Acta Musei Tutovensis Vi
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro MUZEUL „VASILE PÂRVAN” BÂRLAD ACTA MUSEI TUTOVENSIS VI 2011 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro ACTA MUSEI TUTOVENSIS ACTA MUSEI TUTOVENSIS Publicaţie a Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad Publication of “Vasile Pârvan” Museum, Bârlad Str. Vasile Pârvan nr. 1 1 Vasile Pârvan Street 731003 Bârlad 731003 Bârlad Tel.: 0235 42 16 91 Phone: 0235 42 16 91 0335 404 746 0335 404 746 Fax: 0235 42 22 11 Fax: 0235 42 22 11 E-mail: [email protected] E-mail: [email protected] Adresă web: www.muzeuparvan.ro Web address: www.muzeuparvan.ro Colegiul de redacţie: Prof. univ. dr. Vlad CODREA Prof. univ. dr. Nicolae CREŢU Prof. Mircea MAMALAUCĂ Muzeograf Alina BUTNARU Muzeograf Laurenţiu URSACHI Prof. Cristina CARATA Redactor şef: Mircea MAMALAUCĂ Traducerile şi corectura în limbile străine: Ana şi Alexandra ILIE Prof. univ. dr. Nicolae CREŢU Prof. univ. dr. Vlad CODREA REVISTA APARE CU SPRIJINUL FINANCIAR AL CONSILIULUI JUDEŢEAN VASLUI Revistă în curs de cotare CNCSIS. Revistă fondată de prof. Mircea MAMALAUCĂ. Apare anual din 2006. Coperta I: Inventar M. 77, necropola din secolul IV d. Chr., punctul „Islaz”, sat Polocin, com. Pogoneşti, jud. Vaslui. www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro MUZEUL „VASILE PÂRVAN” BÂRLAD A C T A M U S E I T U T O V E N S I S VI 2011 Bârlad ∗ 2011 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro Revistă tipărită de Casa Editorială Demiurg® (Acreditată de CNCSIS în 2003, reacredită în 2006 şi în 2010) Şoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, sc. B, et. 4, ap.16, 700547-Iaşi, România 0232/25.70.33; 0745/37.81.50; 0727/840.275 E-mail:[email protected]; [email protected] www.ceddemiurg.ro Consilier editorial: dr. Alexandrina Ioniţă Director Marketing: Irina Croitoru Editura răspunde la comenzi în limita tirajului disponibil © Muzeului „Vasile Pârvan” ISSN: 1842-2373 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro CUPRINS/CONTENT ARHELOGIE/ARCHAEOLOGY Diana-Măriuca VORNICU, Relaţii între cultura Precucuteni şi aspectul cultural Stoicani – Aldeni reflectate în utilajul litic din aşezarea de la Târgu Frumos Relationships between Precucutenieni culture and the cultural aspect Stoicani-Aldeni reflected in the lithic technology from the settlement of Târgu Frumos ………………. 7 Dan HÂNCEANU, Rolul unei instalaţii de foc pentru membrii comunităţii dacice de la Roşiori-Neamţ Le rôle d’une installation de feu pour les members de la communauté dace de Rosiori-Neamt ………………………………………………………………………….. 16 Ion IONIŢĂ, Necropola dacilor liberi de la Siliştea (com. Iana, jud. Vaslui) Das Gräberfeld der freien Daker in Siliştea (Gem. Iana, Bezirk Vaslui) ....................... 35 Costin CROITORU, Necropola Sântana de Mureş de la Deduleşti, judeţul Brăila (consideraţii privind istoricul cercetărilor) The Santana de Mures necropolis from Dedulesti, Braila county (Considerations about the research history) …………………………………………………………… 48 Octavian Liviu ŞOVAN, Necropola din secolele IV-V de la Nichiteni (com. Coţuşca, jud. Botoşani) Das Gräberfeld des IV.-V. Jahrhundert von Nichiteni (Gem. Coţuşca, Bezirk Botoşani) 61 Stela ŢAU, Mircea NICU, Obiecte de toaletă. Pieptenii din necropola birituală de secol IV d. Chr., de la Barcea Toiletry implements. Combs ....………………………………………………………… 67 Mircea MAMALAUCĂ, Săpăturile arheologice din punctul “Islaz”, sat Polocin, comuna Pogoneşti, campania 2009 Excavations in “Islaz” site Polocin village, Pogonesti district, campaign 2009 …....... 77 Vlad VORNIC, Larisa CIOBANU, Serghei KURCEATOV, Ceramica de producţie locală din necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Brăviceni The local pottery from the necropolis of the Santana de Mures- Černjachov type near Braviceni village ……………………………………………………………………… 95 Dan Gh. TEODOR, Unele consideraţii privind fibulele digitate din spaţiul Carpato- Dunăreano-Pontic Quelques considerations concernant les “fibulas digitées” dans l’éspace Carpato- Danubien-Pontique ………………..........……………………………………………… 120 Ioan MITREA, Observaţii privind începutul, sfârşitul şi etapele de evoluţie ale Culturii Costişa-Botoşana-Hansca (sec. V-VII) Observations about the biginning, the end and the stages evolution of Culture Costisa-Botosana-Hansca (the V-VII centuries) ............................................................. 130 Sorin LANGU, Cristian ONEL, Câteva monede din două colecţii bârlădene Some coins from two collections barladene …………...………………………………. 136 MEMORIALISTICĂ/MEMOIRS Nicolae CREŢU, Râsul „subversiv” al copilăriei Le rire subversif de l’enfance .......................................................................................... 140 Liviu RADU, Basm şi literatură fantasy The fairy tale and fantasy ................................................................................................ 148 Elena ILIE, Ana and Alexandra ILIE, A different way of reading school memories (Considerations on the volume 7th Grade A Easy sketches, author Marta D. Radulescu) 151 Rocsana JOSANU, Creangă şi pseudo-Creangă în ciclul primar Creanga et pseudo-Creanga dans l’enseignement primaire …...……………………… 157 5 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro ŞTIINŢELE NATURII/NATURAL SCIENCES Laurenţiu URSACHI, Daniel BEJAN, Vlad Codrea, Prezenţa elanului (Alces alces Linnaeus) la Movileni, judeţul Vaslui Presence of elk (Alces alces Linaeus) at Movileni, Vaslui district ……….…………… 160 Laurenţiu CHIRIAC, Biodiversitatea în judeţul Vaslui Biodiversity in Vaslui county …………………………………………………………... 165 Valeriu GHEORGHE, Un acvariu pentru fiecare laborator de biologie al şcolii (Proiect educaţional) An aquarium for each school biology laboratory (educational project) …...…………. 177 Cecilia ŞERBAN, Contribuţii la cunoaşterea faunei nevertebratelor epigee din Grădina botanică Galaţi Contributions to the knowledge of the fauna both of freshwater invertebrates Galati botanical garden ……………………………………………………………………….. 183 Dana Ramona BOTOŞ, Macromycetes in the “Gheorghe Salageanu” collection (order Boletales) ….…………………………………………………………………………… 188 Mihaela CRISTESCU, Dinamica populaţiilor la unele specii de lepidoptere geometride colectate în Grădina botanică Galaţi The population dynamics of some geometrid Lepidoptera species from the botanical garden of Galati ……..………………………………………………………………… 195 Svetlana BACAL, Contribuţii la cunoaşterea coleopterelor din lemnul descompus al pădurilor din Republica Moldova Contributions to the knowledge of coleoptera from the dead wood in the forests from Republic of Moldova …………………………………………………………………… 200 Galina BUŞMACHIU, Diversitatea specifică a colembolelor din biotopii saprolignicoli şi saproxilicoli din Republica Moldova Species diversity of collembolan from the saprolignicolous and saproxilicolous habitats in the Republic of Moldova …………………………………………………… 205 Sorin GEACU, Introducerea, evoluţia efectivelor şi extincţia cerbilor lopătari pe teritoriul judeţului Mehedinţi The introduction, evolution and extinction of the fallow deer in Mehedinti county …… 210 MISCELANEU Oltea RĂŞCANU GRAMATICU, Alexandru Ioan Cuza – un simbol al demnităţii naţionale Alexandru Ioan Cuza – a symbol of national dignity ……….………………………… 216 Alina BUTNARU, Corespondenţa dintre Romulus Boteanu şi Vasile Palade - istoricul tipăririi Miscelaneului „Bârladul, odinioară şi astăzi” - The correspondence between Romulus Boteanu and Vasile Palade - the history of printing the Miscellanea „Barlad - past and present” - ................................................. 220 6 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro ARHEOLOGIE RELAŢII ÎNTRE CULTURA PRECUCUTENI ŞI ASPECTUL CULTURAL STOICANI-ALDENI REFLECTATE ÎN UTILAJUL LITIC DIN AŞEZAREA DE LA TÂRGU FRUMOS∗ Diana-Măriuca VORNICU∗∗ Key words: exchange, imports, flint, morpho-tipology, Precucuteni culture. Schimbul reprezintă transferul de bunuri sau servicii între indivizi1, din mână în mână, de la un grup social la altul2. La acest transfer participă indivizii care fac schimbul, constrânşi însă de societatea şi mediul în care trăiesc, ceea ce dă acestui transfer un caracter individual cât şi social3. Contextul social al schimbului este foarte important, definind nevoile sociale (dincolo de cele biologice) şi afectează în mod profund forma şi posibilitatea relaţiilor individuale de schimb4. Obiectele schimbului nu sunt numai averea, lucrurile necesare economic, ci, cum au demonstrat-o studiile etnologice şi sociologice acestea pot fi şi formule de politeţe; hrana, femeile, copiii, talismanele, pământul, munca, serviciile, oficiile sacerdotale şi rangurile constituie obiecte al ofertei şi schimbului5, în cadrul ospeţiilor, ritualurilor, sărbătorilor sau târgurilor, atunci când circulaţia valorilor nu este decât unul din termenii unui contract cu mult mai general şi de durată6. Trebuie făcută separarea între cele două dimensiuni ale schimbului: dimensiunea sa simbolică şi natura sa quid pro quo7, care presupune şi o latură utilitară. Analiza materialului arheologic nu ne permite să identificăm cadrul (festiv sau nu) în care au avut loc aceste schimburi ci uneori doar obiectul schimbului, dar nu fără probleme. Macroscopic, fără analize chimice şi petrografice nu putem identifica obiectul schimbului dintre două comunităţi aparţinând aceleaşi arii culturale sau aceluiaşi cadru geografic, ci doar pe cele între diferite arii culturale datorită diferenţelor în trăsăturile definitorii pentru fiecare arie în parte. Astfel vorbim de importuri, adică ceea ce este altceva decât local8. Pentru preistorie despre importuri se vorbeşte pe baza materialelor arheologice, singurii martori care au supravieţuit acelor vremuri. Cele mai grăitoare materiale arheologice în acest sens sunt de regulă