De Ce a Pierdut Crin Antonescu Alegerile Prezidenţiale?

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

De Ce a Pierdut Crin Antonescu Alegerile Prezidenţiale? EDITORIAL Dan Pavel ALEGERILE PREZIDENŢIALE 2009 Sfera Tom Gallagher Alexandru Radu Bogdan Dima Politicii Cosmin Dima REVISTĂ DE ŞTIINŢE POLITICE ŞI DE TEORIE POLITICĂ Claudiu Herţeliu EDITATĂ DE FUNDAŢIA SOCIETATEA CIVILĂ Alexandru Isaic-Maniu Daniel Traian Pele APARIŢIE LUNARĂ Tudorel Andrei Barbu Mateescu Mihnea Dumitru ESEU Alexandru Florian SEMN DE ÎNTREBARE Interviu cu Matei Cazacu ARHIVA Lavinia Betea SEMNALE SFERA POLITICII • Numărul 1 (143) ianuarie 2010 Grandville VOLUM XVIII Alegeri NUMĂRUL 1 (143) prezidenţiale 2009 ISSN: 1221-6720 IANUARIE 2010 Sfera Politicii este prima revistă EDITORIAL BOARD de ştiinţă şi teorie politică apărută în România, după căderea Călin Anastasiu comunismului. Revista apare fără Daniel Chirot întrerupere din 1992. Dennis Deletant Sfera Politicii a jucat şi joacă un rol important în difuzarea principalelor Anneli Ute Gabanyi teme de ştiinţă şi teorie politică Gail Kligman şi în constituirea şi dezvoltarea unei reflecţii politologice viabile Steven Sampson în peisajul ştiinţific şi cultural din Lavinia Stan România. Vladimir Tismăneanu Sfera Politicii pune la îndemâna cercetătorilor, a oamenilor politici G. M. Tamas şi a publicului, analize, comentarii Katherine Verdery şi studii de specialitate, realizate pe baza paradigmelor teoretice şi metodologice ale ştiinţei şi teoriei DIRECTOR politice actuale. Stelian Tănase Sfera Politicii îşi face o misiune din contribuţia la consolidarea şi dezvoltarea societăţii democratice şi REDACTOR ŞEF de piaţă în România. Dan Pavel SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE Sabin Drăgulin REDACŢIE Cecilia Tohăneanu Alexandru Radu Aurora Martin Nicolae Drăguşin Ioana Paverman Camelia Runceanu Revistă editată de: TEHNOREDACTOR Liviu Stoica Fundaţia Societatea Civilă [email protected] [email protected] Apare lunar http://www.sferapoliticii.ro Sfera Politicii VOLUMUL XVIII, NUMĂRUL 1 (143), ianuarie 2010 Editorial Prezidenţialismul românesc şi alegerile. De la Iliescu la Băsescu .....................................3 Dan Pavel Alegerile prezidenţiale 2009 Romanian Presidential Elections of 2009. Race for the Prize of „Răul cel mai mic” ....13 Tom Gallagher Experienţa românească a alegerii preşedintelui republicii ............................................22 Alexandru Radu Preşedintele României: instituţia cheie a sistemului constituţional românesc .............30 Bogdan Dima De ce a pierdut Crin Antonescu alegerile prezidenţiale? ..............................................42 Cosmin Dima Turul 2 al alegerilor prezidenţiale din 2009: fraudare sau consecvenţă în opţiuni? .............................................................................................48 Claudiu Herţeliu, Alexandru Isaic-Maniu, Daniel Traian Pele şi Tudorel Andrei Analiză comparativă a rezultatelor turului doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 2004 şi 2009 ....................................................................61 Barbu Mateescu Campania electorală în era Internetului .........................................................................67 Mihnea Dumitru Eseu Criza între realitate şi receptare ......................................................................................74 Alexandru Florian Semn de întrebare: Matei Cazacu ..........................................................................82 Aurora Martin Arhiva Arhivele Sfera Politicii - Ultima vizită a lui Nicolae Ceauşescu la Moscova. Stenograma discuţiei dintre Nicolae Ceauşescu şi M.S. Gorbaciov din 4 decembrie 1989 (II) ................................................................................................. 86 Lavinia Betea Semnale .............................................................................................................................93 Index de autori ...............................................................................................................95 Editorial Prezidenţialismul românesc şi alegerile. De la Iliescu la Băsescu DAN PAVEL n sistemul politic postcomu- Abstract nist din România, puterea The Romanian post-communist Îprezidenţială a fost întot- political system is somehow deauna (şi rămîne) mai mare decît o vicious; it has been gradually permiteau cadrul formal-constituţio- moulded as to allow the nal şi legile existente. Este o putere president’s executive powers to mai mare şi mai incontrolabilă decît overrule the Constitution and the este normal într-o democraţie. Cu alte laws in force. Eventually, the cuvinte, limitarea democratică a aces- presidential powers came out a tei părţi a puterii executive bicefale a lot larger and stronger than fost întotdeauna deficitară. Ceea ce normally allowed by any coherent nu înseamnă că nu au fost şi încercări, democracy. In other words, there uneori reuşite, de a „conţine” o pute- has always been a breach in re manifestată adesea abuziv. Tentati- deterring the action of the vele de limitare suplimentară a puterii bicephalous executive power. executive prezidenţiale s-au înscris Still, there have also been pînă acum în cîteva categorii: constant attempts, sometimes • sortite eşecului, de cele mai multe ori; successful, sometimes not, to • prea timide, prea adesea, în ciuda “contain” this power, often unor contexte favorabile; employed in an abusive manner. • tentative reuşite, punctuale, de limi- tare constituţională şi/sau legală a pu- terii preşedintelui;1 1 Una dintre puţinele tentative reuşite de limitare a puterii prezidenţiale s-a concre- tizat în introducerea unui paragraf nou în Constituţia reformată din 2003, care pre- vede o interdicţie explicită: „Preşedintele României nu-l poate revoca pe primul mi- nistru” [art. 107, (2)]. Introducerea acestei interdicţii în legea fundamentală a fost o consecinţă a crizei constituţionale provo- cate de fostul preşedinte Constantinescu prin demiterea fostului premier Radu Vasile Keywords într-o manieră pe care toţi specialiştii şi po- liticienii au apreciat-o ca fiind la limita con- political system, executive power, stituţionalităţii. Această schimbare a făcut democracy, president posibilă terminarea mandatului de patru Sfera Politicii 143 3 • tentative radicale de limitare a puterii prezidenţiale, însă personalizate, parti- zanale, de punere la punct a preşedintelui, prin proceduri parlamentare.1 Principiul democratic check-and-balances a fost pus de la bun început sub semnul întrebării în România postcomunistă, datorită istoriei instituţiei prezi- denţiale şi mai ales modului în care ea a început să funcţioneze – „momentul 0” al democraţiei. Prestigiul, influenţa, autoritatea şi puterea „părintelui fondator” al republicii postcomuniste, Ion Iliescu, erau imense şi deja consolidate înaintea votării primei Constituţii democratice, cea din 1991. În mare parte, ele au fost cîştigate în timpul evenimentelor cu efecte revoluţionare din decembrie 1989. Iar victoria din primul tur obţinută de Iliescu în alegerile prezidenţiale din mai 1990, cînd a obţinut 85% din voturile celor prezenţi la vot, în condiţiile unor alegeri care au reprezentat recordul absolut de participare electorală din postcomu- nism, au consolidat şi mai mult puterea respectivei instituţii, prin întărirea pute- rii personale a „preşedintelui fondator”. Constituţia din 1991 nu a făcut decît să consfinţească ceea ce Iliescu obţinuse deja şi să păstreze anumite aspecte ale puterii sale într-o asemenea ambiguitate încît să nu poată fi controlate. Iar exemplul cel mai flagrant este cel al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), de fapt un „al doilea guvern”, la dispoziţie Preşedintelui, care îl convoacă la Pa- latul Cotroceni şi la care succesoriii lui Iliescu nu au renunţat. Chiar dacă ulterior, toate aceste avantajate au părut a se diminua, totuşi influenţa, autoritatea şi puterea preşedinţilor care l-au urmat sau l-au precedat pe Iliescu au depăşit me- reu cadrul legal-constituţional. Aparent, singura excepţie de la regulă a fost preşedintele Emil Constanti- nescu. În ciuda faptului că a rămas în memoria colectivă drept un lider „slab” (ori „mai slab” decît ceilalţi preşedinţi), totuşi fostul Rector al Universităţii Bucureşti a condus România cu mînă forte şi şi-a impus punctele de vedere ori opţiunile în situaţiile cruciale, de care ulterior s-a cam uitat. Cînd îi comparăm pe cei trei pre- şedinţi de pînă acum, nu trebuie să uităm că deşi a stat cel mai puţin la putere, Constantinescu s-a confruntat cu cele mai puternice provocări economice, politi- ce (naţionale şi internaţionale), cărora le-a făcut faţă cu riscul de a nu-şi mai asuma şi provocarea ultimă, cea electorală, pentru un al doilea mandat. Spre deosebire de Iliescu şi Băsescu, Constantinescu nu s-a agăţat de putere şi nici nu şi-a pregătit campania electorală de preşedinte în funcţie astfel încît să se auto- favorizeze pentru a cîştiga un nou mandat, cu toate că avea mijloace suficiente la îndemînă. Una dintre prejudecăţile cu privire la importanţa alegerilor prezidenţiale provine din atribuirea de legitimitate funcţiei alese prin voturile cele mai multe ale cetăţenilor. Legititimatea prin vot este una minimală şi se leagă strict de mo- mentul alegerii, precum şi de consecinţele votului pentru ocuparea funcţiei re- spective, fără a conferi ulterior vreun drept de abuz asupra puterii. Şi Adolf Hitler a avut legitimitatea votului. Era însă o legitimitate limitată. Dacă legitimi- tatea ar proveni exclusiv din numărul de voturi şi din obţinerea unei majorităţi, ar însemna să îngropăm democraţia chiar înainte de a se naşte. Altminteri, de- ani de către premierul Călin Popescu Tăriceanu (2004-2008), spre disperarea
Recommended publications
  • Mişcări Feministe Şi Ecologiste În România : (1990-2014) / Mihaela Miroiu (Coord.), Andreea Molocea, Ioana Vlad, Cristian Ionuţ Branea
    STUDII DE GEN Colecţia Studii de gen este coordonată de Mihaela Miroiu. Mihaela Miroiu (coord.) Andreea Molocea, Ioana Vlad, Cristian Ionuţ Branea © 2015 by Editura POLIROM Această carte este protejată prin copyright. Reproducerea integrală sau parţială, multipli­ carea prin orice mijloace şi sub orice formă, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea în format electronic sau audio, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau Mişcări feministe şi ecologiste prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum şi alte în România (1990­2014) fapte similare săvârşite fără permisiunea scrisă a deţinătorului copyrightului repre­ zintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia proprietăţii intelectuale şi se pedepsesc penal şi/sau civil în conformitate cu legile în vigoare. Pe copertă : © www.polirom.ro Editura POLIROM Iaşi, B­dul Carol I nr. 4 ; P.O. BOX 266, 700506 Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1, sector 4, 040031, O.P. 53 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României : MIROIU, MIHAELA Mişcări feministe şi ecologiste în România : (1990-2014) / Mihaela Miroiu (coord.), Andreea Molocea, Ioana Vlad, Cristian Ionuţ Branea. – Iaşi : Polirom, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978­973­46­5319­5 I. Miroiu, Mihaela (coord.) II. Molocea, Andreea III. Vlad, Ioana IV. Branea, Cristian Ionuţ 396(498) POLIROM Printed in ROMANIA 2015 Cuprins Prezentarea autorilor ..............................................................................9
    [Show full text]
  • Viaţa Viaţa Viaţa
    MI ERCUR I 4 - 10 decembrie 2009 RO M ÂN I A , ANUL XX , NR. 6120 20 PAG I N I , 1,2 LE I 2 DECE M BR I E 2009 N ZIARUL DE VINERI Trei puncte luate în minutul 90: Supliment al ziarelor Gazeta de Olt, Gazeta de Sud, Obiectiv de Suceava, Obiectiv de Vaslui, Viaţa Liberă, Ziarul de Bacău, Ziarul de Iaşi, Ziarul de Roman | Nr. 84 | 16 pagini nu uitaţi 3-2 cu Astra Î pag. 3 Profil de vedetă Fondat 3 1989 Star news Aishwarya Rai, muză EV is laTA tonomatul de pe plajă E B A F T ă pentru Taj Mahal R C 5 Sănătate Somnul, benefic pentru memorie LEGE PE ţ E L U L Profil de vedetă pag. 2 „A TV” O ! Albertina Ionescu iaþa SPORT /6 un destin în televiziune vviaþa Fitze cu g a l a ţ i ® r o m â n i A [[ li be rã Î N T O T D E A U N A , P R I M I I ! © DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI Adresa redacţiei: str. Domnească nr. 68 www.viata-libera.ro TEL 460 620, FAX 471 028 redactie@viata‑libera.ro COTIDIAN INDEPENDENT® 69.000 de cititori zilnic Părinţi, feriţi-vă! marcă înregistrată N Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă SS auditat de Biroul Român de Audit conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate I al Tirajelor membru al Biroului în perioada Aprilie 2008 ‑ Aprilie 2009 1221‑4914 Internaţional de Audit al Tirajelor VALUTA SI NAXAR Euro 4,2738 lei Dolar 2,8396 lei Sf.
    [Show full text]
  • Romania | Freedom House
    Romania | Freedom House http://www.freedomhouse.org/report/freedom-press/2013/romania About Us DONATE Blog Contact Us REGIONS ISSUES Reports Programs Initiatives News Experts Events Donate FREEDOM OF THE PRESS - View another year - Romania Romania Freedom of the Press 2013 Press freedom is protected by the constitution but weakened in practice by financial insecurity and overriding political and business interests. A series of 2013 political crises during 2012 placed additional pressures on journalists and media SCORES outlets. After a lengthy period of legal ambiguity, libel was effectively decriminalized by a 2010 Supreme Court ruling. No major civil cases were PRESS STATUS reported in 2012. Journalists use Romania’s freedom of information law with decreasing frequency as cash-strapped outlets’ commitment to investigative Partly journalism dwindles, and officials sometimes obstruct access to information on corruption or other sensitive topics. Appointments to the National Audiovisual Free Council (CNA) are politicized, and its capacity is inadequate, resulting in biased decision-making and ineffective regulation. The current council is seen as leaning PRESS FREEDOM SCORE toward the center-right opposition Democratic Liberal Party (PDL) and President Traian Băsescu. An emergency decree by the government two weeks before the December 2012 elections hampered the CNA’s ability to punish media violations, 42 suspending its rulings until they could be confirmed by the courts. LEGAL ENVIRONMENT The public television broadcaster, Televiziunea Română (TVR), continued to suffer from political contestation and financial trouble in 2012. In May, shortly 12 after a PDL-led government collapsed and Victor Ponta of the Social Liberal Union (USL) was named prime minister, a USL-backed TVR board member led a POLITICAL vote to fire the station’s editorial director, Dan Radu.
    [Show full text]
  • Philo-Germanism Without Germans. Memory, Identity, and Otherness in Post-1989 Romania
    Durham E-Theses Philo-Germanism without Germans. Memory, Identity, and Otherness in Post-1989 Romania CERCEL, CRISTIAN,ALEXANDRU How to cite: CERCEL, CRISTIAN,ALEXANDRU (2012) Philo-Germanism without Germans. Memory, Identity, and Otherness in Post-1989 Romania, Durham theses, Durham University. Available at Durham E-Theses Online: http://etheses.dur.ac.uk/4925/ Use policy The full-text may be used and/or reproduced, and given to third parties in any format or medium, without prior permission or charge, for personal research or study, educational, or not-for-prot purposes provided that: • a full bibliographic reference is made to the original source • a link is made to the metadata record in Durham E-Theses • the full-text is not changed in any way The full-text must not be sold in any format or medium without the formal permission of the copyright holders. Please consult the full Durham E-Theses policy for further details. Academic Support Oce, Durham University, University Oce, Old Elvet, Durham DH1 3HP e-mail: [email protected] Tel: +44 0191 334 6107 http://etheses.dur.ac.uk 2 Philo-Germanism without Germans. Memory, Identity, and Otherness in Post-1989 Romania Cristian-Alexandru Cercel PhD School of Government and International Affairs Durham University 2012 3 Abstract The recent history of the German minority in Romania is marked by its mass migration from Romania to Germany, starting roughly in the immediate aftermath of the Second World War and reaching its climax in the early 1990s, following the fall of Communism. Against this background, the present thesis investigates a phenomenon that can be termed “philo-Germanism without Germans”, arguing that the way the German minority in Romania is represented in a wide array of discourses is best comprehended if placed in a theoretical framework in which concepts such as “self-Orientalism”, “intimate colonization” and other related ones play a key role.
    [Show full text]
  • Media Monitoring
    MEDIA MONITORING GRAPHIC REPORT SEPTEMBER – DECEMBER 2013 METHODOLOGICAL FRAMEWORK PERIOD 1 September –31 December2013 MONITORED MEDIA 8 TV Stations News broadcasts of Antena 1, PROTV, Realitatea, TVR1 Newspapers Adevarul, Evenimentul Zilei, Jurnalul National, Romania Libera PUBLICATIONS SELECTION All publications related to political topics, such as state institutions, political parties and political leaders NUMBER OF ANALYZED PUBLICATIONS 3’375 MAIN INDICATORS Date of the publication, month, media, mentioned institutions, political parties, leaders, subject (who has expressed the opinion) and object (to whom the opinion has been expressed) 2 MOST MENTIONED POLITICIANS Victor‐Viorel Ponta 1084 Traian Băsescu 833 Crin Antonescu 520 Liviu Nicolae Dragnea 204 Sorin Oprescu 140 Valeriu Ştefan Zgonea 128 Dan Voiculescu 110 Eugen Gheorghe Nicolăescu 92 George Becali 84 Daniel Chițoiu 78 Ramona‐Nicole Mănescu 73 Elena Udrea 72 Varujan Vosganian 56 Dan‐Coman Şova 56 Daniel Constantin 50 Adrian Năstase 50 Radu Stroe 48 Emil Boc 46 Laura Codruța Kovesi 46 The data is represented in information units Monica Macovei 44 September-December 2013 3 MOST MENTIONED POLITICIANS as a % of publications in the respective media September-December 2013 4 MOST MENTIONED POLITICIANS as a % of publications in the respective media September-December 2013 5 EXPRESSED ATTITUDES TOWARDS TRAIAN BĂSESCU 140 0 Media Rating -3.8 120 ‐1 100 ‐2 80 ‐3 60 ‐4 40 ‐5 20 ‐6 0 ‐7 September October November December Positive Negative Media Rating 6 EXPRESSED ATTITUDES TOWARDS VICTOR-VIOREL
    [Show full text]
  • Nicknames of Romanian Politicians After 1989
    Nicknames of Romanian Politicians after 1989 Daiana FELECAN, Oliviu FELECAN Key-words: nicknames, political discourse, pragmalinguistics, semantics, sociolinguistics 1. Preliminaries 1.1. Politicians’ nicknames – strategies of argumentum ad hominem1 The present-day world of Romanian politics takes the shape of a theatre of operations from a warring area, a Gaza Strip whose property deed is continually claimed by parties found at either ends of the political spectrum. These parties insult one another publicly, suspect and tell on one another to the National Anticorruption Directorate. They even listen in on their private conversations and discredit each other by means of compromising films. All the aforementioned events, alongside many others, unfold before the alert yet blind eyes and under the allegedly fair consideration of a system of justice that is overwhelmed by the multitude of penal cases pending before courts of law, with ever-postponed trial dates. Nicknames have become means of attack, picked by belligerent interlocutors from the arsenal at hand. They are prolonged-release antidotes used to destroy opponents and their effect is visible in the long run, as nicknames become part of users’ collective memory. When this happens, speakers associate a nicknamed individual with the verbal tag considered emblematic of the nickname bearer. Contemporary Romanian society appears to be increasingly oblivious of the principles that underlie its foundation (politeness, promoting respect in interpersonal relationships and acknowledging the distribution of social roles). As a result, the psychological and linguistic profile of Romanian society was altered along with the institution of democracy after 1989. The consequences of hastily adopting a recently imported configuration, unspecific to a community that is respectful of traditional values yet anxious to follow the pace of globalisation and Americanisation at once and at any cost, are also salient in one of the most prolific language compartments, i.e.
    [Show full text]
  • Internal Party Struggles Will Form the Backdrop to Romania's Presidential
    Internal party struggles will form the backdrop to Romania’s presidential election in November blogs.lse.ac.uk/europpblog/2014/09/16/internal-party-struggles-will-form-the-backdrop-to-romanias-presidential- election-in-november/ 16/09/2014 Romania will hold presidential elections in November, with the country’s centre-left Prime Minister, Victor Ponta, currently ahead in the polls. Roxana Mihaila writes that the main dynamic in the campaign so far has been an intra-party struggle on the centre-right over the candidate chosen to run against Ponta, with Romania’s incumbent President Traian Basescu unable to stand for a third term. The Romanian Presidential election, scheduled in two rounds for 2 and 16 November 2014 respectively, promises to be a race to the bottom. The contest will take place in a political climate laced with corruption scandals and high-profile convictions, early allegations of potential electoral fraud and a very fragmented party system. As was the case in the 2009 election round, the position has again attracted a considerable number of candidates, with the Social Democratic Party currently in government seemingly in the lead and the two largest parties on the right – the National Liberal Party and the Democratic Liberal Party – in close contest. The electoral scene is quite populated, with potential candidates from smaller parties – the Democratic Union of Hungarians in Romania , extreme right Greater Romania Party, Green Party and the People’s Party – Dan Diaconescu – also in the running. The scene for the November contest had already been set earlier in May, with the EP elections played out as a trial run for the presidential ones, focused on the ‘presidential’ party members rather than the actual MEP candidates.
    [Show full text]
  • Mai Avem Un Viitor ? România La Început De Mileniu
    DUPLEX Mai avem un viitor ? România la început de mileniu Mihai ªora în dialog cu Sorin Antohi Aceastã carte a apãrut cu sprijinul Ministerului Culturii. http ://www.polirom.ro © 2001 by Editura Polirom, pentru prezenta ediþie Iaºi, B-dul Copou nr. 4, P.O. BOX 266, 6600 Bucureºti, B-dul I.C. Brãtianu nr. 6, et. 7, P.O. BOX 1-728, 70700 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României : ANTOHI, SORIN Mai avem un viitor : România la început de mileniu. / Mihai ªora în dialog cu Sorin Antohi ; cuvînt înainte de Sorin Antohi – Iaºi : Polirom, 2001 200 p. ; 21 cm – (Duplex) Index. ISBN : 973-683-771-8 I. Antohi, Sorin 323(498) Printed in ROMANIA Mai avem un viitor? România la început de mileniu 4 MIHAI ªORA MIHAI ªORA (n. 1916). Personalitate marcantã a culturii româneºti, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, a publicat : Du Dialogue intérieur. Fragment d’une Anthropologie Métaphysique, Gallimard, Paris, 1947 (trad. rom. de Mona Antohi ºi Sorin Antohi, Despre dialogul interior. Fragment dintr-o Antropologie Metafizicã, cu un „Cuvînt dupã o jumãtate de secol” al autorului ºi o postfaþã de Virgil Nemoianu, Humanitas, Bucureºti, 1995) ; Sarea pãmîntului. Cantatã pe douã voci despre rostul poetic, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1978 ; A fi, a face, a avea, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1985 ; Eu & tu & el & ea... sau dialogul generalizat, Cartea Româneascã, Bucureºti, 1990 ; Firul ierbii, Craiova, Scrisul Românesc, 1998 ; Cîteva crochiuri ºi evocãri, Scrisul Românesc, Craiova, 2000 ; Filozoficale. Filozofia ca viaþã, Editura Elion, Bucureºti, 2000. A colaborat la numeroase periodice. A tradus din teatrul lui Jean-Paul Sartre.
    [Show full text]
  • Reflectorno349:Layout 1.Qxd
    Ţara noastră aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă De ce a pierdut PSD Valea Argeşului, 11 iunie 1948 - Zi importantă şi Geoană alegerile „o vale încă a începutului mod- prezidenţiale pag. nedescoperită 4 ernizării rapide din anul 2009? turistic“ pag. a României pag. 20 3 ZIAR DE ATITUDINE, ANALIZE, INVESTIGAŢII ŞI DEZVĂLUIRI Director: Dumitru BOŢILĂ Anul XII - Nr. 349 - 24 pagini - tiraj 2.000 ex. 13-30 iunie 2017 2 lei „Art. 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil“ ZIUA Vizita preşedintelui Iohannis la EROILOR „Patriarhul Trump“... pag. LA BOGAŢI! pag. cu bune şi cu rele 23 10 EDITORIAL Marea sfidare a românilor EXPLOZIV CODRUŢA... DEASUPRA... AMBASADORULUI SUA De aproape doi ani de zile, de când preşedintele Iohannis metodele de coerciţie chiar dacă acestea sunt mult mai a luat frâiele statului român în mod "cazon" şi nemţesc, blânde, dar mult mai greu de suportat. Doamna procuror viaţa politică românească este bulversată de un personaj general venind "pe cai mari", având alura sfidătoare a tehnocrat în domeniul juridic care, aşa cum spun gurile rele, foştilor ofiţeri sesişti, verificându-şi fiecare cuvânt, a a fost "paraşutat" în România de Serviciile Secrete devenit "zgârcită la vorbă" dar deosebit de dură. Numai că Americane. Este vorba de doamna procuror general DNA duritatea s-a manifestat nu faţă de poporul din rândul căruia Codruţa Kovesi, care a devenit "arhanghelul Mihail" care se trage, ci din rândul românilor care au încercat disperaţi biciuie Cerul şi implicit mediul de afaceri şi politic ale să se adapteze la aşa-zisa economie de piaţă occidentală.
    [Show full text]
  • Electoral Boundaries: Local Convergence Proof of Policying in Bălcești (2012)
    RSP • No. 45 • 2015: 160-172 R S P ORIGINAL PAPER Electoral Boundaries: Local Convergence Proof of Policying in Bălcești (2012) Narcisa Maria Mitu Abstract From the political point of view, 2012 was a year full of surprises, with spectacular events, premiers and upheavals that led to important changes for Romania. Regarding the local elections, they had been expected with great interest both by the political class in Romania and the electorate, taking into consideration the PDL failure the governing process, the street protests and the discounted among all the categories of the Romanian society. In our study, wee took into account the local elections from Bălceşti, Vâlcea County, a small town, preponderantly agricultural, situated at the southern border of Vâlcea County. The result of the elections was not a surprise, the representative of USL, Ion Curelaru, being reconfirmed in the position of town mayor. Keywords: general elections, local elections, 2012, Bălceşti, Vâlcea County. 3rd degree Scientific Researcher, PhD “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute of Socio-Human Researches, Craiova, Phone: 0040251523330, Email: [email protected]. Electoral Boundaries: Local Convergence Proof of Policying … For the first time in the post-communist Romanian policy, we came face to face with a special situation, when a leading coalition was replaced by an opposing one, just before the legislative elections. This fact was only partially the consequence of the parliamentary fights, a significant contribution having the social street movements that had started in 2012, resulted in protests and manifestations against PDL, the government and the president. These manifestations led to the decrease of trust in politicians and the parties that had been dominated the Romanian policy during the previous three years.
    [Show full text]
  • Partide, Voturi Și Mandate La Alegerile Din România
    www.ssoar.info Partide, voturi și mandate la alegerile din România (1990-2012) Preda, Cristian Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Preda, C. (2013). Partide, voturi și mandate la alegerile din România (1990-2012). Studia Politica: Romanian Political Science Review, 13(1), 27-110. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-447403 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012) 27 Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012) CRISTIAN PREDA Pe 9 decembrie 2012 a fost organizat al şaptelea scrutin general din România postcomunistă. După primele alegeri din mai 1990 şi adoptarea unei Constituţii la finele anului următor, din 1992 încoace, la intervale de patru ani, s-au ţinut alegeri pentru un Parlament bicameral, ca şi alegeri locale. Electoratul a mai fost chemat la urne, pentru a desemna un preşedinte, de şase ori, iar din 1991 până în 2012 s-au ţinut, de asemenea, şapte consultări referendare, mai multe decât se organizaseră până atunci în întreaga perioadă a istoriei noastre moderne. Reinventate în decembrie 1989, partidele au avut de trecut toate aceste teste. Articolul de faţă oferă informaţii despre performanţa lor, în termeni de voturi şi de mandate.
    [Show full text]
  • 1 I. Sinteza Legislativă Ii. Din Activitatea Grupurilor Parlamentare Din Camera Deputaţilor
    CAMERA DEPUTAŢILOR DIRECŢIA COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Newsletter nr. 14 - 2014 săptămâna 26- 30 mai 2014 Stimaţi abonaţi, Vă transmitem sinteza săptămânală a activităţii Camerei Deputaţilor, cu speranţa că o veţi considera utilă în activitatea dumneavoastră. Direcţia comunicare şi relaţii publice a Camerei Deputaţilor I. SINTEZA LEGISLATIVĂ A.Şedinţele în plen ale Camerei Deputaţilor (săptămâna 26- 30 mai 2014)……………..………….........2 B. Situaţia iniţiativelor legislative aflate în procedură legislativă la Camera Deputaţilor (sesiunea febr. – iunie 2014)……………………………………………………………………………….....4 C. Situaţia iniţiativelor legislative aflate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor ( săptămâna 26- 30 mai 2014 )……………..…………………………………………………….……..…....5 D. Situaţia proiectelor de legi dezbătute de Camera Deputaţilor în săptămâna 26- 30 mai 2014……..…...6 E. Stadiul proiectelor de legi cuprinse în Programul legislativ prioritar al Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2014......................................................................................................................................8 Anexă.............................................................................................................................................................9 F. Bilanţul activităţii comisiilor parlamentare din Camera Deputaţilor.....................................................34 Anexă..........................................................………………………….....…................................................35 II. DIN ACTIVITATEA GRUPURILOR
    [Show full text]