1 SERVICIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI AL ARHIVELOR NAŢIONALE COLECŢIA DE DOCUMENTE Fond: 48 Inv. Nr. 67 INVENTAR De Documentele
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
SERVICIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI AL ARHIVELOR NAŢIONALE COLECŢIA DE DOCUMENTE Fond: 48 Inv. nr. 67 INVENTAR de documentele COLECŢIEI DE DOCUMENTE aflate în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale (1630-2011) 1705 u.a. 228 file 1 Prefaţă Colecţia de Documente de la Serviciul Judeţean Mehedinţi al Arhivelor Naţionale a fost deschisă în 1961. Aceasta conţine circa 1500 de piese, din perioada 1630-2011, primite de-a lungul timpului sub diferite forme (achiziţii, donaţii, depuneri etc.), de regulă, de la deţinători particulari. Este o colecţie deschisă, organizată în 37 de pachete, care includ documente, majoritatea în limba română, dar şi în germană, franceză, maghiară şi italiană. Ca gen, în colecţie se află o mare varietate de acte: zapise, porunci, anaforale, diplome de înnobilare, paşapoarte, diate, jalbe, rapoarte de tot felul, tabele de împroprietărire, scrisori, răvaşe boiereşti, proclamaţii, memorii, înştiinţări, chestionare, foi de zestre, hotărâri ale instanţelor de judecată, contracte, genealogii, cărţi de alegere şi hotărnicii, manifeste electorale, inventare, liste de bunuri, referinţe istorice privind firme, asociaţii şi întreprinderi, acte personale, catagrafii, documente şcolare, apeluri, bilete de împroprietărire cu locuri de casă, statistici etc. Cantitativ, o mare parte din documente aparţin secolului al XIX-lea. Urmează cele din veacurile al XVIII-lea şi al XX-lea, respectiv din secolul al XVII-lea. Sunt documente cu privire la proprietatea asupra pământului şi a altor bunuri, mişcarea şi folosirea acestora, majoritatea în Mehedinţi, dar şi în alte regiuni ale ţării; documente referitoare la revoluţia din 1848; unirea din 1859; aspecte, momente, instituţii şi stabilimente economice din raza oraşului Turnu Severin (de pildă, Atelierele C.F.R.); dezvoltarea comerţului şi industriei; sănătatea publică şi învăţământul; familii (Spineanu etc.) şi personalităţi culturale (C.D. Ionescu, Petre Sergescu ş.a.); publicaţii şi creaţii literare din secolele al XIX-lea şi al XX-lea; istoria, organizarea şi administrarea unor aşezăminte mănăstireşti din Ţara Românească; evenimente importante cu urmări asupra Mehedinţiului şi a ţării (cele două războaie mondiale, războiul Crimeii); istoria unor localităţi din judeţ (Balta, Ploştina etc.). Cele mai vechi şi mai valoroase arhivalii din această colecţie sunt câteva documente moldoveneşti din secolele XVII-XIX, achiziţionate de la o persoană fizică din Turnu Severin şi care, cu siguranţă, au aparţinut Colecţiei “Istrati”. Toate au ca obiect proprietăţi de moşii şi sate şi pricini în legătură cu ele, îndeosebi din ţinutul Vaslui, dar şi 2 de la Orhei şi Soroca. E de subliniat că în documentul din 9 martie 1667, emis pentru împărţirea averii defunctului vornic Toma Cantacuzino, printre marii boieri moldoveni împuterniciţi cu rezolvarea pricinii, figurează şi Miron Costin vel vornic, a cărui semnătură autografă este pusă pe act. Aceeaşi apartenenţă par s-o aibă şi alte arhivalii valoroase din Colecţia “Documente”: proclamaţia din 1777 dată la ocuparea Bucovinei de către austrieci; regulamentul comitetului pentru stârpirea boalelor molipsitoare (1830-1831); proclamaţia pentru înfiinţarea magistratelor orăşeneşti (1830-1831); istoricul Mănăstirii Neamţ după o tălmăcire de la 1655 a lui Nicolae grămăticul; aşezământul lui Grigore Alexandru Ghica pentru mănăstirile Nemţ şi Secu (1855); versificaţiile “Stihire pentru săptămâna patimilor a patriei”, “Rugăciunea patriotului român”, “Un Plutarh al Moldovei”, “La Grecia” (1862, de C.D. Aricescu), “Marşul dedicat gvardiei civice de la 10 aprilie 1866” (de N.T. Orăşanu), “Societatea Tinerimea Română” (1881, de Al.I.Şonţu) ş.a.; lista lucrărilor maiorului D. Papazoglu din perioada 1857-1865; apelul acestuia privind starea fizică şi morală a bisericilor şi mănăstirilor din ţară; documentul din 1885 de recunoaştere a independenţei şi autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia de la Constantinopol; memoriul generalului Gh. Magheru din 22 octombrie 1856 remis celor şapte puteri garante şi comisiei acestora pentru unirea şi reorganitarea Principatelor Române; traducerea articolului lui Lèon Plée “Chestia Principatelor înaintea Europei”; profesiunea de credinţă a lui Gr.M. Sturdza în legătură cu eventuala lui alegere ca domn al Moldovei (30 noiembrie 1858); “Întâmplările din Moldova din luna martie 1848”; prospectul pensionului de la Miroslava (Iaşi) “pentru creşterea şi învăţarea tinerilor nobili”; documentele referitoare la revoluţia din 1848, unirea din 1859 şi organizarea învăţământului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ş.a. Dintre documentele mehedinţene, prin încărcătura de fapte şi informaţii, se remarcă cele referitoare la satul Balta (genealogia acestuia, din 1826; referinţe privind mişcarea proprietăţii aici şi în împrejurimi; stratificarea socială şi disoluţia obştii moşneneşti, morile din sat, între care una aparţinând lui Tudor Vladimirescu etc.) şi la târgul şi moşia Baia de Aramă. De asemenea, evoluţia proprietăţii şi circulaţia ei din ce în ce mai susţinută în condiţiile creşterii valorii pământului în secolul al XIX-lea sunt reflectate de un mare 3 număr de zapise pentru vânzări-cumpărări, învoiri şi zălogiri şi de judecăţile în instanţele timpului pentru proprietăţi şi hotărnicii, mai ales în satele de moşneni, precum: Bâlvăneşti, Bârda, Cearângul, Corcova, Costeşti, Dalanţu, Gogoşu de Margine, Gornoviţa, Proiteşti, Poroina Mare, Rocşoreni, Stârci-Moşneni; Valea Boierească ş.a. Pentru satele cu ţărani clăcaşi (Dedoviţa, Izvoru Frumos, Pătulele, Rogova, Stângăceaua, Ţigănaşi, Viaşu etc.), colecţia cuprinde documente privind împroprietăririle din 1864 şi 1921 şi situaţia, în general, a satului mehedunţean la începutul secolului al XX-lea, conform chestionarului întocmit în 1906 pentru Expoziţia Generală Română. Marea proprietate moşierească, la rândul său, face obiectul unor statistici alcătuite după reforma agrară din 1921. În legătură cu cele două oraşe ale judeţului Mehedinţi, Cerneţi şi Turnu Severin, sunt documente relative la mersul comerţului şi recunoaşterea meritelor unor negustori pentru comunitatea de aici (cazul lui Stamate Pârvulescu din Cerneţi), înfiinţarea şi evoluţia primelor stabilimente industriale severinene importante (Şantierul Naval, despre care vorbesc contractele cu D.D.S.G. din 1851, 1856, 1857 şi 1874; Fabrica de Spirt de la Banoviţa, Atelierele C.F.R.). Câteva documente privesc, de asemenea, ocupaţia străină a judeţului şi a Severinului în 1916-1918, în timpul căreia fruntaşi ai comunităţii locale au fost închişi şi trimişi în lagăre de detenţie din România şi ţările vecine, de unde unii nu s- au mai întors niciodată. 4 INVENTAR de arhivaliile COLECŢIEI DE DOCUMENTE aflată în păstrarea şi administrarea S.J.A.N. Mehedinţi Nr. Nr. Conţinutul pe scurt al dosarului, Anul/ Nr. Obs. crt. vechi registrului, condicii etc. anii extremi file al u.a. PACHETUL nr. I Biletul Comisiei de înfiinţarea Noului Oraş Severin prin care i se vinde lui Nicolae Argintaru, în perimetrul oraşului, mahalaua Vânătă, uliţa Severinului – locul de casă nr. 173 în suprafaţă de 1840 1. - 215 stânjeni pătraţi la preţul de 324 lei şi cu obligaţia iulie 17, de a-şi construi „binaua” la linie, conform planului oraşul - oraşului. Severin I/1 Orig. hârtie dublă, ştampilat cu primul sigiliu al Noului Oraş Severin din 1836 şi adeverit de Judecătoria Mehedinţi Biletul Comisiei de înfiinţarea noului oraş prin care i se vinde lui Tase Cismariu, în perimetrul Noului Oraş, mahalaua Vânătă, uliţa Severinului, locul de casă cu nr. 155 în suprafaţa de 173,5 stânjeni pătraţi la preţul de 259,50 lei şi cu obligaţia de a-şi construi „binaua” la linie, conform planului oraşului. 1840 2. - august 6, - oraşul Severin I/2 Orig. hârtie dublă, ştampilat cu primul sigiliu al Noului Oraş din 1836 şi adeverit de Judecătoria Mehedinţi - Biletul Comisiei de înfiinţare Noului Oraş Severin prin care i se vinde lui Vasile Popescu, în perimetrul Noului Oraş, mahalaua Vânătă, uliţa Bisericii, un loc 1840 de casă în suprafaţă de 216 stânjeni pătraţi, la preţul august 3. de 324 lei şi cu obligaţia de a-şi construi „binaua” la 30, - linie, conform planului oraşului. oraşul I/3 Severin Orig., hârtie dublă, cu sigiliul 5 oraşului din 1836 şi adeverit de către Judecătoria Mehedinţi Biletul Comisiei de înfiinţarea Noului Oraş Severin prin care-i vinde lui Iovan Vlăduţi, în perimetrul noului oraş, mahalaua Galbenă, locul de casă cu nr. 147, în suprafaţă de 108 stânjeni pătraţi, la preţul de 1842 4. - 108 lei şi cu obligaţia de a-şi construi „binaua” la martie 15, - linie şi conform planului oraşului. oraşul I/4 Severin Orig. hârtie dublă, cu primul sigiliu al noului oraş din 1836 şi adeverit de Judecătoria Mehedinţi Biletul Comisiei de înfiinţarea Noului Oraş Severin prin care i se vinde lui Constantin Vog, în perimetrul noului oraş, mahalaua Vânătă, locul de casă cu nr. 104, în suprafaţă de 108 stânjeni pătraţi, la preţul de 1842 5. - 162 lei şi cu obligaţia de a-şi construi „binaua” la martie 15, - linie, cu respectarea planului oraşului. oraşul I/5 Severin Orig. hârtie dublă, ştampilat cu primul sigiliu al Noului Oraş din 1836 şi adeverit de către Judecătoria Mehedinţi Biletul Comisiei de înfiinţarea Noului Oraş Severin prin care vinde pitarului Tănase Retezeanu, în perimetrul noului oraş, locul de casă nr. 5 în suprafaţă de 286 stânjeni pătraţi, la preţul de 572 lei şi cu 1842 6. - obligaţia de a-şi construi „binaua” la linie şi conform august 15, - planului oraşului. oraşul I/6 Severin Orig. hârtie dublă, cu primul sigiliu al noului