2010Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Strategie G.A.L. TINUTUL CLOSANI Judetul Mehedinti, Romania
pag. 0
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
CUPRINS
INTRODUCERE PARTEA I – PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC 1.1. Prezentare geografica si fizica pag. 4 1.1.1. Asezare pag. 4 1.1.2. Relief pag. 7 1.1.3. Resursele solului pag. 11 1.1.4. Vegetatie pag. 11 1.1.5. Clima pag. 18 1.1.6. Hidrografie pag. 19 1.2. Populatie si societate pag. 22 1.3. Patrimoniul de mediu pag. 32 1.4. Infrastructura si transport pag. 38 1.5. Economia locala pag. 42 1.5.1. Turism pag. 48 1.5.2. Agricultura pag. 56 1.5.3. Resursele de munca si populatia activa pag. 67 1.6. Patrimoniul rural pag. 76 1.6.1. Arhitectura pag. 77 1.6.2. Arta Populara pag. 79 1.6.3. Ceramica pag. 85 1.6.4. Obiceiuri si traditii locale pag. 88 1.6.5. Sarbatori locale pag. 90 1.7. Bilantul politicilor intreprinse in teritoriu pag. 96
PARTEA A II A – CONCLUZII, DIAGNOZA TERITORIALA 2.1 Analiza S.W.O.T. teritoriu pag. 99 2.2 Analiza S.W.O.T. populatie si societate pag. 101 2.3 Analiza S.W.O.T. Economia locala pag. 103 2.4 Metodologie pag. 106
PARTEA A III-A PRIORITATI 3.1 Arborele problemelor si al obiectivelor pag. 119 3.1.1 Arborele problemelor AXA 1 pag. 119 3.1.2 Arborele problemelor AXA 2 pag. 120 3.1.3 Arborele problemelor AXA 3 pag. 121 3.1.4 Arborele problemelor AXA 4 pag. 122 3.1.5 Arborele obiectivelor AXA 1 pag. 123 3.1.6 Arborele obiectivelor AXA 2 pag. 125 3.1.7 Arborele obiectivelor AXA 3 pag. 126 3.1.8 Arborele obiectivelor AXA 4 pag. 128 3.2 Directii de dezvoltare pag. 129 3.3 Prioritati pag. 131
pag. 1
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PARTEA A IV-A MASURI 4.1 Masuri – descriere pag. 135 4.2 Plan de finantare pag. 191
PARTEA A V-A - PARTENERIATUL 5.1 Parteneriatul si functionarea GAL pag. 194 5.2 Prezentarea parteneriatului decizional pag. 202 5.3 Crearea si functionarea GAL pag. 204
PARTEA A VI-A - ORGANIZAREA GAL 6.1 Organizarea GAL pag. 210 6.2 Bugetul indicativ anual de functionare al GAL pag. 230 6.3 Dispozitiv de comunicare si informare pag. 231
PARTEA VII-A – MECANISMUL DE IMPLEMENTARE 7.1. Monitorizare si evaluare pag.233
PARTEA VIII-A – COOPERARE, CREAREA SI IMPLEMENTAREA RETELEI 8.1 Cooperare pag. 239 8.2 Crearea si implementarea retelei pag. 241
PARTEA A IX-A - ELEMENTE COMPLEMENTARE PRIVIND PREZENTAREA TERITORIULUI 9.1. Imagini Tinutul Closani pag. 242
BIBLIOGRAFIE pag. 252
pag. 2
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
INTRODUCERE
Pentru ca problemele legate de calitatea vietii sunt analizate la nivelul anumitor de grupuri de populatie concentrate teritorial politicile si programele promovate la nivel national oricat de bine tintite si de eficiente ar fi nu pot rezolva problema in absenta unui suport consistent de programe si proiecte dezvoltate la nivel local. Asumarea nivelului scazut al calitatii vietii ca problema locala prioritara de catre autoritatile locale este deci esentiala iar crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de identificare la nivel local a grupurilor vulnerabile, a grupurilor defavorizate precum si a zonelor de concentrare a saraciei este primul pas de recunoastere oficiala si de dimensionare a problemei. Monitorizarea si analiza tuturor acestor grupuri , dezvoltarea de politici locale adaptate la conditiile locului, pe baza unor strategii locale de crestere a calitatii vietii precum si dezvoltarea unor mecanisme de mobilizare a comunitatilor si resurselor endogene reprezinta singurele cai de actiune care ar putea mari ritmul de dezvoltare intr-un mod sustenabil.
Scopul final al acestui document este crearea unui cadru propice pentru o dezvoltare sustenabila a mediului rural prin metode care sa conduca la o mai buna guvernare locala. Pentru atingerea acestuia am elaborat aceasta strategie care sa conduca la o guvernare participativa orientata spre consens, responsabila, transparenta, receptiva si eficienta, echitabila si cuprinzatoare. Mesajul principal al documentului consta in faptul ca buna guvernare reprezinta conditia primordiala pentru asigurarea dezvoltarii Tinutului Closani.
Programul LEADER reprezinta o abordare care ofera noi oportunitati de dezvoltare rurala punand bazele identificarii nevoilor locale, valorificarii resurselor locale, intaririi capacitatii de dezvoltare si implementarii strategiilor locale de dezvoltare in vederea conservarii patrimoniului rural si cultural, dezvoltarii mediului economic si imbunatatirii abilitatilor organizatorice ale comunitatilor locale. Unul dintre avantajele majore ale programului este faptul ca mobilizeaza reprezentanti ai populaţiei rurale, de a se preocupa si de a prelua controlul dezvoltarii zonelor rurale prin intocmirea de strategii axate pe problemele identificate in comunitatile lor. Scopul acestui program este, asadar, asigurarea cadrului necesar dezvoltarii economice si sociale din zonele rurale. Avand in vedere faptul ca in zona noastra nu exista o strategie de dezvoltare locala, aparitia programului LEADER a reprezentat pentru noi cea mai buna oportunitate de a elabora o strategie care sa ne ajute in procesul de organizare eficienta a Tinutului Closani.
pag. 3
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PARTEA I - PREZENTAREA TERITORIULUI- ANALIZA DIAGNOSTIC
1.1. Prezentarea geografica si fizica
1.1.1. Asezare
.Zona cuprinsa intre limitele Valea Cernei, Valea Motrului si drumul national E70 ce face legatura intre orasele Motru si Drobeta Turnu Severin ocupand teritoriul nordic al judetului Mehedinti, Tinutul Closani face parte din zona de dezvoltare socio-economica V a judetului avand in componenta 21 localitati cu o suprafata de 1572,23 km2. Microregiunea este delimitata in partea de sud-vest de judetul Caras-Severin cu cea mai importanta localitate din apropiere Baile Herculane, si la nord-est de judetul Gorj cu localitatea Targu Jiu.
HARTA LOCALIZARII MICROREGIUNII IN CADRUL JUDETULUI MEHEDINTI
pag. 4
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Echiparea tehnica a teritoriului cu drumuri publice relationeaza Tinutul Closani cu restul judetului prin urmatoarele drumuri nationale:
DN67 – face legatura cu Drobeta Turnu Severin si judetul Gorj
DN 67D – strabate partea de nord a judetului facand legatura intre Baia de Arama si Baile Herculane din Caras Severin
DJ 670 care strabate teritoriul de la nord la sud si are ramificatii: 671 A, 671 E, 607 B si 607 C
HARTA LOCALIZARE TINUTUL CLOSANI IN CADRUL REGIUNII SUD VEST OLTENIA
pag. 5
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
HARTA DISTANTE INTRE MARILE ORASE ALE REGIUNII
pag. 6
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.1.2. Relief
Tinutului Closani este definit de o individualitate geografica sustinuta de o perfecta imbinare a caracteristicilor de deal si munte. Arealul zonei se desfasoara pe intreaga treapta de mijloc a judetului Mehedinti (treapta joasa a muntilor Mehedinti) cu inaltimi intre 300 si 833m. Platoul Mehedinti care acopera aproape tot tinutul poate fi asemuit muntilor, cu care se aseamana din punct de vedere litologic(sisturi cristaline si calcare mezozoice) al aspectelor de relief(vai stramte si chei) prezenta pesterilor si fragmentarii tectonice in acelasi timp, dar poate, de asemenea asemuit dealurilor prin inaltimi joase si culmi netede. Microregiunea este delimitata de Muntii Mehedintiului si Muntii Almajului, despartiti prin culoarul Timis – Cerna iar culmile acestor munti se ridica pina la altitudinea de 1465 m si respectiv 1226m. Podisul Mehedinti, caracterizat prin culmi si vai lungi fragmentate de reteaua hidrografica secundara, reprezinta o foarte interesanta individualitate geografica. O nota distinct a infatisarii reliefului o constituie prezenta unei depresiuni care incepe din Drobeta Turnu Severin pana la Brativoiesti si cuprinde 7 bazine: Drobeta Turnu Severin, Malovat, Craguiesti, Ilovat-Borcanesti, Sovarna, Bala si Brativoiesti.
Tinutul Closani este compus in proportie de 86% din localitati care sunt recunoscute ca zone de tip HNV dupa cum urmeaza: Baia de Arama, Bala, Balta, Balvanesti, Brosteni, Cazanesti, Ciresu, Floresti, Godeanu, Husnicioara, Ilovat, Ilovita, Isverna, Malovat, Obarsia Closani, Podeni, Ponoarele, Sisesti si Sovarna.
TABEL 1. Lista UAT incluse in Zona HNV
Judet SIRUTA Comuna/Oras Mehedinti 109924 Baia de Arama Mehedinti 110456 Balta Mehedinti 111220 Ciresu Mehedinti 111818 Godeanu Mehedinti 112263 Ilovat Mehedinti 112370 Isverna Mehedinti 110027 Obarsia Closani Mehedinti 112959 Podeni Mehedinti 112995 Ponoarele Mehedinti 110296 Bala Mehedinti 110688 Balvanesti Mehedinti 110875 Brosteni Mehedinti 111097 Cazanesti Mehedinti 111685 Floresti Mehedinti 112129 Husnicioara Mehedinti 112334 Ilovita Mehedinti 112664 Malovat Mehedinti 113625 Sisesti Mehedinti 113698 Sovarna Sursa: Ghidul solicitantului pentru participarea la selectia GAL, Anexa 4
pag. 7
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Sursa: Planul National Strategic pentru Dezvoltarea Rurala 2007-2013
Cadrul geologic al zonei se evidentiaza prin calcarele cu o grosime de 200-300 m din zona central a Podisului Mehedinti si prin dolinele si lapiezurile locale. Aproape toate raurile care vin dinspre vest sunt captate in subteran iar vaile raman seci formand in decursul timpului trepte antitetice(Topolnita, Ponorel). In amonte de captare se produce un fenomen de aluvionare prenuntata a luncilor pe sute de metri aparand astfel depresiuni inchise cu aspect general de polie. Calcarele de varsta Jurasic-Cretacica apatin Autohtonului danubian si sunt dispuse in doua fasii principale paralele intre ele.
Fasia vestica apartine Muntilor Mehedinti si se caracterizeaza printr-o tectonizare extrem de puternica. Caderea in trepte spre vest a contribuit la formarea grabanului Cernei.
Fasia estica apare in zona centrala a Podisului Mehedinti intre Baia de Arama si Ciresu. Pachetul de calcare este gros de 200-300 m si este alcatuit din straturi de 4-10 m grosime cu inclinare
pag. 8
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 generala spre sud – est. Desi ocupa numai 5 % din suprafata totala, straturile de calcar au generat numeroase si variate fenomene carstice care dau faima Platoului Mehedinti.
Banca de imagini personale GAL – Lapiezuri Ponoarele
Activitatea litologica, geomorfologica a conditiilor atmosferice si a vegetatiei a dat nastere unei game variate de soluri in cadrul tinutului. Astfel, in zona de podis si de munte, pe rocile calcaroase de pe suprafete destul de mari se intalnesc soluri de tip redzine care au culoare neagra, bruna sau brun-roscata bogate in humus saturat in baze cu profil A-D. Pe aceste soluri, in Podisul Mehedinti cresc: tufarisuri de corn, mojdrean, lemn cainesc, carpinita, liliac, dirmox, maces. Tot pe calcare s-a format un sol de tip terrarosa care se intalneste in imprejurimile localitatilor Ponoarele, Gardaneasa, Nadanova unde s-a dezvoltat o vegetetie specifica solurilor aride – pajisti de slaba calitate, paduri de fag si gorun- iar pe alocuri se cultiva cartofi, porumb si pomi fructiferi. Cele mai intinse suprafete din zona sunt ocupate de soluri brun acide, brune, brune podzolite si brune galbui podzolite unde cresc paduri intinse de fag.
pag. 9
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
HARTA PRINCIPALELOR UNITATI GEOLOGICE
Sursa: Prezentare judetul Gorj
pag. 10
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.1.3.Resursele solului
Tinutul Closani este definit de prezenta unor structuri geologice complexe care ascund numeroase substante minerale utile. Cele mai importante substante au fost identificate in zona montana si de podis. In subsolul microregiunii au fost identificate urmatoarele substante: minerale feroase, neferoase, nemetalifere, carbuni, gaze naturale, ape termale, minerale plate, roci utile pentru constructii. Dintre toate acestea numai o mica parte au fost exploatate si se exploateaza(carbine, nemetalifere, neferoase, ape termale, roci) iar cea mai mare parte au fost exploatate cu reserve omologate sau neomologate sau doar prospectate. Pe langa aceste zacaminte in exploatare sau activitate sistata, in subsolul tinutului au mai fost cercetate si exploatate urmatoarele substante minerale de interes local si national:
Gaze libere din localitatea Bala de Jos cu rezerve de bilant si in afara de bilant de categoria C2milioane de mc;
Ape termominerale pentru scopuri terapeutice- ape bicarbonate sulfuroase cu temperature de 230 C, 420 C in localitatea Bala. Aceste ape au reserve omologate de categoria C1- 4.562mc/zi, namoluri si turbe terapeutice cu reserve neomologate de categoria C2 – 5000 mc;
Ape sulfuroase bicarbonate: Brosteni;
Ape sulfuroase hipotermale: Balta, Negoiesti;
Carbune brun: Balta;
Azbest: Balta, Podeni;
Nisip: Cazanesti, Sisesti, Malovat.
1.1.4.Vegetatie
In cadrul teritoriului exista o serie de fenomene naturale rare floristice, faunistice, paleontologice, speologice care au impus masuri concrete de ocrotire. Au fost indentificate mai multe zone cu profil complex in zona nordica printre care rezervatia botánica Ponoarele cu o suprafata de 20 hectare, rezervatia complexa pestera Topolnitei si imprejurimile ei, rezervatia paleontológica punctul forestier Ilovita- Bahna, rezervatia geomorfológica complexul carstic Ponoarele, rezervatia speologica pestera Epuran. In afara de aceste rezervatii se impun atentiei si alte zone importante: peretii calcarosi de la izvoarele Cosustei, izvorul carstic cu stancarii de la Camana, cornetul Babelor si Cerboanei, cheile Cosustei, tufarisurile de tip submediteranean de deasupra pesterii Isverna si de pe cornetul Obarsiei Closani, cheile Topolnitei, muntele Varful lui Stan, padurea de gorun cu alun turcesc de pe dealul Duhovna.
pag. 11
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Individualitatea geografica a teritoriului sustine o alternanta a padurilor de fag si gorun iar clima cu influente submediteraneene a avut un rol insemnat in configuratia actualei structuri vegetative. Mare parte a calcalelor sunt despadurite sau acoperite cu paducel, corn, porumbar, scumpie, ienupar, liliac si amestec de fagi izolati. In multe locuri liliacul salbatic formeaza adevarate paduri, vestite fiind cele de pe cornetele Ponoarele si Isverna. Pe areale intinse din partea de sud si sud-vest isi face aparitia gorunul, cerul, garnita, gorunul balcanic, carpenul, nucul, alunul turcesc. Compozitia florística a pajistilor este, de asemenea, abundenta in elemente mediteraneene intalnindu-se aici pajisti care acopera o mare parte a terenurilor cu paduri defrisate. Drumurile forestiere au inlesnit defrisarea doar in partea de est a tinutului se observa a conservare mai buna a padurilor. Reprezentative suprafete paduroase de fag, brad si pin ce au ramas neafectate de taieri se gasesc pe Valea Cosustei si a Barovatului iar in partea de sud-vest pot fi intalnite paduri de stejar pufos, carpinita, tei.
Ca urmare a diversitatii mediilor de viata se intalneste aici o bogata si eterogena fauna de origini diferite dar cu preponderenta a elementelor sudice. Climatul bland si vegetatia locala sunt au creat un mediu potrivit pentru aparitia umeroaselor reptile si insecte. Caracteristice sunt cele doua varietati faunistice, vipera cu corn (Vipera Ammodytes) si broasca testoasa (Testudo Hermanni), ocrotite prin lege si care au o larga raspandire pe calcarele din sud-vestul platoului. Acestora li se adauga serpi veninosi si neveninosi, o specie de scorpion mic dar veninos (Euscorpius carpathicus) si o varietate de soparle, indeosebi cele de origine sudica (Lacerta Taurica). Dintre vertébrate o larga raspandire o au melcii, paianjenii, gandacii si mai ales fluturii. In padurile de fag se intalneste ursul, cerbul, capra neagra, mistret, veverita, jderul, viezurele, caprioara, parsul mare, iepuri, cocosi de munte, fazani si lupi.
TABEL 2. SPECII DE PLANTE IMPORTANTE DIN PUNCT DE VEDERE PROTECTIV
Interes Taxonii Locatia protectiv
Achillea coarctata Poiret Borovat (valea intre Paunesti si Godeanu); V
Achnatherum calamagrostis Cornetul Cosustei; Izvoarele Cosustei; rara
Ponoare – Zaton; Ponoare–Podul natural; Piatra Pinilor; Abrupt Potcoava
Acinos alpinus majoranifolius Pestera Topolnita – intrari; stâncarii; rara
Acinos rutundifolius Abrupt Potcoava; rara
Allium flavum subsp. flavum Piatra Pinilor; rara
Anthemis cretica Borovat (valea intre Paunesti si Godeanu) rara
Anthriscus nemorosa Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Arabis pocurrens Cornetu Cosustei; Piatra Pinilor rara
Aremonia agrimonoides Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Ponoare: rara agrimonoides Podul Natural, lapiez;
pag. 12
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Interes Taxonii Locatia protectiv
Arum maculatum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara
Asperula taurina leucanthera V. Cosustei: Giurgiani; rara
Asperula tinctoria Piatra Pinilor; rara
Asplenium ceterach V. Cosustei: Giurgiani; Isverna: la pestera; rara Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu Cosustei; Izvoarele Cosustei; Abrupt Potcoava; Ponoare: Padurea de Liliac
Asplenium lepidum Isverna: la pestera; rara
Asplenium scolopendrium Piatra Pinilor; rara
Atamantha turbitt Piatra Pinilor; Cornetu Cosustei; Abrupt rara, subsp.hungarica Potcoava endemit
Calystegia silvatica Ponoare: Padurea de Liliac; rara
Campanula grossekii Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara Cosustei; Izvoarele Cosustei; Vintilani; Ponoare: Podul Natural, lapiez;
Campanula lingulata La Polom; Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara
Carduus candicans Izvoarele Cosustei rara
Carlina acanthhifolia V. Topolnita; Cornetu Cosustei; La Polom; rara acanthhifolia Pajisti cu Juniperus, la N de Ponoare; Godeanu - cumpana ape Motru-Cerna
Centaurea atropurpurea Abrupt Potcoava rara
Cephalanthera longifolia Cornetu Cosustei rara
Cephalaria laevigata Abrupt Potcoava rara
Cerastium banaticum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara
Cerastium banaticum banaticum Cornetu Cosustei rara
Cinclidium aquaticum, in apa Isverna: la pestera rara (Bryo)
Circium grecescui Godeanu - cumpana ape Motru-Cerna rara
Cirsium candelabrum V. Topolnita rara
Cirsium creticum V. Topolnita rara
pag. 13
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Interes Taxonii Locatia protectiv
Cirsium grecescui Ponoare: Podul Natural, lapiez; Pajisti cu rara Juniperus, la N de Ponoare
Cotoneaster integerrimus Cornetu Cosustei rara
Crocus vernus subsp. vernus Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara
Cynosurus echinatus V. Topolnita; Cornetu Cosustei; rara
Dactylorhiza incarnata V. Topolnita rara
Danthonia alpina V. Topolnita; Cornetu Cosustei; La Polom rara
Danthonia decumbens V. Topolnita Pajisti cu Juniperus, la N de rara Ponoare
Delphinium fissum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara Cosustei
Dianthus deltoides Godeanu - cumpana ape Motru-Cerna rara
Dianthus giganteus V. Topolnita rara
Doronicum columnae Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Draba lasiocarpa Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Echinops bannaticus Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Izvoarele rara, Cosustei endemit
Edrajanthus graminifolius Abrupt Potcoava rara
Erysimum odoratum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Erythronium dens-canis s. l. rara
Festuca xanthina Piatra Pinilor; Abrupt Potcoava rara
Fritillaria orientalis Pestera Topolnita – intrari, stâncarii V
Galanthus nivalis Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Valea rara Morii
Galium purpureum Cornetu Cosustei rara
Galium rivale V. Topolnita rara
Genista pilosa Borovat (valea intre Paunesti si Godeanu); rara Mânastirea Topolnita;
Genista radiata Piatra Pinilor; Abruptul Potcoavei rara
Gentiana cruciata cruciata Cornetu Cosustei rara
pag. 14
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Interes Taxonii Locatia protectiv
Geranium macrorrhizum Izvoarele Cosustei; Piatra Pinilor; V. Cosustei: rara Giurgiani; Abrupt Potcoava
Gladiolus imbricatus (5-6 V. Topolnita rara exemplare)
Hepatica nobilis Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Himantoglossum hircinum subsp. Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara Caprinum
Hordeum bulbosum Mânastirea Topolnita rara
Hordelymus europaeus Cornetu Cosustei rara
Hypericum tetrapterum La Polom rara
Inula conyza Izvoarele Cosustei rara
Inula germanica V. Topolnita rara
Jovibarba heuffelii Pestera Topolnita – intrari, stancarii; Cornetu Edificatoa Cosustei re habitat R6220 – Natura 2000
Juglans regia Piatra Pinilor; Ponoare: Padurea de Liliac rara
Knautia drymea subsp drymea V. Topolnita rara
Lactuca viminea subsp. viminea Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; V. rara Cosustei: Giurgiani; Isverna: la pestera; Abrupt Potcoava; Ponoare: Podul Natural, lapiez
Lamiastrum galeobdolon Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara Mânastirea Topolnita
Laser trilobum Cornetu Cosustei rara
Laserpitium latifolium Piatra Pinilor rara
Lathraea squamaria Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Lathyrus hallersteinii Cornetu Cosustei rara
Lathyrus latifiolius V. Topolnita; Cornetu Cosustei; La Polom; rara Ponoare: pajisti cu ienupar, lânga drum;
Lilium martagon rara
Linum hologynum V. Topolnita; Pestera Topolnita – intrari, rara stâncarii; La Polom; Pajisti cu Juniperus, la N de Ponoare; Godeanu - cumpana ape Motru- Cerna
Linum uninerve Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Piatra rara
pag. 15
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Interes Taxonii Locatia protectiv
Pinilor; Valea Morii
Lunaria annua subsp. Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara pachyrrhiza
Lunaria annuua pachyrrhiza Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara Cosustei
Mercurialis ovata Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Micromeria pulegium Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara, Cosustei; Izvoarele Cosustei; Piatra Pinilor; endemica Isverna: la pestera; Abrupt Potcoava
Moehringia muscosa Izvoarele Cosustei; Valea Morii rara
Moenchia mantica V. Topolnita rara
Myrrhoides nodosa Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara Mânastirea Topolnita
Neottia nidus-avis Cornetu Cosustei rara
Orchis morio. Bahna rara
Peltaria alliacea Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara Cosustei; Izvoarele Cosustei; Abrupt Potcoava
Pinus nigra subsp. banatica Cornetu Cosustei; Piatra Pinilor; Abrupt rara, Potcoava endemit
Piptatherum virescens Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Piatra rara Pinilor; Ponoare: Podul Natural, lapiez
Potentilla chrysantha Abrupt Potcoava rara
Primula auricula serratifolia Piatra Pinilor Rara, endemica
Primula veris columnae Abrupt Potcoava rara
Rhamnus saxatilis tinctoria Cornetu Cosustei; Valea Morii; V. Cosustei: rara Giurgiani
Salvia amplexicaulis Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Saxifraga tridactylites Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Scopolia carniolica Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Scorzonera purpurea rosea La Polom rara
Sedum sexangulare Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Ponoare: rara Podul Natural, lapiez
Seseli rigidum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara Cosustei; Piatra Pinilor; Abrupt Potcoava
pag. 16
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Interes Taxonii Locatia protectiv
Sesleria rigida Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Valea rara Morii; Abrupt Potcoava
Silene flavescens Piatra Pinilor; V. Cosustei: Giurgiani; Isverna: rara la pestera
Silene nutans L. subsp. dubia Pestera Topolnita – intrari, stâncarii Rara, endemica
Silene petraea Cornetu Cosustei rara
Sorbus cretica Cornetu Cosustei; Piatra Pinilor rara
Stachys alpina V. Cosustei: Giurgiani rara
Syringa vulgaris Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara Cosustei; Piatra Pinilor; Ponoare: Podul Natural, lapiez
Tanacetum macrophyllum Cornetu Cosustei; V. Cosustei: Giurgiani; rara Isverna: la pestera
Taraxacum hoppeanum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Taxus baccata Valea Morii rara
Telekia speciosa Cornetu Cosustei; Vintilani; V. Cosustei: rara Giurgiani; Isverna: la pestera; Godeanu - cumpana ape Motru-Cerna
Teucrium montanum rara Piatra Pinilor Tragopogon balcanicus V. Topolnita; Pestera Topolnita – intrari, rara, stâncarii; Ponoare: Podul Natural, lapiez
Trifolium aureum V. Topolnita; Ponoare: Padurea de Liliac rara
Trifolium badium Godeanu - cumpana ape Motru-Cerna rara
Trifolium pallidum V. Topolnita rara
Verbascum vandasii Pestera Topolnita – intrari, stancarii rara
Vicia dasycarpa V. Topolnita rara
Sursa: Planul de management GPMH
pag. 17
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.1.5. Clima
Cele doua trepte ale tinutului – deal si munte- sunt caracterízate de o clima submediteraneana definita de mase de aer cald si umed. In consecinta, iernile sunt mai calde, precipitatiile lichide mari sub forma de lapovita, ninsori si fenomene de inghet apar mai putin in zona de deal si sunt frecvente in zonele inalte ale teritoriului. Temperatura medie anuala se situeaza intre 8-10 grade iar precipitatiile inregistreaza un debit de 700-800mm anual. Pe teritoriul microregiunii sunt predominante vanturile de vest, nord-est directii date de orientarea marilor forme de relief. Viteza maxima anuala un depaseste 10m/s. Pe versantii estici ai podisului au loc procese de foenizare a aerului care conduce la cresterea temperaturii aerului, reducerea umezelii, absenta precipitatiilor si predominarea timpului senin.
In functie de relief se pot distinge nuante de climat montan si de deal dupa cum urmeaza:
Zone de TINUTUL CLOSANI munte/ Zone de podis dealuri
Radiatia globala(kcal/cmp/an) 115 110
Durata de stralucire a soarelui(h/an) 1500 1800
Temperatura medie anuala -9.5 11.5
Temperatura medie a lunii ianuarie(C) -4 -1.5
Temperatura medie a lunii iunie(C) 18.5 21
Precipitatii medii anuale(mm) 800-1200 50-800
Nebulozitate(zile/an) 150 120
Zile cu ninsoare/an 50 25-30
Zile cu strat de zapada/an 80-100 60-70
Grosimea stratului de zapada(cm) 10-25 10-20
Viteza vantului m/s 6 4-6
pag. 18
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.1.6. Hidrografie
Hidrografia Judetului Mehedinti este reprezentata de doua artere principale: Dunarea si Motrul si de afluentii directi sau indirecti ai acestora. Urmatorii afluenti directi ai Dunarii isi desfasoara cursul in intregime in judet colectand apele, in principal din podisul Mehedinti: Bahna cu afluentii sai, Racovatul si Tarovatul, paraul Jidostita, raul Topolnita. Raul Motru curge pe marginea estica a tinutului iar cei mai importante afluenti ai sai sunt: Motrul Sec, Motrisorul, Brebina, Cosustea si Husnita. Bahna are un bazin cu suprafata de 179 km2, o lungime totala de 29 km; Jidostita un bazin cu suprafata de 45 km2, lungime totala de 18 km, iar Topolnita are un bazin mai mare, cu suprafata de 360 km2; iar lungimea de 40 km. Debitul mediu multianual la varsare este de 3 m3/s. Caracteristicile debitului solid si fenomenelor de inghet sunt similare cu ale altor rauri din regiunea vestica a judetului Mehedinti (Clisura Dunarii).
Reteaua hidrografica a teritoriului este formata din raurile Cerna, Topolnita, Bulba, Brebina, Motru Sec, Motru in care se varsa o serie de paraie. Datorita reliefului carstic cursurile de apa se pierd in subteran, aparand intr-un alt loc purtand denumirea de sohodoalele (Sohodolaele Mari, Sohodoalele Mici). Dintre cursurile de apa numai cateva pot oferi posibilitati de acumulare prin barare pentru alimentare cu apa a unor localitati: paraul Bahna in amonte de satul Ilovita, raul Topolnita in aval de Schitul Topolnitei, raul Cosustea in zona satului Firizu. Dintre afluentii mai importanti ai raului Motru amintim Cosustea (suprafata bazinului: 453 km2; lungime: 68 km; debit mediu multianual: 3,9 m3/s) si Husnita (suprafata bazinului: 313 km2; lungime: 44 km; debit mediu multianual: 0,8 m3/s).
Lacurile cele mai importante din tinut sunt: lacurile din zona carstica a podisului(Zaton, Ponoarele si Gornovita cu carácter temporar si Balta cu caracater permanent) si lacurile formate prin bararea naturala a unei vai(lacul Vintila de pe raza comunei Ilovat).
pag. 19
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
HARTA HIDROGRAFICA PE ZONE DE RELIEF
Sursa: Prezentare Judetul GORJ
pag. 20
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
In subsolul judetului au fost identificate importante resurse de ape subterane care se gasesc inmagazinate in depozitele de alterare de la suprafata rocilor stancoase, in reteaua de fisuri si crapaturi, aparand la suprafata sub forma de zone umede sau izvoare la baza versantilor. Prin captarea izvoarelor cat si a zonelor umede, prin drenuri, se pot constitui surse importante de apa potabila la alimentare acu apa in sistem centralizat a localitatilor din zona. In zona de deal apele subterane se gasesc la adancimi cuprinse intre 20-80 m care se scurg in vai de unde ar putea fi interceptate prin foraje cat si prin captare pentru alimentarea cu apa a zonei.
Izvoare de ape minerale necercetate au fost identificate in localitatile: Colibasi, Baia de Arama, Balta.
Banca de imagini personale GAL – Lacul Zaton
pag. 21
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.2. POPULATIE SI SOCIETATE
Reteaua de localitati
Tinutul Closani este format din 20 de comune si un oras iar numarul mediu de sate ce revin pe o comuna este de 6,6 mai mare decat cea a mediei pe tara(5 sate/comuna) fapt ce exprima o densitate mare a localitatilor pe teritoriu. Se constata densitatea comunelor dupa numarul satelor din componenta astfel: 12 comune cu 3 pana la 6 sate(Balta, Balvanesti, Brosteni,Ciresu, Godeanu, Ilovat, Ilovita, Izvoru Barzii, Malovat, Obarsia Closani,Podeni, Sisesti Sovarna) si 8 comune alcatuite din 8 pana la 14 sate(Bala, Cazanesti, Floresti, Husnicioara, Isverna, Ponoarele). Marimea medie a unei comune este de 2457 locuitori mai mare decat media pe tara (3.875 locuitori).
Ponderea suprafetei Tinutului Closani, 1572,23 km², in cadrul judetului Mehedinti, 4933 km², ne indica un procent de 32% iar fondul de locuinte al tinutului -22568 – reprezinta 17,21 % din cel judetean.
Tipologia localitatilor rurale este strans legata de zona geografica in care se inscriu astfel ca in zona de munte-podis satele au o structura raspandita si risipita, au in medie 350 de locuitori si se accede greu la ele in perioada de iarna. Densitatea acestora in teritoriul de este de 7,5 localitati/100 kmp, iar a populatiei de 31,26 locuitori/kmp. Datele de populatie si indicatorii demografici, in special sporul negativ, semnaleaza tendinta de depopulare a satelor din aceasta zona. La nivel de unitate administrativ teritoriala densitate mare de locuitori inregistreaza comunele Corcova,Bala, Malovat, Brosteni, Sisesti iar la polul opus se situeaza Balta, Obarsia Closani, Ciresu, Isverna si Podeni.
TABEL 3. DENSITATE TINUTUL CLOSANI 2009
Suprafata Densitate TINUTUL CLOSANI Populatie km2 loc./km2
TOTAL 49142 1572.23 31.26
BALVANESTI 1033 47.14 21.91 GODEANU 652 44.02 14.81 BALTA 1191 124.65 9.55 SISESTI 2942 73.79 39.87 ILOVAT 1327 82.70 16.05 FLORESTI 2748 45.95 59.80 BROSTENI 2979 47.91 62.18 CAZANESTI 2422 81.42 29.75 MALOVAT 2885 67.90 42.49 IZVORU BIRZII 2878 66.64 43.19 SOVARNA 1329 35.41 37.53 OBARSIA CLOSANI 1115 78.58 14.19 pag. 22
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Suprafata Densitate TINUTUL CLOSANI Populatie km2 loc./km2 BAIA DE ARAMA 5735 101.22 56.66 CIRESU 623 55.31 11.26 BALA 4443 100.61 44.16 PONOARELE 2772 72.88 38.04 CORCOVA 6035 74.73 80.76 ILOVITA 1346 70.32 19.14 HUSNICIOARA 1438 78.85 18.24 ISVERNA 2270 145.37 15.62 PODENI 979 76.83 12.74 Sursa: INS-DJS Mehedinti
La nivelul anului 2009 Tinutul Closani are o populatie de 49.142 cifra care reprezinta16 % din populatia totala a judetului Mehedinti si 32,57% din populatia rurala a acestuia.
GRAFIC PONDEREA LOCUITORILOR TINUTULUI CLOSANI IN JUDETUL MEHEDINTI
Sursa: Prelucrare de date INS-DJS Mehedinti
Dimensiunea demografica este polul central al analizei deoarece populatie este atat factor de consum cat si factor de actiune fiind beneficiarul final al dezvoltarii regiunii. In analiza diagnostic a tinutului apare in calitate de potential de dezvoltare de aceea populatia este analizata sub aspect cantitativ, structural si evolutiv.
Tinutul Closani este o zona de dimensiuni medii ponderea cea mai mare o au comunele de dimensiuni medii cu populatia intre 1000-3000 (11 comune)care cumuleaza si cel mai mare numar de locuitori urmate indeaproape de comunele mici cu populatia cuprinsa intre 300-700
pag. 23
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 locuitori(10 comune). Comuna cea mai mica la nivel teritorial dar si judetean este comuna Ciresu (623 locuitori) iar cea mai mare este Corcova (6035locuitori).
TABEL 4 NUMAR LOCUITORI TINUTUL CLOSANI
Anul/localitate 1992 2005 2009 TOTAL JUDET 332440 303869 292917 TINUTUL CLOSANI 54737 50873 49142 BAIA DE ARAMA 5699 5862 5735 BALA 4659 4636 4443 BALTA 1769 1322 1191 BALVANESTI 1316 1071 1033 BROSTENI 3067 2957 2979 CAZANESTI 2794 2554 2422 CIRESU 895 710 623 CORCOVA 5997 6093 6035 FLORESTI 2883 2841 2748 GODEANU 793 683 652 HUSNICIOARA 1979 1484 1438 ILOVAT 1690 1391 1327 ILOVITA 1614 1389 1346 IZVORU BARZII 2952 2895 2878 MALOVAT 3202 2937 2885 OBARSIA CLOSANI 1270 1124 1115 PONOARELE 2959 2953 2772 SISESTI 3417 3086 2942 SOVARNA 1552 1392 1329 ISVERNA 2780 2431 2270 PODENI 1450 1062 979 Sursa: INS-DJS Mehedinti
pag. 24
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
HARTA LOCUITORI TINUTUL CLOSANI
MARO – sub 1500 locuitori ; GALBEN – 1501-3000 locuitori ; VERDE – peste 3001 locuitori
La nivel teritorial caracteristica dominanta a fost scaderea populatiei cu 5595 persoane fata de anul 1992, respectiv cu 10,22 % scadere asistand la un proces continuu de depopulare usoara a localitatilor. Scaderi importante ale numarului locuitorilor au inregistrat comunele Balta (33%), Husniciora (28%), Sisesti (14%), Isverna (19%) si Podeni (33%). In acelasi timp, cresteri usoare de populatie au inregistrat 2 localitati: Baia de Arama si Corcova (1%).
GRAFIC EVOLUTIA POPULATIEI 1992-2009
pag. 25
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Evolutia populatiei in mediul analizat este influentata de sporul natural care prin tendinta sa negativa din ultimii ani joaca un rol important in diminuarea populatiei. Se poate observa din datele culese ca la fiecare nastere se inregistreaza 1,8 decese. De asemenea soldul schimbarilor de domiciliu si-a pastrat tendinta negativa in cadrul tinutului (-80). Din punct de vedere al migratiei nu se poate spuna ca aceasta joaca un rol semnificativ in evolutia sau involutia demografiei locale aceasta inregistrand cifre prea mici in zona analizata.
GRAFIC SPOR NATURAL
Sursa: Prelucrari de date INS-DJS Mehedinti
Analiza evolutiei populatie ne indica faptul ca cei doi indicatori care au o influenta mare in cadrul demografiei locale (sporul natural si soldul migrarilor de domiciliu) caracterizeaza aproape toate comunitatile incluse in analiza. Soldul schimbarilor de domiciliu pozitiv inregistrat in cateva dintre localitati este consecinta fenomenului de intoarcere a populatiei urbane, migrata initial din rural, care nu se datoreaza cresterii calitatii vietii in rural, ci este consecinta dificultatilor pe care le au persoanele disponibilizate prin restructurarea economiei urbane. Tinerii reprezinta grupa de varsta cea mai dinamica, respectiv cu cele mai mari rate migratorii si trebuie subliniat ca in aceasta categorie de varsta soldurile sunt negative singurele solduri migratorii pozitive fiind sustinute doar de adulti si varstnici. Cu alte cuvinte, doar acestia sosesc in rural in numar mai mare decat cei care pleaca. Populatia locala este caracterizata printr-un grad scazut de mobilitate fiind definita doar de miscarea intrajudeteana si interjudeteana.
pag. 26
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
TABEL 5. EVOLUTIA POPULATIEI 2009
Stabili Plecari ri de cu Soldul Soldul domic domicili schimba miscar iliu in ul din rilor de ii Nascuti Mort Spor localit localitat domicili Imigr Emig extern 2009 vii i natural ate e u anti ranti e TINUTUL CLOSANI 429 775 -346 892 972 -80 0 5 -5 BAIA DE ARAMA 44 73 -29 137 160 -23 - - - BALA 30 52 -22 69 82 -13 - - - BALTA 8 27 -19 13 23 -10 - - - BALVANESTI 11 23 -12 20 18 2 - - - BROSTENI 22 29 -7 59 60 -1 - - - CAZANESTI 25 52 -27 39 49 -10 - - - CIRESU 7 11 -4 4 13 -9 - - - CORCOVA 75 73 2 92 106 -14 - - - FLORESTI 15 35 -20 40 38 2 - - - GODEANU 8 16 -8 29 9 20 - - - HUSNICIOARA 14 30 -16 37 31 6 - - - ILOVAT 11 35 -24 31 26 5 - - - ILOVITA 16 16 - 16 16 - - - - IZVORU BARZII 21 53 -32 65 58 7 - - - MALOVAT 26 66 -40 74 48 26 - - - OBARSIA- CLOSANI 9 10 -1 20 33 -13 - - - PONOARELE 30 25 5 40 89 -49 - - - SISESTI 17 52 -35 56 43 13 - 5 -5 SOVARNA 9 32 -23 13 21 -8 - - - ISVERNA 24 37 -13 27 35 -8 - - - PODENI 7 28 -21 11 14 -3 - - - Sursa: Prelucrare de date INS-DJS Mehedinti
pag. 27
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Structura pe sexe a populatiei rurale este relativ echilibrata, numarul femeilor fiind aproape egal cu cel al barbatilor - 24702 sunt barbati (50,26%) si 24440 sunt femei (49,74%). Raportul dintre barbati si femei este unul favorabil barbatilor revenind in medie 101,7 barbati/100 femei.
TABEL 6. STRUCTURA PE SEXE 2009
2009 TOTAL MASCULIN FEMININ JUDETUL MEHEDINTI 292917 143971 148946 TINUTUL CLOSANI 49142 24702 24440 BAIA DE ARAMA 5735 2905 2830 BALA 4443 2286 2157 BALTA 1191 550 641 BALVANESTI 1033 515 518 BROSTENI 2979 1501 1478 CAZANESTI 2422 1218 1204 CIRESU 623 303 320 CORCOVA 6035 3044 2991 FLORESTI 2748 1396 1352 GODEANU 652 301 351 HUSNICIOARA 1438 740 698 ILOVAT 1327 662 665 ILOVITA 1346 704 642 IZVORU BARZII 2878 1453 1425 MALOVAT 2885 1480 1405 OBARSIA CLOSANI 1115 541 574 PONOARELE 2772 1379 1393 SISESTI 2942 1449 1493 SOVARNA 1329 668 661 ISVERNA 2270 1113 1157 PODENI 979 494 485 Sursa: Prelucrari de date INS-DJS Mehedinti
pag. 28
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Structura pe varste a populatiei rurale este caracterizata printr-un relativ dezechilibru, procesul accentuat de imbatranire demografica fiind evident. Varsta medie a populatiei rurale este ridicata (cca. 38 de ani) si in continua crestere. Se constata din datele prezentate in tabel ca Tinutul Closani se gaseste intr-un proces accentuat de imbatranire demografica determinat de cresterea numarului si proportiei persoanelor varstnice si adulte concomitent cu scaderea numarului si proportiei de tineri in varsta de sub 15 ani. Printre comunele cu pondere ridicata a populatiei de 60 de ani si peste se numara Ciresu, Godeanu, Ilovat.
TABEL 7. POPULATIE PE GRUPE DE VARSTE 2009
0-9 10-14 15-29 30-39 40-49 50-59 60-69 70-79 80-84 85 si 2009 ani ani ani ani ani ani ani ani ani peste Closani 4582 3007 9699 7171 5809 5488 5682 5557 1463 684 Masculi n 2367 1558 5105 3833 3287 2806 2593 2290 541 267 Feminin 2215 1449 4594 3338 2522 2682 3089 3267 922 417 Sursa: Prelucrari de date INS-DJS Mehedinti
Cresterea valorii sporului natural negativ se datoreaza deopotriva scaderii natalitatii si cresterii mortalitatii ceea ce duce in cele din urma la rata crescuta a imbatranirii din aceasta zona. Studiul acestui aspect al demografiei locale ne preleva o situatie reprezentata astfel: tineri 15%, adulti 57 %, varstnici 27%. Un element important in aceasta etapa a studiului il reprezinta raportul masculin-feminin in categoria grupelor de varsta. Astfel, femeile detin o reprezentare de 48,28% in categoria tinerilor, 46,64 % in cea a adultilor iar grupa varstnicelor este reprezentata de 57,49%. Se poate observa aici o tendinta catre feminizarea procesului de imbatranire acestea depasind numarul barbatilor din grupa de varsta peste 60 de ani cu putin peste 2000 de persoane plusul de aproape 7% in categoria adultilor pe care il detin barbatii defineste un raport scazut al femeilor in grupa de persoanelor active/ocupate dar si o posibila problema in intemeierea unei familii.
pag. 29
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
GRAFIC GRUPE DE VARSTA CLOSANI
Sursa: Prelucrari de date INS-DJS Mehedinti
STAREA DE SANATATE A MEDIULUI RURAL
Datele disponibile la nivelul anului 2009 ne indica o rata a imbatrinirii semnificativa astfel ca la 1000 de tineri (0-14 ani) exista 1764 adulti cu varsta peste 60 de ani iar la fiecare 100 persoane tinere si varstnice se inregistreaza 744 persoane adulte. De asemenea, procentul mare al persoanelor varstnice care reprezinta mai mult de jumatate din populatia adulta si aproape dublu decat cea tanara sustine tendinta de imbatranire a acestui tinut.
TABEL 8. INDICATORI AI STARII POPULATIEI IN MEDIUL RURAL
Rata de dependenta 1 (tineri/adulti*100) 26.94 Rata de dependenta 2(varstnici/adulti*100) 47.52 Rata de dependenta 3 (tineri+varstnici/adulti*1000) 744.67 Raportul imbatranirii demografice (varstnici/tineri*1000) 1763.87 Raportul tinerilor in populatie (pana in 14 ani)% 15.44 Raportul adultilor (15-59 de ani) in populatie % 57.32 Raportul varstnicilor (peste 60 de ani) in populatie % 27.24 Sursa: Prelucrari de date INS-DJS Mehedinti
pag. 30
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Diversitatea etnica din Tinutul Closani este mai degraba redusa. Populatia totala este predominant romaneasca (99%, conform recensamantului populatiei din 2002). Minoritatile etnice principale sunt rromii (392), maghiarii (13), germanii (3) si sarbii(5) care insumeaza impreuna aproape 1% din populatia totala.
GRAFIC DIVERSITATE ETNICA
pag. 31
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.3. PATRIMONIUL DE MEDIU
Protectia si conservarea mediului
Sursele de degradare si poluare a mediului inconjurator sunt aceleasi ca in toate zonele rurale: degradarea terenului din cauze naturale si a interventiilor umane, alterarea calitatii aerului, apei si a solului cu elementi poluanti, amenajari de spatii care nu tin cont de normele ecologicesi neprotejarea valorilor de patrimoniu natural si antropic.
Fenomenul de eroziune de adancime se manifesta cu precadere in zona localitatilor Obarsia Closani, Isverna, Balta, Podeni, Ciresu, Godeanu, Balvanesti, Izvorul Barzii. Poluarea mediului afecteaza comunitatile din apropierea combinatului ROMAG – Izvorul Barzii in mod direct iar ploile acide provocate de noxele acestuia afecteaza o un areal mai mare prin uscarea permanenta a padurilor si acidifierea solului.
Diversitatea si frumusetea peisajului de pe teritoriul tinutului, diversitatea si raritatea fenomenelor naturale floristice, faunistice, paleontologice, geomorfologice si speologice au impus masuri de protective si ocrotire. Astfel prin Hotararea Consiliului Judetean Mehedinti nr. 26/1994 s-au stabilit in nordul judetului zonele naturale cu regim de ocrotire oficiala:
1 rezervatie complexa cu o suprafata de 100 ha
14 rezervatii botanice cu o suprafata de 837 ha
2 rezervatii paleontologice
3 rezervatii speologice
1 rezervatie forestiera cu o suprafata de 30 ha.
Trebuie mentionat aici pericolul prabusirii podului natural “ Podul lui Dumnezeu”din cauza eroziunilor apelor infiltrate si a absentei unei rute ocolitoare, al poluarii “ padurii de liliac Ponoarele”, a alterarii cu ape de infiltratie a apei termale si namolului therapeutic de la Bala si totala lipsa de protective a pesterilor, padurilor rezervatii naturale.
ZONE DE RISC NATURALE
Pe anumite sectoare ale cursurilor de apa permanente se produc inundatii:
Paraul Bahna pe sectorul golf-sat Podeni
Raul Cosustea pe sectorul Cazanesti-Corcova
Paraul Topolnita pe sectorul aval Schitul Topolnitei
Paraul Sovarna pe sectorul zonei satului Sovarna
pag. 32
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
ZONELE NATURALE CU REGIM DE OCROTIRE OFICIALA
REZERVATII COMPLEXE
Complexul carstic Ponoarele, 100 ha
REZERVATII BOTANICE
Padurea de liliac de la Ponoarele, 20ha
Peretii calcarosi Izvoarele Cosustei(Balta), 40 ha
Cornetul Piatra Incalecata(Isverna), 12 ha
Izvorul carstic cu stancariile de la Camana (Podeni), 25ha
Cheile Cosustei(Balta), 50ha
Stancariile de deasupra Pesterii Izverna(Izverna), 10ha
Padurea de pe muntele Draghicesti(Izverna), 60 ha
Cheile Topolnitei (amonte de Schitul Topolnitei, Ciresul), 60 ha
Muntele Varful lui Stan(Izverna), 120ha
Valea Tasnei (Balta), 160ha
Cornetul Baltii (Balta), 30ha
Cornetul Baii si Valea Manastirii (Baia de Arama), 40ha
REZERVATII PALEONTOLOGICE
Punctul fosilifer Bahna (Ilovita), 10ha
Punctul fosilifer Malovat (Malovat), 6 ha
REZERVATII FORESTIERE
Padurea Barovat (Balvanesti), 30ha
pag. 33
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
LISTA COMPLETA A ARIILOR PROTEJATE GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI
Categoria de arie protejata Desemnare conform OUG Categorii Suprafata/ha Baza legala 57/2007 UICN Geoparcul Platoul Mehedinti Interes international V 106 000 HG. (Art.5/b) 2151/2004 SCI-ul Geoparcul Platoul Interes Comunitar (Art.5/c) 53 000 HG Mehedinti 1964/2008 Rezervatia naturala Izvorul si Interes national (Art. 5/a) IV 25 Leg. 5/ 2000 stancariile de la Camana (Cod: H.C.J.26/1994 2596) Rezervatia naturala Peretii Interes national (Art. 5/a) IV 60 Leg. 5/ 2000 calcarosi de la Izvoarele H.C.J.26/1994 Cosustei Cod: 2.614. Rezervatia naturala Tufarisurile Interes national (Art. 5/a) IV 10 Leg. 5/ 2000 mediteraneene de la Isverna H.C.J.26/1994 (Cod: 2601) Varful lui Stan (partial in Interes national (Art. 5/a) IV Leg. 5/ 2000 Geoparc ; majoritar in PN H.C.J.26/1994 Domogled Valea Cernei) Rezervatia naturala Padurea Interes national (Art. 5/a) IV 60 Leg. 5/ 2000 Draghiceanu Cod: 2606 H.C.J.26/1994 Rezervatia naturala Cornetul Interes national (Art. 5/a) IV 40 Leg. 5/ 2000 Vaii si Valea Manastirii Cod: H.C.J.26/1994 2.620. Rezervatia naturala Complexul Interes national (Art. 5/a) III Leg. 5/ 2000 carstic Ponoarele Cod: 2.613. H.C.J.26/1994 Padurea de liliac Ponoarele Interes national (Art. 5/a) IV 20 Leg. 5/ 2000 (Cod: 2600) H.C.J.26/1994 Rezervatia naturala Cornetul Interes national (Art. 5/a) IV 12 Leg. 5/ 2000 Piatra Incalecata Cod: 2.617. H.C.J.26/1994 Rezervatia naturala Cornetul Interes national (Art. 5/a) IV 40 Leg. 5/ 2000 Babelor si Cerboanei .Cod: H.C.J.26/1994 2.616 Rezervatia naturala Cheile Interes national (Art. 5/a) IV 50 Leg. 5/ 2000 Cosustei Cod: 2.615 H.C.J.26/1994 Rezervatia naturala Cornetul Interes national (Art. 5/a) IV 30 Leg. 5/ 2000 Baltii. Cod: 2.619. H.C.J.26/1994 Rezervatia naturala Pestera Interes national (Art. 5/a) III 1 Leg. 5/ 2000 Epuran (Cod: 2595) H.C.J.26/1994 Rezervatia naturala Cheile Interes national (Art. 5/a) III 60 Leg. 5/ 2000 Topolnitei si Pestera Topolnitei. H.C.J.26/1994 Cod: 2.618. Rezervatia naturala Padurea Interes national (Art. 5/a) IV 30 Leg. 5/ 2000 Borovot Cod: 2604 H.C.J.26/1994 Rezervatia naturala Tufarisurile Interes national (Art. 5/a) IV 60 Leg. 5/ 2000 mediteraneene Cornetul H.C.J.26/1994 Obarsia-Closani. Cod: 2.623.
pag. 34
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Rezervatia naturala. Pestera Interes national (Art. 5/a) III 2 HG Isverna 2151/2004 Pajisti umede intre Ciresu si Interes national (Art. 5/a) IV Propunere Jupanesti MNINGA Arinis Jupanesti („La Lac”) Interes national (Art. 5/a) IV Propunere MNINGA Extindere Cornetul Babelor si Interes national (Art. 5/a) IV Propunere Cerboaniei (spre a acoperi MNINGA complet zona umeda de la Balta) Giurgiani-Pietrele Albe Interes national (Art. 5/a) IV Propunere MNINGA Paduri de gorun pe valea Bahna Interes national (Art. 5/a) IV Propunere MNINGA Cheile Topolnitei – Schitu Interes national (Art. 5/a) IV Propunere Topolnitei MNINGA Sursa: Planul de Management GPMH 2010
Observatii :
UICN- Uniunea Internationala de Conservare a Naturii Categorii UICN: I. Rezervatie stiintifica (Rezervatie naturala stricta); II. Parc national; III. Monument natural; IV. Rezervatie de conservare a naturii (definit mai expresiv în limba engleza “Wildlife Sanctuary”); V. Peisaj protejat; VI. Rezervatie de resurse; VII. Arie naturala biotica sau antropica; VIII. Arie gestionata pentru utilizari multiple; IX. Rezervatie a biosferei; X. Rezervatie a patrimoniului mondial natural
In urma solicitarilor adresate Agentiei pentru Protectia Mediului Mehedinti situatia siturilor Natura 2000 de pe raza tinutului este urmatoarea:
Localitate Sit Natura 2000 Baia de Arama Platoul Mehedinti ROSCI0198, 74% Balta Platoul Mehedinti ROSCI0198, 74% Bala Platoul Mehedinti ROSCI0198, 3% Balvanesti Platoul Mehedinti ROSCI0198, <1% Brosteni Nu detine Sit Natura 2000 Cazanesti Nu detine Sit Natura 2000 Ciresu Platoul Mehedinti ROSCI0198, >99% Corova Nu detine Sit Natura 2000 Floresti Nu detine Sit Natura 2000 Godeanu Platoul Mehedinti ROSCI0198, 71% Husnicioara Nu detine Sit Natura 2000 Ilovat Nu detine Sit Natura 2000 Platoul Mehedinti ROSCI0198, 35% Ilovita Portile de Fier ROSCI0206, 65%
pag. 35
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Izvoru Barzii Platoul Mehedinti ROSCI0198, 12% Malovat Nu detine Sit Natura 2000 Obarsia Closani Platoul Mehedinti ROSCI0198, 44% Ponoarele Platoul Mehedinti ROSCI0198, 65% Sisesti Nu detine Sit Natura 2000 Sovarna Nu detine Sit Natura 2000 Isverna Platoul Mehedinti ROSCI0198, 77% Podeni Platoul Mehedinti ROSCI0198, 98% Asa cum se poate observa din tabel in Tinutul Closani exista doua Situri Natura 2000: Platoul Mehedinti – ROSCI0198 cu o suprafata totala de 53.927,6 ha si Portile de Fier ROSCI0206 cu o suprafata totala de 125.687,1 ha. Importanta siturilor consta in bogatia floristica existenta de mare valoare stiintifica, sub raport biologic, geobotanic si ecologic, mai ales in ceea ce priveste asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat si asociatii vegetale specifice locale, la care se adauga importanta faunistica a zonei, in care coabiteaza numeroase animale de diferite origini geografice impreuna cu cele locale. Geoparcul prezinta oportunitati deosebite pentru cercetari complexe atat ale mediului fizic cat si biologic. Geoparcul adaposteste o diversitate mare de ecosisteme si un numar mare de specii rare, endemice, valoroase din punct de vedere stiintific si protectiv. In plus, exista habitate in conditii contrastante (virgine, usor degradate si degradate) permitand evaluari comparative ale impactului precum si studii ale proceselor naturale.
Desi necertificate de APM Mehedinti Siturile Natura 2000 Domogled Valea Cernei, ROSCI0069 si ROSPA0035, se intind pe suprafata urmatoarelor comune: Balta(16%), Isverna(19%), Obarsia Closani (56%) si Podeni(2%) iar situl Muntii Almajului – Locvei, ROSPA0080 se regaseste pe suprafata comunei Ilovita in proportie de 65%.
Specii de plante Natura 2000
Cod Specia Locatia 2327 Himantoglossum Pestera Topolnita, stancarii, caprinum intrari TABEL 9 SUPRAFATA NATURA 2000
Cod Natura 2009 Numele zonei Suprafata/ha 2000 Situri de interes Platoul Mehedinti ROSCI0198 51804.51 comunitar Portile de Fier ROSCI0206 4570.80 Arii de protectie speciala Muntii Almajului si ROSPA0080 4570.80 Avifaunistica Locvei Sursa: APM MEHEDINTI
pag. 36
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Harta Zone Natura 2000 la nivelul anului 2006
Sursa: Planul National Strategic pentru Dezvoltarea Rurala 2007-2013
pag. 37
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.4. INFRASTRUCTURA SI TRANSPORT
Cai de comunicatie si transport
Din analiza echiparii tehnice a teritoriului cu drumuri publice rezulta ca Tinutul Closani relationeaza cu restul judetului prin doua drumuri nationale:
DN67 – face legatura cu Drobeta Turnu Severin si judetul Gorj
DN 67D – strabate partea de nord a judetului facand legatura intre Baia de Arama si Baile Herculane din Caras Severin
DJ 670 care strabate teritoriul de la nord la sud si are ramificatii: 671 A, 671 E, 607 B si 607 C
Reteaua de drumuri judetene si comunale se prezinta intr-o stare grava in nordul judetului caracterizata printr-o serie de disfunctiuni: drumuri nemodernizate fara continuitate, localitati izolate cu drumuri impracticabile. Datorita interesului turistic crescut pe care il reprezinta u tinutul se impune modernizarea drumurilor comunale si judetene din aceasta zona in special prin realizarea unei cai de comunicatie dinspre isverna-Podeni spre Baile Herculane fapt ce ar usura tranzitul dintre judetul Mehedinti si Caras Severin. In ceea ce priveste calea ferata, zona de nord a judetului este complet lipsita de aceasta. Din cauza repartizarii neuniforme a cailor rutiere pe teritoriul judetului cea mai defavorizata zona este cea care acopera intreg Tinutul Closani si in plus traficul greu de marfa tranziteaza principalele orase ducand la distrugerea sistemului rutier (transport utilaje ROMAG, carbune TERMO Halanga de la Husnicioara si Zegujani). Trebuie mentionat aici pericolul de prabusire in care se afla Podul Natural de la Ponoarele din cauza traficului intens al autovehiculelor de mare tonaj pe DJ 670 si al infiltratiilor cu apa. Starea actuala a drumurilor judetene si comunale nu asigura accesul corespunzator valorificarii turistice a acestui tinut chiar in zonele care reprezinta punctul de atractie principal Valea Topolnitei (Schitul Topolnitei, Pestera Topolnitei, Balta etc), Valea Cosustei (Corcova, Sisesti, Ilovat, Isverna).
Este evidenta lipsa infrastructurii de canalizare si de gospodarire a deseurilor domestice in multe din localitatile rurale. O alta problema importanta la nivelul teritoriului cu o populatie cu grad mare de ocupare in domeniul cresterii animalelor este absenta instalatiilor si echipamentelor necesare pentru managementul gunoiului de grajd (depozitare, metode de utilizare) ceea ce favorizeaza emisiile crescute de amoniac. Trebuie mentionat aici faptul ca zona este definita de un grad de izolare crescut atat din punct de vedere al cailor de comunicare dar si din punct de vedere al energiei electrice. In timpul iernii in zona locuitorii raman zile intregi fara energie electrica si fara acces la zonele de interes din cauza zapezilor.
pag. 38
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Infrastructura de sanatate.
Referitor la infrastructura de sanatate se constata inechitati in accesul la servicii intre mediul urban si cel rural. Categorii relativ mari de persoane nu sunt inscrise pe lista medicilor de familie iar in ceea ce priveste dotarea cu echipamente, avand in vedere faptul ca sistemele de sanatate au devenit tot mai dependente de tehnologie, echipamentele medicale de inalta performanta sunt mult sub necesar. Infrastructura de sanatate din microregiune, atat din punct de vedere al constructiilor, cat si al dotarilor este precara, fiind necesare reabilitarea cladirilor, precum si dotarea corespunzatoare a acestora. In teritoriu exista 1 spital localizat in orasul Baia de Arama deservit de 7 medici si cu o capacitate de 80 locuri si 23 de cabinete medicale. Serviciile medicale din tinut sunt sustinute de un numar de 23 medici de familie mediul public si privat, 6 farmacisti, 1 stomatolog si 96 persoane care asigura personalul sanitar local.
Infrastructura educationala
La nivel local, in anul 2009, in invatamantul public existau 17 gradinite care au un numar de 2056 copii inscrisi, pentru invatamantul primar si gimnazial existau 54 de scoli la un numar de 4672 elevi, iar cel liceal este deservit de 3 licee cu 1137 liceeni. In teritoriu exista 36 laboratoare scolare, 8 ateliere si 50 de biblioteci. Infrastructura educationala este sustinuta de un numar de 520 de persoane -personal didactic.
Infrastructura sociala
Oltenia a inregistrat cea mai scazuta valoare a contributiei la PIB regional din servicii de asistenta sociala si sanatate. Regiunea ocupa ultimul loc pe tara din punctul de vedere al numarului de unitati spitalicesti proprietate de stat. Echipamentele care deservesc serviciile de sanatate sunt vechi si/sau au durata de functionare depasita iar infrastructura e deteriorata. Spitalele sunt in administratia consiliilor locale, care abia fac fata necesarului financiar pentru reabilitare sau reparatii ale utilitatilor. Sistemul de ambulanta se concentreaza cu precadere in zonele urbane. Oltenia se plaseaza in top in privinta mediei nationale a indicatorilor mortalitatii maternale si datorita bolilor cardiovasculare (locul intai pe tara), numarul cazurilor de TBC, infectiilor si bolilor parazitare. Sectorul social pentru persoanele cu nevoi speciale este sub- dezvoltat in regiune. In Tinutul Closani nu exista centre de zi pentru copii sau persoane defavorizate. Exista in comuna Ilovat un centru de ingrijire si asistenta batrani cu 27 angajati care deservesc un numar de 40 persoane varstnice. Consiliul Local din comuna Godeanu,
pag. 39
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 recunoscuta pentru numarul mare al persoanelor asistate social, a infiintat cu sprijinul fondurilor comunitare o cantina sociala pentru persoanele defavorizate.
Infrastructura de telecomunicatii.
In domeniul telecomunicatiilor, cu toate ca numarul de abonamente de telefonie fixa este in crestere (4744) se poate spune ca este inca slab dezvoltata numarul acestora acoperind aproximativ 21% din fondul de locuinte existent. Complementar se poate observa cresterea utilizarii telefoniei mobile mai ales in zonele in care infrastrucutura de telefonie fixa este inexistenta. La nivelul teritoriului se poate remarca faptul ca telecomunicatiile sunt bine reprezentate comparativ cu alte zone din judet, insa calitatea transmisiilor de date ar putea fii imbunatatita. Din punct de vedere al mijloacelor de comunicatie, este de remarcat faptul ca reteaua unitatilor postale si de telefonie – telegrafie asigura populatiei locale un volum necesar de servicii de comunicatii prin cele 61 de unitati din tinut. De asemenea, in ceea ce priveste numarul de abonamente radio (14130) si televiziune (10221) ponderea abonament/numar locuinte este de 1 abonament la 2 locuinte.
Sectorul administratiei publice este singurul care a cunoscut o crestere constanta a utilizarii noilor tehnologii. La nivel de comuna, toate primariile sunt dotate cu PC-uri si au conexiune la internet, in schimb sistemul educational este inca dependent de mijloace conventionale de educatie prezenta calculatoarelor si accesul la internet avand o pondere destul de scazuta in educatia locala.
Asigurarea disponibilitatii serviciilor de telecomunicatii si a logisticii suport impreuna cu cresterea gradului de utilizare a internetului sunt elemente extreme de importante in imbunatatirea fortei de munca locale si reprezinta cel mai puternic factor in scaderea gradului de izolare a comunitatilor locale.
TABEL 10. INFRASTRUCTURA LOCALA
SERVICII CATEGORII 2002 2009 Gradinite copii 7 18 Primar si gimnazial 34 54
Liceal 3 3
Scoli profesionale/ ucenici 1 1 Sali de clasa/cabinete 361 361 Laboratoare 36 36 Ateliere 8 8
Invatamant Biblioteci 53 50 Personal invatamant prescolar 87 70 Personal invatamant primar 160 130 Personal invatamant gimnazial 257 200 pag. 40
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Personal invatamant liceal 94 90 Personal invatamant profesional/ucenici 30 30 Spitale 1 1 Cabinete medicale 27 23
Medici total(public si privat) 39 30 Medici familie 29 23 Stomatologi 1 1 Farmacisti public si privat 6 10 Medicale Personal sanitar public si privat 96 88 Cabinete stomatologice 1 1
Paturi in spitale 80 80
Terenuri sportive (de fotbal, tenis) 21 21 Sala de sport 0 0
Sportive Piscine 3 3
ONG 3 5
ADI 0 2 Centre Ingrijire batrani 1 1
Sociale Centre rezidentiale copii, varstnici, persoane defavorizate 0 0 Sursa: INS-DJS Mehedinti
pag. 41
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.5. ECONOMIA LOCALA
Consideratii generale
Potentialul economic al Tinutului Closani este reprezentat de urmatoarele activitati: agricultura, silvicultura, industrie, turism si piscicultura. Dupa anul 1990 se inregistreaza un declin economic datorat ritmului lent de realizare a procesului de restructurare si privatizare. Economia locala se bazeaza pe urmatoarele elemente: resurse naturale, reprezentate in principal de folosinte agricole si silvice, factorii balneoclimaterici si factorii de productie care valorifica resursele naturale si umane.
Acest teritoriu este definit de un grad al saraciei inalt fapt sustinut si de prezenta a 20 de comune in lista UAT a zonelor sarace asa cum reiese din urmatorul tabel:
TABEL 11 Lista localitatilor in functie de gradul de saracie
Cod Denumir Numar Numar Rata Profunzimea Severitatea Numar SIRUTA e localitate gospodarii la persoane in saraciei saraciei saraciei - saraci recensamant gospodarii la (Deficitul de Index recensamant consum) - Index
110027 OBARSIA- 358 1097 78,3% 31,4% 16,1% 859 CLOSANI 110296 BALA 1558 4677 55,1% 18,4% 8,4% 2.576 110456 BALTA 635 1441 70,7% 25,2% 11,9% 1.018 110688 BALVANEST 497 1157 72,8% 26,6% 12,8% 843 110875 BROSTENIII 999 3015 39,5% 12,1% 5,3% 1.192 111097 CAZANESTI 1071 2773 61,8% 21,0% 9,7% 1.715 111220 CIRESU 351 770 57,1% 18,5% 8,1% 439 111275 CORCOVA 1786 6117 47,7% 15,1% 6,7% 2.918 111685 FLORESTI 894 2906 45,9% 13,9% 5,9% 1.335 111818 GODEANU 395 779 71,6% 26,2% 12,6% 558 112129 HUSNICIOA 750 1743 62,1% 21,1% 9,6% 1.082 112263 ILOVATRA 651 1498 58,6% 19,4% 8,7% 878 112334 ILOVITA 480 1428 63,3% 21,6% 9,9% 904 112370 ISVERNA 880 2500 79,2% 30,3% 15,0% 1.981 112469 IZVORU 1022 3001 54,7% 18,0% 8,1% 1.641 BARZII 112664 MALOVAT 1168 3005 51,1% 16,0% 7,0% 1.537 112959 PODENI 461 1173 71,5% 25,8% 12,2% 839 112995 PONOAREL 829 2940 68,6% 24,7% 11,8% 2.018 113625 SISESTIE 1243 3200 56,7% 18,7% 8,4% 1.814 113698 SOVARNA 547 1449 49,4% 15,2% 6,5% 716 Sursa: Ghidul solicitantului pentru participarea la selectia GAL, ANEXA 6
pag. 42
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Zona de dezvoltare V pe care o reprezinta nordul judetului este una dominant agrozootehnica, cu efectiv de animale in scadere, fara centre de colectare produse (lapte, branza, carne, lana, fructe). Orasul Baia de Arama, cu o populatie scazuta, cu industrie practic inexistenta este centrul de influenta al acestei zone datorat exploatarii miniere de cupru care este insa propusa spre sistare datorita saraciei minereului. Potentialul turistic deosebit este insa nevalorificat in primul rand din cauza infrastructurii proaste (drumuri, comunicatii) pentru care zona V este renumita. Trebuie mentionat aici faptul ca in proportie de 43% teritoriul este caracterizat de zone montane defavorizate(ZMD) asa cum este prezentat in tabelul urmator:
TABEL 12 Lista UAT incluse in Zona Montana Defavorizata
Judet SIRUTA Comuna/Oras Mehedinti 109924 Baia de Arama Mehedinti 110456 Balta Mehedinti 111220 Ciresu Mehedinti 111818 Godeanu Mehedinti 112263 Ilovat Mehedinti 112370 Isverna Mehedinti 110027 Obarsia Closani Mehedinti 112959 Podeni Mehedinti 112995 Ponoarele Sursa: Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL, Anexa 4
Industrie/IMM/Microintreprinderi
Economia locala este sustinuta de un numar de 593 de agenti economici din care ponderea cea mai mare o are comertul cu produse alimentare si nonalimentare. Sectorul de servicii are o reprezentare destul de buna in mediul economic local(33%) dar acesta este unul primar reprezentat de transport, constructii, baruri si alte activitati de servirea a bauturilor.
TABEL 13. REPREZENTAREA SECTOARELOR ECONOMICE 2009
2009 COMERT SERVICII AGRICULTURA SILVICULTURA INDUSTRIE PISCICULTURA TOTAL 273 192 94 9 22 3 BROSTENI 18 16 3 0 0 0 ISVERNA 12 16 18 0 0 0 OBARSIA CLOSANI 9 9 2 0 2 0 GODEANU 2 3 1 0 0 0 FLORESTI 15 14 4 0 0 0 PONOARELE 17 15 4 2 1 0 SISESTI 15 5 2 0 0 0 BALA 35 28 8 2 3 0 MALOVAT 17 13 4 0 1 0 ILOVAT 8 4 2 0 1 0 IZVORU BARZII 19 23 3 1 7 1 pag. 43
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
CORCOVA 37 18 17 0 2 0 CAZANESTI 8 10 3 1 0 0 PODENI 2 2 3 0 0 0 BALVANESTI 10 1 4 1 1 0 BALTA 16 8 7 1 2 0 HUSNICIOARA 8 3 4 0 1 0 ILOVITA 15 2 1 1 1 2 SOVARNA 6 2 2 0 0 0 CIRESU 4 0 2 0 0 0 Sursa: INS-DJS Mehedinti
GRAFIC STRUCTURA MEDIULUI ECONOMIC
Sursa: Prelucrari de date INS- DJS Mehedinti
Avand in vedere ca datele analizate pentru sectorul economic sunt cele raportate la anul 2008 din inregistrarile oficiale reiese ca structura mediului economic din zona este compus, pe de o parte, din firme care au personal angajat (227 reprezentanti) si persoane fizice autorizate impreuna cu noua entitate creata la nivel national intreprinderea individuala(366 de reprezentanti). Astfel, pentru a analiza distributia agentilor pe clase de marime am luat in calcul doar cele 227 intreprinderi. In Tinutul Closani distributia intreprinderilor in functie de marime este urmatoarea: 95% in clasa de marime 0-9 angajati, aprox. 5% in clasa de marime 10-49. Trebuie mentionat faptul ca desi nu am avut la dispozitie date oficiale despre companiile din clasa de marime peste 250 de angajati din zona acestea exista dar in numar foarte mic (ROMAG TERMO, ROMAG PROD, sucursalele SNLO de la Zegujani si Husnicioara. In ceea ce priveste analiza cifrei de afaceri locale, datele utilizate au fost aceleasi iar valoarea acesteia este de 30.426.90 lei. Sectorul intreprinderilor continua sa fie caracterizat de o prezenta puternica a intreprinderilor mici cu rezultate economice reduse. Acestea sunt concentrate in sectoarele comert si servicii primare.
pag. 44
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
TABEL 14. NUMAR DE SALARIATI PE SECTOARE
Tinutul Closani 2008 2005 Salariati -total 5804 6320 Agricultura, silvicultura si pescuit 248 23 Industrie 3529 3805 Constructii 95 222 Comert 286 213 Transport si depozitare 74 114 Hoteluri si restaurante 72 0 Informatii si comunicatii 16 0 Intermedieri financiare si asigurari 18 17 Tranzactii imobiliare 4 0 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 15 0 Activitati de servicii suport 1 0 Administratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public 355 363 Invatamant 705 767 Sanatate si asistenta sociala 337 355 Activitati de spectacole, culturale si recreative 24 0 Alte activitati ale economiei nationale 25 441 Sursa: Prelucrari de date INS DJS Mehedinti
Practica antreprenoriatului neagricol sau conducerea unei societati private in acest sector este prezenta intr-o mica masura si se intalneste in general in satele mai dezvoltate din tinut. Se poate observa o pondere mai mare a intreprinzatorilor/patronilor barbati cu studii medii/superioare si care au avut contact cu mediul extern in mod direct sau prin intermediul rudelor. Desi din punct de vedere al datelor oficiale procentul detinut de segmental nonagricol este unul incurajator o mare parte a acestor agenti economici sunt declarati inactivi sau activitatea lor nu acopera cererea.
pag. 45
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
GRAFIC SERVICII NONAGRARE
Sursa: Prelucrari de date INS- DJS Mehedinti
Antreprenoriatul local este reprezentat in proportie de 80% de populatia care activeaza in sectorul comertului independent, forma de organizare ce predomina la nivel teritorial. La nivelul comertului cu amanuntul este cunoscut faptul ca acesta se desfasoara in cadrul unor unitati de tipul magazine mixt/ magazine general slab dotate si aprovizionatea caror activitatea se desfasoara in spatii improprii, de regula o incapere din locuinta intreprinzatorului, spatii care, de regula, nu au cunoscut nici o imbunatatire si modernizare datorita lipsei fondurilor; problema resurselor umane este de maxim interes, personalul fiind foarte slab calificat sau chiar deloc calificat pentru meseria de comerciant. Tot aici apare si problema calificarii si instruirii antreprenorului care, de cele mai multe ori, nu are nici o calificare in directia realizarii si conducerii unei activitati comerciale, neavand nici cunostinte elementare de economie, de contabilitate, management, marketing etc. In ceea ce priveste comertul de gros cu produse agroalimentare, respectiv posibilitatile ca populatia rurala sa-si valorifice oferta acesta este inexistent in zona dar exista potential pentru o serie de posibilitatii prin care aceasta activitate se se desfasoare intr-un cadrul propice mediului de afaceri, care sa avantajele producatorii locali.
Analiza microintreprinderilor din mediul rural a scos in evidenta problema majora cu care se confrunta sectorul majoritar: lipsa de diversificare a serviciilor pe care acestia le presteaza. Sectorul micilor comercianti locali are nevoie de extinderea gamei de servicii oferite clientilor (pe langa desfacerea de marfuri alimentare si nealimentare acestia putand oferi si alte servicii ca difuzarea presei, loto, livrare la domiciliu, atelier foto, reperarea incaltamintei, curatatorie etc).
Sectorul energetic
Sectorul energetic reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale si este reprezentat in cadrul teritoriului de ROMAG - TERMO care este amplasata la 5 pag. 46
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 km de municipiul Drobeta Turnu Severin, in satul Halanga, comuna Izvorul Barzii. Incinta CET – ului este limitata la Sud de paraul Trestelnic, un afluent al Topolnitei, la Est de DN 67 Drobeta Turnu Severin – Targu Jiu, iar la Vest de IAS Halanga, la Nord - RAAN – Sucursala ROMAG – PROD. Aceasta dispune de o instalatie pentru producerea energiei electrice si termice cu puterea termica nominala de 2310 MWt. Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare – Sucursala ROMAG -TERMO livreaza energia electrica produsa, in S.E.N. prin statia de 110 kV - CET Drobeta. Centrala electrica a termocentralei dispune de sase cazane cu functionare pe lignit si unul cu functionare pe pacura, alte doua de 105 t/h abur cu pornire rapida, patru turboagregate de 50 Mw si alte doua de 25 si 22 MW.
RAAN Sucursala ROMAG – TERMO desfasoara urmatoarea activitate in locatia sa din Izvorul Barzii:
Numele procesului Numele Utilizarea Cantitatea de produs produsului produsului
Producere energie Energie electrica Distributie SEN 1 682 572 Mw electrica
Producere energie Apa calda Distributie puncte 1 968 815 Gcal termica menajera termice oras
Cea de a doua componenta a sectorului energetic este uzina de apa grea care se numeste oficial Sucursala ROMAG-PROD si s-a nascut prin Decretul nr. 400 din anul 1979, dar proiectul de executie a fost aprobat abia in 1990, printr-un ordin al ministrului Industriei Chimice si Petrochimice. Se intinde pe o suprafata de 70 de hectare si are 1.500 de angajati. La inceputul Uzinei, numarul angajatilor era de 4.500. Apa grea pe care o produce uzina de la Halanga este moderatorul si agentul termic primar de care are nevoie Centrala Nucleara de la Cernavoda pentru a functiona. Pe langa Centrala de la Cernavoda, uzina exporta apa grea in Coreea de Sud, China, Statele Unite ale Americii si Germania. Sucursala ROMAG mai produce si apa superusoara, azot lichefiat, aer instrumental, apa demineralizata, apa potabila, apa distilata si apa industriala. Uzina de langa Drobeta Turnu-Severin, unica in Europa, este totodata cel mai mare producator de apa grea din lume.
Alaturi de activitatea principala de producere energie electrica si termica si de distributie energie termica se desfasoara activitati direct legate sub aspect tehnic de activitatea principala si anume: de producere hidrogen prin descompunerea electrolitica a apei si de depozitare hidroamestec de zgura si cenusa in depozitul de zgura si cenusa din Valea Trestelnicului.
In ciuda dezvoltarii continue a sistemului financiar gradul de patrundere al acestuia in mediul rural este in continuare redus. Chiar daca activitatea de furnizare a serviciilor in zona si mai ales in agricultura a crescut acestea tintesc doar exploatatiilor agricole mari, a intreprinderilor mari si mai ales creditele de consum. Accesul limitat la credite de catre segmentele representative
pag. 47
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 ale agriculturii locale si a populatiei din zona reduce capacitatea de a investi si de a-si dezvolta o afacere in zona. 1.5.1.Turism
Studiilor de turism bazate pe particularitatile geografice, a resurselor turistice, a accesibilitatii si valorificarii turistice s-a realizat o zonificarea turistica a judetului Mehedinti sustinuta de patru areale turistice Tinutul Closani reprezentand Arealul II Montan si de Podis cuprinzand Muntii si Podisul Mehedinti accesibil prin DN67D, E70 Breznita Ocol-Ciresu-Balta-Baia de Arama.
In cadrul potentialului natural principalul element atractiv al tinutului il constituie relieful care se impune prin diversitatea sa in contraste si obiective, prin frumusetea peisajelor pe care le genereaza cat si pentru posibilitatile pe care le ofera de a fi valorificate turistic la un nivel superior.
Punctul forte al Tinutului Closani din punct de vedere al potentialului turistic il reprezinta Geoparcul Platoul Mehedinti care are in componenta aproape toate comunitatile tinutului. Acesta se intinde pe o suprafata de 106000 hectare si a fost declarat in 2004 cea mai noua arie protejata a judetului Mehedinti. Individualitatea geografica a platoului consta in imbinarea caracteristicilor de munte si de deal si ca urmare a originalitatii cadrului sau natural aici se regasesc cele mai dense si variate rezervatii naturale: Complexul carstic Ponoarele, Rezervatia complexa Pestera Topolnita, Pestera Epuran, Cornetul Baii si Valea Manastirii, Cornetul Obarsia Closani, Padurea Barovat, Cheile Cosustei s.a. Conform clasificarii UICN, Geoparcul Platoul Mehedinti este o arie protejata de categoria V – arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului terestru si pentru recreere.
TABEL 15. DRUMURI DE ACCES GPMH
Drum de acces Puncte de intrare (categorie, numar) Breznita Ocol DJ 607B Malovat DN 67 Sisesti Floresti Godeanu DN 67D Baia de Arama DJ 672 Sursa: Planul de management GPMH
pag. 48
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
HARTA ACOPERIRE PLATOUL MEHEDINTI
Sursa: Prezentare Mehedinti 2007
Formarea, alcatuirea geologica si evolutia Podisului Mehedinti sunt similare celor din Carpatii Meridionali. Relieful este alcatuit din platouri si culmi cu altitudini de 500-700 m, separate de vai adanci. Pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic bogat in pesteri, chei, vai seci, podul natural de la Ponoarele, depresiunile Zaton si Balta in care primavara se formeaza lacuri.
pag. 49
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Banca de imagini personale GAL – Cornetul Mare Balta
La circa 4 km nord-vest de Baia de Arama se gaseste complexul carstic Ponoare reprezentat prin mai multe monumente ale naturii. Podul natural de la Ponoarele este situat langa localitatea cu acelasi nume si se afla pe drumul de acces in comuna ce porneste din Baia de Arama. Acesta este unul din cele trei poduri naturale din lume care a aparut dupa ce o lespede din piatra de calcar (groasa de 4 metri si inalta de 22 metri cu o laungime de 30 metri si latime de 13 metri) s- a prabusit peste doua puncte de sustinere formand astfel un pod aproape unic in lume.
pag. 50
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Banca de imagini personale GAL – Podul lui Dumnezeu, Ponoarele
De fapt, comuna Ponoarele gazduieste pe teritoriul sau monumente ale naturii de mare interes, natura gravand lapiezuri, pesteri si pereti abrupti. Podul este un rest din tavanul unei pesteri prabusite si are o deschidere de 27 de metri si o inaltime de 10 metri. In imediata apropiere a podului se afla Pestera de la Pod lunga de 734 m. Spre sud, zona este o adevarata expozitie de lapiezuri care se sfarseste in Lacul Zaton, acumulare temporara din depresiunea cu acelasi nume. La aproximativ 1,5 km sud de comuna ajungem la Padurea de liliac, intinsa pe aproape 20 hectare, unde se sarbatoreste anual in prima duminica a lunii mai sarbatoarea locala a liliacului. Pesterile cele mai cunoscute sunt Topolnita (a doua ca marime din tara10330 m lungime) si Ponoare, dar in zona exista zeci de pesteri, care insa nu pot fi strabatute decat cu echipament adecvat speologiei si cu ghid autorizat al clubului de speologie din Baia de Arama.
Complexul Carstic Topolnita este cuprins intr-o rezervatie de 50 hectare pe care se intalnesc numeroase forme carstice de mare originalitate. Pestera isi desfasoara complexul de galerii pe patru nivele distincte (Culoarul vetrelor, Galeria ursilor, Galeria Racovita, Surprizelor, Victoriei etc). Interesul stiintific al pesterii este remarcabil, aici putandu-se urmari toate stadiile de evolutie a unei pesteri, de la actiunea de sapare la cea de colmatare. Este deosebit de complexa si valoroasa: cavernament gigantic, ape subterane, speleoteme de mari dimensiuni, colonii de lilieci, fauna bogata, resurse arheologice, mineralogice si paleontologice inca incomplet studiate, fiind un obiectiv stiintific cu caracter de raritate-unicitate. pag. 51
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Pestera lui Epuran, cu o lungime de peste 3 km, are galerii dispuse pe doua etaje, unul superior fosil si altul inferior activ. Pestera este un complex de sali si galerii, cu numeroase ramificatii, cu blocuri de calcar prabusite. In Sala Ursilor se gasesc numeroase schelete de urs de pestera, fixate in decursul timpului pe planseu cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasa zona a pesterii este Galeria Comorilor, justificata prin bogatia si varietatea concretiunilor.
Banca de imagini personale GAL, Pestera Epuran
Din pacate zonele de agrement, locurile si casele de vacanta (putine la numar) nu sunt reabilitate, nu exista masuri de reglementare a exploatarii padurilor si a altor zone de agrement cu impact ecologic asupra turismului (Pestera Topolnita, Podul lui Dumnezeu, Padurea de Liliac).
Nu departe de orasul Baia de Arama se afla statiunea balneoclimaterica Bala cu ape termo- minerale. Statiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apa minerala si namol terapeutic fiind profilata pe cura interna si externa. Conform unui studiu de balneologie realizat in anul 1980 aceste rezerve s-au format in urma unui accident tectonic produs in aceasta zona in urma caruia au aparut mai multe izvoare pe ambele maluri ale paraului Chicioara. Aceste izvoare au fost captate rudimentar si folosite inca de pe vremea romanilor. Doctorul E. Ciocasu, pe baza analizelorefectuate pana in anul 1970, arata ca apa de la statiunea Bala este o apa minerala hipo-mezotermala, oligominerala, sulfuroasa, fara o dominanta chimica asemanandu-se prin compozitie cu izvoarele de la Olanesti, Calimanesti sau Mangalia. Apa acestor surse de la Bala poate fi utilizata atat in cura interna cat si in cea externa. In cura Interna apa se poate utiliza in pag. 52
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 afectiuni gastro-intestinale, gastrite cronice, ulcer, dispepsii intestinale de fermentatie, afectiuni hepato-biliare, hepatita virotica sau toxica, alergii alimentare, cataracte cronice, afectiuni renale. In cura externa apele pot fi folosite in reumatisme cronice, artrite sau artroze, in afectiuni ginecologice,dermatologice, afectiuni ale aparatului locomotor, oftalmologice si afectiuni ale sistemului nervos periferic. In afara acestor izvoare, aici exista si o zona mlastinoasa cu namol terapeutic. Namolul sapropelic este furnizat prin actiunea apelor termale dupa modalitatea vulcanilor noroiosi. Namolul terapeutic este utilizat in reumatism degenerativ, articular, stari alergice dupa reumatism sau infectii, afectiuni ginecologice, afectiuni ale sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare dupa traumatisme.
Banca de imagini personale GAL
In cadrul statiunii se trateaza diverse afectiuni prin bai galvanice, radiatii cu ultrasunete, impachetari cu parafina si alte proceduri. Apa termala a fost valorificata prin construirea a trei stranduri care sunt deschise pe toata perioada lunilor de vara incepand din mai si pana in septembrie.
Statiunea dispune de un complex balnear care a fost dat in folosinta in anul 1977. Complexul Ceres are 4 etaje si dispune de 208 locuri de cazare avand un numar de 35 de persoane angajate si 15 asistenti.
pag. 53
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Banca de imagini personale GAL – Complex CERES BALA
Meleagurile Closanilor merita strabatute in orice anotimp de catre turistul care este pregatit sa exploreze lumea pesterilor, a satelor si a vailor salbatice.
Principalele elemente cu potential turistic natural:
Pesterile Topolnita, Epuran, Isverna – monumente naturale
Pestera Balta, Sfodea, Ponoarele, Bulba
Cheile Topolnitei (500m) – rezervatie de interes national
Cheile si Izvoarele Cosustei- zona protejata de interes national
Complexul carstic Ponoarele – rezervatie de importanta nationala cu pesterile Bulba, Podului, Ponoarele si lacurile Zatonul Mare si Mic
Formatiuni carstice comuna Balta- polii, sorburi, lacul Balta, lacul Gornovita, cornetul Mare
Palia Nadanova –cea mai mare din podisul Mehedinti
Cornetele calcaroase Obarsia Closani – de interes national
Padurea de liliac Ponoarele si Nadanova – rezervatie naturala
pag. 54
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Trasee turistice:
1. Schitul Topolnitei – Cetatea Gradet – Sat Paunesti 4 ore si ½ triunghi albastru 2. Schitul Topolnitei – Pestera Topolnita (Gaura lui Ciocardie) , 4-5 ore triunghi rosu 3. Ilovita Meteriz 3 ore triunghi rosu 4. Orsova – Creasta Muntilor Mehedinti – Iybucul Cernei 2-3 zile banda rosie 5. Bala – Valea Iubca – Busesti - Delant - Dalma Runcsoru – Sovarna – Rudina- Bala, traseu bicicleta ,5 ore, bulina galbena 6. Podeni – Cabana Musuroane 3 ore triunghi rosu 7. Podeni – La Ciucioare, 3 ore triunghi albastru 8. Podeni – Izvorul si stancariile de la Camana 2 ore si ½ triunghi galben 9. Costesti – Cheile Tasnei – Podul Tasnei, 5 ore, cruce albastra 10. Gornenti – Balta Cerbului 2ore si ½ bulina rosie 11. Obarsia Closani – Cornetul Obarsiei – Izbucul Brebinei, 2 ore si ½, bulina rosie 12. Pod Tamna – Pod Beletina 2 ore si ½ 13. Pod Tamna – Crovul Mare – Izverna , 6 ore, cruce rosie 14. Podul lui Dumnezeu – Campul de lapiezuri – Lacul Zaton 2/3 ora, triunghi rosu 15. La Varnita - Poiana Prosacului – Intrarea Prosacului 2/3 ora, triunghi rosu 16. La Varnita – Gaura lui Ciocardie 2/3 ora Echipare turistica
Cazare Alimentatie publica Agrement
i
Hotel Bufet
Motel
Ferme Ferme
sportiv
odihna, odihna,
pensiuni
Camping Complex
recreere)
Agrement Agrement
alimentatie
Restaurant/
(speoturism, (speoturism,
de agrement de
agroturistice si agroturistice Club Complex/ Alteamenajar comercial si de de si comercial
vacanta de Sate II AREALUL MONTAN SI DE PODIS MEHEDINTI Ponoare • • • • • Baia de Arama • • • • • • Balta • • • • Ciresu • • • Schitul Topolnitei • • Bala • • • • • • pag. 55
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.5.2.Agricultura
Din punct de vedere agricol, Podisul Mehedinti se inscrie in zona agrogeografica de deal si de podis, cu soluri mai putin fertile care necesita ingrasaminte chimice si lucrari agrotehnice speciale. Predomina creșterea animalelor bovinele si ovinele pe baza pajistilor naturale si a culturilor de plante furajere si porcinele. Se practica, de asemenea, pomicultura cu plantatii de pruni, meri, ciresi, viticultura si silvicultura.
HARTA UTILIZARE TEREN
pag. 56
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
TABEL 16. PROFIL AGRICULTURA DIN TINUTUL CLOSANI
COMUNA
POMI
RELIEF
VIEVIN
PLANTE PLANTE PASUNI FANETE
LEGUMI
TEHNICE
CEREALE
CULTURA
VIEMASA FRUCTIFERI BAIA DE ARAMA munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut scazut scazut partial BALA munte scazut mediu mediu mediu ridicat scazut mediu mediu BALTA munte scazut mediu scazut ridicat ridicat scazut scazut mediu partial BALVANESTI munte scazut mediu scazut mediu mediu mediu mediu mediu BROSTENI deal mediu mediu mediu mediu mediu ridicat ridicat ridicat CAZANESTI deal mediu mediu mediu mediu mediu ridicat ridicat ridicat partial CIRESU munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut scazut mediu mediu CORCOVA deal mediu mediu mediu mediu mediu ridicat mediu mediu FLORESTI deal mediu mediu mediu mediu ridicat ridicat ridicat partial GODEANU munte scazut mediu scazut mediu mediu scazut mediu mediu ILOVAT deal scazut mediu mediu mediu mediu mediu ridicat mediu ILOVITA munte scazut mediu scazut scazut scazut mediu mediu mediu IZVORU BARZII deal mediu mediu mediu mediu mediu mediu ridicat scazut MALOVAT deal scazut mediu mediu mediu mediu mediu ridicat ridicat OBARSIA CLOSANI munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut scazut scazut PONOARELE munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut mediu scazut SISESTI deal scazut mediu mediu mediu scazut ridicat ridicat ridicat SOVARNA deal scazut mediu scazut mediu mediu scazut mediu mediu IZVERNA munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut mediu scazut partial PODENI munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut scazut scazut Sursa: Prelucrari de date DADR Mehedinti
Asa cum se poate observa din tabelul de mai sus agricultura nu este punctul forte al acestei zone desi este ocupatia de baza a localnicilor. Acest domeniu este caracterizat de o agricultura de subzistenta neacoperind nevoile economice si sociale ale populatiei. Este evident din aceste date ca singurele domenii in care se noteaza o productie ridicata sunt viticultura, pomicultura si fanetele iar cerealele detin locul al doilea ca si productie incadrandu-se in categoria de productie medie.
Mentionam ca Tinutul Closani este o zona montana defavorizata in proportie de aproape 43 % avand in componenta sa 9 comune care se regasesc in lista UAT incluse in ZMD: Baia de Arama, pag. 57
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Balta, Ciresu, Godeanu, Ilovat, Isverna, Obarsia Closani, Podeni si Ponoarele. De asemenea, microregiunea are in componenta si 3 comune declarate zone defavorizate de conditii natural Specifice (ZDS) conform art. 20 al Regulamentului (CE) 1257/1999: Husnicioara, Malovat si Sisesti.
TABEL 17. LISTA UAT INCLUSE IN ZONA DEFAVORIZATA DE CONDITII NATURALE SPECIFICE
Judet SIRUTA Comuna/Oras Mehedinti 112129 Husnicioara Mehedinti 112664 Malovat Mehedinti 113625 Sisesti Sursa: Ghidul Solicitantului pentru selectia GAL, Anexa 4
HARTA ZONELOR MONTANE DEFAVORIZATE
Sursa: Planul National Strategic pentru Dezvoltarea Rurala 2007-2013
pag. 58
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Fondul forestier al tinutului cu componentele sale principale (padurea, fondul cinegetic, fondul piscicol si vegetatia forestiera) reprezinta una din resursele importante ale zonei. Tinutul Closani reprezinta cea mai bogata zona din judet din acest punct de vedere cu resurse forestiere de 1,04ha/locuitor. Principalele bazine de exploatare a masei lemnoase sunt Baia de Arama, Podeni, Firizu, Ponoarele, Obarsia Closani, Malovat si sunt administrate de 3 ocoale silvice care apartin de Corcova, Baia de Arama si Topolnita. Padurile reprezinta o sursa economica regenerabila unde activeaza permanent o parte a populatiei si unde, in afara de produsele lemnoase se gasesc si o serie de produse accesorii: ciuperci, fructe de padure, plante medicinal, produse de vanat si pescuit. Padurile private sunt caracterizate de exploatatii relativ mici si fragmentare, fapt care ingreuneaza atingerea potentialului economic al acestor suprafete intr-o maniera durabila. Fondul cinegetic este format dintr-un numar mare de specii valoroase care pot asigura dezvoltarea vanatorii sportive: cerbi, caprioare, capra neagra, ursi, mistreti, iepuri, cocosi de munte, fazani. In zona Baia de Arama sunt amenajate doua pastravarii pe apele raurilor Bulba si Brebina. Din pacate, desi resursele exista, fondul cinegetic si piscicultura nu constituie activitati cu pondere importanta in economia tinutului. Tipologia functionala a satelor din tinut se prezinta astfel:
Sate cu functiuni dominant agricole profilate pe cultura cerealelor, viticultura, pomicultura, cresterea animalelor in localitatile de deal si partial podis
Sate cu functiuni agricole profilate pe cresterea animalelor, pomicultura, silvicultura in localitatile situate in zona de munte si podis cu potential turistic.
Cea mai mare parte din populatia ocupata in agricultura isi desfasoara activitatea in cadrul gospodariilor proprii iar o alta parte, aproape la fel de mare, este reprezentata de membrii de familie neremunerati. Se poate spune ca agricultura se practica aproape in totalitate in gospodariile familiale impreuna cu membrii familiei.
TABEL 18. STRUCTURA SUPRAFETEI TINUTULUI CLOSANI
Tinutul
nuri nuri e
Closani/ Vii
Livezi
totala
Paduri
Pasuni
Fanete agricola
Ha Tere
Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata
neagricola
Teren arabil Teren neproductiv
2009 26119 35329 5178 700 3029 70355 51240 5967 63070 157223 2002 26221 35157 5227 650 3069 70324 53000 5820 86899 157223 Sursa: Prelucrari de date DADR Mehedinti
pag. 59
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Analiza comparativa intre cei doi ani de referinta 2002 si 2009 ne prezinta situatia suprafetelor agricole din Tinutul Closani intr-un declin alarmant. Studiind suprafetele cultivate in ultimii ani se observa ca de la an la an acestea sunt mai mici, importante suprafete de teren arabil ramanand anual necultivate iar tendinta descendenta a suprafetelor agricole este vizibila si este prezentata in graficul urmator:
GRAFIC CURBA DESCENDENTA SUPRAFETE CULTIVATE 2002-2009
Asa cum se poate observa in tabelul de mai sus suprafata totala a Tinutului Closani se imparte procentual dupa cum urmeaza: 40 % teren neagricol si 60 % teren agricol. Ponderea detinuta de terenul arabil din suprafata agricola reprezinta 37% si se afla in ultimii ani in continua scadere dar cea mai mare suprafata (50%) o detin pasunile. Un element imbucurator pentru agricultura local ail reprezinta procentul mare al suprafetei cultivate din totalul agricol: 91%.
GRAFIC STRUCTURA SUPRAFETEI AGRARE 2009
pag. 60
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Performanta sectorului agricol
TABEL 19. STRUCTURA PRODUCTIEI AGRICOLE
Total productie/to Cereale Legume Nutret Pasuni Fanete Vii Livezi 2009 63360 14976 3506 5139 31711 4467 613 2948 2002 100812 35441 36922 6200 33700 6700 7459 20990
Sursa: Prelucrari de date DADR Mehedinti
La fel ca si in cazul suprafetelor cultivate se observa un regres major si in cazul productiei agricole. Productia totala la nivelul anului 2009 este mai mica cu 37452 tone din care 20465 tone cereal, 33416 legume, 1061 nutret, 1989 pasuni, 2233 fanete, 6846 tone struguri si 18042 fructe.
Pentru principalele culturi productia nu este constanta situandu-se mult sub potentialul de productie. Aproximativ 24% din productia totala este alocata cerealelor si mai ales culturilor de grau si porumb.
Culturile de legume si livezi sunt pe locul doi ca pondere din suprafata cultivata (11%) dupa cereale desi cantitatea produsa in 2009 se situeaza mult sub potential.
Zona este caracterizata de soluri cu fertilitate scazuta pentru agricultura si de aceea o pondere mare o detin suprafetele allocate pasunilor (50%), fanetelor(7%) si nutretului (8%). Cea mai mare parte a suprafetelor agricole din zona sunt exploatate individual agricultorii din zona nedorind sa se asocieze pentru a lucra grupat pamantul iar fragmentarea excesiva a proprietatii si lipsa asocierii fac ca productiile obtinute sa fie mici diminuand competivitatea sectorului agricol.
pag. 61
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
GRAFIC PONDEREA PRINCIPALELOR PRODUCTII AGRARE
Viticultura este intr-un proces de transformare din pacate cu influente negative asupra calitatii – extinderea nepermisa a suprafetelor hibride in detrimentul plantatiilor nobile. Productia medie obtinuta din viticultura din microzona este de 114198 kg/ha iar specialistii din zona sustin ca nivelul productiilor medii obtinute se situeaza sub nivelul productiilor obtinute in anul 2002.
Suprafata acoperita de livezi a urmat si ea o tendinta descendenta in ultimii ani deoarece multi cultivatori se confrunta cu lipsa mijloacelor financiare pentru reintinerirea plantatiilor de pomi fructiferi, achizitionarea ingrasamintelor, pesticidelor si utilajelor dar mai ales construirea unor capacitati de depozitare adecvate. Situatia productiei din fructe este cea care ne ingrijoreaza avand in vedere ca s-a diminuat cu aproximativ 85% fata de anul 2002 iar fructele sunt unul din veniturile principale din zona. Zona este recunoscuta pentru productia de ciresata, tuica si afinata produsa de localnici in gospodariile proprii, produse care in momentul de fata nu pot fi comercializate pe o piata oficiala din cauza lipsei unui plan de marketing, a fortei financiare scazute a producatorilor si a pietelor de desfacere. Toti acesti factori influenteaza atat calitatea, cat si cantitatea productiei interne de fructe.
Apicultura
Relieful si ponderea mare a suprafetelor de fanete din teritoriu sunt factori favorizanti pentru domeniul apicol. Microzona detine o traditie indelungata in domeniul cresterii albinelor si realizarii de produse apicole, apicultura impunandu-se ca ocupatie de sine statatoare inca din cele mai vechi timpuri. Din pacate si in acest sector industria procesatoare este inexistenta singurul produs pe care il putem gasi pe pietele locale fiind mierea in timp ce polen, laptisorul de matca, propolisul, ceara si veninul de albine detin o cota extreme de mica a produselor comercializate. De asemenea este imperios necesara crearea stupinelor de elita, cu rase romanesti de albine de la care apicultorii romani sa se aprovizioneze pentru fermele pag. 62
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 profesionale si profesionalizarea apicultorilor pentru a putea revitaliza si transforma apicultura in activitate lucrativa, pentru campanii de promovare.
TABEL 20. EXPLOATATII APICOLE
Numar Localitate exploatatii apicole TOTAL 50 Malovat 6 Isverna 11 Husnicioara 9 Sisesti 3 Ilovita 1 Cazanesti 3 Balta 2 Izvoru Barzii 1 Corcova 2 Bala 2 Ilovat 3 Brosteni 2 Sovarna 1 Godeanu 1 Obarsia Closani 2 Floresti 1
Domeniul apicol este sustinut de actiunile unei asociatii care reuneste apicultorii din Mehedinti, Caras-Severin, Gorj si Dolj. Pro Apis si-a propus ca in prin activitatea sa sa sustina dezvoltarea apiculturii locale prin:
organizarea producerii si promovarea mierii si produselor apicole; elaborarea unor principii comune referitoare la activitatea de selectie, ameliorare si productie apicola; instituirea unui sistem intern propriu comun de asigurare a calitatii; facilitarea accesului la resurse financiare publice si private; acordarea de asistenta tehnica in aplicarea tehnologiilor moderne apicole; organizare de targuri, expozitii, seminarii, mese rotunde, dezbateri; asistenta pentru construirea unor spatii de productie; organizarea achizitionarii in comun a unor mijloace de productie
pag. 63
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Structura productiei animaliere
Cu privire la rasele de animale existente in teritoriu toate fac parte din rasa comuna neameliorata cu descendenta necunoscuta. Bovinele sunt crescute aproape in totalitate pentru autoconsum. Pasarile, in majoritate gaini, sunt crescute pentru oua si carne in exclusivitate pentru autoconsum. In ceea ce priveste marimea exploatatiei acesta nu depaseste 3 capete pe gospodarie. Caii sunt crescuti pentru transport si rar in efecuarea lucrarilor solului. Se poate stabili ca tinutul are un nivel mediu al productiei animaliere asa cum este prezentat si in tabelul de mai jos.
TABEL 21. PRODUCTIE ANIMALIERA
Productie lapte vaca Productie Bovine Porcine Ovine Pasari Productie Productie si oua/mii total/capete total total total carne/tone lana/kg bivolita/hl buc fizic 16301 17684 35233 221598 5505 268889 61230 15026
Sursa: DADR MEHEDINTI
Ponderea cea mai mare in structura o au pasarile in proportie de 77% in timp ce ovinele reprezinta doar 12% iar bovinele si porcinele doar 6% fiecare.
GRAFIC STRUCTURA PRODUCTIEI ANIMALIERE
Sectorul de productie agroalimentar (prelucrarea carnii, productia de lapte) se confrunta cu costuri ridicate si mai ales cu lipsa unei piete de desfacere. O alta problema cu care se confrunta productia agroalimentara este calitatea produselor care nu se ridica la standardele
pag. 64
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 europene. Desi in curs de imbunatatire situatia igienei laptelui si a sistemului de colectare a acestuia raman factori care nu sustin industria procesatoare a laptelui.
In ceea ce priveste desfacerea produselor agricole si a celor animale acestea se vand individual: laptele de vaca este predat la firmele care vin din orase pentru colectare, laptele de oaie este transformat de catre crescatori in branza si vandut individual pe la targurile din zona, tineretul bovin este predat direct de acasa comerciantilor de ocazie.Avand in vedere costurile mari din sectorul privat si al infrastructurii de baza deficitara capacitatea de depozitare a productiei agrare din Tinutul Closani reprezinta un mare handicap.
TABEL 22. PRODUCTIE ANIMALIERA TINUTUL CLOSANI
LOCALITATE TAURINE PORCINE OVINE PASARI BAIA DE ARAMA Mediu Scazut Ridicat Mediu BALA Mediu Mediu Mediu Mediu BALTA Ridicat Ridicat Ridicat Mediu BALVANESTI Mediu Mediu Mediu Mediu BROSTENI Mediu Mediu Scazut Mediu CAZANESTI Mediu Scazut Scazut Mediu CIRESU Mediu Scazut Ridicat Mediu CORCOVA Mediu Mediu Scazut Mediu FLORESTI Mediu Mediu Scazut Mediu GODEANU Mediu Mediu Ridicat Mediu HUSNICIOARA Mediu Mediu Mediu Mediu ILOVAT Mediu Mediu Ridicat Mediu ILOVITA Scazut Scazut Mediu Scazut IZVORU BARZII Mediu Scazut Scazut Mediu MALOVAT Mediu Scazut Scazut Mediu OBARSIA CLOSANI Mediu Scazut Ridicat Mediu PONOARELE Mediu Mediu Mediu Mediu SISESTI Mediu Scazut Scazut Scazut SOVARNA Mediu Mediu Mediu Mediu ISVERNA Mediu Mediu Ridicat Mediu PODENI Mediu Mediu Ridicat Mediu Sursa: DADR Mehedinti
pag. 65
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Unul dintre fenomenele negative prezente in agricultura locala este utilizarea din ce in ce mai redusa a mecanizarii activitatii agricole. Parcul de tractoare si masini agricole a inregistrat o scadere continua dupa anul 1989 situatia locala fiind prezentata in urmatorul tabel.
TABEL 23. MECANIZARE
TINUTUL CLOSANI/2009 Numar Tractoare 653 Motocultoare 27 Motocositoare 68 Pluguri pentru tractor 500 Cultivatoare 51 Grape cu tractiune mecanica 263 Semanatori 144 Masini pentru imprastiat ingrasaminte 33 Combine autopropulsate pentru recoltat cereale 57 Remorci pentru tractor 235 Sursa: INS-DJS Mehedinti
pag. 66
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.5.3.Resursele de munca si populatia activa
Actualmente raporturile de munca din Mehedinti au loc pe o piata a muncii in formare. Aceasta piata include in sine atat elemente si mecanisme mostenite de la economia socialista, cat si elemente noi, specifice unei economii de piata moderna. Situatia data a provocat o serie de dezechilibre ce se manifesta, pe de o parte, prin cresterea somajului si degradarea sistemului de protectie sociala pe piata muncii, iar pe de alta parte, prin utilizarea ineficienta a fortei de munca, insotita de descresterea productivitatii muncii si, prin consecinta, de reducerea substantiala a salariilor reale ale lucratorilor.
Sub aspect ocupational ceea ce se remarca in principal in cadrul analizei teritoriale este distinctia dintre ocuparea agricola si cea neagricola. Fara indoiala pensionarii, varstnicii, agricultorii sunt categorii importante in cadrul populatiei ocupate. Luand in considerare faptul ca economia locala se bazeaza exclusiv pe sectorul primar de semisubzistenta de poate concluziona ca piata muncii locale necesita interventii majore.
Structura populatiei ocupate pare sa fie de tipul unei piramide in care varful si baza sunt bine definite. La varf, cu cea mai buna situatie materiala se afla segmentul redus de manageri, profesionisti si tehnicieni iar la baza, cu cea mai proasta situatie materiala sunt agricultorii. Veniturile lor sunt mici, agricultorii sunt cei foarte saraci iar inactivii (pensionari, casnici, elevi) cei saraci. Impreuna, cele doua categorii formeaza aproape trei sferturi din populatie rurala de peste 15 ani. Avand in vedere faptul ca ocupatia de baza a populatiei locale este agricultura am inclus in cadrul acestei etape o analiza a caracteristicilor economice si sociale ale muncii in agricultura care contribuie la nivelul de trai scazut al populatiei din tinut:
a) Munca in agricultura, in mod traditional, este cel mai adesea o munca de tip familial. In mod aparent aceasta munca nu costa nimic, in gospodariile agricole individuale sau in cele familiale nici nu se cuantifica aceasta munca.
b) Munca in agricultura este putin specializata, neexistand nici pe departe specializarea din industrie. Pentru exploatatiile agricole in care se practica policultura, diversitatea operatiilor creste proportional cu numarul culturilor si al tehnologiilor agricole. Chiar si in exploatatiile agricole specializate (pomicultura, viticultura) numarul operatiunilor cerute de lucrarile agricole este suficient de mare. Unul si acelasi lucrstor este obligat in timpul anului, sa execute o serie intreaga de lucrari ceea ce face ca diviziunea muncii sa fie aproape imposibila.
c) Munca in agricultura este dificil de controlat si ceea ce este mai important calitatea muncii in agricultura este mai greu de apreciat. In mod normal, efectele muncii se stabilesc si devin vizibile la sfarsitul ciclului de productie in momentul recoltarii. Datorita faptului ca la rezultatul final - cantitatea de recolta obtinuta - isi aduc aportul totalitatea lucrarilor executate cat si factorii naturali devine aproape imposibila cuantificarea calitativa a fiecarei lucrari agricole. Activitatea se desfasoara pe spatii extinse, in grupuri mici daca nu chiar izolat, de unde rezulta o productivitatea scazuta in cazul organizarii necorespunzatoare si a lipsei de supraveghere. pag. 67
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
d) Munca in agricultura este putin sigura pentru salariati. Necesarul de forta de munca este sezonier si lucratorii prefera un serviciu mai regulat, ca in industrie. Salariatul agricol sezonier se afla intr-o permanenta nesiguranta datorita deselor intreruperi ale lucrului. In agricultura numarul salariatilor cu contract de munca pe durata nedeterminata este extrem de scazut. Munca salariata de acest fel este mai putin adaptata conditiilor din agricultura unde munca cunoaste ritmuri si intensitati extrem de diferite, unde nesiguranta locului de munca este aproape permanenta, unde aprecierea calitatii lucrarilor executate este destul de greoaie si unde procesele de productie sunt dificil de controlat.
HARTA OCUPARII POPULATIEI RURALE 2002
Tip de ocupare
local-agricola agricolă şi extralocala MARAMURES BOTOSANI SATU_MARE local-mixta SUCEAVA extralocal-mixtă SALAJ BISTRITA-NASAUD IASI local-negricola BIHOR NEAMT CLUJ extralocal-neagricola HARGHITA VASLUI MURES BACAU ARAD ALBA COVASNA SIBIU GALATI TIMIS HUNEDOARA BRASOV VRANCEA CARAS-SEVERIN PRAHOVA TULCEA GORJ VILCEA ARGES BUZAU BRAILA DIMBOVITA MEHEDINTI IALOMITA Bucuresti OLT DOLJ CALARASI GIURGIU CONSTANTA TELEORMAN
Sursa: INS Recensamantul populatiei si al locuintelor, 2002
Populatia din mediul rural este intr-un proces de imbatranire din cauza faptului ca a scazut natalitatea si a crescut mortalitatea in zona. In acelasi timp, oamenii care s-au intors la sate dupa disponibilizarile de la oras nu mai sunt apti din punct de vedere profesional sa-si practice meseriile pentru ca n-au mai lucrat ani de zile, nu mai corespund cu noile cerinte tehnologice sau nu sunt formati profesional. Majoritatea populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, in mare parte fiind activitati informale, fie este ocupata in sectorul public (educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala) ultima avand o pondere destul de modesta in structura ocuparii din mediul rural (16%). Atat activitatile agricole care nu pot asigura o crestere rapida a productivitatii muncii, cat si ocuparea in sectorul public, unde salariile angajatilor depind de posibilitatile limitate ale bugetului local, nu pot asigura un nivel al veniturilor necesar pentru un trai decent.
pag. 68
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
TABEL 24. ANGAJATI SECTOARE DE ACTIVITATE
Tinutul Closani 2008 2005 Salariati -total 5804 6320 Agricultura, silvicultura si pescuit 248 23 Industrie 3529 3805 Constructii 95 222 Comert 286 213 Transport si depozitare 74 114 Hoteluri si restaurante 72 0 Informatii si comunicatii 16 0 Intermedieri financiare si asigurari 18 17 Tranzactii imobiliare 4 0 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 15 0 Activitati de servicii suport 1 0 Administratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public 355 363 Invatamant 705 767 Sanatate si asistenta sociala 337 355 Activitati de spectacole, culturale si recreative 24 0 Alte activitati ale economiei nationale 25 441
Populatia din mediul rural participa la activitatea economica in sectorul industriei in proportie de peste 60% (anul 2008) in timp ce sectoarele secundare prezinta rate ale participarii dupa cum urmeaza: invatamant 12%, sanatate si asistenta sociala 5,8%, comert 4,93%, agricultura 4,27%, servicii suport total sectoare 6%. Trebuie mentionat faptul ca gradul de ocupare neoficiala in agricultura este mult mai mare decat indica cifrele prezentate. Analizand cei doi ani de referinta se poate observa o tendinta de scadere a populatiei ocupate in domeniile: industrie (276 persoane), constructii (127 persoane), transport (40 persoane), administratie (8 persoane), invatamant (62 persoane), sanatate si asistenta sociala (18 persoane), alte activitati ale economiei nationale (416 persoane). Exista insa si sectoare in care se observa o crestere a numarului de angajati fata de 2005: agricultura (225), comert (73), hoteluri si restaurant (72), informatii si comunicatii (16), activitati profesionale, stiintifice (15), activitati recreative (24.)
pag. 69
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
GRAFIC POPULATIA OCUPATA ANII 2005-2008
Sursa: Prelucrari de date INS-DJS Mehedinti
In anul 2009 numarul mediu de salariati este de 5804 si reprezinta 11,81 % din totalul populatiei. Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus numarul salariatilor a inregistrat o scadere continua fata de anul 2005 cand valoarea acestora era 6320. In ceea ce priveste segmentul populatiei ocupate acesta reprezinta 90% din populatia activa si doar 34 % din populatia totala. Trebuie remarcata ponderea destul de ridicata in randul populatiei pe care o detin pensionarii 26%. Un aspect ingrijorator este indicat de ponderea relativ mica pe care o detine populatia activa (30%) ceea ce evidentiaza inca o data tendinta de imbatranire a tinutului.
GRAFIC FORTA DE MUNCA 2009
pag. 70
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
TABEL 25. STRUCTURA RESURSELOR UMANE OCUPATE/ACTIVE/INACTIVE
Populatia Populatia Populatia Nr.mediu Nume localitate activa Someri Pensionari ocupata inactiva salariati total total Baia de Arama 1713 1348 370 3935 898 806 Balvanesti 558 544 96 599 336 37 Godeanu 345 330 43 434 261 12 Balta 809 796 20 632 356 66 Sisesti 775 686 151 2435 1116 225 Ilovat 962 949 66 618 285 68 Floresti 932 859 189 1974 746 344 Brosteni 899 838 106 2138 876 77 Cazanesti 1254 1160 182 1572 846 55 Malovat 1066 1008 110 1939 1052 193 Izvoru Barzii 897 761 103 2237 815 2941 Sovarna 298 271 74 1182 507 45 Obarsia Closani 308 284 69 818 171 75 Ciresu 308 279 22 475 248 25 Bala 1403 1229 237 3356 1213 160 Ponoarele 1318 1201 189 1622 494 132 Corcova 1698 1201 557 4462 1408 203 Ilovita 633 594 98 795 238 63 Husnicioara 622 583 89 1121 671 142 Isverna 1394 1341 180 1134 427 61 Podeni 684 669 29 489 222 74 Total 18876 16931 2980 33967 13186 5804 Sursa: Prelucrari de date INS-DJS Mehedinti
Piata muncii si evolutia acesteia este determinata de presiunea ofertei de munca asupra cererii locale. Se poate constata o lipsa acuta a locurilor de munca datorata insuficientei organizari a agentilor economici locali. In general activitatile economice sunt sustinute de persoane varstnice care nu au niciun nivel de pregatire sau detin un nivel de competente sau cunostinte limitat.
Somajul Piata muncii din tinut a suferit transformari semnificative in contextul procesului de tranzitie economica, manifestate in special prin reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, prin mentinerea la valori relativ constante a ratei somajului si prin cresterea somajului de lunga durata, fiind afectata in mod deosebit de capacitatea limitata de creare a unor noi locuri de munca. Angajarea in campul muncii a persoanelor din mediul rural este dificil de realizat pag. 71
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 datorita limitarii activitatilor. Dificultatea angajarii in campul muncii este determinata si de faptul ca o buna parte din populatia rurala nu detine un nivel de calificare sau meserie care le- ar permite sa realizeze anumite activitati.
TABEL 26. SITUATIA SOMAJULUI IN TINUTUL CLOSANI 2009
Localitate Numar % Total 2980 10.32 BAIA DE ARAMA 370 10.1 BALA 237 9.1 BALTA 20 3.5 BALVANESTI 96 17.3 BROSTENI 106 5.8 CAZANESTI 182 14.1 CIRESU 22 7.6 CORCOVA 557 15.5 FLORESTI 189 11.5 GODEANU 43 14.1 HUSNICIOARA 89 12.0 ILOVAT 66 10.1 ILOVITA 98 11.7 ISVERNA 180 14.9 IZVORU BARZII 103 5.8 MALOVAT 110 6.6 OBARSIA CLOSANI 69 10.5 PODENI 29 5.8 PONOARELE 189 11.0 SISESTI 151 9.6 SOVARNA 74 10.1 Sursa: Prelucrari de date ale INS- DJS Mehedinti
Nota: Procentul semnifica ponderea somerilor inregistrati in populatia stabile in varsta de 18-62 ani.
pag. 72
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
HARTA SOMAJULUI IN TINUTUL CLOSANI
MARO – sub 100 someri; GALBEN – 101-200 someri; VERDE – peste 201 someri
Navetismul
Acest fenomen este determinat de dezvoltarea centrelor urbane si industrial care atrag forta de munca din localitatile tinutului sub forma de personal navetist. In anul 1999, datele cunoscute despre navetism aratau ca spre municipiul Drobeta Turnu Severin si platform industriala Halanga (CET si ROMAG) se indreptau circa 5000 de persoane din localitatile aflate pe o raza de 30 km fata de acesta. Alte puncte spre care se indreptau persoanele navetiste sunt cele doua nuclee ale intreprinderii miniere Husnicioara si Zegujeni astfel ca din comunele Cazanesti, Ilovita, Obarsia Closani, Floresti faceau naveta spre mina Zegujani circa 400 persoane iar catre Husnicioara aproximativ 200 persoane. La nivelul anului 2009 nu se cunosc date certe despre personalul navetist dar trebuie mentionat ca, intrucat una dintre mine nu mai functioneaza(Zegujani) iar cea de a doua(Husnicioara) a suferit reduceri de locuri de munca prin restrangerea activitatii, fenomenul navetismului este restrans dar nu a disparut. Se poate deci aprecia existent unui numar mult mai redus de navetisti dar trebuie mentionat faptul ca orasul Motru (judetul Gorj) situate la granite judetului Mehedinti si in zona caruia exista activitati miniere prezinta in continuare un punct de atractie asupra locuitorilor din satele invecinate atat
pag. 73
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 sub forma personalului navetist cat si prin gradul crescut al accesibilitatii la servicii si dotarile urbei.
Concluzii intalnire tematica economie - sector turism
Microregiunea prezinta o mare varietate de valori cultural istorice- arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice- un cadru natural armonios imbinat cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea se constituie intr-un valoros potential turistic al zonei. Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremuri stravechi asezarile rurale din Tinutul Closani au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltare a turismului rural. De asemenea, prezenta a aproape 90 % din comunitatile tinutului in cadrul Geoparcului Platoul Mehedinti reprezinta punctul forte al acestui areal pentru dezvoltarea durabila a turismului local.
In cadrul intalnirilor s-a facut o diagnoza a turismului din Tinutul Closani iar concluzia pe care am tras-o este ca turismul rural se practica dintotdeauna dar spontan, sporadic si mai ales neorganizat materializandu-se doar printr-o forma rudimentara de cazare in casele localnicilor a vizitatorilor ramasi din intamplare in zona. Acest tip de turism nu vine in intampinarea nevoilor de organizare a activitatii de turism si amenajarea corespunzatoare a satelor turistice. In multe localitati nu s-au omologat gospodariile care intruneau conditiile de cazare , in altele cazarea turistilor se face in mod neorganizat si fara a se tine o evidenta iar unele localitati nu au inregistrat nici o activitate turistica.
Reprezentantii domeniului turistic au identificat problemele pe care le are microregiunea si unde ar trebui intervenit pentru imbunatatirea activitatii turistice din zona:
Infrastructura generala: telecomunicatii, cai de acces, mijloace de transport, aprovizionare cu apa, structura si aspectul satelor
Facilitati turistice: transporturi turistice, mijloace de cazare si alimentatie publica, activitati sportive, distractii, posibilitati de informare, dezvoltarea resurselor umane din domeniu
Identificarea celor mai importante monumente de arhitectura populara, biserici din lemn, troite, case traditionale si mori pentru a fi repuse in circuitul turistic european, realizarea unor trasee care sa treaca pe langa asezarile dacice si romane descoperite, dar si prin vecinatatea complexelor carstice Topolnita si Ponoare
O atentie deosebita trebuie acordata statiunii Bala care poate deveni un pol important pentru turismul microregiunii. Sugestiile participantilor pentru imbunatatirea acestei localitati au fost urmatoarele: pag. 74
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Infiintare noi locuri de cazare prin crearea unui nou complex turistic
Parc de odihna si recreere
Baza de agrement(teren de tenis, volei)
Pensiuni agroturistice
Piata, bazar (parcare, restaurant, grupuri sanitare ecologice)
Spatii verzi pentru camping, odihna si relaxare
Necesitatea unui plan de marketing care sa sustina includerae statiunii in circuite turistice nationale si internationale
De asemenea apreciem ca lansarea satului romanesc pe piata nationala/internationala ca produs turistic impune ca necesare urmatoarele masuri:
Realizarea unor monografii ale satelor turistice si a altor materiale de propaganda turistica(harti, pliante, suveniruri etc)
Revitalizarea activitatilor turistice(spatii de cazare, locuri de agreement, dezvoltare turism tematic)
Revigorarea ansamblurilor, formatiilor si tarafurilor/fanfarelor satesti, a dansului si cantecului popular
Repunerea in lumina a mestesugurilor satului, organizarea de expozitii, initieri in mestesuguri, expozitii cu vanzare
Reluarea festivalurilor si concursurilor artistice populare
Realizarea de schimburi culturale intre diferitele zone folclorice din tara si strainatate
In cadrul intalnirii am incercat o definire a profilului turistului care ar fi atras de Tinutul Closani. Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurata pe mai multe segmente:
Un prim segment ar putea fi reprezentat de cei care si-au parasit satele in care s-au nascut si care se intorc la tara pentru a arata propriilor copii locurile natale, obiceiurile traditionale si indeletnicirile strainilor Al doilea segment este reprezentat de tinerii dornici sa cunoasca activitati legate de cresterea si ingrijirea animalelor Un al treilea segment este reprezentat de oraseanul care doreste sa scape de stresul cotidian sis a-si petreaca vacant intr-un mediu curat alta categorie de potentiali clienti este reprezentata de persoanele cu venituri mari care doresc sa incerce ceva nou, sa practice activitati sportive intr-un cadru natural, sa invete tainele mestesugurilor(olarit, tesutul covoarelor din lana, cojocarit)
pag. 75
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.6. PATRIMONIUL RURAL (ETNOGRAFIE, ARHITECTURA SI CULTURA)
Cele dintai marturii scrise despre asezarile din podisul Mehedinti dateaza din prima jumatate a secolului al XlV-lea. marturiile arheologice, insa, atesta urme de civilizatie inca din vremea dacilor, in anul 1374, voievodul Vladislav, mentionat si ca ban de Severin, daruieste manastirii Vodita, ctitorie a sa, printre altele, si satul Jidostita, satul lui Costea de pe Topolnita, Terovatul si Selistea Bahnei. La 1428 este amintit si „satul Podeni pe Izverna" ca domeniu al manastirii Tismana. In secolele XV si XVI sunt amintite in documente si alte sate: Costesti si Marasesti. Avem de-a face, asadar, cu sate stravechi, pomenite in primele documente ale Tarii Romanesti.
Cea mai veche atestare documentara a unei localitati din platoul Mehedinti este anul 1581 pentru orasul Baia de Arama. Sapaturilor arheologice din zona au dezvaluit urme de civilizatie datand din neolitic si apartinand culturii Cotofeni (Ciresu, sat Bunoaica, Jupanesti) in mai multe puncte s-au descoperit urme ale unor asezari dacice datand din secolele IV-I i.Hr. (Balta, Bala de Sus, Malovat), marturii ale unor asezari romane (Sisesti, sat Craguiesti). Peste tot, in fiecare localitate se pot intalni monumente de arhitectura populara: biserici, troite, case traditionale sau mori. Cel mai vechi lacas de cult este Schitul Topolnitei construit in secolul XVI, pictat in 1673. Cea mai veche biserica de lemn dateaza din anul 1757 si se afla situata in satul Brebina din zona Baia de Arama. Alte biserici vechi se pot intalni in: Godeanu – biserica de lemn cu hramul „Sfantul Nicolae”(1766), biserica de lemn cu hramul „Sfintii voievozi” (1783-1786), Gornovita – biserica de lemn cu hramul „Sfantul Stefan” (1796-1799), Prejna – biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construita din porunca lui Tudor Vladimirescu (1808). Exista la nivelul Platoului Mehedinti situri etnografice in satele: Balta (sec.XVIII-XIX), Costesti (sec.XIX), Prejna (sec.XIX). De asemenea putem intalni numeroase case cu arhitectura traditionala declarate monumente, datand din secolele XIX si XX, cum ar fi casa Untaru Dumitru (1885) si casa Popescu C. (1940) din Jupanesti, casa Patru Nicu din Crainici (1898), casa Nicolescu Ion din Balta (1898), casa Epuran Gheorghe (1870), casa Dumitru Andrei (1850), casa Zamfiroiu Gheorghe (1860) – din Ciresu, sat Bunoaica, casa cu pivnita Brehui Ghita din Sisesti sat Ciovarnasani(1880).
Zona etnografica Plaiul Closani face parte din regiunea Oltenia Nordica fiind incadrata in podisul Mehedinti la care se adauga asezarile situate pe Motrul Superior. Zona este situata in partea de nord a judetului Mehedinti si in nord-vestul judetului Gorj. Apelativul de Plaiul Closani a intrat pag. 76
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 in constiinta poporului roman la inceputul secolului al –XIX- lea, datorita lui Tudor Vladimirescu. Acesta a fost conducatorul revolutiei de la 1821 si Vataf de Plai al Tinutului Closanilor, bucurandu-se de mult respect din partea mosnenilor din satele Plaiului, sate care au dat si cea mai mare parte de luptatori din oastea de panduri. Povestea spune despre Tudor ca isi tinea pandurii ascunsi intr-o pestera de la Virful lui Stan, loc unde se ascundeau si hotii fiind bun loc pentru observatie. Un alt punct de observatie la fel de important este si Cornetul Cerboanei de care se leaga multe alte legende. Aici, "la Rusti", mai exista inca o piatra rotunda numita si acum "Masa hotilor" unde hotii luau masa si supravegheau intregul tinut. De numele acestor hoti sint legate multe legende si povesti despre comorile ascunse. De la Podeni pina la Closani si Tismana se poate vorbi despre un mit al comorilor, dar, legendele au si un suport real care este dat de faptul ca ani de-a rindul, pina la Marea Unire, aici a fost zona de granita si s-a transportat mult aur - in acele vremuri aurul era moneda de schimb. Pe ingustele poteci ale muntelui se facea si comert cu animale, indeletnicire care i-a ajutat pe multi sa se imbogateasca de aici aparand si hotiile, jafurile si crimele care au generat legendele. Lumea comorilor atrage pe oricine asemenea unei forte magnetice fiind o lume a fabulatiei si a mitului. Localnicii povestesc cu mandrie despre "gramezi de bani", "putini si butoaie cu aur" ascunse in pesteri sau despre "foi" de bivol si de capra, despre "caldari si oale de lut, cerate si pline cu bani” - ca si cum aici ar fi un Eldorado autohton. Legenda comorilor a fost sporita de enigmele tezaurului dacic. In 1543, in albia Streiului au fost descoperiti peste 400.000 de galbeni de aur cu efigia lui Lysimach. Pe la 1800, un copil de taran a gasit 264 de monede de aur in Dealul Aninesului, iar in 1804, un preot din Vilcele a descoperit la radacina unui fag, 400 de monede dacice de tip "Koson" si seria a continuat. Toate acestea se intimplau dupa ce Traian luase din Dacia 165 tone de aur si 330 tone de argint. Dar tezaurul dacic era estimat la 1000 de tone, ceea ce inseamna ca o mare parte a sa inca mai sta ascunsa in vreo pestera.
1.6.1.Arhitectura
Printre cele mai vechi forme de adaposturi, pe scara umanitatii, sunt pesterile, Tinutul Closani fiind renumit pentru acest tip de adaposturi. Ceea ce se stie mai putin este ca pesterile s-au folosit si poate ca in unele cazuri se mai folosesc ca adaposturi temporare de catre pastori si vanatori. Cam la acelasi nivel al tehnicii constructiei, folosind adica elemente naturale carora li se aduc foarte putine modificari, dar realizate cu alt material de baza, anume lemnul, sunt
pag. 77
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
,,patuiagele" cum li se spune in tinut folosite pentru la adapostirea nutretului de umezeala si de vite. Viata pastorala, destul de dezvoltata in zona a facut sa apara o serie de constructii extrem de interesante pentru problematica inceputurilor artei de a construi. Un fel de asezare specifica este cea numita a „conacelor", asezari formate dintr-o casa mica si din bordeie si palanci pentru vite, incercuite de un gard, adica de un fel de gospodarie cu ocol intarit. Se statea in ele si vara si iarna cu vitele iar produsele se duceau cu calul, laptele in burdufuri, iar porumbul cu desagii mari tot pe cal iar unele din aceste asezari de conace s-au transformat cu timpul in sate.
Din punct de vedere al arhitecturii caselor closanilor trebuie sa observam ca in zonele inalte ale tinutului ne aflam in prezenta a doua categorii principale de constructii destinate locuirii permanente: casa joasa, cu un singur nivel si casa inalta. Asezarile de la poalele Muntilor Mehedinti se infatiseaza ca niste sate de tip rasfirat cu case de lemn sau din piatra galbuie, inaltate uneori pe pivnite, in care se intra pe porti inalte cioplite din lemn stejar.Temelia de piatra este scunda (40 cm), pe ea este pusa o talpa de 25 cm, iar peretii se inalta doar pana la l ,60 m, avand doar doua mici ferestruici de 30/35 cm, foarte ingenios practicate in trunchiurile rotunde de fag, cu diametrul de numai 15 cm. Lemnul casei este foarte ingrijit lucrat, ,,tindarul" (grinda deasupra tinzii — prispei) fiind foarte frumos cioplit in trei arcade si sustinut intre ele de un stalp cioplit simplu acoperind capetele grinzilor, intre ,,pragarul" de sus si tindar legatura o face un ,,cal scos pe tinda", arcuit ca un gat de cal. Este locul sa amintim ca la casele vechi ale tinutului nu numai arhitectura este demna de a fi luat in seama ci si vechea organizare a interiorului. Foarte numeroase sunt recipientele de lemn scobite intr-o bucata de trunchi, recipiente numite ,,obod", in lemn de fag sau de brad, servind pentru depozitarea boabelor de porumb sau pentru baterea lui. Uneori obodul serveste drept „ulei" sau ,,parlau" pentru spalat si oparit rufe cu lesie Cateodata este pus pe o albie mare de fag intr-un lacas special, ilustrand ingeniozitatea tehnica a acestor oameni, facandu-si primitive ,,masini de spalat" rufe. In caselor localnicilor se mai pot vedea si alte obiecte de lemn ca facaletul folosit la amestecatul mamaligii sau cum este „cobelca", cobilita de purtat galetile cu apa sau alte greutati.
Avand in vedere distantele mari dintre casele in care locuiesc si proprietatile aflate, uneori, la peste 5-6 kilometri, satenii si-au construit unul sau doua conace, unde au camere de locuit, magazii si grajdiuri pentru animale, tarcuri pentru claile de fan, adesea chiar gradini pentru cultivarea zarzavaturilor etc. Iarna, cand drumurile de legatura cu satul se blocheaza cu troiene
pag. 78
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 de zapada, gospodarii pot locui confortabil la conace, unde si-au asigurat din timp rezervele de alimente necesare.
1.6.2.Arta populara
La adapostul muntelui si al podisului mehedintean Tinutul Closani a ramas pana in zilele noastre un tinut izolat in care au dainuit si mai dainuie inca elemente stravechi de arta populara. Zona etnografica deosebit de interesanta si variata, Closaniul a generat in cadrul spiritualitatii romanesti cateva trasaturi distinctive, originale, determinate de existenta unor factori istorico- geografici specifici.
Aici intalnim cateva localitati specializate in mestesuguri populare: la Sisesti si Noaptesa, olaritul, la Bobaita, dulgheritul, la Baia de Arama, textile si piese de port, iar la Obarsia Closani se prelucreaza sindrila de brad, lucrata aproape numai din custura, pana; prin partile Podeniului, Prejnei si Costestiului, locuitorii se ocupau cu obtinerea catranului, iar cei din Bobaita, Ponoarele, Dilbocita si Ciresu se indeletniceau cu arderea pietrelor de var.
pag. 79
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Banca de imagini personale GAL – Atelier olarit Sisesti
De o deosebita insemnatate etnografica se bucura moraritul si piuaritul. Morile si pivele se regasec pretutindeni pe firul raurilor, constituind cea mai pretioasa zestre a instalatiilor de tehnica populara. Morile actionate de forta apei satisfac, in exclusivitate, numai nevoile colectivitatii locale, iar pivele, aplicand acelasi principiu al fortei apei prin cadere, au indeplinit atat nevoile locale, cat si ale celor din unele sate din campia Mehedintiului.
Banca de imagini personale GAL- Rasnita de mana pag. 80
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Un obicei important, care se petrece de 2 ori pe an este suitul si coboratul oilor de la munte (transhumanta). Suitul oilor la munte se face de obicei in prima duminica din mai, cand oile sunt luate in ,,paza’, atunci are loc masuratul oilor si se stabileste cantitatea de branza pe care o ai de primit. Sunt cunoscute asa- zisele ,,drumuri ale oilor’’ (ex: prin Motru Sec trec cei care vin din zona Titerlesti, Brebina, Orzesti, Motru Sec si se indreapta spre muntii Oslea, Bulzu, Balmesu, Scarita) . Cele mai multe scrieri despre closani sunt legate de apararea animalelor lucru firesc pentru o populatie la care cresterea vitelor constituie o straveche ocupatie de baza: toamna, cand se destrama viata inchegata in jurul stanei bacii, cei care in primavara si-au unit palcurile de oi in turme hotarasc ziua, intotdeauna duminica cand vor cobori oile de la munte in sat. In aceasta zi, de cu dimineata, bacii si bacitele, insotiti de muzica, merg la ,,Baciu al Mare" acasa unde bacitele arunca intr-o piua flori, nuci, alune, sare etc pe care ,,Bacita Mare" le bate cu ,,mestecaul" si apoi le toarna intr-un burduf. Dupa aceasta se aduce un berbec care se impodobeste cu ciucuri, flori, margele, panglici si gaitanele. Odata impodobit, berbecul este predat unui copil care, dupa ce il saruta intre coarne, il poarta pe ulitele satului pana sus la stana, urmat de baci, bacite si numerosi invitati formand un adevarat alai cu nimic mai prejos decat cel de nunta. Ajunsi la stana, se arunca amestecatura din burduf in tarcul oilor unde se inchide si berbecul.
Masurarea laptelui se face pentru toti proprietarii de oi cu aceeasi unitate de masura (o galeata stas sau cantare pe ocale si litre etc) de catre un fel de comisie improvizata ad-hoc, in vazul tuturor, si, in functie de numarul de galeti stabilit la pozitia fiecarui gospodar, se vor prelua, pe rand, pe tot timpul verii, cantitatile de lapte cuvenite pana la inceputul toamnei, cand proprietarii se vor reintalni cu totii la "alesul oilor". Se va constata atunci, in functie de cantitatea de lapte obtinuta pe cap de oaie sau capra, care gospodar si-a iernat si intretinut mai bine vitele, pana la constituirea stanelor. Impreunarea oilor, intr-o singura turma, presupune si o serie de aranjamente privind angajarea ciobanilor de permanenta sau cu schimbul, plata acestora, ordinea bacilor in preluarea laptelui din care se va face branza pentru nevoile casei sau pentru vanzare, asigurarea cu caini care sa insoteasca permanent turma. .In fine, pe poiana din preajma strungii si stanii, gospodinele intind fete de mese inflorate pe care aseaza bucatele gatite acasa, care mai de care mai ademenitoare, baciul mare rosteste o rugaciune pentru norocul, sanatatea stanii si a bacilor, ureaza fericire tuturor si "sloboade" masa. E de datoria baciului mare, asezat, dupa datina, in capul sirului de mese, sa treaca pe la fiecare gospodar si pag. 81
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 sa noroceasca cu acestia, de regula fiind nelipsiti si niscaiva muzicanti care sa implineasca petrecerea. Primii care se vor scula de la masa vor fi ciobanii, ca sa plece cu stana la pasunat, nu inainte de a le pune fiecare gospodar bucate de la masa in niste sacuie sau traistute anume pregatite. Masa copioasa, la iarba verde, nu poate dura prea mult fiindca oamenii trebuie sa coboare in sat pe lumina iar primul baci trebuie sa pregateasca cele necesare pentru prima mulsoare pe care o ia de la oi ,seara, si pentru hrana ciobanilor.
Banca de imagini personale GAL- Sarbatorirea evenimentului masuratul oilor (straveche traditie mioritica si transhumantica)
Mestesugul torsului si tesutului, atat de raspandit in Romania si atat de apreciat in gospodaria localnicilor tinutului pana in zilele noastre se pierde ca origine in timpuri indepartate. Pentru dezvoltarea mestesugului atat de necesar satisfacerii unor cerinte de viata ca imbracamintea si amenajarea locuintei era nevoie de materia prima in tinut materialele folosite au fost : lana, parul de capra, canepa, inul, bumbacul si mult mai tarziu borangicul.
pag. 82
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Banca de imagini personale GAL – Port popular Tinutul Closani
Fragmentele de tesaturi descoperite in sapaturi atesta ca prelucrarea canepii a constituit un mestesug necesar si in secolele X—XII. In tinut canepa s-a folosit mai ales pentru confectionarea unor piese de port (camasi, carpe de cap) si mai putin pentru tesaturile din interior. Prelucrarea parului de capra in gospodarie sau in cadrul mestesugului specializat, a fost mai putin raspandit in tara noastra. Zona mehedinteana se numara printre putinele in care parul de capra s-a folosit relativ intens in cadrul mestesugului casnic. Satele din jurul Baii de Arama au intrebuintat aceasta fibra textila atat pentru realizarea unor textile de interior cat si a unor piese de port. Interiorul din partea nordica a judetului a cunoscut tesaturile decorative abia la inceputul secolului al XX-lea, fiind caracterizat printr-o mare sobrietate. Primele tesaturi folosite la decorarea interiorului si poate pentru asigurarea unor conditii sporite de confort au fost identice cu cele de pe pat fara nici un fel de deosebire in ceea ce priveste forma, decorul si cromatica. Pe masura ce planurile locuintelor taranesti s-au amplificat prin adaugarea unei camere de oaspeti tesaturile decorative denumite local „scoarte", au inceput sa fie lucrate
pag. 83
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 special in scop ornamental. Faptul a avut ca urmare o mai mare grija pentru imbinarea culorilor, amplificarea randurilor de alesaturi si reducerea registrelor de dungi orizontale, aparitia unor motive decorative noi, vegetale, antropomorfe si zoomorfe neintrebuintate pana atunci. Astfel, apar in urma cu cea 70 de ani in sate ca Ilovat, Bala, Nadanova, Podeni, Ciresu, o serie de scoarte la care dungile sunt intercalate de motive alese cu mana, denumite poduri, serpisori, serapau, pistornic, calareti, cai, zale, dinti de ferestrau care alterneaza ritmic de la un capat la altul din punct de vedere al culorilor. In cromatica scoartelor apar culori vii in combinatii armonioase dintre care cele mai frecvente sunt: negru, rosu, alb, verde, visiniu, „piersaciu", „vanat", galben. Ceea ce diferentiaza textilele realizate de muntencele de la Isverna si Closani de cele dinspre Dunare este numai cromatica, sobra la nord, vie si stralucitoare la sud.
Sursa : Muzeul Regiunii Portile de Fier- Interior Tinutul Closani
pag. 84
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.6.3.Ceramica
Ceramica lucrata la roata a fost introdusa pe teritoriul Mehedintiului in secolul al V-lea I.E.N. Statistica destul de recenta privitoare la centrele de olarit din tara noastra mentioneaza doua centre existente pe teritoriul tinutului: Sisesti (cu 52 de olari, o fabrica si 52 cuptoare) si satul Valea-Rea din comuna Cazanesti(6 olari). Daca centrul ceramic de la Cazanesti si-a prelungit agonia pana acum cativa ani cu 6 mesteri centrul ceramic Sisesti continua, singular, gloria de odinioara a artei lutului. Olarii de aici isi desfaceau produsele indeosebi in orasele Drobeta- Turnu Severin, Vanju Mare, Strehaia, Calafat si in satele din podisul Mehedinti, Campia Balacitei, Campia Blahnitei si pana in nord-vestul Campiei romane (satele din jurul Filiasului si Calafatului). In satele din campie oalele se dadeau pe cereale, iar in cele de munte pe branza, lana, fasole si bani.
Centrul ceramic Sisesti produce urmatoarele obiecte: oale, ulcele, borcane, urcioare, strachini, sacsii, olane. Vasele de Sisesti se caracterizeaza printr-un camp ornamental de o uimitoare simplitate. Pe fondul ocru-galbui, in partea superioara a vaselor se faceau „infloriturile". Printr- o miscare lenta a rotii olarului cu o pensula din par de porc se aplica un decor in culoare siena naturala. Ca motive ornamentale intalnim liniile concentrice, meandrul plin continut circular si meandrul simplu fragmentar.
Banca de imagini personale GAL- Ceramica de Noaptesa
pag. 85
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Una din indeletnicirile localnicilor care s-a transmis de-a lungul generatiilor este prelucrarea fierului. Izvoarele documentare medievale amintesc de mesterii fierari, potcovari, caldarari, armurieri, specificand astfel specializarea ce a avut loc in cadrul mestesugului fieraritului. Ca tehnica de lucru se folosea prelucrarea fierului la cald prin incalzire la rosu-alb si apoi modelarea prin lovire cu ciocanul, taiere, perforare, incovoiere, folosindu-se o mare gama de unelte specifice: dalti de diferite marimi si intrebuintari, clesti, bolturi, sfredere, filiere. Mestesugul se practica in ateliere dotat cu o vatra din piatra si lut , o forja actionata cu piciorul, foale si o nicovala. Datorita cererii crescute de unelte agricole si de lucru la padure aceasta meserie a fost pentru mult timp ocupatia de baza pentru unii locuitori din zona. Sunt cunoscute in zona micile piese de semnalizare in forma de sarpe sau incuietorile de la casele din lemn de stejar, securea, barda dar mai ales potcoavele realizate pentru caii folositi la muncile campului.
Sursa : Muzeul Regiunii Portile de Fier
pag. 86
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Pe asemenea plaiuri mioritice si cu asemenea oameni a fost firesc sa se nasca si doinele, baladele, legendele si povestile care au incantat adesea nu numai pe localnici ci si pe cercetatorii folclorului local, specialisti sau simpli vizitatori uimiti de harul artistic atat al creatorilor cat si al interpretilor cantecului sau jocului popular. Petrecerile de la nunti, botezuri, nedei, programele artistice pregatite de cadrele didactice cu elevii sau tinerii din sate au fost, de regula, prilejurile cele mai potrivite pentru dezvaluirea farmecului folclorului muzical- coregrafic, etalarea frumusetii costumelor populare, cu numeroase trasaturi specifice acestei zone. De fapt, in aceste locuri pot fi inca intalniti oameni simpli, ciobani doinitori din fluier, femei sau barbati care canta "in postata" (la sapatul porumbului, la secerat), la claci ori pe scenele caminelor culturale, alteori jelindu-si mortii prin cimitire, in toate aceste ipostaze fiind vorba deopotriva de mostenirea unor traditii stravechi dar si de harul artistic inascut.Patrimoniu rural a fost perpetuat pana astazi prin sustinerea unor sarbatori si festivaluri locale: Sarbatoarea Liliacului (Ponoarele), Festivalul Oale si Sarmale (Sisesti), Festivalul Mestesugurilor (Godeanu), Festivalul Ponoare-Ponoare. Muzica si dansul oltenesc sunt activitati care se bucura de sustinerea tinerilor din zona care au format in zona ansambluri folclorice cu care participa la festivaluri/evenimente locale, nationale si internationale.
pag. 87
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.6.4.Obiceiuri si traditii locale
Un loc important in folclorul local il detin obiceiurile legate de evenimentele importante din viata omului: nasterea, nunta, moartea. Nasterea este insotita de ritualuri complicate a caror protagonista este moasa care isi imparte atentia si grija intre lauza si nou-nascut. Rolul acesteia este sa inlature fortele malefice pentru a favoriza cresterea lipsita de pericole a copilului. Ursitoarele sunt zane care vin in noptile fara soa pentru a-i decide soarta nou-nascutului. Dupa unele credinte, ursitoarele se numesc Ursitoarea (cea mai mare dintre ele, cea care tine fusul si furca), Soarta (cea care prezice destinul) si Moartea (cea care stabileste cand se va curma firul vietii). Aceste personaje mitologice prezinta o adaptare a mitului grecesc referitor la cele trei Moira, babe urate si neiertatoare de care pana si Hera se temea.
In satele de munte inca se mai respecta datina nuntilor de trei zile, incepand de sambata seara (cu invitarea separata a nuntasilor mirelui si miresei la o cina mai sumara a "alergatorilor", vecini sau rude apropiate, care se ocupa in mod deosebit de pregatirile nuntii), continuand duminica ("adapatul" miresii, constituirea alaiului mirelui care se deplaseaza la casa miresii unde portile se deschid numai dupa rostirea "colacaseniilor", un fel de oratii de nunta ; apoi deplasarea impreuna si cu nuntasii miresii la biserica, unde se oficiaza cununia religioasa, in fine, masa mare la casa mirelui, cu muzica si daruri, petrecerea putand dura pana dupa miezul noptii) si incheindu-se luni, cu un pranz al tuturor rudelor mai apropiate, la casa miresii, muzica nelipsind nici de aceasta data. La orice nunta se pot distinge cateva momente distincte:
petitul; pregatirile pentru nunta; chemarea la nunta; aducerea si impodobirea bradului; adusul prajinii si ridicarea ei; cununa miresei; cinisoara; adapatul miresei; barbieritul mirelui; plecarea dupa mireasa; cununia propriu-zisa care se face la biserica;
pag. 88
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
primirea miresei la noua locuinta; masa mare si strigarea darului; dezvelitul miresei; cuscrii.
Obiceiurile de inmormantare sunt marcate de o serie de ritualuri menite sa ajute la desprinderea decedatului de lumea celor vii. Omul trebuie sa moara imbracat si cu ,,lumina aprinsa ’’ in mana pentru ai lumina drumul in lumea cea intunecata. Mortul este imbracat in haine de sarbatoare iar in buzunarul hainei i se pune piepten, oglinda, aparat de ras, bomboane, ceas si bani fiindu-i necesare pentru a ,,plati granita ’’cand trece in ,,lumea de dincolo”. Daca persoana decedata este tanara in ziua inmormantarii este adus un brad care este impodobit cu hartie alba ori albastra, ciucuri rosii, lana si batiste. In ziua inmormantarii se canta ,,zorile” dimineata devreme, afara, cu fata spre rassarit, apoi la capul mortului, cand este asezat in ,,tron”, la aducerea bradului, la biserica si al cimitir. Cand este scos din casa, se sparge o oala de pamant care semnifica spargerea tuturor relelor din acea casa. Din ziua inmormantarii timp de 44 de zile, in fiecare dimineata un copil duce ,,izvorul mortului’’(o galeata si un ulcior pline cu apa). La intoarcerea de la cimitir toti participantii la inmormantare se spala pe maini. Tot din acest obicei face parte si ,,hora de pomana’’ ce se face dupa 6 saptamani de doliu. Hora este condusa de un tanar iar rudele decedatului impart lumanari la care este atasata o batista cu un banut in ea si o floare dupa care se prind si ele in joc astfel are loc calcarea doliului.
De asemenea un rol aparte in cultura closanilor il reprezinta claca. In cadrul clacilor, o tanara fata era initiata despre cum trebuie sa toarca, cum trebuie sa brodeze, cum trebuie sa teasa, cum trebuie sa impleteasca sau sa faca dantela. Modul traditional de organizare a unei claci are propriul sau ritual. Un grup de prietene sau de vecine se adunau la una dintre acestea, de regula o persoana casatorita, care are si o casa ceva mai mare, pentru a o ajuta la lucru. Este vorba fie despre o gospodina care pregatea zestrea unei fete, fie este vorba despre o tanara mutata in casa noua. Atunci, vecinele, tinerele, veneau in ajutorul ei, strangandu-se pentru a o ajuta cu aranjarea noii ei case.
In ce priveste nedeile, chiar daca acea parada a costumelor populare splendide, de acum 50-60 de ani, nu prea mai e la moda, ele constituie un prilej de mare bucurie pentru toate varstele, datarea fiind legata de hramul bisericii din satul respective. In zilele de nedee, fiecare gospodar pag. 89
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 isi intampina rude sau prieteni apropiati pe care ii invita la masa, pregatirea unor bucate alese cat si curatenia locuintelor asigurandu-se cu mai multe zile inainte. Grupuri de lautari sau alti instrumentisti si cantareti asigura ambianta muzicala pentru ca petrecerea sa fie deplina. Dupa pranz, sau mai spre seara, se incinge hora satului unde voia buna, chiuiturile nu contenesc pana tarziu in noapte.
1.6.5.Sarbatori locale
Calendarul din foi de ceapa 01.01) In noaptea de Anul Nou se taie in doua o ceapa si se despart 12 foi corespunzatoare lunilor anului; dupa ce se aranjeaza in ordinea lor cronologica pe pervazul geamului, se presara cu sare pisata in interior pentru a se anticipa in zori sezonul ploios sau secetos, in functie de acumularea sau nu a picaturilor de apa in „camasile” cepei. Muncile campului sunt planificate potrivit acestei prevestiri.
Plugusorul (01.01) Actualmente este pe cale de disparitie. In prima zi a anului se colinda de dimineata pana la amiaza. Ceata de copii intre 6 si 8 ani se folosea de clopotei, bice si un plug de lemn impodobit cu panglici de hartie colorata. Micii plugari imbracati in costume populare trageau cate o brazda in curtea casei la care colindau; unul tinea plugul de coarne, altul plesnea din bici. Daca plugul era tras de boi, coarnele lor se vopseau in rosu. In textul colindei, personajul principal era legendarul Traian, implicat in muncile campului de la arat pana la coacerea painii.
Jocul caprei (01.01) Face parte din categoria colindelor cu masti si se practica doar in prima zi a anului, atat de catre copii, cat si de catre tineri. Grupul de colindatori imbracati in costume populare evolueaza in jurul personajului principal aflat in rolul caprei. „Capra” poarta in spinare o patura, uneori piei de animale. Capul caprei constituie masca propriu-zisa, alcatuita din falci si coarne; partea ei superioara, in forma de „L” rasturnat este infipta intr-un bat pe care se ataseaza coarnele, urechile, ochii si narile caprei. Principalul reper in jocul caprei este ritmul alert, asigurat de o toba secondata de alte instrumente (vioara, fluier sau acordeon). Sosirea „caprei” pe la casele
pag. 90
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 oamenilor se produce cu mare zgomot, intotdeauna cu muzica si clopotei ori diverse chiuituri, dupa care se fac urarile, se canta si se pocneste din bici.
San Vasii (01.01) Spre deosebire de alte zone, in Mehedinti practica obiceiului prezinta unele particularitati. In esenta s-a pastrat imaginea Sfantului Vasile in postura de mare petrecaret, iubitor de vin, femei si chefuri, fapt pentru care toata lumea ar fi datoare sa-i urmeze exemplul inca din prima zi a anului, insa in Mehedinti mai apare ceva in plus: intarirea relatiei dintre nepoti si moasa (nu moasa de la nastere), cu accentul pus pe colacii suficient de mari, prin care urmeaza sa fie trecuti nepotii. Seara vin parintii cu copiii la moasa, aducand plocon cu azime. Moasa s-a pregatit din timp cu colacii impodobiti cu fir de arnici si monezi infipti in coca. Asistata de mama, moasa trece prin colac copiii de pana la un an, de trei ori, apoi se inchina si-i ridica la grinda casei, urandu-le: „Bine au venit nepotii! Ca la ziua de azi, la anul si la multi ani! Sa creasca si sa traiasca, cu norocul sa se hraneasca!”
Mucenicii / Samtii (09.03) Zi specifica pentru focurile de peste an cu rol purificator. Se aprinde o carpa cu care se afuma contra serpilor peste sat (casa, grajd, cotete, livezi, gradini, vii). Se dau de pomana colacei unsi cu miere in forma de cerc sau „S”. Barbatii norocesc, facand o plimbare la vie, cu o sticla cu vin si un bundarete (mat gros) ori dezgropand vreo damigeana ascunsa in vie cu un an in urma. Se taie cateva corzi de vita ca via sa simta dorinta de rod bogat.
Insuratitul (28.05) In Mehedinti este amintita inca din 1933 drept o serbare primavaratica in cadrul careia baietii si fetele se aduna pe inserat si se incoroneaza cu ramuri verzi, reprezentand de fapt trecerea de la copilarie la pubertate ca o pregatire pentru o noua etapa existentiala. In functie de denumire (insuratit, infartatit) se deduce si sexul protagonistilor acestui ritual, care pune limite de varsta (de la 5 la 14 ani, maximum 15), fiind practicat mai ales de catre perechi de acelasi sex.
Inaltarea Domnului / Ispasul (28.05) in joia din a sasea saptamana de dupa Paste, asimilata si in cultul eroilor, ale caror suflete au fost primite in cer, ziua de Ispas (un personaj mitic, presupus martor al inaltarii, alaturi de pag. 91
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 apostoli), implica atat valente religioase cat si laice, deoarece, in noaptea de Ispas, baietii si fetele ies la alunis, florile de alun fiind bune de leac si de dragoste; tot acum vrajitoarele strang crengute de alun cu care fac de data maritisului ori pentru ursita.
Sanzienele (24.06) Se fac coronite din sanziene, care se arunca peste casa. In urmatoarea zi se verifica in ce masura coronitele s-au umplut de roua. Roua bogata in coronita inseamna maritia sau insuratoare cu noroc peste un an.
San Petru (29.06) Fiind cel mai cunoscut sfant din calendarul popular, San Petru de Vara e sarbatorit prin trei zile de post si abtinere de la munca fizica corespunzatoare a trei mari calitati ce-i sunt recunoscute: in trecut umbla cu Dumnezeu pe Pamant ambii fiind deghizati in oameni simpli, nevoiasi care ii vindecau pe credinciosi de diferite boli; pe de alta parte San Petru este considerat patronul lupilor, avand puterea sa le inclesteze gura timp de 40 de zile pentru a-i proteja, astfel, pe bunii crestini; nu in ultimul rand, San Petru este apreciat si ca un stapan al grindinii, deoarece trei zile a fiert piatra in cer, marutind-o si albind-o, ca sa nu fie distruse in totalitate recoltele oamenilor.
Cercovii / Circovii (16-18.07; 22-24.07) Zile cu interdictie pentru munca fizica din cauza unor pericole iminente, mai mult sau mai putin legate de Sant Ilie (20 iulie): vulnerabilitatea la boli aparute din senin, sezonul propice grindinei, atacul lupilor sau traznirea si aprinderea clailor de fan. Obicei confirmat Garla Mare, Balta Verde, Ostrovul Mare, Izvoarele, Cozia, Salcia
Marina (17.07) Sarbatoare cu nuanta locala, la mijlocul primilor corcovi al lui Santilie. Nu se iese la muncile campului pentru a nu fi starnite vijeliile, grindina si traznetul care numai in aceasta zi tintesc cu predilectie ograda omului.
pag. 92
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Adormirea Maicii Domnului / Sfanta Maria Mare (15.08) Mare sarbatoare religioasa, cu praznice si pomeni, dupa doua saptamani de post, in localitatile care-si tin hramul bisericii si nedeia.
Ignatul (20.12) Considerat ocrotitor al porcilor, Sfantul Ignat este evocat printr-un ritual aparte la taierea porcului in aceasta zi; dupa ce animalul este parlit si curatat, se aseaza pe burta si inainte sa fie decapitat ii este crestata o cruce mare pe ceafa in care se presara sare si se toarna vin rosu dintr-o sticla neinceputa odata cu urarea participantilor adresata gazdelor: „Sa-l mancati sanatosi!”
Ajunul Craciunului (24.12) Punctul de forta al obiceiurilor populare de iarna din zona este cantonat in ajunul Craciunului si in ziua imediat urmatoare, cu practici variate, de la sat la sat. Seara, in centrul localitatii, se aprind focuri mari dispuse in cerc. Preotul binecuvanteaza, si dupa ce se canta colindele se joaca hora, impartindu-se colacei copiilor sau tuica fiarta adultilor.
TABEL 28. LISTA COMPLETA A OBIECTIVELOR CULTURALE
LOCALITATE OBIECTIV Asezarea Latene de la Balta sat BALTA; comuna BALTA "Pestera Mare” sec. IV - III a. Chr. Latčne Biserica de lemn "Sf. Voievozi”, sec XVIII Casa de lemn Aneta Anitescu, 1910 Casa de lemn Maria Sitaru,1910 BALTA Ansamblu rural, sec. XVIII-XIX Casa Ion Nicolescu, 1890 Casa de lemn Ion Stanchescu, Ansamblul de arhitectura rurala "Costesti", sec. XIX Biserica de lemn "Sf. Stefan”,1796 - 1799; ref. sec. XIX Cetatea dacica de pamant de la Bobaita sat BOBAITA; comuna MALOVAT sec. I a. Chr. Latčne MALOVAT Ruinele culei Lazu,1850 Moara, 1900
CIRESU Situl arheologic de la Ciresu, punct "La sat CIRESU; "La Rachiti”, pentru obiectivul 2 "Ogasul cu nuci”
pag. 93
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
LOCALITATE OBIECTIV Cuptoare dacice pentru reducerea minereului de fier -sat CIRESU; comuna CIRESU "La Rachiti”, pentru obiectivul 2 sec. IV - II a. Chr. "Ogasul cu nuci” Latčne
Asezare roman de la Craguiesti, sec. II - III Epoca romana Casa de lemn Nae Dragolici, 1890 SISESTI Casa Ebetiuc, sec XIX Carciuma, 1938 Biserica "Inaltarea Domnului" si "Intrarea in Biserica, 1837 Ruinele manastirii Cosustea-Crivelnic, sec. XIV Epoca medievala ILOVAT Casa de lemn Ioana Carstoc,1897 Moara cu butoi, 1906 Biserica "Sf. Nicolae”, 1846 - 1847 Asezare, sat GARBOVATUL DE JOS; Epoca bronzului Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi", 1752 CORCOVA Conac, sec. XIX Pivnita, sec. XX Asezare, sat HALANGA; comuna IZVORU BARZII "La Poligon” sec. II - III Epoca romana Castrul roman de la Putinei, "La Cetatea lui Negru Voda” sec. IV - V Epoca romana tarzie IZVORU BARZII Necropola medievala, sat Putinei, sec. XIII - XIV Epoca medievala Moara, sat SCHITU de JOS, 1860 Staretie, sec.XVII Arhondaric, sec. XVII Turn clopotnita, sec. XVII Moara, sat Bahna 1890 ILOVITA Casa Maria Ghita, sat Bahna, 1880 Fosta manastire Baia de Arama,1699-1703 Biserica "Sf. Voievozi”, 1699-1703 Chilii, 1699-1703 BAIA DE ARAMA Zid de incinta, 1699-1703 Ansamblu de arhitectura urbana, sec XIX Biserica de lemn "Sf. Apostoli”, 1757 Biserica "Sf. Nicolae”,1882 BALA Biserica "Sf. Apostoli” a fostului schit Comanesti, 1879-1881 Biserica "Intrarea in Biserica”, 1818, fresca 1837 Biserica "Sf. Imparati” a fostei manastiri a Cutuiestilor,1836 Cula Cutui,1815 BROSTENI Biserica de lemn "Sf. Nicolae”, 1795 Biserica de lemn "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul, 1700
pag. 94
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Biserica de lemn "Nasterea Maicii Domnului”,1800 CAZANESTI Biserica de lemn "Sf. Toma”, 1740 Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica”, 1813 Biserica de lemn,1853 Ansamblul bisericii "Sf. Gheorghe", 1829 Biserica de lemn "Sf. Voievozi”, 1783 ISVERNA Cimitirul vechi Centru etnografic Centru folcloric Biserica "Sf. Treime”, 1887 PONOARELE Moara Cracucenilor (moara de lemn) sec XIX Biserica de lemn "Sf. Ingeri”, 1792 Biserica de lemn "Sf. Voievozi”, 1783 - 1786 OBARSIA Casa N. Ion Lungulescu, 1887 CLOSANI Centru etnografic Centru folcloric Casa de lemn Elena Gruiescu, 1918 GODEANU Biserica de lemn "Sf. Dimitrie”, 1835 Biserica de lemn "Sf. Nicolae”, 1875 PODENI Casa Paraschiva Darpes, 1917 SOVARNA Biserica de lemn "Intrarea Maicii Domnului in Biserica, 1831 FLORESTI Biserica de lemn "Intrarea Maicii Domnului in Biserica, 1777 Turn clopotnita, 1832 - 1835 HUSNICIOARA Biserica de lemn "Sf. Voievozi”, 1785 Sursa: Prelucrari ale datelor furnizate de Directia Judeteana pentru Cultura, Culte MEHEDINTI
pag. 95
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1.7. BILANTUL POLITICILOR INTREPRINSE IN TERITORIU
Asa cum se poate observa la nivelul teritoriului s-a pus accent pe accesarea fondurilor europene pentru imbunatatirea infrastructurii de baza din mediul rural evidentiindu-se in acest domeniu 19 proiecte finantate prin Masura 322, PNDR. Bilantul politicilor in teritoriu al comunitatilor locale ne indreptateste sa consideram ca exista un grad de accesare al fondurilor europene si se poate remarca, de asemenea, experienta in derularea proiectelor in cooperare cu tari precum Bulgaria sau Serbia.
VALOAREA LOCALITATEA TITLUL PROIECTULUI Sursa Finantarii PROIECTULUI 1 Proiect integrat: 11304 364 lei PNDR masura 322 Bala Modernizarea Comunei Bala 1 Dezvoltarea infrastructurii in 2 488 436 lei PNDR masura 322 comuna Balta, judetul Balta Mehedinti 1 Modernizare drumuri de 11 402 246 lei PNDR masura 322 interes local, achizitie utilaje de intretinere drumuri, centrul de asistenta sociala dupa programul scolar tip „After Brosteni School” conservarea specificului local si a mostenirii culturale 2 Modernizarea drumurilor de 4 913 853 lei PNDR masura 125 exploatatie agricola din comuna Brosteni L=10 210 km 1 Eficientizarea sistemului de 590 000 euro Programul de interventii in caz de urgenta Vecinatate Romania- Ciresu Bulgaria 2 Alimentarea cu apa si canal 650 000 euro PNDR masura 322 a Comunei Ciresu 1 Modernizare drumuri 10 500 000 lei PNDR masura 322 comunale, Achizitie utilaje si echipamente pentru serviciul voluntar de pompieri, Centru de asistenta sociala dupa programul tip after school, Conservarea specificului local Corcova si al mostenirii culturale
2 Modernizare drumuri de 4 200 000 lei PNDR, masura 125 exploatare agricola comuna Corcova 3Alimentare cu apa in sistem 2 039 685 lei HG 330/2010 centralizat sat Corcova
pag. 96
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Infiintare sistem centralizat de 998 283 184 lei PNDR masura 322 alimentare cu apa, infiintare retea canalizare si statie de epurare, modernizare drum Cazanesti comunal, reabilitare camin cultural Severinesti, construire gradinita P+M Severinesti
1 Modernizare DC 46 DJ 670 2 468 526 PNDR masura 322 – limita judetului Gorj 2 Alimentare cu apa in sistem 2 676 530 PNDR masura 322 centralizat a satelor Girdoaia, Mosneni, Livezi Floresti 3 Canalizare in sistem 2 727 002 PNDR masura 322 centralizat a a satelor Girdoaia, Mosneni, Livezi 4 Punerea in valoare a 152 768 PNDR masura 322 patrimoniului istoric si cultural 1 Achizitionare utilaje agricole 56 000 euro Ambasada Japoniei 2 Extinderi retele alimentare 1 000 321 lei ELECTRIFICAREA cu energie electrica de la 2007-2009 reteaua de JT 3 Creare infrastructura rurala 5 645 891 lei PNDR Masura 322 4 Sistem de alimentare cu apa 5 479 396 lei PNDR Masura 322 si retea de canalizare 5 Infiintare Serviciu Social – 1 124 051 lei PNDR Masura 322 Cantina Sociala Godeanu 6 Festival Mestesugaresc com 263 496 lei PNDR masura 322 Godeanu 7 Persoane private de libertate 7 461 560 lei Parteneriat in slujba protectiei mediului Penitenciare, inconjurator Primarii 8 Achizitionare echipamente si 670 000 euro IPA utilaje pentru situatii de urgenta 9 Zilele Comunei Godeanu 176 500 euro IPA 1 Studiu fezabilitate masura 11 751 499 PNDR masura 322 322 infiintare sistem alimentare cu apa, statie de epurare, modernizare drum DC2, constructie gradinita Ilovita, reabilitare camin Bahna Ilovita 2 Imbunatatirea si dezvoltarea 4 926 243 PNDR masura 125 infrastructurii legate de dezvoltarea agriculturii in comuna Ilovita 3 Proiect IPA Romania-Serbia 2 285 000 IPA – Situatii de Urgenta
pag. 97
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
1 Dezvoltarea infrastructurii in 6 000 000 euro PNDR masura 322 Obarsia comunele Isverna si Obarsia Closani Closani 1.Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale DC37, DC37A, DC56- comuna Ponoarele; Alimentare cu apa in sistem centralizat sat Ponoarele, comuna Ponoarele; Canalizare si statie de epurare in sistem centralizat, sat Ponoarele, comuna 9 528 997 lei PNDR masura 322 Ponoarele; Organizarea festivalului”Ponoarele, Ponoarele Ponoarele” si „Sarbatoarea Liliacului”; Achizitie de utilaje pentru serviciile publice, comuna Ponoarele; 2 Emergency management in 672 640 euro CBC Romania- ponoarele protected area Bulgaria 2007-2013 3 From Topolnita To 127 604 euro IPA Cross-Border Ponoarele Cooperation Programme – in evaluare 4 Actions for enviroment 4 824 021 euro CBC Romania- protection in Ponoarele Bulgaria 2007-2013 Commune 1. Eficientizarea activitatii prin PHARE, Fondul de administratie modernizare pentru dezvoltarea administratiei la nivel 13500 lei local 2. Ceramica – mestesug si Programul de traditie vecinatate Romania- 43952.16 euro Serbia 2004-2006 Sisesti 3. Revigorarea artei Programul de Politici traditionale a olaritului in zona Regionale si de Sisesti Coeziune Ro 8543 euro 98.07.01 4. Romanian-Bulgarian PHARE CBC 2005 Common traditions 38 442.13 euro Romania-Bulgaria 5. Mehedinti and Majdanpek revealed to the world through PHARE CBC 2006 an european promotion 326 710 euro Romania-Serbia
pag. 98
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PARTEA A II - A CONCLUZII DIAGNOZA TERITORIALA
2.1.ANALIZA S.W.O.T. TERITORIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Diversitatea formelor de relief • Diversitatea formelor de relief • Rezerve importante de ape minerale: • Fenomen de eroziune de adancime : Obarsia termominerale, hipotermale, sulfuroase, terapeutice, Closani, Isverna, Balta, Podeni, Ciresu, Godeanu, minerale plate Balvanesti, Izvorul Barzii. • Resurse bogate: minerale neferoase, carbune brun, • Poluarea aerului in localitatile din apropierea azbest, roci ROMAG: Izvoru Barzii, Halanga • Asezare privilegiata in cadrul Geoparcul ui Podisul • Zona cu cea mai proasta infrastructura de baza din Mehedinti care acopera intreg tinutul - resursa judet(reteaua de drumuri neutilizabila in mare principala pentru dezvoltarea locala parte) • Zone naturale cu regim de ocrotire speciala: 1 • Densitate scazuta a cailor de comunicatii (absenta rezervatie complexa Complexul carstic Ponoarele (100 cale ferata) si a drumurilor forestiere - grad de ha), 14 rezervatii botanice (837 ha), 2 rezervatii accesibilitate scazut in zona paleontologice, 3 rezervatii speologice, 1 rezervatie forestiera • 2 situri de interes comunitar Platoul Mehedinti si Portile de Fier si 1 arie de protectie speciala • Traficul greu de marfa distruge caile rutiere putine avifaunistica Muntii Almajului si Locvei (situri Natura (pericol de prabusire a Podului Natural de la 2000) Ponoarele) • Fenomene naturale rare floristice, faunistice, • Starea proasta a drumurilor nu sustine paleontologice si speologice (Padurea de Liliac, valorificarea potentialului turistic al zonei Pestera Topolnitei, Pestera Epuran, Podul lui Dumnezeu, vipera cu corn) • Relieful asigura conditii si resurse pentru vanatoare • Infrastructura medicala, educationala, si diverse tipuri de turism telecomunicatii de slaba calitate • Prezenta unor lacuri de acumulare temporara • Stadiu de conservare si valorificare scazut a (Zaton) si a unei expozitii grandioase de lapiezuri siturilor naturale, culturale si istorice • Fondul forestier reprezinta una dintre resursele • Lipsa unor reguli de administrare si protectie importante ale zonei atat din punct de vedere Geoparc ambiental cat si economic (padurea, fondul cinegetic, fondul piscicol si vegetatia forestiera)- zona importanta de aprovizionare la nivel judetean • Patrimoniu rural deosebit de valoros (Festivalul • Constientizare scazuta asupra potentialului de Mestesugurilor Godeanu, Sarbatoarea Liliacului dezvoltare asigurat de geodiversitatea si Ponoarele, Festivalul Oale si Sarmale Sisesti, Festivalul biodiversitatea din Platoul Mehedinti(absenta Ponoare Ponoare, transhumanta-stane traditionale, marcajelor si omologarilor zonelor de ocrotire mestesuguri pastrate pana in prezent: olarit, tors, speciala, a traseelor turistice, lipsa campaniilor de tesut, obiective culturale, istorice, arhitecturale, educare si informare) naturale) • O proportie insemnata din terenurile agricole • Soluri potrivite pentru dezvoltarea pomiculturii si clasificate ca avand productivitate scazuta datorita vitiviniculturii solurilor nefavorabile • Suprafetele mari de teren acoperite de pajisti • Zona montana defavorizata in proportie de 43 % naturale sustin cresterea animalelor ocupatie specifica zonei pag. 99
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Soluri favorabil plantelor medicinale, fructele de • Slaba reprezentare a retelei de apa, canalizare, padure, ciupercilor incalzire • Initierea unor proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii locale • Resursele naturale slab exploatate • Dezechilibre naturale datorate exploatarii • Pondere mare a zonelor HNV in teritoriu (86%) necontrolate a padurilor • Lipsa instalatiilor si echipamentelor necesare • Proiecte dezvoltate cu fonduri comunitare de catre pentru managementul gunoiului de grajd consiliile locale pentru sustinerea festivalurilor, (depozitare, metode de utilizare) favorizeaza emisii obiceiurilor locale crescute de amoniac
OPORTUNITATI AMENINTARI • Intentii la nivel judetean de obtinere recunoastere • Investitii reduse in tehnologii de protectie a UNESCO pentru Geoparcul Platoul Mehedinti mediului • Dezvoltarea interesul pentru turismul rural la nivel national/international • Izolarea zonei din cauza accesului scazut in teritoriu • Interes crescut pentru implementarea unor • Surse financiare insuficiente pentru imbunatatirea programe de mediu infrastructurii locale • Zona interesanta pentru organismele internationale • Inexistenta unor politici viabile pentru protectia in domeniul geodiversitatii si biodiversitatii mediului si conservarea resurselor naturale • Absenta unor campanii de educare/constientizare a • Existenta unui cadru legislativ pentru valorii turistice, economice pe care o reprezinta managementul geoparcurilor Geoparcul • Programe de finantare comunitara pentru conservarea si valorificarea parcurilor protejate la • Destabilizarea microclimatului ca o consecinta a nivel national schimbarilor climatice • Existenta Retelei Nationale de Arii Protejate ca un • Lipsa unei legaturi puternice (institutionalizata) cu sistem functional o serie de organisme internationale care sa activeze pentru sustinerea geoparcurilor care genereaza dezavantaje concurentiale in raport cu alte zone similare • Potential de stimulare a comunitatilor locale in vederea cresterii gradului de constientizare asupra nevoilor de conservare a geodiversitatii si biodiversitatii
pag. 100
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
2.2. ANALIZA S.W.O.T. POPULATIE SI SOCIETATE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Patrimoniu rural de mare valoare (perpetuarea • Proces continuu de depopulare in ultimii 10 ani obiceiurilor, ocupatiilor) (10,22%) • Densitate mare a localitatilor (7,5/ 100km) • Densitate scazuta a populatiei (31,26 %) • Marimea medie a comunelor peste media nationala (2557 locuitori) • Spor natural negativ (-346) • Pondere mare a suprafetei Tinutului in cadrul judetului (32%) • Soldul migrarilor de domiciliu negativ (-80)
• Structura populatie pe grupe de varsta • Omogenitate etnica (99 % romani) dezechilibrata (15 % tineri, 57%adulti, 27 % varstnici) • Proces accentuat de imbatranire a populatiei raport tineri/varstnici - 1764) si aparitia fenomenului de feminizare a acestuia (4% dmai multe femei in • Structura pe sexe echilibrata categoria de varsta peste 60 ani) • Mediul rural nealterat (ambiental, cultural, istoric, • Pierderea identitatii locale si intensificarea natural) fenomenului migrationist in randul tinerilor • Populatia masculina favorizata in categoria • Zona atractiva din punct de vedere al investitiilor in persoanelor ocupate/active , existenta unui numar capitalul uman din turism mare de femei casnice • Nivel educational scazut, interes scazut pentru scoala din partea populatiei din zone defavorizate; • Forta de munca ieftina oferta educationale necorelata cu nevoile pietei • Existenta infrastructurii medicale si educationale de baza • Nivel scazut al oportunitatilor de ocupare
• Zona cu potential pentru dezvoltarea infrastructurii • Rata de somaj mare; numar mare al populatiei de agrement pentru atragerea tinerilor in Tinut asistate social • Infiintarea unor firme operatori de telefonie mobila, cablu-TV, provideri internet • Grad mare de izolare a populatie • Sentiment puternic de apartenenta la teritoriu a localnicilor- cultura rurala bine definita(traditii • Grad mare de ocupare in agricultura de subzistenta familiale, identitate locala) (oficial si neoficial) • Existenta unei comunitati primitoare, a unui mediu • Ponderea scazuta a populatiei salariate (aprox local placut pentru locuitori si pentru vizitator 12%), nivel de trai scazut; aparitia navetismului • Migratia populatiei din mediul urban catre zonele • Structuri de sustinere si imbunatatire a fortei de rurale munca inexistente • Participare civica scazuta (lipsa de interes, educatie, • Organizarea unor Festivaluri locale cu traditie: asociatii inactive); incapacitatea de formare a unor Sarbatoarea Liliacului, Oale si Sarmale, Festivalul parteneriate locale puternice si de sustinere a Mestesugurilor potentialului endogen • Absenta activitatilor/spatiilor de interes pentru • Viata activa a ansamblurilor folclorice locale populatia din mediul rural dar mai ales pentru tineri pag. 101
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Sustinerea unor proiecte derulate prin fonduri • Prezenta si calitatea slaba a sectorului educational comunitare pentru programe de tip " After school" si de sanatate • Infiintarea la nivel local al unor ONG-uri care activeaza pentru sustinerea tinerilor, femeilor si • Grad de accesibilitate a noilor tehnologii scazut protectia mediului datorat izolarii • Dezvoltarea unor proiecte in parteneriat cu Serbia si Bulgaria pentru sustinerea si conservarea traditiilor si dezvoltarea resurselor umane care activeaza in domeniu • Slaba diversificare a ofertelor de munca • Slaba constientizare in randul populatiei a valorii pe care o reprezinta teritoriul in care locuiesc - Geoparcul Platoul Mehedinti
OPORTUNITATI AMENINTARI • Dezoltarea inceata a infrastructurii si a serviciilor • Cresterea interesului pentru mediul rural (obiceiuri, din cauza lipsei unei coordonari de atragere a traditii, festivaluri, turism de aventura si tematic) investitiilor straine • Dezvoltarea domeniului de formare profesionala la nivel regional care tinteste resursele umane din • Existenta decalajului informational la nivel mediul rural judetean • Reglementari europene pentru imbunatatirea • Context economic nefavorabil pentru sustinerea climatului de munca, asigurarea sigurantei si fortei de munca locale (aparitia fenomenului de securitatii muncii munca la negru) • Posibilitatea crearii locurilor de munca in domenii precum turismul, servicii nonagrare, ONG • Insuficiente programe europene care sa reactiveze • Cadru legislativ si economic favorabil dezvoltarii ONG -urile si sa incurajeze implicarea femeilor in ONG-uri viata economica si sociala • Izolarea tinutului ingreuneaza accesul potentialilor dezvoltatori ai unor entitati private care ar putea • Pondere mare a populatie adulte(57%) care poate fi dezvolta resursele umane (furnizori de formare integrata in populatia ocupata prin investitii in zona profesionala, servicii turistice etc) • Interesul institutiilor judetene pentru sprijinirea investitiilor in domenii care ar putea genera locuri de • Migratia fortei de munca calificate spre alte regiuni munca pentru microregiune sau in alte state (ex. navetism) • Interesul crescut pentru infiintarea unor asociatii • Programe de finantare axate mai mult pe intercomunitare sustinerea infrastructurii decat a societatii civile • Interes crescut pentru dezvoltarea unor complexe pentru educatie, sport si sanatate • Potential pentru infiintarea unor centre de consiliere (femei, copii, tineri, persoane defavorizate) • Subestimarea problemelor sistemului educational si urgenta (incendii, accidente) • Valorificarea sprijinului financiar acordat prin PNDR • Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre pentru imbunatatirea guvernantei locale cerere si oferta pag. 102
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
2.3. ANALIZA S.W.O.T. ECONOMIA LOCALA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Pozitionare avantajoasa a teritoriului in Geoparcul • Mediul economic reprezentat de sectorul micilor Podisul Mehedinti - spatiu natural cu potential imens magazine de produse alimentare (cifra de afaceri de sustinere a activitatilor economice locale mica, numar mic de angajati, nivel scazut de utilizare a capacitatilor,potential de sustinere a pietei muncii scazut); slaba diversificare catre servicii nonagrare(nr. mic al IMM active in sectorul serviciilor(formare profesionala, TIC, reparatii diverse, consultanta etc) • Potential turistic imens(resurse dezvoltare turism • Economie slab dezvoltata din cauza infrastructurii balneoclimateric, 1 rezervatie complexa, 14 rezervatii proaste,a culturii antreprenoriale slab dezvoltate si a botanice, 2 rezervatii paleontologice, 3 rezervatii dependentei de agricultura de subzistenta (izolare speologice, 1 rezervatie forestiera) fata de restul judetului)
• Patrimoniu rural valorificat prin pastrarea • Desfintarea intreprinderilor miniere(Baia de Arama, obiceiurilor si traditiilor (Festivaluri locale cu traditie: Zegujani) si aparitia navetismului Sarbatoarea Liliacului, Oale si Sarmale, Festivalul Mestesugurilor, transhumanta, tesut, olarit)
• Zona propice pentru dezvoltarea turismului de • Activitati industriale slab reprezentate si aventura(climbing, concursuri offroad, biciclism, productive(procesatorii locali folosesc metode, motociclism, endure, paintball), turismului ecvestru, utilaje si echipamente invechite); accesul redus pe speoturism,religios, etnografic , agroturism(stane piata a produselor agroalimentare si mestusugaresti traditionale, produse locale agricole) din cauza absentei unei piete de desfacere si procesare locale(centre de colectare, depozitare, procesare si comercializare)
• Ponderea mare a populatiei apte de munca in • Cresterea tendintei de abandon a activitatilor cadrul populatiei (57% adulti) agricole - pierderea biodiversitatii din zonele HNV • Traditie in cresterea animalelor si productia de • Activitati economice individuale fara apartenenta la lapte- potential pentru dezvoltarea industriei grupuri, asociatii tematice; inexistenta unor retele procesatoare(mici abatoare, fabrici procesare lapte) locale ale intreprinzatorilor • Deprinderi in domeniul confectionarii produselor • Nivel scazut al cunostintelor si competentelor mestesugaresti traditionale (dulgherit, olarit, tesut)- (agricole, turistice, manageriale, TIC, protectia potential pentru dezvoltarea unor scoli de mediului, calitatea produselor); absenta furnizorilor vara/ateliere de lucru de formare profesionala si consultanta pentru mediul rural • Fondul forestier local dispune de resurse pentru • Migrarea persoanelor tinere si a celor educate catre dezvoltarea unor mici afaceri in domeniul procesarii medii mai atractive din punct de vedere economic - fructelor de padure, ciupercilor, plantelor medicinale, (pensionarii, varstnicii, agricultorii sunt categorii produse de vanat si pescuit importante in cadrul populatiei ocupate) • Existenta siturilor Natura 2000 pe o suprafata de • Infrastructura si servicii turistice inexistente; aprox.52000 ha (Platoul Mehedinti, Portile de Fier si domeniul agroturistic slab reprezentat Domogled Valea Cernei) • Pondere mare a zonelor HNV in teritoriu (86%) • Circuite turistice neomologate, nemarcate
pag. 103
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Interesul crescut al autoritatilor locale in sustinerea • Localitatea BALA nu detine statut de statiune patrimoniului rural (proiecte transfrontaliere balneoclimaterica derulate pentru sustinerea mestesugurilor locale) • Zona interesanta pentru investitii externe in turism • Resurse infrastructura TIC insuficiente • Oferta diversificata a produselor din lemn sustinuta • Turism neadecvat si nerespectarea regimului de de fondul forestier care acopera o suprafata mare din protectie ca urmare a lipsei demarcarii acestora ca teritoriu zone protejate si a inexistentei unor zone speciale pentru spatii recreationale si a activitatilor recreationale • Identitate rurala/stil de viata traditional nealterat • Procent mic al populatiei salariate (11,81%) si propice turismului rural pondere mare a somerilor (10,32%); putere de cumparare redusa • Ospitalitatea specifica zonei • Nivel scazut al veniturilor din agricultura si lipsa unor venituri din activitati nonagricole din cauza ariei restranse a activitatilor economice alternative • Spatiu natural potrivit pentru agrement: sate de • Soluri cu fertilitate scazuta pentru agricultura - vacanta, campinguri, tabere scolare vocationale productie si nivel scazut de conformitate cu normele UE • Resurse naturale pentru sustinerea activitatilor de • Grad de asociere scazut determinat de slaba dotare vanatoare si pescuit tehnica a exploatatiilor, varsta inaintata a proprietarilor de pamant si incapacitatea manageriala • Existenta unor conditii potrivite pentru • Pomicultura si viticultura in declin din cauza transformarea gospodariilor taranesti in ferme absentei pietei de procesare si desfacere agricole cu caracter comercial si a apiculturii in activitate lucrativa • Existenta unei suprafete mari de terenuri • Zona de tranzit catre structurile de cazare din Caras neproductive care pot fi utilizatea pentru activitati Severin turistice • Potential pentru dezvoltarea unor pachete • Principalele activitati economice din zona depind turistice: vacante de sarbatori in lumea satelor, viata de resursele naturale locale si se bazeaza doar pe la tara, vacante la fermele romanesti agricultura, industria alimentara si silvicultura
• Rezerve importante de ape minerale si namoluri • Grad scazut de accesibilitate a zonelor de interes terapeutice care sprijina turismul balneoclimateric turistic
• Produse locale traditionale: telemea de vaca, oaie, • Absenta unui plan de marketing care sa sustina ciresata, afinata punerea in valoare, conservarea si introducerea in circuite turistice nationale si internationale a rezervatiilor naturale • Existenta a 16 trasee turistice in Geoparc • Agricultura definita de exploatatii individuale si productie pentru autoconsum
• Resurse naturale neexploatate(geodiversitate si biodiversitate Geoparc)
pag. 104
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
OPORTUNITATI AMENINTARI • Existenta unor programe care sustin reintinerirea • Costuri mari pentru infiintarea si administrarea generatiei de sefi de exploatatii, infiintarea intreprinderilor grupurilor de producatori si dezvoltarea turismului rural • Programe active de imbunatatirea competentelor • Majorarea costurilor salariale care sustin resurselor umane fenomenul deja prezent in zona de munca la negru • Dezvoltarea cadrului legal pentru finantarea rurala • Servicii de consultanta publice si private neadaptate mediului rural (nu se adreseaza micilor exploatatii) • Cresterea cererii pentru produse traditionale • Lipsa unor actiuni de echilibrare a fenomenului de taieri ilegale ale padurilor cu impact negativ asupra biodiversitatii locale
• Piata europeana pentru produse silvice si accesorii • Lipsa fondurilor si timpul indelungat necesar pentru in dezvoltare dezvoltarea infrastructurii rurale • Potential pentru imbunatatirea managementului • Absenta unei strategii de dezvoltare a mediului resurselor naturale prin activitati de instruire si economic la nivel judetean consiliere realizate prin proiecte de cooperare privind schimbul de experienta, transfer de noi tehnologii si bune practici • Punctele de sinergie dintre programele actuale de • Grad scazut de accesare a fondurilor europene din dezvoltare rurala(PNDR, POS DRU, POR, POS Mediu si cauza unor entitati active in domeniul informarii si alte programe nationale si locale) constientizarii importantei acestora • Realizarea de parteneriate cu tarile vecine pentru • Interesul scazut al investitorilor straini din cauza dezvoltarea mediului de afaceri cu produse infrastructurii deficitare traditionale • Dezvoltarea unor evenimente axate pe promovarea atractivitatii mediului rural
pag. 105
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
2.4. METODOLOGIE
ABORDAREA PARTICIPATIVA
Aceasta abordare a constat in oferirea diversilor actori implicati posibilitatea de a participa la fazele de diagnoza si analiza. In acest fel propunerile sunt in concordanta cu initiativele locale, ii responsabilizeaza pe cei ce doresc sa se implice, faciliteaza schimburile de idei si informatii, creaza premisele unei autodezvoltari. Un element important in identificarea nevoilor locale l-a constituit organizarea unor intalniri si dezbateri cu reprezentantii entitatilor cu rol important in dezvoltarea locala: Consiliul Judetean, Prefectura Mehedinti, DADR, Consiliile Locale, Patronatul IMM. De asemenea, un rol foarte important in diagnosticarea teritoriului a avut-o sesiunile de lucru cu leaderii neoficiali ai comunelor din mediul socio-economic activ care au contribuit la identificarea directiilor de dezvoltare a Tinutului Closani. Instrumentele utilizate in cadrul acestei abordari au fost seminariile de informare, grupurile de lucru, dezbaterile si chestionarul de analiza a importantei accesarii PNDR.
ABORDAREA CANTITATIVA Metodologia de analiza a teritoriului utilizata de noi a avut la baza instrumente de interpretare a situatiei din domenii precum populatie si societate, economia locala. Astfel, s-a procedat la analiza datelor statistice din surse primare (Institutul de Statistica DJS MEHEDINTI, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Inspectoratul Teritorial de Munca, Agentia pentru Protectia Mediului, Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National, Muzeul Regiunii Portile de Fier) dar si din surse secundare (consilii locale, judetean, asociatii de producatori, ONG). Datele culese ne-au permis sa realizam analiza diagnostic a teritoriului care se regaseste in prezentul document sub forma de tabele, grafice, harti care sustin continutul informational printr-o analiza vizuala a situatiei teritoriului.
Datele statistice referitoare la prezentarea si interpretarea domeniilor de interes din cadrul acestui document au fost incomplete si prezentate cu cativa ani in urma iar din compararea datelor culese de la surse (primarii, agenti economici, societatea civila, institutii responsabile cu statisticile judetene) rezulta neconcordante mari fapt care evidentiaza o anumita situatie neclara la nivel territorial. In cadrul analizei diagnostic se evidentiaza o serie de concluzii, disfunctionalitati si prioritati pe care le prezentam in cadrul acestei etape ale strategiei.
Spatiul rural analizat are un avantaj major prin capacitatea sa de a conserva si reconstrui cadrul natural ca o urmare a unei presiuni antropice scazute asociate cu tipul exploatarii economice si cu campuri extinse nealterate, cai de comunicatii cu un trafic redus. Pe de alta parte, Tinutul Closani este compus din comune cu un numar mare de sate arondate cu dotari minime sau lipsite de dotari, cu populatie mica si fara perspective de dezvoltare , cu probleme de circulatie datorita formelor de relief.
pag. 106
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
HARTA POTENTIAL DE DEZVOLTARE MEDIUL RURAL ROMANESC
Sursa: Analiza regiuni de dezvoltare
Fenomenul imbatranirii demografice si dezechilibrele structurilor pe varste ce se manifesta in prezent in majoritatea comunelor contribuie la scaderea pe cale naturala a populatiei. Daca aceste tendinte se vor mentine este evident o diminuare a dimensiunii comunitatilor locale exprimat printr-o crestere a ponderii comunelor mici si foarte mici.
Comportamentul asociativ al actualilor proprietari este generat de gradul redus de dotare tehnica a exploatatiilor individuale, capacitatea redusa de munca, determinata de varsta inaintata a proprietarilor de pamant si de starea precara de sanatate si incapacitatea manageriala.
Nivelul scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au stimulat tinerii sa ramana in rural batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri terenurile. De aceea, o mare parte din locuitori prelungesc viata activa pana la varste inaintate o mare parte dintre locuitorii de 50-64 ani din rural sunt activi iar dupa varsta de 65 de ani un procent destul de mare de persoane inca mai lucreaza in agricultura.
Productiile sunt modeste sau chiar foarte mici la aproape toate culturile, in principal ca urmare a utilizarii reduse a utilajelor mecanizate si a puterii financiare scazute care nu sustine
pag. 107
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 achizitionarea de ingrasamininte. Costul crescut al lucrarilor agricole ii determina pe agricultorii particulari sa renunte la semintele selectionate, ingrasaminte, lucrari mecanizate efectuandu-le cu animale cu un randament scazut ramanand astazi suprafete mari de terenuri neexploatate.
Existenta a unui numar mare de producatori locali, fara mare putere financiara, nu a creat cu adevarat un climat de concurenta pentru oferirea de produse la un pret acceptat iar absenta unor centre de prelucrare si colectare a produselor agrare sustine acest handicap al zonei. Pomicultura si viticultura sunt in dificultate datorita abandonului sau defrisarilor ca efect al lipsei de desfacere diminuandu-se astfel activitatea complexelor viticole. Importanta economica si ecologica a padurilor se situaza la un nivel scazut de constientizare si se impune adoptarea unor masuri care sa asigure mentinerea integritatii fondului forestier actual, epromovarea suprafete forestiere cu rol peisagistic si de recreere si mai ales dezvoltarea activitatilor conexe de valorificare a produselor accesorii de vanatoare, pescuit si turism.
Plecand de la nivelul de trai scazut al zonei si de la faptul ca agricultura va continua sa constituie activitatea principala din cadrul comunitatilor rurale, se analizeaza posibilitatile crearii unui sector agricol viabil si eficient, prin consolidarea exploatatiilor de natura comerciala si eliminarea treptata a exploatatiilor caracterizate prin dominarea excesiva a autoconsumului, concomitant cu promovarea si extinderea unor activitati alternative, de natura agricola si nonagricola, ca surse de venituri stabile si sigure pentru populatia sateasca. Printre acestea, se are in vedere infiintarea de activitati conexe agriculturii cum sunt: retelele de distributie in detaliu, pentru materiile prime si cele referitoare la aprovizionarea cu elemente de capital fix, specifice agriculturii. Concomitent cu infiintarea acestora se va extinde paleta serviciile neagricole, cum sunt: agroturismul, prelucrarea produselor agroalimentare, turism rural, artizanatul, silvicultura in conditiile extinderii si perfectionarii procesului educational. Cele mai acute probleme cu care se confrunta activitatea mestesugareasca si artizanala o constituie pe de o parte lipsa fondurilor pentru modernizarea productiei si pe de alta parte lipsa ucenicilor tineri care sa invete si sa preia mestesugul. In acest moment nu exista un sprijin real acordat tinerilor din spatiul rural pentru invatarea si dezvoltarea unor mestesuguri traditionale si stabilirea acestora in mediul rural.
Gradul de educatie, oferta culturala modesta si accesul redus la informatii, determinat si de o dotare deficitara cu mijloace de comunicare moderna (telefonie fixa sau mobila, internet) sunt motivele principale pentru care locuitorii tinutului traiesc izolat.
In cadrul intalnirilor grupurilor de lucru s-a evidentiat pericolul in care se afla zonele naturale protejate determinat de: supraexploatarea resurselor naturale prin pasunat nedecvat si excesiv, defrisari ilegale, turism neadecvat si in special nerespectarea regimului de protectie ca urmare a lipsei demarcarii acestora ca zone protejate. Cadrul natural al teritoriului prezinta o diversitate de forme naturale cu valoare de patrimoniu judetean sau national (unele inca fara recunoastere oficiala) care justifica statutul de rezervatie ecologica cu regim de protectie si reglementarile aferente. Desi partial sunt stabilite reglementari de protectie ale acestor zone cu valoare de patrimoniu in plan real nu sunt active masuri efective de protectie: pesteri fara perimetru de protectie (Pestera Topolnita), pod in pericol de prabusire (Podul lui Dumnezeu), pag. 108
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 fara masuri de consolidare si drenare (a apelor, lacurilor (Zaton, Gornovita) in pericol de colmatare, paduri cu specii rare (liliac) neprotejate. Din pacate zonele de agrement, locurile si casele de vacanta (putine la numar) nu sunt reabilitate, nu exista masuri de reglementare a exploatarii padurilor si a altor zone de agrement cu impact ecologic asupra turismului (Pestera Topolnita, Podul lui Dumnezeu, Padurea de Liliac).
Handicapul major pe care il are Tinutul Closani si care a fost evidentiat in cadrul intalnirilor il reprezinta circulatia turistica care se desfasoara in principal pe drumurile nationale dar care prezinta mari disfunctionalitati in zona chiar daca aceasta prezinta un real interes turistic. Este necesara modernizarea drumurilor comunale si judetene din aceasta zona in special realizarea unei cai de comunicatii din zona Isverna-Podeni spre Baile Herculane(DN6) fapt ce ar usura tranzitul dintre judetul Mehedinti si Caras Severin. De asemenea, este necesara realizarea unei linii de cale ferata pe Valea Cosustei, eventual un circuit cu Baia de Arama, care ar asigura deservirea necesara zonei.
Din cauza dotarii turistice slabe a Tinutului Closani, starea deplorabila a drumurilor din nordul judetului si neintegrarea in reteaua turistica nationala si internationala tipul de turism care caracterizeaza zona este unul de tranzit care sustine infrastructura de cazare si alimentatie publica din judetul Caras Severin. In lipsa unei circulatii turistice nu se poate realiza o analiza a numarului de turisti dar exista certitudinea ca dotarile turistice si de agrement nu corespund exigentelor turistilor chiar mai mult, se poate concluziona ca in partea de nord a judetului, unde se identifica potentiala motivatie turistica, structurile de primire turistica si agrement sunt practic inexistente. Una dintre prioritatile turistice ale Tinutului Closani este urgentarea declararii ca statiune turistica a localitatii Bala Bai pentru a putea sa i se confere acesteia un pol de crestere al microzonei.
Potentialul turistic al judetului Mehedinti este concentrat in vecinatatea fluviului Dunarea si in partea de nord a judetului iar in ceea ce priveste turismul rural pentru a putea sa ii oferim caracter de functionalitate sunt necesare urmatoarele masuri:
localizarea punctelor de atractie din tinut
construirea produsului turistic bazat pe caracteristicile locale(spatiu deschis, contact cu natura, traditie, organizare si practici traditionale)
sprijinirea dezvoltarii de structuri de cazare si includerea acestora in retelele nationale/internationale
conservarea patrimoniului rural(promovarea si conservarea modului de viata rural)
crearea unor pachete turistice rurale (pesterile tinutului, apele minerale, agroturism)
formarea profesionala(ghid de turism montan, director centru de inforamare turistica, administrator structuri de cazare, animator centre de vacanta, personal HORECA) pag. 109
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Se poate aprecia ca pe termen scurt situatia prezenta in microzona ar putea prezenta tendinte de evolutie dar pe termen mediu si lung daca nu se intervine prin actiuni precum incurajarea dezvoltarii de activitati si servicii in mediul rural si a unor potentiale centre polarizatoare declinul demografic este inevitabil. Este imperios necesara o restructurare a organizarii economice teritoriale care sa asigure echilibrul demografic astfel se pot dezvolta, pe langa cele existente deja, urmatoarele localitati ca potentiale centre polarizatoare:
1. Baia de Arama – centru coordonator al unei arii de influenta de cuprinde 5 unitati administrativ teritoriale cu o suprafata de 498,66 kmp si o populatie de 16335 locuitori (Baia de Arama, Obarsia Closani, Ponoarele, Isverna, Bala) 2. Brosteni – centru coordonator al unei arii de influenta ce cuprinde 8 unitati administrativ teritoriale cu o suprafata de 520,76 kmp si o populatie de 21220 locuitori (Brosteni, Sovarna, Sisesti, Floresti, Ilovat, Cazanesti,Corcova, Husnicioara) 3. Balta - centru coordonator al unei arii de influenta ce cuprinde 7 unitati administrativ teritoriale cu o suprafata de 482,49 kmp si o populatie de 10241 locuitori (Balta, Podeni, Balvanesti, Godeanu, Ciresu, Malovat, Izvorul Barzii).
Principalele activitati economice din zona depind de resursele naturale locale si se bazeaza doar pe agricultura, industria alimentara si silvicultura fiind necesara o diversificare a economiei locale deorece prezenta activitatilor non-agricole, mai ales exploatarea resurselor naturale si procesarea fiind practic inexistente. Dezvoltarea antreprenoriatului in tinut este slab reprezentata din cauza resurselor materiale limitate, al educatiei deficitare si mai ales din cauza starii precare a infrastructurii. Este nevoie de o interventie in teritoriu prin sprijinirea diversificarii activitatilor, favorizand activitatile neagricole, precum si pentru dezvoltarea altor sectoare decat agricultura, pentru promovarea ocuparii fortei de munca, pentru ameliorarea serviciilor de baza, inclusiv accesul, la nivel local, la tehnologiile de informare si comunicare (TIC) si pentru realizarea de investitii care sa faca zonele rurale mai atractive in scopul inversarii tendintei de declin economic si social.
Riscul crescut de saracie al tinutului este favorizat de doi factori principali: ocuparea si educatia. In afara acestor doi factori, mediul rural este dezavantajat si in ceea ce priveste infrastructura fizica, utilitatile publice, conditiile de locuit si accesul la serviciile sociale fundamentale, ceea ce
pag. 110
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 a condus in ultimii ani la o adancire a diferentelor dintre cele comunitatile nordice si mediul urban. Pentru o mai buna vizualizare a gradului scazut de dezvoltare in Tinutul Closani am elaborat o schema a cercului vicios al saraciei:
Populatie cu potential Migrarea persoanelor redus de dezvoltare tinere si a celor educate (imbatranita, nivel redus catre medii mai atractive de educatie, ocupare majoritara in agricultura)
Venituri reduse
Saracie
Izolare fata de zonele urbane Economie predominant agricola de subzistenta
INFRASTRUCTURA DE PROASTA CALITATE
pag. 111
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
In cadrul intalnirilor din perioada infiintarii parteneriatului grupurile de lucru au utilizat un chestionar care a contribuit la intelegerea mai buna a nevoilor teritoriale a carei macheta o prezentam mai jos:
CHESTIONAR ANALIZA IMPORTANTEI ACCESARII PNDR
Va rugam sa selectati maxim 3 masuri din fiecare axa si sa le evaluati din punct de vedere al importantei pe care o reprezinta pentru dezvoltarea comunei dumneavoastra. Evaluarea se va face pe o scala de la 1-4 unde 1 reprezinta importanta minima iar 4 importanta maxima.
Axa Prioritara 1: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Punctaj 111 - Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte Obiectiv general: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a terenurilor agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare de cunostinte inovative adresate persoanelor adulte care activeaza in sectoarele mentionate. 112 - Instalarea tinerilor fermieri Obiective generale: Imbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca; Imbunatatirea managementului exploatatiilor agricole prin reinnoirea generatiei sefilor acestora, fara cresterea populatiei active ocupate in agricultura. 114 – Utilizarea serviciilor de consiliere Este o masura complementara masurii 143 –Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori si se va aplica incepând cu anul 2010, va extinde activitatile de consultanta agricola si va continua actiunea de elaborare a Planului de afaceri pentru fermele de semi-subzistenta. Obiectiv: Sprijinirea fermierilor si a persoanelor care isi desfasoara activitatea in sectoarele agroalimentar si forestier pentru imbunatatirea capitalului uman prin sprijinirea acestora in vederea adaptarii la noul context. 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole Obiectiv general: Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie.
122 - Imbunatatirea valorii economice a padurii Obiectiv general: Cresterea valorii economice a padurilor tinând cont de rolul multifunctional si managementul durabil al padurilor. 123 - Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere Obiectiv general: Cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro- alimentare si forestiere prin imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie. 125 - Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii Obiectiv general: Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea cresterii competitivitatii sectorului agricol si forestier.
pag. 112
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Axa Prioritara 1: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Punctaj 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta Obiectiv general: Cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole in curs de restructurare pentru facilitarea rezolvarii problemelor legate de tranzitie, având in vedere faptul ca sectorul agricol si economia rurala sunt expuse presiunii concurentiale a pietei unice. 142 - Infiintarea grupurilor de producatori Obiectiv general: Cresterea competitivitatii sectoarelor primare agricol si silvic, prin dezvoltarea echilibrata a relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si comercializare, precum si adaptarea productiei din punct de vedere calitativ si cantitativ la cerintele consumatorilor. 143 – Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori Obiectiv general: Imbunatatirea competitivitatii sectorului agricol prin ameliorarea gestionarii durabile de catre fermieri a exploatatiilor lor având ca rezultat cresterea performantei acestora
pag. 113
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Axa Prioritara 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural 211 - Sprijin pentru zona montana defavorizata Obiective generale Asigurarea utilizarii continue a terenurilor agricole, contribuind astfel la mentinerea viabilitatii Comunitatilor rurale; Promovarea sistemelor agricole durabile. 212 - Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montana Obiectiv general: Sa contribuie in zonele defavorizate - altele decât zona montana, la utilizarea continua a terenurilor agricole, mentinându-se astfel si viabilitatea spatiului rural si, de asemenea, mentinându-se si sustinându-se activitatile agricole durabile. 213 – Plati Natura 2000 pe teren agricol si 224 - Plati Natura 2000 pe teren forestier. Obiective Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea retelei Natura 2000, pe baza obligatiilor ce revin din directivele privind protectia pasarilor si conservarea habitatelor naturale si a speciilor salbatice. Extinderea suprafetelor forestiere pe terenurile non-agricole pentru a contribui la reducerea eroziunii solului, la prevenirea inundatiilor si pentru sprijinirea luptei impotriva schimbarilor climatice. Sprijinirea proprietarilor de terenuri forestiere prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea retelei Natura 2000, pe baza obligatiilor ce revin din directivele Pasari si Habitate. 214 - Plati de agro-mediu Obiectiv general: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural 221 - Prima impadurire a terenurilor agricole Obiectiv general Imbunatatirea conditiilor de mediu in spatiul rural prin folosirea si gospodarirea durabila a terenului prin impadurire. Aceasta masura este destinata prevenirii pagubelor produse de factorii naturali daunatori, reducerii eroziunii solurilor, imbunatatirii capacitatii de retentie a apei, cresterii calitatii aerului, producerii de biomasa, inclusiv masa lemnoasa de calitate, prin mentinerea, sau, dupa caz, cresterea biodiversitatii. 223 – Prima impadurire a terenurilor non-agricole va fi implementata incepând cu anul 2010, intrucât inca nu s-a definitivat modul de identificare a terenurilor non –agricole Obiectiv: Cresterea suprafetei de padure cu rol de protectie a apei, solurilor, impotriva factorilor naturali si antropici daunatori, precum si de asigurare a functiilor recreative, pe baza rolului multifunctional al acesteia.
pag. 114
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Axa Prioritara 3: Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale 312 – Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi Obiectiv general: Dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea activitatilor non- agricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale. 313 - Incurajarea activitatilor turistice Obiectiv general: Dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural. 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea servicilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale Obiectiv general: Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile. 341- Dobândire de competente, animare si implementarea strategiilor de dezvoltare locala este complementara masurilor din axa LEADER iar implementarea ei se va putea realiza dupa ultima etapa de selectie a GAL-urilor. Obiectiv: Dezvoltarea competentelor actorilor locali pentru a stimula organizarea teritoriului.
pag. 115
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Axa Prioritara 4: LEADER 41 – Implementarea strategiilor de dezvoltare locala: 411. Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier 412. Imbunatatirea mediului si a spatiului rural 413.Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale Obiectiv general Abordarea LEADER urmareste indeplinirea obiectivelor celor trei axe ale PNDR prin intermediul strategiilor integrate de dezvoltare, elaborate de actorii locali, organizati in Grupuri de Actiune Locala. 421 - Implementarea proiectelor de cooperare Obiectiv general: Participarea Grupurilor de Actiune Locala la proiecte de cooperare 431 - Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobândirea de competente si animarea teritoriului 431.1 – Constructie parteneriate public-private 431.2 - Functionarea Grupului de Actiune Locala, dobândirea de competente si animarea teritoriului Obiectiv general: Cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala prin: Constructie institutionala la nivel local; Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de Actiune Locala; Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala in vederea elaborarii si implementarii strategiilor de dezvoltare locala; Animarea teritoriului.
Nume si prenume:......
Comuna......
Din cele 21 de comune din teritoriu am primit 193 de chestionare completate neexistand nici o comunitate care sa nu fi avut respondenti in cadrul acestui studiu. Vom face in urmatorul tabel o prezentare a masurilor in functie de numarul de respondenti care le-au selectat ca si prioritate pentru comuna sa prin acordarea punctajului maxim. Se poate face astfel o analiza a masurilor care au cel mai mare/mic grad de importanta in teritoriu.
pag. 116
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Obiective:
1. Sa determinam gradul de satisfactie a beneficiarilor privind domenii ale vietii sociale, economice si culturale din localitatile cuprinse in GAL Tinutul Closani 2. Sa identificam problemele la nivelul microregiunii 3. Sa determinam importanta cu care sunt investite de catre beneficiari probleme specifice la nivel local 4. Sa identificam linii de dezvoltare la nivel local care sunt dorite de beneficiari 5. Sa evaluam necesitatea implementarii programului LEADER 6. Sa ierarhizam importanta diferitelor domenii ce tin de mediul rural
TABEL X IMPORTANTA PNDR PE LOCALITATI SI MASURI
A B C D E F G H I J K L M N O P Q 11 11 12 12 12 12 14 14 14 21 21 31 31 32 34 42 43 MASURA 1 2 1 2 3 5 1 2 3 1 4 2 3 2 1 1 1
BAIA DE ARAMA 1 3 2 1 3 1 2 2 1 3 1 BALA 1 2 1 1 2 4 4 1 3 BALTA 2 3 3 2 3 2 2 1 2 BALVANESTI 3 1 3 2 2 5 BROSTENI 2 4 4 2 1 1 1 1 1 2 CAZANESTI 2 2 3 2 2 2 4 4 1 4 3 CIRESU 3 4 2 4 1 4 3 3 1 1 CORCOVA 1 2 2 1 2 2 3 2 3 1 2 FLORESTI 2 1 2 1 3 2 2 3 2 1 2 GODEANU 3 3 2 2 3 4 3 2 2 4 3 2 2 3 HUSNICIOARA 3 2 2 1 3 ILOVAT 2 2 2 2 3 1 1 1 1 ILOVITA 1 4 2 1 1 2 1 2 3
IZVORU BARZII 1 2 1 1 1 3 3 2 1 MALOVAT 2 2 4 4 2 1 2 3 3 2 1 3 OBARSIA- CLOSANI 1 3 1 3 4 3 2 1 3 2 5 5 4 3 4 PONOARELE 2 3 1 2 4 2 2 3 5 2 SISESTI 2 3 1 2 4 2 3 3 4 4 2 2 SOVARNA 1 1 2 1 1 ISVERNA 1 1 1 3 2 2 2 1 1 5 2 2 PODENI 1 2 2 2 1 2 1 2 2 TOTAL 18 36 31 12 40 16 43 29 21 5 5 45 48 51 11 22 29
pag. 117
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
In urma analizei raspunsurilor primite din teritoriu se poate realiza un top al interesului pe care il reprezinta implementarea masurilor din PNDR 2007-2013. Astfel, masura care a fost aleasa de cei mai multi respondenti este 322, urmata indeaproape de masura 313 (48 de respondent), masura 312(45 respondenti) si 123 (43 respondenti). Merita mentionat aici faptul ca in ciuda aparitiei recente a programului LEADER cele doua masuri incluse in chestionar se situeaza pe pozitii foarte bune(masura 421- 22 respondenti si 431- 29 respondenti). Alegerea acestor masuri de catre locuitorii zonei vin in sustinerea concluziilor obtinute in cadrul intalnirilor tematice precum si a a analizei teritoriu ceea ce ne ajuta sa concluzionam ca populatia Tinutului Closani isi cunoaste atat potentialul zonei cat si nevoile locale.
GRAFIC X ANALIZA CHESTIONARELOR (IMPORTANTA MASURILOR IN FUNCTIE DE NUMARUL RESPONDENTILOR)
pag. 118
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PARTEA A III- A - PRIORITATI
3.1.ARBORELE PROBLEMELOR SI AL OBIECTIVELOR
3.1.1. ARBORELE PROBLEMELOR AXA I CAUZE EFECTE PROBLEMA PRINCIPALA 1.1Nivel scazut al cunostintelor si competentelor populatiei 1. Management defectuos al 1.2 Deficit in formarea profesionala, informare exploatatiilor agricole, si difuzare de cunostinte padurilor si al industriei 1.3 Deficit in furnizarea serviciilor de agro-alimentare consultanta pentru agricultori 2.1 Agricultura/silvicultura definita de exploatatii individuale si productie pentru autoconsum 2.2 Pensionarii si varstnicii detin ponderea cea mai mare in cadrul populatiei ocupate in agricultura/silvicultura 2.3. Migrarea persoanelor tinere si a celor educate catre medii mai atractive din punct de 2. Productivitate vedere economic scazuta a sectorului agricol si forestier 2.4 Slaba dotare tehnica a exploatatiilor
2.5 Produse agricole necompetitive Sector agro- alimentar si 2.6 Dezechilibre naturale datorate exploatarii forestier necontrolate a padurilor si lipsa unor actiuni necompetitiv de reimpadurire 2.7 Densitate scazuta a drumurilor forestiere
3.1 Valorificarea scazuta a produselor agricole(lapte, oua,miere) si forestiere(ciuperci, fructe, plante medicinale) 3.2. Activitati economice individuale cu grad redus de asociere
3.3. Absenta pietelor de procesare si desfacere 3. Industria agro- alimentara slab 3.4 Procesatorii utilizeaza metode, utilaje si dezvoltata echipamente invechite 3.5 Accesul redus pe piata al produselor datorat lipsei informatiilor despre cerintele pietei in domeniul procesarii si comercializarii
3.6. Inexistenta unor actiuni de marketing pentru produsele agricole si forestiere pag. 119
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.1.2. ARBORE PROBLEME AXA II
CAUZE EFECTE PROBLEMA PRINCIPALA
1.1 Cresterea tendintei de abandon a activitatilor forestiere 1. Scaderea in volum si calitate a 1.2. Principalele activitati fondului forestier economice depind de resursele forestiere
2.1 Constientizare scazuta asupra potentialului de dezvoltare asigurat de biodiversitte existenta Management defectuos al terenurilor agricole
2.2 Dezechilibre naturale datorate 2. Grad scazut de conservare a exploatarii necontrolate a padurilor resurselor naturale si pierderea 2.3 Investitii reduse in actiuni de functiei recreative al acestora protectie a fondului forestier 2.4 Nerespectarea regimului de protectie a zonelor forestiere 2.5 Practicarea activitatilor de agrement in spatii neadecvate
pag. 120
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.1.3. ARBORELE PROBLEMELOR AXA III
CAUZE EFECTE PROBLEMA PRINCIPALA 1.1 Cultura antreprenoriala slab dezvoltata 1.2 Pondere mare detinuta de comertul produselor alimentare in cadrul micilor magazine comunala 1.Aria restransa a 1.3 Servicii non agrare inexistente(servicii de formare activitatilor profesionala, consultanta, turism, reparatii diverse, TIC) economice Mediul economic 1.4 Activitati ale industriei agro-alimentare slab alternative si slab diversificat si in reprezentate reducerea proces de regres 1.5 Dependenta de agricultura de subzistenta activitatilor 1.6 Nivel scazut de utilizare al resurselor naturale, economice produselor traditionale in activitatile economice 1.7 Absenta pietelor si targurilor locale 2.1 Zona cu cea mai proasta infrastructura de baza din 2.Starea proasta a judet infrastructurii, 2.2. Grad de accesibilitate scazut in zona mediul socio- 2.3. Infrastructura medicala, educationala, economic telecomunicatii de slaba calitate nesustenabil, degradarea 2.4. Servicii de baza pentru populatie insatisfacatoare patrimoniului rural si natural 3.1 Infrastructura si servicii turistice inexistente 3.2. Absenta unor zone speciale pentru activitati recreationale 3.3. Zona de turism de tranzit care avantajeaza structurile de cazare din Caras Severin Slaba atractivitate a 3.4. Nivel scazut de accesibilitate al zonelor turistice Tinutului Closani 3.5. Valorificarea slaba al potentialului turistic detinut de Geoparcul Podisul Mehedinti 3.6. Trasee turistice neomologate 3. Potential turistic 3.7. Comuna Bala nu detine omologare ca statiune nevalorificat balneoclimaterica 3.8. Activitat de agroturism nesatisfacatoare 3.9. Absenta unui plan de promovare si comercializare a pachetelor turistice rurale 3.10. Slaba valorificare a patrimoniului rural in scop turistic(produse traditionale, mestesuguri, obiceiuri) 3.11. Nivel scazut al competentelor si cunostintelor in domeniul turismului
4.1 Competente scazute ale actorilor locali pentru stimularea organizarii teritoriului 4. Incompetenta Organizarea actorilor locali in deficitara a guvernarea locala teritoriului 4.2. Lipsa de experienta in elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare locala pag. 121
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.1.4. ARBORELE PROBLEMELOR AXA IV
CAUZE EFECTE PROBLEMA PRINCIPALA 1.1Sector agro-alimentar si forestier necompetitiv 1. Promovarea scazuta a 1.2 Management defectuos al terenurilor potentialului Tinutului agricole Closani Slaba valorificare a 1.3Mediul economic slab diversificat si in stare potentialului de regres endogen 2. Lipsa expertizei actorilor 2.1. Absenta actiunilor de colaborare cu locali in utilizarea unor reprezentantii comunitatilor din interiorul sau metode inovative pentru exteriorul tarii dezvoltarea locala 3. Incompetenta actorilor locali in pregatirea si Deficiente ale asigurarea implementarii guvernantei locale 3.1 Absenta parteneriatelor si a expertizei in strategiilor de dezvoltare sustinerea actiunior de dezvoltare locala locala
pag. 122
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.1.5.ARBORELE OBIECTIVELOR AXA I
OBIECTIVE LINII DE INTERVENTIE MASURI OPERATIONALE PNDR 1.1. Formare specifica si alte actiuni inovatoare
1. Imbunatatirea 1.2. Formarea pentru incurajarea culturii 111 Formare managementului antreprenoriale si incurajarea afacerilor profesionala gexploatatiilor 1.3. Formarea resurselor umane pentru integrarea (training), informare agricole, padurilor si noilor tehnologii informationale, introducerea de si difuzare de al industriei agro- inovatii in cadrul afacerilor cunostiinte alimentare 1.4. Diseminarea si transferul de cunostinte legat de diversificarea economiei rurale 2.1. Cresterea performantei in exploatatiile agricole si forestiere 2.2. Adaptarea productiei la cerintele pietei 112 Instalarea 2.3. Infiintarea de noi exploatatii agricole si forestiere tinerilor fermieri 2.4. Respectarea normelor comunitare (eco- conditionalitate, protectia muncii, a mediului si sanitar-veterinare) 2.5 Sprijinirea aplicarii programelor de refacere a padurilor slab productive 122 Imbunatatirea valorii economice a 2.6. Sustinerea investitiilor in echipamente de padurii recoltare a produselor lemnoase 2.7. Incurajarea cresterii productiei in fermele de semi- 141 Sprijinirea subzistenta fermelor agricole de semi-subzistenta 2.Cresterea 2.8. Cultivarea soiurilor de calitate si inlocuirea productivitatii a soiurilor hribid sectorului agricol si forestier 2.9. Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole 121 Modernizarea 2.10. Procesarea produselor traditionale si exploatatiilor comercializarea directa a acestora agricole 2.11. Producerea si utilizarea de energie din surse regenerabile 2.12. Infiintarea de culturi de specii foresteriere in scopul producerii de energie regenerabila 2.13. Crearea, modernizarea drumurilor forestiere 125 Imbunatatirea si dezvoltarea 2.14. Ameliorarea efectului torentilor in exploatatiile infrastructurii legate forestiere de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii
pag. 123
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.1. Interventie pentru cresterea productiei la cerintele si exigentele pietei 3.2.Comercializare in comun a produselor inclusiv 142 Infiintarea centralizarea vanzarilor si distributia produselor cu grupurilor de ridicata producatori 3.3 Elaborare de reguli comune cu privire la calitate, 3. Dezvoltarea cantitate si tipul ofertei industriei agro- alimentara 3.4. Procesarea si marketingul produselor agricole si forestiere 123 Cresterea valorii 3.5. Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii adaugate a produselor agricole 3.6. Deschiderea de noi oportunitati de piata si forestiere
pag. 124
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.1.6. ARBORELE OBIECTIVELOR AXA II
OBIECTIVE LINII DE INTERVENTIE MASURI OPERATIONALE PNDR 1.1. Sprijinirea activitatilor de 1. Cresterea cantitativa si impadurire calitativa a fondului forestier 1.2. Sprijinirea lucrarilor de completare si intretinere 2.1. Cresterea gradului de exploatare controlata a padurilor 221 Prima impadurire a 2.2. Sprijinirea actiunilor de protectie a terenurilor agricole fondului forestier 2. Cresterea gradului de conservare a fondului forestier 2.3. Cresterea suprafetei de padure cu rol de protectie a apei, solului
2.4. Asigurarea functiei recreative a padurii in spatii adecvate
pag. 125
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.1.7. ARBORELE OBIECTIVELOR AXA III
Obiective Linii de interventie Masuri PNDR operationale 1.1. Suport pentru crearea, dezvoltarea si modernizarea micro-intreprinderilor care utilizeaza resursele locale 1.2. Sprijin pentru imbunatatirea sistemului de gestionare a afacerilor
1.3. Crearea, dezvoltarea si modernizarea 1. Diversificarea atelierelor mestesugaresti activitatilor 312 Sprijin pentru economice non- 1.4. Modernizarea si integrarea noilor tehnologii crearea si agricole si in micro-intreprinderi dezvoltarea de sprijinirea micilor 1.5. Sprijin pentru imbunatatirea micro-intreprinderi intreprinzatori managementului de mediu si promovarea activitatilor durabile 1.6. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi care sa ofere servicii pentru populatia rurala
1.7. Sprijin pentru activitatile non-agricole productive
2.1. Sprijin pentru crearea si modernizarea 322 Renovarea, 2. Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza dezvoltarea satelor, conditiilor de viata imbunatatirea pentru populatie, 2.2. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea serviciilor de baza protejarea serviciilor publice pentru economia si mostenirii culturala populatia rurala si si naturale 2.3. Sprijin pentru protejarea patrimoniului punerea in valoare a cultural si natural mostenirii rurale 3.1. Sprijin pentru crearea dezvoltarea si modernizarea firmelor care activeaza in domeniul turistic
3.2. Sprijin pentru dezvoltarea de produse si trasee turistice 3. Dezvoltarea activitatilor 3.3. Sprijin pentru dezvoltarea si modernizarea 313 Incurajarea turistice si de infrastructurii de primire turistica activitatilor turistice agrement 3.4. Sprijin pentru realizarea de evenimente promotionale si participarea la evenimente cu profil turistic 3.5. Amenajare de marcaje turistice si dezvoltarea de trasee tematice, refugii turistice de utilitae publica pag. 126
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.6. Sprijin pentru construire, modernizare si dotare centre de informare turistica
3.7. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile turistice
3.8. Elaborarea de materiale promotionale
4.1. Dezvoltarea competentelor actorilor locali pentru a stimula organizarea teritoriului 4. Cresterea 341 Dobandirea de capacitatilor de 4.2. Actiuni de furnizare a informatiilor despre competente, realizare si zona si strategia de dezvoltare locala animare si implementare a implementarea strategiilor de 4.3Pregatirea personalului implicat in elaborarea strategiilor de dezvoltare locala si implementarea strategiilor de dezvoltare locala dezvoltare locala
4.4 Evenimente promotionale si instruirea managerilor de proiecte
pag. 127
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.1.8. ARBORELE OBIECTIVELOR AXA IV
Obiective Masuri PNDR Axa Prioritara operationale
411 Cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier 1.Implicarea membrilor comunitatii 412 Imbunatatirea mediului si rurale la procesul de dezvoltare si spatiului rural incurajarea actiunilor inovative 413 Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale IV. ABORDARE "LEADER" 2 Dobandirea de expertiza a 421 Incurajarea actorilor de la nivel actorilor de la nivelul local pentru local de a lucra impreuna cu cooperarea cu reprezentantii altor reprezentantii altor comunitati din comunitati interiorul sau exteriorul tarii
431.2 Stimularea formarii de 3.Cresterea competetelor in parteneriate, pregatirea si asigurarea pregatirea si implementarea implementarii strategiilor de strategiilor de dezvoltare locala dezvoltare locala
pag. 128
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.2. DIRECTII DE DEZVOLTARE
In urma analizei diagnostic (cantitativa si calitativa) si a analizei SWOT se evidentiaza urmatoarele directii de dezvoltare ale Tinutului Closani:
DEZVOLTAREA TURISMULUI PRIN PUNEREA IN VALOARE A POTENTIALULUI NATURAL SI ANTROPIC
reabilitare drumuri de acces la zonele de interes turistic
refacerea, marcarea si omologarea traseelor turistice
organizarea de circuite tematice
sprijin pentru dezvoltarea agroturismului(stane traditionale)
cresterea numarului si calitatii structurilor de cazare
reabilitare situri istorice, cultural, arheologice, naturale si de tehnica populara (mori de apa)
sprijin pentru dezvoltarea turismului de aventura(climbing, concursuri offroad, biciclism, motociclism, endure, paintball), turismului ecvestru, speoturism,religios, cultural si balneoclimateric
amenajare zone de agrement (locuri de joaca pentru copii in padure, tabere scolare vocationale)
ateliere de lucru, scoli de vara(olarit)
punerea in valoare, conservarea si introducerea in circuite turistice nationale si internationale a rezervatiilor naturale
sustinerea festivalurilor si targurilor locale si organizarea unor evenimente locale bazate pe etnografia locala (Festivalul “Oale si Sarmale”, “Sarbatoarea liliacului” etc)
crearea si mentinerea unei imagini unice originale
participarea la targuri si expozitii nationale/internationale
dezvoltarea unei structuri de promovare online (pachete HORECA si modalitati de petrecere a timpului liber)
formare profesionala(ghid de turism, director centru de informare, administrator structuri de cazare, animator centre de vacant, personal HORECA)
pag. 129
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
DEZVOLTAREA ECONOMIEI RURALE
dezvoltare intreprinderi servicii non agrare
infiintare ateliere de olarit, prelucrare lana, vopsitorie ecologica, tesut
sustinerea dezvoltarii antreprenoriatului local(procesarea laptelui,a fructelor de padure, a ciupercilor, plantelor medicinale)
formare profesionala(managamentul exploatatiilor agricole, utilizare tehnica de calcul, consolidarea afacerilor etc)
infiintare si revitalizare forme asociative
sustinerea dezvoltarii intreprinderilor care activeaza in turism
sprijin pentru constientizarea importantei existentei unui mediu economic competitive
cresterea gradului de implicare al femeilor in sfera economic-sociala
CRESTEREA PRODUCTIVITATII SECTORULUI AGRICOL/FORESTIER
formare profesionala(zootehnie, pomicultura, vitivinicultura, apicultura, silvicultura, productie si procesare produse agrare)
creare grupuri de producatori si asociatii in domeniul agricol/forestier
imbunatatirea calitatii produselor locale
introducerea de tehnologii si procedee noi
sprijin pentru tineri in dezvoltarea unor exploatatii agricole
creare centre de colectare produse agroalimentare, fructe de padure, ciuperci, plante medicinal
promovarea si sustinerea produselor locale
pag. 130
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
3.3. PRIORITATI ANEXA 1
AXA 4 LEADER
PRIORITATI OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI
411 Cresterea competitivitatii sectorului Implicarea membrilor agricol si forestier comunitatii rurale la
procesul de dezvoltare si incurajarea actiunilor 412 Imbunatatirea inovative mediului si a spatiului rural
Valorificarea 413 Calitatea vietii in resurselor endogene zonele rurale si diversificarea economiei ale teritoriului cu rurale respectarea principiilor dezvoltarii durabile Dobandirea de expertiza 421 Incurajarea actorilor a actorilor de la nivel de la nivel local in a a
local pentru cooperare lucra impreuna cu cu reprezentantii altor reprezentantii altor comunitati comunitati din interiorul sau exteriorul tarii
431.2 Stimularea formarii Cresterea de parteneriate, pregatirea competentelor in Imbunatatirea si asigurarea implementarii pregatirea si strategiilor de dezvoltare guvernantei locale implementarea locala strategiilor de
dezvoltare locala
pag. 131
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
PRIORITATI OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI
Imbunatatirea 111 Formare profesionala (training), competentelor resurselor Sprijinirea resurselor informare si difuzare de umane implicate in cunostinte umane care isi sectorul agroalimentar si desfasoara forestier pentru un activitatea in sectorul management mai bun al agricol, forestier si 143 Furnizarea de exploatatiilor agricole si industria agro- servicii de consiliere silvice si al unitatilor de alimentara si consultant pentru agricultori procesare
112 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri Reintinerirea sefilor de exploatatii din agriculturii/silviculturii 122 Imbunatatirea Cresterea productivitatii valorii economice a si incurajarea fermelor padurii sectorului agricol cu de semi-subzistenta respectarea principiului sa patrunda pe piata dezvoltarii durabile 141 Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenta
Cresterea performantei 121 Modernizarea exploatatiilor agricole exploatatiilor si forestiere si agricole utilizarea cat mai eficienta a mijloacelor de productie 125 Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii
Organizarea sectorului 142 Infiintarea Cresterea capacitatii grupurilor de de procesare/colectare de adaptare la producatori al produselor agricole standarde comunitare bazate pe un marketing in etapa de procesare corespunzator si cea de distributie a 123 Cresterea valorii produselor obtinute adaugate a produselor agricole si forestiere
pag. 132
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA 2 Imbunatatatirea mediului si a spatiului rural
PRIORITATI OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI
Cresterea suprafetelor Promovarea unui cu rol de protectie a 212 Prima management durabil al apei si solului impotriva impadurire a terenurilor agricole factorilor naturali si a terenurilor agricole daunatorilor, redobandirea functiei recreative a acestora
pag. 133
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Axa 3 Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale
PRIORITATI OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI
Sustinerea, dezvoltarea si Diversificarea 312 Sprijin pentru activitatilor diversificarea activitatilor economice non- crearea si economice agricole si sprijinirea dezvoltarea de micro-intreprinderi micilor intreprinzatori
312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
Imbunatatirea
conditiilor de viata 322 Renovarea, pentru populatie, dezvoltarea satelor, protejarea mostenirii imbunatatirea cultural si naturale serviciilor de baza pentru economia si Cresterea atractivitatii populatia rurala si zonelor rurale punerea in valoare a mostenirii rurale
Dezvoltarea
accelerata a 313 Incurajarea activitatilor turistice activitatilor turistice si de agrement
Organizare si management Cresterea 341 Dobandirea de eficient al teritoriului capacitatilor de competente, realizare si animare si implementare a implementarea strategiilor de strategiilor de dezvoltare locala dezvoltare locala
pag. 134
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PARTEA A IV-A –MASURI
4.1. Masuri descriere
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul Closani Masura 111 Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte Obiective Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier. Promovarea cunoasterii si imbunatatirea potentialului uman. Asigurarea de training si cunoastere practica si economica. Imbunatatirea competentelor resurselor umane implicate in sectorul agoalimentar, un management mai bun al exploatatiilor agricole, padurilor si unitatilor de procesare Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE: dezvoltare 1.1 Nivel scazut al cunostintelor si competentelor populatiei 1.2 Deficit in formarea profesionala, informare si difuzare de cunostinte Justificare: Formarea si informarea este un element esential pentru dezvoltarea personala si profesionala a resurselor umane si agentilor economici care opereaza in microregiunea Tinutul Closani. Prin programe de formare si calificare profesionala va fi atinsa si imbunatatita productivitatea structurii economice si in consecinta, ar trebui sa beneficieze de formare si informare toti cei care fac parte din teritoriu in aceeasi masura. Descriere Promovarea de campanii de formare si informare in scopul de a imbunatati generala dezvoltarea diferitelor masuri care vizeaza imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale precum si a diversificarii economice. Domeniul de Tip de actiuni: Imateriale actiune Instruirea si formarea resurselor umane Campanii de sensibilizare Campanii de constientizare Promovarea si difuzarea de informatii Activitati 1. Programele de formare profesionala vor fi de scurta durata (initiere, eligibile perfectionare si specializare), cu perioade diferentiate de pregatire, in functie de tematica cursului, grupul tinta si nivelul existent de pregatire al solicitantilor de formare profesionala in vederea imbunatatirii si perfectionarii cunostintelor privind competentele manageriale si tehnice in domeniul agricol, forestier si agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovatii, protectia mediului si agricultura ecologica, cunoasterea si respectarea conditiilor de eco - conditionalitate etc Actiuni de formare privind imbunatatirea sistemelor de calitate a productiei, sistemelor de management de mediu, sistemelor de management integrat Actiuni de formare privind sanatatea si securitatea la locul de munca Actiuni de formare care vizeaza imbunatatirea calificarilor profesionale Actiuni de formare privind gestionarea de echipamente, masini si alte
pag. 135
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
mijloace de specialitate (noilor tehnologii) Actiuni care vizeaza realizarea de schimb de experienta pentru dobândirea de noi competente, modele si metode de lucru Actiuni privind managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere Actiuni de formare privind asociatiile si strategiile de dezvoltare de afaceri 2. Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala. Actiunile prevazute a se efectua prin aceasta masura au un caracter colectiv si nu individual Costuri Costurile legate de pregatirea si desfasurarea diferitelor actiuni de eligibile formare profesionala: ♦♦ Onorarii si diurna pentru expertii din echipa de proiect a contractorului; ♦♦ Diurne pentru cursanti (cazare si masa); ♦♦ Cheltuieli de transport; ♦♦ Materiale didactice si consumabile; ♦♦ Inchirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; ♦♦ Inchirierea de spatii adecvate pentru desfasurarea actiunilor de formare profesionala; Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de formare profesionala. Costurile privind diferite tipuri de actiuni de informare si difuzare de cunostinte: ♦♦ Cheltuieli de transport; ♦♦ Materiale informative; ♦♦ Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de informare si difuzare de cunostinte. Nu sunt eligibile : Cursurile sau activitatile de formare care intra sub incidenta programelor sau sistemelor normale de invatamant agricol si silvic de nivel secundar sau superior inclusiv cele de calificare Cheltuieli cu investitiile Cheltuieli pentru formare sprijinite prin Fondul Social European
Descriere Beneficiari finali: Persoane adulte care activeaza in domeniile agriculturii, beneficiari silviculturii (inclusiv proprietari de padure) si industriei agro-alimentare. Criterii de punctare si prioritizare a pentru participantii la activitati de formare sa aiba varsta de cel mult 40 de ani sa fie fermier de semi-subzistenta sa fie membru al unui grup de producatori sau altor forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare sa fie beneficiari ai masurilor din Axele I si II sa aiba un nivel scazut de educatie
Beneficiarii directi: Furnizori ai actiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a cunostintelor, sunt entitati publice sau private care activeaza in pag. 136
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
domeniul formarii profesionale a adultilor si/sau informarii si difuzarii de cunostinte care indeplinesc criteriile de eligibilitate si de selectie. Numar 21 beneficiari Volumul Ajutorul public acordat in cadrul acestei masuri este de 100% din totalul sprijinului cheltuielilor eligibile(FEADR + Contributie nationala) Avans : 20%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 100% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Contrib Cost total costului MASURA proiecte FEADR - publica utia mediu/proiect total pe prevazute masura nationala privata masura 111 4 5500 22000 17600 4400 0 Contrib Contributia Contributia utia FEADR- publica privata masura % nationala % % 80.00 % 20.00% 0.00%
pag. 137
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
Cost Iesiri (Outputs) Rezultate Total Masura Indicator Valoar Cost Indicator Valoare e Public
Participanti Numar de impartiti pe participanti care parcursul au terminat cu implementarii succes formarea Numar Numar Numar dupa varsta, Total profesionala - Total proiecte participanti participanti gen, continutul 80% din numarul activitatii si total al tipul beneficiarilor participantilorr: masurii 111
111- Formare • numar de profesional • care au 22000€ participanti la terminat cu a informare activitati de 2 9 7 succes formarea si difuzare 22000€ formare profesionala: de profesionala: cunostinte • numar de 21 • care au 16 participanti la beneficiat de actiuni de actiuni de 2 12 9 informare si informare si difuzare de difuzare de cunostinte: cunostinte: • femei: 7 • femei: 6 • tineri sub 40 • tineri sub 40 de 11 8 de ani: ani: • activi in • activi in 10 8 agricultura agricultura:
• activi in • activi in industria 6 industria 4 alimentara: alimentara: • activi in • activi in 4 3 silvicultura: silvicultura:
pag. 138
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Numar total de zile de instruire 66 realizate de toti participantii
• de pregatire 54 profesionala:
• de informare si difuzare de 12 cunostinte:
pag. 139
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori Numar de fermieri care au aplicat pentru schema de agro-mediu si au aditionali parcurs un modul de formare profesionala sau au participat la actiuni de informare. Estimare: aproximativ 30% din beneficiarii activitatilor de instruire Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare in domeniul privind protectia mediului. Estimare: aproximativ 22% din beneficiarii activitatilor de instruire Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare, eligibili pentru masura 112 "Instalarea tinerilor fermieri" Estimare: aproximativ 7% din beneficiarii activitatilor de instruire Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare, eligibili pentru masura 141 ,,Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta" Estimare: aproximativ 52% din beneficiarii activitatilor de instruire Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare in domeniul privind noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii etc. Estimare: aproximativ 22% din beneficiarii activitatilor de instruire Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare in domeniul privind diversificarea activitatilor in exploatatiile agricole, imbunatatirea calitatii productiei, igiena si siguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor in agricultura in concordanta cu standardele Uniunii Europene. Estimare: aproximativ 80% din beneficiarii activitatilor de instruire
COMPLEMENTARITATE: POS DRU
pag. 140
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Axa I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul Closani Masura 112 Instalarea tinerilor fermieri Obiective Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol. Promovarea cunoasterii si imbunatatirea potentialului uman Instalarea tinerilor fermieri Raportul cu SWOT - TERITORIU, POPULATIE SI SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE dezvoltare 1. Pensionarii si varstnicii detin ponderea cea mai mare in cadrul populatiei ocupate in agricultura Justificare Populatia cunoaste la ora actuala un proces de regres accentuat datorat imbatranirii, scaderii fertilitatii si migratiei. Procesul de imbatranire demografica va continua. Descriere Cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima oara o generala activitate agricola ca sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii. Domeniul de Tip de actiuni: Imateriale actiune imbunatatirea managementului exploatatiei agricole; imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole; adaptarea productiei la cerintele pietei; respectarea normelor comunitare, in special, cerintele de eco - conditionalitate, de protectia muncii, protectia mediului si sanitar- veterinare. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de prima, in doua transe. Beneficiarul trebuie sa demonstreze la data ultimei verificari ca dimensiunea fermei este de peste 10 UDE si a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptarii deciziei individuate de acordare a sprijinului de instalare a tanarului fermier. Sprijinul pentru instalare este de maximum 10.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune sprijinul pentru instalare poate creste cu 2.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depasi 25.000 Euro/exploatatie. Activitati Cel putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea eligibile conformitatii cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei, astfel: construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului; achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate; achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie; plantarea si replantarea plantelor perene; achizitionarea de teren pentru activitati agricole. pag. 141
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Descriere Definitia fermierului pentru masurile din Axa 1 beneficiari Fermierul este o persoana fizica sau juridica, a carei exploatatie este situata pe teritoriul tarii si are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE, care practica in principal activitati agricole si care este inregistrata in Registrul fermelor/Registrul agricol. Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 euro. Au varsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data in exploatatiile agricole, ca si conducatori (sefi) ai exploatatiei; Detin sau se angajeaza sa dobandeasca competente si calificari profesionale in raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare. Prezinta un plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei. Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru in cadrul fermei (nu neaparat in ferma familiei de fermier) cu cel putin 12 luni inaintea instalarii sale pe cont propriu. Nivelul minim de calificare solicitat este: absolvent de liceu sau de scoala profesionala/scoala de arte si meserii in domeniul agricol, veterinar si economic cu profil agricol; absolvent de liceu care prezinta un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore in domeniul agricol. O exploatatie agricola nu poate primi sprijin prin aceasta masura decat o singura data.
Numar de 10 beneficiari Volumul Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 100 % sprijinului
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 100% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe private prevazute masura nationala masura 112 10 12000 120000 96000 24000 0 Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala % 80.00% 20.00% 0.00%
pag. 142
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
Iesiri (Outputs) Rezultate Cost Total Masura Cost public Indicator Valoare Indicator Valoare
Numarul total 112- de tineri 120000€ fermieri Volumul total al Instalarea 10 sprijiniti investitiilor (€) = tinerilor 84000€ 120000€ conform 70% din costul fermieri CCME total al masurii
din care femei 2
pag. 143
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul Closani Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole Obiective Cresterea performantei exploatatiilor agricole, mai ales a fermelor de subzistenta si utilizarea cat mai eficienta a mijloacelor de productie. Restructurarea si dezvoltarea potentialului fizic si promovarea inovatiei, imbunatatirea performantelor economice ale proprietatilor prin utilizarea mai buna a factorilor de productie Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE de strategia - Produse agricole necompetitive de - Slaba dotare tehnica a exploatatiilor dezvoltare Justificare Fragmentarea excesiva a proprietatii in agricultura, insotita de gradul redus de asociere au condus la numarul mare de exploatatii de subzistenta si semi-subzistenta si prezenta slaba a exploatatiilor comerciale integral intrate pe piata. Descriere Accelerarea restructurarii si modernizarii exploatatiilor agricole, avand in generala vedere importanta economica, ecologica si sociala a acestora, pentru asigurarea dezvoltarii unei agriculturi competitive si durabile, in conformitate cu cerintele de eco-conditionalitate Domeniu de In cadrul acestei masuri vor fi sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu actiune utilaje si echipamente performante in raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile privind adaptarea constructiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare si cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole. Tip de actiuni: -Materiale Actiuni: - Cultivarea soiurilor de calitate si inlocuirea soiurilor hribide - Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea produselor Procesarea produselor traditionale si comercializarea lor Descriere actiuni Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde: Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole; Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investitii; Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole; Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile in cadrul fermei; Infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pana la 5 ani) si regenerare pe cale vegetativa (lastari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcami etc., in scopul producerii de energie regenerabila;
pag. 144
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii inclusiv a produselor traditionale la nivelul fermei si comercializarea directa a acestora, scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma, etc. Activitati ♦ Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia eligibile agricola la nivel de ferma, incluzand investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului si depozitarea ingrasamintelor; ♦ Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; ♦ Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice in fermele subventionate. ♦ Construirea sj/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor in vederea respectarii conditiilor de mediu; ♦ Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; ♦ Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; ♦ Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsjtul ciclului biologic de productie (minim 40 ani) si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare/reconversie al plantatiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin si infiintarea plantatiilor pentru struguri de masa; ♦ Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni; ♦ Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori; ♦ Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul fermei; ♦ Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila; ♦ Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol; ♦ Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.; ♦ Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: -taxe pentru arhitecti, ingineri si consultant -studii de fezabilitate, -taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia pag. 145
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
nationala, achizitionarea de patente si licente (maxim 8% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii, si maxim 3% in cazul in care proiectul nu prevede realizarea constructiilor); ♦ Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica; ♦ Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare. Descriere Definitia fermierului pentru masurile din Axa 1 beneficiari - Fermierul este o persoana fizica sau juridica, a carei exploatatie este situata pe teritoriul tarii si are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE, care practica in principal activitati agricole si care este inregistrata in Registrul fermelor/Registrul agricol. Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 euro. - Persoanele fizice neautorizate inca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de finantare. - Grupurile de producatori si cooperativele pot fi beneficiari ai masurii cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri. Definirea categoriilor de beneficiari in functie de baza legala de infiintare, organizare si functionare se va face in Ghidul Solicitantului. Beneficiarii masurii, a caror cerere de finantare a fost selectata, sunt eligibili in cadrul schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finantare din PNDR. Un beneficiar care a indeplinit conditiile de eligibilitate si de selectie prevazute in aceasta axa este considerat ca indeplineste conditiile prevazute la art. 51 alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006. Evaluarea 11 numarului de beneficiari Volumul Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 40 % sprijinului Avans 20%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 40%
Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe privata prevazute masura nationala masura 121 11 45000 495000 158400 39600 297000
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala % 32.00% 8.00% 60.00%
pag. 146
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
INDICATORI
Cost Total Iesiri (Outputs) Rezultate Masura Cost public Indicator Valoare Indicator Valoare
Cresterea VAB in 19800€ exploatatiile sprijinite
Numar de exploatatii Numar de exploatatii care care primesc sprijin pentru 11 realizeaza/introduc noi 6 investitii produse si/sau noi tehnologii indicator aditional Numar de exploatatii care indeplinesc indicator aditional standardele Numar de exploatatii de 5 5 comunitare, ca urmare 121 - semi-subzistenta sprijinite Modernizarea 495000€ a sprijinului exploatatiilor 198000€ Estimare: 45% din agricole beneficiari indicator aditional Numar de exploatatii sprijinite apartinand 2 membrilor formelor asociative (15% din beneficiarii masurii) indicator aditional Numar de forme asociative 0 sprijinite indicator aditional Numar de exploatatii care 1 produc si utilizeaza energie regenerabila
COMPLEMENTARITATE: POS MEDIU si POS CCE
pag. 147
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul Closani Masura 122 Imbunatatirea valorii economice a padurii Obiectivul Imbunatatirea structurii sau refacerea padurilor slab productive degradate, sprijinirea aplicarii programelor de refacere a padurilor slab productive sau neconforme cu tipul natural fundamental de padure, cum ar fi padurile de rasinoase din afara arealului natural cu specii adapate mai bine conditiilor locale si cu rezistenta mai buna impotriva factorilor daunatori naturali (doborâturi de vânt, atacuri de insecte etc); Achizitionarea de echipamente si masini de taiere necesare pentru realizarea masurilor tehnice si a operatiilor necesare pâna la vârsta exploatabilitatii (ex. rarituri, elagaj artificial, combaterea bolilor si daunatorilor) si suportul tehnic pentru executarea acestor lucrari (mâna delucru/servicii); Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE SI SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE : dezvoltare - Dezechilibre naturale datorate exploatarii necontrolate a padurilor si lipsa unor actiuni de reimpadurire - Slaba dotare tehnica a exploatatiilor Domeniul de Tip de actiuni: Materiale actiune Prin aceasta masura se sprijina investitiile in padurile care se supun regimului silvic si pentru care s-au elaborat planuri de amenajare silvica, potrivit legislatiei nationale si care sunt obligatorii Producerea de puieti forestieri in pepinierele silvice este de asemenea sprijinita prin aceasta masura numai in conditiile in care pepiniera face parte din exploatatia forestiera i este situata in padure Sprijinul se va acorda proprietatilor forestiere pentru realizarea actiunilor si masurilor prevazute de planurile de amenajare silvica, sau strâns legate de acestea si care contribuie la cresterea valorii economice a padurilor si pentru investitii in echipament de recoltare a produselor lemnoase
Descriere a. Proprietari privati de padure, persoane fizice sau asociatii ale beneficiari acestora; b. Comunitati locale detinatoare de padure in comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asociatiile acestora; c. Comune si municipalitati detinatoare de padure sau asociatiile acestora; d. Alte categorii de detinatori de padure diferite de proprietatea de stat, detinatori de padure independenti (biserici, spitale, scoli) si asociatiile acestora; e. Asociatii mixte din oricare din categoriile de mai sus. pag. 148
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Criterii de eligibilitate pentru proiecte: - Ca urmare a specificatiilor de mai sus, orice suprafata avuta in vedere pentru acesta masura are o suprafata minima de 0,5 ha si are plan de amenajare sau un extras dintr-un plan de amenajare elaborat la o scara mai mare elaborat in concordanta cu legislatia nationala aflata in vigoare. - Proiectul trebuie sa respecte specificatiile din planul de amenajare si sa demonstreze utilitatea tehnico-economica si functionala prin memoriu justificativ sj/sau proiect tehnic; - Proiectul trebuie sa aiba acceptul scris al tuturor proprietarilor terenului (persoane fizice si/sau juridice) si va fi depus odata cu cererea de finantare; - Durata de realizare a unui proiect nu poate depasi 5 ani de la data aprobarii. Planul de amenajare are in general urmatorul continut: Aspectele privind proprietatea si situatia administrativa, gospodarirea din trecut a padurilor (istorie a managementului padurii respective), Stadiul statiunii si al vegetatiei forestiere (elemente privind clima, hidrologia, tipul de sol, starea sanitara a padurii), Stabilirea functiilor ecologice, economice §i sociale ale padurii (stabilirea compozitiei padurii, tratamentul si vârsta la care se poate exploata), Reglementarea procesului de productie lemnoasa (lucrarile necesare a fi efectuate in functie de vârsta padurii), Valorificarea altor produse ale padurii (produse nelemnose cum sunt ciupercile, plantele medicinale, fructe etc), Protectia fondului forestier (protectia impotriva incendiilor, a vântului, a bolilor si altor daunatori etc), Instalatii de transport, tehnologii de exploatare si constructii forestiere, Evolutia padurii sub raport, calitativ, cantitativ si valoric. Investitii eligibile A. Indiferent de suprafata de padure: - Costuri pentru achizitionarea materialului de plantat, costurile de instalare a culturilor, pentru imbunatatirea structurii arboretelor in concordanta cu tipul natural fundamental de padure; - Costuri pentru refacerea arboretelor slab productive si substituirii celor derivate; - Costuri pentru realizarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor prevazute in planurile de amenajare, incluzând raritura pre-comerciala; - Costuri generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, proiecte tehnice, achizitionarea de patente si licente, in procent de maxim 10% din valoarea proiectului. B. Pentru suprafete de padure mai mari de 10 ha: - Costuri pentru achizitionarea de masini, echipamente si materiale pag. 149
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
pentru suprafetele incluse in Catalogul National al materialelor forestiere de reproducere (ex: Livezi semincere, Parinti de familii) si in suprafetele desemnate pentru conservarea resurselor genetice forestiere. - Costurile pentru crearea cailor de acces in interiorul arboretelor, pentru facilitarea executarii lucrarilor silvice prevazute in planurile de amenajare. - Costuri pentru achizitionarea de masjni, echipamente si materiale pentru realizarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor prevazute in planurile de amenajare (ex. plantari, descoplesiri, curatiri, combatere boli si daunatori). - Costuri pentru infiintarea de pepiniere forestiere, inclusiv achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru producerea de material forestier de reproducere de calitate, numai in cazuri exceptionale cum sunt acelea ca pepiniera sa faca parte din exploatatia forestiera si pe terenuri din fond forestier. C. Pentru suprafete de padure mai mari de 100 ha sau pentru asociatii care detin suprafete mai mari de 100 ha: - Costuri pentru achizitionarea de echipamente si masini necesare pentru activitatea de exploatare care au impact redus asupra mediului, altele decât masinile complexe cum ar fi harvesterurile, in vederea cres.terii economice a padurilor. D. Pentru suprafete de padure mai mari de 1.000 ha: - Costuri pentru achizitionarea de echipamente hardware si software necesare pentru elaborarea documentatiei tehnice cerute de reglementarile forestiere in vigoare. Criterii de selectie Criteriile de selectie sunt urmatoarele: - Dupa tipurile de paduri in care sunt prevazute investitii: - se va acorda prioritate proiectelor de imbunatatire a structurii arboretelor, proiectelor de refacere a arboretelor slab productive si a substituirii celor derivate; - Dupa tipul lucrarilor de ingrijire si conducere din padure: - prioritate va fi acordata achizitionarii de echipamente si masini si a executarii lucrarilor de ingrijire si conducere in arboretele tinere in detrimentul achizitionarii de echipamente de taiere si a rariturilor pre-comerciale; - Dupa structura proprietatii si marimea suprafetei pentru care se intocmeste proiectul: - Prioritate va fi acordata asociatiilor de proprietari de padure, apoi a suprafetelor mari de paduri, si la urma proprietatilor mici si individuale. Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mai sus mentionate. Aria de aplicare Padurile aflate in proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si proprietatea publica a unitatilor administrative locale. pag. 150
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Volumul sprijinului Sprijinul public (comunitar si national) acordat in cadrul acestei masuri nu va depasj 50% din totalul cheltuielilor eligibile. In zonele defavorizate (LFA) si in siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile. Plafonul maxim al sprijinului pentru un proiect nu poate depasi 1.000.000 Euro.
Numar 3 beneficiari finali
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 70% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe privata prevazute masura nationala masura 122 3 52000 156000 87360 21840 46800
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
56.00% 14.00% 30.00%
pag. 151
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
Cost Total Iesiri (Outputs) Rezultate Masura Cost public Indicator Valoare Indicator Valoare
Numarul de exploatatii care introduc Numarul de noi produse exploatatii si/sau 3 1 forestiere tehnologii sprijinite (defalcare dupa tipul de redistribuire a productiei) 122 Imbunatatirea 156000€ valorii 109200€ economice a Volumul total padurii al investitiilor Impartit in functie de tipul de Cresterea valorii proprietar: • adaugate brute proprietari 156000€ 10920 in expoatatiile privati - sprijinite (Euro) individual sau asociatii • municipalitati- individual sau asociatii • altii
COMPLEMENTARITATE: POS MEDIU
pag. 152
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul Closani Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere Obiective Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Restructurarea si dezvoltarea potentialului fizic si promovarea inovatiei, imbunatatirea procesarii si marketingului produselor primare Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE dezvoltare - Valorificarea scazuta a produselor agricole si forestiere - Absenta pietelor de procesare si desfacere - Echipamente invechite - Inexistenta unor actiuni de marketing pentru produsele agricole si forestiere Justificare: Sprijinul acordat prin aceasta masura va incuraja realizarea de investitii pentru procesarea si marketingul produselor agro-alimentare si a produselor forestiere avand ca tinta finala cresterea valorii produselor prin respectarea conditiilor de calitate si de siguranta alimentara precum si satisfacerea cerintelor de piata. Descriere Sprijinul este acordat pentru realizarea de investitii corporale si necorporale care generala conduc la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor si care indeplinesc atat standardele nationale cat si pe cele comunitare Domeniul de Sprijinul prin aceasta masura se acorda pentru realizarea de investitii corporale si actiune necorporale in cadrul intreprinderilor pentru procesarea si marketingul produselor agricole care proceseaza materii prime, incluse in Anexa I la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, cu exceptia produselor piscicole sicare obtin produse incluse sineincluse in Anexa I, pentru: Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii; Promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile; Adaptarea la cerintele pietei, in functie de resursele locale precum sideschiderea de noi oportunitati de piata; Promovarea investitiilor pentru producerea biocombustibililor; Promovarea de investitii pentru respectarea standardelor comunitare; Cresterea productivitatii muncii in sectorul agro-alimentar; Aplicarea masurilor de protectia mediului, inclusiv masuri de eficienta energetica; ♦ Cresterea numarului de locuri de munca si a sigurantei la locul de munca. De asemenea, sprijinul este acordat pentru investitii corporale si necorporale pentru procesarea si marketingul produselor forestiere, prin: Cresterea eficientei sectorului de procesare si marketing a produselor forestiere prin inovatii si introducerea de noi tehnologii, masini si echipamente, cu respectarea standardelor de siguranta in munca si de protectie a mediului; Adaptarea la cerintele pietei, a prelucrarii si comercializarii produselor forestiere, in functie de resursele locale, si explorarea de noi oportunitati de piata de desfacere; pag. 153
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Imbunatatirea competitivitatii unitatilor de prelucrare si comercializare a produselor forestiere prin cresterea randamentului instalatiilor si proceselor de prelucrare si a calitatii produselor; Obtinerea de surse de energie regenerabila din biomasa forestiera; Imbunatatirea dotarilor microintreprinderilor prin achizitionarea de echipamente, utilaje si masini complexe de recoltare, transport si prelucrare, in cadrul aceluiasi proces tehnologic, a produselor forestiere, cum sunt masinile forestiere multifunctionale de recoltat cu impact redus asupra mediului, precum si de masini si utilaje speciale pentru transportul produselor forestiere, din padure la unitatile de procesare primara; Cresterea numarului de locuri de munca in sectorul procesarii si valorificarii produselor forestiere; Cresterea productivitatii muncii in sectorul forestier; Pentru procesarea produselor forestiere lemnoase sunt eligibile numai operatiile care au loc inainte de prelucrarea industriala in conformitate cu art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006. Activitati Activitati eligibile eligibile 1) Pentru produsele agricole Constructii noi si/sau modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de productie, inclusiv constructii destinate protectiei mediului, infrastructura interna si utilitati, precum si bransamente si racorduri necesare proiectelor; Constructii noi si/sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross; Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi utilaje, instalatii, echipamente, aparate si costuri de instalare; Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing; Investitii pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile; Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie si marketing, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. 2) Pentru produsele forestiere Constructii noi si modernizarea tuturor categoriilor de spatii si incaperi pentru producerea si stocarea produselor forestiere, necesare realizarii proiectului, inclusiv utilitati si bransamente care nu depasesc 10% din valoarea eligibila a proiectului; Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi instalatii, masini si echipamente pentru recoltarea (in cazul proceselor tehnologice complexe), transportul si procesarea primara a produselor forestiere (lemnoase si nelemnoase), precum si investitii pentru modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente, asa cum sunt prevazute in studiile de fezabilitate, cu respectarea standardelor de mediu si securitate a muncii.
Investitii necorporale pentru produsele agricole si forestiere (lista indicativa): Organizarea si implementarea sistemelor de management al calitatii si de siguranta alimentara daca sunt in legatura cu investitiile corporale ale pag. 154
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
proiectului; Cumpararea de tehnologii (know-how), achizitionarea de patente si licente pentru pregatirea implementarii proiectului; Costurile generate ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: -taxe pentru arhitecti, ingineri si consultant -studii de fezabilitate, -taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala, pentru pregatirea implementarii proiectului (maxim 8% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii si maxim 3% in cazul in care proiectul nu prevede realizarea constructiilor); Achizitionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Descriere 1) Pentru produsele agricole beneficiari Micro-intreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii - definite in conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003; Alte intreprinderi care nu sunt micro-intreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii, definite in conformitate cu art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, care au mai putin de 750 angajati sau cu o cifira de afaceri care nu depaseste 200 milioane euro. 2) Pentru produsele forestiere: Micro-intreprinderi siintreprinderi Mici siMijlocii - definite in conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003; Numar 5 beneficiari
Volumul Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 50% sprijinului Avans: 20%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON
AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 50% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe privata prevazute masura nationala masura 123 5 51600 258000 123840 30960 103200
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
48.00% 12.00% 40.00%
pag. 155
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
Iesiri (Outputs) Rezultate Cost Total Masura Cost Public indicatori Valoare indicatori Valoare
Numarul total al Numar de intreprinderi intreprinderilor beneficiare care introduc produse din care: noi
• micro- • micro- 3 2 intreprinderi: intreprinderi: 5 3
•IMM: 2 •IMM: 1
123- • Altele: 0 • Altele: 0 Cresterea valorii 258000€ adaugate a 154800€ produselor Numar de intreprinderi agricole si Volumul total al investitiilor care indeplinesc forestiere (Euro) : standardele comunitare
• micro- • micro- 69660 3 intreprinderi: 116100€ intreprinderi: 5
•IMM: 46440 •IMM: 2
• Altele: 0 • Altele: 0
COMPLEMENTARITATE: POS CCE
pag. 156
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul Closani Masura 125 Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii Obiective Diminuarea riscului si incertitudinii in agricultura prin reducerea incidentei fenomenelor naturale (seceta, inundatii, eroziunea solului etc.); Ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare. Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE dezvoltare -Densitatea scazuta a drumurilor forestiere -Costuri crescute pentru lucrarile de cultura si exploatare Justificare : In ultimii ani nu s-au efectuat investitii in reabilitarea/modernizarea sistemelor de irigatii predate utilizatorilor finali, ci numai cheltuieli (minime si de cele mai multe ori insuficiente) pentru intretinerea si reparatia anuala a unor sisteme si anume acelea in care s-au inregistrat cereri de apa din partea fermierilor.
Descriere Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate generala aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea cresterii competitivitatii sectorului agricol si forestier. Domeniul de Crearea accesului la padurile din zonele cu accesibilitate redusa actiune Modernizarea drumurilor forestiere; lucrari de corectare a torentilor situati in bazinele hidrografice Descriere Organizatii/federatii de utilitate publica ale beneficiari proprietarilor/detinatorilor de terenuri agricole constituite in conformitate cu legislatia in vigoare; Consilii locale si asociatii ale acestora Proprietari/detinatori privati de padure si asociatiilor acestora Conditiile minime pentru acordarea sprijinului: Beneficiarii, cu exceptia autoritatilor locale, trebuie sa fie inregistrati in Registrul national al organizatiilor de imbunatatiri funciare; Beneficiarii sa prezinte acceptul scris al tuturor detinatorilor de teren (personae fizice si juridice) care sunt implicati in proiect; Proiectul se incadreaza in prioritatile propuse prin Planul de Urbanism General(PUG); Beneficiarii trebuie sa dovedeasca ca au un contract multianual in vigoare incheiat cu prestatorul de servicii de imbunatatiri funciare pentru furnizarea de apa si energie electrica; Beneficiarii vor prezenta aprobarea adunarii generale a organizatiei/federatiei pentru investitia solicitata; Investitiile vor fi realizate in amenajari viabile din punct de vedere economic sau care pot deveni viabile prin reabilitare sau modernizare; Beneficiarii vor prezenta studiul de fezabilitate care va cuprinde si elemente de calcul ale eficientei economice; pag. 157
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Beneficiarii vor face dovada ca au initiat procedurile pentru obtinerea avizelor si acordurilor conform legislatiei in vigoare, necesare realizarii investitiei in cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investitii, potentialii beneficiari trebuie sa obtina acordul de mediu in conformitate cu legislatia nationala. In anumite situatii mentionate in legislatie, acordul de mediu este insotit obligatoriu de studiul de impact de mediu. Beneficiarii trebuie sa faca dovada ca detin sau au in curs de achizitionare echipamente de udare pentru minim 50% din suprafata; Beneficiarii trebuie sa prezinte angajamentul ca vor intretine sj/sau repara infrastructura agricola care beneficiaza de sprijin. Costuri Investitii si cheltuieli eligibile eligibile ♦ Infrastructura rutiera forestiera - construirea sj/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete, lucrari de aparare-consolidare, lucrari de siguranta circulatiei (parapeti), semnalizare si avertizare; ♦ Instalatii de transport pe cablu (funiculare) ; ♦ Infrastructura feroviara forestiera – construirea si modernizarea terasamentelor si calea de rulare, poduri si podete, lucrari de aparare- consolidare, tunele, lucrari de semnalizare si avertizare ; ♦ Lucrari de corectare a torentilor, situate in padure - constând in construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari. Cheltuielile pentru proiectare realizate inainte de aprobarea proiectului, incluzând studiu de fezabilitate, memoriu justificativ, studii hidrologice si/sau hidro-geologice, proiectele tehnice se suporta din sprijinul acordat prin masura si nu pot depasi 10% din valoarea eligibila a proiectului. Investitii neeligibile: ♦ Investitiile de infrastructura care primesc finantari din alte fonduri nationale sj/sau externe ; ♦ Investitiile pentru infrastructura realizate de beneficiarii masurii 121 si masurii 322 din PNDR. Criterii de Criteriile de selectie a proiectelor pentru infrastructura de acces: selectie • Proiectele care tintesc drumurile forestiere apoi funicularele, apoi lucrarile de corectare a torentilor, apoi caile ferate • Zona geografica (altitudinea) prioitate pentru zonele montane, apoi zonele de deal; • Drumurile care deservesc suprafata de padure cea mai mare; • Bazinele torentiale cu debitul cel mai mare ; • Prioritate vor avea proprietarii de teren si asociatiile acestora, apoi consiliile locale si in final Regia Nationala a Padurilor. Numar de 5 beneficiari Volumul Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 75% sprijinului Avans: 20.00%
pag. 158
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 75% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe private prevazute masura nationala masura 125 5 56000 280000 168000 42000 70000
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
60.00% 15.00% 25.00%
Indicatori
Tipul de Indicator Valoare indicator
Numarul de actiuni sprijinite impartite pe: • tipul de actiune (cai de acces, alimentare cu energie, managementul apei, consolidarea si imbunatatirea 5 terenurilor, altele) • tipul de teren (forestier) Iesiri (Outputs) Volumul total al investitiilor impartite pe (Euro): 280000€ • tipul de actiune • tipul de teren o -forestier 0€ o -forestier 266000€ o -comasarea terenurilor (dupa 2010) 14000€ Rezultate Cresterea valorii adaugate brute (Euro) 21000€
pag. 159
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul Closani Masura 141 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta Obiectivul Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol Facilitarea tranzitiei si incurajarea intrarii pe piata a fermelor de semi-subzistenta Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE: dezvoltare -Deficit in furnizarea serviciilor de consultanta pentru furnizori -Agricultura/silvicultura definita de exploatatii individuale si productie pentru autoconsum Justificare: Majoritatea fermelor din microregiune se caracterizeaza printr-o putere economica redusa si orientare spre consum din productia proprie, avand caracter de subzistenta si semi-subzistenta. Descriere Sprijinul acordat prin aceasta masura are scopul de a asigura veniturile generala necesare in perioada de restructurare si transformare a fermelor de semi - subzistenta in exploatatii orientate catre piata, prin utilizarea durabila a factorilor de productie, imbunatatirea managementului prin diversificarea productiei agricole, precum si introducerea de tehnologii performante adaptate conditiilor locale. Ca urmare, implementarea masurii va conduce la cresterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scaderea costurilor de productie. Domeniul de Tip de actiuni: Imateriale actiune Activitati eligibile ♦ Sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe anuale. ♦ Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri este de 1.500 de Euro/an/ferma de semi-subzistenta. ♦ Sprijinul se acorda pentru o perioada de maxim 5 ani pentru cererile aprobate inainte de 31 decembrie 2013. Tipul Tipul sprijinului se va acorda sub forma unei sume fixe anuale sprijinului Descriere Definitia fermierului pentru masurile din Axa 1 beneficiari Fermierul este o persoana fizica sau juridica, a carei exploatatie este situata pe teritoriul tarii si are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE, care practica in principal activitati agricole si care este inregistrata in Registrul fermelor/Registrul agricol. Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 euro. Persoane fizice si persoane fizice autorizate in varsta de pana la 62 de ani care prezinta un Plan de afaceri pentru restructurarea exploatatiei agricole. Persoanele fizice neautorizate inca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de pag. 160
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
finantare. Criteriile de selectie pentru fermele de semi-subzistenta: ♦ sa faca parte dintr-o forma asociativa recunoscuta conform legislatiei nationale in vigoare (de exemplu: grup de producatori, cooperative etc.); ♦ sa acceseze masura de agromediu; ♦ sa fie in zona defavorizata; ♦ sa apartina tinerilor fermieri; ♦ sa realizeze o investitie, in special o investitie pentru indeplinirea conformitatii cu standardele comunitare.
Numar 5 beneficiari Volumul Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 100% sprijinului Avans: 20.00%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 100% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe private prevazute masura nationala masura 141 5 9500€ 47500€ 38000€ 9500€ 0€ Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala % 80.00% 20.00% 0.00%
Indicatori
Cost Total Cost Iesiri (Outputs) Rezultate Masura public Indicatori Valoare Indicator Valoare
Numarul total de ferme Numar de sprijinite cu statut juridic - 5 ferme intrate 3 141 persoane fizice,din care: pe piata Sprijinirea fermelor 47500€ agricole de 47500€ ~ conduse de 1 Numar de semi- femei ferme care subzistenta 2 introduc noi ~ conduse de produse tineri sub 40 1 de ani COMPLEMENTARITATE: POS CCE
pag. 161
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul Closani Masura 142 Infiintarea grupurilor de producatori Obiective ♦ Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier ♦ Facilitarea tranzitiei si incurajarea sectorului primar prin formarea grupurilor de producatori Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE SI SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE dezvoltare - Activitati economice individuale cu grad redus de asociere - Faramitarea excesiva a terenurilor Justificare: Se impune identificarea oportunitatilor pentru o mai buna valorificare a productiei agricole Descriere Aceasta masura este foarte importanta deoarece asocierea in grupuri de generala producatori constituie o parghie in procesul de transformare a fermelor de semi- subzistenta in ferme familiale comerciale. Domeniul Tip de actiuni: Imateriale de actiune Descriere actiuni Domeniul de actiune al masurii il constituie incurajarea infiintarii si functionarii administrative a grupurilor de producatori, recunoscute in conformitate cu prevederile legislatiei nationale in vigoare, ceea ce va conduce la: Adaptarea productiei la cerintele si exigentele pietei; Asigurarea comercializarii in comun a produselor, inclusiv pregatirea pentru vanzare, centralizarea vanzarilor si distributia produselor cu ridicata; Cresterea valorii adaugate a productiei obtinute in comun si o mai buna gestionare economica a resurselor si rezultatelor obtinute; Stabilirea unor reguli comune in ceea ce prives.te informatiile asupra productiei, in special cu privire la cantitate, calitate s.i tipul ofertei, acordandu-se o atentie deosebita produselor obtinute in cantitati corespunzatoare pentru industria prelucratoare si pentru reteaua de comercializare. Descriere Grupuri de producatori recunoscute oficial incepand cu 1 ianuarie 2007 pana beneficiari la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislatiei in vigoare. Se exclud de la finantare grupurile de producatori, recunoscute preliminar, cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul national, precum si organizatiile de producatori din sectorul legume-fructe care beneficiaza de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996, precum si organizatiile de producatori de hamei. Numar de 3 beneficiari finali
pag. 162
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Tipul In cadrul acestei msuri se acorda sprijin public nerambursabil de 100%, sprijinului conform anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Suma acordata prin aceasta masura se calculeaza anual in functie de valoarea productiei anuale comercializate de catre grupul de producatori recunoscut. Schema de sprijin pentru grupurile de producatori este urmatoarea: Rate anuale acordate in primii 5 ani de la data recunoasterii grupului de producatori; Sprijinul va fi calculat pe baza productiei comercializate anual de catre grupul de producatori, astfel: 5%, 5%, 4%, 3% si 2% din valoarea productiei comercializate de pana la 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an; 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% si 1,5% pentru valoarea productiei comercializate care depas.es.te 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea s.i respectiv al cincilea an. Sprijinul nu va putea depasj urmatoarele plafoane:
100,000€ Anull 100,000€ Anul II 80,000€ Anul III 60,000€ Anul IV 50,000€ Anul V Plata primei rate va fi facuta la un an, dupa data la care grupul de producatori este recunoscut. Plata se va face in urma verificarii respectarii conditiilor initiale de recunoastere a grupului de producatori, pe baza facturilor pentru productia vanduta inregistrata si calculata dupa un an de la recunoasterea grupului Nivelul de Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 100% sprijin Avans: 20%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 100% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe privata prevazute masura nationala masura 142 3 18000€ 54000€ 43200€ 10800€ 0€
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
80.00% 20.00% 0.00%
pag. 163
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
Cost Iesiri (Outputs) Rezultate Total Masura Cost Indicatori Valoare Indicatori Valoare public Numar total de grupuri de producatori sprijinite conform Numar suplimentar de CCME impartit pe parcursul ferme care intra pe piata implementarii dupa tipul (Masura 142) 40% din grupului de producator si tipul numarul fermelor de semi 3 2 sectorului agricol din care sub zistenta sprijinita prin masura 141 vor intra in grupuri de producatori si vor deveni comerciale
pentru produse ecologice 10%: 0 • Sectorul vegetal 20% din 142 - total din care: 1 Infiintarea 54000€ - culturi de camp 5%: grupurilor 54000€ -horticultura 70%: 0 de -viticultura25%: 1 producatori • Sectorul de crestere a 0
animalelor 60% din total din
care: 2 - cresterea animalelor pentru lapte 50%: 1 - cresterea animalelor (excluzand laptele) 25%: 1 - granivore (porci si pasari) 25%: • Mixt 20% din total: 1
1
pag. 164
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA II Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
Masura 221 Prima impadurire a terenurilor agricole
Obiective ♦ Imbunatatirea mediului si a spatiului rural.
♦ Utilizarea sustenabila a terenurilor forestiere
♦ Extinderea resurselor forestiere pe terenurile agricole
Raportul cu Exploatarea forestiera necontrolata cu consecinte grave asupra strategia de eroziunii solului si alunecarilor de teren dezvoltare Scaderea suprafetelor de padure Slaba diversificare a activitatilor economice(exploatari forestiere sursa principala de venit) Justificare
Cresterea suprafetelor impadurite contribuie la indeplinirea obiectivelor globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 pentru atenuarea schimbarilor climatice si la cresterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabila.
Prin functiile de natura ecologica, sociala si economica, padurile furnizeaza si alte bunuri si servicii pentru societate.
Descriere Cresterea suprafetei de padure cu rol de protectia apei, reducerii eroziunii generala solurilor, cresterii calitatii aerului, producerii de biomasa, inclsiv masa lemnoasa de calitate prin mentinerea sau cresterea biodiversitatii.
Domeniul de activitate Tip de actiuni: Imateriale
Descriere actiuni
Scopul acestei masuri este de a creste suprafata padurilor la nivel national prin impadurirea de terenuri agricole. Aceasta masura are un caracter compensatoriu. Sprijinul prin aceasta masura se refera la:
♦ Prima de infiintare a plantatiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic;
♦ O prima anuala pentru lucrarile de completari si intretinere a plantatiei pe o perioada de 5 ani;
pag. 165
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
♦ O prima anuala fixa (standard) ca si prima pentru pierderea de venit ca urmare a Impaduririi, pe an si pe ha, pentru o perioada de 15 ani.
Activitati Masura se aplica pe suprafete de teren agricol mai mari de 0,5 ha pe care eligibile se infiinteaza o plantatie forestiera, se executa lucrarile tehnice de intretinere, iar padurea se pastreaza pana ce atinge varsta de exploatare. Pentru persoanele juridice, cheltuielile pentru proiectele tehnice se suporta din sprijinul acordat prin masura si nu pot depasj 10% din valoarea eligibila a proiectului. Costurile eligibile pentru realizarea proiectului tehnic nu trebuie sa depaseasca 70 euro/ha pentru suprafete de pana la 50 ha, 50 euro pentru suprafete intre 51 si 150 ha, 30 euro pentru suprafete mai mari de 151 ha. ♦ Costuri de infiintare a plantatiei, incluzand costurile pentru materialul de plantare, plantarea in sine si alte costuri legate direct si necesare pentru operatiunea de plantare (prima de infiintare); ♦ Costurile aferente perioadei de dupa plantare pentru intretinerea plantatiilor (prima anuala pe ha pentru 5 ani, incepand cu anul de plantare); Compensarea pierderii de venit agricol ca urmare a impaduririi (prima anuala pe ha pentru 15 ani,incepand cu anul infiintarii plantatiei). Beneficiarii persoane fizice vor putea accesa in vederea realizarii proiectului de impadurire masura 143.
Descriere Beneficiarii sprijinului prin aceasta masura sunt detinatori legali de teren beneficiari agricol.
Acestia nu trebuie sa faca obiectul altor forme de sprijin prin FEGA sau FEADR pentru aceeasi suprafata de teren si perioada, inclusiv prin Masura 113 "Pensionarea timpurie a fermierilor si muncitorilor agricoli", cu exceptia persoanelor fizice care realizeaza proiectele de impadurire prin masura 143. Urmatoarele categorii de beneficiari sunt eligibili pentru sprijin prin aceasta masura:
♦ Detinatorii privati de teren agricol, pentru infiintarea plantatiei forestiere si executarea lucrarilor de intretinere pe o perioada de 5 ani, precum si o prima compensatorie pentru pierderea de venit prin impadurire, stabilita pe an si pe ha, pentru o perioada de 15 ani; ♦ Autoritati publice locale detinatoare de teren agricol, numai pentru infiintarea plantatiei. Daca terenul agricol destinat impadurii este concesionat de o persoana fizica sau juridica, primele pentru intretinerea plantatiei si cele compensatorii, prevazute la alineatul precedent, pot fi de asemenea acordate.
Evaluarea 2 numarului de beneficiari
pag. 166
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Nivelul de Finantare: Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 70% sprijin Avans: 20.00%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 70% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe privata prevazute masura nationala masura 221 2 22000 44000 24640 6160 13200
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
56.00% 14.00% 30.00%
pag. 167
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
Masura Cost Total Iesiri (Outputs) Rezultate Cost public Indicator Valoare Indicator Valoare
Numarul total de beneficiari Suprafata ce beneficiaza de o care primesc sprijin pentru 2 gospodarire de succes a terenului impadurire forestier, contribuind la:
(a) biodiversitate si inalta valoare 221 Prima 8 44000€ natural a a terenului impadurire a 30800€ forestier terenurilor
agricole
Suprafata totala de teren (b) calitatea apei 8 8 impadurita (c) atenuarea schimbarilor 8 climatice
(d) calitatea solului 8
(e) evitarea marginalizarii si a 8 abandonului terenului
COMPLEMENTARITATE: POS MEDIU
pag. 168
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA III Cresterea calitatii vietii si a economiei in Tinutul Closani Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi Obiective Crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi Diversificarea activitatilor economice non-agricole si sprijinirea micilor intreprinzatori Crearea si dezvoltarea de microintreprinderi, in vederea promovarii spiritului antreprenorial si dezvoltarii economice a microregiunii. Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE : dezvoltare - Activitati ale industriei agro-alimentare slab reprezentate - Dependenta de agricultura de subzistenta si exploatatii forestiere - Nivel scazut de utilizare al resurselor naturale, produselor traditionale in activitatile economice Justificare Studiul asupra microregiunii prezinta o structura subdezvoltata economic, capacitate redusa a microintreprinderilor de a raspunde necesitatii de a furniza locuri de munca pentru populatia din microregiune. Descrierea Consolidarea structurii economice a regiunii si crearea de locuri de munca, generala prin intermediul unor ajutoare directe pentru consolidarea, crearea si modernizarea microintreprinderilor din microregiune Domeniul de Suport pentru crearea si consolidarea societatilor actiune Crearea, dezvoltarea si modernizarea atelierelor mestesugaresti Modernizare si integrarea noilor tehnologii in cadrul microintreprinderilor Investitii in activitati de procesare industriala a produselor lemnoase si nelemnoase Imbunatatirea sistemului de gestionare a afacerilor (sprijin pentru implementarea sistemelor de calitate, mediu) Imbunatatirea managementului de mediu si promovarea activitatilor durabile pentru mediu Descriere actiuni: 1. Investitii in activitati non-agricole productive cum ar fi: industria usoara (articole de pielarie, incaltaminte, lana, blana, tricotaje, produse de uz gospodaresc, produse odorizante etc.); in activitati de procesare industriala a produselor lemnoase - incepand de la stadiul de cherestea (ex. mobila) si nelemnoase; ♦ mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. 2. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lanii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale traditionale etc.), precum si marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati). 3. Servicii pentru populatia rurala cum ar fi: servicii de croitorie, frizerie, cizmarie; pag. 169
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
servicii de conectare si difuzare internet; servicii de mecanizare, transport (altele decat achizitia mijloacelor de transport) protectie fitosanitara, insamantare artificiala a animalelor; servicii reparatii masini, unelte si obiecte casnice. 4. Investitii in producerea de energie regenerabila achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii. Activitati eligibile Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor in scop productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achizitionarea in leasing a acestora); Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea in leasing a acestora. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi sustinute costurile generale legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala, achizitia de patente si licente, in limita a 10% din total. Descriere Microintreprinderile asa cum sunt definite in Recomandarea beneficiari Comisiei (CE) nr. 361/2003 si in legislatia nationala in vigoare (avand mai putin de 10 angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale avand o valoare de pana la 2 milioane Euro). Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca microintreprindere. Criterii de selectie Trebuie sa se indeplineasca cel putin trei dintre cele cinci criterii pentru a a proiectelor accesa subventiile(finantarea), fiind obligatoriu, in orice caz, al cincelea criteriu. Eligibilitatea promotorilor (solvabilitate economico-financiara si capacitate manageriala masurata prin experienta de afaceri, cursuri de formare profesionala absolvite sau aptitudini pe care sa le dobandeasca pana la efectuarea ultimei plati). Eligibilitatea proiectului (studii tehnice si economice de fezabilitate si indicatori financiari masurati prin rentabilitatea si bugetul de investitii, in ton cu realitatea). Caracter inovator. Noi produse si/sau servicii care sa diversifice economia locala sau noi forme de exploatare sustenabila a resurselor. Utilizarea resurselor sau factorilor de productie din regiune: resurse agricole, resurse naturale, resurselor culturale sau resurse umane. Utilizarea de tehnologii noi sau modernizari care imbunatatesc calitatea de productie si conditiile de mediu. Crearea si mentinerea locurilor de munca stabile prin investitii adecvate Criterii de punctare Proiectele care prin activitatea propusa creeaza noi locuri de pag. 170
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 si proritizare a munca proiectelor Proiectele care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat Proiectele derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectelor Start-up-uri Evaluarea 20 numarului beneficiarilor Volumul de sprijin Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 70 % Avans: 20.00%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 70% Nr. De Estimarea Contributia Contributia Cost total Contributia MASURA proiecte costului FEADR - publica mediu privata prevazute total pe masura nationala masura 312 20 26000 520000 291200 72800 156000
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
56.00% 14.00% 30.00%
pag. 171
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
Cost Total Iesiri (Outputs) Rezultate Masura Cost Public Indicator Valoare Indicator Valoare
Cresterea valorii Numarul de adaugate brute microintreprinderi 20 nonagricole in 36400€ subventionate firmele create, din care: subventionate (Euro)
~ Investitii in activitati non- 7 agricole 312 Sprijin productive pentru crearea 520000€ si dezvoltarea 364000€ ~ investitii pentru de micro- dezvoltarea intreprinderi activitatilor 3 mestesugaresti si de artizanat Numarul brut de locuri de 20 ~ Investitii in munca create servicii pentru populatia rurala 8 prestate de catre microintreprinderi
~ Investitii in producerea de 2 energie regenerabila
COMPLEMENTARITATE: POR, POS CCE, PROGRAME DE COOPERARE TRANSFRONTALIERA
pag. 172
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA III Cresterea calitatii vietii si a economiei in Mehedintiul de Jos Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice Obiective ♦ Cresterea calitatii vietii si diversificarea economiei rurale ♦ Diversificarea activitatilor fermiere, ale activitatilor non-agricole, dezvoltarea activitatilor non-agricole si promovarea ocuparii fortei de munca. Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE dezvoltare - Absenta unor zone speciale pentru activitati recreationale - Zona de turism de tranzit care avantajeaza structurile de cazare din Caras Severin - Nivel scazut de accesibilitate al zonelor turistice - Resurse naturale ale Geoparcului neexploatate din punct de vedere turistic Justificare In sectorul turismului local este detectata o neconcordanta intre cererea si oferta de servicii oferite, necesitatea de restaurare a imaginii, o lipsa de dezvoltare a produselor turistice si un deficit in utilizarea resurselor endogene. Descriere Imbunatatirea calitatii serviciilor turistice disponibile in prezent, generala incurajarea crearii de servicii turistice de calitate, crearea si consolidarea unor produse turistice specializate si diferentiate si valorificarea resurselor istoric, cultural si natural. Domeniu de Tip de actiuni: Materiale actiune Crearea si dezvoltarea firmelor care activeaza in domeniul turismului Dezvoltarea produselor turistice Valorificarea elementelor de interes turistic Initiative care vizeaza crearea sau extinderea si/sau modernizare si/sau imbunatatirea spatiilor de cazare in vederea imbunatatirii turismului rural. Initiative care vizeaza crearea si/sau modernizarea si/sau imbunatatirea unor activitati legate de educatie ecologica si/sau managementul calitatii in turism etc. Initiative care promoveaza actiuni de informare/constientizare Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile turistice locale conectate la sistemele regionale/nationale Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice Initiative care vizeaza crearea de firme care comercializeaza produse turistice in microregiune. Initiative care vizeaza promovarea serviciilor turistice prin noi formule de atractie. Initiative care vizeaza modernizarea structurilor de cazare si alimentatie, incluzand atat renovarea interna cat si externa a
pag. 173
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
locatiei, imbunatatirea si modernizarea echipamentelor, integrarea de noi tehnologii de gestionare a unitatii. Initiative care vizeaza realizarea de evenimente promotionale legate de turismul in microregiune, inclusiv participarea la targuri de promovarea turismului regional, national si intemational. Initiative de a promova, dezvolta turismul legat de activitatile gastronomice Initiative de promovare, dezvoltare si initierea activitatilor legate de turismul de montan, amenajare de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica ; Initiative care vizeaza crearea/refacerea si promovarea unor trasee tematice Initiative care urmaresc dezvoltarea activitatilor turistice legate de mediu, traditii si patrimoniul cultural si istoric Initiative care vizeaza crearea de Agentii/Centre de Initiative turistice Activitati Descriere actiuni. eligibile Activitati eligibile Interventia FEADR vizeaza: investitiile realizate de micro-intreprinderi in infrastructura de primire turistica, infrastructura recreationala din spatiul rural, cu exceptia investitiilor din statiunile balneoclimaterice; construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare si promovare turistica din spatiul rural; dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structuri de primire turistica conectate la sistemele regionala/nationale ; amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica etc ; investitii publice in infrastructura turistica la scara mica cu respectarea plafonului stabilit prin masura. investitii in infrastructura turistica in spatiul urban; constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistica avand pana la 15 camere investitii private in infrastructura turistica si de agrement independenta sau dependenta de structura de primire turistica(spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionarea de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, turism de aventura, speologic etc) Criterii de Eligibilitatea promotorilor (solvabilitate economico-financiara si selectie a capacitate manageriala masurata prin experienta de afaceri, cursuri proiectelor: de formare profesionala absolvite sau aptitudini pe care sa le dobandeasca pana la efectuarea ultimei plati) Eligibilitatea proiectului (studii tehnice si economice de fezabilitate si indicatori financiari masurati prin rentabilitate si bugetul de investitii, in ton cu realitatea) pag. 174
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Caracter inovator. Noi produse si/sau servicii care sa diversifice economia locala sau noi forme de exploatare sustenabila a resurselor Utilizarea resurselor sau factorilor de productie din regiune: resurse agricole, resurse naturale, resurselor culturale sau resurse umane Crearea si mentinerea locurilor de munca stabile prin investitii adecvate
Descriere Micro-intreprinderi (inclusiv start-up) care isi desfasoara activitatea in beneficiari mediul rural Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economiei) - care se vor angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro-intreprindere; Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare, precum si asociatiile de dezvoltare intercomunitara realizate doar intre comune sj infiintate conform legislatiei nationale in vigoare; ONG-uri Numar de 21 beneficiari Volumul Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 70% sprijinului Avans: 20.00%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 70% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe privata prevazute masura nationala masura 313 21 40000 840000 470400 117600 252000
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
56.00% 14.00% 30.00%
pag. 175
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
Masura Iesiri (Outputs) Rezultate Cost Total
Cost public
Indicator Valoare Indicator Valoare
Numarul brut de locuri de munca 66 Numarul de noi activitati turistice create Masura 313 sprijinite, impartite dupa tipul de 21 Numarul actiune: suplimentar de 21 vizite turistice (Masura 313) (mii) Numarul de noi activitati turistice Populatie din sprijinite, privind infrastructura 13 zonele rural e ce recreationala si de primire turistica beneficiaza de 50 Numarul de noi activitati turistice servicii sprijinite pentru infrastructura la 5 imbunatatite (mii scara mica persoane) Numarul de noi activitati turistice sprijinite privind dezvoltarea/marketing-ul serviciilor 3 de turism rural 313- 840000€ Volumul total al investitiilor = Cost Incurajarea 588000€ 588000€ impartit in functie de actiune: activitatilor
turistice 85% din costul total al masurii va fi dedicat infrastmcturii recreationale 499800€ si de primire turistica
12% din costul total al masurii va fi dedicat infrastructurii la scara mica 70560€
3% din costul total al masurii va fi dedicat dezvoltarii/marketing-ului 17640€ serviciilor de turism rural
indicator aditional Numar de actiuni turistice in infrastructura 13 recreationala si de primire turistica, impartite dupa tipul de actiune:
actiuni de agroturism 4
actiuni de turism rural 7 activitati recreationale 2 COMPLEMENTARITATE: POR, PROGRAME DE COOPERARE TRANSFRONTALIERE pag. 176
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA III Cresterea calitatii vietii si a economiei in Tinutul Closani Masura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale Obiectiv Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural in vederea unei dezvoltari durabile. Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE SI SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE : dezvoltare - Grad de accesibilitate scazut in zona - Zona cu cea mai slaba infrastructura de baza din judet Justificare Studiul asupra microregiunii prezinta o infrastructura de baza subdezvoltata limitand dezvoltarea serviciilor de baza in spatiul rural – facilitati culturale, recreationale, de ingrijire a batranilor, copiilor, etc., stare de degradare a asezamintelor culturale, a obiectivelor de patrimoniu, acces redus la retele de apa, canalizare, energie electrica, de colectare a deseurilor, de transport public Descriere Consolidarea infrastructurii economice a regiunii si cresterea numarului de generala locuitori care beneficiaza de servicii imbunatatite. Domeniul de Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii in spatiul rural pentru: actiune a) Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza; b) Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia rurala; c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural. Activitati Descriere actiuni: eligibile Pentru componenta a): Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vecinale si strazi din interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a unitatii administrative (comuna) pe teritoriul careia se afla, asa cum sunt definite si clasificate in conformitate cu legislatia nationala in vigoare; Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa (captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile rurale având sub 10.000 populatie echivalenta (p.e); Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata (canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale având sub 10.000 populatie echivalenta (p.e); Prima infiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune si a retelei publice de iluminat cu eficienta energetica ridicata; Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati rurale sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea; Investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a deseurilor. pag. 177
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Pentru componenta b): Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete); Renovarea cladirilor publice (exprimarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de târguri etc); Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (in situatia in care este vorba de cladiri publice); Prima infiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de ingrijire copii, batrâni si persoane cu nevoi speciale; Investitii in constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora; Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala in zonele unde o astfel de investitie nu este atractiva pentru companiile private, dar care este indispensabila pentru comunitate si vine in sprijinul rezolvarii unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de statii de autobuz; Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, intretinere spatii verzi etc.) daca fac parte din investitia initiala pentru infiintarea serviciului; Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale, inclusiv prima achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale in vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului. De asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj. Pentru componenta c): Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B si natural din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade, lacuri, parcuri nationale etc.); Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii; Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural. Descriere Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale beneficiari in vigoare; Autoritatile locale (comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali pentru investitiile in infrastructura de apa/apa uzata; Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre doua sau mai multe comune infiintate conform legislatiei nationale in vigoare; ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform pag. 178
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
legislatiei nationale in vigoare; Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local si care aplica pentru componenta „c" Valoarea a) de pana la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de sprijinului utilitate publica, negeneratoare de profit b) de pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depasi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioada de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis" stipulata in Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006. Criterii de Eligibilitatea promotorilor (solvabilitate economico-financiara si selectie a capacitate manageriala masurata prin experienta de afaceri, cursuri de proiectelor formare profesionala absolvite sau aptitudini pe care sa le dobandeasca pana la efectuarea ultimei plati) Eligibilitatea proiectului (studii tehnice si economice de fezabilitate si indicatori financiari masurati prin rentabilitatea si bugetul de investitii, in ton cu realitatea) Caracter inovator. Noi produse si/sau servicii care sa diversifice economia locala sau noi forme de exploatare sustenabila a resurselor Utilizarea resurselor sau factorilor de productie din regiune: resurse agricole, resurse naturale, resurselor culturale sau resurse umane Utilizarea de tehnologii noi sau modernizari care imbunatatesc calitatea de productie si conditiile de mediu Crearea si mentinerea locurilor de munca stabile prin investitii adecvate Evaluarea 7 numarului de beneficiari Volumul Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 100% sprijinului Avans: 20.00%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 100% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe privata prevazute masura nationala masura 322 7 45000 315000 252000 63000 0
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
80.00% 20.00% 0.00%
pag. 179
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
Cost Total Iesiri (Outputs) Rezultate Masura Cost Public Indicator Valoare Indicator Valoare
Investitiile in serviciile de baza impartite in Actiuni pentru serviciile de functie de tipul baza de actiune impartite in functie de tipul (initiative TIC, de actiune (initiative TIC, 5 mobilitate, 215700€ 322 mobilitate, infrastructura infrastructura Renovarea, culturala si sociala, culturala si dezvoltarea infrastructura de mediu, sociala, satelor, training, facilitati de infrastructura imbunatatirea ingrijire a copiilor, altele) de mediu, serviciilor de trainning, 315000€ baza pentru facilitati de 315000€ economia si ingrijire a
populatia copiilor, altele) rurala si punerea in valoare a Investitiile in patrimoniul mostenirii Actiuni pentru patrimoniul rurale rural impartite rural impartite in functie de in functie de 2 99300€ tipul de actiune tipul de actiune (patrimoniu natural sau (patrimoniu cultural) natural sau cultural)
Numar de comune care nu au mai beneficiat de 3 finantare UE
COMPLEMENTARITATE: POR, PROGRAME DE COOPERARE TRANSFRONTALIERE
pag. 180
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA III Cresterea calitatii vietii si a economiei in Tinutul Closani Masura 341 Dobandire de competente, animare si implementarea strategiilor de dezvoltare locala Obiective Imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea economiei rurale Consolidarea coerentei teritoriale si a sinergiilor Cresterea capacitatilor in vederea realizarii strategiilor de dezvoltare locale Raportul cu strategia SWOT – TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE de dezvoltare PUNCTE SLABE - Competente scazute ale actorilor locali pentru stimularea organizarii teritoriului - Lipsa de experienta in elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare locala Activitati eligibile Tipuri de actiuni: Imateriale Studii legate de zona GAL Informatii despre zona GAL si strategia de dezvoltare locala Training pentru echipa implicata in pregatirea si implementarea strategiei de dezvoltare locala. Evenimente promotionale Training pentru leader Implementarea parteneriatelor public - private, altele decat GAL, acoperind una sau mai multe masuri.
Descriere beneficiari Parteneriate si parteneri implicati in dezvoltarea si implementarea strategiilor locale de dezvoltare.
Evaluarea numarului 1 de beneficiari Volumul sprijinului Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 100% Avans: 20.00%
pag. 181
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 100%
Nr. De Estimarea Contributia Contributia Cost total Contributia MASURA proiecte costului total FEADR - publica mediu/proiect privata prevazute pe masura masura nationala
341 1 5533€ 5533€ 4426€ 1107€ 0€
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
80.00% 20.00% 0%
Indicatori
Cost Iesiri (Outputs) Rezultate Total Cost Masura public Indicator Valoare Indicator Valoare
Numar proiecte 1 sustinute 341 Dobandire de competente, animare 5533€ si implementarea strategiilor de 5533€ dezvoltare locala Numar 40 participanti
pag. 182
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA IV LEADER Masura 421 Incurajarea actorilor de la nivel local de a lucra impreuna cu reprezentantii altor comunitdti din interiorul sau exteriorul tarii
Obiective Implementarea abordarii LEADER Implementarea proiectelor de cooperare si a celor mai bune practici Raportul cu SWOT - TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE: dezvoltare - Absenta actiunilor de colaborare cu reprezentantii comunitatilor din interiorul sau exteriorul tarii Domeniul de Sustinere pentru cooperare inter-teritoriala (intr-un stat membru), actiune cooperare transnationala (intre teritorii din diferite state membre si terte tari) cu implicarea diferitelor GAL. Activitati Tip de actiuni: Imateriale eligibile Doar proiectele/actiunile comune care corespund obiectivelor masurilor din cele 3 axe (Axa 1, 2 si 3) ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin. Actiunile comune pot avea ca obiectiv si constructia institutionala: schimb de experienta si bune practici privind dezvoltarea locala prin publicatii comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program si de personal) sau prin lucrari de dezvoltare comune sau coordonate in comun. Functionarea unei structuri comune este cea mai integrata forma de cooperare. In ceea ce priveste cooperarea transnationala, pot fi initiate proiecte comune cu tari non-UE, caz in care sunt eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE. Principalele - cheltuieli pentru pregatirea proiectelor de cooperare - organizare categorii de misiuni tehnice, intalniri, seminarii, activitati de traducere si cheltuieli interpretare, multiplicare documente eligibile - cheltuieli de investitii pentru implementarea proiectelor comune - cheltuieli pentru proiecte comune de instruire Descriere Cooperare GAL in cadrul aceluiasi stat membru, GAL cooperand cu teritorii beneficiari din alte state membre sau din terte tari. Volumul Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 100% sprijinului Avans: 20%
pag. 183
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 100% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe privata prevazute masura nationala masura 421 3 22200 66600 53280 13320 0
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
80.00% 20.00% 0.00%
pag. 184
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Indicatori
Cost Iesiri (Outputs) Total Cost Masura Public Indicator Valoare
Numarul proiectelor de cooperare sprijinite conform CCME impartit pe parcursul implementarii pe baza nivelului de 3 cooperare (intra-teritoriale sau Transnationale) si axe in cadrul carora pot fi grupate proiectele de tip Leader
421- Incurajarea actorilor de la Numarul de GAL-uri care intreprind proiecte nivel local de a de cooperare = nr. de GAL-uri conform CCME lucra impreuna impartit pe parcursul implementarii pe baza cu 66600€ 1 nivelului de cooperare (intra-teritoriale sau reprezentantii 66600€ transnationale) si axe in cadrul carora pot fi altor comunitati grupate proiectele de tip Leader din interiorul sau exteriorul tarii
indicator aditional Numarul de proiecte de cooperare care 1 implica mai mult de doua GAL-uri din Romania
indicator aditional Numarul de proiecte de cooperare care 2 implica un GAL din UE cu experienta in LEADER+
COMPLEMENTARITATE: PROGRAME DE COOPERARE TRANSFRONTALIERA si TRANSNATIONALA
pag. 185
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
AXA IV LEADER Masura 431.2 Stimularea formarii de parteneriate, pregatirea si asigurarea implementarii strategiilor de dezvoltare local Obiective Implementarea abordarii LEADER Cresterea capacitatii pentru implementarea LEADER Raportul cu SWOT - TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE strategia de PUNCTE SLABE dezvoltare - Sector agro-alimentar si forestier necompetitiv - Management defectuos al terenurilor agricole - Mediul economic slab diversificat si in stare de regres Incapacitatea de formare a unor parteneriate locale puternice si de promovare a potentialului endogen al teritoriilor Domeniu de Componenta a) Functionarea GAL actiune Componenta b) Instruire si animarea teritoriului dupa selectia GAL Activitati Tip de actiuni: Imateriale eligibile Descriere actiuni 1. Studii legate de aria acoperita 2. Informatii legate de strategia de dezvoltare locala 3. Training pentru echipa implicata in pregatirea si implementarea strategiei de dezvoltare locala 4. Actiuni de promovare 5. Training pentru sustinerea LEADER 6. Implementarea parteneriatelor public - private altele decat GAL
Activitati eligibile Conform bugetului detaliat al compartimentului administrativ al GAL Descriere GAL beneficiari Volumul Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 100% sprijinului Avans: 20%
pag. 186
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 100% Estimarea Nr. De Contributia Contributia Cost total costului Contributia MASURA proiecte FEADR - publica mediu/proiect total pe private prevazute masura nationala masura 431.2 1 571358 € 571358 € 457086 € 114272 € 0€
Contributia Contributia Contributia FEADR- publica privata % masura % nationala %
80.00% 20.00% 0.00%
Indicatori
Cost Total Iesiri (Outputs) Rezultate Ajutor Valoar Masura Public Indicator e Indicator Valoare
Numarul de actiuni Numar de participanti sprijinite privind care au finalizat cu functionarea GAL; (1 3 30 success o activitate de actiune = 1 buget anual formare 431.2- pentru un GAL) Stimularea formarii de parteneriat , pregatirea si 571358€ Numarul de actiuni asigurarea 571358€ sprijinite privind implement dobandirea de 6 arii competente (1 actiune strategiilor = 1 sesiune de training) de dezvoltare local Numarul de actiuni sprijinite privind animarea teritoriului (1 24 actiune = 1 seminar de animare)
pag. 187
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
COMPLEMENTARITATE CU ALTE PROGRAME DE DEZVOLTARE
PROGRAME DE POS POS POS COOPERARE PNDR POR CCE MEDIU DRU TRANSFRONTALIERE/ TRANSNATIONALE AXA I 111 Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostiinte X 112 Instalarea tinerilor fermieri
121 Modernizarea exploatatiilor agricole X X
122 Imbunatatirea valorii economice a padurii X 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere X 125 Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea agriculturii si silviculturii X 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta X 142 Infiintarea grupurilor de producatori
AXA II
221 Prima impadurire a terenurilor agricole X
AXA III
312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi X X X
313 Incurajarea activitatilor turistice X X
pag. 188
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PROGRAME DE POS POS POS COOPERARE PNDR POR CCE MEDIU DRU TRANSFRONTALIERE/ TRANSNATIONALE
322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale X X 341 Dobandirea de competente, animare si implementarea strategiilor de dezvoltare locala X
AXA IV
421 Incurajarea actorilor de la nivel local de a lucra impreuna cu reprezentantii altor comunitati din exteriorul sau interiorul tarii
OBIECTIVE TRANSVERSALE
Metodologia de selectie a proiectelor in cadrul GAL Tinutul Closani a fost elaborata avand la baza o serie de obiective transversale care se aplica tuturor obiectivelor si liniilor strategice. Aceste obiective sunt incorporate in obiectivele generale ale acestui document pentru ca ele contribuie la implementarea cu success a acestei strategii.
OBIECTIV TRANSVERSAL: PROMOVAREA EGALITATII GENURILOR SI ABILITAREA TINERILOR
Acesta integreaza toate situatiile, nevoile si prioritatile tinerilor si femeilor din cadrul procedurilor de planificare, executie si evaluare a tuturor proiectelor. Finalitatea acestei actiuni este implicarea femeilor si a tinerilor in viata economica si sociala a mediului ruralpentru a sustine o abordare participativa, egalitara si sustenabila.
OBIECTIV TRANSVERSAL: ASIGURAREA DURABILITATII MEDIULUI
Directivele europene, Planul National de Dezvoltare Rurala precum si preocuparile tuturor institutiilor care activeaza in domeniu au ca punct central identificarea unor metode care sa vina in intampinarea efectelor negative ale schimbarilor climatice si tocmai din acest considerent strategia de dezvoltare locala a Tinutului Closani are ca punct central masurile de protectie a mediului. Este necesar ca toate actiunile GAL sa includa acest tip de masuri iar proiectele din teritoriu care contin elemente de protective a mediului sa aiba prioritate in
pag. 189
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010 selectie. Finalitatea mentinerii unei astfel de directive este sustinerea conceptului de dezvoltare sustenabila a zonelor rurale bazata pe actiuni de protective a mediului.
OBIECTIV TRANSVERSAL: INTRODUCEREA NOILOR TEHNOLOGII
Societatea contemporana este definita drept “ societatea informatizata”datorita importantei pe care o detin noile tehnologii in cadrul dezvoltarii economice si sociale. In mediul economic a devenit cheia dezvoltarii datorita introducerii unor metode noi de administrare a afacerilor dar este de asemenea si un salt calitativ pentru mediul social deoarece introducerea TIC conduce la dezvoltarea de noi forme de organizare sociala, retele sociale.
pag. 190
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
4.2.PLANUL DE FINANTARE ANEXA IV
Ponderea Contributii masurii in publice Contributii Contributii Cost total planul de nationale private finantare FEADER Denumirea % masurii % de din contribu cost Suma % Suma % Suma % Suma % tie ul FEADR total 1. 111 Formare profesional a (training), informare si difuzare de 100 20 cunostinte 0.6% 80% 22,000 € % 17,600 € 80% 4,400 € % 0 € 0% 2. 112 Instalarea tinerilor 120,000 100 24,000 20 fermieri 3.2% 80% € % 96,000 € 80% € % 0 € 0% 4. 121 Modernizar ea exploatatiil 13.0 495,000 100 158,400 39,600 297,00 60 or agricole % 32% € % € 32% € 8% 0 € % 3. 122 Imbunatatir ea valorii economice 156,000 100 21,840 14 46,800 30 a padurii 4.1% 56% € % 87,360 € 56% € % € % 5. 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si 258,000 100 123,840 30,960 12 103,20 40 forestiere 6.8% 48% € % € 48% € % 0 € % 6. 125 Imbunatatir ea si dezvoltarea infrastructu rii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si 280,000 100 168,000 42,000 15 70,000 25 silviculturii 7.4% 60% € % € 60% € % € % 7. 141 Sprijinirea fermelor agricole de 100 20 semi- 1.3% 80% 47,500 € % 38,000 € 80% 9,500 € % 0 € 0% pag. 191
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Ponderea Contributii masurii in publice Contributii Contributii Cost total planul de nationale private finantare FEADER Denumirea % masurii % de din contribu cost Suma % Suma % Suma % Suma % tie ul FEADR total subzistenta
8. 142 Infiintarea grupurilor de 100 10,800 20 producatori 1.4% 80% 54,000 € % 43,200 € 80% € % 0 € 0% 10. 221 Prima impadurire a terenurilor 100 14 13,200 30 agricole 1.2% 56% 44,000 € % 24,640 € 56% 6,160 € % € % 11. 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro- intreprinder 13.7 520,000 100 291,200 72,800 14 156,00 30 i % 56% € % € 56% € % 0 € % 12. 313 Incurajarea activitatilor 22.1 840,000 100 470,400 117,60 14 252,00 30 turistice % 56% € % € 56% 0 € % 0 € % 13. 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatir ea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii 315,000 100 252,000 63,000 20 rurale 8.3% 80% € % € 80% € % 0 € 0% 14. 341 Dobandirea de competent, animare si implementa 100 20 rea 0.1% 80% 5,533 € % 4,426 € 80% 1,107 € % 0 € 0% pag. 192
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Ponderea Contributii masurii in publice Contributii Contributii Cost total planul de nationale private finantare FEADER Denumirea % masurii % de din contribu cost Suma % Suma % Suma % Suma % tie ul FEADR total strategiilor de dezvoltare locala 15. 421 Incurajarea actorilor de la nivel local de a lucra impreuna cu reprezentan tii altor comunitati din interiorul sau exteriorul 100 13,320 20 tarii 1.8% 80% 66,600 € % 53,280 € 80% € % 0 € 0% 16. 431.2 Stimularea formarii de parteneriat e, pregatirea si asigurarea implementa rii strategiilor de dezvoltare 15.1 571,358 100 571,358 100 locala % 100% € % € % 0 € 0% 0 € 0%
100 3,794,991 100 2,399,70 457,08 12 938,20 25 TOTAL % 63% € % 4 € 63% 7 € % 0 € %
pag. 193
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PARTEA A V-A - PARTENERIATUL
5.1. PARTENERIATUL SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI
STRUCTURA PARTENERIATULUI
Nr. Denumirea partenerului Statutul Numele si Tineri Femei Etnii crt partenerului( prenumele ONG, SRL, reprezentantului autoritate legal al partenerului publica) 1 CONSILIUL JUDETEAN Autoritate MEHEDINTI publica Burtea Mina Alina X X 2 CONSILIUL LOCAL CAZANESTI Autoritate Ladaru Ovidiu publica Gabriel X 3 CONSILIUL LOCAL BALTA Autoritate publica Stoican Constantin 4 CONSILIUL LOCAL ILOVITA Autoritate publica Patasanu Stefan 5 CONSILIUL LOCAL BALA Autoritate publica Chitimia Constantin 6 CONSILIUL LOCAL CIRESU Autoritate publica Tirlui Doru 7 CONSILIUL LOCAL PONOARELE Autoritate publica Patrascu Georgica 8 CONSILIUL LOCAL IZVORU Autoritate BARZII publica Balica Horia 9 CONSILIUL LOCAL GODEANU Autoritate publica Gheorgheci Ion X 10 CONSILIUL LOCAL BAIA DE Autoritate Dunarintu Ionel ARAMA publica Rafael X 11 CONSILIUL LOCAL SOVARNA Autoritate Prundeanu Mica publica Constantin 12 CONSILIUL LOCAL OBARSIA- Autoritate CLOSANI publica Popescu Nicusor X 13 CONSILIUL LOCAL MALOVAT Autoritate publica Bazavan Gheorghe 14 CONSILIUL LOCAL ILOVAT Autoritate publica Andronie Grigore 15 CONSILIUL LOCAL FLORESTI Autoritate publica Pasare Radu 16 CONSILIUL LOCAL CORCOVA Autoritate publica Durac Adam 17 CONSILIUL LOCAL BILVANESTI Autoritate publica Gidea Anghel 18 CONSILIUL LOCAL BROSTENI Autoritate publica Boruga Alexandru
pag. 194
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
19 CONSILIUL LOCAL Autoritate HUSNICIOARA publica Rujoi Constantin 20 CONSILIUL LOCAL PODENI Autoritate publica Rogobete Ilie 21 CONSILIUL LOCAL ISVERNA Autoritate publica Stoican Ion X 22 CONSILIUL LOCAL SISESTI Autoritate publica Raducan Marian 23 Acul & Ata SRL Oana Pirvan X X 24 SC Triion Construct SRL Martinescu Arinel X 25 Molnar Mariana Antrec Mehedinti ONG Evelina X 26 Asociatia Judeteana a Crescatorilor de Ovine si Caprine ONG Nisulescu Eugen 27 Asociatia Judeteana a Crescatorilor de Taurine ONG Serban Iliuta Dumitru 28 Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice ONG Tarasescu Stefan 29 Scaueru Carmen CMI Calimed Lidia X 30 SC Marco Maramy SRL Iliescu Ramona X X 31 PFA Tamis Silvia PFA Tamis Silvia X 32 Doman Ionela SC Trans Fag Forest SRL Georgeta X X 33 Burtea Eugenia-Birou Expert Contabil PFA Burtea Eugenia X 34 SC MBH Consulting SRL Lizia Bogdan X X 35 Mehedinteanca ONG Lidia Sisu X X 36 Simion C.A.S.T. SRL Ungureanu Simion X 37 IF Ungureanu Nicolae IF Ungureanu Nicolae 38 II PIRVAN I. OANA Nicoleta II Pirvan Oana X X 39 SC Quasit Systems SRL Andrita Constantin X 40 Parohia Schinteiesti Soc. Civila Iliescu Sorin X 41 Cab. Med. Dr. Naidan Elena Soc. Civila Naidan Elena X As. De Turism Montan si 42 Ecologie SPEO ALPIN MH ONG Alexandru Popa 43 Simtur Ponor SRL SRL Patrascu Simona X X Dunarintu Ionel 44 Trans Exfor SRL Rafael X 45 GPNO RROMI Soc. Civila Margelu Gheorghe X X 46 Caan Impex SRL Balanescu Nicolae X 47 Forlani Montaggi SRL Virzob lucretia Laura X X 48 PRO MEHEDINTI ONG Diana Budu X X PFA D& D SEVERINEANU 49 ELIDA PFA Severineanu Elida X X 50 SC Denis si Darius SRL Severineanu Liviu X
pag. 195
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
51 Cab. Med. Dr. Lupu Ioan Petre Soc. Civila Lupu Ioan Petre 52 Mondo Trans SRL Gheorghe Costescu X 53 SC Sortrans SRL SRL Sorin Mihart X 54 PFA Roata Ghe Ioan PFA Roata Ghe Ioan X 55 PFA Roata N. Gheorghe PFA Roata N. Gheorghe 56 SC Crisrox Prod SRL SRL Traista Mihai 57 SC Agricola SA SA Boruga Ovidiu X As. De Tineret Ghe. Ionescu 58 Sisesti ONG Nela Mircea X 59 SC Cristalin SRL SRL Durac Florin X Durac Eugenia 60 Barsylla SRL SRL Mihaela X X 61 PFA Durac A. Gabriel PFA Durac Gabriel X 62 PFA Durac E Eugenia Mihaela PFA Eugenia Mihaela X X 63 PFA Anitescu Petrache PFA Anitescu Petrache 64 PFA Cucu Doru PFA Cucu Doru 65 SC Vastmar Com SRL SRL Dragulescu Vostica Dragan Turturea 66 II Dragan Turturea Mica Ioana II Mica Ioana X X
Asa cum se poate observa din datele din tabelul de mai sus GAL Tinutul Closani este un parteneriat compus din 66 de parteneri cu urmatoarea structura: 22 parteneri publici(33%) si 44 parteneri privati(67%) - 31 agenti economici, 8 ONG-uri, 3 cabinete medicale, 1 biserica si un grup reprezentant etnia rroma. Parteneriatul tripartit este sustinut in procent de 48% de tineri si 30% de femei.
Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locala
Ideea infiintarii Grupului de Actiune Locala a aparut in vara anului 2009 in urma unei intalniri cu reprezentantii unui GAL din Spania si mai ales in urma constientizarii necesitatii aparitiei unei astfel de entitati in cadrul judetului. Activitatile necesare infiintarii GAL-ului au fost initiate in toamna anului 2009 si au fost etapizate astfel: informare, constientizare, convingere si oficializare parteneriat. Din luna noiembrie a aceluiasi an s-au initiat discutiile despre viitoarea strategie care va sta la baza functionarii grupului si a fost necesara o segmentare a partenerilor pe domenii de interes dar mai ales in grupur de lucru. Initiatiatorii acestei actiuni au fost Asociatia Mehedinteanca in parteneriat cu Consiliul Judetean Mehedinti. Echipa de lucru care a sustinut derularea acestui proiect este formata din reprezentantii comunitatilor incluse in parteneriat (primari, oameni de afaceri, agricultori, reprezentanti ai asociatiilor de producatori si ai societatii civile) coordonati de grupul de lucru permanent format din: Lidia Sisu, Eugenia Burtea, Mina Alina Burtea, Anica Busuioc, Daniel Bogdan, Constantin Andrita, Sultanu Cosmin, Ungureanu Simion, Burcu Adriana.
pag. 196
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
In prima etapa de elaborare a strategiei grupurile de lucru au avut in componenta diversi reprezentati ai societatii civile, ai mediului privat dar mai ales reprezentantii celor 21 de consilii locale incluse in parteneriat. Promotorii programului LEADER au avut o agenda de lucru structurata pe cateva clase de intalniri:
Prima clasa de intalniri – Prezentare Axa LEADER – beneficii si oportunitati
Prezentare PNDR
Obiective LEADER
Spatiul eligibil LEADER
Descrierea GAL (functii, responsabilitati, criterii de eligibilitate si selectie)
A doua clasa de intalniri – Schimb de experienta si implicarea actorilor locali in activitatea GAL- ului
Exemple de bune practice – 2 GAL-uri din Spania(Comarca de Guadix si Sierra Oeste) au fost invitate pentru a impartasi experienta LEADER
Managementul unui GAL – schimburi si aport de idei in ceea ce priveste componenta, functionalitatea si directii de dezvoltare a acestuia
Discutii in legatura cu asteptarile actorilor locali de la un GAL care ar putea sa sustina elaborarea unei viitoare strategii.
pag. 197
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Banca de imagini personale GAL
Calendar de lucru GAL TINUTUL CLOSANI
GRUP DE LUCRU 1 GRUP DE LUCRU 2 GRUP DE LUCRU 3 Creare parteneriat si Analiza teritoriului Organizare intalniri functionarea GAL Prima intalnire 16 noiembrie Prima intalnire 8 februarie 2010 Prima intalnire 14 decembrie 2009 2009 1. Inregistrarea participantilor 1. Elemente identitatea locala 1. Prezentare parteneriat (elaborare formulare, colectare date) 2. Resurse Umane (animare, 2. Caracteristicile teritoriului comunicare, monitorizare, 2. Elaborare calendar de lucru evaluare si control) 3. Identitate geografica si socio- 3. Realizare texte discursuri, 3. Mecanism de functionare GAL economica prezentari, seminarii A doua intalnire 17 martie 2010 A doua intalnire 23 martie 2010 A doua intalnire 23 martie 2010 1. Perfectarea parteneriatelor 1. Distributie materialelor de 1. Analiza SWOT cu GAL-urile din Romania si UE) promovare 2. Actiuni de sustinere RNDR si 2. Definire prioritati si obiective REDR 4. Completare chestionare de
analiza a teritoriului A treia intalnire 18 mai 2010 A treia intalnire 26 iulie 2010 A treia intalnire 19 iulie 2010 1. Propunere strategie spre 1. Prezentarea structurii de 1. Colectare date chestionare aprobare functionare a GAL 2.Validarea dosarului de 2. Aprobare parteneriat 2. Analiza discutii forum candidatura 3. Elaborarea si centralizarea
proceselor verbale ale intalnirilor
pag. 198
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Banca de imagini personale GAL
Toate aceste intalniri s-au bazat pe abordarea de jos in sus caracteristica programului LEADER ceea ce a insemnat ca discutiile s-au bazat pe o interactiune cat mai mare a membrilor grupurilor de lucru cu reprezentantii teritoriului pentru o mai buna diagnosticare a teritoriului si pentru a stabili directiile de dezvoltare ale teritoriului in mod cat mai realist.
Pregatirea materialelor (pliante, afise, brosuri, comunicate de presa, stiri tv, materiale suport pentru seminarii) necesare desfasurarii activitatilor propuse pentru realizarea parteneriatului a avut la baza elementele care insumeaza abordarea LEADER si pe cele identitate vizuala ale programului LEADER.
Inca de la inceput s-a simtit nevoia crearii unor grupuri de lucru pentru animarea teritoriului. Metodologia utilizata pentru animarea teritoriului in vederea elaborarii dosarului de candidatura a necesitat formarea a 3 grupuri de lucru.
Grup de lucru 1- Analiza teritoriului : Analiza diagnostic, Analiza SWOT, Prioritati, Masuri
Grup de lucru 2 – Creare parteneriat si functionare GAL: Parteneriat, Organizare si administrare GAL, Mecanism de implementare, Cooperare si crearea si implementarea retelei
Grup de lucru 3 – Organizare intalniri
pag. 199
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Grup de lucru 1 Grup de lucru 2 Creare Analiza parteneriat si Grup de lucru 3 GAL teritoriului functionarea GAL Organizare intalniri Coordonator Lidia Sisu Eugenia Burtea Mina Alina Burtea Membru 1 Simona Patrascu Ungureanu Simion Cosmin Sultanu Membru 2 Constantin Andrita Anica Busuioc Daniel Bogdan
Banca de imagini personale GAL
pag. 200
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
SCHEMA DE ANIMARE A ELABORARII CANDIDATURII
M LEADER ANIMATOR o Lidia Sisu G1 b i
l i z
G3 G3 G3 a G1 G1 C- G2 G2 G2 Alina Cosmin Daniel Simona tin Eugenia Simion Anica r Patrasc Burtea Sultanu Bogda Andrita Burtea Ungure Busuioc u n e a anu.
C Grup de lucru 1 Grup de lucru 2 Grup de lucru 3 Analiza teritoriului Creare parteneriat Organizare intalniri o o PRIMA INTALNIRE r d 1. Elemente identitatea 1.Prezentare parteneriat 1.Inregistrarea o locala 2.Resurse umane((animare, participantilor(elaborare 2. Caracteristicile teritoriului comunicare, monitorizare, formulare, colectare date) n care au condus la infiintarea evaluare si control) 2. Elaborare calendar de a GAL 3.Mecanism de functionare GAL lucru r 3.Identitate geografica si 3. Realizare texte discursuri, socio-economica prezentari, seminarii e 4. Nevoi si asteptari comune
E v A DOUA INTALNIRE a 1. Distributie materiale de 1. Analiza SWOT 1. Perfectarea parteneriatelor cu l 2. Definire prioritati GAL-urile din Romania si UE promovare u 3. Completare chestionare 2. Actiuni de sustinere RNDR si de analiza a teritoriului REDR a r e A TREIA INTALNIRE V 1. Colectare date chestionare a 1. Propunere strategie spre 1. Prezentarea structurii de aprobare functionare a GAL 2. Analiza discutii forum l 2. Validarea dosarului de 2. Aprobare parteneriat 3. Elaborarea si centralizarea i candidatura proceselor verbale ale intalnirilor d a r e Prezentarea dosarului de candidatura DADR
Depunere dosar
pag. 201
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
5.2. PREZENTAREA PARTENERIATULUI DECIZIONAL
Sustinerea si implementarea unei strategii se bazeaza pe un efort comun si un grad ridicat de transparent in cadrul GAL-ului de aceea partenerii vor fi asociati la procesul de monitorizare a procedurilor utilizate pentru implementarea programului LEADER. Pentru a obtine rezultatele scontate am infiintat in cadrul grupului un comitet de selectare a proiectelor format din membrii GAL-ului respectand parteneriatul tripartite (33% public si 67% privat si societatea civila) iar ca regula de vot si mai ales pentru validarea acestuia se va aplica regula “dublului cvorum”. Pentru o cat mai mare acuratete in implementarea programului si totodata pentru efectuarea activitatilor de control si monitorizare, la aceste selectii va lua parte si un reprezentant al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale de la nivel judetean (DADR).
STRUCTURA PARTENERIAT DECIZIONAL
Societatea civila
Sector DADR privat
Sector public
pag. 202
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
COMPONENTA COMITETULUI DE SELECTIE
PARTENERI PUBLICI Tip*/ Nume si prenume Institutia Functia Observatii Gheorgheci Ion CL Godeanu Primar ADMIN Burtea Mina Alina CJ Mehedinti Consilier Principal ADMIN Ladaru Ovidiu CL Cazanesti Primar ADMIN Popescu Nicusor CL Obarsia Closani Primar ADMIN PARTENERI PRIVATI Tip*/ Nume si prenume Institutia Functia Observatii Simion Ungureanu Simion CAST Administrator IMM Bogdan Lizia MBH Consulting Administrator IMM Constantin Andrita Quasit Systems Administrator IMM Simona Patrascu Simtur Ponor Administrator IMM Durac Eugenia Mihaela Barsylla Administrator IMM ONG Tip*/ Nume si prenume Institutia Functia Observatii Sisu Lidia Asociatia Mehedinteanca Presedinte ONG Diana Budu Pro Mehedinti Presedinte ONG Alexandru Popa Speo Alpin Presedinte ONG
pag. 203
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
5.3. CREAREA SI FUNCTIONAREA GAL-ului
Pentru a-si duce la indeplinire sarcinile GAL-ul va functiona pe urmatoarea structura:
Adunarea Generala
STATUTUL ASOCIATIEI GAL TINUTUL CLOSANI CAPITOLUL -III- ORGANELE REPREZENTATIVE SI ADMINISTRATIVE
Articolul 11. Adunarea Generala
Adunarea Generala este organul de conducere al Asociatiei, format din toti partenerii, care adopta decizii prin majoritate sau principiul democratiei interne si care trebuie sa le indeplineasca in mod obligatoriu in sedinta ordinara cel putin o data pe an si prin sedinte extraordinare in cazurile prevazute de prezentul statut.
1. Competenta Adunarii Generale Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale Asociatiei GAL Tinutul Closani. Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil.
pag. 204
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selectie. Alegerea si revocarea Consiliului Director. Alegerea si convocarea cenzorului. Modificarea actului constitutiv si a statutului.
2. Sesiuni Ordinare Sesiunile Ordinare vor avea loc prin convocare anterioara, cel putin o data pe an, in termen de 6 luni de la incheierea exercitiului, pentru luarea la cunostinta si aprobarea activitatilor din anul precedent, a bugetului si justificarea actiunilor precum si pentru alte probleme economice de pe ordinea de zi.
3. Sesiuni Extraordinare Sesiunile Extraordinare pot fi convocate de catre Presedinte sau de catre membrul care in lipsa indeplineste functiile sale, la cererea si prin votul majoritatii membrilor Consiliului Director cu motive bine intemeiate si cu participarea unui numar de membri (nu mai putin de 10 la 100). In sesiunile extraordinare pot fi cunoscute actiunile si se pot adopta acorduri care nu sunt prevazute in sesiunile ordinare de la art. 11 din prezentul Statut. De asemenea pot fi adoptate in sesiunile extraordinare acorduri de aprobare si modificare a statutului precum stabilirea actiunilor comune care sa satisfaca membrii Asociatiei. Articolul 12. Convocarile si constitutia Adunarea Generala va fi convocata in orice caz de catre presedintele Asociatiei, atat in sesiuni ordinare cat si extraordinare. Invitatiile de participare la Adunarile Generale se vor face in scris, in care se specifica locul, data, ora sedintei si ordinea de zi, cu explicarea concreta a subiectelor de dezbatere. Intre anunt si ziua stabilita pentru intalnirea Adunarii Generale va fi un termen de cel putin doua saptamani de la convocare. Membri cu drepturi depline trebuie sa fie acreditati in fata camerei constituita in acest scop cu 5 minute inainte de ora stabilita pentru convocare. Membrul care nu indeplineste aceasta cerinta nu poate exercita dreptul de vot in timpul sesiunii Adunarii Generale. Adunarile Generale, atat ordinare cat si extraordinare, vor fi in mod valabil constituite in cazul in care sunt prezenti membri sau reprezentati cu un total de o treime din membri convocati, indiferent de numarul de parteneri participanti. Cu exceptia cazului in care exista motive extraordinare pentru urgenta, intre anunt si ziua stabilita pentru intalnirea Adunarii Generale, va fi un termen de cel putin doua saptamani. Convocarea sesiunilor extraordinare, din motive de urgenta, se va desfasura in conditiile in care se garanteaza ca invitatia a fost primita si semnata de fiecare dintre membrii convocati. Secretarul pentru fiecare sesiune a Adunarii Generale va fi numit la inceputul fiecarei reuniuni.
pag. 205
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Consiliul director
STATUTUL ASOCIATIEI GAL TINUTUL CLOSANI CAPITOLUL -III- ORGANELE REPREZENTATIVE SI ADMINISTRATIVE
Articolul 13 . Consiliul Director
Consiliul Director este organul permanent de conducere, gestionare si administrare a Asociatiei si are raspunderea pentru actiunile Asociatiei, fiind ales de Adunarea Generala pentru un mandat de 4 ani. Consiliul Director poate fi format si din persoane din afara asociatiei in limita a cel mult o patrime din componenta sa si isi poate elabora un regulament intern de functionare. Nu poate fi membru al Consiliului Director, iar daca a fost numit pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii publice.
Competente: Prezinta Adunarii Generale raportul de activitate pe perioada anterioara a executarii bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri, cheltuieli si proiecte ale Asociatiei; Incheie acte juridice in numele si pe seama Asociatiei; Aproba organigrama si politica de personal ale Asociatiei, daca prin Statut nu se prevede altfel; Indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunarea Generala; Conduce si gestioneaza programele pe care Asociatia le dezvolta atat din initiativa proprie cat si ca entitate delegata a administratiei publice sau a oricarei alte entitati private; Sa identifice oportunitatile, sa poarte negocieri, sa semneze acorduri de colaborare. Planifica, coordoneaza si executa toate activitatile si actiunile necesare Asociatiei, exercita si isi indeplineste functiile si obiectivele proprii.
Consiliul Director este format din:
Presedinte; Vicepresedinti(2); Secretar; Consilieri.
Sesiunile Consiliul Director se va putea intruni ori de cate ori este necesar si considera necesar, la cererea Presedintelui sau Vicepresedintelui atunci cand sunt in functiune, ordinea de zi fiind stabilita in anuntul de participare care contine aprobarea daca este cazul si procesul-verbal al sedintei anterioare. La sesiunile Consiliului Director participa cel putin doua treimi din membri sai iar deciziile se iau cu majoritate simpla, in caz de egalitate hotarator este Presedintele.
pag. 206
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Cenzorul
STATUTUL ASOCIATIEI GAL TINUTUL CLOSANI CAPITOLUL -III- ORGANELE REPREZENTATIVE SI ADMINISTRATIVE
Articolul 20. Cenzorul
Acesta poate fi o persoana din afara Asociatiei si a Consiliului Director cu conditia sa fie expert contabil .
Cenzorul are urmatoarele atributii:
a) Verifica modul in care este administrat patrimoniul Asociatiei; b) Intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale; c) Participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot; d) Indeplineste orice alte atributii prevazute in Statut sau stabilite de Adunarea Generala.
Comitetul de selectare a proiectelor
STATUTUL ASOCIATIEI GAL TINUTUL CLOSANI CAPITOLUL -III- ORGANELE REPREZENTATIVE SI ADMINISTRATIVE
Articolul 21. COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR
Comitetul de selectie a proiectelor va fi format din membrii Asociatiei GAL Tinutul Closani. Pentru selectia proiectelor se va aplica regula „dublului cvorum”iar pentru validarea voturilor este necesar ca in momentul selectiei sa fie prezenti cel putin 50% din parteneri .
Comitetul va fi alcatuit din 12 persoane, reprezentanti ai autoritatilor si organizatiilor care fac parte din parteneriat. Pentru luarea deciziilor comitetul de selectie va fi format din 33% parteneri publici (reprezentanti ai administratiilor locale si judetene, alesi comunali si intercomunali) si 67% parteneri privati (intreprinderi private: agricultori, apicultori, mestesugari, proprietari de hoteluri si restaurante etc. , asociatii private independente) . Daca unul din proiectele depuse pentru selectare apartine unuia din membri comitetului, acesta nu are drept de vot si nu va participa la intalnirea comitetului respectiv.
pag. 207
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
SCHEMA COMITET DE SELECTIE
Intreprinderi private: 5
Comitet de selectie Asociatii private Reprezentanti ai Administratiei LEADER locale si judetene: 4 independente: 3
Privat Public 67% 33%
Numar de membrii: 12 Supleanti: 12
Compartimentul administrativ
STATUTUL ASOCIATIEI GAL TINUTUL CLOSANI CAPITOLUL -III- ORGANELE REPREZENTATIVE SI ADMINISTRATIVE
Articolul 22. Departamentul administrativ
1) Responsabil administrativ (administrator) coordoneaza activitatea Asociatiei atat sub aspect organizatoric cat si al respectarii procedurilor de lucru; 2) Contabilul se ocupa de supravegherea si controlul gestiunii financiar – contabile: a) Gestioneaza fondurile Asociatiei pastrand toate actele necesare pentru desfasurarea activitatilor Asociatiei; efectueaza operatiuni bancare si administreaza creditele deschise in numele Asociatiei. Nu poate intocmi documente bancare (cecuri, bilete la ordin sau transferuri din cont) decat cu aprobarea Presedintelui sau substitutului sau; b) Mentine relatiile cu institutiile bancare; d) Indeplinirea mandatelor emise prin ordin al presedintelui; e) Prezentarea in primele cinci zile a fiecarei luni a extrasului de cont precum si a fluxului de numerar din luna precedenta. pag. 208
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
f) Supravegherea si elaborarea oricaror documente care se considera necesare. 3) Animatorii vor desfasura activitati de informare si promovare a obiectivelor Asociatiei; 4) Sectorul tehnic se va stabili in numar de 4 angajati in functie de complexitatea activitatilor; 5) Consultanti externi; 6) Personal pentru activitati de secretariat.
ORGANIGRAMA DEPARTAMENT ADMINISTRATIV
DIRECTOR
Consultant Consultant extern audit extern dezvoltare rurala
Angajat Sector tehnic: 4 Animatori: 2 Consilier juridic Director activitati persoane persoane economic secretariat
pag. 209
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PARTEA A VI-A -ORGANIZAREA GAL
6.1. ORGANIZAREA GAL
Resurse umane
Pentru atingerea si realizarea obiectivelor GAL Tinutul Closani va realiza urmatoarele activitati:
aduna si combina resursele umane si financiare disponibile din sectorul public, privat , civic si voluntar; asociaza actorii locali in jurul proiectelor colective si al actiunilor multisectoriale pentru a realiza sinergii si masa critica necesara pentru imbunatatirea competitivitatii zonei; elaborarea si implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locala; instruirea personalului in vederea elaborarii si implementarii strategiilor integrate de dezvoltare locala si informare asupra strategiilor elaborate; colectarea, analiza si difuzarea de informatii privind actiunile de dezvoltare rurala; colectarea, difuzarea si consolidarea bunelor practici de dezvoltare rurala; constituirea si animarea unor retele de experti pentru a facilita schimburile de cunostinte si pentru a sustine punerea in aplicare si evaluarea politicii de dezvoltare rurala; organizarea de intalniri, conferinte, dezbateri, mese rotunde si ateliere de lucru; organizarea de sesiuni de comunicari pentru prezentarea lucrarilor, studiilor si strategiilor elaborate; organizarea de schimburi de experienta si stagii de formare; participare la intalnirile retelelor interne si europene; editarea de publicatii proprii; stabilirea raporturilor cu alte persoane fizice sau juridice din tara si strainatate, putand participa la infiintarea unor organizatii in acest domeniu; lansare apeluri pentru proiecte; sprijinirea depunatorilor de proiecte; organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor depuse; monitorizarea proiectelor.
pag. 210
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
FISE DE POST
FISA POSTULUI – Responsabil administrativ/ Director
DENUMIREA POSTULUI: Responsabil administrativ/ Director
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:
Este subordonat Consiliului Director Are in subordine Consultantul Financiar, Consultantul Dezvoltare Rurala, Sectorul Tehnic, Specialistul Relatii Publice, Animatorii, Secretariatul RELATII FUNCTIONALE:
Va lucra in colaborare cu cu consultantii de specialitate externi si membrii asociatiei. Reprezinta asociatia in relatiile cu mediul intern si extern
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a atinge scopurile Asociatiei in special este responsabil pentru implementarea cu succes a programului LEADER.
ACTIVITATI PRINCIPALE:
1. Implementeaza cu succes activitatile Asociatiei si urmareste atingerea rezultatelor
planificate.
2. Supravegheaza desfasurarea programului LEADER si gestioneaza echipa. 3. Participa la sedinte tematice relevante sau sedintele organizate de entitatile implicate in derularea programului LEADER. 4. Insoteste consultantii internationali pe parcursul misiunilor lor si va fi la curent cu activitatile noi din sectorul finantarilor.
SPECIFICATIILE POSTULUI
pag. 211
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
NIVEL DE STUDII: superioare; formari suplimentare specifice domeniului de activitate al postului- management organizational, marketing, planificare strategica, fonduri europene.
EXPERIENTA:
Minim 2 ani in domeniul managementului Experienta in managementul administrativ si financiar al proiectelor de dezvoltare si de cooperare cu oficialii guvernamentali, ONG-uri si mass-media Cunostinte bune de operare PC Limbi straine: cel putin 2 limbi straine nivel avansat(vorbit, scris, citit)
CUNOSTINTE:
Politica de coeziune si Politica Agrara Comuna a UE Programul LEADER Managementul fondurilor europene Planul National de Dezvoltare Rurala SARCINI SI RESPONSABILITATILE POSTULUI:
Responsabil pentru implementarea cu succes a tuturor actiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locala atingerea rezultatelor planificate. Coordoneaza activitatea Compartimentului Administrativ Comunicare si informare destinata locuitorilor si actorilor implicati in dezvoltarea teritoriala pentru buna functionare a GAL-ului Participa la diferite sedinte si la toate evenimentele proiectului asigurand pregatirea adecvata a acestora. Este responsabil pentru managementul zilnic (organizational si conceptual) Asigura un circuit informational adecvat, discutii si feedback pentru diferiti actori. Intocmeste planuri de lucru trimestrial si monitorizeaza respectarea acestora. Asigura executarea la timp a activitatilor. Organizeaza si coordoneaza procurarea de bunuri si servicii in cadrul Asociatiei. Ghideaza lucrul consultantilor si contractantilor si supravegheaza desfasurarea activitatilor conform planului de lucru negociat. Faciliteaza cooperarea dintre si intre consultantii/expertii pe termen scurt si partenerii proiectului. Actioneaza ca un conducator al echipei si supervizeaza activitatea personalului Asociatiei Asigura executarea la timp a activitatilor Pregateste rapoartele trimestriale ale proiectului cat si alte rapoarte necesare pag. 212
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Faciliteaza si participa la identificarea si selectarea personalului necesar derularii activitatilor, a consultantilor nationali/internationali si a contractorilor necesari desfasurarii activitatilor Formuleaza caracteristicile echipamentelor/bunurilor/serviciilor ce urmeaza a fi achizitionate in cadrul proiectuluii Semneaza contracte , referate de investitii, state de plata si rapoarte financiare. APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:
Calitati de lider Atentie: concentrare, mobilitate, distributivitate, selectivitate Spirit practic Coordonare exceptionala Abilitatii de comunicare interpersonale Capacitate de a lua decizii Capacitatea de a se descurca in conditii de stres Capacitatea de a munci in echipa SOLICITARI PSIHICE:
Solicitare a atentiei vizuale, auditive Solicitarea memoriei vizuale, auditive Rezistenta la stres Responsabilitate in deciziile luate Cerinte de realizare a unor activitati minutioase Cerinte de adoptare a unei atitudini de corectitudine si de amabilitate pe tot parcursul programelor desfasurate Solicitari permanente din partea clientilor Indeplinirea exigentelor asistentilor
pag. 213
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
FISA POSTULUI – Director financiar
DENUMIREA POSTULUI: Director financiar
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:
Este subordonat Directorului Are in subordine Contabilii Asociatiei RELATII FUNCTIONALE:
Va lucra in coordonare stransa cu echipa de lucru a Asociatiei Reprezinta organizatia fata de organele de control de specialitate, in relatia cu bancile/alte institutii financiare, cu persoanele/organizatiile cu care intra in contact in interes de serviciu.
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a organiza contabilitatea si controlul inregistrarii operatiunilor economico-financiare ale organizatiei pentru reflectarea cat mai fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
ACTIVITATI PRINCIPALE:
1. Asigura respectarea legii contabilitatii la nivel de organizatie 2. Elaboreaza si implementeaza sistemul general de evidenta contabila al organizatiei 3. Raporteaza rezultatele economice ale organizatiei 4. Evidenta documentatiei necesare privind salarizarea, asigurarile sociale, carnetele de munca, pontajul, concedii medicale SPECIFICATIILE POSTULUI
NIVEL DE STUDII: superioare profil finante-contabilitat, cursuri de pregatire legislatia contabila
EXPERIENTA:
Minim 5 experienta de specialitate Experienta in managementul administrativ si financiar al proiectelor de dezvoltare si de cooperare cu oficialii guvernamentali, ONG-uri si mass-media
pag. 214
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
CUNOSTINTE:
Cunostinte solide de contabilitate Cunostinte solide de legislatie financiar-contabila Proceduri de gestiune Utilizare programe de contabilitate Cunostinte operare MS Office (Excel, Word foarte bine) SARCINI SI RESPONSABILITATILE POSTULUI:
1. Asigura respectarea Legii Contabilitatii la nivel de organizatie Asigura intocmirea documentelor justificative privind operatiile contabile Urmarette inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiilor patrimoniale Exercita controlul preventiv privind legalitatea operatiunilor Asigura controlul inregistrarilor contabile, procedeele de prelucrare a datelor si exactitatea acestora Organizeaza pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor contabile 2. Elaboreaza si implementeaza sistemul general de evidenta contabila Stabileste planul de conturi si asigura implementarea acestuia Stabileste monografia contabila privind inregistrarea operatiunilor patrimoniale Stabileste proceduri de lucru specifice care sa asigure evidenta contabila Stabileste principiile de organizare a sistemului informational contabil 3. Raporteaza rezultatele economice ale organizatiei Asigura intocmirea registrelor contabile in conformitate cu legislatia in vigoare Asigura intocmirea raportarilor: destinate Administratiei Financiare si de control, bancare, statistice Asigura intocmirea bilantului contabil Prezinta Directorului rapoarte continand rezultate financiar-contabile APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:
Gandire analitica si sintetica Aptitudini de calcul Aptitudini de comunicare Planificare si organizare a operatiilor si activitatilor Acordare si transmitere de informatii
pag. 215
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
FISA POSTULUI – Consultant extern dezvoltare rurala
DENUMIREA POSTULUI: Consultant extern dezvoltare rurala
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:
Este subordonat Directorului RELATII FUNCTIONALE:
Va lucra in coordonare stransa cu angajatii permanenti, consultantii externi, actorii locali
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a atinge scopurile Asociatiei in special es te responsabil pentru implementarea cu succes a programului LEADER.
ACTIVITATI PRINCIPALE:
5. Asigura consultanta de specialitate pe probleme de dezvoltare rurala in stransa legatura cu Planul National de Dezvoltare Rurala 6. Activitati de diseminare si implementare a strategiei de dezvoltare locala 7. Supravegheza implementarea programului LEADER 8. Participa la sedinte tematice relevante sau sedintele organizate de entitatile implicate in derularea programului LEADER.
SPECIFICATIILE POSTULUI
NIVEL DE STUDII: : superioare; formari suplimentare specifice domeniului de activitate al postului- dezvoltare comunitara, rurala
EXPERIENTA: Minim 2 ani in domeniul dezvoltarii rurale Cunostinte bune de operare PC Cunostinte la nivel avansat a unei limbi de circulatie internationala
pag. 216
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
CUNOSTINTE:
Politica de coeziune si Politica Agrara Comuna a UE Programul LEADER Planul National de Dezvoltare Rurala Carta europeana a spatiului rural
SARCINI SI RESPONSABILITATILE POSTULUI:
Responsabil pentru implementarea cu succes a tuturor actiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locala atingerea rezultatelor planificate. Comunicare si informare destinata locuitorilor si actorilor implicati in dezvoltarea teritoriala pentru buna functionare a GAL-ului Propune parteneriate, colaborari necesare pentru sustinerea planului de dezvoltare rurala Participa la diferite sesiuni de informare a actorilor locali Asigura un circuit informational adecvat, discutii si feedback pentru diferiti actori. Ghideaza echipa de lucru a organizatiei Faciliteaza cooperarea dintre si intre consultantii/expertii pe termen scurt si partenerii proiectului.
APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:
Calitati de lider Atentie: concentrare, mobilitate, distributivitate, selectivitate Spirit practic Coordonare exceptionala Capacitate de relationare Abilitatii de comunicare interpersonale Capacitate de a lua decizii Capacitatea de a se descurca in conditii de stres Capacitatea de a munci in echipa
pag. 217
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
FISA POSTULUI – Expert tehnic
DENUMIREA POSTULUI: Expert tehnic
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:
Este subordonat Directorului RELATII FUNCTIONALE:
Va lucra in coordonare stransa cu angajatii permanenti, consultantii externi, actorii locali
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului este responsabil pentru implementarea cu succes proiectelor din cadrul programului LEADER.
ACTIVITATI PRINCIPALE:
9. Asigura consultanta de specialitate pe probleme de dezvoltare rurala in stransa legatura cu Planul National de Dezvoltare Rurala 10. Gestionarea proiectelor depuse in cadrul GAL-ului 11. Monitorizare si raportare la timp despre realizarile si rezultatele proiectelor
SPECIFICATIILE POSTULUI
NIVEL DE STUDII: superioare; formari suplimentare specifice domeniului de activitate al postului- dezvoltare comunitara, rurala, managementul fondurilr europene, evaluatori de proiecte
EXPERIENTA:
Minim 2 ani in domeniul dezvoltarii rurale Cunostinte foarte bune in domeniul procedurilor de gestionare, evaluare si monitorizare proiecte europene Cunostinte bune de operare PC
pag. 218
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
CUNOSTINTE:
Politica de coeziune si Politica Agrara Comuna a UE Programul LEADER Planul National de Dezvoltare Rurala Carta europeana a spatiului rural
SARCINI SI RESPONSABILITATILE POSTULUI:
Comunicare si informare destinata locuitorilor si actorilor implicati in dezvoltarea teritoriala pentru buna functionare a GAL-ului Realizare calendar lansare apeluri proiecte europene Gestionare, evaluare, selectie si monitorizare proiecte locale Asigura un circuit informational adecvat, discutii si feedback pentru diferiti actori.
APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:
Calitati de lider Atentie: concentrare, mobilitate, distributivitate, selectivitate Spirit practic Coordonare exceptionala Abilitatii de comunicare interpersonale Capacitate de a lua decizii Capacitatea de a se descurca in conditii de stres Capacitatea de a munci in echipa SOLICITARI PSIHICE:
Solicitare a atentiei vizuale, auditive Solicitarea memoriei vizuale, auditive Rezistenta la stres Responsabilitate in deciziile luate Cerinte de realizare a unor activitati minutioase Cerinte de adoptare a unei atitudini de corectitudine si de amabilitate pe tot parcursul programelor desfasurate Solicitari permanente din partea clientilor
pag. 219
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
FISA POSTULUI – Consilier juridic
DENUMIREA POSTULUI: Consilier juridic
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:
Este subordonat Directorului RELATII FUNCTIONALE:
Va lucra in coordonare stransa cu departamentul financiar-contabil, angajatii organizatiei Reprezinta organizatia in relatia cu organele jurisdictionale
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a asigura buna functionare a organizatiei din punct de vedere juridic.
ACTIVITATI PRINCIPALE:
12. Asistenta juridica pentru organizatie.
13. Reprezinta asociatia in relatiile cu organele jurisdictionale.
SPECIFICATIILE POSTULUI
NIVEL DE STUDII: superioare – facultatea de Drept specializarea stiinte juridice
EXPERIENTA:
Minim 2 ani in domeniul juridic Experienta in administrarea juridica a ONG Cunostinte bune de operare PC Limbi straine: nivel avansat( vorbit, scris, citit)
pag. 220
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
CUNOSTINTE:
Legislatie in cadrul ONG-urilor Comunicare organizationala
SARCINI SI RESPONSABILITATILE POSTULUI:
Asigura consultanta juridica pentru organizatie Asigura asistenta juridica pentru organizatie in fata oricaror organe jurisdictionale Urmareste aparitia actelor normative si aduce la cunostinta conducerii obligatiile ce ii revin Intocmeste formalitatile prevazute de lege in cazul modificarii actelor necesare derularii activitatii Vizeaza pentru legalitate deciziile emise de conducere Avizeaza toate documentele cu caracter de norme si regulamente care reglementeaza activitatea asociatiei Elaboreaza Regulamentului intern, aducand la cunostinta conducerii dispozitiile legale care trebuie respectate in acest caz Supervizeaza negocierea contractelor in care asociatia urmeaza sa devina parte si elaboreaza proiecte de astfel de contracte Urmareste respectarea legalitatii in cazul incheierii, modificarii si desfacerii contractelor individuale de munca APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:
Abilitati de comunicator si negociator ( scris si verbal) Atentie, concentrare, mobilitate, distributivitate, selectivitate Spirit practic Persoana dinamica, flexibila, placuta, ambitioasa si proactiva Coordonare exceptionala, creativitate, initiativa Abilitaţi de comunicare interpersonale Capacitate de a lua decizii Capacitatea de a munci in echipa
pag. 221
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
SOLICITARI PSIHICE:
Solicitare a atentiei vizuale, auditive Solicitarea memoriei vizuale, auditive Rezistenta la stres Responsabilitate in deciziile luate Cerinte de realizare a unor activitati minutioase Cerinte de adoptare a unei atitudini de corectitudine si de amabilitate pe tot parcursul programelor desfasurate Solicitari permanente din partea clientilor
pag. 222
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
FISA POSTULUI – Secretar(a)
DENUMIREA POSTULUI: Secretar(a)
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:
Este subordonat Directorului RELATII FUNCTIONALE:
Va lucra in coordonare stransa cu personalul de executie, membrii asociatiei, actorii locali, partenerii si colaboratorii ai organizatiei. Reprezinta organizatia fata de institutiile si persoanele cu care intra in contact in interes de serviciu.
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul asigurarea conditiilor optime pentru realizarea de catre organizatie a unor contacte eficiente cu persoanele din interiorul si exteriorul acesteia, asigurarea unei bune circulatii a documentelor si informatiilor la nivelul organizatiei.
ACTIVITATI PRINCIPALE:
1. Urmareste agenda de lucru a GAL-ului
2. Asista directorul la sedintele de lucru 3. Asigura redactarea documentelor/corespondentei de protocol 4. Gestioneaza documentele de interes general ale organizatiei 5. Asista directorul in implementarea si dezvoltarea de noi proiecte 6. Asigura arhivarea si pastrarea documentelor SPECIFICATIILE POSTULUI
NIVEL DE STUDII: cel putin studii medii; studiile de specialitate in domeniul biroticii si secretariatului reprezinta avantaj.
EXPERIENTA:
Minim 1 an in domeniul secretariat-birotica
pag. 223
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
CUNOSTINTE:
Cunostinte bune de operare PC Cunostinte cel putin la nivel mediu a unei limbi de circulatie internationala
SARCINI SI RESPONSABILITATILE POSTULUI:
efectueaza activitati administrative de rutina in scopul eficientizarii timpului de lucru al directorului;
primirea, tinerea evidentei si repartizarea corespondentei in cadrul firmei;
efectuarea unor lucrari de specialitate: organizarea si actualizarea unor situatii, redactarea unor materiale de corespondenta, pastrarea si operarea in diverse registre de evidenta;
asigurarea legaturilor telefonice in interiorul si exteriorul organizatiei, tinerea evidentei apelurilor telefonice si solicitarilor directe;
primirea persoanelor din afara firmei, indrumarea acestora spre persoanele competente si asigurarea protocolului;
furnizarea de informatii legatura cu activitatea si programul organizatiei;
pastrarea evidentei numelor, adreselor si numerelor telefonice ale persoanelor si institutiilor cu care angajatii au relatii de serviciu;
inregistrarea hotararilor si deciziilor luate de conducere si repartizarea acestora la compartimentele firmei;
tehnoredactarea documentelor, clasarea si tinerea evidentei stricte a acestora;
identificarea, selectarea, clasificarea si pastrarea unor surse si materiale de informare;
participarea la sedintele generale ale organizatiei si asigurarea protocolului.
APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:
rezistenta la sarcini repetitive;
bune abilitatii de comunicare si relationare;
punctualitate, atentie la detalii, spirit de observatie dezvoltat;
deprinderi de acordare si transmitere de informatii;
deprinderi de culegere si clasificare a informatiilor.
pag. 224
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
FISA POSTULUI – Animator
DENUMIREA POSTULUI: Animator
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:
Este subordonat Directorului RELATII FUNCTIONALE:
Va va lucra in coordonare stransa cu actorii din aria GAL, consultantii de specialitate externi, angajatii organizatiei, membrii asociatiei.
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a disemina informatii legate de strategia de dezvoltare locala, activitatile GAL-ului.
ACTIVITATI PRINCIPALE:
14. Diseminare activitate GAL – strategia de dezvoltare locala, calendar lansari apeluri proiecte.
15. Reprezinta organizatia in relatia cu actorii locali.
SPECIFICATIILE POSTULUI
NIVEL DE STUDII: medii de preferinta in domeniul comunicarii.
EXPERIENTA:
Nu necesita experienta relevanta in domeniu Cunostinte bune de operare PC
CUNOSTINTE:
Buna cunoastere a teritoriului si a actorilor locali Comunicare interpersonala Notiuni generale despre politica UE si politicile de dezvoltare rurala(in special abordarea LEADER)
pag. 225
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
SARCINI SI RESPONSABILITATILE POSTULUI:
Intermediaza activitatea GAL si grupurile tinta Distribuie informatii pentru a da posibilitatea grupurilor interesate sa inteleaga politicile promovate de organizatie Contribuie nemijlocit la activitatile de comunicare si informare destinate locuitorilor si Asigura un circuit informational adecvat, discutii si feedback pentru diferiti actori. APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:
Abilitati de comunicator (scris si verbal) Atentie, concentrare, mobilitate, distributivitate, selectivitate Spirit practic Persoana dinamica, flexibila, placuta, ambitioasa si proactiva Abilitati de comunicare interpersonale Capacitatea de a munci in echipa
pag. 226
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
RESURSE MATERIALE
Sediul operativ al GAL Tinutul Closani a fost pus la dispozitie de catre Consiliul Local Izvorul Barzii in cadrul scolii din satul Halanga. Grupul detine echipamente de functionare de baza dar va avea nevoie de imbunatatirea logisticii sale pentru a putea deveni functional.
Banca de imagini personale GAL – Sediu GAL TINUTUL CLOSANI
pag. 227
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
RESURSELE UMANE ALE STRUCTURILOR PARTENERE
LOCALITATE PARTENER PERSOANA TITLU
CONSILIUL LOCAL CAZANESTI Ladaru Ovidiu Gabriel Primar CAZANESTI SC Quasit Systems Andrita Constantin Administrator CONSILIUL LOCAL BALTA Stoican Constantin Primar IF Ungureanu Nicolae Ungureanu Nicolae Administrator Simion C.A.S.T Ungureanu Simion Administrator BALTA PFA Roata Ghe. Ioan Roata Ioan Administrator PFA Roata N.Gheorghe Roata Gheorghe Administrator
ILOVITA CONSILIUL LOCAL ILOVITA Patasanu Stefan Primar BALA CONSILIUL LOCAL BALA Chitimia Constantin Primar CIRESU CONSILIUL LOCAL CIRESU Tirlui Doru Primar CONSILIUL LOCAL PONOARELE Patrascu Georgica Primar II Pirvan I. Oana Nicoleta Pirvan Oana Administrator PONOARELE SC Triion Construct Martinescu Arinel Administrator Acul & Ata Pirvan Oana Administrator Simtur Ponor Simona Patrascu Administrator CONSILIUL LOCAL IZVORU BARZII Balica Horia Primar IZVORU BARZII Parohia Schinteiesti Iliescu Sorin Preot paroh Cab. Medical Dr. Naidan Elena Naidan Elena Medic GODEANU CONSILIUL LOCAL GODEANU Gheorgheci Ion Primar CONSILIUL LOCAL BAIA DE ARAMA Dunarintu Ionel Rafael Primar SC Trans Fag Forest Doman Ionela Georgeta Administrator Caan Impex Balanescu Mihai Administrator BAIA DE ARAMA Forlani Montaggi Virzob Lucretia Laura Administrator GPNO Etnia RROMA Margelu Gheorghe Reprezentant Trans Exfor Dunarintu Ionel Rafael Administrator PFA Tamis Silvia Tamis Silvia Administrator CONSILIUL LOCAL SOVARNA Prundeanu Mica Constantin Primar SOVARNA CMI CALIMED Scaueru Carmen Lidia Administrator ASOCIATIA MEHEDINTEANCA Lidia Sisu Presedinte OBARSIA CONSILIUL LOCAL OBARSIA- CLOSANI CLOSANI Popescu Nicusor Primar MALOVAT CONSILIUL LOCAL MALOVAT Bazavan Gheorghe Primar ILOVAT CONSILIUL LOCAL ILOVAT Andronie Grigore Primar
pag. 228
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
CONSILIUL LOCAL FLORESTI Pasare Radu Primar PFA D&D Severineanu Elida Severineanu Elida Administrator FLORESTI SC Denis si Darius Severineanu Liviu Administrator Cab. Medical Dr. Lupu Ioan Petre Lupu Ioan Petre Manager CONSILIUL LOCAL CORCOVA Durac Adam Primar Cristalin SRL Durac Florin Administrator CORCOVA Barsylla SRL Durac Eugenia Mihaela Administrator PFA Durac A. Gabriel Durac Gabriel Administrator PFA Durac E. Eugenia Mihaela Durac Eugenia Mihaela Administrator CONSILIUL LOCAL BALVANESTI Gidea Anghel Primar BALVANESTI SC MBH Consulting Lizia Bogdan Administrator SC Marco Maramy Iliescu Ramona Administrator CONSILIUL LOCAL BROSTENI Boruga Alexandru Primar Mondo Trans Gheorghe Costescu Administrator BROSTENI Sortrans Sorin Mihart Administrator Agricola SA Boruga Ovidiu Administrator CrisRox Prod Traista Mihai Administrator CONSILIUL LOCAL HUSNICIOARA HUSNICIOARA Rujoi Constantin Primar PODENI CONSILIUL LOCAL PODENI Rogobete Ilie Primar ISVERNA CONSILIUL LOCAL ISVERNA Stoican Ion Primar CONSILIUL LOCAL SISESTI Raducan Marian Primar SISESTI As. De Tineret Ghe. Ionescu Sisesti Mirea Nela Presedinte CONSILIUL JUDETEAN Consilier MEHEDINTI Mina Alina Burtea principal Antrec Mehedinti Molnar Mariana Evelina Presedinte Asociatia Judeteana a Crescatorilor de Ovine si Caprine Nisulescu Eugen Presedinte
DROBETA TURNU Asociatia Judeteana a SEVERIN Crescatorilor de Taurine Iliuta Dumitru Presedinte Asociatia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Tarasescu Stefan Presedinte
Pro Mehedinti Diana Budu Presedinte Burtea Eugenia-Birou Expert Contabil Burtea Eugenia Administrator Speo Alpin Mh Alexandru Popa Presedinte
pag. 229
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
6.2. BUGETUL INDICATIV ANUAL DE FUNCTIONARE AL GAL
Persoane Componenta Euro/ Cheltuieli de functionare / Nr. Luni Eur/An Lei/An a Luna unitati a1 Salarii si alte plati ale personalului Director 1 12 1650 19800 83783.7 Secretariat 1 12 700 8400 35544.6 Animatori 2 12 1000 12000 50778 Expert tehnic 4 12 3800 45600 192956.4 Director economic 1 12 1500 18000 76167 Consilier juridic 1 12 800 9600 40622.4 subtotal 113400 479852.1 Cheltuieli legate de plata expertilor a2 si expertiza implementare strategie Consultant dezvoltare rurala 1 8 899 7192 30432.95 Consultant audit financiar 1 4 300 1200 5077.8 subtotal 7192 30432.95 a3 Cheltuieli pentru inchiriere locatie 1 12 400 4800 20311.2 Cheltuieli pentru achizitie echipamente de birotica si alte electronice; alte echipamente a4 necesare desfasurarii activitatii 1 12 400 4800 20311.2 a5 Organizare intalniri 1 12 300 3600 15233.4 a6 Comunicare, transport si utilitati 1 12 700 8400 35544.6 Cheltuieli participare activitatile retelei nationale si europene de a7 dezvoltare rurala 1 12 800 9600 40622.4 subtotal 31200 132022.8 TOTAL a 151792 642307.8 Componenta b Cheltuieli instruire si animare b1 Studii ale zonei 1 5 2100 10500 44430.75 Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare b2 locala 5 12 880 10560 44684.64 Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de b3 dezvoltare locala 10 6 1000 6000 25389 b4 Evenimente de promovare 5 8 1000 8000 33852 b5 Instruirea liderilor locali 4 4 900 3600 15233.4 subtotal 38660 163589.8 TOTAL b 38660 163589.8 Total a+b 190452 805897.6 Curs euro BCE 21 iunie 2010: 4.2315 pag. 230
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
6.3. DISPOZITIV DE COMUNICARE SI INFORMARE
In scopul transparentei GAL Tinutul Closani va asigura difuzarea celor mai complete informatii cu privire la Planul de Dezvoltare Locala care va sta la baza functionarii sale. In acest scop, planul de comunicare si informare al grupului face obiectul unei largi publicari si va fi furnizat tuturor celor interesati. Acesta are in componenta urmatoarele elemente:
procedurile administrative care trebuie urmate pentru a putea cere o finantare in cadrul unui program de dezvoltare rurala; descrierea procedurilor de examinare a cererilor de finantare; conditiile de eligibilitate si/sau criteriile de selectie si de evaluare a proiectelor care urmeaza sa fie finantate; numele persoanelor sau punctele de contact care pot da explicatii cu privire la functionarea programelor de dezvoltare rurala, precum si la criteriile de selectie si de evaluare a operatiunilor. Grupurile tinta ale GAL-ului vor beneficia de canale si instrumente de comunicare adaptate nivelului de accesibilitate al acestora pentru o cat mai buna difuzare a informatiilor cu privire la activitatea grupului. Pentru a putea sustine acesta campanile de comunicare este necesara o segmentare a grupurilor tinta dupa cum urmeaza:
Locuitorii Mehedintiului de Jos
Partenerii GAL-ului: mediul privat, public si societatea civila
Actorii locali
Partenerii interni si internationali ai organizatiei
Actiunile de informare pentru beneficiarii finali ai finantarilor se bazeaza pe un flux informational continuu in toate etapele de implementare ale PDL (promovarea calendarului anual al lansarilor apelurilor, informari asupra proiectelor depuse –statusul acestora selectat/neselectat etc, solicitari date suplimentare, rapoarte initiale/intermediare/finale). Toate aceste documente necesare derularii programelor vor fi publice si se vor putea accesa fie de la sediul GAL fie de pe site-ul grupului. Actiuni de informare destinate publicului sunt sustinute de urmatoarele instrumente de comunicare si informare: Sustinere prezentari, servicii sau programe ale organizatiei in cadrul seminariilor, conferinte, workshopuri;
Organizarea de conferinte, seminarii, intalniri in cadrul propriilor programe
Participarea, organizarea sau sponsorizarea unor evenimente care permit transmiterea mesajului organizatiei;
Sponsorizarea unor activitati cu caracter social, cultural, sportive, educative sau civic ca oportunitate de a transmite mesajul organizatiei fara a interfera in desfasurarea evenimentului;
pag. 231
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Participarea la targuri sau evenimente de profil. Principalele tehnici de comunicare online ale grupului sunt
Comunicatul de presa online
Newsletterul
Comunicarea prin intermediul retelelor sociale de tipul facebook, twitter
Planul de PR al GAL-ului va utiliza instrumente de transmitere a mesajelor organizatiei dintre cele mai diverse pentru a asigura un grad mare de accesibilitate al publicului. Elementele de comunicare de baza ale acestuia vor fi, insa, urmatoarele:
Stiri de presa
Comunicat de presa
Articol de presa
Aparitii tv
Brosuri, pliante, afise
Publicatii proprii
Plaja instrumentelor de animare a teritoriului vaputea fi sustinuta prin intermediul mass mediei locale/regionale/nationale asigurand astfel un flux informational constant si eficient.
Caracteristicile tehnice ale actiunilor de informare si de publicitate Slogan si logo Fiecare actiune de informare si de publicitate va contine o reprezentare a steagului european si logoul LEADER care respecta normele grafice stabilite in Regulamentul CE 1974/2006 (anexa IV). Materiale de informare si de comunicare Publicatiile (cum ar fi, brosuri, pliante, scrisori de informare) si afisele privind masurile sau actiunile cofinantate de FEADR contin o indicatie clara, pe prima pagina, a participarii Comunitatii, precum si emblema In cazul informatiilor publicate pe cale electronica (site-uri Web, baze de date pentru beneficiarii potentiali) sau sub forma de material audiovizual, dispozitiile enuntate la primul punct se aplica prin analogie.
pag. 232
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PARTEA A VII –A MECANISMUL DE IMPLEMENTARE
7.1. Monitorizare si evaluare
Pentru implementarea Planului de dezvoltare Locala GAL-ul, avand functia de Organism Intermediar are obligatia de a crea si de a asigura functionarea corespunzatoare a sistemelor de gestiune si control a PDL prin adoptarea unei piste de control. Aceasta contine:
Descrierea masurilor administrative adoptate
Descrierea fluxurilor informative si financiare referitoare la gestiunea PDL
Indicarea documentatiei suport
Descrierea controalelor efectuate de GAL
In programul LEADER sistemul de gestiune si control se structureaza pe doua planuri integrate intre ele: primul se refera la programul national pentru care programul LEADER contine descrierea repartizarilor functiilor de gestiune, control si de efectuare a platilor sic el de al doilea care se refera la planurile de dezvoltare locala elaborate de GAL carora le-au fost delegate functii de gestiune si control. Adecvarea si functionarea corespunzatoare a sistemului de gestiune si control a programului LEADER si a fiecarui PDL fac obiectul unor verificari periodice efectuate de Autoritatea de Management a programului iar GAL-ul va avea obligatia sa asigure o organizare adecvata a propriilor structuri pentru a garanta conf. art. 48 al Regulamentului (CE)nr. 1974/2006 ca toate masurile de dezvoltare rural ape care le intreprinde pot face obiectul unor controale si verificari. Sistemele de gestiune si control ale GAL se bazeaza pe o pista de control care garanteaza:
Gestionarea PDL conform dispozitiilor si politicilor comunitare, inclusiv cele referitoare la Politica Agricola Comuna, reguli de concurenta, norme referitoare la adjudecarea contractelor de administratiile publice, protejarea si imbunatatirea mediului precum si eliminarea disparitatilor prin promovarea egalitatii intre femei si barbati;
Utilizarea adecvata a fondurilor comunitare puse la dispozitie astfel incat sa se poata asigura corectitudinea, conformitatea si eligibilitatea cererilor de finantare;
Prevenirea, identificarea si corectarea iregularitatilor si comunicarea acestora in timp util de catre GAL catre AM
pag. 233
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Informatiile schimbate intre AM si GAL sunt:
Flux informational Continut
Sistemul de monitorizare financiara, GAL preia datele de la beneficiarii finali si le fizica si procedurala transmite Autoritatii de Gestiune cu scadenta trimestriala
Gestiune administrative a PDL Autoritatea de Gestiune analizeaza preventive documentatia de implementare a PDL aprobata de GAL(anunturi de selectie, fascicol de proiecte) dar eventualele opinii ale AG nu priveaza GAL-ul de responsabilitatile sale precum cele de identificare a cheltuielilor eligibile , verificarea conformitatii costurilor, aplicarea criteriilor de selectie.
Gestiunea financiara a PDL GAL transmite Autoritatii de Gestiune documentele de selectie a proiectelor si recomandarea finantarii acestora precum si cererile de plata pentru functionarea sa; De asemenea acesta transmite rapoarte de instiintare asupra stadiului in care se afla proiectul finantat
Alte fluxuri informationale Se pot dezvolta intre GAL si AM alte fluxuri informationale pe baza solicitarilor specifice.
Fluxurile informationale intre GAL si beneficiari
Documentatia administrative, tehnica si financiara solicitata de GAL beneficiarilor finali este specifica fiecarei masuri din PDL care guverneaza grupul si va fi facuta cunoscuta acestora in anuntul de selectie a proiectelor.
Toate documentele aferente implementarii PDL vor fi arhivate la sediul operativ al GAL. Arhiva va fi formata din:
Registratura generala, in ordine crescatoare, organizata in dosare impartite pe luni/ani
Arhivarea proiectelor- una din cele doua copii depuse se va arhiva in original intr-o arhiva organizata in sectiuni impartita pe activitati/masuri ale PDL-ului
Arhivarea curenta a proiectelor va contine copia a doua a proiectului depus si copia documentelor aferente proiectului si comunicarilor GAL- beneficiar
Arhiva de lucru va contine copia comunicarilor GAL/AM pag. 234
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Pista de control a GAL va fi sustinuta de un program electronic care va contine descrierea proceselor, activitatea de control si de monitorizare dupa cum urmeaza:
Codul de identificare a activitatii
Descrierea sumara a activitatii
Subiectii implicate in gestiunea activitatii
Descrierea analitica a activitatii de control
Persoana responsabila cu activitate
Monitorizarea este activitatea realizata in mod constant pe tot parcursul desfasurarii procesului de implementare a PDL in vederea sustinerii activitatilor in curs de desfasurare in vederea optimizarii procesului decizional. Monitorizarea se refera mai ales la procesul de implementare a programelor, la felul in care acest proces are loc, la modul in care se masoara progresul realizat, comparativ cu tinta propusa. Practic, monitorizarea ajuta la o mai buna desfasurare a procesului de implementare a politicilor prin urmarirea tintelor propuse si inregistrarea eventualelor abateri, insotite de explicarea si corectarea lor. Monitorizarea ajuta la identificarea si chiar anticiparea situatiilor problema si a cazurilor de succes. Pentru situatiile problema se inventariaza solutiile posibile si se adopta solutia care raspunde cel mai bine scopului propus si conjuncturii respective. Cazurile de succes sunt cele in care implementarea actiuni a fost realizata prompt si in modul intentionat.
In cadrul procesului de monitorizare se vor utiliza instrumente de tipul celor prezentate mai jos:
Intalniri pentru evaluarea ratei de succes a actiunilor de implementare (semestrial)
Grupuri de lucru tematice (intalniri deschise celor interesati sa participe cu propuneri de imbunatatire a sistemului de lucru)
Chestionare care vor preleva gradul de realizare, rezultatele si impactul programelor incluse in strategie
Baza de date informatica care va cuprinde indicatorii de realizare ai strategiei de dezvoltare a GAL-ului
Evaluarea urmareste masura in care rezultatele realizate sunt cele initial propuse, acoperind si zona de interes a impactului actiunilor implementate. Evaluarea impactului in domenii de activitate specifice, estimarea masurii in care tintele propuse au fost intr-adevar realizate este extrem de importanta.
pag. 235
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Primul pas este urmarirea atenta a activitatilor in curs de desfasurare astfel incat actorii interesati sa poata avea o imagine clara asupra situatiei. Aceasta va fi realizata pe mai multe nivele corespunzatoare grupurilor de lucru sectoriale si partenerilor implicati in implementarea PDL.
In plus, activitatea de monitorizare isi propune sa urmareasca daca politicile initial acceptate sunt efectiv implementate. Trebuie sa existe o corespondenta intre ceea ce este in curs de desfasurare si ceea ce este planificat.
Monitorizarea respectarii planului nu este suficienta este necesara si asigurarea calitatii realizarilor iar procesul de monitorizare va fi sustinut de instrumente de masurare a calitatii rezultatelor.
Pe parcursul implementarii trebuie sa se tina cont de scopurile, obiectivele si procedurile stabilite si orice diferenta trebuie descrisa si explicate. Organizarea si managementul efficient vor fi urmarite in timpul activitatii de monitorizare si se va verifica modul in care sunt utilizate resursele pentru atingerea scopurilor. Fiecare grup sectorial si entitate care se implica cu diverse resurse in procesul de implementare va fi interesata si informata de eficacitatea utilizarii acestora.
Procedura de evaluare a proiectelor va fi validate de urmatoarele documente:
Dosar administrativ Fisa de verificare a conformitatii Fisa de verificare a eligibilitatii Fisa de solicitare a informatiilor suplimentare Fisa de evaluare a criteriilor de selectie
Acest proces va avea la baza o metodologie care va tine cont de urmatoarele componente:
Resurse investite. Activitati desfasurate. Rezultate obtinute Beneficii realizate
Analiza acestor indicatori va fi subiectul unor rapoarte de evaluare (intermediare si finale) pentru ca intregul proces sa se desfasoare conform calendarului validat si pentru a putea obtine caracter de functionalitate a GAL iar in scopul efectuarii platilor se va efectua auditul platilor de catre auditorul prestabilit.
pag. 236
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Procedura de monitorizare si evaluare a gradului de realizare a actiunilor incluse in PDL au la baza urmatorii indicatori:
COD MASURA INDICATORI DE REALIZARE Formare profesionala si actiuni de - Numar participanti la formare informare 111 - Numar de zile de formare urmate Instalarea tinerilor agricultori - Numarul tinerilor agricultori care beneficiaza de ajutor 112 - Volumul total al investitiilor Agricultura de semisubzistenta - Nr. de exploatatii agricole de semisubzistenta 141 care beneficiaza de ajutor Grupuri de producatori - Nr. de grupuri de producatori care beneficiaza de 142 un ajutor Infiintarea si dezvoltarea - Nr. de microintreprinderi sprijinite/infiintate 312 microintreprinderilor Promovarea activitatilor turistice - Nr. noilor initiative sprijinite Volumul total al 313 investitiilor Servicii de baza pentru economie si - Nr. de actiuni sprijinite Volumul total al pentru populatia rurala investitiilor 321 Renovarea si dezvoltarea satelor - Nr. satelor care au facut obiectul unor actiuni Volumul total al investitiilor 322 Dobandirea de competente, - Nr. actiunilor de dobandire de competente si animarea si punerea in aplicare a unei animare Nr. de participanti la actiuni strategii locale de dezvoltare
341 - Nr. de parteneriate public-private sprijinite Punerea in aplicare a strategiilor - Nr. proiectelor finantate de GAL locale de dezvoltare
421 - Nr de beneficiari ai unui ajutor Functionare GAL, dobandirea de competente si actiunile de animare 431 pe teritoriu - Nr de actiuni sprijinite
pag. 237
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
INDICATORI COMUNI DE REZULTAT
AXA INDICATORI Nr. de participanti care au terminat cu succes o activitate de formare legate de agricultura si sau silvicultura Cresterea valorii adaugate brute a exploatatiilor sau a intreprinderilor Ameliorarea competitivitatii sprijinite sectorului agricol si forestier Nr de exploatatii sau de intreprinderi care introduc noi produse si sau noi tehnici Valoarea productiei agricole care respecta standardele/etichetele de calitate recunoscute Nr. de exploatatii care intra pe piata Cresterea valorii adaugate brute neagricole a intreprinderilor sprijinite Nr brut de locuri de munca create Ameliorarea calitatii vietii in Numarul de turisti suplimentari mediul rural si promovarea Populatia rurala care beneficiaza de o diversificarii activitatii economice ameliorare a serviciilor Progresul ratei de patrundere a internetului in zona rurala Nr. de participanti care au incheiat cu succes o actiune de formare
Sarcinile dispozitivului de monitorizare, evaluare si control implementat de GAL
Sarcina GAL DADR Agentia de plati Informare x Sprijinirea elaborarii proiectelor x Lansarea apelului pentru proiecte x Selectarea proiectelor x Controlul administrativ al dosarelor x x Decizie x Notificarea catre beneficiar x x Monitorizare x x Plata x Control x x Arhivare x
pag. 238
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PARTEA A VIII-A COOPERARE, CREARE SI IMPLEMENTAREA RETELEI
8.1.COOPERARE
Programul LEADER vine in sprijinul comunitatilor rurale printr-o abordare noua care se bazeaza pe metode de lucru in echipa, schimb de experienta intre teritorii care si-au castigat experienta in ani de implementare a programului si care pot sa impartaseasca experiente de success sau esecuri care pot veni in sprijinul noilor teritorii LEADER din Romania. Cooperarea inseamna mai mult decat interconectare. Aceasta incurajeaza si sprijina grupurile de actiune locala sa intreprinda o actiune comuna cu un alt grup LEADER sau cu un grup care are o abordare similara, in alta regiune, sau chiar intr-o tara terta. Prima experienta de cooperare a GAL TINUTUL CLOSANI a avut loc in perioada de infiintare a grupului cand s-a simtit nevoia unui GAL care sa ne poata sustine cu exemple de lucru in aceasta etapa a elaborarii strategiei dar mai ales in cea a realizarii parteneriatului. Partenerul nostru in cadrul acestui proiect a fost reprezentantul GAL(GDR) Comarca de Guadix, Andaluzia, http://www.comarcadeguadix.com/ , Juan Jose Manrique Lopez. In cadrul acestei actiuni am realizat ca intre cele doua grupuri exista multe similitudini si am decis continuarea proiectelor de cooperare in parteneriat precum si realizarea unei retele de GAL asemanatoare cu care vom realiza proiectele noastre de cooperare asa cum este prezentat in tabelul urmator :
PROIECTE DE COOPERARE
Valoarea proiectului de Tematica cooperare Nr.crt Partenerul/Partenerii cooperarii Obiective ( euro) Rezultate GDR de Guadix,GDR Dezvoltarea 1. Promovarea 1. Schimburi de Arco Noreste de la unui turism Cartii Europene experienta intre Vega de Granada, GDR sustenabil in pentru Turism teritorii care detin Valle de Lecrín- zone naturale Sustenabil in spatii naturale Temple-Costa Interior, protejate teritorii care protejate GDR Apujarra-Sierra detin spatii 2.Imbunatatirea Nevada de Granada, naturale competentelor GDR Alpujarra Sierra protejate resurselor umane Nevada de Almería 2. care activeaza in 314500 1 Transformarea domeniul mediului rural in turismului zone model 3. Informare si pentru turismul constientizare local asupra importantei apartenentei la Carta Europeana pentru Turism Sustenabil
pag. 239
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
GDR de Guadix,GDR Geodiversitat 1. Punerea in 1. Schimburi de Arco Noreste de la ea- cheia unei actiune a unei experienta si Vega de Granada, GDR dezvoltari strategii cunostinte, Altiplano de Granada rurale comune pentru metodologii care sa durabile valorificarea, imbunatateasca protejarea si capacitatea conservarea stiintifica si tehnica patrimoniului a participantilor geologic al 2. Crearea unor teritoriilor retele de 2 participante 112000 promovare caracterizate de 3. Informarea si o valoare constientizarea inestimabila a factorilor interesati geodiversitatii si a publicului larg cu privire la importanta conservarii biodiversitatii 4. Dezvoltarea Geoturismului GAL LITOVOI I Tudor 1. Evocarea 69500 1. Reaprinderea BASARAB, GAL Vladimirescu - personalitatii lui flacarii rascoalei din MEHEDINTIUL DE JOS Domnul din Tudor 1821 inima Vladimirescu 2. Realizare " drum oltenilor simbolic" al cetelor 3 de panduri 3. Infiintarea evenimentului " Drumul lui Tudor Vladimirescu"
pag. 240
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
8.2.Crearea si implementarea retelei
GAL-ul isi propune sa se implice activ in urmatoarele activitati ale RNDR si REDR: colectarea, analiza si difuzarea de informatii privind actiunile comunitare de dezvoltare rurala; colectarea, difuzarea si consolidarea la nivel comunitar a bunelor practici de dezvoltare rurala; furnizarea de informatii privind evolutia situatiei din zone de actiune a GAL din sustinerea organizarii de reuniuni si seminarii la nivel comunitar pentru actorii din domeniul dezvoltarii rurale; constituirea si animarea unor retele de experti pentru a facilita schimburile de cunostinte si pentru a sustine punerea in aplicare si evaluarea politicii de dezvoltare rurala; sprijinirea retelelor nationale si a initiativelor de cooperare transnationala.
Tinutul Closani isi propune sa sustina annual o intalnire a uneia dintre retele prin sustinerea acestor evenimente cu logistica si resursele umane necesare derularii.
pag. 241
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PARTEA IX ELEMENTE COMPLEMENTARE PRIVIND PREZENTAREA TERITORIULUI
9.1.IMAGINI TINUTUL CLOSANI
Biserica Veche Ponoarele
POIANA BELETINA
pag. 242
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
CHEILE BALUTEI
PEISAJ DIN PODISUL MEHEDINTI
pag. 243
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PEISAJ DIN PODISUL MEHEDINTI II
pag. 244
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PEISAJ PODISUL MEHEDINTI III
CROVURILE MUNTILOR MEHEDINTI
pag. 245
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
LUNCA ISVERNEI
PODUL LUI DUMNEZEU
pag. 246
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
SPRE GEANTU GLODULUI, OBARSIA CLOSANI
SPRE CROVUL MEDVED
pag. 247
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
VALEA BREBINEI
PE VARFUL LUI STAN
pag. 248
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
DRUM IN PODISUL MEHEDINTI
PESTERA EPURAN
pag. 249
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
PESTERA TOPOLNITA
PICTURA IPOLIT STRAMBU- CIOBANAS pag. 250
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
pag. 251
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
BIBLIOGRAFIE
1. Planul de Management al Geoparcului Podisul Mehedinti 2010, Muzeului National de Istorie Naturala Grigore Antipa Bucuresti in colaborare cu Administratia Geoparcului Platoul Mehedinti
2. Planul de dezvoltare regionala Sud-Vest Oltenia 2005, ADR Sud-Vest Oltenia
3. O selectie a celor mai bune practici LEADER + 2008, Comisia Europeana, DG
4. Facilitator comunitar, ghid practic de dezvoltare locala 2004, Fundatia Civitas 5. Imbunatatirea capacitatilor personale de leadership comunitar, Institute for Sustainable Communities Montpelier, Vermont
6. Calendarul popular al Mehedintiului 1998, Chicet I. ,Drobeta Turnu Severin 7. Un secol din viata satelor mehedintene, 1982, Chipulici N., Bucuresti 8. Bisericile din plaiul Closani, vol. I-II, Ed. TipoRadical 2007, Boteanu C. Oprenescu 9. Zona etnografica Plaiul Closani, Ed. Sport Turism 1990, Marcela Bratiloveanu-Popilian 10. Rural community poverty in Romania. Targets for poverty alleviation by Romania Soci al Development Fund 1998, Sandu Dumitru 11. INS-DJS Mehedinti – date statistice 12. DADR Mehedinti- date agricultura 13. Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu Mehedinti- date patrimoniu rural 14. Muzeul Regiunii Portile de Fier - date patrimoniu rural
PAGINI WEB
http://www.apmmh.ro/implementarea-politici-de-mediu/protectia-naturii-si-protectia-solului- subsolului-1/natura2000injudetulmehedinti http://ec.europa.eu/agriculture/rur/leaderplus/pdf/library/evaluations/Selfevaluation_workboo k_for_LAGs.pdf http://www.mehedinti.info/arta_populara/index.htm http://www.mehedinti.info/arta_populara/textile.htm http://www.alziar.ro/resurse/mehedinti_monumente.pdf http://www.mateilaudoniu.ro/?tag=mehedinti http://www.scritube.com/geografie/turism/TURISMUL-RURAL-SI-IMPLCATIILE-33187108.php http://www.descopera.ro/galerie/928917-podul-natural-si-pestera-ponoarele-jud-mehedinti# http://www.ponoare.ro/atractii/podul-lui-dumnezeu-unul-din-cele-trei-poduri-naturale-din- lume.html http://www.drobetaturnuseverin.net/muntii-mehedintiului http://www.cultura-traditionala.ro/?act=memoria_ethnologica/nr_21/art_4 http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/eval/guidance/document_ro.pdf pag. 252