Partide, Voturi Și Mandate La Alegerile Din România

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Partide, Voturi Și Mandate La Alegerile Din România www.ssoar.info Partide, voturi și mandate la alegerile din România (1990-2012) Preda, Cristian Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Preda, C. (2013). Partide, voturi și mandate la alegerile din România (1990-2012). Studia Politica: Romanian Political Science Review, 13(1), 27-110. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-447403 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012) 27 Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012) CRISTIAN PREDA Pe 9 decembrie 2012 a fost organizat al şaptelea scrutin general din România postcomunistă. După primele alegeri din mai 1990 şi adoptarea unei Constituţii la finele anului următor, din 1992 încoace, la intervale de patru ani, s-au ţinut alegeri pentru un Parlament bicameral, ca şi alegeri locale. Electoratul a mai fost chemat la urne, pentru a desemna un preşedinte, de şase ori, iar din 1991 până în 2012 s-au ţinut, de asemenea, şapte consultări referendare, mai multe decât se organizaseră până atunci în întreaga perioadă a istoriei noastre moderne. Reinventate în decembrie 1989, partidele au avut de trecut toate aceste teste. Articolul de faţă oferă informaţii despre performanţa lor, în termeni de voturi şi de mandate. Ambiţia textului e mai degrabă documentară decât explicativă1. Sunt reunite în mai multe tabele datele principale referitoare la funcţionarea partidelor, urmărind patru mari dimensiuni: înregistrarea lor legală, mobilizarea în competiţiile electorale, condiţia parlamentară şi participarea la guverne. Fiecare tabel este însoţit de comentarii succinte. Articolul cuprinde, apoi, în anexă, lista completă a partidelor şi alianţelor angajate în competiţiile electorale din 1990-2012, însoţită de informaţii minimale: numărul de voturi şi, acolo unde e cazul, de mandate obţinute la competiţiile locale sau naţionale, participarea eventuală la cursa prezidenţială, extrase relevante – mai ales pentru formaţiunile mai puţin cunoscute – din statutele lor, ca şi – în cazul partidelor cu notorietate mare – despre alegerile lor interne. Partide înscrise legal La alegerile din 2012 a rămas în vigoare Legea partidelor adoptată în 2003, cu modi ficări minore2. Cea mai importantă prevedere a ei este cea cuprinsă în articolul 19 (lit. 3) care stipulează că, pentru a fi înregistrat, un partid are nevoie de o listă 1 Textul de faţă preia, într-o redactare nouă şi actualizată, unele date folosite deja în mai multe cărţi şi articole: România postcomunistă şi România interbelică (apărut la Meridiane, în 2002); Partide şi alegeri în România postcomunistă (Nemira, 2005). E vorba apoi despre volumul scris împreună cu Sorina Soare, Regimul, partidele şi sistemul politic din România (Nemira, 2008), care a cunoscut şi o versiune italiană, apărută în 2012 la Aracne editrice, sub titlul Democratizzazione in Romania. Regime, partiti e sistema di partiti. O parte din date fuseseră deja actualizate în articolul pe care l-am publicat sub titlul „The Romanian Political System after the Parliamentary Elections of November 30, 2008“, în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. IX, no. 1, 2009, pp. 9-35, ca şi în prefaţa la volumul lui Alexandru RADU, Politica între proporţionalism şi majoritarism. Alegeri şi sistem electoral în România postcomunistă, prefaţă de Cristian PREDA, Institutul European, Iaşi, 2012, pp. 7-9. 2 V. conţinutul legii, cu modificările operate, la adresa www.legalis.ro/wp-content/ uploads/2012/06/Legea_14-2003_a_partidelor_politice_forma_aplicabila_de_la_1_septembrie_ 2012.pdf (accesat la 1 februarie 2013). Romanian Political Science Review • vol. XIII • no. 1 • 2013 28 CRISTIAN PREDA cu „cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti“, în fiecare dintre unităţile administrative fiind impus un minimum de 700 de persoane. Prima reglementare postcomunistă a partidelor – Decretul-Lege nr. 8, adoptat în ultima zi a lui decembrie 1989 – cerea de o sută de ori mai puţini membri (mai exact: 251), iar o a doua reglementare – în vigoare din aprilie 1996 – ridica numărul acestora la zece mii. Dacă vom compara începutul tranziţiei şi perioada scursă de la adoptarea legii din 2003, vom constata că numărul partidelor s-a diminuat semnificativ, aşa cum o arată Tabelul 11, referitor la formaţiunile existente în momentul organizării alegerilor parlamentare: Tabelul 1 Partide înscrise la Tribunal Data Partide 20 mai 1990 80 27 septembrie 1992 155 3 noiembrie 1996 75 26 noiembrie 2000 73 28 noiembrie 2004 30 30 noiembrie 2008 34 9 decembrie 2012 28 Legea din 2003 cerea reînregistrarea partidelor existente până la mijlocul acelui an: la data fixată – 18 iulie 2003 – erau 27. Un an mai târziu, se ajunsese la treizeci2. De atunci încoace, evoluţia a fost discretă: în momentul alegerilor din decembrie 2012, existau 28 de formaţiuni înscrise legal. Cifra are nevoie de lămuriri suplimentare. Conform articolului 27 al Legii partidelor, acestea sunt obligate să actualizeze listele cu membri până la data de 31 decembrie din anul preelectoral. La sfârşitul lui 2011, erau 24 de partide care se achitaseră de această obligaţie. În decembrie 2012, în lista transmisă Biroului Electoral Central de la Registrul formaţiunilor politice, mai apăreau, fără însă a avea indicat şi numărul de membri, trei partide care existau de mai multă vreme – Mişcarea Verzilor – Democraţi Agrarieni (care purtase din 2006 până în 15 iunie 2012, numele Partidul Popular Agrar), Partidul Popular Maghiar din Transilvania (înscris în Registru pe 15 septembrie 2011) şi Partidul „Totul pentru Ţară“ (care se numise între 2004 şi noiembrie 2011 Partidul „Pentru Patrie“) –, dar şi unul creat după data-limită, şi anume Partidul Renaşterii Naţionale, înregistrat în aprilie 2012. În schimb, deşi nu apar în listele de 1 Informaţiile despre partidele înscrise provin din mai multe surse: George VOICU, Pluripartidismul. O teorie a democraţiei, All, Bucureşti, 1998, p. 213 (pentru 1990); culegerea Partide politice, Agenţia de presă Rompres, Bucureşti, 1993 (pentru 1992); Alexandru RADU, Nevoia schimbării. Un deceniu de pluripartidism în România, Editura „Ion Cristoiu“, Bucureşti, 2000, p. 16 (pentru 1996); Biroul Electoral Central (pentru datele din 2000 încoace). În cazul cifrelor din 1990-1996, autorii au inclus şi formaţiunile minorităţilor naţionale. 2 Cf. Lucian GHEORGHIU, „27 de partide au rămas în viaţă“, Cotidianul, 18 iulie 2003 şi Stan STOICA, Dicţionarul partidelor politice din România 1989-2004, ediţia a IV-a, Editura Meronia, Bucureşti, 2004, pp. 139-144 (autorul ia în considerare situaţia de la 15 iulie 2004). Romanian Political Science Review • vol. XIII • no. 1 • 2013 Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012) 29 la Tribunal, găsim în listele cu rezultate ale voturilor de la locale din vara lui 2012, Alianţa Civică Democrată a Romilor, ca şi EMN-PPMT1. Situaţia nu era nouă. În toamna lui 2008, în Registrul de la Tribunalul Bucureşti, erau menţionate 21 de partide care depuseseră liste cu membri la finele anului anterior, 11 care nu erau radiate, dar nici nu declaraseră numărul de aderenţi2, ca şi alte două partide create în martie şi august 2008 (Partidul Civic Maghiar – Magyar Polgari Part, respectiv Partidul Uniunea Ecologistă din România); pe lângă toate acestea, mai trebuie menţionate şi patru alianţe electorale: Alianţa Dreptate şi Adevăr – Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat, care depusese candidaturi cu patru ani mai devreme, dar nu era radiată, apoi Alianţa Partidul Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţi Europeni, Alianţa Uniunea Verde Ecologistă şi, în fine, Alianţa Politică PSD+PC. Evoluţia numărului de partide a depins, după intrarea în vigoare a legii din 2003, nu doar de radierea unora care nu au respectat dispoziţiile legale sau de crearea unor formaţiuni noi, inclusiv, aşa cum am văzut, în ani electorali, ci şi de radierea formaţiunilor care au cunoscut procese de fuziune/absorbţie. De pildă, între iulie 2003 şi decembrie 2007, nu mai puţin de nouă partide au fost radiate după ce au fuzionat cu altele. Din 2008 încoace, doar două au fost în această situaţie: Partidul Alternativa Ecologistă şi Partidul Liberal Democrat. În schimb, în aceeaşi perioadă, au fost create 9 partide noi, care au respectat solicitarea din Legea 14/2003 de a depune listele cu membri fondatori. Înaintea alegerilor din 2012, erau de asemenea înscrise legal o alianţă politică (Uniunea Social Liberală), alcătuită din alte două alianţe (una asociind Partidul Social Democrat şi Uniunea Naţională pentru Progresul României, alta – PNL şi Partidul Conservator), dar şi o alianţă electorală – intitulată Alianţa România Dreaptă, care regrupa PDL, Forţa Civică şi PNŢCD. Aderenţii Numărul aderenţilor nu poate fi cunoscut decât pentru ultimul deceniu. În Tabelul 23, care surprinde evoluţia numărului de membri fondatori ai formaţiunilor 1 Am ignorat în calculul făcut alte 7 formaţiuni care, fără a avea vreo activitate în ultimele două cicluri electorale, nu au fost radiate din Registru.
Recommended publications
  • Mişcări Feministe Şi Ecologiste În România : (1990-2014) / Mihaela Miroiu (Coord.), Andreea Molocea, Ioana Vlad, Cristian Ionuţ Branea
    STUDII DE GEN Colecţia Studii de gen este coordonată de Mihaela Miroiu. Mihaela Miroiu (coord.) Andreea Molocea, Ioana Vlad, Cristian Ionuţ Branea © 2015 by Editura POLIROM Această carte este protejată prin copyright. Reproducerea integrală sau parţială, multipli­ carea prin orice mijloace şi sub orice formă, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea în format electronic sau audio, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau Mişcări feministe şi ecologiste prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum şi alte în România (1990­2014) fapte similare săvârşite fără permisiunea scrisă a deţinătorului copyrightului repre­ zintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia proprietăţii intelectuale şi se pedepsesc penal şi/sau civil în conformitate cu legile în vigoare. Pe copertă : © www.polirom.ro Editura POLIROM Iaşi, B­dul Carol I nr. 4 ; P.O. BOX 266, 700506 Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1, sector 4, 040031, O.P. 53 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României : MIROIU, MIHAELA Mişcări feministe şi ecologiste în România : (1990-2014) / Mihaela Miroiu (coord.), Andreea Molocea, Ioana Vlad, Cristian Ionuţ Branea. – Iaşi : Polirom, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978­973­46­5319­5 I. Miroiu, Mihaela (coord.) II. Molocea, Andreea III. Vlad, Ioana IV. Branea, Cristian Ionuţ 396(498) POLIROM Printed in ROMANIA 2015 Cuprins Prezentarea autorilor ..............................................................................9
    [Show full text]
  • Viaţa Viaţa Viaţa
    MI ERCUR I 4 - 10 decembrie 2009 RO M ÂN I A , ANUL XX , NR. 6120 20 PAG I N I , 1,2 LE I 2 DECE M BR I E 2009 N ZIARUL DE VINERI Trei puncte luate în minutul 90: Supliment al ziarelor Gazeta de Olt, Gazeta de Sud, Obiectiv de Suceava, Obiectiv de Vaslui, Viaţa Liberă, Ziarul de Bacău, Ziarul de Iaşi, Ziarul de Roman | Nr. 84 | 16 pagini nu uitaţi 3-2 cu Astra Î pag. 3 Profil de vedetă Fondat 3 1989 Star news Aishwarya Rai, muză EV is laTA tonomatul de pe plajă E B A F T ă pentru Taj Mahal R C 5 Sănătate Somnul, benefic pentru memorie LEGE PE ţ E L U L Profil de vedetă pag. 2 „A TV” O ! Albertina Ionescu iaþa SPORT /6 un destin în televiziune vviaþa Fitze cu g a l a ţ i ® r o m â n i A [[ li be rã Î N T O T D E A U N A , P R I M I I ! © DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI Adresa redacţiei: str. Domnească nr. 68 www.viata-libera.ro TEL 460 620, FAX 471 028 redactie@viata‑libera.ro COTIDIAN INDEPENDENT® 69.000 de cititori zilnic Părinţi, feriţi-vă! marcă înregistrată N Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă SS auditat de Biroul Român de Audit conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate I al Tirajelor membru al Biroului în perioada Aprilie 2008 ‑ Aprilie 2009 1221‑4914 Internaţional de Audit al Tirajelor VALUTA SI NAXAR Euro 4,2738 lei Dolar 2,8396 lei Sf.
    [Show full text]
  • De Ce a Pierdut Crin Antonescu Alegerile Prezidenţiale?
    EDITORIAL Dan Pavel ALEGERILE PREZIDENŢIALE 2009 Sfera Tom Gallagher Alexandru Radu Bogdan Dima Politicii Cosmin Dima REVISTĂ DE ŞTIINŢE POLITICE ŞI DE TEORIE POLITICĂ Claudiu Herţeliu EDITATĂ DE FUNDAŢIA SOCIETATEA CIVILĂ Alexandru Isaic-Maniu Daniel Traian Pele APARIŢIE LUNARĂ Tudorel Andrei Barbu Mateescu Mihnea Dumitru ESEU Alexandru Florian SEMN DE ÎNTREBARE Interviu cu Matei Cazacu ARHIVA Lavinia Betea SEMNALE SFERA POLITICII • Numărul 1 (143) ianuarie 2010 Grandville VOLUM XVIII Alegeri NUMĂRUL 1 (143) prezidenţiale 2009 ISSN: 1221-6720 IANUARIE 2010 Sfera Politicii este prima revistă EDITORIAL BOARD de ştiinţă şi teorie politică apărută în România, după căderea Călin Anastasiu comunismului. Revista apare fără Daniel Chirot întrerupere din 1992. Dennis Deletant Sfera Politicii a jucat şi joacă un rol important în difuzarea principalelor Anneli Ute Gabanyi teme de ştiinţă şi teorie politică Gail Kligman şi în constituirea şi dezvoltarea unei reflecţii politologice viabile Steven Sampson în peisajul ştiinţific şi cultural din Lavinia Stan România. Vladimir Tismăneanu Sfera Politicii pune la îndemâna cercetătorilor, a oamenilor politici G. M. Tamas şi a publicului, analize, comentarii Katherine Verdery şi studii de specialitate, realizate pe baza paradigmelor teoretice şi metodologice ale ştiinţei şi teoriei DIRECTOR politice actuale. Stelian Tănase Sfera Politicii îşi face o misiune din contribuţia la consolidarea şi dezvoltarea societăţii democratice şi REDACTOR ŞEF de piaţă în România. Dan Pavel SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE Sabin Drăgulin REDACŢIE Cecilia Tohăneanu Alexandru Radu Aurora Martin Nicolae Drăguşin Ioana Paverman Camelia Runceanu Revistă editată de: TEHNOREDACTOR Liviu Stoica Fundaţia Societatea Civilă [email protected] [email protected] Apare lunar http://www.sferapoliticii.ro Sfera Politicii VOLUMUL XVIII, NUMĂRUL 1 (143), ianuarie 2010 Editorial Prezidenţialismul românesc şi alegerile.
    [Show full text]
  • Romania | Freedom House
    Romania | Freedom House http://www.freedomhouse.org/report/freedom-press/2013/romania About Us DONATE Blog Contact Us REGIONS ISSUES Reports Programs Initiatives News Experts Events Donate FREEDOM OF THE PRESS - View another year - Romania Romania Freedom of the Press 2013 Press freedom is protected by the constitution but weakened in practice by financial insecurity and overriding political and business interests. A series of 2013 political crises during 2012 placed additional pressures on journalists and media SCORES outlets. After a lengthy period of legal ambiguity, libel was effectively decriminalized by a 2010 Supreme Court ruling. No major civil cases were PRESS STATUS reported in 2012. Journalists use Romania’s freedom of information law with decreasing frequency as cash-strapped outlets’ commitment to investigative Partly journalism dwindles, and officials sometimes obstruct access to information on corruption or other sensitive topics. Appointments to the National Audiovisual Free Council (CNA) are politicized, and its capacity is inadequate, resulting in biased decision-making and ineffective regulation. The current council is seen as leaning PRESS FREEDOM SCORE toward the center-right opposition Democratic Liberal Party (PDL) and President Traian Băsescu. An emergency decree by the government two weeks before the December 2012 elections hampered the CNA’s ability to punish media violations, 42 suspending its rulings until they could be confirmed by the courts. LEGAL ENVIRONMENT The public television broadcaster, Televiziunea Română (TVR), continued to suffer from political contestation and financial trouble in 2012. In May, shortly 12 after a PDL-led government collapsed and Victor Ponta of the Social Liberal Union (USL) was named prime minister, a USL-backed TVR board member led a POLITICAL vote to fire the station’s editorial director, Dan Radu.
    [Show full text]
  • Philo-Germanism Without Germans. Memory, Identity, and Otherness in Post-1989 Romania
    Durham E-Theses Philo-Germanism without Germans. Memory, Identity, and Otherness in Post-1989 Romania CERCEL, CRISTIAN,ALEXANDRU How to cite: CERCEL, CRISTIAN,ALEXANDRU (2012) Philo-Germanism without Germans. Memory, Identity, and Otherness in Post-1989 Romania, Durham theses, Durham University. Available at Durham E-Theses Online: http://etheses.dur.ac.uk/4925/ Use policy The full-text may be used and/or reproduced, and given to third parties in any format or medium, without prior permission or charge, for personal research or study, educational, or not-for-prot purposes provided that: • a full bibliographic reference is made to the original source • a link is made to the metadata record in Durham E-Theses • the full-text is not changed in any way The full-text must not be sold in any format or medium without the formal permission of the copyright holders. Please consult the full Durham E-Theses policy for further details. Academic Support Oce, Durham University, University Oce, Old Elvet, Durham DH1 3HP e-mail: [email protected] Tel: +44 0191 334 6107 http://etheses.dur.ac.uk 2 Philo-Germanism without Germans. Memory, Identity, and Otherness in Post-1989 Romania Cristian-Alexandru Cercel PhD School of Government and International Affairs Durham University 2012 3 Abstract The recent history of the German minority in Romania is marked by its mass migration from Romania to Germany, starting roughly in the immediate aftermath of the Second World War and reaching its climax in the early 1990s, following the fall of Communism. Against this background, the present thesis investigates a phenomenon that can be termed “philo-Germanism without Germans”, arguing that the way the German minority in Romania is represented in a wide array of discourses is best comprehended if placed in a theoretical framework in which concepts such as “self-Orientalism”, “intimate colonization” and other related ones play a key role.
    [Show full text]
  • Media Monitoring
    MEDIA MONITORING GRAPHIC REPORT SEPTEMBER – DECEMBER 2013 METHODOLOGICAL FRAMEWORK PERIOD 1 September –31 December2013 MONITORED MEDIA 8 TV Stations News broadcasts of Antena 1, PROTV, Realitatea, TVR1 Newspapers Adevarul, Evenimentul Zilei, Jurnalul National, Romania Libera PUBLICATIONS SELECTION All publications related to political topics, such as state institutions, political parties and political leaders NUMBER OF ANALYZED PUBLICATIONS 3’375 MAIN INDICATORS Date of the publication, month, media, mentioned institutions, political parties, leaders, subject (who has expressed the opinion) and object (to whom the opinion has been expressed) 2 MOST MENTIONED POLITICIANS Victor‐Viorel Ponta 1084 Traian Băsescu 833 Crin Antonescu 520 Liviu Nicolae Dragnea 204 Sorin Oprescu 140 Valeriu Ştefan Zgonea 128 Dan Voiculescu 110 Eugen Gheorghe Nicolăescu 92 George Becali 84 Daniel Chițoiu 78 Ramona‐Nicole Mănescu 73 Elena Udrea 72 Varujan Vosganian 56 Dan‐Coman Şova 56 Daniel Constantin 50 Adrian Năstase 50 Radu Stroe 48 Emil Boc 46 Laura Codruța Kovesi 46 The data is represented in information units Monica Macovei 44 September-December 2013 3 MOST MENTIONED POLITICIANS as a % of publications in the respective media September-December 2013 4 MOST MENTIONED POLITICIANS as a % of publications in the respective media September-December 2013 5 EXPRESSED ATTITUDES TOWARDS TRAIAN BĂSESCU 140 0 Media Rating -3.8 120 ‐1 100 ‐2 80 ‐3 60 ‐4 40 ‐5 20 ‐6 0 ‐7 September October November December Positive Negative Media Rating 6 EXPRESSED ATTITUDES TOWARDS VICTOR-VIOREL
    [Show full text]
  • Nicknames of Romanian Politicians After 1989
    Nicknames of Romanian Politicians after 1989 Daiana FELECAN, Oliviu FELECAN Key-words: nicknames, political discourse, pragmalinguistics, semantics, sociolinguistics 1. Preliminaries 1.1. Politicians’ nicknames – strategies of argumentum ad hominem1 The present-day world of Romanian politics takes the shape of a theatre of operations from a warring area, a Gaza Strip whose property deed is continually claimed by parties found at either ends of the political spectrum. These parties insult one another publicly, suspect and tell on one another to the National Anticorruption Directorate. They even listen in on their private conversations and discredit each other by means of compromising films. All the aforementioned events, alongside many others, unfold before the alert yet blind eyes and under the allegedly fair consideration of a system of justice that is overwhelmed by the multitude of penal cases pending before courts of law, with ever-postponed trial dates. Nicknames have become means of attack, picked by belligerent interlocutors from the arsenal at hand. They are prolonged-release antidotes used to destroy opponents and their effect is visible in the long run, as nicknames become part of users’ collective memory. When this happens, speakers associate a nicknamed individual with the verbal tag considered emblematic of the nickname bearer. Contemporary Romanian society appears to be increasingly oblivious of the principles that underlie its foundation (politeness, promoting respect in interpersonal relationships and acknowledging the distribution of social roles). As a result, the psychological and linguistic profile of Romanian society was altered along with the institution of democracy after 1989. The consequences of hastily adopting a recently imported configuration, unspecific to a community that is respectful of traditional values yet anxious to follow the pace of globalisation and Americanisation at once and at any cost, are also salient in one of the most prolific language compartments, i.e.
    [Show full text]
  • Internal Party Struggles Will Form the Backdrop to Romania's Presidential
    Internal party struggles will form the backdrop to Romania’s presidential election in November blogs.lse.ac.uk/europpblog/2014/09/16/internal-party-struggles-will-form-the-backdrop-to-romanias-presidential- election-in-november/ 16/09/2014 Romania will hold presidential elections in November, with the country’s centre-left Prime Minister, Victor Ponta, currently ahead in the polls. Roxana Mihaila writes that the main dynamic in the campaign so far has been an intra-party struggle on the centre-right over the candidate chosen to run against Ponta, with Romania’s incumbent President Traian Basescu unable to stand for a third term. The Romanian Presidential election, scheduled in two rounds for 2 and 16 November 2014 respectively, promises to be a race to the bottom. The contest will take place in a political climate laced with corruption scandals and high-profile convictions, early allegations of potential electoral fraud and a very fragmented party system. As was the case in the 2009 election round, the position has again attracted a considerable number of candidates, with the Social Democratic Party currently in government seemingly in the lead and the two largest parties on the right – the National Liberal Party and the Democratic Liberal Party – in close contest. The electoral scene is quite populated, with potential candidates from smaller parties – the Democratic Union of Hungarians in Romania , extreme right Greater Romania Party, Green Party and the People’s Party – Dan Diaconescu – also in the running. The scene for the November contest had already been set earlier in May, with the EP elections played out as a trial run for the presidential ones, focused on the ‘presidential’ party members rather than the actual MEP candidates.
    [Show full text]
  • Mai Avem Un Viitor ? România La Început De Mileniu
    DUPLEX Mai avem un viitor ? România la început de mileniu Mihai ªora în dialog cu Sorin Antohi Aceastã carte a apãrut cu sprijinul Ministerului Culturii. http ://www.polirom.ro © 2001 by Editura Polirom, pentru prezenta ediþie Iaºi, B-dul Copou nr. 4, P.O. BOX 266, 6600 Bucureºti, B-dul I.C. Brãtianu nr. 6, et. 7, P.O. BOX 1-728, 70700 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României : ANTOHI, SORIN Mai avem un viitor : România la început de mileniu. / Mihai ªora în dialog cu Sorin Antohi ; cuvînt înainte de Sorin Antohi – Iaºi : Polirom, 2001 200 p. ; 21 cm – (Duplex) Index. ISBN : 973-683-771-8 I. Antohi, Sorin 323(498) Printed in ROMANIA Mai avem un viitor? România la început de mileniu 4 MIHAI ªORA MIHAI ªORA (n. 1916). Personalitate marcantã a culturii româneºti, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, a publicat : Du Dialogue intérieur. Fragment d’une Anthropologie Métaphysique, Gallimard, Paris, 1947 (trad. rom. de Mona Antohi ºi Sorin Antohi, Despre dialogul interior. Fragment dintr-o Antropologie Metafizicã, cu un „Cuvînt dupã o jumãtate de secol” al autorului ºi o postfaþã de Virgil Nemoianu, Humanitas, Bucureºti, 1995) ; Sarea pãmîntului. Cantatã pe douã voci despre rostul poetic, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1978 ; A fi, a face, a avea, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1985 ; Eu & tu & el & ea... sau dialogul generalizat, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1990 ; Firul ierbii, Craiova, Scrisul Românesc, 1998 ; Cîteva crochiuri ºi evocãri, Scrisul Românesc, Craiova, 2000 ; Filozoficale. Filozofia ca viaþã, Editura Elion, Bucureºti, 2000. A colaborat la numeroase periodice. A tradus din teatrul lui Jean-Paul Sartre.
    [Show full text]
  • Reflectorno349:Layout 1.Qxd
    Ţara noastră aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă De ce a pierdut PSD Valea Argeşului, 11 iunie 1948 - Zi importantă şi Geoană alegerile „o vale încă a începutului mod- prezidenţiale pag. nedescoperită 4 ernizării rapide din anul 2009? turistic“ pag. a României pag. 20 3 ZIAR DE ATITUDINE, ANALIZE, INVESTIGAŢII ŞI DEZVĂLUIRI Director: Dumitru BOŢILĂ Anul XII - Nr. 349 - 24 pagini - tiraj 2.000 ex. 13-30 iunie 2017 2 lei „Art. 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil“ ZIUA Vizita preşedintelui Iohannis la EROILOR „Patriarhul Trump“... pag. LA BOGAŢI! pag. cu bune şi cu rele 23 10 EDITORIAL Marea sfidare a românilor EXPLOZIV CODRUŢA... DEASUPRA... AMBASADORULUI SUA De aproape doi ani de zile, de când preşedintele Iohannis metodele de coerciţie chiar dacă acestea sunt mult mai a luat frâiele statului român în mod "cazon" şi nemţesc, blânde, dar mult mai greu de suportat. Doamna procuror viaţa politică românească este bulversată de un personaj general venind "pe cai mari", având alura sfidătoare a tehnocrat în domeniul juridic care, aşa cum spun gurile rele, foştilor ofiţeri sesişti, verificându-şi fiecare cuvânt, a a fost "paraşutat" în România de Serviciile Secrete devenit "zgârcită la vorbă" dar deosebit de dură. Numai că Americane. Este vorba de doamna procuror general DNA duritatea s-a manifestat nu faţă de poporul din rândul căruia Codruţa Kovesi, care a devenit "arhanghelul Mihail" care se trage, ci din rândul românilor care au încercat disperaţi biciuie Cerul şi implicit mediul de afaceri şi politic ale să se adapteze la aşa-zisa economie de piaţă occidentală.
    [Show full text]
  • Electoral Boundaries: Local Convergence Proof of Policying in Bălcești (2012)
    RSP • No. 45 • 2015: 160-172 R S P ORIGINAL PAPER Electoral Boundaries: Local Convergence Proof of Policying in Bălcești (2012) Narcisa Maria Mitu Abstract From the political point of view, 2012 was a year full of surprises, with spectacular events, premiers and upheavals that led to important changes for Romania. Regarding the local elections, they had been expected with great interest both by the political class in Romania and the electorate, taking into consideration the PDL failure the governing process, the street protests and the discounted among all the categories of the Romanian society. In our study, wee took into account the local elections from Bălceşti, Vâlcea County, a small town, preponderantly agricultural, situated at the southern border of Vâlcea County. The result of the elections was not a surprise, the representative of USL, Ion Curelaru, being reconfirmed in the position of town mayor. Keywords: general elections, local elections, 2012, Bălceşti, Vâlcea County. 3rd degree Scientific Researcher, PhD “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute of Socio-Human Researches, Craiova, Phone: 0040251523330, Email: [email protected]. Electoral Boundaries: Local Convergence Proof of Policying … For the first time in the post-communist Romanian policy, we came face to face with a special situation, when a leading coalition was replaced by an opposing one, just before the legislative elections. This fact was only partially the consequence of the parliamentary fights, a significant contribution having the social street movements that had started in 2012, resulted in protests and manifestations against PDL, the government and the president. These manifestations led to the decrease of trust in politicians and the parties that had been dominated the Romanian policy during the previous three years.
    [Show full text]
  • 1 I. Sinteza Legislativă Ii. Din Activitatea Grupurilor Parlamentare Din Camera Deputaţilor
    CAMERA DEPUTAŢILOR DIRECŢIA COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Newsletter nr. 14 - 2014 săptămâna 26- 30 mai 2014 Stimaţi abonaţi, Vă transmitem sinteza săptămânală a activităţii Camerei Deputaţilor, cu speranţa că o veţi considera utilă în activitatea dumneavoastră. Direcţia comunicare şi relaţii publice a Camerei Deputaţilor I. SINTEZA LEGISLATIVĂ A.Şedinţele în plen ale Camerei Deputaţilor (săptămâna 26- 30 mai 2014)……………..………….........2 B. Situaţia iniţiativelor legislative aflate în procedură legislativă la Camera Deputaţilor (sesiunea febr. – iunie 2014)……………………………………………………………………………….....4 C. Situaţia iniţiativelor legislative aflate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor ( săptămâna 26- 30 mai 2014 )……………..…………………………………………………….……..…....5 D. Situaţia proiectelor de legi dezbătute de Camera Deputaţilor în săptămâna 26- 30 mai 2014……..…...6 E. Stadiul proiectelor de legi cuprinse în Programul legislativ prioritar al Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2014......................................................................................................................................8 Anexă.............................................................................................................................................................9 F. Bilanţul activităţii comisiilor parlamentare din Camera Deputaţilor.....................................................34 Anexă..........................................................………………………….....…................................................35 II. DIN ACTIVITATEA GRUPURILOR
    [Show full text]