.cda) y Compresia se bazeaza pe eliminarea unor frecvente considerate peste capacitatea majoritatii oamenilor de a fi percepute Audio ‐ Codec MP3 y Compresia se face prin stabilirea unui bit rate ce stabileste cati Kb (Kilobiti) se vor folosi pentru fiecare secunda de audio y Exista o relatie stransa intre calitate si dimensiune fisier y Valori posibile pentru bit rate: 32, 40, 48, 56, 64, 80, 96, 112, 128, 160, 192, 224, 256 and 320 kbit/s y pt CD audio bit rate‐ul este de 1,411.2 kbit/s Audio ‐ Codec MP3 y Poate folosi variable bitrate (VBR) sau constant bitrate (CBR) y 1997 primul audio player –Winamp y 1998 primul MP3 player portabil – MPMan Audio ‐ Codec FLAC y Free Lossless Audio Codec y Lansat in 2001 dar o versiune stabila a fost lansata in 2007 y Implementeaza un algoritm de compresie fara pierdere de informatie (lossless ) – calitate identica cu cea a fisierului audio neprelucrat y Reduce dimensiunea fisierului audio cu pana la 50% Audio Formate de fisiere audio: y Reprezinta modalitati de stocare a sunetului in format digital y Clasificare in functie de compresia folosita y Fara compresie: WAV, AIFF, .cda (Audio CD Track) (~ 10 MB pt un minut); y Cu compresie (maxim 2:1) fara pierdere de informatie (): FLAC, , MPEG‐4 SLS, MPEG‐4 ALS, MPEG‐4 DST, Lossless (WMA Lossless); y Cu compresie cu pierdere de informatie: (lossy compression): MP3, Windows Media Audio (WMA); Video y reprezintă elementul cel mai spectaculos al multimediei y bazat pe derularea rapida a unor imagini (frame‐uri) y Peste 12‐15 cadre/secunda ochiul uman nu mai distinge cadrele individuale ‐> animatie y impune calităţi şi performanţe deosebite ale maşinii y o secvenţă video care deţine cadre de dimensiune 720*486 pixeli şi se derulează cu o rată de transfer de 30 cadre pe secundă este nevoie să se proceseze 21 MB pe secundă Video y în cazul televiziunii, imaginile video sunt reprezentate în formă analogică reglementată prin standarde internaţionale pentru difuzare şi afişare y video‐ul pe calculator se bazează pe tehnologia digitală y cele două tehnologii pe care se bazează video se combină în televiziunea digitală de înaltă definiţie HDTV ‐ High Defmition Television Video y reprezentarea digitală a imaginilor în mişcare şi a sunetelor asociate lor are numeroase avantaje. Astfel putem menţiona înalta fidelitate a acestora şi posibilităţile deosebite de prelucrare şi editare a lor. y conversia dintre video analog şi video digital prezintă un număr de dificultăţi tehnice, generate în principal de diferenţele dintre cele doua sisteme. y modul de afişare şi de redare a culorilor pe monitorul televizorului (NU LCD sau Plasma) şi pe monitoarele calculatoarelor este DIFERIT Video y ecranelor calculatoarelor şi câteva sisteme video utilizează un semnal video alcătuit din trei culori de bază ‐ roşu, verde, albastru (RGB), care sunt controlabile individual y banda TV şi majoritatea sistemelor video utilizează un semnal compus, în care luminozitatea (strălucirea) şi chrominanţa(culoarea), împreună cu informaţiile de sincronizare sunt combinate într‐un singur semnal Video y afişarea semnalului perceput de către cele două sisteme se face diferit şi din punctul de vedere al modului de baleiaj al ecranului: y în tehnologia analogică, ecranul este întreţesut, în sensul ca două seturi de linii alternate formează banda ‐ baleiaj întreţesut 2/1 (permite ca o imagine video să fie difuzată la o rată redusă a cadrelor, sub 25‐30 fps (frame per secundă), fără o pâlpâire sesizabilă ochiului) y pe ecranele calculatoarelor însă, liniile video sunt prezentate secvenţial, una după cealaltă‐baleiaj progresiv Video y modul de baleiaj întreţesut (interlaced) presupune ca imaginea să apară de la început în întregime, dar din ce în ce mai clară, până la forma ei finală y modul de baleiaj secvenţial (progressive)presupune ca imaginea să apară linie după linie, de claritate maximă, dar abia în final completă Video

Baleaj intretesut (interlaced)

http://justsayyes.wordpress.com/2007/06/28/demonstration‐of‐an‐interlaced‐video‐and‐deinterlaced‐video/ Video

Baleaj intretesut (interlaced)

http://cpn.canon‐europe.com/content/education/technical/progressive_video.do Video Comparaţii între tehnologiile analogă şi digital după: y Modul de redare al culorii: y Analog : luminaţă/crominanţă y Digital : semnal RGB y Modul de baleaj(de afişare a imaginii pe ecran) y Analog : întreţesut – linii pare apoi linii impare ‐> rată de refresh mică y Digital : baleaj prograsiv(linie cu linie de sus în jos) y Rezoluţia(liniile de scan) y Analog : PAL ‐625 linii,NTSC –525 linii y Digital : PC –de la 480 în sus. Video Sunt 3 tipuri de semnale video consacrate : y Component‐VIDEO (fiecare componentă primară constitue un semnal video distinct): y Pt analog YUV (Y‐luminanţă,UV‐crominaţă) y Pt digital RGB y Composite‐VIDEO (se mixează cele 3 componente într‐un singur semnal) y S(separated)‐VIDEO ( are semnal separat de luminanţă şi semnal separat de crominanţă). Video ‐ analog

YUV

A fost definit pentru a putea transmite semnal color intr‐o infrastructura care folosea doar imagini alb‐negru

[Wiki] Video ‐ analog

Composite –Video • Foloseste cabluri RCA • Intre DVD Player –TV, Camera Video ‐ TV

S –Video • Foloseste cabluri S‐Video • Intre PC –TV, Camera Video ‐ TV Video ‐ analog y Semnalul video furnizat de sistemele de conversie poate lua diferite forme, fie semnal video compus codificat PAL, SECAM sau NTSC, fie în componente analoge RGB. y Standarde pentru TV analogic ce definesc modul în care informaţia este codificată pentru a produce un semnal electronic: y PAL y SECAM y NTSC Video y Principiul este de a modula o undă purtătoare a unei frecvenţe centrate în jurul valorii de 4 Mhz, prin componentele de chrominanţă Db şi/sau Dr, recunoscute şi ca U şi V. y unda este combinată cu luminanţa Y constituind un singur semnal video. y codajul semnalelor video color Y, Db, Dr este denumit codaj în componente analoge y semnal analogic nu poate fi radiodifuzat, deoarece acest lucru ar necesita folosirea a trei emitori simultani Video y NTSC (National Television Standards Comittee) y adoptat în 1953 y un singur cadru video este format din 525 de linii orizontale şise derulează cu o rată de aproximativ 30 cadre pe secundă (29.97) y 45 sunt utilizate pentru sincronizarea informaţiei, restul de 480 fiind propriu‐zis destinate fiecărei imagini y Construirea cadrelor se realizează prin combinarea a două câmpuri de câte 240 de linii fiecare, unul par şi altul impar Video SECAM (Sequential Color and Memory) y introdus prin anii 60, este un sistem cu 525 de linii y rata derulării cadrelor pe secundă este de 25

PAL (Phase Alternate Line) y introdus pe piaţa europeană în 1966 y trasează 625 de linii pe imagine, la o rată de 25 cadre pe secundă y doar 576 linii sunt considerate active, utilizate efectiv pentru definirea unei imagini, celelalte 49 de linii fiind rezervate, ca linii de sincronizare Video HDTV (High Definition Television) y sistem programat, bazat pe tehnologia televiziunii digitale y au rezoluţii ce pot fi utilizate şi pentru grafica pe calculator y canalele imagine lucreaza cu un semnal digital Video HDV (High Definition Video) y Siteme video cu rezolutie mare: 1,280×720 pixeli (720p) sau 1,920×1,080 pixeli

Dimensiune(W Video mode Pixeli Generare Frame rate (Hz) ×H) 23.976, 24, 25, 720p 1,280×720 921,600 Progresiv 29.97, 30, 50, 59.94, 60, 72 25 (50 fields/s), 29.97 (59.94 1080i 1,920×1,080 2,073,600 Interlaced fields/s), 30 (60 fields/s) 23.976, 24, 25, 1080p 1,920×1,080 2,073,600 Progresiv 29.97, 30, 50, 59.94, 60 Video Obţinerea unui video numeric (digital) de calitate dintr‐ un semnal video analogic este influenţată de: y fluxul de imagini(25‐30 cadre pe secundă) y rezoluţia de crominanţă(care determină nr de culori ce constitue imaginea) y rezoluţia spaţială( care determină modul de baleere al liniilor din care se construieşte imaginea; y calitatea imaginilor. Video Compresia video: y Speculează şi elimină un anumit tip de redundanţă. y Pentru video redundanţă : y Spaţială = intracadru (bazează fie pe eliminarea detaliilor nesemnificative) y Temporală = intercadru (diferenţele semnalate într‐o imagine în raport cu precedenta) y Se are în vedere ca filmul chiar comprimat să‐şi păstreze consistenţa, adică să pot accesa o imagine în fluxul comprimat. Video Compresia video: y compresie cu pierdere de informaţii (lossy compression) y compresie fara pierdere de informatie Algoritmii de compresie video real‐time cunoscuţi sunt: y JPEG, MPEG, DVI, M‐JPEG; y se bazează pe cele două tipuri de redundanţă y comprima informaţia video digitală, cu rate cuprinse de la 50:1 până Ia 200:1 Video Standardul pentru compresie video este MPEG care a apărut în mai multe variante y MPEG1 → comprimare video, sunet asincron y MPEG2 → obţinerea video digital la calitatea transmisiilor TV y MPEG3 → legat de televiziunea digitală de înaltă rezoluţie. y MPEG4 → legat de transmisie video la distanţă prin Internet(reţele de calc)

Algoritmul de compresie este hibrid de tip predicţie‐transformare şi foloseşte mai multe tehnici cum ar fi: y Analiza spectrală (care prin funcţii de tip transformare cosinus discret surprinde repetabilitatea; y Codaj Hoffman pentru date y Codaj diferenţiat( se reţin elementele care fac diferenţa între cadre) y Codaj predictiv (analizează anumite elemente care se schimbă). ‐uri fara pierdere de informatie: y AVIzlib y CamStudio y CorePNG y FastCodec y MSU Lossless Video Codec y PICVideo y TSCC TechSmith Screen Capture Codec y ZMBV (Zip Motion Block Video) Codec y JPEG 2000 y YULS Video Codec‐uri cu pierdere de informatie: y y H.264 ‐ MPEG‐4 AVC () sauMPEG‐4 Part 10, approved for Blu‐ray y MJPEG y JPEG 2000 intra frame video codec MPEG‐1 Video (MPEG‐1 Part 2) y MPEG‐1 Video (MPEG‐1 Part 2) y Cinema Craft Encoder y FFmpeg Video Codec‐uri cu pierdere de informatie: y MPEG‐2 Video (MPEG‐2 Part 2) ‐H.262 y Cinema Craft Encoder y FFmpeg y InterVideo Video Decoder y Ligos LSX MPEG‐2 y MainConcept MPEG‐2 y TMPGEnc y MPEG‐4 ASP (Advanced Simple Profile) or MPEG‐4 Part 2 y DivX y FFmpeg MPEG‐4 y HDX4 y y Video y RealVideo y Snow Codec y Sorenson Video, Sorenson Spark y Tarkin y Ffmpeg y TruDef high definition fractal video codec y VC‐1 (SMPTE standard, subset of ) y VC‐3 SMPTE standard y Avid DNxHD y FFmpeg y Windows Media Video (WMV) Video Accesul direct la diferite cadre ale unui flux video presupune indexarea invariabilă în timp a imaginilor fixe. Sunt cunoscute 2 sisteme de reperaj: y bazat pe timp numit –TIME CODE (se asociază fiecărui cadru un nr codificat BCD (Binary Code Decimal), care exprimă ora,minutul,sec,milisecunda; este memorat pe o pistă audio paralelă – generator sau lector de time code.) y bazat pe frame‐uri –FRAME CODE (presupune asocierea pentru fiecare cadru a unui număr natural în secveţă crescătoare) Video – medii de stocare digitale

Blu‐ray Disc HD DVD DVD Capacitate 25 GB 15 GB 4.7 GB Bitrate maxim ‐ Transfer de date 53.95 Mbit/s 36.55 Mbit/s 11.08 Mbit/s Bitrate maxim ‐ Audio + Video 48 Mbit/s 30.24 Mbit/s 10.08 Mbit/s + Subtitluri Bitrate maxim ‐ Video 40 Mbit/s 29.4 Mbit/s 9.8 Mbit/s Rezolutie video 1920 x 1080 1920 x 1080 720×480 (NTSC) 720×576 (PAL) Frame rate 24 p, 50/60i 24p, 50/60i 24 p, 50/60 i Video –Premiere Caracteristici montaj video: y Imagine: y Dimensiune cadru y Viteza rulare – nr cadre/secunda y Culoare – Color depth y Standard –DV, NTSC, PAL y Codec y Sunet: y Frecventa – bitrate, kHz y Amplitudine Animatie digitala y Concepte y Preia conceptele de la video y Se bazeaza pe cadre cheie (keyframes) pentru a modifica proprietati ale elementelor de pe scena y Tehnici de animatie: y Modificare de forma y Modificare de culoare y Modificare pozitie (cu utilizare de traiectorii) Recapitulare ‐ Multimedia 1. Concepte generale y Ce reprezinta ? y Concepte y Clasificare si tipuri de proiecte y Resurse hardware + software 2. Imagine y Modele de culori (RGB, CMYK, HSB, Lab, Grayscale, Web‐safe) y Caracteristici (Hue, Brightness, Saturation, Contrast, Color balance, Bit depth, Rezolutie) y Tipuri de imagine (bitmap, vectoriala) y Formate de stocare (TIFF, ICO, JPG, GIF, BMP, PNG, EPS, SVG) y Compresie Recapitulare ‐ Multimedia 3. Sunet 1. Caracteristici (frecventa, wavelength, amplitudine, intensitate, viteza, directie, pitch) 2. Codec (MP3, FLAC) 3. Compresie 4. Formate fisiere 4. Video 1. Concept 2. Caracteristici (viteza, rezolutie) 3. Reprezentare (analogic, digital) Recapitulare ‐ Multimedia 4. Video y Mod de reprezentare culoare (RGB, YUV) y Mod de afisare a imaginii ‐ baleaj(intretesut ‐ interlaced, progresiv) y HDV y Tipuri de compresie video (spatiala, temporala) y Codec video (DivX, Xvid,Ffmpeg, Cinepak) 5. Animatie y Software y Tehnici de animatie Fonturi y Colectii de simboluri (glyph) ce sunt reprezentari vizuale ale unui caracter

a a a a a a a a a a a Fonturi y Monospatiate (latime fixa) y Fiecare caracter ocupa acelasi spatiu orizontal y Tipice pentru masini de scris y Utilizat pentru titluri y Font monospatiat: Lucida Typewriter y Proportionale y Spatiul orizontal depinde de latimea caracterului y Pentru texte ‐> mai usor de citit y Dimensiune mai mica a textului y Font proportional: Lucida Bright Fonturi y Cu serif y Reprezinta linii mici adaugate la capetele formelor asociate caracterelor y Originare din inscriptiile romane ‐> fonturi romane y Permit citirea usoara a textelor mari ??? y Nu sunt indicate pentru rezolutii mici serif C C C C Fonturi y Fara serif (sans serif) y in sec XIX erau denumite grotesque y Au evoluat odata cu dezvoltarea unor modele mai elegante si rafinate y Fonturi cunoscute: Helvetica, Arial, Tahoma, Verdana, Calibri C C C C Fonturi y Fonturi cursive (handwritten) y Reproduc scrisul de mana y Utilizate pentru a personaliza mesajul y Font cursiv: Script MT Bold y Fonturi decorative (display sau novelty) y Modificari ale fonturile serif sau sanserif y Utilizate pentru a scoate in evidenta textul Fonturi y Dimensiune y Stabilita de evolutia tipografiei digitale ‐ PostScript y Masurata in puncte (pt –points) y Un pt reprezinta 1/72 dintr‐un inch ~ 0.3528 mm y Distanta dintre randuri de text se masoara in pica (pc) = 12 pt y Dimensiunea unui font (12 pt Times Roman) reprezinta distanta dintre partea de sus a celui mai inalt font si baza celui mai mic. Serif vs. Sans‐serif

[www.smashingmagazine.com] Fonturi

[www.smashingmagazine.com] Fonturi Fonturi

[Wiki] Fonturi Instrumente de analiza: y http://www.snook.ca/technical/colour_contrast/colour. html y http://www.typetester.org/ Layout y “Users are pleased by the design but drawn to the content” , Sitepoint ‐ Principles Of Beautiful Web.Design y Navigatie intuitiva in cadrul proiectului multimedia y Tema comuna pentru proiect y Echilibru y Propotionalitate y Raportul de aur (divin) = 1.62 y O zona poate fi despartita in 2 prin impartirea lungimii ei la 1.62 Layout

[Sitepoint] Layout

[Sitepoint] Layout Rezolutie monitoare

Data Mai mare 1024x768 800x600 640x480 Necunoscut

January 2010 76% 20% 1% 0% 3%

January 2009 57% 36% 4% 0% 3%

January 2008 38% 48% 8% 0% 6%

January 2007 26% 54% 14% 0% 6%

January 2006 17% 57% 20% 0% 6%

January 2005 12% 53% 30% 0% 5%

January 2004 10% 47% 37% 1% 5%

January 2003 6% 40% 47% 2% 5%

January 2002 6% 34% 52% 3% 5%

January 2001 5% 29% 55% 6% 5%

January 2000 4% 25% 56% 11% 4%

http://www.w3schools.com/browsers/browsers_display.asp Layout Bit depth monitoare

Data 16,777,216 65,536 256 January 2010 97% 3% 0% January 2009 95% 4% 1% January 2008 90% 8% 2% January 2007 86% 11% 2% January 2006 81% 16% 3% January 2005 72% 25% 3% January 2004 65% 31% 4% January 2003 51% 44% 5% January 2002 43% 50% 7% January 2001 37% 55% 8% January 2000 34% 54% 12%

http://www.w3schools.com/browsers/browsers_display.asp Layout ‐ Fix

http://www.lebloe.com/ Layout ‐Fluid

http://clearleft.com/ Layout y Proiectul trebuie sa fie utilizabil y Unde ma uit? Unde dau click? Ce fac? y http://www.marcecko.com/#/ y http://www.creativewithak.com/ y http://contentof.com/ y http://demo.northkingdom.com/ihuvudetpatoyota/in dex_en.html y http://prismgirl.org/ Marketing viral y Tehnici de promovare rapida a unui produs prin intermediul produselor multimedia si al clientilor y Caracteristici: y Impact mare y Costuri reduse y Multimedia –video / animatie y Utilizeaza servicii Internet (YouTube, retele sociale virtuale – Tweeter, Facebook) Marketing viral

Produse multimedia Marketing viral y Pagina de 1.000.000 $ y Lansat de Alex Tew in 2005 y Pagina Web cu rezolutia 1.000 x 1.000 pixeli y 1 pixel = 1$ y http://www.milliondollarhomepage.com/ Marketing viral y GuitarMasterPro.net y 45.000.000 persoane au vizionat clipul in 3‐4 ani y Dynamite surfing –Quicksilver y 10.000.000 vizualizari in cateva luni y Do the test (transport public) y 4.000.000 vizualizari in 3 luni y Threshers 40% voucher y “o greseala de marketing” aparenta y Oficial voucher‐ul era pentru anumiti parteneri Marketing viral y The best job ever y Campanie in 2009 pentru promovarea insulelor Australiene y Will it blend y Campanie de promovare a unui site y Sheep art y Campanie de promovarea a tehnologiei LED de catre Samsung y The Dark Knight y Cea mai mare campanie virala de promovare a unui film y Extrem de complexa insa cu costuri reduse Marketing viral y IWearYourShirt.com y Jason Sadler in 2009 y Se inchiria pt o zi in care purta tricoul ales de cumparator y Taxa crestea de la o zi la alta y http://iwearyourshirt.com/calendar/2010‐11 y Ikea Facebook Showroom y Campanie globala bazata pe reteaua Facebook y Costuri de cateva mii de EURO Marketing viral y Marc Ecko – Still free y Secventa video in care Air Force One era marcat cu graffiti y Peste 7000 de stiri in lumea intreaga y 114 milioane de vizualizari Tehnici noi multimedia y Video la 360 0 y http://www.yellowbirdsdonthavewingsbuttheyflyt omakeyouexperiencea3dreality.com/ y http://media.yb.nl/360ski/ y Augmenting Reality y http://www.bmw.co.uk/bmwuk/augmented_realit y/homepage y http://www.youtube.com/watch?feature=player_e mbedded&v=rRcognsyqNY