Strategia De Dezvoltare Socio-Economică a Raionului Fălești

Anexa nr. 2 la decizia Consiliului rational nr. 02/23 din 9 iunie 2016

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

SOCIO-ECONOMICĂ A RAIONULUI FĂLEȘTI

2013 – 2020

Materialul Proiectului Strategia de dezvoltare socio-economi a raionului F le t este realizat cu suportul Institutul Naional de Cercetări Economice (INCE) i al Institutului Dezvoltării Economice și al Politicilor Europene (IDEPE). că ă ș i

IEFS: MD-2064, Chișinău, Republica Moldova,ș strada Ion Creanga 45, tel.: (022) 50-11-00, e-mail: [email protected] IDEPE: MD – 2064, Chișinău, Republica Moldova, strada Ion Creangă 45, tel.: +373 69 09 13 20, e-mail: [email protected] 1 CONSILIUL PARTICIPATIV LOCAL FĂLEŞTI

Muduc Valeriu - Pr edintele raionului Balan Petru - vicepr dintele raionului Bânzari Iraida - vicepr dinteeş raionului Cuschevici Constantineşe - r Gospod r rumuri Bârliba Nicolaeeşe - r iaAgricultur Alime e, Funciare dastru Cojocari Janna - reşef secie Gener ConstFinucii, ă ie Comunală şi D Secrieru Vasile - şef SDi ecEconomie ă, ntai Relaii şi Ca Saviuc Aliona - şef Dir ciaia Gener alăÎnv ane t, Tineret Sport Ursachi Zinaida -şef decia A Social , Pr Famili Copilului Budu Grigore - şefef SDi ec r ală rismăămîn şi şef irecia sistenă ă otecie a ei şi ş ecia Cultu ă şi Tu ECHIPA DE CONSULTANI INCE ŞI IDEPE

Stratan Alexandru dr. hab., director INCE Fala Alexandru director IDEPE, cer INCE Popa Nicolae - vice-director– INCE, director executiv IDEPE Stratan Dumitru– expert INCE cetător Clipa Victoria cer tor INCE Gorobivscaia Olga– cer INCE Popa Viorica – cer cetător INCE, expert IDEPE – cetător

– cetă

Redactor-şef CE: Iulita BÎRC Redactor tehnic: Andrian SCLIFOS Designer copertă: Alexandru SANDULESCU Adresa redacţiei: Complexul Editorial, INCE, MD-2064, or. Chişinu, str. Ion Creang, 45. tel.: 50-11-30, fax: 74-37-94 web: www.INCE.md/complexul-editorial/; e-mail: [email protected]

CUPRINS

AUDITUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI FĂLEŞTI ...... 8

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONULUI FĂLEŞTI ...... 9

1.2. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A RAIONULUI FĂLEŞTI ...... 14 1.2.1. CADRUL NORMATIV, ORGANIZATORIC ŞI FUNCIONAL AL CONSILIULUI RAIONAL FĂLEŞTI...... 15 1.2.2. FINANELE PUBLICE LOCALE...... 17

1.3. CAPITALUL UMAN ...... 22 1.3.1. PROFILUL DEMOGRAFIC AL RAIONULUI FĂLEŞTI ...... 23 1.3.2. FORA DE MUNCĂ A RAIONULUI FĂLEŞTI ...... 3 0

1.4. INFRASTRUCTURA RAIONULUI ...... 4 0 1.4.1. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ...... 41 1.4.2. REEAUA DE FURNIZARE A APEI POTABILE ŞI SANITAIE ...... 43 1.4.3. INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ ...... 45

1.5. SERVICII PUBLICE...... 48 1.5.1. SALUBRIZAREA PUBLICĂ ...... 49 1.5.2. INFRASTRUCTURA DE PROTECIE SOCIALĂ ŞI ASISTENĂ MEDICALĂ ...... 51 1.5.3. SISTEMUL EDUCAIONAL ...... 60

1.6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ...... 65 1.6.1 MEDIUL DE AFACERI...... 66 1.6.2. INDUSTRIA...... 72 1.6.3. AGRUCULTURA...... 7 8 1.6.4. INVESTIIILE ŞI PROCESUL INVESTIIONAL ...... 8 7

1.7. TURISMUL ...... 92 1.7.1. SITUAIA EXISTENTĂ A POTENIALULUI TURISTIC ...... 93

1.8. CULTURĂ ŞI SPORT ...... 9 6 1.8.1. DOMENIUL CULTURAL...... 9 7 1.8.2. DOMENIUL SPORTIV ...... 9 9

ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A RAIONULUI FĂLEŞTI ...... 102

STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ ...... 106 3.1. VIZIUNE...... 107 3.2. MECANISMUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A REZULTATELOR ...... 108 3.3. MATRICEA PLANULUI DE ACIUNI ...... 109 3.4. CADRUL DE MONITORIZARE...... 125 3.5. INDICATORII DE IMPACT ÎN REZ ULTATUL IMPLIMENTĂRII STRATEGIEI ...... 147

LISTA TABELELOR TABELUL 1. STRUCTURA PERSONALULUI, 2013 ...... 14 TABELUL 2. EVOL BUGETULUI RAIONAL COMPONENTELOR SALE, MIL. MDL ...... 18 TABELUL 3. EVOL STRUCTURII BUGETULUI RAIONLUI PE GRUPE DE VENITURI, % ...... 18 U)A Ş) A TABELUL 4. EVOL CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONAL, MIL. MDL ...... 19 U)A TABELUL 5. EVOL CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONAL, MIL. MDL ...... 19 U)A TABELUL 6. STRUCTURA NU UL POPULA IEI PE SEXE MEDII DE REZIDEN , 2007-2012 ...... 23 U)A TABELUL 7. DISTRIBU POPULA EI DU NA NALIT LE DE BAZ LIMBA MATERN , DIN Ş) MĂR Ş) Ă RAIONUL ANUL 2004 ...... 24 )A ) ŢĂ )O Ă) Ă Ş) Ă TABELUL 8. M CAREA NATURAL A POPULA EI ÎN RAIONUL I, 2007-2011 ...... 24 FĂLEŞT), TABELUL 9. DURATA MEDIE A VIE PE SEXE ÎN RAIONUL TI, 2009-2011 ...... 27 )Ş Ă ) FĂLEŞT TABELUL 10. COEFICIENTUL Î TRÎNIRII POPULA EI ÎN RAIONUL 2009-2012 (NU UL )), FĂLEŞ PERSOANELOR ÎN V ST DE 60 DE ANI ESTE 100 LOCUITORI) ...... 27 TABELUL 11. STRUCTURA POPUMBĂLA EI PE GRUPE DE) VÎRSTE ÎN RAIONFĂLEŞT),UL TI, 2007-2011,%MĂR ...... 28 ĂR Ă Ş) Ţ TABELUL 12. RAPORTUL DE DEPENDEN DEMOGRAFIC AL GRUPELOR DE PERSOANE INACTIVE LA ) FĂLEŞ 100 DE PERSOANE ACTIVE, 2009-2011, % ...... 29 Ă Ă TABELUL 13. EVOL NU ALIT DIVOR ALIT ÎN RAIONUL LE 2009-2011 ...... 29 TABELUL 14. SALARIUL MEDIU PE ACTIVIT ECONOMICE, ÎN PERIOADA 2011-2012 ...... 32 U)A Ţ) Ă)) Ş) ) Ă)) FĂ ŞT), TABELUL 15. MOBILITATEA SALARI ILOR, ÎN PERIOADA 2009-2011, MII PERSOANE ...... 32 Ă) TABELUL 16. LOCURI DE MUNC NOI-CREATE ÎN RAIONUL F LE 2009-2011 ...... 33 A TABELUL 17. LOCURI DE MUNC NOI CREATE ÎN RAIONUL F LE 2009-2011 ...... 33 Ă Ă ŞT), TABELUL 18. NU UL OMERILOR ÎNREGISTRA LASA ÎN CÎMPUL MUNCII PE GRUPE DE Ă Ă ŞT), VÎR EX ÎN RAIONUL ANII 2011-2012 ...... 35 MĂR Ş ) Ş) Ţ ) TABELUL 19. INDICATORI PRIVIND SURILE ACTIVE DE STIMULARE A OCUP II FOR EI DE MUNCSTĂ Ş)ÎN S RAIONUL FĂLEŞT), 2011- I TRIMESTRU 2013 ...... 36 TABELUL 20. LUNGIMEA DRUMURILMĂOR PUBLICE DIN RAIONUL ÎN 2012,ĂR KM ...... 41 Ă FĂLEŞT), TABELUL 21. SALARIUL NOMINAL MEDIU LUNAR ÎN RAIONELE DIN NORDUL REPUBLICII...... 51 FĂLEŞT) TABELUL 22. SUPRAFAA TOTAL A ÎNCPERILOR DE LOCUIT ÎN MEDIE PE LOCUITOR ÎN ANUL 2010, M2 ...... 51 TABELUL 23. DAREA ÎN EXPLOATARE A CASELOR DE LOCUIT ...... 52 TABELUL 24. ALO ILE DE PRESTA SOCIALE ÎN RAIONUL TI ÎN ANUL 2012 ...... 53 TABELUL 25. CENTRELE DE ASISTEN SOCIAL DIN RAIONUL TI ...... 53 CĂR )) FĂLEŞ TABELUL 26. INDICATORII NIVELULUI S T 2011 ...... 57 Ă Ă FĂLEŞ TABELUL 27. REPARTIZAREA BOLNAVILOR PE TIPURI DE AFEC NI ÎN RAIONUL F LE 2011 ...... 57 ĂNĂ Ă)), TABELUL 28. GRADUL DE ASIGURARE A POPULA EI CU MEDICI AREA INSTIT LOR )U Ă ŞT), MEDICO- SANITARE CU PATURI, 2011...... 58 ) Ş) DOT U)) TABELUL 29. NU UL MEDICILOR ANGAJA ÎN INSTI ILE MEDICO SANITARE ÎN DECURSUL ANULUI 2011 ...... 59 MĂR ) TU) – TABELUL 30. PRINCIPALELE ÎNTREPRINDERI CU ACTIVITATE INDUSTRIAL DIN RAIONUL .. 74 TABELUL 31. PRINCIPALELE ÎNTREPRINDERI CU ACTIVITATE DE EXPORT DIN RAIONUL E I...... 76 Ă FĂLEŞT) TABELUL 32. GRADUL DE ADAPTARE A CULTURILOR LA CON LE CLIMATERICE SECETOASE ...... 79 FĂL ŞT TABELUL 33. STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE TIPUL CULTURILOR AGRICOLE ...... 81 D))) TABELUL 34. RANDAMENTUL MEDIU LA HECTAR (CHINTALE) ...... 82 DUŢĂ TABELUL 35. PRODUC IA PRINCIPALELOR CATEGORII DE PRODUSE DIN SECTORUL ZOOTEHNIC ÎN GOSPOD IILE AGRICOLE ...... 83 TABELUL 36. COMPANIILE ACTIVE CU CAPITAL ST IN DIN R-UL ...... 88 ĂR TABELUL 37. RESURSELE TURISTICE ALE RAIONULUI ...... 93 RĂ FĂLEŞT) TABELUL 38. VALORILE CULTURALE ALE RAIONULUI ...... 97 FĂLEŞT) FĂLEŞT)

LISTA FIGURILOR

FIGURA 1. HARTA TERITORIAL A RAIONULUI I...... 10 FIGURA 1.1. -2014), R-UL .. 11 FIGURA 1.2. Ă FĂLEŞT (1980-2014),REŢART)Ț)A SŢAȚ)ALĂRAIONULUI A SUME) TEMŢERATUR)LOR...... ACT)VE ...... FĂLEȘT) 11 FIGURA 1.3. REŢART)Ț)A SŢAȚ)ALĂ A CANT)TĂȚ)) ANUALE A ŢREC)Ţ)TAȚ))LOR ATMOSFER)CEUI (1980-2014), R- FĂLEȘT)...... 12 FIGURA 2. STREŢART)Ț)ARUCTURA ORGANI SŢAȚ)ALĂZATO ODATĂRIC ...... ÎN AN) A M)N)MULU) ABSOLUT...... AL ANUL ...... 16 UL FĂLEȘT) FIGURA 3.EVOL RATEI NATALIT ÎN PERIOADA 2007-2011, LA 1000 DE LOCUITORI ...... 25 Ă FIGURA 4. EVOL DECEDA LOR ÎN RAIONUL ÎN PERIOADA 2007-2011, PERSOANE...... 25 U)A Ă)) FIGURA 5. EVOL RATEI MORTALIT ÎN PERIOADA 2007-2011, LA 1000 DE LOCUITORI ...... 25 U)A ) FĂLEŞT), FIGURA 6. EVOL RATEI MORTALIT INFANTILE ÎN PERIOADA 2007-2011, LA 1000 SCU I-VII ...... U)A ...... Ă)) ...... 26 U)A Ă)) NĂ FIGURA 7. EVOL RATEI AVORTURILOR ÎN PERIOADA 2007-2012, LA 1000 DE LOCUITORI ...... 26 FIGURA 8. EVOL SPERAN EI DE VIA LA NA ERE ÎN PERIOADA 2007-2012 ...... 27 U)A FIGURA 10. EVOL STRUCTURII PE VÎRSTE A POPULA EI RAIONULUI HÎNCE I, 2007-2011, % .... 28 U)A Ă ŞT FIGURA 10. EVOL SALARIULUI NOMINAL MEDIU AL UNUI LU TOR ÎN ECONOMIE, 2009-2012 . 3 1 U)A ) ŞT FIGURA 11. EVOL SALARIULUI NOMINAL MEDIU LUNAR AL UNUI LU TOR ÎN ECONOMIE, 2012 ...... U)A ...... CRĂ ...... 31 U)A CRĂ FIGURA 12. EVOL SALARIA LOR ELIBERA DIN CÎMPUL MUNCII ÎN RAIONUL 2009- 2012, MII PERSOANE ...... 32 U)A ) ) FĂLEŞT), FIGURA 13. EVOL RATEI DE OMAJ ÎN RAIONUL 2007-2011,% ...... 34 FIGURA 14. EVOL MERILOR ÎNREGISTRA CONFORM ACTIVIT II ECONOMICE ÎN RAIONUL U)A Ş FĂLEŞT), 2011-2012, % ...... 34 FIGURA 15. REPARU)ATIZAŞOREA MERILOR CONFORM) DURATEI II Ă MAJ ...... 35 FĂLEŞT), FIGURA 16. MOTIVELE II ÎN MAJ, 2011- 2012, PERSOANE...... 36 ŞO AFLĂR ÎN ŞO FIGURA 17. ASIGURAREA POPULA EI DIN NORDUL REPUBLICII CU AUTOTURISME ...... 52 AFLĂR ŞO FIGURA 18. INDICATORII CE REFLEC NIVELUL S T ÎN RAIONUL TI ...... 56 ) FIGURA 19. EVOL PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ MEDIUL DE AFACERI ÎN TĂ ĂNĂ Ă)) FĂLEŞ PERIOADA 2005-2011 ...... 66 U)A Ă FIGUR 20. NIVELUL VENITURILOR DIN VÎ I PER ÎNTREPRINDERE PONDEREA ÎNTREPRINDERILOR PROFITABILE ÎN TOTAL ÎNTREPRINDERI SUB ASPECT REGIONAL...... 67 NZĂR Ş) FIGURA 21. STRUCTURA SECTORULUI ANTREPRENORIAL DIMENSIUNEA COMPANIILOR, UNIT ...... 67 DUŢĂ FIGURA 22. NU UL DE IMM-URI LA 1000 DE PERSOANE...... 68 Ă) FIGURA 23. NU UL DE ANGAJA ÎN SECTORUL ANTREPRENORIAL PE CATEGORII DE MĂR ÎNTREPRINDERI ...... 68 MĂR ) FIGURA 24. VENITURILE DE VÎ I REALIZATE DE TRE ANTREPRENORII ACTIVI DIN RAIONUL PE CATEGORII DE ÎNTREPRINDERI ...... 69 NZĂR CĂ FIGURA 25. PONDEREA ANTREPRENORILOR CE AU OB INUT PROFITURI PE CATEGORII DE FĂLEÎNTREŞT)PRINDERI ...... 69 FIGURA 26. EVOL PRODUC EI INDUSTRIALE DIN RAIONUL TI ÎN PERIOADA 2005-2011 .... 72 FIGURA 27. EVOL VOLUMULUI PRODUC EI INDUSTRIALE COMPARATIV CU ANUL 2005...... 73 U)A ) FĂLEŞ FIGURA 28. EVOL PRODUCTIVIT II MUNCII PERSONALULUI MEDIU SCRIPTIC ANGAJAT ÎN U)A ) INDUSTRIE ÎN PERIOADA 2005-2010 ...... 73 FIGURA 29. STRUCU)ATURA INDUSTRIEI ĂPRELU TOAREŞ) A PE GENURI DE ACTIVIT I, 2012 ...... 74 FIGURA 30. ORIETAREA EXTERN A PRODUC EI INDUSTRIALE, 2012...... 75 CRĂ Ă FIGURA 31. SUPRAFA TERENURILOR ÎN STARE DE DEGRADARE A CELOR AFLATE ÎN STADIUL DE Ă ) AMELIORARE , % ...... 79 A Ş) FIGURA 32. REPARTIZAREA FONDULUI FUNCIAR DESTINA LA 1 IANUARIE 2012, % ...... 80 5 DUŢĂ )) FIGURA 33. REPARTIZAREA TERENURILOR AGRICOLE FORM DE PROPRIETATE , %...... 81 FIGURA 34. EVOL EFECTIVULUI DE ANIMALE, MII CAPETE ...... 84 FIGURA 35. EVOL INVE LOR ÎN CAPITAL FIX DUŢĂÎN PERIOADAĂ ANILOR 2005-2011 ...... 87 U)A FIGURA 36. MODIFICAREA STRUCTURII INVESTI LOR ÎN MIJLOACE FIXE REALIZATE DIN SURSE U)A ST))) BUGETARE , % ...... 88 )) FIGURA 37. STRUCTURA INVE LOR ÎN CAPITAL FIX PE SURSE DE FINAN ARE, % ...... 89 FIGURA 38. PONDEREA INVE LOR ÎN LUC I DE CONSTRUC MONTAJ ÎN VOLUMUL TOTAL ST))) AL INVE LOR ÎN MIJLOACE FIXE, %...... 89 ST))) RĂR )E FIGURA 39. STIREA ADORMIREA MAICII DOMNUL DIN COMUNA C INE ...... 93 ST))) FIGURA 40. EVOL FONDULUI DE CARTE...... 98 MĂNĂ U) ĂL ŞT) FIGURA 41. EVOL NU ULUI DE TERENURI SPORTIVE ÎN RAIONUL 2005-2011 ...... 100 U)A FIGURA 42. PRINCIPIUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ...... 103 U)A MĂR FĂLEŞT),

CAPITOLUL 1

AUDITUL SOCIO-ECONOMIC

AL RAIONULUI FĂLEŞTI

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONULUI FĂLEŞTI

Repere istorice

Prima atestare documentar referitor la

F dateaz din anul 1429, pe cînd Figura 1. Harta teritorială a raionului Făleşti domnitorul Moldovei, Alexanădru cel Bun confirăleşti, unui ă vornic dreptul de pîni un de sate printre care cel unde tr Ion Falevici.mă A d dateaza stă cu aniişir 70-80 ai secolului XVII-lea,şi i dejăiaa poar denumireaoua d emeniune F Perioadaă dup 1812 cuno cte o int dezvş oltare tă r ăleşti. Hramulă or luiaş se r ensăr pe 22 maieconomică de Sf. Nicolae. şi cultu ală. aşu să băto eşte Date generale

Raionul F este situat în partea nord- vest a Republicii Moldova, fiind parte comp ăleşti a Regiunii de Dezvoltare Sursa: Sec Cultur i Turism F e ti Nord. Or F este centrul administronentăativ al raionului, aflîndu-se la o d deia 125 kmă ș de municipiulăl ș 58 km de la I aşul ăleşti Raionul F l se învecineaz cu raioanele Glodeni, Ungheni, Sîngerei, municip jude l I istanăânia). Chişinău şi aşi, România. ă eşti ă Organizaiulr eaBăli, adminisetrativ-teritore Botoşani şiia aşilă. RomRaionul F are în total 76 localităi, inclusiv un or F e i, 32 comune i 43 sate. În componen ora ului F a cu statut de localitate Fabrica de Zah r. În structuraăleşti teritorial-administrativ 33 praş –rii. ăl şt ş a ş ăleşti fost inclusă ă ă sunt Suprafaimă a raionului este de 1027 km², iar a or F 4,29 km², cu perimetrul de 15,13 km. aşului ăleşti – Relieful raionului F este caracterizat de cîmpii deluroase, fragmentate de rîpe. Dup caracterul reliefului, teritoriul raionului poate fi clasificat în 3 zone: zona Codru, zona de Step i, zona Prut.ăleşti ă Zonei Codru i se atribuie partea de sud - est a raionului, ce se rg cu codrii de nordă, Bălunde reliefului ajunge la 388 metri (Movila M gura). În zona respectiv relieful este deformat de mar ri de teren. mă ineşte Zona de stepînălimea a lui în partea de nord vest a raionuluiă se caracterizează printr-un relief mai lin Dei alunecă la platoul central, pe care trece cump apelor rîului Prut Nistru la sudă estBălu se întinsituatăde o creast care iese la – rîul Prut în zona raionului Ungheni.ă Aceasta desparte zona iştit. de step ului de cea a zonei Prut, ce evidăna z o nivelare a şireliefului cu descr– re în dir rîuluiă Prut trecerea trep în în partea de nord vest. ă a Băl enia ă eşte ecia şi tată luncă – Clima este temperat-continental , caracterizîndu-se prin rea gener a maselor de aer atmosferic de la vest spre est. ă mişca ală la nivel regiona Atlas of Global and Regional ClimaClimate raionului Projections Fălești, a ultimului în ultimele Raport decenii, de evaluare este influențată IPCC (AR5 de schimbările climatice observate l. Conform diverselor proiecții 10climatice, incluse în privind schimbările climatice, în -2035), în limitele Republicii Moldova, temperat Figura 1.1. Repartiția spațială a viitoriiconstitui ani 11.1...11.6 apropiați0 sumei temperaturilor active (1980- 10.10C (1986- ura medie anuală va ), rl.Fălești cel mai cald deceniuC, față de (2000-2010) media de referință din seria de . În același timp, constatăm, că în 0C, în cadrul unor areale observațiilor instrumentale,- cînd temperatura medie anuală pe țară a constituit ,0 pentrudin sudul viitoarele și sud deceniiestul republicii, (2016-2035) această cu cele valoare mai drasticetermică a scenarii depășit climatice cu , C (RCP8.5; temperatura RCP4.5). proiectată Cele relatate, vine să confirme faptul, că ne aflăm în pragul unor schimbări climatice substanțiale, în care, luarea măsurilor de adaptare, ar putea contribui esențial la asigurarea dezvoltăriiitele 9,5- 10durabile0 la nivel local. 9,8În limitele0 raionului Fălești temperatura medie anuală variază în lim C, media pe țară constituind valorilorC. Ținînd termice cont cu de 0.01 faptul,0C/an, că acestepe teritoriul valori înRepublicii limitele Moldova se atestă o tendință stabilă de majorare a

Sumaraionului temperaturilor la fel vor crește. active, La fel, indicatorul va spori intensitatea principal alși frecvența extremelor termice. Figura 1.2. Repartiția spațială a culturilor agricole în limitele acestui cantității anuale a precipitațiilor 2800resurselor0C -2900 de 0 căldură pentru -3700 creșterea0C (Figura și dezvoltarea 1.1.). O atmosferice (1980-), rl. Fălești raion variază de la este de peste 3000C pînă0C, ceea la ce este extrem de important bună parte din teritoriu, suma temperaturilor active să se țină cont la revizuireariu asolamentului a unor noi de soiuri culturi de agricole cultivate și la posibilitatea introducerii și amplasării corecte în terito plante,1.2. ținând cont de valorile actuale înregistrate. Cantitatea anuală a precipitațiilor atmosferice Figura 400,-450mm unul din în indicatorii limitele de arealelor bază ce caracterizează unde suma resursele de umiditate în raionul Fălești variază între temperaturilor active este mai mare și până la mm teritoriulpe areale raionului mai restrânse. este bine Cantitatea asigurat medie cu resurse anuală pede umiditate,republică fiind excep de ie mm, fac doar conchidem unele că areale, în general unde deficitul pluviometric poate constitui 200mm. ț

Considerăm, că în Strategia de dezvoltare a raionului timp,este necesar manifestarea să se val țină cont de favorabilitatea regimului precipitațiilor atmosferice, dar în același urilor de căldură și deficitul asociat acestor extreme termice obligă organele locale să asigure corect și diferențiat irigarea câmpurilor agricole. Unul din factorii climatici importanți în iernarea culturilor multianuale și deci și în amenajarea corectă a plantațiilor multianuale11 în spațiu este temperatura minimă absolută care se manifestă odată în ani, aceasta fiind indicatorul principal și în estimarea condițiilor Figura 1.3.. Repartiția spațială odată titui în teritoriu - de21 - iernare. -26 0C (F Înig limiteleura 1.3.). raionului Cea mai Fălești, mare parte minimul din în 10 ani a minimului absolut al absolut odată în ani poate cons anului (1980-2014), r-ul Fălești -230C, ceea ce teritoriu, însă odată în ani temperatura minimă înabsolută viitorul poate apropiat. atinge valori de sub este important să se țină cont la plantarea livezilor

Deșitemperaturii suma temperaturilor minime absolute active ce crește poate în avea acest o raion, cunoașterea distribuției în spațiu a deoarecefrecvență spre de exemplu, odată în pentru ani culturile este multianuale extrem de importantă pentru sectorul forestier și cel agricol, termofile, în văile râurilor mici și în lunca Ţrutului, unde are loc scurgerea și- 23 acumularea0 aerului rece formînd așa numitele "lacuri" ale frigului, temperaturatimp, ce în minimă partea sub de sud-C ar putea negativ să se răsfrângă asupra iernării piersicului și caisului. În de -21...-220C , acestea ar puteavest dinfi favorabile motive, căîn extremele odată în ani vor avea valori nu scăzute atinse de temperaturile sale c cultivarea(-23...-250C). piersicului și caisului, deoarece nu vor fi ritice de vătămare

La etapa actuală, manifestarea fenomenelor derabil climatice de risc cum ar fi temperaturile critice de vătămare a culturilor multianuale, îngheurile periculoase de primăvară şi de toamnă, seceta, etc. – influențează consi productivitatea ecosistemelor agricole, starea sănătății oamenilor, gradul de aprovizionare cu 10resurse ani pe de 45% apă potabilă.din teritoriul raionului o constituie temperaturile cuprinse în limitele -6÷-7 Ţe teritoriul raionului Fălești riscul înghețurilor periculoase devreme de toamnă, o datăО în temperaturile negative de -3...-5 0C. Valorile coeficientului de umiditate în 60% din teritoriuС, iareste în de cazul 0.5- înghețurilor periculoase târzii de primăvară, în % din teritoriul raionului –

., ceea ce indică la faptul, că raionul Fălești se caracterizează prin climă Sosubhumidălul şi res șiur humidă.sele de sol. Structura solurilor este comp se d prin diverse tipuri de sol. Cele mai r pîndite sunt ciornoziomuri tipice e, ce ocup 63% din toate terenurile arabile. licată şi eosebeşte Supr a fonduluiăs funciar din F este de 2642 ha,şi dobişnuitintre care terenulă intravilan ocup 516 ha. Cea mai mare pondere o d terenurile cu d ie agr 1189 ha sau 44% afaa din totală total. Acest indicator corespăleştiund urbane medii cu un grad de urbanizareă relativ înalt. Bonitatea medieein a terenurilor cu estina destina ie aicolăgr – de 67 e localităilor Teritoriul raionul F este înzestrat cu mai multe z naturale, inclusiv:icolă este nisip unităi.pietr ruteni, Valea Rusului), piatr pentru constr vila M gura). ăleşti ăcăminte şi Hidrografie.iş Ţ drogr aă raionului includeucie ur mo releă rîuri: Prut cu afluentul rîul Camenca, ov Mare i ov Mic, Gârla Mare, oltoi, L ni, Obreja, r r, CiuluculReeaua Mar e, hi Ciuluculafică Mijlociu, u pr mătoa un d Supr său,r drograficeŞ dinăul raion constituieş Ş ăul 318,6 km. Ş ucăce Gă lişo Colmaui, Ră el, ecum şi şir e aflueni mici. afaa 12 eelei hi Populaia a raionului 89965 locuitori, 74727 locuitori în mediul rural 15238 locuitori în mediul urban. totală – şi Activitatea economică este caracteriza de domeniile principale de activit gr industrie, comer pr ri de servicii, transport, construc farmaceutica, etc. În afar de ramurile industriei de prelucrare a materieită prime agricole, o pondere semnificativăi: a icultură, o au industria grea, in,dustrestăia u oar industria prelucr toare din ii,sectorul agroalimentar. ă ă Atracii turistice. Dator ş conă,d rale, ăîn raionul F ex puncte de atr tur ca iazurile, p durile ce se întind pe supr deluroase, precum le natur rice. ită iiilor natu ăleşti istă acie istică ă afee şi monumente ale Obiectele şi isto turistice care pot fi vizitate:  Pensiunea "Poiana ";  Ferma fruntasa cu bune practici agricole "Gospodarul - Rediu";  Complexul natural "MovilaBocşei M gurii";  Rezerv "P durea Domneasc ";  Izvorul "Fîntîna Doamnei" d ă  Muzeulaia raional ştiinifică de Istori ăe i Etnografie "Lază Dubinovschi" din or F  Muz de Istori Etnoin satulgrafie Călineşti; din localitatea Glinjeni. ş ăr aşul ăleşti; eul sătesc e şi

1.2. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A RAIONULUI FĂLEŞTI

1.2.1. CADRUL NORMATIV, ORGANIZATORIC ŞI FUNCIONAL AL CONSILIULUI RAIONAL FĂLEŞTI

1.2.1.1.Cadrul normativ, organizatoric şi funcţional

Principalele sarcini d de Consiliul Raional includ consolidarea dezvoltarea drului normativ, organizatoric einute şi funcională1.2.1.2.Mana age camentul Resurselor Umane şi funcional.

Statul de personal al Aparatului Pr dintelui raionului F subdiviziunilor din subordinea Consiliului raional F a fost aprobat prin Decizia Consiliului raional din nr. 03/2 din 31 mai 2012, ulterior a fosteşe avizat de re Cancelarăleşti iaşi de Stat. Personalul Aparatului este salarizat în baza ăleştischemelor de încadrare aprobate la începutul anului bugetar de c tre Pr dintele r registrate la Ministecătrul Fina . Schemele de încadrare se elaboreaz în conformitate cu Legea nr 48 din 22 martie 12 privind salarizară eaeşe fun riloraionului publici, şi în Legea cu privire la sistemulnelor de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23 decembrieă 2005, în shemele de încadrare fiind indicat nivelul studiilor, gradulciona de salarizare, treapta de salarizare, salariul de prev zut pentru d . În cadrul d r anual procedura de evaluare a perfofuncier profesionaleă funciaale fun einutărilor publici, procedur prin care se deter nivelul de îndeplinire a obiectivelorinstituiei individuale se esfăşoade activitateă a sarcinilor care le-au rev manelorrilor publici pe durata ciona anului calendaristic, pr ă nivelul de manifestaremină a criteriilor de evaluare. Evaluarea se d r în temeiulşi dispoz Pr dintelenitui funcionaraionului ,,Cu privire la d rarea procedurii de evaluareecum şi a perform profesionale ale rilor pu anuală la esfăşoa sfîr ă calendaristic,iiei eşe cu respectarea prevederilor Reesfăşugulamentului cu privire la evaluarea perfor anelorprofesionale funcionarilor publici, aprobatblici prinemisă H rîrea Guvernuluişitul nr. anului 201 din 11 martie 2009. De asemenea, perfor rilormanelor publici sunt evaluateale funcionala nivel colectiv, de subdiviziune cuotă respectarea cer stipulate în Regulamentul cu privire la evaluarea perfor colective,manele aprobat prfuncionain Hot rîrea Guvernului nr. 94 din 01 februarie 2013. În conformitate cu Decizia nr. 03inelor/2 din 31 mai 2012 Cu privire la organigrame şi structura aparatuluimanei preşedintelui raionului, a direcăţiilor şi a altor subdiviziuni subordoante Consiliului Raional Făleşti, Anexa 1, este prezentat rganigrama aparatului pr dintelui subdiviziunilor din subordinea Consiliului Raional. ă o eşe şi

Figura 2. Structura organizatorică

Structura personalului existent în cadrul Consiliului:

Tabelul 1. Structura personalului Direcia Numărul de unităi 18,5 14 Aparatul preşedintelui 20 Direcia Învăămînt, Tineret şi Sport 8 Direcia Generală Finane şi Economie 7,5 Direcia Asistenă Socială, Ţrotecie a Familiei şi Copilului 4 SeDirecia Agricultură, Alimentaie, Relaii funciare şi Cadastru 4 Secia Cultură şi Turism 2 cia Construcii, Gospodărie Comunală şi Drumuri SuCentrulrsa: ela deborat Cooperare de autori în Transfrontalieră baza datelor oferite şi d e)ntegrare Consiliul Ra Europeanăional e ti

1.2.1.3.Cadrul organizatoric, funcţional şi a procesului decizionalFăl ş

Din punct de vedere al cadrului organizatoric atest m în procesul decizional sunt aplicate mecanisme de ri publice. ed consiliului raional sunt deschise pentru eni, din exper şi funcionalrilor consiliului, ă prezcă acestora este limitat , participînd ocazional doarconsultă unii agen economiciŞ inele la invita Consiliului raional. Cauza acesteicetă neimînsăp ri este iena interesulfunciona redus al enade procesul deciz ă publice. i ia lică cetăenilor faă ional în instituiile 16

1.2.1.4. Analiza SWOT a capacităţii administrative a raionului Făleşti

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE   indicatorilor- Existena şi respectarea procedurii de  Lipsa unui sistem motivaional şi a  evaluare a performanelor profesionale ale  cheie de performană; atragerfuncionarilor publici; )nsuficiena personalului tînăr; aCapacitatea proiectelor înaltă a personalului de Lipsa şi dotarea tehnică insuficientă a e a fondurilorOPORTUNITĂI structurale şi scriere instituiilor autorităilorAMENINĂRI locale în  Valorificarea parteneriatelor publice  localităile rurale private publiceLipsa de interes din partea cetăenilor pentru procesul decizional din instituiile 1.2.1.5. Recomandări

În urma anlizei capacit administrative in a Consiliului Raional F se propun ur rele recomand ri: ăii şi stituionale ăleşti, 1. Eficientizareamătoa activit ii ăAPL prin:  Dezvoltarea resurselor umane la nivelul APL (traininguri formare profesional ă  Cr rea capacit ii APL în dezvoltarea implementarea de şiproiecte; ă  Îmbuncontinuă;ir rii dintre APL t ile locale; 2. eşte ă instrumentelorşi de consultare p prin ameliorareaătă ea transp colaboră procesuluişi decizional comuni ă p de încredere a Îmbunătăirea mecanismelor şi ublică 3. Formarea personaluluiarenei în domeniul managementuluientru crearea p stării tehnologiilor cetăenilor în instituiile autorităilor locale; roiectelor şi 1.2.2. FINANELEinformaionale. PUBLICE LOCALE

1.2.2.1.Veniturile bugetului local

Ev veniturilor bugetului raional se înscrie într-o tendin ambig Veniturile, exprimate în pre ri curente, at o cre re în perioada 2009-2012, de la 147,1 mil. MDL la oluia212,3 MDL, iar pentru 2013 se prognozeaz acestea vor constituiă aproximativuă. 204,8 mil. MDL. Î analizau în pre estări constantştee, cele ale anului 2008, care, de fapt, r dinamica puterii de cump rare, den o ă căa ie: dup o cre re a veniturilor în 2010 compartiv cunsă 20 09, în anii ce auu urmat, 2011 2012, s-a produ derea acestora, eveflectă ce se anticipeaz va contină în otă2013.altă situ ă şte Componentele bugetului d dinamici diferite:şi s scă oluie  în perioadaă că 2009-201ua2 şi v eniturile proprii au cunoscut o continu tendin de cre re în pre enotări cur ente acestea s-au majorat de la 31,4 mil. MDL la 53,9 mil. MDL. Pentru anul 2013 se prognozeaz r dere a veniturilor propră ii; ă  transferurileşte – de u la bugetul de stat în 2010 au constituit 154,8 mil.MDL, înregestrând o cre re importantă ,o uşoacompară scăativ cu 2009. Din 2011 volumul transferurilor de la bugetul d dere, se preved din va continua în 2013; şte ă  granturile au cea mai v e stat ev seol aflău în scă în perioada 2009-2e că această012 aceastea ten ă au variat întreşi 0 mil. MDL. olatilă 17ie – şi

Tabelul 2. Evoluia bugetului raional şi a componentelor sale, mil. MDL

RITM MEDIU

2013 DE CREŞTERE COMPONENTELE BUGETULUI 2009 2010 2011 2012 prognoză 2009- 2009- 2012 2013 Veniturile pre ri curente 147,1 192,77 194,63 212,31 204,78 totale ale pre ri constante, bugetului an deu referi 128,9 150,59 144,62 145,53 134,63 4,13 1,09 raional 2008u pre ri curennăte 31,4 34,27 38,14 53,94 53,92 Venituri pre ri constante, proprii an deu referi 27,52 26,77 28,34 36,97 35,45 10,35 6,54 2008u pre ri curennăte 115,7 154,88 154,3 153,33 150,86

pre ri constante, Transferuri an deu referi 101,38 120,99 114,65 105,1 99,18 1,21 -0,55 2008u pre ri curennăte 0 3,63 2,19 5,03 0

pre ri constante, Granturi an deu referi 0 2,83 1,63 3,45 0 2008u nă Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic i a celor oferite de Consiliul Raional e ti Notă: volumul transferurilor a fost calculat prin însumarea io urm toarelor componente:transfă ş eruri transferurile de susFăl şnere financiar încasate de bugetul de stat, mijloace incasate de la bugetul de stat prin decontari reciproce pentru cheltuieli curente, transferuri pentru chelă tuieli capitale de la bugetul de stat i transferuri dei la Fondul Republiă can de sus nere social a popula ei.

Ca ş rezultat al acestor evolu s-a prodius o u ăr schimbarei în structura bugetului la compartimentul venituri. Ponderea veniturilor proprii a cunoscut o u r re re avansând de la 21,35% în 200ii 9 la 25,41% în 2şoa012ă, se preconizeaz c acest trend va fi prelungit în 2013. A ev denot sporirea posibilit lor deşoa colectareă c şte a veniturilor din partea APL. Pe de parte, în acee perioad ponderă eaă transferurilor a zut de şila 78,65% la ceastă72,2%. Pentoluieru 2013 seă prevede o u ră i cre re a ponderii transferurilor, ce vor atinge nivelulaltă de 73,67%. Cotaaşi granturiloră în veniturile raionului a scăavut o d ponderea acestora fluctuând între 0 2,37%.şoa ă şte

Tabelul inamică 3. Evolu oscilantă,ia structurii bugetului raionlui pe grupe de veniturşi i, %

GRUPE DE VENITURI 2009 2010 2011 2012 2013 prognoz Venituri proprii 21,35 17,78 19,6 25,41 26,33 ă Transferuri de la bugetul de stat 78,65 80,34 79,3 72,22 73,67 Granturi 0 1,88 1,1 2,37 0

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional e ti

Dinamica componentelor de venituri a bugetului pentrFălu perş ioada 2009-2012 a determinat consolidarea autonomiei financiare a raionului. Totu sporirea ponderii resurselor proprii în 2012, în mare parte, s-a datorat reintroducerii impozitului pe venitul persoanelor juridice. Pe termen lung, sporirea veniturilor proprii nu poate fişi ax pe circumstan de ordin extern, cum ar fi mod rile cadrului normativ. pentru cre rea veniturilor proprii în acest sens consolidarea autonomiei financiare, este ată crearea condi e re pentru sporirea activitifică economice în raion. LaUnica fel, sunt soluie largi posibilit şte ce ar permite o mai mareşi 18 iilor necesa ăii ăi atragere a finan rilor sub for de granturi, opurtunitate care ar trebui utiliz ximum la nivel de raion. ă mă ată la ma 1.2.2.2.Cheltuielile bugetului local

Realizarea cheltuielilor bugetului raional se efectueaz în corelare cu documentele de dezvoltare elaborate de consiliul raional. În perioada 2009-2012 au fost elaborate 2 documente: ă  Planul de dezvoltare socio raionului F pentru anii 2009 2011;  Planul de dezvoltare socio raionului F pentru anul 2012. Cheltuielile exprimate în – preeconomicări cur aente au cunoscutăleşti o cre re – pe parcursul perioadei 2009-2012– ,economică avansând a d e la 150,1 ăleşti mil. MDL la 218,5 mil. MDL. Aceea i tendin este reflectatu în dinamica cheltuielilorşte exprimatecontinuă în pre ri constante. În anul 2013 se prognozeaz dere a cheltuililor. ş ă ă şi Tabelul 4.u Evoluia cheltuielilor bugetului raional, miăl. o MDL scă

2013 2009 2010 2011 2012 prognoză Cheltuieli (pr ri curente) 150,1 182,31 194,83 218,53 204,78 Cheltuieli (pr ri constante, an de referin 2008) 131,52 142,41 144,77 149,79 134,63 eu Sursa: elaborateu de autori în baza datelor oferăite de Consiliul Raional e ti

În 2012 comparativ cu 2009 s-au produs anumite Făl riş structurale pe componenta de cheltuieli a bugetului raional. Acest fapt d aional are destul xebilitate în reoreintarea cheltuielilor sale. Se creschimbărea ponderii cheltuielilor pentru gospodaria co gosp ria de enotă exploatare că Consiliul a fondului R de locuin e,ă flepr med idrometeorologie. Pe d atestăparte seşte înregistreaz reducere a ponderii cheltuielilor pmunalăentru bloculşi socialodă în 2 domenii: educa şi rotiroteciaea iuluiii (de şi hmen lee p altăentru ocrotirea s n t auă o zut atât ca pondere cât ca volum). În acela timp, bugetulmanifestată raionului pe compartimentul de cheltuieliie şi esteoc înalt concentrsănătă at: atât înionat 2009că cât cheltuieli în 2012 peste 85% din ă cheltuieliă ăii auscă fost orientate spre 4 domenii,şi iar în jur de 60şi% din cheltuieli spre finan rea educa e d rile de structur determinat o u şi r reducere a indicelui de concentare (acest indicator s-a calculat conform formulei lui Hirschmann - o valoareaa mai i ai. acestuia Totuşi mo indifică asupra unei distări aubuiri mai uniformeşoa a comă ponentelor unei serii), ce a zut de la 0,43 în 2009 la 0,37 în 2012. În mare parte, diminuarea nivelului de concentararemică a cheltuielor s-aică produs din cauza reducerii finan rii unor domenii sociale în favoarească unei sus mai mari a infrastructurii comunale. De men o asemena orientare pe termen lung contribuie la ameliorarea unor problemeă sociale. În pofida rilor de structurineri în cheltuieli - bugetul raionului este unul social.ionat că Cheltuielile de ordin economic cele pentru infrastructur au o pondere red fapt cauzschimbăat de posedarea unor resurseă financiare reduse de re consiliul raional. Atare situa d asupra capacit şi reduse ale consililui raioă nal de a contribuiusă la – intensificarea activit economice în raion prin cheltuielile sale.căt ie in ică ăilor ăii Tabelul 5. Evoluia cheltuielilor bugetului raional, mil. MDL

GRUPE DE CHELTUIELI, 2009 GRUPE DE CHELTUIELI, 2012 Invaămînt 64,1 Invăămînt 58,9 Servicii de stat cu destinatie generală 9,2 Servicii de stat cu destinatie generală 8,1 19

Asistenă şi susinere socială 7,7 Asistenă şi susinere socială 7,7

Cultura, arta, sportul şi aciunile pentru Cultura,arta,sportul şi aciunile pentru 5,2 5,5 tineret tineret Gospo ria comunal gospod ria de Gospodaria comunala i gospodaria de dă ă şi ă 3,7 ş 10,7 exploatare a fondului de locuine exploatare a fondului de locuine Cheltuieli neatribuite la alte grupuri Cheltuieli neatribuite la alte grupuri 2,5 2,7 principale principale Complexul pentru combustibil şi energie 2,4 Complexul pentru combustibil şi energie 0,8 Men inerea ordinii publice securitatea Men inerea ordinii publice securitatea şi 2,3 şi 2,1 naională naională Ocrotirea sănătăii 1,4 Ocrotirea sănătăii 0,5 Transporturi, gospodaria drumurilor, Transporturi, gospodaria drumurilor, 1,2 1,2 comunicaiile şi informatica comunicaiile şi informatica Agricultura, gospodaria silvică, Agricultura, gospodaria silvică, 0,3 0,2 gospodăria piscicola şi gospodăria apelor gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor Apărare naională 0,1 Apărare naională 0,1 Protecia mediului şi hidrometeorologia 0 Protecia mediului şi hidrometeorologia 1,4 Industrie şi construcii 0 Industrie şi construcii 0,1 Creditare netă 0 Creditare netă -0,2 Coeficientul de concentrare, unit 0,43 Coeficientul de concentare, unit 0,37

Sursa: elaborat de autori în baza datelăori oferite de Consiliul Raional e ti ăi

Făl ş 1.2.1.3. Probleme

 Principala pr în domeniul finan publice la nivel de raion de capacitatea red a APL de asigura sus rea financiar a cheltuielilor cu venituri proprii. Activitateaoblemă econo red elorvel de raion a sub ine za impoz contextusă în care raionul î i poateine asigura bugetulă cu venituri proprii doar în propor de circa 30%; mică usă la ni iat semnificativ ba  Se ateabilă,s o transparen ş o implicare red a reprezentan lor diferitor categorieii sociale în procesul de elaborare a bugetului raional. Transparentizarea implicartăea maimică activ a societ ă cişivile din raion în acestusă proces ar putea icontribui la o distribuire a cheltuililor bugetere ce este mai aprop de necesit le comunit i. şi ă ăii 1.2.2.6. Analiza SWOT a finanţelor publice locale iată ăi ăi

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE  Reintroducerea impozitului pe venit  pentru persoanele juridice raionBază impozabilă restrânsă ca rezultat al  activităii economice reduse la nivel de bugetul de stat OPORTUNITĂI Dependena excesivăAMENINĂRI de transferurile de la  Sporirea autonomiei financiare a 

Agravarea situaiei economice la nivel de comunităii în contextul promovării republică 1.2.2.7.reformei Recom dean descentarlizaredări administratvă

 Orientarea eforturilor spre dinamizarea activit economice la nivel de raion , ce ar permite rgirea bazei impozabile i ar spori ponderea rilor proprii în total venituri; ăii lă ş încasă 20

 Oragnizarea discu rilor publice în faza de elaborare a proiectului bugetului raional cu implicarea unui mare de persoane din comunitate (reprezentaniilor şi consultă ii civile, mediului de afaceri, altor persoane interesate); număr mai  Consolidarea capacit lori de ai analiz societă prognoz reprezentan APL.

ăi ă şi ă a ilor

1.3. CAPITALUL UMAN

1.3.1. PROFILUL DEMOGRAFIC AL RAIONULUI FĂLEŞTI

Analiza profilului demographic

Pop raionului F l reprez 2,6% din populaţia Republicii Moldova 9% din efectivul populaţiei din zona Nord. Densitatea pop în raionul F este de 86,2 locuitorulaiai/km2, respectivă eşti 15,7 de locuitorintă i/km2 în mediul urban 70,5 locuitorşii/km2 în mediul rural. ulaiei ăleşti Conform datelor Biroului de S în anul 2012şi pop a raionului F a constituit 92,4 mii de locuitori, fiind în dere cu 2 mii de per de anul 2007. Structura pe sexeNaional a pop tatistică la nivel de raion evid zulaia o reparstabilătizare echilibr ăleşti 48,4% din totalul pop fiind de sex masculinscă 51,5% de soane sex femenin, faă ad 106 de femei revin la 100 de ulaieir Popula raionului esteenia caracteriză de o preponderată, numer a persoanelorulaiei din mediul rural cu o ponderşie de 81,8 din mediul urbanică de 18,2%. bă bai. ia ată enă ică % şi Tabelul 6. Structura şi numărul populaiei pe sexe şi medii de rezidenă, 2007-2012

din care: Ani Total Făleşti MASCULIN FEMENIN URBAN RURAL Persoane, mii locuitori 2007 94,4 45,7 48,6 18,1 76,3 2008 93,6 45,3 48,5 17,6 76,0 2009 93,1 45,0 48,0 16,6 76,5 2010 92,9 45,0 47,8 16,6 76,3 2011 92,6 44,8 47,7 16,8 75,8 2012 92,4 44,7 47,6 16,8 75,6 Structura (%) 2007 100,0 48,4 51,5 19,2 80,8 2008 100,0 48,2 51,8 18,8 81,2 2009 100,0 48,3 51,6 17,8 82,2 2010 100,0 48,4 51,5 17,9 82,1 2011 100,0 48,4 51,5 18,1 81,9 2012 100,0 48,4 51,5 18,2 81,8

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

La începutul anului 2013, primele 4 comune cu cel maiio mare ă pop stabile din raiona erau: S rata Veche (4545 de locuitori o densitate a pop ei de 17 locuitori/km2), (4185 de locuitori i cu o densitate a pop de 16,7număr locuitor ali/ kmulaiei2),Scumpia (3622 de locuitori, cuă o densitate a pop 13,7şi locuitori/km2) ulai Glinjeni (3456 locuitori Răueldensitatea pop 8,9 ş locuitori/km2). Localitateaulaiei cu cel mai mic de pop ie este comuna Pietrosu, cuulaiei 928 de locuitori o densitateşi a pop de 4,8şi locuitori/km2. ulaiei număr ula stabilăConform datelor înregistrate la tul pop şi din anul 2004 în raionululaiei F majoritatea pop sub aspectul lor o constituie moldovenii/românii, reprezentînd 84,34% din total,Recensămîn urmat de ucraineniulaiei cu 12%, celelalte ăleşti,i avînd ponderi subulaiei 4%: r 3,4%; naionalităgauzi ii 0,04%; bulgari - 0,04%; i constituie 0,30 edeclar 0,04%. naional tăi uşi – gă – alte naionalită % şi n ai –

Tabelul 7. Distribuia populaiei după naionalităile de bază şi limba maternă, din Raionul Făleşti, anul 2004

Limba maternă:

Alte Nedecla- Naionalitatea Total Română Rusă Ucraineană Găgăuză Bulgară limbi rată Total 90320 72911 4764 9478 30 16 224 38

Moldoveni/ 76169 72545 503 187 2 0 94 0 români Ucraineni 10711 264 1178 9245 2 - 5 - Ruşi 3064 58 2979 24 - - - - Găgăuzi 39 3 7 2 26 - - - Bulgari 32 7 6 3 - 16 - -

Alte 267 34 91 17 - - 125 - naionalităi Nedeclarată 38 ------38

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În raionul F d rul total al pop 95,io4% s-au declarăat de religie (confesiune relig ortodox Din rîndul persoanelor de al religie, pot f bap tii, reprezentîndăleşti, in numă aproximativ 1,43%ulaiei, din totalul pop i; cr de rit vechi cr ioasă dup Evanghelie,ă. care au înregistreaz ponderi egaletă de 0,5% alte religi menionai:ii cu 1,07%. tişrul persoanelor care s-au declarat atei r religie a ulaiefost de 50eştinii6 sau 0,6% din total.şi Religeştiniiie nedeclară a fost înregistr pentruă 813 mii de persoane,şi reprezentînd 1% din Număpop raionului. şi fă ă Ev proceselorată demografice seată caracterizeaz prin indicatori rii naturale a populaia natal mortalitatea popula ei. În perioada 2008-2011, în raionul F cît oluia pe repub sporul natural (rezultat din diferă între natalitaaite mişcărtalitate) este negativ,ulaiei: fapt ce expitatea şi n r u ilor-vi ii este mai mic d rul deceda ilăleştior. şi lică, ena şi mo Tabelul 8. Mişcarealică natural că umăă a poulpu născlaieiţ în Raionul Făleşti, 2007-ecât201 numă1 ţ

2008 2009 2010 2011 RM Făleşti RM Făleşti RM Făleşti RM Făleşti i-vii, persoane 39018 1039 40803 1196 40747 1098 39182 1117 Deceda i, persoane 41948 1346 42139 1260 43631 1301 39249 1142 Născu Mi rea natural -2930 -307 -1336 -64 -2884 -203 -67 -25 Rata sporului natural (la şca ă -0,9 -3,3 -0,4 -0,7 -0,9 -2,2 -0,02 -0,3 1000 locuitori)

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În anul 2011, în raionul F fost înregistr 111io 7 n i-văii, cu o cr re de 19 i-vii, de anul 2010 (1098 de persoane). În acest context, s-au înregistrat în mediul urban 186 nasc i-văleşti au diul rural 931ai i-vii.ăscu eşte nascu faă Ev ratei ui în perioadaii şi în me ultimilor 5 ani estenascu caracteristic printr-o cr re de la 11, i-vii la 1000 de locuitori în anul 2007 p la 12,1 i-vii la 1000 de locuitori în oluia anul 2011.natalită Respectiv,i rata natalit pe republ este de 11 ă -vii eştela 1000 de locuitor nascui, mai p decît în raionul F l înă nascu ăii ică născui uin ă eşti. 24

Figura 3.Evoluia ratei natalităii în perioada 2007-2011, la 1000 de locuitori

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În anul 2011, în raionul F au fost înregistr 1142io de persoaneă decedate, cu o reducere de 159 de decesuri de anul 2010 (1301 de persoane). În mediul urban au murit 182 de persoane, iar în mediul rurăleştial 960 de persoane. ai faă Figura 4. Evoluia decedailor în raionul Făleşti, în perioada 2007-2011, personae

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Pe parcursul anilor 2007-2010, rata mortalit a io fost în cr ăre de la 13,9 p la . O ameliorare a s s-a înregistrat în 2011, cândr mort generale a fostde 12,3 cazuri la 1000 de persoane. Pe parăcuiirsul perioadeieşte 2007-2011 rata mor‰ înă ‰din raiona a dep nivelulituaiei mediu pe r ,difer fiind cauz ată alităiiv de un proces mai accentuat de rînire demografic a pop în raion. talităii ăşit a ă ena ată semnificati ă Figura 5. Evoluia îmbătratei mortalităii în perioadaă 200ulaiei7-2011, la 1000 de locuitori

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

io ă 25

O ev pozitiv se la capitolul . În perioada 2007- 2011 mortalitatea infa a zut de la 14,7 la 9 cazuri la 1000 nou- iar din 2010 valorile indicatoruluioluie respectivă atestăla nivel raional suntrata sub mortalitate media pe republic infantilă. ntilă scă născui, Figura 6. Evoluia ratei mortalităii infantile în perioada 2007-2011ă, la 1000 născui-vii

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În perioada 2007-2012 în raionul F ti, se obseio rv o cră re a avortur miniavorturilor de la 197 p la 218. Pe parcursul anilor 2008-2012 rata avorturilor la nivel de raion a fost sub media pe republic . ăleş ă eşte ilor şi înă Figura 7. Evoluia ratei avorturilor în ăperioada 2007-2012, la 1000 de locuitori

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

io ă Asigurarea pop cu medici reprez o pr pentru raion. În anul 2011 la 10 mii locuitori din raionul F reveneau 0,5 obstetricieni-ginecologi 0,5 sp de profil pediatr deulaiei 1,8 respectiv 1,4 pe republicintă .oblemă Începînd cu anul 2009 ăleştiîn raionul F poate fi observ o cr şire ecialişti a speranţei de viaţă, excepic faă şi doar 2010, an în care ă s-a înregistrat un nivel înalt al mor generale celei infantile. În anulăleşti 2011, pe rep ată acesteşte incontinuădicator a înregistrat valoarea maxie făcînd a perioad ei date 70,88 ani, inclusiv la r 67 la femei talităii75 ani. În raion acşiest indicator a avut tend de cr re cu 2,4ublică ani (71,6 ani) în anul 2011 de 2009 (69,2 ani).imă – bă bai – şi – ină eşte faă

Figura 8. Evoluia speranei de viaă la naştere în perioada 2007-2012

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Cr rea semnificativ per de v în raion iodin 2011 a f ă d derea mor generale pîn la 12,3 deced la 1000 locuitor a celei infantile care a constituit 9 decedeşte vîr ă a san laanei 100 0 iaăi-vii. ost influenată e scă În raionultalităii F ca înă r femeile trai mai mult decâti, şi r cu 8,1 ani. Acest decalaj se datoraiea zîn veluluistă sub mai un înalt al mornăscu prematur rb r. ăleşti şi a ă, ăiesc bă baii Tabelul 9. Duă nirata medie a vieii, pe sextalităiie în raion ul Făleştei, a 200 bă 9-2ailo011

2009 2010 2011 Ambele Ambele Ambele M F M F M F sexe sexe sexe Total-RM 69,3 65,3 73,4 69,1 65,0 73,4 71,0 67,0 75,0 m. Chi in u 72,2 68,2 76,0 72,6 68,5 76,5 73,9 69,9 77,5 Făleşti 69,2 65,3 73,3 69,0 65,1 73,1 71,6 67,5 75,6 ş ă Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În perioada 2009-2012, s-a evid mai prio procesulă de rînire demogr în raionul F - valorile coeficientului de rânire s-a majorat de la 15,3 p la 15,4 pentru persoane în vîreniat de 60 ani onunat peste la 100 locuitorîmbăti. Valorile indicatoruluiafică respectiv auăleşti fost mai mici decît p r îmbăt înă stă şi Tabelul 10. Coeficientul îmbătrînirii populae ieia ă. în raionul Făleşti, 2009-2012 (numărul persoanelor în vărstă de 60 de ani şi peste 100 locuitori)

2009 2010 2011 2012 RM Făleşti RM Făleşti RM Făleşti RM Făleşti Masculin 11,5 6,1 11,8 6,1 12,2 6,3 12,5 6,2 Feminin 16,4 9 16,8 9,1 17,3 9,3 17,6 9,2 Ambele 14,0 15,3 14,4 15,3 14,8 15,4 15,0 15,4 sexe

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Procesele demografice au detreminat schimbari io în structură a popula raionului F i: ponderea popul sub vîr apt de s-a rat de la 21,1% în anul 2007 p la 19,2% în anul 2011, iar ponderea pop pesteşi vîrsta ap de iei s-a majorat, ăleşt aiei stă ă 27muncă micşo înă ulaiei tă muncă respectiv, de la 17,4% p 17,8 Pop raionului înregistreaz r r r a grupei celor vîrstnici (peste vîr ap de ), cu o pondere de 66,9 % în mediul ur cu o pondere de 62,1% înînă mediul la rural. Totodulaia ev grupei de vîră o c eşter e uşoavîră ap d perioarstăgrupeită celormuncă peste vîr p d în cond ban care şi pop vîrsta ap de înregistreaz ată, de asemeneaoluia r r stă tînăre, deă lasub 61 ,4%stă în 20tă07 pe muncă63% este la sfîr su ă 2011. stă a tă e muncă, iiile în ulaia în tă muncă ă o uşoa ă c eşte Figura 9.înă Ev laol uia structuriişitul pe anului vîrste a populaiei raionului Hînceşti, 2007-2011, %

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Structura pe vîrste a pop raionului F e rio tend ă similar cu cea din rep poar amprenta caracter unui proces de rînire demogr care a determinat reducer ulaiei relativăl a ştipop eflectă tinere.ina ă Ev ublică înşi structurată pe vîrste a pop istică confir un procesîmbăt lent, dar continuuafică, de rînire a pop ei dinea raionulabsolută F şi i, determinată ulaiei de cr rea pop vîrstnice (cu 0,6%oluia în anul 2011 de anul 2007) ulaiei sc derea popmă tinere cu 1,7% în anul 2011 îmbătde anul 2007.ulai ăleşt eşte ulaiei faă şi ă ulaiei faăTabel ul 11. Structura populaiei pe grupe de vîrste în Raionul Făleşti, 2007-2011,%

2007 2008 2009 2010 2011 RM Făleşti RM Făleşti RM Făleşti RM Făleşti RM Făleşti 0-14 ani 17,6 19,4 17,1 18,8 16,7 18,3 16,4 18 16,2 17,7 15-59 ani 68,7 64,3 69,2 65 69,2 65,3 69,2 65,5 69 65,4 60 de ani şi peste 13,7 16,3 13,7 16,2 14 16,4 14,4 16,6 14,8 16,9 Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de lade Biroul Na ional de Statistic

Un indicator important ce de structura pe grupe de vîr a populă este raportul de depend demogr al grupelor de persoane inactive (0-14 ani peste 60 de ani) la 100 de persoane active. Acestine indicator reprezentat pr stă rul tineriloraiei vîrstnicilor ce revin laenă 100 persoaneafică active, expr sintetic muta iile intervenite înşi structura de vîr pop in numă şi Pe parcursul anilor 2009-2011 în raionulimă F se remar o descr re a valorii indiceluistă a pentulaiei.ru popula din grupa de vîr 0-14 ani, concomitent cu cr rea efectivului din grupa pop vîrstnice, cea ce r ăleşti o tendin a că similar eşte cu cea înregistr în republi Nivelulie semnificativ al stăindicatorului sarcinii demograficeeşte r procesul de îm rînireulaiei de lung durat ritoriu.eflectă ă ată 28 că. eflectă băt ă ă în te Tabelul 12. Raportul de dependenă demografică al grupelor de persoane inactive la 100 de persoane active, 2009-2011, %

Numărul copiilor în vîrstă 0-14 ani şi bătrînilor în vîrstă de 60 ani Numărul populaiei şi peste la 100 persoane în vîrstă de 15-59 ani în vîrstă de 60 ani Inclusiv în vîrstă: şi peste la 100 copii Total în vîrstă 0-14 ani 0-14 ani 60 ani şi peste 2011 RM 45,0 23,5 21,5 91,4 e ti 53,0 27,2 25,9 95,2 2010 FălRMş 44,6 23,8 20,8 87,5 e ti 52,8 27,5 25,3 92,0 2009 FălRMş 44,4 24,1 20,3 84,0 e ti 53,1 28,1 25,0 89,1

SursaFăl: elaboratş de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

La începutul anului 2012, în raionul F ti 95 de persoaneio în vîră de 60 ani peste, reveneau la fiecare de copii în vîr de 0-14 ani, iar indicile de sar demogra ra de 53 persoane la fiecare de persoaneăleş în vîr 15-59 (copii în vîrstă 0-14 ani şi rîni în vîr de 60 sutăpes te), fiind mai marstă de total pe repu 45).cină fică e S r raio sută de fluxurilestă migr fenomenstă ce a contribuit+ băt la reducerstă ea ani şirului persoanelor în vîrstae faă reproductiv Dinblică cauz la nivel mecanismeleituaia c eată de în evidn a fost a fluxurilorinfluenată mi şigr au un aionale,carcter limitat, în raion nu sunt date reale desnumăpre procesele migr (acest lucru se refeă.r la migră căia intern ).naional În anul 2011, în raienăonul F s-au încheiataionale 583 de rii, cu 28 mai p comparativ cu anul 2009, iar aionalerul de divor ri a cresuctă şi de la 22a5 în 2009 ăla 280 în 2011. ăleşti căsăto uin numă u Tabelul 13. Evoluia nupialităii şi divorialităii în raionul Făleşti, 2009-2011

2009 2010 2011 RM Făleşti RM Făleşti RM Făleşti Căsătorii 26781 611 26483 607 25900 583 Divoruri 11884 225 11504 234 11120 280 %, la 1000 de locuitori Rata nupialităii 7,5 6,6 7,4 6,5 7,3 6,3 Rata divorialităii 3,3 2,4 3,2 2,5 3,1 3,0

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

1.3.1.1.Principalele probleme ale domeniului demographicio ă

În urma analizei efectuate au fostidentificate ur rele probleme:  intensificarea procesului de rînire a pop fiind dep it nivelul critic al coeficientului d înire; mătoa  rarea ponderii grupelorîmbăt de vîr r ulaiei,i, respectiv cr ăş erea indicatorilor grupelor de vîr e îmbătde peste 60 de ani;  micşodepopularea; stă tînă ă ş eşt stă 29

 procesele intense ale migr inclusiv munca în str e, care prov depopular  starea d tate, ce aiunii, de starea reproductiv problemeleăinătat accesuluioacă la serviciile dea mecanică; med  nivelul eînalt sănă al persoanelorine cu nevoi speciale,ă şi care prov incluziunii e socialeasistenă acestoraicală; în programele speciale de integrare în sfera socio- oacă insuficiena  la nivel mecanismele de evid a fluxurilor migr nu sînt economică;din acest motiv nu ex date reale din domeniul migr nii în raion;  cr naionalrului de divor uri ratei divorenă ii. aionale eficiente şi istă aiu 1.3.1.2. Analizaeşterea SWnumăOT profilul demograficşi a ialită

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE     Creşterea ratei natalităii  Evoluie descendentă a populaiei tinere  Tendină de creştere a speranei de viaă la demograficeÎmbătrînirea demografică naştere  Mărirea semnificativă a sarcinii  Ţrezena în număr mare a populaiei în în vîrstă aptă de gen de muncă Numărul redus de medici Distribuia echilibratăOPORTUNITĂI a populaiei, AMENINĂRI  funcie  anumite domenii domenii: economie,  tineret,Existena et c.strategiilor de dezvoltare pe Evoluia negativă a sporului natural Creşterea invalidităii în rîndul copiilor 1.3.1.3.Recomandări profilul demografic

Pe dimensiunea demografic la nivel de raion ar trebui promovate ur relor ri:  crearea cond favorabileă pentru asigurarea imp rii mătoa politicilor măsu preconizate pentru redresarea natali în vederea ap r rilor de re a familieiiiilor i a copilului; lementă  naionaleefectuarea la nivel local a unui control stricttăii asupra asigur licării accesuluiii măsu la  susineserviciile d ş med pilului;  promovarea programelor de cr re a cap capitalului uman;ă  implementare asistenăea unor icalări de a pr mamei şi a co a familiilor cu copii, acordarea pr sociale pentru îngrijireeşte cre acităilorre a copilului în paralel cu d rarea unor campanii de informăsumare cu privireotecie la socialămodul de v îndeosebi în meestaiilordiul rural; şi şte esfăşu  elaborarea promovarea multilater a politicilorsănătos raionaleiaă, în domeniul pr i, de combater r v ie,  gestionar şi problemelor social-economiceală a pop vîrstnice promovaroteciei eafamilie rilor locale dee ainte săgrăcieiare şi deiolenei adapta înre famil acestora la schimb rile în societateaea raionului. eficientă a ulaiei şi măsu şi ă 1.3.2. FORA DE MUNCĂ A RAIONULUI FĂLEŞTI

1.3.2.1.Remunerarea salariaţilor

În anul 2012, salariul mediu lunar al unui lucr tor din raionul F a constituit 2357,3 lei s-a rit cu 29% de anul 2009, în perioad , în mediu pe rep remunerarea muncii a crescut cu 26,6%. În anul 2012 cr ărea s-a caracterizăleştiat prin major ri de salarii înşi maimă multe sectoarefaă (înv activaceeaşiitatea financiară agricultur ublică asisten soc administr ie publi etc.). eşte ă ăămînt, ă, ă, sănătate şi ă

ială, a că, Figura 10. Evoluia salariului nominal mediu al unui lucrător în economie, 2009-2012

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În pofida faptului remunerarea muncii a fost maiojorat , în Fă ti, în luna decembrie 2012, salariul mediu a fost cel mai mic în zona de nord, iar la nivel republican raionul s- a plasat printre ultimilecă teritorial-administrative. ă ăleş

Figura 11. Evoluia salarşaseiuluiunităi nomin al mediu lunar al unui lucrător în economie, 2012

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic i a celor oferite de Consiliul Raional e ti io ă ş SalariulFăl meş diu nominal lunar al unui lucr din raionul F a crescut în 2012 cu 3,23% de anul 2011, iar în cadrul ilor bugetare remunerarea s-a majorat cu 10,9 de anul 2011. ător ăleşti faă institui Tabelul% faă 14. Salariul mediu pe activităi economice, în perioada 2011-2012

C tigul salarial mediu pe îş % din total, Activităile economice activit i economice, lei ă anul 2012 2012 2011 Total, dintre care: 25432,4 23703,14 100 Agricultură 1645,2 1479,51 6,5 Piscicolă 846,6 1001,9 3,3 Îndustrie prelucrătoare 2641,0 2413,8 10,4 Construcţii 3194,8 3062,0 12,6 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 2194,1 1966,0 8,6 Administraţie publică 3063,3 2617,0 12 Invăţămînt 2389,5 2220,3 9,4 Sănătate şi asistenţă socială 2754,7 2550,1 10,8 Medici 5279,2 4993,8 20,8 Activităţi recreative, culturale şi sportive 1423,0 1398,73 5,6

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional e ti

Niveluri maxime ale salariului mediu lunar pe luna decembrFăl ş ie 2012 au fost înregistrate în ur rele ramuri: constr 3194,8 lei, administr p - 3063,3 lei, industrie r - 3840,7 lei, asisten social - 2754,7 lei n (medici) 5279,2 lei. Sub nivelul memătoadiu au fost retr salaruciiia ii– din piscicultur - 846,aia6 lei , trublicăansport - 1663,0 lei, cultur uşoaportă - 1423,0 lei, servicii ăp -ă 1260,0 lei. şi să ătate – ibuii ă ă Tabelulşi s 15. Mobilitatea salariaoştaleilor, în perioada 2009-2011, mii personae

2009 2010 2011 angajai eliberai angajai eliberai angajai eliberai RM 131,4 149,2 132,0 140,9 166,4 165,2 Zona Nord 26,9 32,9 26,0 30,0 31,2 32,3 Făleşti 1,8 2,1 1,7 2,4 1,4 2,4

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Raionul F d patru din 12 raioane din iozona Nord privindă rul pop în vîr pt d - 58192 persoane la 1 ianuarie 2012, dintre care în mediul rural 81% (469ăleşti39 de persoane)eine locul în mediul urban 19% (11253 de persoane).numă În perioada ulaiei2007- 2011,stă ev a ă e vîrstei muncă ap de este în cr re cu 1,6 p.p. Dup rul salar lor angaj în cîmpşiul muncii raionul F în 2011 d locul din zona Nord a republiciioluia (din 12 raioanetă). muncărul salar uşor în anuleşte 2011 a fost de 1,4 miiă persoane,numă mai piai decît înai anul 2009, când acest indicatăleşti,or a a constituiteine 1,8 mii deşase persoane. În anul 2011 au fost eliber din cîmpNumăul muncii o mieiailor de persoane (a constituit 2,4 mii persoane), mai multuin decît angajate, iar pe rep rul salar eliber crescut cu 25,7% de anul 2010 ( 1ai65,2 mii persoane). ublică numă iailor ai a Ffaăigu ra 12. Evoluia salariailor eliberai din cîmpul muncii în raionul Făleşti, 2009-2012, mii personae

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Efectele negative ale crizei economico-financiare, auio condus la lichidară ea rului de locuri de m existente, pr la rarea rului de locuri de noi- create, care în consecin diminueze rul pop ocupatenumă cr rea rului uncăerilor din raion.ecum Conform şi micşo datelor preznumăentate de re Agen iamuncă Na pentru Ocuparea For eiă deau M făcut să (ANOFM) dinnumă raionul F ulaiei în anul 2011şi aueşte fost număînregistrateşom 427 de locuri de noi-create mai p n, cu 237 căt de un i, ţ decît înţională anul 2010, valorile acestui ţ indicatoruncă la nivel raional este în descrăleşti,re de media pe r (48982 de locuri de mu reate).muncă ui ită eşte faă a ă Tabelul 16. Locuri de munncăcă c noi-create în raionul Făleşti, 2009-2011

2009 2010 2011 RM Făleşti RM Făleşti RM Făleşti Locuri de munc noi create, unit 69950 409 47755 663 48982 427 Ponderea locurilor de munc noi-create 100 0,6 100 1,4 100 0,9 ă ăi Sursa: elaborat de autori în bazăa datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

S din raion a contribuit la acordareaio concediilor ă for rarea zilei de lucru, etc., precum la majorarea datoriilor la remunerarea muncii a salarituaia economicăr. În luna decembrie 2012, suma dator pentru remunerarate,ea munciimicşo în raionul F a constituit 2237,3 miişi lei, ceea ce a fost în cr re cu 29% de luna ianuarie 2012iailo. Nivelul datoriilor pentru remunerarea munciiată pe activ în luna ianuarie 2013 înăleştiregistrate în sectoare a fost de: în industrie eşte188,0 lei, pisciculturfaă 236,7 lei, agricultur sivicultur 887,3 mii lei, transport 11,5 lei, comerităi cu ridicata 913,8 lei. – ă – 1.3.2.2.Şomajulă şi ă – – –

O d cu reducerea nu rului pop angajate reducerii rului de locuri de ocuparea for de este una din principalele probleme ce per în raion.ată în anul 2011 măponderea ulaieirilor p înşi cîmpul munciinumă a constituit 13% din muncă,totalul celor s-au adreiesat la muncă ANOFM, în anul 2012 acest indice a constituit doarsistă 22,4% sau cu Dacă9,4 p.p. mai mult. şome lasai În anul 2012, se o r ameliorare a s pe p muncii locale - num rul persoanelor înregistrate a fost de 1900 s-a rat cu 966 de persoane de anul 2011. ANOFM a înatestăregistrat uşoaun ă de 4216 ituaieiri, dintre caiaare: 2871 au fost deă la evid din diverse motive, inclusiv refuzşiul serviciilormicşo Agen iei. faă număr şome scoşi Tabelenăul 17 . Locuri de muncă noi create în raionul Făleşti, 2009-2011

2011 2012 I Trimestru 2013 Indicatori RM Făleşti Făleşti Făleşti Nr. omerilor adresa 67254 2866 1900 411 Nr. omerilor plasa 13548 374 425 118 ş i Ponderea omerilor angaja în ş i cîmpul muncii, % din totalul 20,14 13,0 22,4 29,0 omerilor ş i

Suşrsa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Prez jului în raion este cauz de: iolipsa locuriloră de atractive, 33

ena şoma ată muncă necorespunderea cererii cu oferta for de m disponibilizarea personalului, etc. ANOFM efectueaz permanent vizite în raion pentru a remedia activit de colaborare cu angajatorii. Conform datelor ANOFM, în eianul 2012uncă, s-au efectuat 34 de vizite la pr r 145 de vizite la agă ca rezultat au fost înregistrate circa 642ăile de locuri vacante, cu 215 locuri v de anul 2011. imă ii şi enii economici, Figura 13. Evoluacanteia rat maiei de multe şomaj faă în r aionul Făleşti, 2007-2011,%

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Rata jului (propor rilor BIM în pop io activ înă raionul F este în cr re de anii preced în 2011 a înregistrat un nivel de 5% în este decît şomanivelul pe r deia 6,7%.şome Rata majuluiulaia la r ă la femei ăleşti a înregistrat ureşte relefaă valori: 4,2% eni 5,7%.şi Structura pop active din raion s-asă modificatmai dupmică cum urmeaz pondera ăea pop ocupateşo a crescut de labă 61bai,4% şiîn 2007 la 63% în 2011, ponmătoader rilor a crescutşi de la 2,3% la 5 %. ulaiei ă În anul 2012ă:, majoritatea ulaieirilor înregistr în raionul F erau persoane cuşi studii gimnazialeea şome (9 clase) 1101 de persoane, urmat de persoane cu studii secundare profesionale 386 de persoaneşome 755 de ai persoane far ăleşti, profesii, mai p sunt înregistr ri cu studii –superioare de 88 persoane edii de specialitate 85 de persoane. La– moment sunt solicitatateşi ur rele profesii:ă medici, profesori, uinpsihologi, logoped, ai etc.şome Din rul total de locuriîn denumăr libere ponderşiea m cea mai mare le revine muncitorilor mătoari, la repar ia automobilelor, hamali, r ri, etc. numă muncă necalificai, fiind solicitai cusăto lăcătuşi a mătuFiguraăto 14. Evoluia şomerilor înregistrai conform activităii economice în raionul Făleşti, 2011-2012, %

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Agen Ocup rii For ei de Munc e ti

ia ă ă Făl ş În 2012 au fost p pul muncii 425 d ri (dintre care 289 femei), mai mult cu 34

lasai în cîm e şome 14% de anul 2011 (374 de eri),. Conform evid de la Ag pentru ocuparea for de mun din F l din num rul celor înregistr rea unui loc de 51% sunt faă muncitori auxiliari, 18% -şom lucr ri din sectorulenei agricultur 10enia,6% - lucr ri din industrei ie, 4,1%că - lucr ă eştiri din administră ia p 3,5%ai în- d căutain înv nt, etc.. muncă ăto ă, ăto Tabelul 18. Numărul ătoşomerilor înregistraai şi publică,lasai în cîmpul munciiăămî pe grupe de vîrstă şi sex în raionul Făleşti, anii 2011-2012

2011 2012 Înregistrai Plasai Înregistrai Plasai Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei Şomeri-total 2866 1589 374 213 1900 1119 425 289 16-24 ani 452 245 86 60 321 218 114 89 25-29 ani 369 228 37 25 240 153 62 50 30-49 ani 1387 802 169 104 906 560 177 124 50-65 ani 658 314 82 24 442 188 72 26

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Agen Ocup rii For ei de Munc e ti

Ponderea cea mai mare rilor o reprezia ă vîrsta cupră Făl ş între 30-49 ani, categoria respectiv înregistrînd 47,7% din nu rul total de ri înregistr în anul 2012, fiind ur de cei cua şomevîrsta de 16-24 ani intă(11,5,%) cei cu categoria cuinsă vîr cupri între 50-65 de ani are o ăpondere de 10%. În ac timmăp, la nivel raional,şome se evid aiz psa de calificar cmaiompetitivitate a specia r, conlucrar şi diuluistă de afacerinsă cu sistemul de preg re a cadrelor, cât mielaşigrarea masiv toate acestea geneeniarândă li angajaree a şitinerilor în economia na ionalliştilo. ea slabă a me Din rul totalăti de omeri înregistrşi în anul 2012, femeileă, constituie 59%, dintreo slabă care plasate în cîmpul muncii au fost 68% dină totalul celor angaj (425). Majoritatea rilor de sexnumă femenin plasateş în câmpul munciiai au o vâr cuprins între 30-49 ani, ceea ce reprez o pondere de 41,6% din nu rul femeilor angajateai în cîmpul muncii . şome În pofida faptului r revine un procentstă mai mare ăla înregistrare (41,1%), la plasareaintă în cîmpul muncii ace ea reprezmă doar 32% din num rul celor angaj pe parcursul anului 2012.că bă bailor le şt intă ă ai Figura 15. Repartizarea şomerilor conform duratei aflării în şomaj

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Agen Ocup rii For ei de Munc e ti

Printre ri o cot mare le revine persoaneliaor ce ăsunt în pîă Făl ş 6 luni (35,6%), în anul 2012 ponderea lor fiind în cr re fa de anul precedent cu 5,6 p.p. Ponderea persoanelorşome se înă mai mult de 12 este de 27%, iarşomaj oameniină ce la sunt ri 24 de luni mai mult constituie 9,8%. eşteomajul dăe lung dur constituie un factor negativ, deoarece cei ceaflă nu potşomaj g un loc d pe o perioad ndelung practicşome pierd 35 şi Ş ă ată ăsi e muncă ă î ată, profesionale, pierd statutul social degradeaz social, fiind necompetitivi pe pia for d cunoştineleÎn 2012, m rimea medie a ajutorului de a şiconstituit 939ă ,04 lei, iar 80 de persoane din raiona auei beneficiat e muncă. de de integrare sau reintegrare profesiona dintre care: 66,3% le revin persoaneloră c rora le-a expirşomajat perioada de îngrijire a copilului, 20% - persoanelor care nu s-aualocaie angajat în cîmpul muncii la trecerea în rezelă,rv dup sfacerea serviciului militar 14% ăpersoanelor care nu s-au angajat în cîmpul muncii dup rarea din d În scopul extinderii gradului de ocupare a pop diminuareă ă a sati omajului, Ag pentruşi Ocuparea For de M promoveaz uri activă elibee, inclusiv antrenaetenie.rea unor categorii de ri la lucr rile publice remunerate,ulaiei şi organizateş de re autorenia Raionalăile administra iei publice locale,ei precuncăum instruireaă unele pr măs a rilor. Analizînd ev omerilor încaşomedr la lucr ări publice, se observ o tendin de cr rcăte: în anul 2012ită au fost antr 27 de omeri mai muşilt sau cu 3,3% ofesională din rul şome rilor înregistr oluiadeş anul 2011. ai ă ă ă eşte enai ş numă şome Tabelul ai,19. faă Indicat ori privind măsurile active de stimulare a ocupării forei de muncă în raionul Făleşti, 2011- I trimestru 2013

2011 2012 I Trimestru 2013 Indicatori RM Făleşti Făleşti Făleşti Num ul omerilor antren la 1707 35 62 13 luc ri publice, persoane ărNumş ul omerilor ai 2235 33 56 16 instruiră profesional, persoane ăr ş Sursa: elaborati de autori în baza datelor oferite de Agen Ocup rii For ei de Munc e ti

Formarea prof a rilor este una diain ă rile active gratuite,ă Făl ş pe p for de care orienteaz rii spre domenii ce sunt solicitate recent pe p În anul 2012 esională de re Agşome din F l ti au fostmăsu înmatricula la cursurileiaa de foreima re muncă,pr 52 riă cu şome 11 mai mul de 2011, ce constituie cca 2,7 % diaa muncii.rul celor înregistr lacăt ag enia indicile fiindă eşînregistrat la nivelul mediiu pe rep ofesională şome i faă in numă Figura 16. Motaiivele aflăenie,rii în şomaj, 2011- 2012, personae ublică.

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Agen Ocup rii For ei de Munc e ti

În anul 2012 au absolvit cursurile de formare iapr ă 56 de ă Fălri cuş 24 mai de 2011 (33 de omeri), dintre care trei absolv au fost angaj în cîmpul muncii prin 36 ofesională şome mui faă ş eni ai intermediul Ag iei F ti, iar 35 s-au angajat cu for proprii. În anul 2012 de ajutor de au beneficiat 109 persoane cu 80 de persoane mai p fa de anul 2011. Din beneficiarii, persoaneleen ăleş concediate reprez 5%, ele cele demisionate 43,2%, persoane a şomajror contract individual d a încetat reprez uine 4,1%ă restul 47,6% sunttoi invalizi, tineri car rviciul militar intă v căMigr a provocat diminuareae muncărului pop raionuluiintă contribuitşi la reducerea rului persoanelore au făcut în se vîr ap de şi absol Îneni. acest context, în perioada 2009-2013 conformaia datelor prezentate de număBiroul de evidulaiei documentareşi a a pop F ti numă(BEDP), persoanele plecate custă domiciliută muncă. permanent în str se afl : în Feder Rusa-103 persoane, Ucraina- 84 persoane; Israenăel şi 16 persoane; SUA - ulaiei 11 persoane;ăleş Belorusia 11 persoane; România 2 persoane; Germania, ăinătate Bulgaria ăyahstan cîteaia o perso Migr fiind nereglementar az – negativ asupra p for de prin reducer– ea cantit ii c ii ofer– tei d precum promiteşi Ka perspectivele unei crană. ri economiceaia durabile a raionului.ă, influene În lipsaă opor r atractiveieei ei de angajarmuncăe, migr for de ă jşi alită un rol importante muncă,în ev ia de peşi p com r ei d eşte tunităilo 1.3.2.3.Paiarincipalelei emuncă problemoacăe ale domeniului pieţii muncoluii iaa fo e muncă.

r d din raionul F de ur rele probleme: 1. I neatractivitatea ofertelor de angajare în raport cu necesitatea Ţiaa foexei e muncăraion care prevedăleştie: este afectată mătoa nsuficiena Neînregistrar şi ea locurilor de munc vacante la ANOFM F ti, de re istentăag în  Stimulente de ordin financiar profesional,ă, precum premiseăleş redusecăt de aneniigajare economici; a tinerilor spe pul muncii;  Tendin a, d nu foarte semnificativşi de angajare în şi economia raionului a moldovenilor rev cialişti de peste în câm hotare, d de reg completeaz rândur eşirilor gaj r;ă, 2. enii eşi, ulă, aceştia cum ară fi: ile şome şi nu ale an ailo )ntegrarea Majorarea redusă cazurilor a forei de de muncă tehnic; necorespunzătoare cerinelor angajatorilor,  Lipsa cadrelor calificate, în special a persoanelor ce cuprind vârsta 40 60 ani;  I programelorşomaj de formare profes din partea ag economici pe de o parte iilor publice pe d parte; –  Discriminarnsuficiena ea minor la angajare în câmpulională muncii, în specialenilor a persoanelor de etnie romşi ;a institu e altă  Mediul macroeconomic,ităilor ca unul dintre cei mai impor factori de asupra dezv rii pop ă determinat de opor de angajare în cîmpul muncii limitate, în special în cazul tinerilor, motivultani fiind niv influenăzut de retribuire a munciioltă caulaiei, rezultat, nive zut de trtunităileai. Respectiv, se eviden iaz lipsa de calificare competitivitate a spelul scă r, conlucrarea a mediului şi,de afaceri cu sistemullul scă de preg re a cadrelor, cât i migrarea masiv toate acestea geneăr ând o s angajare a tinerilorşi în cîmpul muncii decialiştiloin raionul F slabă ăti ş ă, labă 1.3.2.4.Analizaăleşti. SWOT piaţa muncii

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE   pentru dezvoltarea socio-  Necorelarea curriculei de învatamant cu Existena potenialului uman necesar Lipsa forei de muncă calificate economică a 37 raionului Făleşti cerinelepieii de muncă  atractive  Emigrarea tinerilor spre oraşe mai  Remunerarea joasă a muncii  Existena datoriei pentru remunerarea muncii salariailor OPORTUNITĂI NecorespundereaAMENINĂRI cererii şi ofertei de pe  Posibila revigorare pe termen mediu a  piaa muncii  concediateSporirea emigraiei externe economiei naionale  Creşterea numărului de personae

persoaneCreşterea activenumărului de persoane aflate în  căutarea unui loc de muncă în raport cu

1.3.2.5.Recomandări piaţa muncii Îmbătrânirea forei de muncă

Rezultatul ce vizeaz for a de m impune formularea unui de recomand ri pentru re a existente în domeniu, ce ar putea duce la rezolvarea problemelor cu care seă confr raionuluncă, F de ani de zile. În acestşir context , propuneăm promovarsoluionaea ur r situaieisuri: untă ăleşti 1. Educareamătoa spirituluiele mă antreprenorial în crearea de locuri de mai atractive în raionul F î rurale, care prevede:  acordarea unor prin scutirea de la plata impozituluimuncă pe venit pentru primulăleşti an de cît ac şitiv nitate localităile sau pr in reducerea p ii de arend , pentru persoanele care i- propriafacilităi, afacere i au creat noi locuri de  crearea unui climat favorabil de dezvoltarlăe a serviciiloră prin combaterea  ş au juluiiniiat în rândul tinerilorş prevenir juluimuncă; de lung dur  eforturi mai consistente în ceea ce priv reanimarea gurilor populare specificeşoma raionului, ceea ce şi ar face posibilea şoma încadrarea în ă cîmpul ată; muncii a unei anumite p r din pop ap d eştedin localitatea rmeşteşuespectiv 2. p r pentru ocup ă i ulaiaF tă ep muncă obiective:ă. )ntensificarea remedierea colaborării cap iiautorităilor de angajare ublice a popul locale cu dinAgenia raion te itorialăprin cr earea unui mecanismarea forei maide muncă eficien dint dăleşti,e colaborar rin realizareae între următoarelor autor publice locale ag ia teritor acităpentru ocuparea for d aiei din raion;  promovarea imaginii acordarea serviciilor de medieităilere a muncii pentru şi  persoaneleen dinială raion, ceea ce ar asiguraei apa eri muncă unor noi oportun de încadrare în cîmpul muncii a for şi d disponibile;  implicarea ag or teritoriale pentru iaocuparea for deităi a autor publice localeei e în muncă veder ea elabor rii coord rii unui program ce ar asigura instruireaeniil în domeniul afacerilor a persoanelor careie dor muncăi şize o afacerităilore; ă şi onă  elaborarea unui mecanism viabil în ceea ce priv colaborarea dintescre să au niietor publice locale ag teritor pentru ocuparea for de privind organizarea lucr rilor publice, orientate eşte spre acoperirea necesitităile rurale,şi enia din foialăndul d getele eilocale; muncă  acordarea unor f ă ăilor meseriilocalităilor sau profesiuni,finanate revin în raion,e şomaj sate, şi comune, bu pentru a- acilităi suplimentare38 persoanelor tinere care, după însuşirea unei

şi desfăşura activitatea, în special pentru acele profesiuni sau meserii;  blice locale în vederea

elaborarea unor mecanisme de către autorităilor pu socialecorelării prin cererii asigurarea cu oferta accesului pe piaa la munciiocupare; şi prevenirii lipsei de fora de muncă  ocalificatărganizar dinea cît raion, mai cît fr ec şiv combaterea a unor semidiscriminăriinare sau şi atelier promovareae de instr includeriuire în vederea cr rii capa reprezent r publice locale în ceea ce priv mecanismul de colaborareentă cu po fin ri ai proiectelor de infrastructureşte dicităiin localitate. anilor auto ităilor eşte tenialii anato ă socială

1.4. INFRASTRUCTURA RAIONULUI

1.4.1. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

1.4.1.1. Evaluarea infrastructurii de transport

Principalele componente ale infrastructurii rutiere a raionului sunt reprezentate de magistrala na M14 (care face leg ra raionului cu municipiul Chi drumurile publice na R57 (permite ie rea la punctul vamal Coste i-Stânca de la hotar cu România),ională R16 (asigur accesulătu la municipiul l la puncteleşinău vamaleşi Sculeni gheni deionale: la grani România), şi R 17 ( are ca punct şt terminus sta feroviar rli La fel, teritoriul raionului,ă pe o por de Bă38 i,km, şi este traversat de calea fer şi Un - C . Poz a cugeogr vantaj şosea ca ceracteriz prin apropierea ia de importaănte Ţâ oraa. din Republica Moldova (pe drumuliune R16 distan dintre ora F e municipiulată „Băli l estehişinău de 28,3 km)iia cât daficăin România a (distanoasă, dintre oraată F e Ia este de 58,9 km prinşe deplasar atât ea pe drumul R16, cu ie re la punctual vamala Sculeni, şuliar, apăl oişti peşi teritoriul României,Bă i pe traseile R58, şi R583 R1)1, precuma prin distanşul ălnu ştipreaşi maşiri de capitala rii (129 km) de punctele vamale deşi la hotar cu Ucraina: Ocni (128 km), Otaci (145 km) sau de ora dinşi România (130şi km), prezene infrastructurii de transportă formate dinşi re rutiere i cale fer (ce face leg tura cu municipiula Chi cu ora Ia prin punşulctul Botoşani vamal Un gheni, cu Ucraina, prşiin Ocni a Otaci) asigur accesibilitatea la centrele economiceele inteş rne ată din exteriorăul republicii, posibilitateaşinău şivalorBăli rii oportunitşul şi, generate de tranzitarea şiraionului. a şi ă Lungimea a drumurilor publice din raionşi cele este de 361 km acestea, prşiac tic integral, dispunifică de acoperireăilor rigid Dintre drumurile publice 114 km sunt de impor na , itotalăar 246,7 km de impor Din cele 246,7 km şi de drumuri publice locale 106 km sunt acoperite cu îmbră. din beton asfaltic, iar 140,7 km cu învelitanădin piationalăr par pietri . tană locală. ăcăminte ş Tabelăul s 20tă. Lun şi gimeaş drumurilor publice din raionul Făleşti în 2012, km

Drumuri naionale Drumuri locale DRUMURI Drumuri cu îmbrăcăminte Drumuri locale cu îmbrăcăminte PUBLICE TOTAL naionale rigidă rigidă 361 114 114 246,7 242,3

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Locuitorii raionului pot beneficia de transportul rutierio feroviaăr. Pentru transportarea rilor filiala F ÎS rile S iile A deserv 90 rute: 44 de tranzit, 4 inter e, 12 interurbane, 30 suburbane. Cele mai solicitateşi itinerare sunt: F călăto cu 23 ruteăleşti (inclusiv a „Gă de trşiantazit) Futo eşte cu 18 rute (inclusiv de tranzit).naional Pentru toria cu transportul feroviar, în F e sunt 7 sta ferovăleştiiare:– ChişinăuScumpia (punctul de intrare în raion), S rata Veche,şi ăleşti F – Catranâc,Băli H i, punctul de ie re). La fel, escălăte ruta ce une te ora F e cu Gara Făl şti re este deseii rv de 7 de transport, ce efectueaz zilnică 30 curse. Locuitorăleşti,ii ora F iliue pReuelot beneficia de seşirviciile de transport oferşite deşul o fiălr şti de taxi, ăleşti fondşi ca în 2010. Dezvităoltarea unităitransportului de pasageri în raionă ne de posibila demarareşului a activăl şti Aeroportuluişi Inter la nivel de proiect,mă rîreaată de Guvern ce prevede rea unui parteneriat public - privati ). ităii N naionalrul pasager Băliilor în tr an acestsporta sens, pe parscursul perioadesteei 2005- hotă2012 a avut o evolu relativ iniie rul acestora a variat între 587,9 mii 707,2 m ri. Pentru perioada umă i ie 1 constantă Drumul na io–nalnumă R16 este parte din traseul european E853, clasificat cu şicate goria B, caiire călăto face leg tura dintre România i Ucraina, i are puncte terminus comuna S b oani (România) i or ul Jitomir (Ucraina). ț 41 ă ș ș ă ă ș aș 2013-2020 se prognozeaz ca rul acestora va varia în jurul valorilor de 650-700 mii pasageri. Totod la nivel de rep în proiectul "Strategiei de Transport Log 2013-2020" în viitoă rulnumă apropiat nu se prevede extinderea re rutiere, iar starea drumurilor, în ată, special celor care facublică leg ra dintre centrul raional sate esteşi nesistică are reduce din atractivitatea frecv viz elei tran z rii raionului. Luând în considerare aceste ri eforătuturile APL în materie de infrastructurşi de transporatisfăcăto şi orientarea spre reabilitareaşi reconstrucena itelor re şi rutiereită existente. constată ă 1.4.1.2.Prit ncipalelnecesităe probleme ale infrastructurii dşie transport ia elelor

Printre principalele dificult ce vizeaz de gestionarea infrastructurii de transport putem men iona:  Problema de baz ăi în domeniul ă infrastructurii de transport este calitatea drumurilor. Volumul redus al finan rilor permite doar reabilitarea unor sectoare de drum. Înă acela timp pentru a facilita procesul de accesare a fondurilor de la donatori, atât externi cât i interni, este ăopurtun realizarea unui studiu ce ar indica asupra modului de priotizareşi a cheltuielilor necesare pentru reconstruc re de drumuri; ş ă  Men nerea relativ stab a tarifului la transport cu 0,38 bani pentruia un elei km pe parcursul mai multor ani demotiveaz operatorii activeze pe pia rarea tarifuluii la acela nivel ilăface d pentru transportatori acoperirea costurilor, care sunt în cre re, în special din cauza scumă pirii carburansă r. În raion, deja,ă. suntŢăst cazuri de renun are la deseşi rvirea rutelorificilă suburbane - în prezent 5 localit din raion nu au rute de legşte r cu centrul raional. trebuie de meilon dispari rutelor s-a produs pentru itinerarele pe care circulau foarte pu pasageriăi fapt ce cauza nerentablitateaătu ăactiv rii transportatoTotuşirilor; ionat că ia  S itate nesatis re a serviciilor prestate deini tr ansportato–ri. ă 1.4.1.3. Analizae atestă SWOT o cal a infrastructuriifăcătoa de transport

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE  Existen ei infrastructuri relativ  Starea rea a obiectelor de infrastructur dezv ferate / drumuri) din rutier perioadaa sovun  r rilor prod de răe oltate căi ag ă ransportatori, care activeaz legal ietică laNumă deservul irîncălcăea rutelor regulateuse şi căt (nereniiespectar t ea itinerarului, orelor dăe cir pacit de îmbarcare sunt cele mai frecvente ri comise pe traseu)culaie şi a ca ăii  încălcă

magistraleFormarea vălurilor, în urma factorilor făgaşelor, climatici brazdelor,  fisurilor şi gropilor pe drumuri şi

auto)nexistena pe timp indicatoarelor de zi în perioada rutiere valurilor pentru de restricionarea circulaiei transportului  Ignorarea cadrului climatic la proiectarea căldură  şi construcia/reabilitarea drumurilor 42 Slaba dezvoltare a reelelor de canalizare pluvială OPORTUNITĂI AMENINĂRI  Sporirea mijloacelor Fondului Rutier  Insuficien de suport financiar extern,  Construc rminal de transbordare rezultat în deficit de resurse financiare Ungheni (proiectul Strategiei de Transport disponibilea Log ia unui 2013 te-2022)   I rea parteneriatului public - privat privindşi istică demarar– ea activ Aeroportului Apariia riscurilor de sănătate şi siguranăi Iniienter pentrucauzate pasageri de stresul de căldură pentru  Reabilitarea drum ităii -  personalul de întreinere a şoselelor ş naional-Sculeni Băli mare pe timp de zi în perioadele valurilor ului naional Băli Circulaia mijloacelor de transport de tonaj Făleşti .... Recomandări infrastructura de transport de căldură

1. Realizarea studiului de fezabilitate ce ar veni cu recomand ri referitor la repartizarea resurselor financiare destinate reconstruc drumurilor; 2. Crearea unei perspective de durat , în 4-5 ani, a serviciului electronică pentru procurarea rezervarea biletelor. iei ă 1.4.2. REEAşiU A DE FURNIZARE A APEI POTABILE ŞI SANITAIE

Sectorul serviciilor publice de alimentare cu ap canalizare este unul foarte important pentru pop e, fapt evid atît de Programul de Guvernare: Promovarea inv în dezvoltarea infrastructurii publice ă (sistemulşi de ap i canalizare, salubrizare, aprovizionarulaiea cu gaze natueniatrale, pr ia mediului, dezvoltarea tur cât Strategestiiiloria de Aprovizionare cu Ap utilităilorzare a Republicii Moldova (octombră ş ie 2012): Beneficiile pot generale ale unei infrastructuriotec de ap zareismului dep şi cu mult r ii ă şiv Canaliii oamenilor. Aceasta constituie un precursor al dezv rii economice.eniale Acordarea serviciilor de calitate, inclusivă şi sigur canali aproviz ăşescrii, calitatea îmbunătăiapei la robinet,ea sănătă presiuneaşi ie suf în r de aprovizionare, controloltă ul eficient al p rii apei trata rea pot stimula inv ana nomice,ionă industr comerciale. icientă şi constantă eeaua oluă şi estiiile eco iale şi 1.4.2.1.Resursel e de apă. Calitatea apei

Hidrologia zonei este prez de rîul Prut i. Supr re elei hidrografice din raion constituie 318,6 km. Cea mai mare resur de ap provine din rîul Prut fîntînile de apa subterentată fiind utiliz în proporşi afluenii nesemnificative. să Rezeafaarv a de ap subtera din raionul F e i, utiliz în calitate de ap potabsă esă t în câteva şilocuri din cauzamină, problemelor ană de calitate careată apar în modii natural sau sunt cauzate dăe poluare,nă cum ar fi prezăl şt hiabilădrogenului sulfurat, ă amoniacului,ilă efluorului. limitată Calitatea apei este puternic influen de ev rile de poluan în apele uzate, precum nerespectarea cerin g ena rii bazinelor a teritoriilor aferente lor. Calitatea apei în raion este monitoriz de Centrată ul pentruacuă S te P cui care colaboreaz majoritateaşi localit r. Conformelor datelorestionă acestui centru, doarşi apa din localitatea Pietrosu corespunde cerin sanitare ată dicilor fizico-chimici.ănăta În modublică regulat, apa din fântâniă este sup hlor răilo riz rii comp zico-chimice. elor şi in usă 1.4.2.2.Ină ii şifr monitoastructuraă de aprovizionaroneneie fi cu apă şi canalizare

Lungimea re de apeduct este de 138,62 km, din care nu func z doar 3,5 km. 43 elelor ionea ă În ora F e este o sta de tratare a apei, ce a fost reconstruit , dar care nu a fost p în iune. Sondele arteziene sunt func în propor de 60% din totalul lor. Din celeşul 76ăl şti i, în prezieent doar 20 localit au sisteme de alimeă ntare cu ap , ceeausă ce constituiefunc doar 14% din pop ia rur ionale de aprovizionareie cu ap a or lui F au o lungimelocalită de 41,1 km din rul total ală ilocuitorilor or 76% ă la r de alimentare cuula ap Reală.feritorReelele la evaluarea necesit ă aşu privindăleşti aprovizionarea cu ap , s-şia elabornumăat un studiu de fezabilitateaşului laborareasunt conectaischemei de aprovizionareeelele cu ap pot i evacuară. ea apelor reziduale a localit ăilorraionului locale F e . Pentru 74 de localit ăau fost elaborate studii de fezabilitate privind Econstr sistemelor de canalizare, iar ă pentruabilă ş 67 de sate studii referitor la alimentareaăilor cu ap ăl(restulşti nu au ănei voie de studii de fezabilitate, acestea dispunânducia de sisteme de alimentare cu ap Sistem de canalizare este doar în ora F e la care au acces ă46% din localităilorpopula ă. şul ăl şti, 1.4.2.3.Finaie. nţarea sectorului Aprovizionării cu apă şi canalizare

În raion sunt demarate mai multe proiecte care au ca scop construc ia apeductelor în localit unde acestea lipsesc, repara celor existente îmbun t rea serviciilor prestate popula i. În perioada anilor 2008-2011 pentru lucr rile de aprovizionare cu ap po localităileilor din raion au fost alocate 69325ia ,5 mii lei din diverseşi surseă ăi financiare (FISM, ADR Nord, Fieondul Ecologic) getul local. ă ă tabilă a Principalulă proiect este cel de alimentare a or F cu ap din rîul Prut cu o lungime de 24.96 km, care presupuneşi bu renovarea apeductului ex r por cu o lungime de 6,6 km. Implementarea acestui proiectaşului vaăleşti permite laă I etap rea cu ap po a ora F e ti, iar la etapa a II alimentaristentea cuşi const ap pucia unei 18 iuni localit adiacente cu perspectiva rii cu ap întregului raion. ă alimenta ă tabilă şului ăl ş ă otabilă a ăi 1.4.2.4.Analiza SWOT reţeauaalimentă de furnizare aă aapei potabile şi sanitaţie

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE  Implicarea consiliului raional în demararea  Gradul redus de acoperire cu servicii de unor proiecte de dezvoltare a sistemelor aprovizionare cu ap de ap raion  Existen unui studiu de fezabilitate pentru  Gradul redus de acoperireă a localităilor cu servicii din de demarară ea unor proiecte investi canalizare în lipsa  Cooperareaa intercomunitar pentru acestui serviciu în sate organizarea perarea în comunionale a  Infrastructuracentrul de aprovizionare raional şi cu ap serviciilor de alimentare cu ăap canalizare şi o  Lipsa procesului de epurare a apei ă şi  Existen ei infrastructuri aferă şiente canalizare învechită şi neeficientă rii cu ap are acoper parte din localit a unraionului  alimentăGradul redus de acoperireă c cu seă rvo icii de aprovizionareăile cu ap din raion  Gradul redus de acoperireă a localităilor cu servicii de canalizare în centrul r lipsa acestui serviciu în sate OPORTUNITĂIaional şi AMENINĂRI  Cooperarea reg în domeniul  z de a prelua aproviz rii cu ap canalizare costurile de operar r re ională 44 Capacitatea scă ută a populaiei ionă ă şi e şi înt eine Corelarea institu al a cadrului  Degradar rastructurii legislativ în domeniul aprovizion rii cu hidrotehni gospod ririi apelor ap canalizare ioncu celă alşi Uniunii Europene  ea continuărea a inf financiar  Acces la tehnologii noi pentru ă proiectelorce de şi inv ă moăderşi nizarea zarea sistemelor  Dificultater în susine ruluiă a de ap potab aproviz r estiii zare  Acces la fondurileşi eficienti UE pentru cofinan rea  CaFinanadrul legalea insuficientăexistent nu asigur a sectodezvoltarea Progrăamului ilăde alimentare cu ap dur ionădomeniuluiii cu apă şi aproviz canali r canalizare a localit din raion a re ă  ă şi  Costurabilăi ridicate a pentru conformaionăreaii cu cu apă sistemului de apeductăilor Prut- şistanda eliminardele europene de calitate Construcia şi punerea în funciune a  Imposibilitatea contin rii cofinan rii Făleşti unor proiecte poate duce la deteriorarea lucr rilor efectuate uă ă

1.4.2.5. Recomandări reţeaua de furnizare a apei potabileă şi sanitaţie

Ca rezultat al analizei recomand r rele:  Majorar rilor bugetare pentru domeniul aproviz rii cu ap zare;  Aprobarea tarifelor adecvateăm u lamătoa serviciile aproviz rii cu ap izare în urma reorganieaz riialocă serviciului comunal de ap zare; ionă ă şi canali  Reducerea costurilor de producere prin moderniionăzarea infrastructură şi canalii reducerea cheltuielilor,ă inclusiv pentru energia electră şi canali  şi grup ică consumată. - Ţemunicipale fundalul consolidării, sau parteneriate se recomandă publice private ca operatorii (PPP) de ce apă–canal pot reprezenta să fie încurajai modele deşi întreprinderiai în companii viabile economic; de operare regionale, bazate pe asociaii/întreprinderi inter  Ameliorarea rii tehnice a r ca–re nu corespund cer r;  Instalarea tehnicii pentru epurarea apei. stă eelelor inelo 1.4.3. INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ

1.4.3.1.Evaluarea infrastructurii energetice

Principalele componente ale infrastructurii energetice din raion sunt reprezentate de conductele de gaz re de distribu a energiei electrice. În raion nu ex re ter ntraliz În materie de dezvoltare a infrastructurii energetice comunitatea î orienteaz eforturileşi spreelele continuarea proiectuluiie de gazificare a raionului. istă alimenta Pe micăterito ceriul raionuluiată. F e este ie de distribuire a gazelor este traversat de şi o cond ămagistr de alimentare cu gaze naturale, la care nu e conectat nici o localitate Lungimea r de distrăl ibştiu a gazeloro sta naturale constituie 295 km.şi În prezent, la re eaua de conuctăducte cu galăaz sunt conectate 15 localit dinînsă 75 existente, celelalte utilizeaz gazul lichefiat. Totodeelelor dintre cele ie33745 de gospod rii din raion, sun la gaz 5129. În or F sunt conectate la gaze naturale ăcca.i 40% din apartamente 27% din case.ă În mare parte ată, pop din raion cuă gaze naturale se conectai face prin butelii, iar în perioadeleaşul ăleşti reci ale anului se recurge la utilizar rbuni lemnelor.şi Proiectul de construc aalimentaia gazoductului cuulaiei presiune "F e Noi - Taxobeni" cu conectarea a 13 localit din raion este elaborat, iar costul estimat eaal acestui că proiectlor şi este de aproximativ 32 mil. MDL.ie La fel se prognozeaz ruc înaltă reăl ştii magistarle de alimenta gaze ce ar traversaăi raionul. ă const ia unei ele ie cu 45

Raionul F le este asigurat cu electricitate prin intermediul r elor de distr re apar societ ii pe ac -Nord . Toate din raion sunt conectate la r electrice. Reă eauaşti este format din: eel ibuie ca in linii electriceă aerieneiuni cu„Red tensiunea de 0,4 kv localităile 1094,82 km; eelele  linii electrice aeriene cu tensiuneaă de 10 kv 682,06 km;  linii electrice prin cablu cu tensiunea de 0,4 kv– 2,105 km;  linii electrice prin cablu cu tensiunea de 10 kv– 26,917 km;  puncte de transformare 10/04 - 438 de unit – To infrastructura de furnizare a energiei electrice– este înv sunt d derile de tensiune în r ea, iar în cond rice ăi. nefavorabile sânt frecvente d rile) nectuşi, modernizare pentru a asigura durabilitatea furniz rii echită electricit esere că popula e, dar reducee pierderile din reiii climate econectă şi În sateleesită raionului nu este iluminare p iluminateă doar ăii de căt alimentarei cu petrşiol ar unele întreprinderi privea.ate. Iluminarea p nu poate fi realiz din cauza bugetelor reduse ale pr riilor. ublică şi sânt staiile Pe de şi parte, în raion este slab-dezv producerublicăea energiei din surse alteratănative - în prezent doar dinimă patru localit Bocani, M r deni, vârne Pruteni au cazangerii ce furnizaltăea z dur în baz de bio- oltată Raionul are un poten plementarea unor proiecteşcolile de producere a energăi:iei bazate peă ăn utilizareaNă bio-masei şi sub for de paie nd cont deă călspecializară ea raionuluiă înmasă. cre rea cerealelor. ial bun în im mă 1.4.3.2.Problemeinâ şte

 Excesiva concentrare a eforturilor comunit pentru gazificarea raionului în detrimentul id rii altor surse ce ar satisface necesit le energetice. Orientarea excesiv asupra gazific rii nu garanteaz beneficii,ăii dat fiind cel mai probabil tariful la gazeentifică, va r destul de mare timpă,i iar costurile de conectare la re ă sunt înalte, posăibilit financiareă ale popula ei fiindcă reduse. Prin urmare, extinderea re de ămânegaze, este p probabilîncă fiemult exploata din partea popula situaea ce prov d referăileitor opurtunitatea ax riii pe acest proiect;  Dezvoltarea elei a posibilituinilor alternativsă e de asigurartă e cu energie,iei în– specialie a celor baoacăzate peiscuii utilizarea bio-masei sub for ă de paie;  Necesitatea moderminimăniz rii r deă energie electric  Implementarea neintegr a prevederilor Programuluimă pentru energ 2011-2020ă , îneelelor special ce de elaborară. ea programelor proprii de energ la ală fiecare trei ani (primul progranaionalm elaboreficienăat cu sprijinuletică Ag pentru E Eneinerg a planurilor de uni privind eficienăfiecare an, precumetică slaba informare referitor la bunele necesită practici, costurile beneficiile echipenieiamentelor utilajelorficienă eficienteticăe, surselorşi de energie regeneacir şi şi 1.4.3.3. Analiza SWOT privind reţşieaua de distribuţie a gazelor naturale şi alimentaabilăre etc.cu energie termică

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE  Accesul tuturor localit la energie  e a electr energiei electrice ăilor  )nfrastructură învechită de distribuir ică a energiilor alternative  Subdezvoltarea oportunităilor de utilizare " )mplimentarea parială a aciunilor - 46 prevăzute în Ţrogramul Naional de Ţromovare a Eficienii Energetice 2020"  vantajele culturilor energetice;  )nformarea precară despre oportunităile şi a )nformaera precară despre oportunităile  şi avantajele energiei solare; )nexistena OPORTUNITĂI sistemelor deAMENINĂRI ventilare a clădirilor;  Specializarea raionului în cultivarea  Reducerea produciei de biomasă agricolă

de producere a energiei prin utilizarea )mplementarea redusă a aciunilor cerealelor,paielor ce permite iniierea proiectelor prevăzute2020"; în "Ţrogramul Naional de   Ţromovare a Eficienii Energetice doar – pentru continuarea procesului de Existena terenurilor degradate care pot fi Concentrareagazificare a raionului; excesivă a eforturilor  utilizate pentru creşterea culturilor  -un solare;energetice salcie energetică; sistem de captare a energiei solare;  Clima favorabilă pentru utilizarea energiei  Costurile ridicare pentru investiii într sectorul energiei regene Existenaenergetice programelor de finanare în  Costurile ridicate pentru investiia iniială rabile şi eficienei combustibiliîn plantaii energetice; din surse alternative de energie.Focusarea pe o gamă îngustă de

1.4.3.4.Recomandări

1. Implementarea ac ilor prev zute în "Programul Na de Promovare a Eficien ii Energetice 2011 - 2020  elaborarea progriunamului locală (unul la 3 ani) planurilorional de a iuni pentru fiecare an privind remedierea" şi anume:energetice;  informarea popula referitor la bunele practici,şi a costurile c beneficiile echipamentelor jelor eficiente,eficienei surselor de energie regener 2. La nivel de raion eforiei şi şi utila abilă.-masei. În acest turile comunităii necesită orientate spre diversificarea utilizare a paielor.posibilităilor de producere a energii, în special pe valorificarea bio sens ar fi oportună dezvoltarea proiectelor de producere a energiei pe bază de

1.5. SERVICII PUBLICE

1.5.1. SALUBRIZAREA PUBLICĂ

1.5.1.1. Evaluarea generală în domeniul salubrizării

În raionul F e infrastructura managementul de rilor menajere solide este slab dezv atît cantitativ, cît calitativ. În mediul rural, în majoritatea localit nu ex serviciiăl oştirganizate pentru şi gestionarea de rilor,şeu iar transportul la locurile de depozoltată,itare fiind în modşi individual de re generatori, cu excep serviciilorăilor de colectareistă a de rilor create în localit le şeu adiacente ora F e Serviciu specializat de colectarefăcut eliminare a de eurilorcăt ex doar în centrul raional,ia gestionarea de rilor fiind şeu realiz organizăat,i prin intermediulşului acestor ăl seşti.rv icii, care z pe baz deşi contract cu gşeneratorii istă individuali, dar atare sistem acoper doarşeu o parte din totalul gatăene r înato modrilor de de ri din mediul urban. Actualmente,funcionea ă una dintreă cele mai utilizate metode de tratare a de rilor menajere esteă depozitarea pe sol, care frecvent reprez şeu o sur impor de poluare a solului apelor subterane. Depozitele actuale ale de rilor nu sunt operateşeu corespunz r: nu se compacteaz nu se acoper periodic cu intămateriale inesă rte în vedertantăea prevenirii incendiilor,şi a r pîndirii mirosurilor nep exşeu un control strict al calit ăto ii de rilor careă şi sunt evacuateă pe depozit; nu ex facilit privind recuperarea biogazului produsăs sau recuperarea/tratarealăcute, filtratului. nu istă ăii şi cantită Localitşeu or raionului le este caracteristic xistenistă paăiiilor autorizate de depozitare a de rilor, dar care nu sunt respectate de re popula ie, locuitorii aruncînd de rile în locuri neautorizate,ăil ce periodic se lichideaăz e de are sautor it Acest fapt este cauzat de nivelulşeu educa iei redus al popula i, în căt special din mediul rural privind colectarşeu ea de rilor, sortarea acestora în dependen deă material.căt ăi. ie 1.5.1.2.şeu Analiza SWOT salubrizarea publicăă

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE  ege privind  colectarea, DirectiveleExistena unui UE proiect de l )nfrastructura slab dezvoltată pentru  deşeurile, elaborat în conformitate cu  Nivelul redustransportul al culturii şi ecologice eliminarea a intermediul donatorilor deşeurilor Suportul financiar şi asistenă tehnică  acordată prin  populaiei şi a agenilor economici privind  internaionali depozitategestionarea integrată a deşeurilor asigureExistena implementarea Fondului Ecologic unu  Cantităi sporite de deşeuri produse şi suficientExistena de unui proiecte sistem funcional capabil să i număr Nerespectarea spaiilor autorizate de  colectare a deşeurilor, precum şi colectării selective a deşeurilor  LipsaDezvoltarea platformelor insuficientă de colectare a pieei a de reciclare şi radioactive valorificare a deşeurilor OPORTUNITĂI AMENINĂRI   deşeurilor termen lung în fondurilor europene cauzate de procesul durabileDezvoltarea unor planuri de investiii pe Capacitate limitată de absorbie a  Crearea unui sistemcondiiile integrat dezvoltării de - are  complex de pregătire şi gestionare, precum  şi a co finanării costisito management al deşeurilor 49 Dificultăi de natură organizatorică şi Utilizarea fondurilor UE şi Fondului financiară, determinate de procesul de regionalizare pentru remedierea standardelor de mediu  Costuri ridicate la conformarea cu  Ecologic ca o contribuie importantă standardele europene privind schimbul de

)mplementarea proiectelor investiionale 1.5.1.3.şi de Recomasistenăandă tehnicări tehnologii pentru gestionarea deşeurilor

În urma analizei, recomand rile sunt ur rele:  Regionalizarea managementului de rilor;  Asocierea autorit ă administrmătoa publice locale cu cele din v ceea ce ar permite solu rea complex a prşeuoblemelor de gestionare a de rilor, cît de irea problemelorăilor asociate aiei cu selectarea terenurilor pentecinătate,ru amplasarea depozitelor dionae de ri; ă şeu şi  Creapăşrea Asocia de management al de urilor la nivel de regiune conform recomand rilor Ministeruluişeu Mediului privind planificarea reg a managementului de rilor; iilor şe  Necesitateaă separ rii fluxurilor de de ri cu poten d ionalăr;  Orgşeuanizarea campaniilor de con tizare i educare a publicului (grupuri- re vor fi consultate ă informate: copiii, popşeuula activial pr ofesorăunătoii, grupuri de voluntari, ONG-uri, spitalele); ştien ş intă ca  Ameliorarea comunicşi ii dintre prestatoriiia de servă,icii popula în scopul extinderii serviciilor de gestionare a de rilor într-un mod eficient;  Elaborarea programelorăr de instruire pro în sectorşiul publicie privat în gestionarea de rilor; şeu  Crearea schemelor optime de transport alfesională de rilor la nivel de raionşi regiune;  Reducerea nu şeurului de gunoi existente prin amenajarea depozitelor de de ri intercomunale la nivel de raion; şeu şi  Crearea re măde colectare separşti de rilor periculoase. şeu

elei ată a şeu

1.5.2. INFRASTRUCTURA DE PROTECIE SOCIALĂ ŞI ASISTENĂ MEDICALĂ

1.5.2.1.Protecţia socială Nivelul salariz rii în raionul F e este unul dintre cel mai zut în regiune: în 2011 F e ii Sângerii au ocupat ultimele d locuri la remunerarea angaja în Nordul Republicii. ă ăl şti scă ăl şt şi ouă ilor Tabelul 21. Salariul nominal mediu lunar în raionele din nordul republicii (comparativ cu remunerarea medie în republică), %

2009 2010 2011 2012 Republică 100 100 100 100 Regiunea de Nord 82 83 85,7 - Municipiul Băli 105,8 106,7 105,9 - Briceni 68 68,5 65,4 - Donduşeni 83 82,9 80,1 - Drochia 83,2 85,2 86,8 - Edine 73,6 72,9 76,6 - Făleşti 66,5 67,4 75,1 67,8 Floreşti 78,1 78,6 82,4 - Glodeni 67,5 67,2 75,6 - Ocnia 71,3 71,8 78,9 - Rîşcani 68,5 69, 78,4 - Sîngerei 64,5 66,6 75 - Soroca 73,9 76,7 83,4 -

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

La capitolul asigur rii popula cu locuin raionul Fio e ocup oă pozi e relativ în rep atât pentru zonele urbane cât cele rurale. Conform datelor pentru anul 2010 în raion la un locuitoră reveneauiei 23,2 m2 dee spa ăl şti valoarăea carei este aproximativbună eg ublică, cu media pentru regiunea Nord (23şi,3 m2) de e te nivelul mediu pe rep (22,3 m2). În localit de tip urban din F e iupop locativula d–ispune 21,3 m2 de spa pentalăru un om - nivel înalt pentru regiune, pe de alşi parte,păş înş satele raionului situa ublicăe mai rea în compara cuăile alte unit teritorial-administrăl şti ativeia din nordul republicii. iu locativ tă ia Tabelul 22. Supraiefaţa totalăa încăi perilor de locuit în medie pe locuitor în anul 2010, m2

ti eni a ti ş ş hia eni i blica ne e cani ceni duş cn od di ri Nord pu âş n O E Făl Soroca B R Flore Gl Droc Re Do Sângerei

Total pe 22,3 23,3 31,2 28,5 27,4 26,4 24,2 23,7 23,3 23,2 22,6 22 21,8 U. A. T.

Zone 20,5 19,1 26,9 23,6 20,8 20,3 21,1 19,5 22,8 21,3 19,2 22,8 18,3 urbane

Zone 23,5 25,6 32,5 30 30,9 28,1 25 24,9 23,6 23,6 24,6 21,8 22,7 rurale

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

asigurarea r a popula cu spa io locativ în Fă e ti comparativ cu alte 51 Totuşi elativ bună iei iu ăl ş raioane se datoreaz , în mare parte, rii din perioada sov rgument în acest sens este fap în perioada 2005-2010 suprafa caselor de locuit nu s-a modificat semnificativ. În 2010ă suprafa spa moşteni locativ în raionul F eietică, constituia un a 2146,9 mii m2 a crescut doartul c cău 0,05% comparativ cu anul 2005. Duap darea în exploatare a caselor de locuit F le ocup unul daintre iului ultimile locuri în regiuneaăl Nordşti atare situa fost şicaracter p riza din 2009 cât perioadă a de dup aceasta. Ca rezultat F e ă ocuştiulp unulă dintre ultimile locuri la capitolul acord– area de noiie locuin a popula isticăei în no atîtrd ulână republicii. la c şi în ă ăl ştiul ă e Tabeluli 23. Darea în exploatare a caselor de locuit

Raioane din Darea în exploatare a caselor Darea în exploatare a caselor de locuit, regiunea de locuit, mii m2 m2 la o mie de locuitori Nord 2005-2008 2009-2012 (media pentru perioada 2009-2011) Briceni 1,9 1,4 18,9 Donduşeni 0,5 0,3 5,3 Drochia 6,8 5 65,5 Edine 3,3 1,9 35,6 Făleşti 2,6 1,3 16,1 Floreşti 3,2 2,9 43,4 Glodeni 2 1,7 43,5 Ocnia 3,5 0,9 19,3 Rîşcani 5,3 5,8 76,5 Sîngerei 4,7 6 60,8 Soroca 4,4 3,7 38,9

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Locuitorii din F e ti dispun de mai pu ine autoturismeio comparativă cu popula din alte raioane din Nord. În F e un autoturism revine la 12,8 oameni reprez cel mai redus nivel din nordulăl ş republicii. ia ăl şti şi intă Figura 17. Asigurarea populaiei din nordul republicii cu autoturisme

Sursa: elaborat de autori în baza Centrului Resurselor Informa ionale de Stat

În linii generale, indicatorii ce caracterizează nivelu l de trai al popula iei indică asupra unei situa ii defavorabile a raionul Făleşti comparativ cu alte unită i teritorial- administrative din 52

regiunea de Nord a Republicii Moldova. Cu toate tendin de rânire a popula este caracteristi întregii republici, în F e acest proces decurge mai rapid: coeficientul de rânire a popula este mai mare în raion comcăparativ acu medîmbătia pe r fapt ceiei reprez o provocacă re pe termne lung pentăl ştiru comunitate. În viitor (într-o perspectivă de 5-10 anîmbăti) numărul sporit al ieioamenilor în etate va implica eforturi mai mari din parteaa ă –comunită ii pentruintă sus inerea acestei pături. O asemenea evolu ie, are o mare probabilitate de realizare, în condi iile în care se tergiversează reformarea sistemului de protec ie socială şi a celui de ocrotire a sănătă ii ce nu va permite sporirea asigurării financiare a institu iilor ce prestează servicii sociale şi medicale. La nivel de raion, activit de re a p rilor social vulnerabile se realizeaz prin acordarea de prest sociale prin oferirea asist ri sociale. În 2012 presta de asisten s ca ăileau constatsusine din: indemnizătu ii sociale, ajutoare socialeă compe au fostaii acordateşi la peste 16000 deenei beneficiari şi susine (familii persoane socialii vulnerabile).ă Înocială, F e raportul dintre beneficiarii deaii, presalocata de asiten social rulşi populansaii constituie 18% este mai mare decât valoarea medie a acestuişi indicator pe r care este de 7,6%.ăl Ataştire fapt denotă "sensibilitatea socială" a raioii nului, caracterizată şiă pnumărezen a mare aiei persoanelor expuse şila riscuri sociale, comparativ cu restul ării. a ă, Tabelul 24. Alocările de prestaii sociale în raionul Făleşti în anul 201 2

VALOAREA NUMĂRUL TIPUL PRESTA IEI DE ASISTEN SOCIAL ALOCA IILOR, Ă Ă BENEFICIARILOR mii MDL COMPENSAII ANUALE PENTRU CHELTUIELILE TRANSPORT ALE PERSOANELOR CU DISABILITĂI 225 persoane 95,7 ALE APARATULUI LOCOMOTOR COMPENSAII PENTRU TRANSPORTUL PUBLIC 3813 persoane 931 AJUTOR MATERIAL DIN FONDUL LOCAL DE SUSINERE SOCIALĂ A POPULAIEI, din care: Persoane cu disabilităi 2697 persoane 953,77 Pensionari singuratici 68 persoane 44,1 Persoane în etate 1611 persoane 649,9 Persoane inapte de muncă 14 persoane 7,73 Familii cu copii 1820 familii 423,9 Persoane aflate în situaii excepionale 271 persoane 227,9 AJUTOR SOCIAL 5807 familii 29251,9

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional e ti

Distribu acord rii ajutorului material din "Fondul LocalFăl deş Su re Soc p este ur rea: 84,99% din totalul rilor sunt orientate pentru procurarea produselor alimentareia ărfurilor (1727,8 mii MDL), 14,96% din cerereisine sunt direcială a Ţo ulaiei" spre procurarmătoaea medicamentelor achitareasolicită par a serviciilor medicale (931,6 mii MDL), iar 0,05% dinşi solicitanmă au adr ri ce vizeaz alte scopuri (0,5 mii MDL). ionate În scopul consolid rii infrastructurşi ii de oferireială a asisten inerii sociale, cu suportul Fondului de Investi diin Moldovaesă a Consiliuluiă Raional F în raion au fost create 7 Centre Comunitareă de A S care acord serveiicii şi de sus minimalizare a riscurilor schimbarea ii v persoanelorşi vulnerabile. ăleşti, sistenă ocială ă şi Tabelul 25.calităii Centreleieii de Asiste nă Socială din raionul Făleşti

DENUMIREA CENTRULUI LOCALITATEA BENEFICIARII „Casa Speranei or ul e ti copii „ProSperare din comuna Risipeni copii, persoanele în etate i cu dizabilit aş Făl ş 53 ş ăi „Împreună comuna Ciolacul Nou copii, persoanele în etate i cu dizabilit „Nufărul Alb satul Glinjeni copii, persoanele în etate i cu dizabilit „Vivatis satul ine ti copii, persoanele în etate şi cu dizabilităi „Pentru Voi or ul e ti copii i maturi cu dizabilitş ăi Centrul social pentru persoane Căl ş ş ăi or ul e ti - în etate şi cu dizabilităi aş Făl ş ş ăi aş Făl ş Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional e ti

În raion sunt acordate o g rg de servicii sociale, careFăl includ:ş 1. îngrijirea la domiciliu (în 2012 de serviciul dat au beneficiat 925 persoane în diz amă la ă 2. serviciile acordate de c re Centrele de Asisten S etate plasamentul şi cu abilităi; temporar în regim de urg  alimentare; ăt ă ocială:  servicii la domiciliu în depend de neceenă; ile beneficiarilor;  informare prin trainingur toare din centre;  terapie individ grup; enă sită  terapie ed l-recuperi sauato sălilerie comp cu calculalex gr 3. plasament permanentuală şi în în centrul social pentru persoanele în etate cu diz (înucaiona 2012 de plasament permaneă ntşi inte au beneficiatată; 17 persoane) zarea persoanelor cu diz psiho-neurologice în internatelşi e suboabilităirdonate Ministerului Muncii, Protec iei So Familiei; şi 4. reparinstituionalitizarea biletelor de reabilitare sanatorabilităi persoanelor în etate cu diz (în 2012 au fost acordate 233 bilete); ciale şi 5. cantinele sociale - 5 zile pe p de unială prinz cald beneficiaz şi persoaneleabilităi din familiile social vulnerabile, în vîr cele cu diz (în 2012 în cantinele sociale au fost dese i zilnic, prin r să tămînăe, 22 de oameni rul total dăe persoane ce au frecventat aceste de stă şi p a fostabilită de 262 de vizitatori); 6. asigurarea curvi articole protetico-orotai topedice (în 201, iar2 numă articole au fost oferite la 682 persoane, iar la 22unităi de oamenialimentaie li s-au acordublicărucioare-fotolii). În anul 2012 în domeniul asiste ei sociale au fost realizate grupate în patru direc de baz at că 1. n mai multe aciuni ii ă: Eficientizarea crearea bazei sistemului de date dea familiilor prestaii înde situ asistenă socială prin direcionarea resurselor cătresociale; segmentele vulnerabile:  aie de risc care pot beneficia de prestaii

2. Eficientizareaverificarea sistemuluiselectivă a corectitudiniide servicii sociale: cererilor de ajutor social de către inspecia  socialăcrearea şi noilor asistenii servicii sociali soc comunitari.

iale în cadrul Complexului de Servicii Sociale „Ţentru  Voi din oraşul Făleşti: serviciul „Respiro, ce oferă susinere familiei care educă un copil cu dizabilităi prin găzduirea acestuia pe termen scurt; serviciul „Şcolarizare a părinilor, care constă în participarea părinilor în procesul de creare a Eului parental social; serviciul „Echipa mobilă destinat prestării serviciilor la domiciliul în cadrul familiei şi cu participarea activă a acesteia şi serviciul  „Telefonul copilului în centrul de Asistenă Socială Casa Speranei din oraşul Făleşti;  dezvoltarea serviciului de asistenă parentală profesionistăl (în anul 2012la moment au activat în raion 8 Case suntde Copii asisteni de Tip Familialparentali cu profesionişti 33 copii); cu copii; dezvoltarea serviciului casă de copii54 de tip familia



 dezvoltareaacordarea sprijinului serviciului familial de tutelă pentru şi curatelă prevenirea pe parcursul instit anului a fost instituită tutela la copii; vulnerabile, iar în anul 2012 au beneficiat de sprijin financiaruionalizării din Bugetul copiilor rational în 57raion familii sunt defavorizate la evidenă cu 134 copii);familii cu copii din familii socialmente  extinderea servi 3. Dezvoltarea sistemului integrat de servicii sociale:  ciului de adopii.

 reorganizarea şcolii auxiliare Socii Noi în Centru social pentru persoane în etateeşi cu dizabilităi; dezvoltarea serviciilor sociale de zi şi plasament- temporar în mod de urgenă- d 2600către beneficiari; Centrele Comunitare informare 3005de Asistenă beneficiari; Socială serviciul în la domiciliu au fostîn dependen oferite următoarele servicii: terapia -educaional recuperatorie complexă -şi 790 inegrată beneficiari; serviciul de zi 2967 beneficiari;– plasament temporar 290 beneficiari; alimentareă -de necesităile beneficiarilor beneficiari;- 607 asistenă beneficiari); medicală 4. Acordarea – –  beneficiari; asistenă psihologică asistenei persoanelor în etate şi persoanelor cu dizabilităi: deservirea la domiciliui sociali);a persoanelor în etate şi a celor cu dizabilităi. de acest  serviciua beneficiază pensionari singuratici şi cetăeni inapi de muncă şi este prestat de lucrător  sigurarea cu bilete de reabilitare medicală în Centrele ortopedice. de reabilitare a invalizilor şi pensionarilor; 1.5.2.2.Principalelasigurareae problem persoanelore ale do cume dizabilităiniului social cu articole protetico –

CAUZE PROBLEMA     socialVeniturile scăzute ale populaiei Sărăcia populaiei  Finanarea redusă a sistemului de asistenă Acordarea serviciilor sociale în proporii studii superioare  reduse comparativ cu necesităile  Un număr mare de asisteni sociali fără comunităii Ţrotecia redusă a copiilor aflai în situaie  PredominareaMigraia părinilor fo în rezultatul căreia precară copiii rămân fără supraveghere precare rmelor instituionale de susinere a copiilor, aflai în situaii 1.5.2.3. Analiza SWOT domeniul social

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE   dezvoltarea serviciilor sociale raioane din regiune Utilizarea abordărilor inovative în  Venituri scăzute comparativ cu alte sociale  FinanareaAcordarea serviciilorredusă a sistemului sociale în asistenei

proporii  reduseLipsa serviciilor comparativ speciale cu necesităile pentru categorii 55 comunităii

OPORTUNITĂI AMENINĂRI  Elaborarea unor noi politici sociale ce vor  de populaie cu necesităi specifice spori   NivelulÎmbătrânirea înalt al rapidă economiei a populaiei tenebre, ce nu adresabilitatea plăilor sociale permiteContinuarea colectarea procesului unor migrării sume mai părinilor mari

sociale pentru finanarea sistemului asistenei 1.5.2.4. Recomandări domeniul social

Într-o orecar ur revigorarea sit domeniul social pote fi ob prin axarea ac comunit pe ur rele direc  Dezvoltareae măs seărv iciilor integrateuaiei de în social ; inută iunilor Dezvoltareaăii resurselormătoa umane în domeniulii: pr rii serviciilor sociale;  Consolidarea sistemului de acordareasistenă a serviciil or deă asisten personal  S rea mobiliz rii c voluntariestăatului;  Ini rea proiectelor de dezvoltare a economiei sociale. ă ă; usine ă etăenilor şi a 1.5.2.5.Asistenie ţa medicală

Ev în timp a prevalen inciden ei relev o înr re a nivelului în anii 2010 2011, 2012 situa s-a stabilizat. În 2011 parametrii, ce r velul oluia a înregistrat valori eimajorşi e: prevalen a fostă de ăută6599i,3 cazuri la 100sănătăii00 locuitori, iar incidenşi a conînsăstituit în 2907,5 cazuriia la 10000 oameni indicatori din perioadeflectăa 2003 ni-2012, sănătăii2012 ace s-au diminuat. a a – Figurtotuşia în 18 . Indicatşteaorii ce reflectă nivelul sănătăii în raionul Făleşti

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Ministerul S n t ii al Republicii Moldova

Parametrii ce caracterizeaz nivelul din raionulă Fă ăe nu dep nivelul mediu pe r ind pra unei situa comparabile cu cea din alte unit teritorial- administrative. În 2012, prevalen gener ă sănătăii6599,3 de cazuriăl laşti 10000 deăşesc oamni fiind atât sub amedă iaşi pe icăr asu cât pentru regiuneaii de dezvoltare "Nord". Nivelulă imortalit este sub media pe regiune, îns depa e alăvelul a constituit mediu pe ar În 2011, inciden gener raionul F e a fost de 2907a ă ,5 caşi zuri la 10000 de locuitori a reprezentat una dintrăeii cele mai mari ă ăş şte ni 56ă. a ală în ăl şti

şi valori în regiune, dar a fost sub medie pe republic

Tabelul 26. Indicatorii nivelului sănătăii, 2011 ă.

PREVALEN A INCIDEN A MORTALITATEA ( la 10000 ( la 10000 ( la 100000 locuitori) locuitori) locuitori) Briceni 6017,7 2572,3 1578,2 Donduşeni 7579,9 2326,4 1791,1 Drochia 4991,9 1995,4 1466,4 Edine 6071,2 2214,3 1371,9 Făleşti 6599,3 2907,5 1232,8 Floreşti 8726,1 2848,4 1288,7 Glodeni 8012,1 3514 1416 Ocnia 5751 1430,1 1389,5 Rîşcani 6281,3 2714,9 1525,8 Sîngerei 7814,2 4169,8 1145,7 Soroca 6159,1 2071 1303 Regiunea de dezvoltare 6706,1 2692,7 1315 Total pe raioane 6428,5 2741 1215,1 Total pe republică 7593,2 3537,9 1102,5

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Ministerul S n t ii al Republicii Moldova

În 2011 rul persoanelor bolnave din raion eraă deă ă aproximativ 61 mii de oameni. Conform datelor din 2011 în raion pred c aparatului circulator ( 22,61% din rul numă total de bolnavi), urmate de maladiile respiratorii (16,63%) bolile organelor digestive (14,9%). La fel, des sunt întâlniteomină tulbur afe iunileri mentale i de comportament, bolile număaparatului genito-urinar ale sistemului osteo-articular, şi conjunctiv. ă ş Tabelul 27. Repartizarea şibolnavilor pe tipuri de afec iuni înale r aimuşchiloronul Făleşşit i,esutului 2011

PONDEREA, PONDEREA, TIPUL AFEC IUNII TIPUL AFEC IUNII % % Bolile aparatului circulator 21,38 Tumori 2,63 Leziuni traumatice, otrăviri şi

alte consecine ale cauzelor 2,54 Bolile aparatului digestiv 19,16 externe

Bolile aparatului respirator 17,63 Diabetul zaharat 2,15

Tulburări mentale şi de 1,58 comportament 5,79 Bolile ochiului şi anexelor sale Bolile aparatului genito-urinar 5,63 Bolile sistemului nervos 1,43 Bolile sistemului osteo- Bolile pielii şi esutului celular 1,26 articular, ale muşchilor şi 5,08 esutului conjunctiv subcutanat

Bolile endocrine, de nutriie şi Bolile urechii şi apofizei 0,96 4,34 metabolism mastoide Bolile sîngelui, ale organelor

hematopoietice şi unele Malformaii congenitale, 0,75 tulburări ale mecanismului 3,65 deformaii şi anomalii imunitar cromozomiale

Bolile infecioase şi parazitare 3,44 Unele afeciuni a căror origine se 0,58 57

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Ministerul S n t ii al Republicii Moldova

În cazul bolilor social determinate (tuberculoz alcoolism)ă ă ă tendin din raion sunt comparabile cu cele din regiune, sunt anumite caracteristici care pun într-o pozi defavor F e iul. se mer de menă, te foarele ponderea femeielor afectate de alcoolism înînsă 2011 num rul femeielor ce se aflau la eviden cu boliie de alcooliabilăsmăşi psihozeăl şt alcooliTotuşi,ce reprezintauită 19 ,4% din totalulionat bolnavilor că es cu teata re înaltă malad ie, acest nivel dep e atât media din regiune– cât ceaă din rep La fel, nu este favoră starea de lucruri în cazul narcomaniei. prevalen acestei afec F e este de 59,5 de cazuri la ăş100000şte locuitori (conform adatelorşi anului 2011)ublică. este una dintre cele maiabilă mari nici printre raioanele din nordul rii, fiind a doar decâtiuni nivelul în înălregistrşti at în Soroca (78,8 de cazuri la 100000 de oameni). În cazul tuberculoz– ei în 2010 2011 nu rul persoanelor ce s-au contaminată cu atamaire malad micăie a fost mare, fiind înregistrate 97 respectiv 87 de cazuri nivel care este mai înalt comparativ cu alte raioaneşi din regiune,mă doar în Flore viri decât în F e i. şi Infrastructura de ocrotire– în raionul F e este reprezentat de ur rele institu şti au fost mai multe îmbolnă ăl şt  un spital raional; a sănătăii ăl şti ă mătoa  ii:asocia dical teritor centre de s  3 centre d tonome;  26 de oficiiie me ale medicilorială de familie.cu ănătate; Serviciile medicalee sănătate sunt aco aurdate de 94 de medici 438 de oameni constituie personalul medical mediu. În institu medico-sanitare din raion sunt 280 de paturi care sunt distribuite dup urmtoarele profiluri: şi  terapeutic -105; iile  chirurgical – 70;  pediatric – 45;  obstretical-ginecologic – 45;  boli contagioase – 15. În 2011 la capitolul dotrii instituiilor medico-sanitare cu paturi raionul ocupa una din ultimile poziii din regiune, iar asigurarea populaiei cu medici este cea mai joas din republic.

Tabelul 28. Gradul de asigurare a populaiei cu medici şi dotarea instituiilor medico- sanitare cu paturi, 2011

MEDICI LA 10000 LOCUITORI PATURI LA 10000 LOCUITORI Briceni 20,1 28,1 Donduşeni 22,1 31,5 Drochia 17 39,1 Edine 22,7 52,7 Făleşti 11,5 30,3 Floreşti 18,5 39,5 Glodeni 16,9 30,9 Ocnia 19 36,8 Rîşcani 19 31,7 Sîngerei 13,5 25,2 Soroca 19,5 36 RDD Nord 20,2 41 58

Total pe raioane 16,3 31,5 Total pe republică 36,3 61,9

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Ministerul S n t ii al Republicii Moldova

Caracteristic pentru raionul F e este necompletarăeaă ăposturilor existente în institu medico-sanitare. În 2011 rata necomp rii constituia 80,6% reprez dintre cele mai mici nivele din repub ăl şti Pe ntru un de func rul medicilor ce activeaiilez este mai mic decât necesarul de specialiletă i, iar pentru mai mulşi te specialitintă unuli este cr raion nu sunt endocrinologi,lică. fizioterapeu oncologşir i, uroliiogi, numă gastroenterologi. În 2012 înă spitalul raional statele necesare de personalşt au fost în numr de 95,25 uniti, ădar au activitică:at doar în 55 uniti, iar în prezent e nevoie de 28 medicii, de diverse profiluri. În acela timp, se fac puine angajri de noi medici: în 2011 în raionul Fleşti au fost încadrai în câmpul muncii doar 3 doctori - unul dintre cel mai mic nivel din nordul republicii. şi

Tabelul 29. Numărul medicilor angaja i în instituiile medico – sanitare în decursul anului 2011

ÎN LOCALIT I INCLUSIV DIN PROMO ANULUI TOTAL Ă IA RURALE TOTAL ÎN LOCALIT RURALE Briceni 10 7 1 - Donduşeni 2 - 2 Ă- ) Drochia 5 3 - - Edine 11 2 - - Făleşti 3 2 1 - Floreşti 11 6 1 - Glodeni 13 4 1 - Ocnia 7 1 - - Rîşcani 5 - 1 - Sîngerei 5 2 3 1 Soroca 9 - 4 -

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Ministerul S n t ii al Republicii Moldova

1.5.2.6.Principalele probleme ale domeniului medical ă ă ă

CAUZE EFECTE  Fina area redus a sistemului de ocrotire a  n t din parte Casei Na ionale de raionului cu medici Asigurn ri Medicaleă  CeaDotare mai re redusădus cu asigurare paturi a insa populaieititu lor să ă ăii medico- sanitare ă  Necorespundeă rea infrastructuriiii sistemului de ocrotire a n t cu standardele modern  Remunerarea nesatisf sătoareă ă ii

1.5.2.7. Analiza SWOT domeniul medical ăcă

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE   Cea mai redus asigurare a popula ei raionului cu medici Atenia sporită a administraiei publice  Dotare redus ă cu paturi a institu ilor locale faă de problemele sănătăii medico- sanitare 59 populaiei ă ii  Necorespunderea infrastructurii sistemului de ocrotire a n t cu standardele modern  Remunerareasă nesaă ătiiisf toare  Nivelul ut de cultur sanitaro-medical a popula ei, îndeosebiăcă cele rurale OPORTUNITĂI scăz AMENINĂRIă ă  Posibilitatea acce rii finan rilor, venite  Îmb trânireai lucr torilor medicali i din partea donatorilor externi sau a altor neangajarea noilor speciali ti, în special în organiza entrusă moderniăzarea localăit le rurale ă ş infrastructurii medicale a raionului  Migra lucr torilor medicaliş califica ii, p peste hotareăi  ia ă i

Creşterea morbidităii şi a mortalităii  cauzate de valurile de căldură/valurile de frig, în legătură cu schimbările climatice calitateaSporirea număruluiapei potabile de cazuri de boli provocate de variabilitatea termică şi 1.5.2.8. Recomandări domeniului medical

În vederea redr rii situa din domeniul ocrotirii este nevoie de a orienta eforturile comunit pentru realizarea ur oarelor programe:  Crearea culturiiesă medicieia d de vsănătăiirând din raion;  ăii - măt  le şi a mo ului sănătos iaă în ul cetăenilor raionului,Ameliorarea inclusiv condiiilor în mediul sanitaro rural;igienice a populaiei din mediul rural;  Motivarea pentru tinerii specialişti care nu seilor implică medicale. activ în comunitatea medicală a

1.5.3. SISReabilitareaTEMUL EDUCA şi dotareaIONAL cu echipament a edifici

Sistemul de înv nt din raionul F este structurat pe urm toarele trepte de ritate: educa pr r înv primar, gimnazial liceal. Sistemul de înv deăămâ lte subsisteme comăleştiplementare (înv xtra ă r), sportiv. şcola ia eşcola ă, ăămîntul şi 1.5.3.1.Inăământfrastru inclucturaşi şacolară ăămînt e şcola

Infrastructura r a raionului F e include 103 institu de înv 54 de gr dini 28 gimnazii i 14 licee teoretice cu 2 profiluri rmen de instruire de 3 ani 5 primare grşcoladiniă De la 01.01.201ăl 2şti toate liceele un gimnaziuii au ăământ: primit statut de peră e,jurid conformş reformei înv şi termule de finan re a institu şi şcolide înv Dină 24ă. de localit care nu au coşipiii sunt transporta speciale.soană În totalică p e raion sunt transportaăământului678 elevi.şi noii fo a iilor În toateăământ. raionului sunt createăi condi pentruşcoli, studierea limbii de stat, totodi cu autobuse un liceu, 7 gimnazii 8 gr dini asigur procesuli ed uca în limba rus iar în 4 gr dini limba r şcoliler ii ată În ceea ce şi priveă distribuire eaă pe medionalii de reziden ă, raportul esteă îne fa–voarea meomânădiuluişi rur usă.al cu 73%. În schimb frecven elevilor la ora este mai 97,8% fa de 95,7% la sate. Înşte rândul elevilorşcolilor din mediul rural, care nu ă,dispun de mijloace necesare pentru a urma cursurile unui liceu la ora a deosebi în cazuriş le în carebună acestea– se ă la o 60 ş în află distan mare fa de localitatea de domiciliu), este caracteristic fenomenul de abandon r. A ri de derea demogr aceasta este o cauz d rii popula re.ă Abandonulă ar în perioada 2008-2012 este în medie de 2% pentru mediul urban şcola 4% pentlăturu mediulscă rural. Abandonulafică, apare, în general,altă în răân adul iminuă categoriilor socialeiei şcoladefavorizate: romi, familiişcol destr Cauzele acestei discrepan pr a abandonului şi sunt: şcolar  Implicarea copiilor de la sateămate. în munca fiz d e, ecum şi şcolar rul mare de copii r r ravegher r (peste 50%);  Atitudinea neg difer r ică ereferitor acasă; la educar r copiilor;  AtitudNumă ămaşir fă ă sup rea ea familiilor pă inilor referitor la optimizarea reformei înv lijentă şi in entă a pă inilor ea şcola ă a Baza tehnico-mateinea nesatisfăcătoarială. Din celee 49 şi nemulumioli din raion, 42 activeaz în dire-tip, iar 7şcolilor institu şi promoveaz procesulăământului. ed în diri adaptate. În perioada 2006-2012 au fost efectuate lucr ri de repar capitaleşc a 60% din cu ajutoră ulclă FISM, consiliile raionalii local, contră p r ucaionalor, în 3 inclă necesitatea cr rii de locuri pentru elevi, deoareceă procesul edaii se d rinstituii în 2 schimburi. Anual se petrec lucr ri de şirepar (acesteibuia lucr ă inilri poarînsă mai multstituii caracter se simte cosmetic) pregeă re a edificiilor colare c re începutul anuluiucaional de înv esfăşoa ă În ultimii ani s-au reutilat sistemeleă de ziraiee la cazangeriileă de alimentartă e cu gaz natural în 8 şi 3 gr dăti În 14 s- şau schimbatăt ferestrele u termopan,ăământ. iar 80% din de înv încălpreuniversitar dispun de sistem de zite autonom. 13şcoli şi dispună inie. d deşcoli sport, iar 15 reşi didactice.şile instituiile ăământ Toate gr di sunt asigurateîncăl cu minimul şcoli necesar nu de mobiliere săli conformşcoli cernu au atelie sanitaro-igienice, d rul este învechit. O pr string şcolile şiipsa mobilieruluiă niele igienic pentru osp r r. şcolar Toate suntinelor dotate cu calculatoare, maieşi r ar mobilie imprimante copiatoare. În cele 14oblemă licee cabineteleentă este de fi lzi chimie i atelier re suntătă dotateiile şcolilo cu instrumentele reactivele necesarşcolilee, procurate prin Pr Ed de calitate în mediulşi rural . Asigurarea didactico-că, metodicşă a bibliotecilorele şcola re. Toate re dinşi raion sunt dotate cu biblioteci cu fondoiectul de „r ucaia artistice manuale. colile alolin gve sunt abonate la literatura de specialitate rtisti în limba şcola r de c re ounităilerganiz şcola t din Rusia. colile sunt asigurate cu manualecă priin Fondul Extrabugetarşi deŞ manuale, conform schemei de arend Se simte şi a literatucării metodice,usă a preseăti periodice deaiile specialitat obş eştie. Ş 1.5.3.2.Învă. ăţământulinsuficiena preşcolar din raionul Făleşti

Oferta educa din înv pre ar este asigur doar de sectorul public. În localit raionului F e activeaz 54 de institu pre re cu o pop r de 3521 copiiională în anul 2012. ăământulDintre care, 64şcol% sunt copii înscrată gr d 30% sunt copii înscr ăile în gr d e-crăl şti iar 1,87%ă sunt copii înscrii în şcola cre Procentul ulaie mic deşcola copiiă înscr în cre e este din cauza faptului în nu suntişi acesteîn ă insinie,t i, iar mamele tinereişi sunt neăvoiteini steaeşă, acas îngrijind de copii în locişi se anşe.gajeze în câmpul muncii. işirul de coş pii înscri în institu iilecă de înlocalităiv cre chiaritui da pentru raion este caracteristicsă al doileaă val de migrare, cînd p rinsă p împr cu copiii. La Numă100 locuri în institu şipre re se atribuie 92ăământ copii înşcolar 2012 şte, acest indicatorcă este în cre re pe parcursul ultimilor 7 ani (84 înă 20ii05),leacă ceea ce eună d faptul institu pre reiile au potenşcola valorificat. rul cadrelor şi didactice din raion este continuăde 316 persoane,şte fiind la acela nivel ca în anul precedent, dar fiind în enotădere în ultimiică anii. Problemaiile şcolapersonalului calificatial ne per în inNumăstitu pre re, unde 60% din personal au studii medii de specialitate, darşi pe parcursul anilor se observ o cre rescă a rului de personal cu studii superioare ceea ce aresistă o influen poziileiti v şcolapra serviciilor educa oferite copiilor. Cadrele didactice particip regulat la stagii deă formaştere prnumă 61 ă ă asu ionale ă ofesională în problematica reformei referitor la abilitatea curricular Una dintre problemele institu iilor pre lare este c nu to i copiii de 6-7 ani sun în preg rea tre debutul (10% din copii) din cauza atitudinii neglijente a p rin ă. r. O şco v ă de administr p estet incluşi programul Pasăti cu Pască organizat deşcolar mai multe ONG-uri, care are misiunea de a contribui laă reforiloma înv prin crearea unui moiniiatidel practică susinută onal în caaiadrul ublică ed formative, model bazat pe tehnologii ed avansate care promoveaz centrarea pe ăământului copil, practici de predare reflexiv educ şi funci comunitar O comp ucaiei de baz a acestui program este ed copiilorucaionale de la zero la 3 ani ed centră a copiilor cu vârsta cupr între 3 ani. ă, aia ă. onentă ă ucaia şi ucaia ată insă şi 1.5.3.3.Învăţământul preuniversitar în raionul Făleşti

Pe parcursul anilor 2005-2012 se constat o dere a popula iei re din înv preuniversitar din raionul F e ti, derea înregistr în anul 2012 fa de 2005 fiind de 25%. În anul de înv 2011ă -20scă12 în raionuluiţ şcola F e erau înregistraăţămîntuli 10636 elevi, ceea ce reprez ăl ş 2,79%scă din totalul peată rep 10%ţ ă din regiunea nord. ăământ şcolile ăl şti Diminuarţ rului de elevi s-a produsintă în ambele medii de reziden ublică şi cele trei niveluri de înv preuniversitar (primar, gimnazial, liceal) este în str g r cu evolu ia deeamo număgr cu alegerea de elevi în favoarea ţă dinşi în or toate vecine, îndeosebi în ă caţămîntzul liceenilor. În str leg ur cu diminuarşi însărului le ătu de eleviă se remarţ diminuarafică şi ea ruluifăcută de cadre didactice. În şcolilor anul 2011-2012aşele în înv preuniversitar î desf însărau ac tivitateaăt ă 1061 de cadreae didacticenumă (înv tori profesori).că şiAcest fapt se expnumăprin politica manager x laşcolar nivelul raionului, ce areă caţămîntul obiectiv cre rea calitşi ii actuluiăşu educativ prin promovarea personalului calificatăţă şidiminuar ea procentului de personallică didactic necalificat.ială e Înistentă ultimii 4 ani în sistemul educa ional raionalşte au fost angajaăţ i peste 70 cadre tinere, din care 85% activeaz în mediulşi rural. Nivelul de calificare a cadrelor didactice în or este considerabil superior celui de la sate, fenomen,ţ de fapt, firesc. În ţ unel re, din cauz ă de cadre didactice cu o calificar generat de crizaşa demogr predarea unor discipline din planul-cadru devine pr e instituii unele discipline şcola sunt predatea insuficienei de nesp sau sunt formate clase comune.e suficientă, ă şi afică, Raportul elevi/cadre didacticeoblematică s-a menşiinut constant în ultimii ani la valoare ecialiştide 10 i se datoreaz derii rului de cadre didactice de elevi. Acest fapt ar putea fi valorificat, în special în mediul rural, fiind p ţ la cre rea nivelului calitativ al actului didactic,ş ceă scă va permitenumă ca profesorii, respectiv, înşiv rii p dedice mai mult timp pentru instruir rui elev în parte.osibilă şte situaie ăţăto utînd să 1.5.3.4.Învăţământulea fiecă secundar profesional în raionul Făleşti

Înv dar profesional în raionul F este reprezentat de de meserii nr. 9 din or F care preg muncitori califi în domeniul constr tâmplari, pietăământulrari, zidar i,secun tencuitori, i la repar ăleşti r. Pe parcursulşcoala anilor 2009-2012 au fost înmatriculaaşul ăleşti, 534 elevi, ăteştedin care au absolvit (inclusivcai 2013) 450 de elevuciei:i. L de meserii î fac stud lăcătuşvi din raioaneleaia vecine:automobilelo Glodeni, Râ Ungheni. Studiile în pr i se fac în limba de stat, iar p vi de alte n i (romi,a şcoala ru ucraineni)şi sunt nevoiiile şi ele studieze în Dup absolvirşcani,ea respective, şcoaladoar 2-3%ofesională din absolv duinii ele rarhicaionalită superioare. Dupşi, absolvir dari săe profesionale, aceastăabsolvenlimbă.ii sunt angajă p ninstituieitierele din Republica Moldova peste hotare.eni În îşi continuăpriv stu îniile raion la persist instituii problema ie comunic rii dintreă ea şcolii secun 62 ai e şa şi această ină, ă ă mediul academic al ii i mediul de afaceri din domeniul constr referitor la plasarea în câmpul muncii a tinerilor absolv reprinderile din raion. O prob esteşcol ofertaş de sp i prop elevilor. uciilorrul de elevi înmatr depinde de planul profesiileeni repar în înttizate de Ministerul Ed Din partea administraltă lemăcolii, comitetului executivecialită raional, al altorusă servic ii desconcentrateNumă au fost trimiseiculai în adresa ministeruluişi demersuri de propunere de a diversificaucaiei. specificul sp aieiilor ş profesionale din or F De asemenea, speci din dir înv se expun pra problemei de dur a studiilor, care sunt de doar 9 luni, ceea ce ecialită dup p rerşcoliiea lor este foarte p paşulent ruăleşti. ca un elev toatealiştii ecia ăământile în domeniulşi sp asu ilor alese. ată Personalulă ădidactic al profesionaleuin este format din să obinări-instructoricunoştinele 4 profesorşii, înabilită domeniul sp ilorecialită respective profesori la discipline op nale. Lipsa unei profesionaleşcolii pentru fete se resimte negativ maişt pe p for deşi de se cer muncitoareecialită calificate în domeniulşi industriei re, io publice, etc. şcoli iaa ei muncă un 1.5.3.5.Analiza SWOT sistemul educaţional uşoa alimentaiei

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE   Lips   OrganizareaNumăr suficient stagiilor de cadre de formare didactice pentru calificate, cadrul în mediula creşelor rural în mediul rural didacticcu gradul în didactic problematica Superior, reformei: ) şi )) abilitate  Gradul redus de acoperire cu instituii şcolare- curricular   Lipsa unei conexiuni sănătoase „familie şcoală studii superioare  Discrepana între frecvena elevilor în mediul  Creşterea ponderii personalului didactic cu  Doarurban o şi p cel rural corespund structurii lingvistice ale elevilor Accentuarea fenomenului de abandon şcolar Limbile de instruire, în mare măsură,   arte din localităi dispun de instituii educaionale Asigurarea fiabilă cu transport a elevilor la OPORTUNITĂI Slaba corelare AMENINĂRIa ofertei de muncă cu instituiile de învăământ din alte localităi   specializările din instituiile de învăământ

acestoraReorganizarea sau prin şi optimizarealichidare instituiilor de didacticMicşorarea calificat anuală în auni numărului de elevi, cu  învăământ prin modificarea statutului implicaiimici asupra normării personalului  tăile şcolare cu efective  Existena unui cadru legislativ stabil în domeniul învăământului  Gradul redus de cunoaştere sau neînelegere Existena unor programe europene de corectă a legislaiei şi a altor acte normative  Implicareaparteneriat ONG- educaional, la care Republica  Volumul finanării bugetare-a-vis efective de reforma rămâne Moldova este asociată e de calitate structuralesenial mai mic decât cel necesar  urilor la realizarea aciunilor  Rezistena populaiei vis educaionale nonformal a materialuluiă în domeniuldidactic existent educaiei Susinerea din partea autorităilor locale a Degradarea unor spaii şcolare şi uzură morală programului de dotare cu tehnică de informatizare şi de comunicare a unităilor 1.5.3.6.Recomşcolare andări sistemul educaţional

Ca urmare a efectu rii analizei structurii, rii rezultatelor sistemului ed în raionul F i, se propun ur rele recomand ri de ameliorare a problemelor de sporire a perfor acestuia:ă funcionă şi ucaional  ăleşt mătoa ă şi manelor ursii/stagii de Aplicarea la proiecte de parteneriat în cadrul programelor europene ce vizează 63 schimbul de experienă al cadrelor didactice şi organizarea de exc informare pentru elevi; 

Optimizarea structurii corpului didactictate; şi redistribuirea a populaiei elevilor şcolare pentru din a sistemul exclude educaional al raionului prin: distribuirea cadrelor didactice disponibile conform  necesităilor instituiilor din fiecare locali „clasele simultane; stabilirea grupelor de creşăarea în toate reformei grădiniele. structurale în domeniul Luarea măsurilor adecvate în scopul asigurării implicării mai active a populaiei şi a  cadrelor didactice în înelegerea şi promov educaiei; )ntensificarea activităiloror; de comunicare ale actorilor din sfera educaiei  raionului în scopul sporirii motivării părinilor la implicarea lor mai activă în procesul de educaie a copiil  Diversificarea specialităilor în cadrul şcolii profesionale prin argumentarea clară a persoanelornecesităii de demuncitori calificai în instituiile raionului. Crearea unei şcoli profesionale pentru fete, dar care ar încuraja şi includerea favorizate şi cu dizabilităi cererea de foră de muncă calificată în raion este ridicată.

1.6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

1.6.1 MEDIUL DE AFACERI

1.6.1.1.Evaluarea mediului de afaceri

Per ansamblu, ev mediul de afaceri din raionul F poate fi caracterizat printr- un proces de consolidare a întreprinderilor mari viabile care au existat la etap pie de formare a sectoruluioluia de întreprinder jlocii. Conformăleşti datelor Camerei Înregistr rilor de Stat, la data de 01.03.2013 în raionul F erau înregistrate 2212 ă înt incireprntăinderi. Totodat , ultimilor date disponibilei mici şi mi (2011), rul întreprinderilor activeă a fost de 280 unit i, ceea ce reprez doarăleşti 12,7% din cele înregistrate, indicator cu mult inferior ă celui atestat la nivel de rep 55,3%. Înnumă perioada 2005-2011, rul întreprinderilor activeă în raion a sporintăit cu 57 entit , ceea ce reprez cr tere foarte mod comparativ cu ia înregistrublică în– regiunea de nord pe rep număDup o cr ere cu ritmuri relativ înalte în 2005-2008, în 200ă9-2010i aceasta a temintăper o at,eş iar în 2011 estărul de întreprinderi situachiar s-a red ată ial. şi ublică. ă eşt număFigura 19. Evoluia principalilor indicatusor ineesen ce caracterizează mediul de afaceri în perioada 2005-2011

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Cr rea mod a n rului de întreprinderi moiod rile careă s-au produs în structura acestora a condi reducerea rului de angaj În perioada de refer rul aceseştetora s-a redestăus de umăla 8,9 mii persoane la 5,1 miişi persoane,ifică ceea ce reprez jur de 7% din pop ionatv raion. numă ai. ină, numă Veniturile din vînz ri în perioada, începînd cu anul 2011, au avut o tend intă relativ în v caracterizulaia actiprin ă ur în r r ri de la an la an. Med în atare perioad a veniturilor din vînăz ri a constituit 726 mil. lei. Doar în trei ani s-auină înregistratolatilă, valori superioareată mediei - încuşu 2008i , şi20 cobo10, 20îşu11, în ce ani valoareaia fiind anuală relativ stabil , plasîndu-ă se într-un ntion ă ce a variat între– 580-624 mil. lei. Sub aspect regional, de constatat nivelul veniturilor realizate de oilali întreprindere în raionul F i, esăte cu mult mai mic, comeşaparativ cu cel înregistrat în regiunea de Nord pe republic . Totodnecesită este încur j că faptul rul activ profitabile mai mare, pondereaăleşt acestora în total întreprinderi active fiind de 61%. şi ă ată, ă ător că numă ităilor

Figur 20. Nivelul veniturilor din vînzări per întreprindere şi ponderea întreprinderilor profitabile în total întreprinderi sub aspect regional

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În ultimii ani sectorul antreprenorial din raionul F ioe a fost caracteriză at printr- r cre re a sectorului IMM, în special a celor mici micro întreprinderi cu mai mic de 50 de angaja În 2011, IMM-urile reprezălentauşti 97% din totalul întreproin derilor uşoa ă active,şte dintre care 6,4% - întreprinderile şimijlocii, – 27,5% - întreprinunderile număr mici 63,2% - întreprinderilei. micro. Timp de 5 ani, începînd cu anul 200 p 2011, ponderea sectorului în total a sporit cu 2 p.p. şi Pe fonul reducerii num rului de întreprinderi cu un de angaja mai şi maînăre de în 50 de persoane, preponderent a celor mijlocii de la 40 de unit 2007 la 18 în 2011 rul întreprinderilor mari, fiind,ă mai mult sau mai pu număr constant, s-a obsei rvat o cre re a rului de întreprinderi micro mici în aceas perioadăi în cu 11 respunz , număr, 47 de unit i. in şte numă şi tă ă şi, co ăto Figuăra 21. Structura sectorului antreprenorial după dimensiunea companiilor, unităi

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

De men c , comparativ cu datele disponibileio la nivel deă rep a regiunii Nord, dimensiunea sectorului IMM ca pondere în total întreprinderelior d valori ionatre ă 97,5% respectiv, 97,7%. În ultimii ani, în popfidaublică faptuluişi în raionul F e s-a resi o cre re mai din a rului de microînteinereprinderi, asemănătoacomparativ cu – cel al întreprşi, inderilor mici pe fonul reducerii acelor mijlocii, rimeacă acestuia răl şti a fi maimit fa şte de nivelul înamicăregistratnumă pe r în regiune. Ponderea întreprinderilor micro în regiunea de Nordşi a fost de 70,1% în anul 2011, iar mă pe r indicatorulămîne constituind 75,5%.mică ă a ă şi În acest context, necesi i iativa antreprenor rîndurile populaa ă, 67 tă menionat că in ială în iei raionului F e r ne a fi cu mult mai red comparativ cu cea atestat la nivel na Astfel, în raion la 1000 de persoane le reveneau doar 2,9 întreprinderi în anul 2011, în timp ce la nivel ălde ştirep ămî acest indicator a fostusă semnificativ mai mare, de 13ă,3 unit ional.

Figura 22. Numărulublică de IMM-uri la 1000 de personae ăi.

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Mod rile din sectorul antreprenorial, au avut repercusiuniio negatiăve asupra pie ei muncii în raion. Men nerea, în mare parte, a întreprinderilor mari la un constant reducerea întreprificăinderilor mijlocii a condus la o contractare a angaja în aceste întrepr inderi cu 713 coresipunz r, 3011 persoane în perioada anilor 2007-2011.număr De cre şire, rul întreprinderilor micro nu au putut compensa ev ilor gative din întreprinderile marişi, jlocii. ăto Astfel, reducer rului de angaja din ultimeleşi în d şte categornumăii de întreprinderi cu 3724 şi persoane, mici, a fost înso de o creoluiilere cu ne doar 130 de persoane respecşitiv, mi 468 în întreprinderile microea numă i ouă ită şte şi, Figura 23. Numărul de angajai în sectorşiul mici. antreprenorial pe categorii de întreprinderi

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Cît prive rezultatele financiare, în 2011, 19,5% dinio veniturile dină vînz ri în raion au fost realizate de re cele 8 întreprinderi mari 80,5% de re sectorul IMM - 33,2% de întreprinştederile mijlocii, 38,4% de întreprinderile mici 8,9% de re microîntrepră inderi. Evolu în căttimp, ind asupra volatilit şi veniturilor căt din vînz ri realizate de re întreprinderile mari, ceea ce ar putea ri intrarea şi ie rea unorcăt companii de pe pia , specificuliile activit estoraică o parte din eleăii specializîndu-se în sectoră ul agroalimentarcăt industria u r care sunt foarte vulnerabilelămu la ev şi dşie pe pie xterne. ă şi ăii ac – şi şoa ă, 68 oluiile ele e

Figura 24. Veniturile de vînzări realizate de către antreprenorii activi din raionul Făleşti pe categorii de întreprinderi

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

O situa mai se în categoria întreprio inderilor ă mici mijlocii unde, veniturile din vînz ri ob în atare perioad au avut un trend general de cre re cu excep ie, anului 2009bună. Î ntrepratestăinderile micro, de ca de unit şi au sporit cel mai mult în perioada analiză inute la capitolul venituri dină, vînz ri au marcat o tendin mai modşte Venituiarile ob de acestea în perioada 2007-însă,2010şi au urmatnumăr o tendin ăi dar cont de descre re, ată, redresîndu-se abia în anul 2011ă, acestea sporind cu 45ă%, comparestă.ativ cu anul 2010.inute ă lentă, inuă La fel, microîntreprinderile,şte situaia dup cum bine se e, reprez goria cea mai vulner de antreprnori la mod rile parvenite de pe pia are activeaz de mai flexibile, au mai pu putere de influen ă asupra pie ii. ştiConform datelorintă cate disponibile pentru periabilăoada 2007-2011, aproximativifică j din microîntrepra înin cderi activează – în şi p iesuntrdere, totod se inăo ameliorare r ă a situa rul întreprinderilor profitabile din atare grup fiind în cre re. La umătatefel, se o performan mai bun la acestă capitol sub aspectată, regionalatestă - comparativ uşoacu situaă ia peiei rep – numă regiunea nord, unde ponderea microîntrepră inderilorşte profitabileatestă în totalul întreprăinderilor dăin atare categorieşi a fost de 37,6% 51,2% în 2011. ublică şi Figura 25. Ponderea antreprenorilor ce au obinut profituri pe categorii de întreprinderi şi

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

1.6.1.2.Principalele probleme io ă

În urma analizei efectuate pot fi deduse cîteva concluzii care caracterizeaz mediul de 69

ă afaceri în raion:  Doar 10%-15% din întreprinderile înregistrate în raion sunt active2, comparativ cu aproximativ 50% la nivel de r fapt ce ar putea fi un indicator al neviabilit ii activit antreprenoriale în raion sau a dimensiunii economiei tenebre;  a ă, de ă ăii Numărulmicroîntreprinderi întreprinderillor - active în raion, deşi foarte lent, a cunoscut o tendină creştere în ultimii ani, susinută, cu precădere, de sporirea numărului de sector care, rămîne a fi încă relativ mic sub aspect comparativ cu regiunea de Nord şi la nivel de ară, şi cu o contribuie nesemnificativă la angajarea forei de muncă şi sporirea veniturilor de vînzări. Mai mult de atît este categoria de întreprinderi cea mai vulnerabilă la şocuri, doar jumătate din acestea înregistrînd profituri. Totodată, evoluiile în timp arată că situaia continuă să se amelioreze,  inclusivC comparativ cu cea atestată la nivelul întregii regiuni de Nord şi la nivel de în specialară; lansarea noilor -uri existente la onjunctura condiiilor existente în raion nu stimulează spiritul antreprenorial,  Mediul pare fie pu afaceri, încur j dat fiind p ent numărulru atrager foarteea in micvesti de )MM în lansarea unor afaceri de m persoane,ari în u comarativ cu nivelulrul întrepr întregistratinderilor pe ară;mari a r as mai mult sau mai pu constant,să iar îinntreprinăderileător şi mijlocii au cunoscut o iilor din de descre re; – ltimii ani numă ăm  in continuă ten ă şte întregii Deşi se pare că mai multe întreprinderi în raion ca pondere în total reuşesc să obină profituri din activitatea desfăşurată, faă de situaia înregistrată la nivelul economii, cifra de afaceri per unitate economică rămîne a fi net inferioară în Făleşti. În pofida descreşterii numărului de întreprinderi mijlocii, atare categorie de întreprinderi la fel şi cele mici par să reprezinte motorul creşterii veniturilor din agroalimentavînzări. Întreprinderile mari, denotă în acest context o evoluie foarte volatilă, ceea ce poate fi explicat prin specificul activităii majorităii acestora: prelucrarea produselor  re şi industria uşoară – activităi puternic expuse la şocurile provocate de contractacondiiile climaterice nefavorabile şi instabilitatea partenerilor economici externi; Modificările parvenite în structura mediului antreprenorial intern, inclusiv rea numărului de întreprinderi mijlocii şi volatilitatea activităii Studiileîntreprinderilor calitative au permis mari, aidentificar avut repercusiuniea ur negativerelor im ped asupraime nte pieei în caleforeia de dezv muncă,rii mediuluinumărul de afacer de angajai,i car cunoscînde vin o explice reducere par drastică situa în ; descr rior:  Cultura antreprenor red mătoa oltă  Informarea şi a să societ civileial privindia oportunitisă ante de creare dezvoltare a noilor afacerială i; usă;  Infrastructurainsuficientă de sus re a afacerilorăii subdezv ăile şi  Lipsa for de care ar corespunde cererii pie i, ce relev din neconcordan sp ine preg i de instituoltată; de în superior profesionalei din raionmuncă cu cecalificatărerea antreprenorilor, dar a lipsei de instrumentei păentru atragerea tinerila or ceecialiştilor au absolvit instituăt i raiile văămînt şi  Lipsa dialogului dintre reprezentan diului de afacerşi i;  Lipsa cooper rii dintre institu de în iile în ndalte o şe;reprenori;  Lipsa resurselor financiare, cauzii me de rentabilitatea red a investi r, a costului mareă de contractare aiile creditelor văămî externeşi ant a cap reduse de a atrage investi r ne. ată usă iilo şi acităilor

2 ii st ăi Întreprinderile active includ unit ile economice ce înregistreaz o cifr de afacere mai mare decît 0. 70 ăț ă ă 1.6.1.3. Analiza SWOT a mediului de afaceri

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Disponibilitatea resurselor umane    Lipsa resurselor financiare pentru dezvoltarea antreprenoriatului  Cultura antreprenorială redusă  Ţosibilitatea accesării diverselor programe din extern )nfrastructură de dezvoltare a afacerilor Experiena AŢL în atragerea granturilor precară – lipsa incubatoarelor de afaceri şi  Capitala companiilor uman redus de consultană (resurse umane în domeniul cu dezvoltării afacerilor dezvoltate în raion)  instruire şi calificare solicitată în afacerile

dezvoltare)nformarea a insuficientă noilor afaceri a societăii civile,  privind oportunităile de creare şi  aleDisponibilităile mediului de afaceri bugetare reduse ale AŢL  )nsuficienaInstabilitatea informatizării politicilor bunelor practici 

 Lipsa colaborării dintre mediul de afaceri şi instituiile de cercetare universitareLipsa colaborării dintre mediul de afaceri OPORTUNITĂI şi instituiile deAMENINĂRI învăămînt profesional şi

  extinde Existena premizelor pentru dezvoltarea şi  Vulnerabilitatea economiei naionale la valoric alrea acesteia unor activităi în industria  Costurileşocurile externe înalte ale energiei electrice  Valorificareaagroalimentară beneficiilor sau aferente de pelanului urma  AccesulNivelul redusredus alla veniturilorutilizarea tehnologiilor populaiei

 Dezvoltarea economiei tenebre pentruimplementării anii 2012-2020 Strategiei de dezvoltare a  informaionale  Dezvoltareasectorului întreprinderilor Parteneriatului mici Public şi mijlocii Privat prestate mediului de afaceri  Calitatea redusă a serviciilor publice a mediului de afaceri   pentru crearea infrastructurii de susinere transporturilorBirocraia în instituiile publice  Exploatarea beneficiilor de pe urma Calitatea redusă a infrastructurii Amplasarea geografică favorabilă

emigrării forei de muncă, în special a  Semnareacapacităilor Acordului profesionale de Liber însuşite Schimb în alte ări 1.6.1.4 Recomandări pentru dezvoltarea mediului de afaceri Aprofundat şi de Cuprinzător importan sporirii competitivit antreprenoriatului local pentru asigurarea unei dezvo ri pe termen lung a raionului reie din problemele identificate, inîndpot fi formulate cont ur relea recomand ri: ăii  Promovarea culturltă ii antreprenoriale, prin creareaşi şind pro gramelor de instruire în domeniul gestiuniimătoa afacerilor în ăinstitu iile de înv nt; organizarea trainingurilor 71

ăămî în domeniu pentru mediul de afaceri stimularea colabor rii dintre antreprenori institu de înv înt universitare profesionale;  Consolidarea capacit ilor institu şi ale APL-uriloră în vederea asigur rşiii accesuluiiile societ ăăm civile la informa şi privind oportunit de creare dezvoltare a noilor afaceri obiectiveă investiionale fonduri existente pentru finan ărea mediului de afacerăiii; iile ăile şi  Ajustarea programului– de în alionale, ii de meserii din raion, a altor institua specializate în instruirea popula ei la necesit rerii de pe pia  Extinderea serviciilor oferitevă ămînt de BCISşcol pentru asigurarea antreşiprenoriatului cuii informa plexe privindi crearea deăilezvoltarea ce afacerilor; a muncii;  Crearea platformelor de dialog pentru mediul de afaceri pe de o parte mediul de afaceri iiAPL-ur mai comi, pe d parte; şi  Dezvoltarea competen angaja APL-urilor a antreprenoşirilor de a elaboraşi cerer i de aplicaree altă la programele na rna de stimulare ale antreprenoriatului; elor ilor şi  Mediatizarea bunelor practici în desf rarareaionale afacerilor;şi inte ionale  Stimularea colabor rii dintre APL-uri, mediul de afaceri institu de cercetare în vederea elabor rii diverselorăşu programe de dezvoltare în domeniul socioeconomic ăpacit inova le întreprinderilor. şi iile ă 1.6.2. INDUSTRIA şi a ca ăilor ionale a

1.6.2.1.Evaluarea generală a industriei

Ev a industriei în raionul F e i, începînd cu anul 2005 poate fi caracterizat printr- un înalt grad de volatilitate. De-a lungul perioadei respective am putut asista la un scenariu care olui deri ascensiuni precipitateăl şt ale produc industriale, ceea ce ind asupra unui grad înalt de instabilitate al acestui sector, ce relev în mare parte din structura lui: atestă căPonderşiea a industriei re ceiei se dezv preponderent,ică în baza sistemelor de producere în lohn, care deteă r expunerea î a ramurii la rile exteînaltărne; uşoa oltă  Ponderea a industriei de prelucrare a produselormină agricole naltă alimentare, care şocuspore tea sectorului în dependen de condi aterice; înaltă şi Figura 26. Evşteolu volatilitaia produciei industriale din raionulă F ăleşti în peiilerioada clim 2005-2011

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

io ă 72

Conform datelor disponibile privind situa industriei raionului, în anul 2011 erau 57 de întreprinderi cu activitate industr primar sau secundar comparativ cu 9 unit în anul 2005. Valoarea produc acestora a constituitia 110 mil. lei, mai pu de j din cea înregistr 2005, în timpială ce volumulă fabricat s-aă, aflat la nivelul anuluiă i2005. Da fiind gradul înalt de volatilitiei ate al produc industriale a raionului, in compar umătateativ cu cea înregistr laată ni învel anul na al, ponderea sa în produc republican a oscilat puternic de la an la an. Totodat , media pentru perioada iei anilor 2005-2011 a constituit 1,1%. ată ion ia ă Figura 27. Evoluiaă volumului produciei industriale comparativ cu anul 2005

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

De men pe fonul acestor evolu s-a io înregistrat oă tendin gener de descre re a productivit muncii, care în 2010 reprezenta 76,4% din valoarea înregistrionat în că2005 . Totod nu rul ii, pop ula angaj în industră ie a avutală o tendinşte de cre ăreii de la 1,1 mii persoane în 2005 la 1,8 mii în 2010, atribuindu-i un rol importantată acestui sectorată, în ocu pareamă for de muniei ată ă continuă şte Figura 28. Evoluia productivităii muncii şi a personaluluiei că. mediu scriptic angajat în industrie în perioada 2005-2010

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic Not : Productivitatea muncii a fost calcula prin raportul valorii produc iei industraiele la num rul personalului mediu scriptic angajat în industrie io ă ă tă 73 ă

Conform datelor disponibile pentru anul 2012, care vizeaz situa a întreprinderilor cu activitate industr de baz 3 un num r al angaja mai mare de 20 de persoane, valoarea produc a constituit 95,7 mil. lei, în creă reia cu 14,1economică de anul 2011. ială ă şi cu ă ilor iei şte % faă Figura 29. Structura industriei prelucrătoare pe genuri de activităi, 2012

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Analiza industriei raionalului F e în anul 2012, dinio perspectiva structură ii sale pe genuri de activitate poate fi caracteriz prin ur rele tr ri:  Sectorul industrial de ăl procesare,şti este reprezentat, preponderent, de producerea z rului vinului,ată puternic concentratmătoa înăsătu activitatea a d panii majore;  ahă şi a ouă com Fabricarea jucăriilor, în special din materii plastice deine în jur de % din producia industrială. Ţroducia din atare subramură, ca şi în cazul producerii îmbrăcămintei şi a unei pări semnificative din produsele din metal este fabricată în baza contractelor de procesare în regim de perfecionare activă, caracterizate prin: utilizarea intensivă a forei de muncă; valoare-how; adăugată joasă; predispunerea înaltă la  şocurile apărute pe pieele externe, pe de o parte, iar pe de altă parte sporirea investiiilor capitale şi transfer de know Fabricarea diverselor produse din metal cu precădere, seturi de piese utilizate în  mijloace de transport, blocuri şi cărămizi pentru construcii reprezintă % din pondereaproducia acestoraindustrială; fiind de 12%. Ţroducia articolelor de îmbrăcăminte este o altă activitate industrială importantă, Tabelul 30. Principalele întreprinderi cu activitate industrială din raionul Făleşti

Agenii economici cu specializare în activitatea industrială Denumirea companiei Amplasare Activitatea industrială Numărul de angajai SA ,,Combinatul de colectare i prelucrare a e ti Prelucrarea i colectarea 20 cerealelor cerealelor ş Făl ş ş

3 În perioada anilor 2005-2011, ponderea medie a produc iei acestor întreprinderi a constituit aproximativ 90% din totalul produc iei industriale în raion ț 74 ț SA ,,Fabrica de prelucrare a semin elor de s. el Prelucrarea cerealelor 85 porumb SA ,,Combinatul de panifica ie Răeuti Fabricarea pîinii 64 e SA ,,Avicola Nor Făleşti Producerea de 30 SAFăl ,,Moldşti Nor Fabrica de vinuri 98 ÎM ,,Sudzuker Moldovad Făleşti Fabricarea zah rulouăui 198 ÎM ,, Heuvelland SRL s. Logofteni Producerea ca valului 11 ÎCS ,,Marthate– SRL Făleşti Fabricarea articoleloră de 312 d şca ÎCS Textre SRLx s.GlinjeniFăl ş Fabricarea articolelor de 120 îmbrăcăminte ÎCS ,,Romina Cabla SRL e ti Prestarea servicii în 328 îmbrăcăminteasamblarea ggi Făl ş cablagilor electrice ÎCS lastic-Manufacturing SRL e ti pentruServicii automobile în 200 asamblararea ÎSC „ŢGabriedil SRL s. FălAlbineş ul 27 Vechi plastic „ Serviciijucăriilor in construcie din utilajului întreprinderiişi SRL ÎC Excel Manufacturing RL e ti amenajare,Fabricarea reparaie articolelor a cladirii de 100 şi SAS„ ,, Protos S Făleşti ÎCS ,,Romina Cablaggilor 6 SA ,,Prut 80 e ti îmbrăcăminte 60 Făl ş Ţroducerea evi – Făl ş Ţroducereautilaje maşinilorpentru de SA ,, Uzina de ini de e ti Matritare.spălat, Prelucrarea 27 Salubritate metalelor. Lu ri de fierarie. SA ,, ÎntreprindeMaşrea Specializa de Făleşti Prestareaspălătorii serviciilor 6 Repara ie a Tehnic centrifugarecrăde şi tă Făl ş are SRL Agas- Ros ii e ti auto,Prestarea servicii serviciilorîn prelucrarea de 6 transport,prelucraremetalului comer, a metalului test „ Făl ş Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Sectorul industrial în raionul F e i este reprezentat,io în ă rime de 47% de întreprinderile private cu capital autohton, altele 53%, revenindu-le companiilor cu investi str activitate, preponderent ăl în şt domeniul confec rii îmbrmă i rii cablurilor a j riilor din plastic. Acest factor, poate servi drept unul determinant iiîn explăine,icar ea cu or rii puternice spre pi externe a întreprionăinderilor ăcăminteindustriale, asamblă din raion, 85% din valoarşi eaucă produc livrate în 2012 fiind expor Atare nivel dep e cu mult valoarea medientăie a acestui indicator penteeleru regiunea de Nord a Republicii, dar înregistrat la nivel na ional.iei tată. ăş şte şi a celui Figura 30. Orietarea externă a produciei industriale, 2012

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Tabelul 31. Principalele întreprinderi cu activitate de expio ort din raionă ul Făleşti

Agentul economic Categoria de produse ara destinaie exportate

ÎCS ,,Marthatex SRL Îmbr minte de lucru Italia

ÎM ,,Sudzuker Moldova Zah r,ăcă melas Rusia, România, Lituania

– ă ă ÎCS lastic-Manufacturing SRL Ju rii surpriz România

„Ţ că ă ÎCS ,,Romina Cabla SRL Cablage electrice România

ggi SA ,,Prut 80 Ma ini-unelte pentru prelucrare Rusia materialelor prin îndoire – ş SA ,,Mold Nor Vin Rusia, Georgia, Germania

d SRL Agas- Ros Ma ini industriale de calacat Rusia, Ucraina, Kazakstan haine „ ş SA ,,Fabrica de prelucrare a Porumb destinat ins mîn rii Belarus, Rusia semin elor de porumb ă ă ÎCS Tex tre SRL Îmbr minte Italia

ăcă Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliu Raional e ti

1.6.1.1. Principalele probleme ale industriei Făl ş

În concluzie, pot fi evid îteva tend care caracterizeaz dezvoltarea industriei în raionul F i. 1. În ultimii ani, sectoreniateul ca r ine evolueze pozitiv subă aspect al n rului de agăleşt economici activi al pop renate în activitatea acestora, un catalizator important în acest sens fiind ateuşitragereasă inv iilor str umă 2. Condeni favorabile dezvşi rii agriculturulaiei antii i disponibilitatea for de mu relativ, ieftin au creat premise pentru dezvoltareaesti industrieiăine; re, totod du-se o atractiviiileitate red a industrieioltă grele pentruş investitori. O mareei parte dinncă, obiectele industriale,ă în atare sector dispunînd de o infrastructuruşoa de producereată atestîn dep a c ror restabilire usănecesit resurse financiare majore capital uman; 3. Structura industriei, în îi confer un grad înalt de volatilitaă te fa de ăşită,rile provocateă de instabilitateaă climei, care afecteaz şiprocesarea prod iei agricole alimentare de evsă, p ă externe de unde provin o maăre parşocute din inv efectuate, reprez corespunz ă p de desfacereuc pentru 85% dinşi prod şidustrfaăial din oluiileraion; ieelor 4. estiiile şi intă, ător iaa ucia in ă Dezvoltarea extensivă a întreprinderilor industriale, fundamentată pe sporirea intensităii de consum-se, cu a factorului pr „muncă şi a costurilor asociate-o acesteia, intensitate a determinat o tendină generală de 76reducere a productivităii muncii, capitalul străin concentrîndu ecădere, în activităi caracterizate printr înregistrat un redusănivel f a investiiilor în capital fix şi bazat pe utilizarea în abundenă a forei înregistrat de muncă în ieftină. În decembrie , salariul mediu lunar în raionul Făleşti a 5. Dezvoltaroarteea sectoar jos, comparativ,elor cu a te alte d raioane, sunt depăşindprincipala doar t cel a inv strLeova, Cantemir,xpunerea Căuşeni, îna Teleneşti la şirile Sîngerei; externe poate avea consecin e grave atît asupra activ antreprenomenionrilor din sector,eşi cît asupra rilorin ă în bugetuestiiilorl APL ăine, t erii pop ltă conform şocu datelor anului 2012, 72% din persoanele angajate la întreprinderileităii industriale activau în industr şi r încasă şi 6. Data bunăs fiindă discrepulaiei – înalte în ceea ce prive te posibilitatea de a accesa diverse servicii de afaceri calitatea infrastructurii iatranspor uşoa ă;turilor a energiei dintre sate centrul raional, praneleincipalele întreprinderi indusştriale din raion sunt concentrate în or F e şi şi şi

aşuldin ăl celeşti; m anterior, principalele constrângeri identificate în activitatea întreprinderilor industriale ce activeaz în raionul F e pot fi rezumate Reieşinddup rmeaz enionate  Lipsa pie ei interne de desfacere, ce relev ă din nivelul redălusşi al popula al ă cumvenitu u rilor ă:acesteia;  ă iei şi

Discrepana dintre profesiile solicitate pe piaa forei de muncă în raion şi ofertă, alteatît sub aspect al domeniului de pregătire cît şi al nivelului de pregătire, crează în  întreprinderile industriale o insuficienă de capitalprime uman în industriaatît în producere de procesare cît şi a pactivităi ce in de planificarea producerii, marketing, de lipsa logistică coop ş.a.; p pe )nstabilitatea şi costul înalt al materiei  roduselor agricole şi alimentare, cauzată erării roducătorilor verticală; în sector;Competitivitatea redusă a produciei determinată de costul înalt al materiei prime, şi  a înzestrării reduse cu tehnologii moderne ce ar permite sporirea productivităii

Capacităi reduse de a accesa resurse de finanare externe, dat fiind dobînzile  înalte aplicate de către bănci pentru creditele comerciale acordate, pe de o parte, şi rentabilitateaîntreprinderile redusă industriale; a investiiilor pe de altă parte;  )nsuficienaLipsa instrumentelor de capital de fizic stimulare şi gradul a p înalt de uzură morală şi fizică a utilajului din  Lipsa infrastructurii de afaceri: incubatoare de afaceri, parcuri industriale. roducătorilor locali de către AŢL; Analiza SWOT industrie

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

  amonte pentru industriile existente  DisponibilitateaExistena producătorilor infrastructurii şi furnizorilor în  Deficitul forei de muncă instruită şi  Lipsacalificată, infrastructurii solicitată în de industrie afaceri  4, care poate  Ţiaa internă de desfacere mică transporturilor şi energetic Apropierea de municipiul Băli Situaia lamentabilă a edificiilor asigura creşterea pieei de desfacere producătorilor din industria grea 4 Municipiulpentru producătorii al doilea dinora r. ca Făleşti marime în Republica Moldova, dup mun. Chi in u cu o popula ie de 149 mii de persoane Băli ș ă ș ă ț 77

  Acces neuniform sub aspect teritorial la industrie  Ţonderea înaltă a investitorilor străini în  infrastructura energetică şi de transport Amplasarea populaiei preponderent în  Lipsa ghişeului unic pentru susinerea localităile rurale %, sporeşte activităii antreprenoriale  disponibilitatea forei de muncă relativ  LipsaCo cooperării producătorilor în amonte ieftină şi aval parcurilorExistena spaiilor industriale pentru dezvoltarea ncentratea înaltă a produciei activităilor industriale, inclusiv a partenerilorindustriale în economici activităi puternicexterni expuse OPORTUNITĂI şocurilor climatericeAMENINĂRI şi instabilităii

   intDisponibilitatea căilor de transport  Expunerea înaltă la şocurile externe  diversificat: rutier şi feroviar care permite  )nstabilitatea cadrului naional legal  erconexiunea cu România şi Ucraina )nstabilitatea politică în ară amonteAmplasarea pentru geografică dezvoltarea favorabilă industriei de Capacităi instituionale reduse ale AŢL de producereExistena producătorilor a bioenergiei şi furnizorilor în industriea atrage şi a valorifica fonduri externe de   susinere a infrastructurii de suport în

pesteŢosibilitatea hotare dezvoltării ŢŢŢ, inclusiv cu afaceriBirocraia în instituiile publice şi calitatea participarea populaiei emigrate la muncă redusă a serviciilor oferite mediului de Recomandări industria

din constrîngerile identificate, pot fi formulate ur rele recomand ri de redresar re a dezv rii industriei raionului: Reieşind Crearea unei profesionale pentru fete ajustarea promătoagramului ed ă e şi stimula profesionale pentroltă în vederea asigur rii cu pr a cererii de for de şcoli reprinderilor industriale; şi ucaional al  şcoliiAsigurarea mobilit ru băiei,d pe întreg teritoăriul raionului;ofesionişti  Intensificară muncăea dialoga înt ului dintre APL mediul de afaceri în vederea id rii mecanismelor de stimulareăii fo ei a pre muncăod rilor locali;  Crearea unei platforme de dialogşi pentru mediul de afaceri, în entifică vederea rii cooper rii prod ucătorilor din amonte aval, iar prin urmare a sporirii valorii ad gate create în raion;  intensifică ă ucăto şi baze ău Crearea infrastructurii de suport a producătorilor din raion, prin instituirea unei de date a cererii şi ofertei de produse agricole şi industriale în raion, precum şi a unuiini. centru de marketing care ar asista producătorii în realizarea studiilor de piaă, a business planurilor şi în identificarea potenialilor parteneri comerciali naionali şi 1.6.3. AGRUCUstră LTURA

1.6.3.1.Evaluarea situaţiei generale în agricultură

Condiiile agropedoclimatice. Raionul F i, fiind situat la nordul Republicii Moldova, dispune de cond climaterice o structur a solului mai favor dezvolt rii agriculturii, comparativ cu raioanele situate în Sudul ăleştRepublicii, dar mai p pr de cele situate în zonaiii agroped şi de Noărd. Clima se caracterizabilă eaz prăintr- un grad moderat de expunere la condi secetoase, iar solurile sunt uin prep onielnicăderent faă formate din 78 oclimatică ă iile cernoziomuri obi iar uneori tipice levigate, caracterizate printr-o fertilitate bun .

Tabelul 32. Gradulşnuite, de adaptare a culturiloşir la condiiile climaterice secetoase ă Zona Secetă Micşorarea Precipitaii Gradul de Gradul de recoltei expunere adaptare

Nord Slab 1 da în Pîn la 20% 70-80% Mic Înalt 10 ani normal ă tă ă Centru Puternic 1 da De la 20% la 50% 60-70% Moderat Mediu în 5-6 ani normal ă tă Sud Foarte puternic Mai mare de 50% <50% normal Înalt Redus 1 da la 3 ani Sursa: elaborat de autori în baza Rapoă rtului na nal de Dezvoltare Uman 2009-2010, PNUD. tă Totod procesele de eroziune ale soluluiio care au loc, inclusivă ca urmare a par rii excesive a terenurilor agricole, dar deseori, a nerespect rii rota iei culturilor, au sporitată, gradul de expunere a culturilor agricole la cond climaterice nefavorabile,celă un exemplu elocvent fiind reducerea puterşi, a recoltei în urmaă secetei produse în anul 2012. iiile Aproximativ o treime din suprafa raionuluinică o reprezi terenurile erodate, rîpile supr afectate de ri de teren, care per ansamblu se sub media înregistr vel de r Totod a suprafe supuse eroziuniintă dep dia na şi cu 3,8%,afeele constituind 29,7%alunecă din total. În acela timp, trebuie de men află din 4041 ha aflate înată pr ocesla ni de ameliorarea ă. ată, restabilireele a fertilit la nivel naăşescnal, me 1860 ha,ională sau 46% apar raionului F e De asemenea, înşi conformitate cu Programulionat decă conservare sporire a fertili ii solurilor pe aniişi 2011-2013, au fost planificaăii io hidroameliorative de combaterein a eroziuniiăl şti. solurilor în raionul F e i anume desecarea p rilorşi supraumectate tăîn hotarele administrativ-teritoriale ale comunelorte aciuniObreja Veche H ti, cur rea albiei rîurilor uv ăl şti ş ămîntu Pe de parte, un factor important care va contribui la reducerea riscului de şi expunere înceş a plantaăa agricole la conŞ diă şi Ciuluc. climaterice aride este dezvoltarea sistemului de irigare în raion. altă În anul curent se inten eaz finisarea construc ei apeductului Prut- F e drept rezultatiilor va fi posibil iile pul cel mai apropiat asigurarea a 15 sate cu ap pentru irigare. ion ă i ăl şti, iar Figura 31. Ponderea terenuriă lo înr timîn stare de degradare şi a celor aflate în stadiul de ameliă tehnicăorare în totalul terenurilor, %

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic 79 io ă

Structura fondului funciar după destinaii de utilizare. În pofida existen di climaterice favorabile, a suprafe teritoriale5 relativ mare a distriu popula ei, preponderent, în localit rurale (81,8%), suprafa fondului funciarei con d iilor agriculturii este foarte deie aproximativ 51%6. Din şi totalul terebuieinurilor agricole,i 10,9% reprez renurileăile localit cele destinatea industriei, transportuestinatărilor comunica r; 11% suntmică, ocu pate de p duri 4% de rîuri lacuri. În acela timp, dintre toate raionale,intă te F e de ăilor cel mai şi mare fond de rezerv 24% din suprafa şia a iilo fondului funciar (26160 ha),ă careşi const din teşirenurile neatribuiteşi în proprietate, posesiun ăl înştiul folosinine În 2013, din contul fondului funciară – de rezerv au fost totalămajor ate: ă 1. Terenurile cu de şi gr ă. cu 22.25 ha, care au constituit 54252,71ha; ă 2. Terenurile satelor r cu 27.11ha, constituind 8378.76 ha; 3. Terenurile destinateestinaie in adustricolăiei transportului, cu altor d peciale şicu o 4,95aşelor ha, reprezentînd 14,90 ha; 4. Fondul apelor cu 3,18 ha, constituind 4222,87 ha. telecomunicaiilor şi Figura 32estinaii. Repartizar s ea fondului funciar după destinaii la 1 ianuarie 2012, %

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul raional ti

Caracteristica sectorului agricol după forma organizatorFăleşică juridică. Conform datelor de la începutul anului 2013, din supr a raionului - 46938,1 ha. Sau 43,8% se aflau în proprietate publ dintre care 12,2% în proprietatea statului 31,6% în proprietatea unit ilor administrativ-teritoriale. afaa Restul,totală p in mai mult de j din fondul funciar - 60321.47 ha, reprezică,enta proprietate privat . Cît prive terenurileşi agricole, marea lor majoritate,ă se în proprietate priv u Conform datelorumătate disponibile pentru anul 2011, desf rau activitate agr 10181ă de gosştepod rii r e de fermier, 56 de Societ cu R spaflăundere Limitat , 10 Cooperată.ati ve de producere agricole, 1 Societate pe ac ăşu alte tipuri de organiicolăza La nivelul raional auă fostă constituăn şti ite 3 asocia ale prod ăi riloră de cereale, floareaă soarelui de r. Totod intensitatea activit acestoraiuni şi este foarte mod În acestii. conxt promovarea mai larg a culturii asociativeii în rînucătodurile pr rilor, atît mici cît şi mari sfeclă este zahăfoarte imporată, întru consolidarăiiea pozi acestoîncăra pe pia , darestă. vizavi de autorit publice. ă oucăto şi tantă iei ă şi ăile

5 Suprafa a fondului funciar al r-ului e ti în 2012 a constituit 107260 ha, plasîndu-se în top 10 raioan dimensiune 6 Resurseleț naturale i mediul în RepublicaFăl ș Moldova. Biroul Na ional de Statistic . Chi in u 2012 e după disponibil la http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/Resurse_naturale_2012.pdf; 80 ș ț ă ș ă Figura 33. Repartizarea terenurilor agricole după formă de proprietate , %

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Suprafaa cultivată. În anul 2013, din supr teiorenurilor cu dă agr au fost prelucrate î m cu diverse culturi 46101 ha., ceea ce ar reprezenta în jur de 80,5% din suprafa terenurilor arabile atestate la dataafaa de 1 ianuarie 2013estinaie de re servicolăiciul Rela Funciare şi Cansădastrănateu. Principalele culturi trad ce dispun de cond pedoclimatice favorabile dea dezvoltare în raion sunt: porumbul, floarea soarelui grîulcăt d ceea ceii reprez şi de trei sferturi din suprafa iionalerenurilor cultivate. iii şi e toamnă, Tabelulintă 33 .mai Str ucmulttura terenurilor agricole după atipul te culturilor agricole Suprafaa cultivată, ha Modificarea suprafeelor cultivate, p.p. 2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012

Porumb/boabe 10954 13100 10650 19,6 -18.7 Floarea soarelui 10788 12500 11920 15,9 -4.6

Grîu de toamnă 11623 11100 14726 -4,5 32.7 Sfeclă de zahăr 4272 3129 2629 -26,8 -16.0

Orz de toamn 2509 1038 1204 -58,6 16.0 ă Soia 1788 878 740 -50,9 -15.7

Porumb/semine 255 391 379 53,3 -3.1

Legume 184 262 113 42,8 -56.9

Sursa: elaborat în baza raportului privind executarea Planului de dezvoltare socio economic a raionului e ti pentru anul 2012 – ă În anii Făl cuş cond ii favorabile agriculturii, un randament mare, comparativ cu media înregistr pe r , la cultivarea cerealelor, în special a grîului, a porumbului, floarii soarelui, sfeclei ide z r. Totod în perioada ultimilor 5 ani, pentru majoritatea culturilor,ată s-a înaregistră se atestăat o volatilitate foar recoltei r, dar o tendin gener de ahădere, comparată,ativ cu nivelul înregistrat în anul 2008. te înaltă a obinute la hecta şi ă ală scă

Tabelul 34. Randamentul mediu la hectar (chintale)

2008 2009 2010 2011 2012 Cereale 33,7 24,7 26,1 25,7 18,6 Grîu 35,2 26,4 27,8 27,2 19,2 Orz 28,1 19,6 19,9 18,7 15,2 Porumb pentru boabe 31,1 21,2 30,0 24,7 4,8

Sfecla de zahăr 416,3 127,3 329,4 202,6 100,3 Floarea soarelui 19,2 14,1 16,9 16,5 8,9

Rapiă 19,7 9,3 8,7 Legume de cîmp 50,1 59,9 64,6 53,5 53,1 Struguri 59,5 21,2 2,8 19,6 11,8

Fructe şi pomuşoare 25,3 28,0 14,8 24,0 13,5

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În pofida cond avantajoase, planta multianualeio sunt foarăte mici, d nînd doar o pondere nesemnificativ din supr terenurilor cu destin agricol , de aproximativ 4,9%. În pofidaiiilor faptului pomicultura iilei viticultura sunt considerate ramuriei tradi ionale pentru raion, aceste sectoareă i-auafaa pierdut în timp din potenaie ialul loră de cre tere. În prezent, suprafe ele ocupatecă cu pomi fructiferiș i vi de vie, de in aproximativ 1/3 ți,1/15 din terenurile cultivate cu acesteș culturi la începutul anilor 80, cîndț reprezentau 5ș120 ha i, cosrespuz ț 2769 ha. În 2012 suprafe ele șcultivateță cu fructeț i v de vie au constuituitș 1580 i, corespunz 179 ha. șÎn ultimii aniător s-a redus semnificativ productivț itatea planta iilorș ița multianuale. În anul 2012, ș recolta medătorie de fructe la heactar a fost de 12,6 chintale, iar de struguri 6.2 chintale cel mai mic nivel înregistrat comparativ cu alte raionae. Constrînțgerile în dezvoltarea acestui sector sunt: planta iile vechi care necesit fi înnoite, structura sor lab dezvoltat – baza tehnolog slab dezv Pe termen mediu ți lung, pentru dezvoltară eaa acestor sectoare este eceasrtimentală reînoirea s trep ă, a planta iilor. icăConform planuluioltată. de dezvoltare a pomiculturii i viticulturii în raionul F e ti pentru anii 2009-2ș015, se prevedea reînoirea planta iilor pe o suprafa ăde 45 respectivtată 143,58 ha.ț ș ăl ș În anul 2012 au fost casate propuse spre defr reț 103,31 ha livezi ță 4 ha de viiși,, p cu un po al epuizat de producere. Totod prod rii agricoli au dit: 49 hectare de p nucifere, 45 hectarşi e de livezi işa 7 ha de vii. În timpşi ce revitalizarealantaii viilor se produceteni foarte lent, sub nivelul planificat, ată, foarte rapucătoid se extind plantasăiile de nuci. Infrastruclantaiitu ra şi tehnologizarea sectoruluişi agricol. Disponibilitatea unei infrastructuri fizice a tehnologiilor performante este un factor important ț întru asigurarea dezvo rii sectorului agricol. În prezent sunt protejate de grind 93,7 mii ha ceea ce reprez şi mult de 86% din suprafa raionului. Od cu finalizarea construc apeductuluiltă Prut-F e va fi posibil conectarea la sistemul centralizinăat de irigare aproape a tuturorintă localit mai din raion. rul ma a agricole în raionată este relativ ridicat, astfeliei în anul 2011 unuiăl şti, tractor revenindu-i în jur de 56 ha de teren arabil. Totod poten ialul tehnicăilor mai cuprindNumăea: 895 remorci,şinilor 159 combine, 147 grape cu 194 grape cu disc, 80 ma de cur cerealele, 534 pluguri, 388 de cultivatoare 368 de s ată,ri .a În 201 2 s-a înregistrat o reducere a poten ialului tehnic în raion fiind în descrecol şi etere fa de anul precedşinient ăratul de tractoare de la 1020 la 1008 unit i, şi dar i deemănăto remorci, 82 ş ț ș ță numă ăț ș combine i sem ri, care au constituit 540,14 respectiv 380 unit Totoda a sporit rul grapelor, atît cu col i cu disc cu 84 unit al plugurilor cu 5 unit cultivatoarelorș cu ănăto15 unit și, ăți. tă Zootehnumănia. Dat fiind ponderea ț ș a p unilor fîne și înăți, suprafa a raionuluiăți și 17,57 mii ha sau 16,3%, ăți.care este superioar nivelului mediu înregistrat pe r de 10,4% ex precondi bune pentruînaltă dezvoltarăşea zootehnieişi elor în raionul F ea totală asemenea, – gradul de rcare a p nilor fîne cuă animale cornute este mai redus acompară, ativ cu medistăia pe r ii 2,8 vs 2,9 capete de bovine, caprine vine la 1 ha. ălTotodşti. De în ultimii anşii acest sectorîncă a cunoscut,ăşu mai cuşi seamelor, un proces de stagnare, cauzat de mai factori, inclusiv instabilitateaa ă – prod agricole, parcelarea terşi enuo rilor cre reaată, animalelor, în cea mai mare parte în cadrul gosăpod riilor r e Conform datelor dismuliponibile la 1 ianuarie 2013, în gospoducieiriile popula ei r e erau şi crescute şte 95,5%, 92,7% corespunz r, 98,3% din efectivul de bovine,ă porcineă ăn şti. respectiv, ovine prine. În anul 2012 prod ă r i şi20ă5 mln.ăn ştilei. În mare parte, sectorul zootehnicşi, este reprezătoentat de avicultur din contra prod vitşi, porcinilor cunsocîndşi ca o tend gener de descruciare aniamlie în ultimiiă a ani constituit. În anul 2012, în sectorul zootehnic (consolidat individual) s-au produs 1930ă, tone carne, dintuciare care:elor 1114 şi tone - de p ri, 465 toneină de bovine,ală 330 tone deeşte porcine, 21 tone de ovine; lapte - 439 53465 mii p şie - 60 tone. ăsă Factorul principal ce determin evol ia ramurii este volatilitatea tone, produc ouăi ei vegetale înbucăi, dependeeştn de ocurile climaterice, dar i concentrarea produc iei acestui sector în gosp riile ne ti i cele ale popul iei, precum i o serăie deu factori ce in de calitatea nutreuilor i a tehnologiilor deă creştere a animalelor. ş odă ără ş ş a ş ali ş Tabelş ul 35. Producia principalelor categorii de produse din sectorul zootehnic în gospodăriile agricole

Indicele produciei T.I, T I, T.I, 2009 2010 2011 2012 T.I 2012/ T.I 2013/ 2011 2012 2013 T.I 2011 T.I 2012 Creşterea vitelor şi 558 529 489 694 62 101 108 162.9 106.9 păsărilor (tone) Vînzarea pentru sacrificare 400 437 498 524 68 127 107 186.8 84.3 a vitelor (tone) Lapte (tone) 1004 887 826 445 194 139 72 71.6 51.8 Ouă (mii.buc) 22219.0 22652.0 9554.0 20341 5658.0 4214.0 6230.0 74.5 147.8

Per ansamblu, în perioada 2005-2012, în raion se ates o reducere semnificativ efectivului de animale, de toate categoriile. În sectorul de cre tere a bovinelor, tendin negative se fac pronun i prin derea productivtă it astfel sporul zilnică în a greutate a vitelor evoluînd de la 211 gr. în 2005, la 142 gr. în 2012.ş În cazul cre rii porcinilorele acest indicator, a avut o atetendinş verscă sporind de la 96ăii, gr. la 124 gr. şte ă in să,

7 Conform datelor Serviciului Relaţii Funciare şi Cadastru cu privire la fondul funciar la situaia de .. 83

Figura 34. Evoluia efectivului de animale, mii capete (la finele anului)

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

1.6.3.2.Principalele probleme cu care se confruntă agricultoriiio ă

Agricultura r a fi un sector important al raionului F e Oportunit înc de dezvoltare ale industriei grele i, din contra, posibilit le de dezvoltare ale unor ramuri industriale ceămîne ar putea utiliza ca materii prime de ălrileşti. agricole; ăile rul ă marelimitate al popula rurale; suprafa relativş mare a raionuluiă i condi gropedoclimatice favorabile ar putea contribui la dezvoltarea acestui sector.şeu Totod înnumă ultimii ani atît produciei veg cît anai au avut mai degr o şitendin iile de stag a nare, sus de o reducere a productivit în sector, dînd dovad de o ată,volatilitate de la an la an,ia în depetalăenden şi de conmalădi climaterice. Acesteabă tendin eă pot fi explicate de inutăcî va factori principali: ăii ă înaltă  Erodarea progrăesiv a solului,iile care rez din nerespectar ea tehnologiilori de prelucrare a solului de cultivare, dar de parcelarea excesiv solului incapacitatea gospodă riilor r e deultă a aplica la scar larg tehnologii avansate de prelucrareşi a solului de cultivarşie, ce ar stopa procesul de eroziune.ă a Pe deşi parte eroziuneaă soluluiă nuăn şti numai condi az reduceră ea ă gener a productivit d spore xpunerşi a culturilor la rile climaterice;  altă ione ă ală ăii, ar şi şte e ea mai înaltă şocu )nsuficiena resurselor financiare, determinată de lipsa resurselor financiare proprii şi incapacitatea fermierilor şi producătorilor agricoli mari de a trage resurse  Lipsafinanciare cap externe, precum şi volumul redus şi mecanismul imperfect de acordare a reducsubveniilor din încap agricultură de către stat; utilaje adecvate de prelucrareitalului a solului, uman de în utilizarea domeniu, îngr de rînd cu insuficienap resurselor financiare, solurilor; acităile de înzestrare a fermierilor cu  Lipsa infrastructurii de afaceri: p ăşămintelor şi de relucrare neadecvată a afaceri, voltarea agriculturii extensive decît arcurilor industriale şi a incubatoarelor de  Dialogul care public- condiionează, mai degrabă dez utilizarea inovaiilor în sector; privat redus şi lipsa cooperării producătorilor pe verticală şi orizontală, care în condiiile în care ar fi intensificate ar permite: sporirea capacităilor de previzionare şi planificare84 a procesului de producie; lărgirea pieei

de desfacere şi sporirea profiturilor; remedierea infrastructurii fizice şi logistice în agricultur  Lipsa unui parc tehnic modernizat pentru prelucrarea produselor agricole. ă; 1.6.3.3. Analiza SWOT sectorul agricol

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Disponibilitatea resurselor funciare ce ar  Parcelarea exces a terenurilor; putea fi valorificate ca destina agrico ;  Erodarea progres a solurilor;  Existe infrastructurii de irigare;  Lipsa capitalului ivăuman i a resurselor  Disponibilitatea resurselor umaiene; lă financiare; ivă  Tra naîn cultivarea produselor vegetale  Patrimoniu de planta ş viticole i pomicole ce dispun de condi ii favorabile de învechit; dezdiiivoltare în regiune;  Structura sortimentalii a culturilşor slab  Existe produ to rilor mari în amonte; dezvolta  Randamentul relativ înalt pentru anumite  Infrastructura fizic iă logistic slab culturina agricole comparacă tiv cu media pe dezvoltattă;; ar ;  Lipsa infrastructurăii şde afaceriă i gradul  Suprafa mare a p unilor poate redus de implementareă a noilor tehnologii; constituiă o premis pentru dezvoltarea  Lipsa dialogului dintre produ ştori pe zootehniea i; ăş orizontal i verti ;  ă  Incapacitatea sistemului actualcă antigrindiănş de a rcalăpunde prompt dinExistena zona de unui risc; mecanism de prevenire a necesit lor de protec ie;  Practicareariscurilor de sistemelor inundaii pentruconservative localităi de  ă ăs ăi -till); câmpurilor;)nexistena datelor cu privire la suprafeele  prelucrare a solului pentru creşterea-un nu  fâşiilor forestiere de protecie a mare;reteniei de apă mini prin picurare;  Existena bazinelor acvatice într măr  Dezvoltarea precară a sistemelor de irigare  Amplasarea raionului de-a lungul unei  Existena a subbazine hidrografice;  NeimplementareaAbsena paşaportizăii principiilor bazinelor de acvatice;  managAbsena monitoringului utilizării apei; poriuni a râului Ţrut;  Existena experienei de colaborare cu canalizare;ement integrat al resurselor de apă; Agenia „Moldsilva pentru reabilitarea  Dezvoltarea precară a reelelor de terenurilor degradate prin împădurire; Absena staiilor de epurare a apelor uzate  în localităi cu reele de aprovizionare cu apă; )nexistena datelor cu privire la gradul de câmpurilor;acoperire cu perdea forestieră a fâşiilor de  protecie a apelor, drumurilor şi

Necunoaşterea de către instituiile de învăământ a modalităilor de pregătire a OPORTUNITĂI materialului săditorAMENINĂRI pentru plantarea fâşiilor de protecie a apelor  Implementarea Strategiei Na nale de  Instabilitatea politic Dezvoltare Durabil a Complexului Agroindustrial al Republicii Moldova  Acordului de Liber Schimb Aprofundat i io ă; ă 85 ş (2008-2015); Cuprin tor cu Uniunea European  Condi agropedoclimatice relativ  Instabilitatea condi lor climaterice; favorabile; ză ă  Existen diverselor fonduri de dezvoltare  Posibilit le reduse de contractare a ii ii a antreprenoriatului, inclusiv în domeniul creditelor pentru finan area dezvolt rii ăi agricultuarii; agricole, dat fiind riscurile înalte asociate acestui sector; ă  Cererea intern spori pentru produsele agroalimentare;   Posibilitatea vală orifi tării oportunit lor  Eroziunea, salinizarea solului, Creşterea necesităii de irigare; de export f r taxe vamale a produselor vegetale în Uniunea căEuropean i ărilei  deşertificarea; CSI; ă ă Creşterea frecvenei şi intensităii  ă ş ă  inundaiilor; uri de  Managemntul ineficient al resurselor de Existena condiiilor climaterice favorabile Reducerea resurselor de apă;  Dezvoltareapentru creşterea parteneriatelor culturilor de între strug  Expunerea la stresurile valurilor de masă; apă; bazinelor acvatice pentru utilizarea apei în  agricultori şi proprietarii/arendaşii căldură/frig a plantaiilor tinere; acvatice; Distrugerea plantaiilor noi de animale în  scopuri de irigare şi întreinere a bazinelor timpul păşunatului. nurilor Continuarea cooperării cu Agenia  „Moldsilva pentru reabilitarea tere degradate prin împădurire; )mplicarea instituiilor de învăământ pentru pregătirea materialului săditor  pentru plantarea fâşiilor forestiere de protecie a râurilor; u )mplicareaplantarea arborilor. instituiilor de învăământ, instituiilor publice, populaiei pentr .... Recomandări sectorul agricol

Reie din problemele identificate în cadrul prezentei analize, se v necesare ur rele ac vederea r rii situa sector: 1.şind R ăd mătoa2. iuni în eabilită iei în 3. ealizarea acțiunilor de restabilire a solurilor degradate. Susinerea procesului de revitalizare a suprafeelor pomicole şi viticole; Consolidarea eforturilor AŢL şi a altor instituii în domeniul consultării mediului de afaceri privind fondurile existente de finanare ilora investiiilor agricole; în domeniul agricol şi 4. modalităile de accesare a acestora, precum şi asigurarea cu informaia tehnică necesară privind prelucrarea corectă a terenur )ntensificarea procesului de informare a comunităii agricultorilorri competitive; privind 5. Facilitareaefectele distructive procesului asupra de consolidare solului ale aprelucrării terenurilor neadecvate agricole, prin a acestuia, crearea dar unei şi bazeasupra de bunelor practici implementate în vederea asigurării unei aface 6. Elaborarea unui studiu privind bonitatea solurilor în diverse regiuni ale raionuluidate privind cererea şi oferta pe piaa funciară; 7. şi posibilităile de specializare teritorială în anumite culturi; impedimentelorCrearea unei platforme în procesul de dialog între producătorii din amonte şi aval din sectorul agricol şi autorităile publice în vederea identificării adecvate a 86 de dezvoltare a producătorilor agricoli şi a mecanismelor

8. oportuneAsigurarea de conexiunii soluionare tuturor a acestora, regiunilor precum la sistemul şi a consolidării centralizat eforturilor de irigare; de 9. îmbunătăire a infrastructurii fizice şi logistice;

Organizarea programelor de instruire profesională şi antreprenorială a tinerilor 10. agricultori în vederea stimulării lansării unor noi afaceri, dezvoltarea inovaiilor şi 11. transferului tehnologic în agricultură; Stimularea cooperării dintre producătorii agricoli şi instituiile de cercetare; pentruConsolidarea dezvoltarea capacităilor producerii de colectare biocombustibilului; a deşeurilor agricole de origine animală şi 12. vegetală în vederea reutilizării acestora pentru îmbunătăirea fertilităii solurilor sau

Modernizarea bazei tehnologice a producătorilor agricoli. Utilizarea tehnologiilor de 1.6.4. INVESTproducțieIIILE ecologică; ŞI PROCESUL INVESTIIONAL

1.6.4.1.Evaluarea procesului investiţional

Activitatea investi l din r-ul F e în ultimii ani, nu poate fi caracteriz ca fiind intensiv stabil . Aceasta a fost puternic de criza eco din 2009, începînd se restabileiona ă abia în anulăl şti, 2011. În 2012, valoarea investi în atăcapital fix a constituită 130şi ,2 milă lei, o cre re cu 60,9%, comafectatăparativ cu anul precednomicăent. Per ansamblu, valoarea insăvesti ascămijloace fixe în raion nu dep e te 1% (0,7%) diilorin volumul total de investi r şte iilor în ăş ş Figura ii35 efectuate. Evoluia inînve astiă.iilor în capital fix în perioada anilor 2005-2011

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În anul 2012, 45,4% din volumul total al investi io în caăpital fix a fost valorificat de sectorul public. Începînd cu anul 2008, investi provenite din bugetul de stat teritoritorial-administrative au avut o tendin iilor gene efectuater de cre re. Pe fonul recuper rii lente a investi sectorului privat, finan rile buiilegetare au reprezentat o sur relativşi cele stabil , în perioada post criz În 2012, investiă alăîn capitalşte fix asigurate din contulă mijloacelor bugiiloretare au constituit 27 % dăin total, înregistrînd o cre re semnificativsă comparativă cu nivelul de 10,7%ă. atins în anul 2008iile. Valoarea acestui indicator este cu mult superioar celei înregistrate în 2012 la nivel republican 11,6%. şte ă,

ă şi 87 –

Figura 36. Modificarea structurii investiiilor în mijloace fixe realizate din surse bugetare , %

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În jur de 47% din investi efectuate în capitalio fix au fost valorificateă de sectorul privat, investitori activi în ultimii doi ani fiind cîteva întreprinderi din industria de vinifica e, industria u r iilede producere a z rului.

i şoa ă şi ahă

Tabelul 36. Companiile active cu capital străin din r-ul Făleşti

DENUMIREA LOCALIZAREA PROVENIENA Activitatea industrială NUMĂRUL COMPANIEI ÎNTREPRINDERII INVESTIIILOR ANGAJAILOR ÎM ,,Sudzuker e ti Germania Fabricarea zah rului 198 Moldova ÎCS ,,Marthate– Făleşti Italia Fabricarea articoleloră 312 SRL de îmbr minte ÎCS Textre SRLx s. FălGlinjeniş Italia Fabricarea articolelor 120 de îmbrăcăminte ÎCS ,,Romina e ti Italia Prestarea servicii în 328 Cabla SRL asamblarea caăcăblajului electric Făl ş pentru automobile ÎCS ggilastic- e ti Italia Servicii în asamblararea 200 Manufacturing ju riilor din plastic SRL„Ţ Făl ş ÎSC Gabriedil s. Albine Vechi Italia Serviccă ii in construc ie i 27 SRL amenajare i repara ie a „ ul cladirii i utilajului ş întreprinderş ii SRL ÎCS ,,Romşina Cabla ÎC Excel e ti Italia Fabricarea articolelor de 100 Manufacturing îmbr minte ggi SRLS„ Făl ş ăcă Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliu Raional e ti

Un rol important în remedierea infrastructurii industrialeFăl ş l-au avut investi str ne, care în anul 2012, au reprezentat 8,4% din investi atrase în raion. Totod volumul investi str ne relative mic, dar exis oportunit de sporire a acestora.iile Conformăi datelor 88 ii ată, iilor ăi tă ăi Biroului Na al de Statistic , stocul total al investi str la data de 01.10.2011 constituia 31,2 mil. lei, în cre re cu 17,1 mil. lei de finele anului 2005. ion ă iilor ăine Figura 37. Structura investiiiloşter în capital fix pe sursefaă de finanare, %

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

Edificiile aflate actualmente în uz public privat,io inclusiv în sferaă producerii, fiind, în mare parte, învechite necesitînd o reabilitare considerab o mare parte din investi orientate pentru repara capitale curente,şi precum noi construc de imobile. În 2012, j din investi şi au fost realizate în lucr ri de construcilă, montaj, indicator comparabilii sunt cu cel înregistrat la nivelii republican.şi Investi iile în şi achizi iile de noiii utilaje a de trumătateansport. au constituitii 44511.6 mii lei în 2012,ă sau 34,2% din ietotal, cu 9,8 p.p. mai pu decît media pe r şi m şini in Figura 38.a Poă.nderea investiiilor în lucrări de construcie montaj în volumul total al investiiilor în mijloace fixe, %

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

1.6.4.2.Principalele probleme investiţiile în raionul io ă

Performan activit vesti ionale în raionul F e este sub poten de dezvoltare. Aproximativ j din investi ile efectuate în capital fix sunt valorificate de sectorul public,a iar oăii sur in tot mai importan ca ponăldereşti dev in finan rile buialulgeta re 89 umătate i să tă ă şi împrumuturile. Avînd în vedere starea lame sectorului imobiliar, aproximativ 50 % sunt orientate în lucr ri de construc montaj. Totod în ultimii ani se vede o dinamizare a investi private, efectuate în special de cîntabilăva mar ai prod ri activi în industrie, inclusiv cu suportul investi ă provenite dinie str ate. ată, Constrîniilorgerile ce creaz impedimente în deizvoltarea investiucăto relev din factori care deter atractiviiloritatea red a meăinătdiului investi nivel de r dar din factori ce de capacit ă reduse ale APL-urilor mediului deiilor afaceri locală de a impulsiona investiminăiile. Aici pot fi men usăte: ional la a ă, şi  Insuficien in finanăilerilor din sursele bugetarşie, precum insatabilitatea mediului de afaceri, care afecteaziona pacitatea investi ona ra;  Costul înalta de accesareă a creditelor bancare; şi  Capacit administraă cative reduse ale autori it lă a acesto locale în atragerea fondurilor externe, determinate în special de lipsa capitalului uman instruit în domeniu;  Calitateaăile red a serviciilor publice costurileăilor înalte de a importa utilaje modern. usă şi 1.6.4.3. Analiza SWOT climatul investiţional

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Disponibilitatea resurselor naturale i  Lipsa unui profil investi ional al raionului, umane care ar putea fi exploatate; care ar face vizibil activitatea  Disponibilitatea infrastructurii de ş investi onal local i opor tunit le transport i energetic; existente pentru năoi investi ii;  Existen unor poten ale obiecte  Capaciti le reă duseă alşe administraăiiei industrialeş pentru dezvoltare; locale în atragerea fondurilor  Existena în cadrul priim riei a unei comisii investi ăioni ale externe; ce se oc cu promovarea i atragerea  Lipsa unor instrumente de stimulare a proiectelora invest onalăe. inves iilor din partea APL; upă ş  Birocra în institu iile publice; ii  Presiuneati fiscal înal ;  Proceduiari vamale i taxe înalte la importul mijloacelor fixe;ă tă  ş

 )nformarea precară despre oportunităile şi avantajeleantajele energieiculturilor solare; energetice;  )nformaera precară despre oportunităile şi av  )nexistena sistemelor de ventilare a OPORTUNITĂI clădirilor; AMENINĂRI Reducerea produciei de biomasă agricolă.  Semnarea Acordului de Liber Schimb  Instabilitatea politic ; Cuprin tor;  Costurile ridicare p -un  sistem de captare a energieiă solare; Aprofundatutiliz şi ză  entru investiii într Existena terenurilor degradate care pot fi  ate pentru creşterea culturilor  Costurile ridicate pentru investiia iniială solare;energetice salcie energetică; combustibiliîn plantaii energetice; din surse alternative de  Clima favorabilă pentru utilizarea energiei energie.Focusarea pe o gamă îngustă de 90 Existena programelor de finanare în energetice. sectorul energiei regenerabile şi eficienei .... Recomandări privind îmbunătăţirea climatului investiţional

În contextul problemelor identificate, ar putea fi formulate cîteva recomand ri care ar contribui la impulsionarea investi în raion:  Crearea unui profil investi al raionului care ar scoate în eviden ă performan deja înregistrate în atragereaiilor investi prezentarea principalelor domenii sau obiecte de infrastructur caionalre ar prezenta o oportunitate investi n ă ele  Consolidarea capacit ilor institu iilor ale şiautor it publice în dezvoltarea PPP intensificarea dialoguluiă cu societatea civ în vederea spoririiio interesuluială; pentru astfel de proiecte; ă ionale ăilor şi  Inventarierea patrimoniului public al APLilă dentificarea obiectelor ce ar putea fi pasibile privatiz rii. şi i ă

1.7. TURISMUL

1.7.1. SITUAIA EXISTENTĂ A POTENIALULUI TURISTI

.... Situaţia existentă

Infrastructura tur din raion este slab dezv Mediul rural constituie o sur r ru prestarea serviciilor turistice atractive, dar d isticărse nu sunt valor oltată. deplin, în raion fiind doar 2 centre g r rata Veche),să impo caretantă aupent ca activitate prelucrarea ar in păcate aceste surea suvenirelor tradificate la potenialulr lor de artizanat. meşteşu ă eşti Să tistică a lemnului şi pielii,Figura confeciona 39. Mănăstirea Adormirea Maiciiiionale, Domnul mobilieui dinului comuna şi obiectelor Călineşti

Sursa: Sec Cultur i Turism e ti

În anul 20ia12, capacitată ş ea deFăl caş zare tur ex era reprezenta de cele 15 locuri ale pensiunii . În ceea ce priv structurile de primire tur cu d p xis 13 astfel deistică i.istentă tă În majoritatea„Ţoiana Bocşalor rurale s-au eştestrat vetrele medievale. Pe teristicăitoriul raionuluifunciuni Fe alimentaie ublică 6 0e detă edificii de cultunită cr ortodox: 4 ri 51 biserici, dintre care 9 sunt monumentelocalităi de arhitectur d pă i ăleşti sunt înălate eştin mănăsti şi Tabelul 37. Resursele turistice ale raionuluă e însemnătatei Făleşti na onală. Nr. Resurse turistice Localitatea Denumirea 1. Muzee Flore ti Muzeul raional de Istorie i Etnografie r Dubinovsc Glinjeniş Muzeul tesc de Istorie i Etnografieş „Lază hi 2. Biserici Glinjeni Adormirea Maicii Domnului sec. XVIII să ş Mustea Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavriil vîrne Sfî„ ntul Nicolae , Popovcaa Sfîntul Nicolae ş ScumpiaNă n ii Arhangheli Mihail i Gavriil e ti ntul Nicolae Burghelea „Sfiierea capului Sf. Ioan Boteş torul DrujineniFăl ş „SfîAcoper mîntul Maicii Domnul 3. n tiri Izvoare Sf.„Tă Dumitru ză Albine V. „Sf. Cnează Vladimir ui Mă ăs vîrne Acoper mîntul Maicii Domnului Glinjeniul Sfînta Treime 4. Centre SNărata Veche SRL ARBOă AR me te ug re ti SRL ARTEZAUR-DECOR 5. Obiective turistice de Boă a ana„ Bo T cazareş ş ă ş „ cş „Ţoi cşa 6. Centru pentru tineri e ti Centru Regional de Resurse pentru Tineri

Sursa: elaborat de autori în baza datelFălorş oferite de Consiliul Raional e ti

93 Făl ş

În raion lips un centru de informare promovare a turismului local, precum nu ex i politici i strategii de marketing privind valorificarea turismului raional, ceea ce se r rânge negativ asupraeşte acestui domeniu. În raionşi promovarea turismului se d r istă prinş elaborarşea materialelor pr (ghid Locuri cultural-turistice pe teritoriul raionuluiăsf F care includ date fotografii a mai multor obiective de acest gen biseresfăşoaici, muă zee, diri de arhitectur , monumenteomoionale ale glorieiul militare „ de ar pensiuni turistice, elaborat în urăleşti,ma imp rii Proiectuluişi transfrontalier „Dezvoltarea capacităţii – de restaurare a clăpatrimoniului istorică, derulat de re Muzeul Jud şi tă, sprijinul financiar al Uniunii Europenelementă prin Programul de V România - Republica Moldova 2004-2006, PHARE CBC 2005) publicarea materialelorcăt în mijloaceleeean Botoşani, massmed ia cu pe paginile web ale consiliului. ecinătate Majoritatea obiectivşielor turistice sunt renovate, bine amenajate, cu şi panouri informative despre obiectiv serviciile oferite. Sistematic se efectueaz lucr ri de restaurare jare a monumentelor amplasate pe teritoriul raionului: lucr ri ce in de într rea aspectului generalşi al monumentelor, de p rare nealter ă a configură lor, de şiîntr amenare în rdine a drumurilor terenurilor din jur, ăde înve rzire a fonduluieine vegetal, de iluminare a terenurilor und ăst numentele.ată aiei eine bună o şi 1.7.1.2.Obiective turistice e sunt înălate mo

Dintre obiectivele turistice ce pot fi vizitate me portante:

Pensiunea Poiana Bocşei se pe rutanionăm tur cele mai im - Sculeni pune la dispoz r din r dar din str posibilitatea de a practica un turism rural. La dispoz acestora– se punaflă râne istică cu bucate„Băli trad moldovşi p iiari pe tu caiiştilor sau cu ar ă posibilitateaşi ăinătate de a asis ta hiar de a participa la cultivarea produselor alimentareiia ecologic pure etc.căsue băt şti, iionale eneşti, limbă că ua, şi c Ferma fruntasa cu bune practici agricole "Gospodarul-Rediu" este inclus în circuitul turistic inter i are perspective mari pentru turismul agricol. Programul vizitei include vizitarea gospod riei de ginseng rarea de ginseng) cu degustarea bucateloră trad chinezenaional coş reene. Rediul de Sus (unde se gospod ria) este zat pe o ime e înconjurat de pă duri seculare. Mcăândria satului este un stejarul pe-dunculat de 400 ani,iionale sub care se presupşti şi s-ar fi oprit generalul rus Suvorov.află ă aşe înăl şi ă Rezervaia ştiiunenif căică "Pădurea Domnească" reprez un tezaur na care urmeaz sa fie îmbog valorificat extins în tot arealul Prutului de Mijloc. Rezerv peisagistice i monumentele naturii cuprinse in acest areal sunt disintăpersate separional,ate unul de altul, ă r s ăit, r-un sistemşi unic de protejar valorificare ecolog aiile ş şi fă ă Izvorulă fie unite F înînttâna Doamnei, din satul e şi e i, este unul dintreică. cele mai puternice mai pure izvoare din raion. Obiectivul este ornamentat cu piatr multicolor în stil iar în mijloc este reprezentat o r gniCălinre cuşt chipul Maicii Domnului. Aflat pe o arterşi acesta este foarte potrivit pentru rii care nu ez ă se opră pentrunaional, a- potoli setae patimile cu apa cristaă ăsti zvorului. ă naională călăto ită să ească şi Muzeul raionalşi de Istorie şi Etnografielină a i„Lazăr Dubinovschi, din ora F naugurat în anul 1975 în baza a 11 sculpturi originale ale sculptorului p tean din satul A Vechi, Laz Dubinovschi, d zi are o dşule 1110ăleşti,9 exponate:i r vechi biser în limba slav icoane vechi datate cu sec. XVIămân, de monede lbineul ăr eine astă94 colecie că i iceşti onă, colecia d de la 1700 încoace, în care se 2 monede de argint de la Împ ratul Mark Aureliu, piese muzeistice g în urma p rilor arheologice de lâng lo Pruteni atată Valea Rusului obiecte din Era Bronz află rei. Anual muzeul este vizitată de circa 7-8 mii persoane. ăsite să ătu ă calităile şi – ului şi a Ţiet Muzeul sătesc de Istorie şi Etnografie, din satul Glinj de 580 de piese.

1.7.1.3.Analiza SWOT mediul turistic eni cu o colecie

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

  ar putea fi exploatate face  Disponibilitatea resurselor naturale şi umane care Lipsa unui profil investiional al raionului, care ar energetic  vizibilă activitatea investiională locală şi  Disponibilitatea infrastructurii de transport şi oportunităile existente pentru noi investiii dezvoltare  Capacităile reduse ale administraiei locale în  ExiExistena unor poteniale obiecte industriale pentru dinatragerea partea fondurilor APL investiionale externe  Lipsa unor instrumente de stimulare a investiiilor stena în cadrul primăriei a unei comisii ce se  ocupă cu promovarea şi atragerea proiectelor  Birocraia în instituiile publice la importul investiionale. mijloacelorŢresiunea fiscală fixe înaltă OPORTUNITĂI Ţroceduri vamaleAMENINĂRI şi taxe înalte

 

Semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi )nstabilitatea politică Cuprinzător 1.7.1.4.Recomandări sectorul turistic

În domeniul promov rii culturii accentual trebuie pus pe valorificarea mediului rural, orientând eforturile pe câteva dir i: ă  Prestarea serviciilor de cazare de tip rural;  Oferirea unor posibilit pentrueci vizitatori de a se încadra în activ preocup rile rurale;  Familiarizarea cu folclorăiul, distr trad locale; ităile şi ă  Prezentar gurilor procurarea produselor g r etc.  L rgirea traseului turistic local praciilein pr omovaşi iiilerea obiectivelor turistice rarea cu raioanele eavecine; meşteşu şi meşteşu ă eşti,  Crăearea unui centru infor ristic raional cu filiale în principaşi colabo raionului, care ar avea ca scop promovarea turismului în mediul rural;  Formarea, la nivel de raion,maional a unei tu baze de date despre obiectivelelele localităi turistice ale cu includerea infor plete referitor la infrastructura turis din lo raionului. maiei com tică calităile

1.8. CULTURĂ ŞI SPORT

1.8.1. DOMENIUL CULTURAL

1.8.1.1.Evaluarea mediului cultural

În raionul F sunt înregistrate 123 culturale, dintre care 64 case de cultur 53 biblioteci, 2 muzee, de înv artistic cu 4 filiale. 61 case de cultur suntăleşti publice aflate în gestiunea Consiliuluiinstituii Raional, iar altele 3 în proprietate privată,. instituii ăământ şi cămine ă Tabelulă 38. Valorile culturale ale raionului Făleşti

Nr. Denumirea Num rul 1. Case i mine de cultur 64 2. Biblioteci 53 ă 3. Muzeeş că ă 2 4. Ins de înv mânt artistic complementar 4 5. Monumente de istorie 64 6. Monumtituiiente de ăăarhitectur 28 7. Monumente de ar 3 8. Monumente arheologice ă 103 9. Biserici tă 51 10. n tiri 4

Mă ăs

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional e ti

Case culturale Făl ş

Casele de cultur organizeaz activitatea în baza Regulamentului propriu de activitate (conform programelor anuale trimestriale de activitate), elaborat aprobat în corespundere cuă îşipr evederile Reăgulamentu lui-tip, pr de actele legislative normative în vigoare. Capacitatea caselorşi culturale este de 13621 locuri de şi spectatori, ceea ce reprez 14% din n rul total. În medie, la 1000 revecumin 152 şi de locuri, medie mai mareşi decât pe ar (95 locuri). Starea urale este, în gener re, din totalul dirilor,intă 25 au nevoie deumă repar cap iar 3 sunt avariate. În cadrul caseloră de cultur dincăminelor raion dcultesf r activitatea 18al, 8satisfăcătoa de forma din care clă44 for folclorice, 12 ansambluriaie deitală, dans popular, 5 orchestre de muz popular 3 coruri, 15 ansambluri vocale,ă 4 ansamblurîşi i ăşoade dansă modern altele, inclusiviuni, cluburi pe interese.maii ică ă, Cei 79 de sp ai caselor de cultur 21 sp ti ai foşir artisticeşi cu titlul del , în comun cu cele 106 for artistice de amatori, pe parcursul întregului an, organizeaz ecialişti d r pentru toate caăteşigoriile deecialiş popula ie amaiilor raionului F ti o g „molarg d ri culturale, artistice,maii sportiv de agrement, ce cuprind diverse forme metodeă şi esfăşoade derulară e. La nivel local priz la public au activ recreativ-distractiveăleş amă deă agre ement: manifestă s r ri trad serate de ode şi concursuri la diverse probe, carnavaluri,şi discoteci etc.; activ multiculă turale: concerităilete, spectacole literar- şimuzi zical-coreă bătografice,iionale, serate tematice ihnă, rsuri de cultur genera inclusiv muzicale coregrafice, expozităi de ar port popular, pr ri servicii pentru comunitate,cale şi mu aniver ri, r ri ceremoniale, dluminie,in v cu i, organizară ea perlă, iod a scenică,concursurilor de crşi literar proprieiii de artă şi plastic , a concursurilorestă festivalurilor locale, raionale să nalesă băto ale forşi rtistice deiaa amatorcomunităii. ică A rtistice publiceeaie organiăzate în F şi la niveltă raional:ă şi 1. Festivaluşil de naio Muzică Mărţişmaiiloror; a ciunile a ăleşti97

2. Festivalul- 3. Concurs Naional al Dinastiilor de Familie „La izvorul Osoiencelor bienal; 4. Festivalul raional al orchestrelor de muzică populară şi ansamblurilor de dans popular 5. „La izvor de cînt şi joc; Festivalul Etniilor Unitate prin diversitate; BiblioteciFestivalul raional al tradiiilor şi datinilor de iarnă.

Din rul total pe ar 3,8% din biblioteci publice sunt în raionul F ti, în de 53 cu un fond de carte egal cu 403,9 mii exemplare, editate în anii 1960-2012. Analizând în tendnumă ev fondului ă, de carte, se observ o descre tere (înăleş perioadanumăr anilor 2006-2011 acesta a zut cu 9,6%) a rului de r reviste, ceea ce d problema îmboinăg rii oluia cu fond de carte a bibliotecilor raionului.ă Înş anulcontinuă 201 r r or revistelor au crescutscă cu 2800 de un numădator do că ideşi carte din partea României.enotă ăi numă ul că il şi Figura 40. Evoluia fondului de carteităi ită naiei

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

rul c r revistelor în medie la 100 locuitoriio este deă 434, în d acest indicator este în descre re, la fel ca la nivelul rii, ceea ce înseam o degradare a Numă ăînilorvechireaşi fondului de carte. inamică şte şi ă nă Psituaieiersonalul şi antrenat în domeniul culturii

În domeniul culturii activeaz 198 de sp dintre care 68 de sp studii superioare, 93 de spe studii medii, 37 studii secundare generale. Nivelul salariilor este destul de zut acest faăpt este o pr ecialişti, în atragerea tinerilor sp ecialiştii. au cialişti – – 1.8.1.2.Analizască SWOT şimediul cultural oblemă ecialişt

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Existen unui patrimoniu cultural bogat  Inexisten unor parteneriate cu organiza  Existen în raion a institu ilor artistice neguvernamentale din zon extr oalare  Nevalorifiacarea poten alului etnografic i iiistoric al ă a i 98 aşc i ş

 Implicarea e mintelor culturale în asigurarea zonei accesului la bunuri cultural  Lipsa informati rii i accesului la internet în  Parteneriateaş încheiateză între ins le culturale bibliotecile raionului locale cu cele str ine  Con ii inadecvazăte pşentru majoritatea bibliotecilor  Poten al uman în domeniul cultituiiturii  Insuficie speciali tilor în domeniu ă di  Aportul autorit lor locale la men nerea i  Num r redus de proiecte culturale in ate ocrotiirea monumentelor existente na ş OPORTUNITĂIăi i ş ă AMENINĂRI ii

 Acces la fonduri externe i granturi  Descre terea contin a fondului de carte  Stimularea crea iei populare i revigorarea  Capacitate redus de satisfacere a nevoilor me te ugurilor tra onşale culturalşe, informa ionuăale, de comunicare ş ă ş ş dii 1.8.1.3.Recomandări mediul cultural

Pentru redresar domeniul culturii, se recomand ur rele:  Schimb intercultural vecine;  Încurajea situaiei în participă mătoa cu localităile  area organizăriierea activităilor sp raionale şi area în cadrul celor naionale  şiSensibilizarea internaionale; pop p  Atragerea şi menin d ecialiştilor în domeniu; cadrul bibliotecilor;ulaiei de a articipa la viaa culturală;  ReabilitareaÎmbogăirea infrastructurii fondului e carte culturale, al bibliotecilor în special şia obiectelor facilitarea prioritare.accesului la internet în

1.8.2. DOMENIUL SPORTIV

1.8.2.1.Evaluarea mediului sportiv

În anul 2012 în raionul F s-au atestat 144 de edificii sportive, inclusiv un stadion cu tribune de 3600 locuri, (care se în stadiu de repar capi 35 de s portive (9x18 mai mari), 99 teăleştirenuri sportive (fotbal, handbal, volei, mini fotbal), 9 peri adaptate pentru practicarea exeraflă fizice sportului.aie tală, Aceste edificiiăli reprez s 3,34% şi din totalul pe republic . Starea acestora se cal ca re, reparîncă capitale sunt necesare în 3 sportivciiilore, a 2 licee şi un gimnaziu. Ev în d intă a edificiilor sportive ind faptul ă în perioada anilor 2005-201ifică2 s-a psatisfăcătoarat intact rulaii de sportive, excep ie fac doarsăli terenurile sportive, pşientru care este caracteristicoluia o inamicăfluctua ie de-a lungul anilor, cauzaică fiind aflacărea câtorva terenuri în repar ăsttilizarea lor.numă săli Î portiv pe terenurile sportive se ocup 5447 persoane.aie şi neu

Pners sălileona luls antreena şit în domeniul Sport ă

Conform datelor Consiliului raional, rul total de lucr ri angaja în domeniul dat este de 93 persoane, dintre care au studii superioare în domeniul culturii fizice portului 41, medii 19, r dii 33. numă ăto i Necesarul de sp domeniu e de 26 persoane. şi s – Problema– cafădrăelor stu calificate– în acest domeniu reiese din retragerea sp lipsa mijloacelor necesarecialiştie de calificaimotivare în a tinerilor sp ecialiştilor şi ecialişti.

Figura 41. Evoluia numărului de terenuri sportive în raionul Făleşti, 2005-2011

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Na nal de Statistic

În ultimii ani în raion sunt desf rate competi iorb ri sportiăve între echipele liceelor, gimnaziilor pr riilor în r de 101, la care au participat 11440 de persoane. În raion sunt organizate compet raionaleăşu la fotbal, voliiei,şi să ăto dame, în cadr rora câ g rii sunt pr şi imăpe. numă iii şah şi ul că şti ăto 1.8.2.2.Analizaemiai cu SW cuOT mediul sportiv

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Trad r ri sportive  Lipsa strategiilor de dezvoltare în  Ex dificiilor sportive domeniul sportului  Compiii şi săregulatebăto între licee, gimnazii,  Infrastructur dezv portului pristenarii e profesionist etiii  Lipsa unui parteneriată slab deoltată colaborare a s imă public-privat OPORTUNITĂI AMENINĂRI

   Progr d re  AtragereaAcces la fonduri sp şi granturi tiner  )nteresul slab al populaiei faă de un mod ame naionale e susine sănătos de viaă 1.8.2.3.Recomanecialiştilordări mediul sporti calificaiiv Migraia tinerilor

 Elaborarea unei strategii în domeniul sportului;  Încurajarea organiz rii activ sportive;  Atrager rea sp tilor tiner  Promovarea tineriloră care auităilor succese sportive;  Sensibilizareaea şi menine pop iei pentecialişru un mod i calificai;tos de vi prin practicarea sportului.

ula sănă aă

100

CAPITOLUL2

101

ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A RAIONULUI FĂLEŞTI

102

La formularea planului strategic (a obiectivelor, programelor si proiectelor) s-a nu doar de problemele existente surile de remediere a acestora, dar de poten posibil de a fi valorificat, inclusiv resursele, oportunit disponibilit le existente. inut cont şi mă şi ialul Pentru formularea strategiei, a fost utilizat urmăilerulşi proces, conformăi graficului de mai jos:

Figura 42. Principiul de elaborare a strategiei deăto dezvoltare

Sursa: Elaborat de autori

Conform concluziilor analizei socio-economice efectuate i rilor publice, a fost for viziunea raionului F e pîn în anul 2020. În baza viziunii au fost identificate un set de priorităţi obiectiveş a consultă strategice. Fiecare dintre acesteamulată corespund unei problemeăl şti ma joreă a raionului care se inten neaz a fi remediat . Pe de parte, unele dintre obiective au o cono rezultativşi pentru o perioad lung de timp, luînd în considerare p existent posibilele oporio ă rmeaz ă valorificate.altă îşi taie ă ă ă A dar, echipa de exper otenialuli-a propus deşizvolte strategia tunităi abordînd ce principiul u ă a de fi bottom-up aliniind obiectivele strategice în depend de problemele existente i viziuneaşa dor de întreagai ş comunitate. Isăar problemele în sine, urmeaz a fi reduse eliminate, şi prin analiza în detalii a cauzelor acestora, enă formularea unui plan concret deş ri de reitămediere a cauzelor men e. Fiecare r acţiăunile propuse, şi/sauorganiz responsabile de implementare a acestora, durşiata estimativ de implementare, măsubugetul estimat al rii e-cheieionat stabilite p la măsusfâr ă conineperioadei de programare. Ierarhizaraiileea programelor planului de a ur rit succesiunea loăg a acestora în timp, impor măsulor pentşiruintel comunitatea lo ână cumşitul a rezultat din rile publice), impactul imp şi rii raportataciuni la pop mă la care se refeicăr gradul de complexitatetana presupus de implementarea acestoracală aşa re, ins implicateconsultă, proceduri etc). lementă ulaia ă şi finana tituii

103

Estimarea bugetară a programelor propuse a luat în calcul standardele de cost actuale, eventualele est ri realizate în baza unor studii de fezabilitate existente, valoarea proiectelor similare în implementare sau implementate de curând etc. Stabilirea valorilor estimativeimă a ur rit indicator tele-cheie.

mă ii incluşi în in Tehnica de determinare a obiectivelor strategice

Pentru determinarea direc iilor i priorit ilor de dezvoltare ale raionului F ti, au fost organizate ateliere de lucru cu membrii APL de nivel I i II precum i cu societatea civil asemenea, în cadrul atelierelorț ș de lucruăț au participat o bun a reprezenăleș tan ilor comunelor i satelor din raionul F l ti. ș ș ă. De ă parte ț În cadrul primș ului atelier au fost iădeeșntificate problemele cu care se confrun comunitatea în procesul de dezvoltare a acesteia, precum i unele dintre cauzele problemelor respective. tă Ulterior, în rezultatul analizei efectuateș de echipa de exper i, de rînd cu problemele prezentate de participan ii primului atelier, au mai fost identificate alte probleme majore. Utilizînd instrumente ca arborele problemelor i arborele obiectițvelor, corelarea cauză-efect, planificarea în baza scențariilor, au fost formulate o bun parte a obiectivelor strategice (rezultate din problemele principale) i ș o parte din programele care stau în responsabilitatea diferitor institu ii din raionul F le ti pentruă a fi implementate (programele sunt rezultatul cauzelor problemelor men ionate).ș ț ă ș În cadrul celui de-al doilea atelier, utilizîndț diverse instrumente de lucru în echi precum i practicînd participarea prin mobilizarea popula iei, i pe de alt parte bazîndu-ne pe anumite elemente de crea ie i creativitate (sesiunea de prezentare a desenelorpă raionușl F ti zut în anul 2020), a fost determin viziunț ea școmun a membriloră comunit ii, i anume, cum este v zut raionț ulș F le ti în anul 2020. Ulterior, în baza acestei viziuni,– utilizînd o ăleștehnicvă no cre de grupul de lucru alată IEFS i IDEPE, i anumeă arborele de realizarăț e șa visului comunitar, ă au fost definiteă ș direc iile strategice necesare pentru atingerea viziunii stabilite.ă uă, ată ş ș ț În a mod, s-a reu it implementarea abord ii europene de planificare de jos în sus, combinînd metode integrate (în baza viziunii i în baza problemelor generate) pentru definireaaș planului straștegic de dezvoltare socio-economicăr aionului F e ti. ș ă a r ăl ș

104

CAPITOLUL3

105

STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ

106

3.1. VIZIUNE

Nota: Declara de viziune a fost formulat cont de aspira dorin cet enilor raionului F le din diverse p ri sociale, precum nd cont de viziunea autorit ii locale.ia ă inînd iile şi ele ă ă şti ătu şi inî În acestă sens, a fost organizat atelierul de lucru, cu participarea grupurilor t men ionat s, ca de comun acord s defineas Viziunea: Raionul F e în anul 2020 . in ă ă mai su ă se că ăl şti Făle ştiul în 2020 va fi un raion cu o dezvoltare integrată, multidimensională şi durabilă, caracterizată prin orientarea spre cetăeni, ce ar permite asigurarea şi valorificarea capitalului uman şi ar garanta bunăstarea şi accesul populaiei la servicii publice de calitate.

Raionul F le ti urmea s a o dezvoltare socio econom asigurat din resurse proprii, fiind bazat preponderent pe: ă ş ză ă ibă – ică ă • Agricultu performantă ;

• Dezvoltarerăa turismului ărural trans-frontalier;

• Educa ie servicii medicale deşi calitate accesibil pentru to i;

• Asigura reşi social echitabil ; şi ă

• Cultu promovăat în rînduă l tuturor locuitorilor raionului F le ti, precum a persoanelor din afara raionului; ră ă ă ş şi • Infrastructu bine dezvoltat , în diversele sale forme;

• Un mediu s răn tos. ă

ă ă

107

3.2.MECANISMUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A REZULTATELOR

Monitorizarea i evaluarea implement rii Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești are drept scop aprecierea gradului de realizare a programelor i proiectelor propuse de document, per ansamblu, câş t i fundamentarea evenă tualelor revizuiri i modifi ri ale obiectivelor, programelor, ntelor i proiectelor. ș ş ş că Monitorizi ș area este procesul continuu de colectare a informa lor despre modul de implementare a Strategiei propuse pentru dezvoltarea durabil a raionului e ti . ii Evaluarea este un proces care folose te informaă iile ob inuteFăl peș parcursul monitoriz rii cu scopul de a analiza modul în care strategia i-a atins nta i a avut eficien scontat . ş ă ş i ş a ă Monitorizarea va fi de re instit Consiliului Raional F e care va consta în verificarea controlul imp rii proiectelor recomandate, de r dir responsabile,efectuată prop căt uiarate gie, d re echipa deăl lucruşti, în comun acord cu reprez şi ului Raionallementă F e i. căt e instituiile sau/şiMonitorizarea eciile confer posibilitateause reviz înui aceastării perio stdice, adaptae cătrea planului de ac precum zarea termenelorentaii Consili prev zute ini ăl planulşt strategic. Evaluarea imp ă rii strategiei se bazeaz pe compararea gradului deiuni, atin gere a şi actuali propuse ini ial ă dezv ialr iiîn raionului la diverse momente de timp. Evaluarea implementlementării strategiei presupune analizaă ev dicatorilor de monitorizare intelor a stadiului la ca recu situaia a oltă în de intele aferente stabilite (valoarea p preconiz ă drul obiectivelor strategice. oluiei in şiEste notoriu recomandaceştiaat, în caz seul unorflă modfuncieri de anvergur a mediului socioeconomic, planificată/ tehnologicată documentulîn ca Strategiei revizuit. şi ifică ă olitic sau/şi să fie

108

3.3. MATRICEA PLANULUI DE ACIUNI

Responsabili Calendar Valoarea Obiective Sursa potenială Domeniul Programe Proiecte de orientativ de potenială a strategice de finanare implementare implementare proiectului

Elaborarea ghidurilor de educare a Consiliul raional,

popula ei privind modul n tos de Spitalul raional, Bugetul raional, 2014 96000 Crearea culturii via i distribuirea acestora în toate CMF, surse externe medicale i a modului ilocalit le raionulsăui ă ONG-uri n tos de via în Impliă caş re ONG-urilor în promovarea Consiliu raional, rândul cetş enilor din culturii medicaleăi i educarea medical Prim riile, să ă raion ă 2013-2020 ă a popula ei (în special a tinerilor i Spitalul raional, copiilor)ş ă CMF, ONG-ă ur i ş Bugetul raional, bugetele Cartografierea dirilor inst lor organiza lor

ă Îmbun t rea finan ate de la bugetul public i Dezvoltarea i con lor sanitaro- Consiliul raional, publice, dona le

ical dotarea lor cu accesorclă iile neceituiisare care 2013-2017 1647250 majorarea igienice a ăpoăpui la ei Prim riile locuitorilorii , ed contribuie la îmbun t irea con ş lor dindiii mediul rural sponsori ri iidin m gradului de acceş s i sanitaro-igienice ă ă al popula ei la ă ă diii partea agen lor servicii medicale econozămici de calitiate i Dezvoltarea i Asisten specializarea Prim riile, Proiect de monitorizare i serviciilor medişcale Institu le personalizare a serviciilor medicale pentru persoanele cu medico-ăsanitare 2013-2020 persoanelor cu incapacitateş de incapacitate de din teritiioriu, deplasare i invaliditate sever deplasare i asiste sociali invaliditate sever ş ă ş nii Sporirea motiv rii ă tinerilor speciali ti de Acordarea unor facilit din partea APL de nivelul I a se implica activă în APL pentru doctorii tineri 2013-2020 Bugetul raional comunitatea mediş cal ăi i II a raionului, inclusiv în

ă ş

109

Bugetul raional, Consiliul raional, Utilizarea diferitor modalit de sursele agen lor Reabilitarea i dotarea institu iile accesare a surselor de fina are pentru economici, fonduri cu echipament a medico-sanitare, 2013-2018 reabilitarea edificilor i dotaăirea externe, donai 12071515 edificiilor medicaleş mediul de acestora cu echipamentuln necesar din partea afaceri ş popula ei ii Identificarea, Consiliul raional; 2016-2020 Buget raional; 20000 lei/an Spitalul Raional, i Ocrotirea sănătății în vizor a grupurilor de )dentificarea, monitorizarea şi inerea Centrul de prin prisma luării monitorizarea şi inerea în vizor a grupurilor de risc şi a în consideraie a populaiei vulnerabile către riscurile climatice și valuri de căldură şi frig. Sănătate Ţublică măsurilor de risc şi a populaiei Fălești adaptareclimatice către vulnerabile către schimbările riscurilevreme. climatice și schimbările bruște de Consiliul raional; 2016-2020 Buget raional; 50000 lei/an disconfortului termic în zilele caniculare record, cu scopul Spitalul Raional, zilele Cunoaștereacaniculare record, Cunoașterea disconfortului termic în Centrul de a primului ajutor medical persoanelor instalării punctelor mobile de acordare punctelor mobile de Sănătate Ţublică cu scopul instalării vremii. acordare a primului vulnerabile la caracterul schimbător al Fălești ajutor medical persoanelor vulnerabile la caracterul

schimbător al vremii.

110

Promovarea Promovarea programelor de Consiliul raional; 2016-2018 Buget raional; 100000 programelor de Spitalul Raional, Centrul de externe sensibilizarecelor mai vulnerabile şi educaie privind a specialiştilor riscurile Finanări sensibilizare şi educaie medicali, a publicului şi a grupurilor Sănătate Ţublică a specialiştilor medicali, extreme climatice grupurilor celor mai de sănătate cauzate de fenomenele Fălești vulnerabilea publicului privind şi a

cauzate de fenomenele riscurileextreme de climatice sănătate

Elaborarea i aprobarea strategiei de dezvoltare a serviciilor integrate de Consiliul raional 2013 - 2014 asşisten social Asigurarea unui cadru

propice pentru Dezvoltarea resurseloră umaneă în Bugetul raional, 80192 Consiliul raional 2014-2020 sporirea prest rii domeniul serviciilor sociale bugetul de stat Asigurarea calit serviciilor

programelor de ă Realizarea proiectelor în comun acord sociale Consiliul raional, asisten şiă ăii cu societatea civi , sprijinirea ONG-uri, Biserica 2013 - 2020 protecie social a mobili rii cet enilor i a persoanelor voluntarialătului vulnerabile şi a Dezvoltarează serviăciilor socialş e celor aflate în Consiliul raional 2013 - 2020 utilizând practici comerciale situaie de risc

Dezvoltarea serviciilor sociale pentru Consiliul raional 2013 -2020 Bugetul raional Dezvoltarea i consolidarea institu ei familiale 53280 eficientizarea prest rii Realizarea evenimentelor asociate cu Bugetul raional, Asigurarea serviciilor socişale promovarea valorilori sociale (ziua Consiliul raional 2014-2020 240575 bugetul de stat programelor de ă familiei, ziua bastonului)

asiste i Dezvoltarea serviciilor de asisten Bugetul raional, Consiliul raional 2014-2020 13373022 protec ie social personal bugetul de stat nă ş ă ă ă

111

a persoanelor Sus nerea cre rii unor întreprinderi

vulnerabile i a sociale, în vederea integr rii i Bugetul raional, Dezvoltarea economiei celor aflate în reintegri rii persoaă nelor defavorizate contribu ONG- sociale situa de riscş prin organizarea cursurilăor deş Consiliul raional, uri, sursele (responsabilitate 1388160 recalificaăre i de preg tire în domeniul ONG-uri, age 2013-2020 agenialor social corpora ie administr rii afacerilor, i prin oferirea economici economici, i/sau antreprenoriat ş ă nii i ă tivă suportului (acordarea spa iului, finan ri de la social) ă ş ş servicii de consultan ) pentru donatori externi in ierea afacerii ă ă Sporirea Dezvoltarea a programelor comune Inspec oratul Sporirea culturii i i atractivit privind teritorial al angajamentului 64860 locurilor de instruirea age lor economici în munc ii, 2013-2020 antreprenorial fa ş de Bugetul de stat munc în raionulăii materie de motivare i protejare a Sindicatele, angaja ni e ti ă salaria lor ATOFM ă ş i Făl ş Activizarea sinidicatelor în monitorizarea cazurilor de creare a

Prevenirea i locurilor vacante i a omajului tehnic, Sindicate 2013-2020 perfec ionarea ca urmare a intensifi rii colabor rii monitori rişi dintre sindişcateş i ATOFM

ă fenomenului de creare Crearea unei platformecă de informareă a

a locurilor vacanză te i a ş

unc agentilor economici despre persoanele ATOFM, m omajului tehnic ce au fost pregatite la ATOFM i 2013-2020 ş Consiliul raional de inten ioneaz se se angajeze i care ş doresc sa fac stagieri ş ora ă ş F Sporirea nselor Dezvoltarea ă de integrare sau parteneriatelor cu Continuarea reali rii cursurilor de reintegrareşa pe unit le de formare i ATOFM, stagieri la unit le economice din pia muncii intensificarea agengen 2013-2020 raion pentru zăpersoanele ce diăialogului între ş economici frecventeaz cursuriăi de formare a unit le de formare i ii agen ii economici ă ăi ş Incluziunea în câmpul muncii a Realizarea cursurilor de formare ATOFM, reprezentan lor profesional a reprezentantilor 2013-2020 ONG-uri grupurilor minoritare grupurilor etnice în câmpul munci ii ă

112

Direc ia agricol Modernizarea i ră Informare i consultarea agricultorilor a Consililui tu tehnologizarea despre posibilit le de modernizare a Ra ional, ă Bugetul raional, Sporirea exploata lor agricoleş 2013-2020 53280 cul agricultuş ri i utilizarea corec a Serviciul de fonduri externe competitivit ii i îmbun t rea terenurilăi or Extensiune

Agri sectorului agricol fertilitii solului iş tă Rural ACSA ă ş ă ăi Consiliul raional, ăii În mîn area terenurilor degradate cu Primă riile, 2013-2020 plante cu poten al furajer ridicat Agen ii să econoămici i In ierea i dezvoltarea unui proiect Consiliul raional, privind depozitarea centraliza a Prim riile, 2014-2020 excrementeli ş or animale cu ulterioara Agen ii lor repartizare tă econoămici Crearea unei baze de date privind Direc ia Agricol Facilitarea procesului tranzactiile cu terenurile i oferirea în colaborare cu de consolidare a accesului public la ea (plasarea Ser viciul ă 2014 terenurilor agricole pe site-ul a ş Cadastral Consiliului Raional) Teritorial Consiliul

rational, Program de Realizarea studiului de zonare a Institu specializare agro- profilului agricol i determinarea Bugetul raional, academic, 2014 150000 alimentar pe zone de capacit de specializare pe categorii fonduri externe Serviciulii de producere local de proşduse

ă ăii Extensiune Rural ACSA ă Asigurarea Program de

infrastructurii dezvoltarea a ă Finalizarea construc ei apeductului Fondul Ecologic, necesare de infrastructurii de Consiliul raional 2013 6900000 "Prut- e ti" ADR Nord dezvoltare a irigare a exploata lor sectorului agricol i agricole Făl ş Îmbunt ireaii Extinderea teritorial a pie ei locale Consiliul infrastructurii de pentru comercializarea produselor Raional, 2013 distribu ie i deţsfacere a agricoleă Prim ria e ti produselor agricole

Dezţ voş ltarea Consiliulă raFălionşal, Sursele age lor infrastructurii de Amenajarea drumurilor de acces spre 1312115 Agen ii 2014-2020 economici, acces spre terenurile agricole economici bugetul raionalnii exploata le agricole 113 ii Domeniul Obiective Programe Proiecte Responsabili Calendar Sursa Valoarea strategice de orientativ de potenială potenială a implementare implementare de finanare proiectului Adaptarea la Introducerea unor Consiliul raional; 2016-2020 75000 economici lei/ha climatice a )dentificarea soiurilor de viă de vie şi economici Ageni sectoruluischimbările soiuri noi de viță de pomi fructiferi rezistenă-2017 la secetă şi ACSA; Ageni agricol vie și pomi fructiferi, îngheuri, procurarea materialului reieșind din săditor pentru condiiile climei agraractuale al și raionului. specificul dezvoltării sectorului Implementarea - Consiliul raional; 2016-2020 200000 lei/ha pentru livezile existente, plantarea ACSA; Age economici moderne de protejare Construcia plaselor anti grindină economici Ageni amăsurilor culturilor tehnice în special ni livezilor noi în modul, în care să fie multianuale, de fenomenele protejate de grindină, alegerea meteorologice culturilor rezistente la înghe nefavorabile Agricultură

grindină, polei, Aplicarea noilor Consiliul raional, 2016-2020 2000 lei/ha înghe, etc.. tehnologii de agricole în raion prin tehnologia fermieri economici prelucrare a solului mini-tillŢrelucrarea tuturor suprafeelor Ageni

orientate spre

stabilitatea structurii

solului, conservarea şi reducerea eroziunii Reabilitarea Consiliul raional; 2016-2020 10000 lei/ha umidităii în sol degradate economici a câmpurilorfășiilor Ţlantarea pădurilor pe terenuri economici Ageni forestiere de protecie ACSA; Ageni

114

Extinderea sistemelor Elaborarea studiului de fezabilitate Consiliul 2016-2020 Buget Raional, 100000 de irigare prin pentru c Raional, picurare, dezvoltarea sistemului de irigare în raionul fermieri infrastructurii de rearea şi consolidarea fermieri întreprinzători irigare a terenurilor picurare întreprinzători agricole, în special Făleşti, stimularea irigării prin pentru plantele mai Utilizarea apei epurate pentru irigare

Monitorizareapuin rezistente la Campanii de informare în rândul Consiliul raional; 2016-2020 Buget raional; 70000 ajustareasecetă datelor de fermierilor privind noile tehnici si fiermieri şi tehnologii utilizate în agricultura economici ACSA; Ageni plantare şi recoltare adaptate la schimbările climaticedatelor de

Monitorizarea şi ajustarea Dezvoltarea sectorului Amenajarea cu climatizoare de Întreprinderi 2016-2018 Întreprinderi 250000 plantare şi recoltare zootehnic prin a fermelor de agricole, fermieri agricole, animale domestice (bovine, porcine, fermieri avicole)încălzit/răcit pentru aer a preveni pierirea mai rezistente la creșterea animalelor variabilitatea şeptelului pe timp de valuri mari de în ultimii ani. căldură sau frig climatică înregistrată StudiulCreşterea speciilor speciilor de animaleautohtone domestice,

care sînt de interes economic/agricolrezistente la valuri pentru de căldură raion sau frig, şi

Promovarea culturii

antreprenoriale i Cursuri de instruire pentru agen Consiliul raional, Bugetele stimularea instruirilor economici în domeniul deru rii ODIMM, Camera 2013 - 2020 532801 partenerilor de formare ş eficiente a afcerilor ii de Come Dezvoltarea manageri . lă antreprenoriatul r Realizarea unui studiu privind ui i sporirea ală Bugetul raional, Dezvoltarea formelor posibilit le de asociere ale agen lor Consiliul raional 2014 100000 competitivit ii Bugetul de stat de asociere a agen lor economici

ş ăi i ă 115 i întreprinderilor economici Sus nerea form rii asocia ilor Consiliul raional 2013 - 2020 locale

Mapareia fi elor de pră oiecte potien ale APL nivelul I i Dezvoltarea cooper rii pentru aplicarea în comun cu II, Agen ii 2015-2020 transfrontaliere partenşerii str ini la fondurile i economici ş ă transfrontaliere ă Utilizarea

patrimoniului ce APL nivelul I i apar ne APL în 2013-2020 nivelul II sus nerea activit ii ş econoi mice

i ă Consiliul raional, Bugetul raional, Impulsionarea Organizarea forumului investi nal ODIMM, MIEPO, 2014, 2017, Intensificarea bugetele 206606 activit raional (oda la 3 ani) Camera de 2020 ac nilor de partenerilor investi onale io comer ăii promovare a imaginii tă iu Realizarea materialelor pro onale i investi onale a raionului privind opurtunit ile investi nale i Consiliul raional 2013 -2020 Bugetul raional 23450 i plasarea informa lor pemoi site-ul Consiliuălui Raional io ş

ii Sporirea calit l Asigurarea speciali tilor de profil cu nal serviciilor Atragerea, calificarea stimulente pentru atragerea i APL de nivelul I io educa naleăii i men inerea 2013 -2020 a men nerea acestora,ş în special în i II

uc publice i speciali tilor de profil Sistemu mediul rural ş

ed formareaio elevului ş

i ş ş ş

116

Intensificarea procesului de

dezvoltare a bazei Repararea i amenajarea olilor i Bugetul de stat, Consiliul raional 2013-2020 62160095 tehnico materiale a gr dini elor bugetul raional inst iilor ş şc ş educa nale ă itu

Diversifiiocarea i dezvoltarea Sus nerea cre rii i dezvolt rii Ins le activit lor extra-ş activit lor extra-curriculare în cadrul 2013 - 2020 educa nale olare pentru i olilă orş ă tituii ăi ăi dezvoltarea elevului io şc şc

Preg tirea adecva a rirea num rului de Consiliul raional, Bugetul raional, 47749887 copiilăor din grupe cre în 2014-2020 Prim riile bugetul de stat ins tăiile Mă gr diniă şă pre olare ă titu ă e Amenajarea i men inerea func n rii şc Consiliul raional 2014-2020 Bugetul raional 202460 unui centru de informare turistic ş i ă

Restabilirea sistemului de panourăi Consiliul Raional 2014-2020 Bugetul de stat, 88721 Dezvoltarea informative i rutiere Bugetul raional instrumentelor de promovare turistic Elaborarea unui materialş promo onal

(film) despre poten alul turistic al Consiliul raional 2015 Bugetul raional 50000 sm raionului i ri Crearea unui ă i Tu brand turistic Elaborarea strategiei de dezvoltare a Consiliul raional 2013-2014 raional turismului

Crearea i diversificarea P portizarea obiectelor turistice Consiliul raional, portofoliuşlui 2013-2014 Prim riile produselor (ofertelor) aşa turistice ă

117

Consiliul Amenajarea de zone de plecare/sosire Raional, pe traseu cu parcare, spa de APL de nivelul I 2013-2020 relaxare, panouri de informare i de Mediul de orientare iu ş afaceri

Dezvoltarea de trasee de bicicle ca Consiliul raional, 2013-2020 mijloc de descoperire a regiunii Prim riile tă Parteneriate cu agen ii economici ă pentru dezvoltarea turismului raional Consiliul

i diversificarea posibil it lor de Raional, Agen 2013-2020 Integrarea traseelor agrement pentru cet enii raionului economici turistice locale în ii Crearea unui ş ăi circuitul comercial Studierea i evaluarea posibilit lor de Consiliul raional, sector turistic ă na nal i înlaturare a barierelor spre Reprezentan atractiv în 2013 interna ional, inclusiv consolşidarea afacerilor mixteăi în mediul de afaceri raionul e ti dezvoltareaio turisş mului domeniul turismului ii Făl ş transfrontalier Includerea traseelor turistice locale în Consiliul raional, 2013-2020 traseul transfrontalier

Reabilitarea dirilor Fondul de 33755490 i infrastructurii Consiliul raional 2013-2020 investi sociale unit lor culclăturale ş Informarea electronic despre ii ăi Consiliul Raional patrimoniul cultural existent 2014 ă Promovarea Bugetul raional, Consiliul raional, Sursele ra diversit Crearea i promovarea Crearea unui centru de vânzare a societatea civil ,

tu 2014 me terilor, 213017 culturale i a brandului cultural al obiectelor de artizanat me terii ul ăii Sursele ONG- C dialogului raionulş ui e ti ă populari ş intercultuşral ş urilor Făl ş Elaborarea bro urii pentru promovare a obiectelor culturale care s Consiliul raional 2014 Bugetul raional 30000 reprezinteş raionul ti Organizarea Implicarea mai dinamic a filială ei Oamenii de evenimentelor e ti în activitatea i eveFăleşnimentele cultur , me terii 2013-2020 culturale care s organizate de Ligii Na ăonal a populari Făl ş ş ă ş ă 118i ă

promoveze valorile Lucr torilor din Cultur din Republica culturale ale raionului Moldova i a Asocia ei Bibliotecarilor e ti ă din Republica Moldovaă Organizaş rea bienali a Festivalului- Bugetul raional, 170383 Făl ş Concurs Na onal al Dinastiilor de Consiliul raional 2013-2020 fonduri externe Familie La izvorulă Osoiencelor Schimb intercultural i Organizarea festivalurilor cu invita între raionul e ti i „ Bugetul raional, 170383 forma lor artistice din jude Consiliul raional 2013 - 2020 regiunile cu care este ia fonduri externe Făl ş ş Boto ni, România nfr ii ul Formarea profesional şa a personî alulăitui pentru Organizarea seminarelor raionale i Consiliul raional, 219030 2013 - 2020 Bugetul raional promovarea ă zonale prim riile Crearea patrimoniului cultural ş capitalului socio- Promovarea tradi iilor Crearea cercurilor extra olare i Caseleă i cultural culturale prin implicarea ac a tinerilor în minile 2013-2020 intermediul cercurilor dezvoltarea i participareaşc la diferitş e culturalşe, extra- olare evenimentivăte culturale prcăim riile Extinderea ş i de Consiliul Raional 2016-2017 Buget Raional 10000 lei/ha sectorului şc ă Ţrotecțiaforestier Elaborarea şi adoptarea programulu suprafeelor acoperite amenajarea spaiilor verzi în raionul de cu păduri în scopul Făleşti, inând cont de efectele ținănd cont atenuării efectelor 2016-2020 Bugetele locale 10000 lei/ha schimbărilor climatice climatice schimbării climei şi Extinderea spaiilor verzi, inând cont APLAgenția de nivelul I schimbărileaccelerate conservării de efectele schimbărilor climatice ,,MOLDS)LVA, biodiversităii 2017-2018 Buget local 200000 iant mb Reamenajarea parcului din oraşul Ţrimăria orașului Făleşti, inând cont de efectele Fălești iul a iul Stoparea Plantarea p durilor pe

ed Consiliul raional, eroziunii solului zonele supuse intens schimbărilor climatice Bugetul raional, M Împ durirea zonelor de protec Prim riile, alune ărilor i Bugetul de stat, 177600 pentru terenuri agricole i acelor agen ii 2013-2020 plantarea fî iilor sursele agen lor expuă se riscului de alune ri ie econoămici, forestierecă de protecş ie economici ş Moldsil va a cîmpiilşor i că

119

Program de educare a Inspectoratul Informarea i sporirea cuno tin elor popula ei în vederea ecologic, elevilor despre mediul înconjur tor ( Sporirea promov rii unui Moldsilva, 2013-2020 de exempluş încadrul orelşor de angajamentului compoirtament ce ar ins iile dirigin ie) ă civic fa de reduce ăefectele educa nale ecologizare negative ale activit titu Proiectul de organizare a pt mînii ă umane asupra Consiliulio raional 2013-2020 mediului ăii ecologice în insti le publice să ă Gestionarea Inventarierea resurselotuii Consiliul Raional, 2016-2017 Buget Raional si 100000 teritoriului raionului cu identificarea APL de nivelul I local ale raionului Ţaşaportizarea r de apă pe resurselor de apă bazinelorraion acvatice şi şi altor surse de apă din principalelor ameninări şi schimbări adaptare la ale calităii şi cantităii apei măsuri de climatice schimbările bazinelor acvatice din raion )dentificarea şi paşaportizarea Consiliul Raional, 2016-2017 Buget Raional si 50000 prognozarea APL de nivelul I local Evaluarea şi Evaluarea cerinelor de apă principalelor categorii de folosine alimentarea cu apă potabilă, necesităilorconsumatori de apă pe apă industrială, apătice pentru zootehnie, piscicultură etc. în condiiile schimbărilor clima Consiliul Raional 2016-2020 Buget Raional si 600000 Comitetelor local; subbazinaleCrearea şi funcionarea a râurilor Crearea şi funcionarea Comitetelor APL de nivelul I subbazinale a râurilor Camenca şi Şovă ONG Camenca şi Şovă Consiliul Raional, 2016-2020 BugetFinanțare Raional externă 10000 lei/ha obiectelor acvatice Reabilitarea fâşiilor Ţroiectarea fîşiilor de protecie a APL de nivelul I râurilorforestiere de protecie a bazinelor acvatice şi a Finanțare externă tificate

Ţlantarea de arbori pe fîşiile iden

120

Organizarea serviciului Dezvoltarea serviciului de salubrizare Consiliul raional, de salubrizare i în baza întreprinderii municipale prim riile, 2013-2020 gestionare a de eurilor DPGLC DPGLC ş ă în toate localit le Adoptarea regulamentului de ş raionului func onare a serviciului de salubrizare Consiliul raional 2013 Crearea unui ăi management i gestionare a de eurilor performant în i gestionarea Program de informare Campşanii de informareş a popula ei a cet enilor privind Primarile,

2013-2020 Bugetul raional 4090 de eurilor privind colectarea selec a ONG-uri or colectarea selec a de eurilor i l raionale ri ş deă eurilor i tivă

eu importan unuitivă ş ş mediuş curat pentrş u de Concursul celei mai verzi i curate Consiliul raional 2013-2020 sustenabilitaatea unui localit mediu n tos ş narea ăi io să ă Lichidarea gunoi tilor neautorizate st Lichidarea gunoi tilor prin recultivarea terenurilor i APL nivel I 2013-2014

Ge neautorizate în mediul evacuarea de eurilş or în mediul rural rural ş Reamenajarea spa lor autorizaşte 20450 Dezvoltarea APL nivel I 2014-2015 Bugetul raional infrastructurii de pentru depoş zitarea de eurilor suport pentru Studierea posibilit iilor privind dotare Program de dotare cu gestionarea cu pubele, ş pubele, containere, Consiliul raional eficien a containere, cosuriăi de gunoi 2013-2014 cosuri de gunoi prim riile de eurilor suplimentare pentru suplimentare pentru colectarea tă colectarea selectiva a selectiva a deseurilor ă ş deseurilor de la Dotarea cu accesoriile necesare pentru DPGLC 2014-2015 Sursele DPGLC 102250 popula colectarea selec a de eurilor în

ie tivă ş or ul e ti i extinderea proiectului în alte localit aş Făl ş ş

Îmbun t rea ăi infrastructurii de Constructia de acces lăa aăi i re elelor de canalizare Consiliul raional, Fondul Ecologic 2014-2020 27986607 construc i alimentare cu a în prim riile , re elelorpă deş local it le raionului ADR Nord canalizareia ş pă ă Naional ăi 121

Consiliul Raional 2016-2020 Fondul Ecologic 20000000 i are

ş infrastructurii de epurare a apelor uzate uzate

iz ă epurareÎmbunătăirea a apelor Construcia staiilor de Construcia staiilor de epurare a apelor ADR Nord Ap uzate Naional, canal

Studiu de fezabilitate privind Consiliul Raional 2017-2020 Consiliul Raional 100000

modernizarea

e locale Îmbun t rea infranstructuriiReabilitarea rutiere şi , d construcia şi reabilitarea drumurilor

infrastructurii de ra ă ăi Consiliul Raional 2017-2020 - -

ort transport tu p uc luînd înclimatice considerație și ns Utilizarea la construcia drumurilor a tr a caracterul schimbărilor prin încorporarea

tr unor materiale mai rezistente la condiii ras

nf adverse de climă I publice cerinelor în contractele de achiziii Consiliul Raional 2017-2020 - -

Îmbunătăirea proteciei împotriva inundaiilor şi modernizarea sistemelor

de scurgerecontractele pentru de achizitiidrumuri publice şi căi ferate Deplasareaprin încorporarea orelor de cerinelor efectuare în a Consiliul Raional 2017-2020 - - concontractele de ach prin încorporarea lucrărilor de construcieiziii spre publice partea mai răcoroasă apublice zilei

cerinelor în contractele de achiziii Stabilirea Consiliul Raional, 2017-2020 - Buget raional - pentru transportul de mare tonaj pe APL de nivelul I Buget local itinerarului de circulaie

frig.drumurile Amplasarea naionale indicatoarelor şi locale pentru în perioadele valurilor de căldură sau de

tonajrestricionarea/redirecionarea în p circulaiei pentrusau detransportul frig. de mare erioadele valurilor de căldură

122

Elaborarea studiului de fezabilitate Consiliul raional; 2016-2020 Buget local 100000 APL de nivelul I Sporirea surselor alternative de energie în ei privind potenialul de producere a Dezvolatrea energetice proiectelor de Consiliul raional; 2016-2020 - - diversificareaeficien producere a energiei raionul Făleşti surselor deşi APL de nivelul I pe baza utili rii Stimularea parteneriatelor între AŢL şi energie, inînd proiectelor de producere a energiei surselor alternative agenii privai în vederea implementării ză impactulț (bio-masa) Program de instalare a cazanelor de Consiliul raional; 2016-2020 Buget raional 200000 cont și de APL de nivelul I climatice schimbărilor energie termică pe bază de biomasă în lei/instituție clădirile instituiilor bugetare Consiliul raional; 2016-2020 10000 lei/ha APL de nivelul I Ţromovarea plantaiilor energetice Agenți economici

Consiliul raional; 2016-2020 Buget raional 300000 a apei menajere prin intermediul APL de nivelul I )nstalarea sistemelor solare-voltaice de înîncălzire cadrul lei/instituție Sectorul energetic Sectorul plasării bateriilor foto Op Implementareainstituiilor prevederilorpublice din raion planului Consiliul Raional, 2016-2020 - - APL de nivelul I timizareaenergiei utilizării

Naional de Eficienă Energetică Instalarea sistemelor Consiliul Raional, 2016-2020 Buget raional 300000 APL de nivelul I de răcire cu aer, răcire uscată sau sisteme de recirculare lei/instituție

123

Adoptarea în toate prim riile a proiectului privind Elaborarea regulamentului cu privire la ăasigurarea Prim riile 2013-2014 transparen ei decizionalei cadrul Îmbun t rea ţ autori ilor publice locale ale raionului mecanismelor de tăţ ă le i Formarea consultareă puăiblic i Fă şt încrederii între implicare ac a Proiect de instalare a cutiilor po tale în

societatea civil,ă societ civiceă ş cadrul fie rei prim rii pentru Prim riile 2013 -2014 inclusiv mediul de precum tivăi colectarea sugestiilor i propunşerilor

ă afaceri cu APL Îmbunăiit rea căcet eniloră v ă ti transparenş ei Campanii de informareş a cet enilor APL de nivelul I activită ă iAPL despre modalit ăile de interven ie în 2013-2020 i nivelul II

nistra actul decizional ă mi ăii ă Elaborarea bro urii BunePractici a APL ş Consiliul raional 2014 Bugetul raional 4000 din raionul Făleşti ş atea ad atea Program de instruire a

it personalului APL nivel Cursuri de instruire în domeniul APL de nivelul I I i II în domeniul 2014-2020 Bugetul raional 80192 tehnologiilor informa nale i nivelul II

Capac tehnologiilor ş informa onale io ş Îmbun t rea

performan elor i Cursuri de instruire în domeniul APL de nivelul I Program de formare a 2014-2020 Bugetul raional 80192 manageriă ăalie ale scrierii proiectelor pentru finan are i nivelul II reprezentan lor APL APL nivel II în domeniul Cursuri de instruire în domeniul APLş de nivelul I progno irii, utili rii metodelor de planificare i 2014-2020 Bugetul raional 80192 i nivelul II planifi rii i scrierii prognozare proiectelorză rirezăa capacit lor site-ul Consiliuşlui Consiliulş raional 2013-2020 Bugetul raional 18038 că ş raional

Mă ăi

124

3.4.CADRUL DE MONITORIZARE

Suma

Realizarea proiectelor şi costurile asociate distribuite pe ani totală a

Obiectiv Comentarii implime Programe Proiecte strategic ntării proiectel 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 or

Elaborarea Distribuirea a 6400 ghidurilor de de ghiduri în a educare a raionul F le i: lor ri

popula iei privind 200 în o ul u al modul s n tos de F le ti, 100ă înşt cele oş ur br via distribuire a 50 localit raşle ce au Distribuire

ul r ul acestoraă înă toate ă coliş i 50 în di ălocalitşi ile localit ăiile f r Costul raionului ş coli.ş 96000 96000 proiectului în me în ă ă ă ă re Educareaş copiilor i tinerilor prin Crearea culturii medicale a organizarea în ş institu iile modului s n tos de şivia preunivesritare a dicale prima dicale Implicare ONG- în rândul lec iilor predate de me ceă ă enilor dină urilor în medici. lor lor promovarea raion Organizarea unor ii tă culturii medicale prezent ri oficiale, educarea medica Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei distribuirea de a popula iei (în şi materiaăle despre special a a tinerilorlă ă riscuri pentru copiilor) s natate i a şi modalit ilor de Dezvoltarea servic Dezvoltarea preveniră e i tratş are a acestoraă , oraganizareş a dezbaterilor între

125

tineri pe subiecte dedicate s n t ii.

ă ă ă

r r e

Cartografierea lo lo a

ii ii cl dirilor e e ilor ilor d la la ir c novarea novarea novarea

ă institu iilor ta ta ni re re nice nice nice Îmbun t ireac finană ate de la ie ie ie erea) erea)

ondi iilor bugetul public i fi ra

saniătaăro- dotarea lor cu eg lor ro-eg ro-eg ii ş tog igienice a accesoriile ta ta ar popula iei din necesare care ni ni (c vare sau constru sau vare mediul rural contribuie la sa sa instala no erminarea erminarea necesit accesorii, cu area accesorii, cu area

îmbun t irea re /sau construirea ins construirea /sau ins construirea /sau et ot ot D cond iilor şi şi D D ă ă sanitaro-igienice Costul i 550000 1097250 1647250 proiectului Identificare persoanelor cu incapacitate de deplasare i Dezvoltarea invaliditate seve , specializarea monitorizareş a serviciilor şi periodic a st rirăi medicale s n t ii acestora pentru i acorădareă persoanele cu Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei asistenă ă ăşei medicale incapacitate de primare,ş în caz de deplasare i ă necesitate. invaliditate Extinderea practiii sever ş în toate localit le raionului în baza ă conclucr riăi i reprezentan lor APL, asisteăn ilor i 126

Oferirea e Sporirea terenurilor pentru constructia caselor, cale d cale motiv rii Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei

di tinerilor subventionarea Acordarea unor me speciali ăti de a partia a ă

ii facilit i din partea se implica activ Costuri ş APL pentru lă în comunitatea ă (subven ionar doctorii tineri ce medica a ea par ial a activeaz la sate ti la servic la ti raionului, ş cheltuielilor 344751 lă 20000 31350 43681 45647 47701 49847 52090 54434 le inclusiv în ă pentruă Fă mediul rural construc ia ui caselor)

a i i a , , i i iei raionul iei , u ş i ie calitate ş Ini ierea ul

Utilizarea diferitor parteneriatelor oc rmant rmant rmant rmant i rmant toriei fo fo fo ie ă fo i a sec a i l popula modalit i de public private, ş ă er er er er ei ei al Reabilitarea accesare a surselor implicarea ri sp es es ui alimentar alimentar ui

ă – to laj p laj ia sec ia laj p laj p laj laj p laj i a a i dotarea cu de finan re pentru donatorilor externi, ă ul ti fopatologice cc ti ti maciei maciei l ti ş

şi ă r ar echipament a reabilitarea colectarea or f sp para ia blocul terapeutic terapeutic blocul ia

a bl fopatologice, om

edificiilor edificilor dotarea dona iilor d ela ia farmaciei ia blocul terapeutic terapeutic ia blocul Re or ia ia bloc at

acestora cu popula ie p medicale u cu area area cu u cu area u cu area ului de a de ului area cu u cu area para om alimenta para şi ot ot ot ot para re ad echipamentul at para D D D D re p re

necesar Re

Costul proiectului 925000 1837458 2320553 2501056 2742793 1744655 12071515 Majorarea gr Majorarea

i Elaborarea strategiei de giei te Asigurarea unui dezvoltare a serviciilor cadru propice ional rea stra rea tre Consiliul Consiliul tre integrate de ra ă

pentru sporirea ra

pres rii asisten socia strategie robarea de Ap calit ii Elabo

de risc tă ă lă serviciilor Num ul total al ă sociale Dezvoltarea trainingurilor 10 10 10 10 10 10 10 10 resurselor umane orărganizate în domeniul Num ul serviciilor sociale trainingurilor 1 3 4 4 4 4 4 4 şi protecie socială a persoanelor socială şi protecie

Asigurarea programelor de asistenă de programelor Asigurarea

vulnerabile şi a celor aflate în situaie situaie în aflate celor şi a vulnerabile finan ateăr de la

127

buget local

Costul trainingurilor finan ate de la 2500 7500 10450 10920 11412 11925 12462 13023 80192 bugetul local Realizarea proiectelor în Num ul comun acord cu proiectelor noi societatea civil , realizate îărn comun 1 1 1 1 2 2 2 2 sprijinirea acord cu societatea mobiliz rii ă civi ce enilor i a voluntariatuluiă lă tă ş r 3 2 3 3 3 3 a lo i în 2 ri ci lor de de lor sens sens ă

le i st ă it

i i i i i i i i i Dezvoltarea l ă ă ă ă ă ă ă bi

liment

serviciilor sociale i elaborare ş

a practi re mp

utilizând practici ace în lor le le ta localit ri localit localit localit localit localit localit

comerciale comercia lor ne ci stare i stare nderea practicilor în practicilor nderea în practicilor nderea în practicilor nderea în practicilor nderea în practicilor nderea în practicilor nderea pu cti

ti ti ti ti ti ti Te ro ra comerc p p implimen Ex Ex Ex Ex Ex Ex Analizarea posi Analizarea

u tr Dezvoltarea i e e e e e e e lor lor lor lor lor lor lor i i i i i i i eficientizarea n n n n n n n ilor ilor

ş Extinderea pres rii ări ări ări ări ări ări ări seminar seminar seminar seminar seminar seminar seminar

serviciul rin ă ă ă ă ă ă ă

serviciilor ă tă Dezvoltarea colarizarea p ea p ea p ea p ea p ea p ea p ea sociale ar ar ar ar ar ar ar serviciilor sociale p n ilor i z z z z z z z „Ş ri ri ri ri ri ri ri pentru acordarea la la la la la la la

consolidarea sprijinuluiări famil ş ial co co co co co co co ş ş ş ş ş ş ş

institu iei familiale pentru prevenirea u u u u u u u colarizarea p colarizarea ş institu ionaliz rii tr tr tr tr tr tr tr pen pen pen pen pen pen pen copiilor Organizarea a dou Organizarea a dou Organizarea a dou Organizarea a dou Organizarea a dou Organizarea a dou Organizarea a dou Organizarea unui semnira pen semnira unui Organizarea ă Costul 3000 6270 6552 6847 7155 7477 7814 8165 53280 proiectului Realizarea evenimentelor Costul asociate cu 30000 31350 32761 34235 35776 37385 39068 240575 proiectului promovarea valorillr sociale

128

(ziua familiei, ziua bastonului )

Numarul persoanelor angajate i a celor

ce activeaz pentru Dezvoltarea prestaş rea 50 60 70 80 90 100 120 serviciilor de serviciiloră de asisten persona asisten persona ă lă la domiciliu ă lă Costuri 1000000 1254000 1528835 1825866 2146533,5 2492364 3125424 13373022 (salarii)

ing ing iile iile şi

in an) an) an) an) an) an) an)

or ea ea

ra r es Sus nerea cre rii pe pe pe pe pe pe

Identificarea ar

lo cc (6 unor întreprinderi partenerului privat şi (5 (6 (6 (6 (6 i ă eri n lor lor lor lor lor lor lor lor

sociale, în vederea dezvoltarea unui a cu ri ri ri ri ri ri te ui integr rii i PPP, prin oferirea proiect, pentru lor ul eri reinteg rii acestuia spa iul or n ningu ningu ningu ningu ningu ningu ă ş ai ai ai ai ai ai te persoanelor necesar, amenajarea dot iul necesar,

ră a Dezvoltarea defavorizate prin infrastructurii de proiect pentru a incubat a economiei sociale organizarea acces la obiectul t primului organizarea , re Identificarea par Identificarea (responsabilitate cursurilor de menionat, dotarea şi re esa social recalificare i de echiparea hipa oferirea oferirea sp Organizarea tr Organizarea tr Organizarea tr Organizarea tr Organizarea tr Organizarea tr Organizarea ec ec

preg tire în incubatorului de n par Identificarea corporativ i/sau domeniulş întreprinderi sociale, Costuri antreprenoriat administră rii organizarea echipare sociaăl)ş afacerilor, i prin cursurilor de cl dirii i 180000 15675 16380 17117 17888 18693 19534 oferirea suporă tului pregtire în organizarea (acordaşrea domeniul traininguă rişlor spa iului, servicii administrrii Costuri de consultan ) afacerilor intre inere a pentru ini ierea persoanelor cl dirii ( ă afacerii defavorizate salarii pentru 50000 156750 163804 171175 178878 186927 195339 anagajă i, deriticatoare, paza)

129

Costul proiectului 230000 172425 180184 188292 196766 205620 214873 1388160

Organizarea ul trainingurilor i seminarelor dedicate ş în raion în ă subiectelor ce se nc refer la motivare Dezvoltarea a i protec a programelor salariăa lor pentru de mu de Sporirea comune privind reaşprezentani ii or ti il culturii i instruirea agen lor ageni ilor ş ur le angajamentului economici în economici,

Fă antreprenorş ial materie de i întreprindelor loc ii f de angaja i motivare i publice, ă protejare a sindicatelor aă salaria lorş Numarul ctivit traingurilor i ra 1 2 4 4 4 4 4 4 i seminarelor organizate ş

Costul 2000 4180 8736 9129 9540 9969 10418 10887 64860 proiectului Sporirea at Sporirea

e e e e e e

a a

Activizarea de de de de de de

rul rul rul rul rul rul sindicatelor în rul rul ă ă ă ă ă ă ă pe laaborare laaborare monitorizarea co re tre Sindicat tre tre Sindicate tre Sindicat tre Sindicat tre Sindicat tre tre Sindicat tre Sindicat tre num num num num a cazurilor de creare ă ă ă ă ă ă ă la la la la gr i a cazurilor cazurilor a i i a cazurilor cazurilor a i cazurilor a i cazurilor a i i a cazurilor cazurilor a i i a cazurilor cazurilor a i i a cazurilor de de cazurilor a i Prevenirea i a locurilor vacante Sindicate i ş ş ş ş ş ş ş ş de c de de c de c de c de c de de c de c de lor de de lor ă ă ă ă ă ă ă

perfec ionarea i a omajului ri c pentru ATOFM ATOFM c pentru c pentru ATOFM ATOFM c pentru ATOFM c pentru ATOFM c pentru c pentru ATOFM ATOFM c pentru c pentru ATOFM ATOFM c pentru c pentru ATOFM c pentru feritor la num la feritor ş num la feritor num la feritor nar nar nar nar nar nar nar ni ni ni ni ni ni monitoriz rii tehnic, ca urmare a ni re re re lu lu lu lu lu şinteşnsific rii lu lu fenomenului de sau reinte sau lor referitor referitor lor lor referitor referitor lor referitor lor referitor lor lor lor lor lor lor ii ă te te te re creare a colabor ii dintre nc maj teh maj ate teh maj teh maj teh maj maj teh maj ate ate ate maj teh maj maj teh maj iilor vacante iilor vacante iilor vacante iilor vacante iilor vacante iilor vacante iilor vacante iilor vacante iilor vacante iilor vacante iilor vacante iilor vacante a ă între ATOFM c c c c c c sindicate i ATOFM c şo şo şo şo şo şo locurilor şo gr a d a d a d a d a da a da a da zentarea zentarea zentarea zentarea zentarea zentarea mu ăr zentarea zentarea fun fun fun fun fun fun vacante i a fun re re re re re re re Semnarea acordu Semnarea P P P P P P P

inte ş omajului de tehnicş Crearea unei Plasarea pe site-ul or ş platforme de Consiliului Raional

nsel informare a F le ti a

şa agentilor informa lor Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei economici despre referitoră ş la persoanele ce au persoaneleii ce au ă

Sporirea Sporirea fost pregatite la trecut cursuri de

130

ATOFM i instruiri la ATOFM inten ioneaz se se i care doresc se ngajeze i carş e angajeze i a celor dore sc sa facă şcare care vreasău sa stagieriş fac stagieriş ă ă Dezvoltarea Continuarea parteneriatelor realiz rii cursurilor cu unit le de de stagieri la formare i unit ăle economice ăi intensificarea din raion pentru Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei dialogului întrş e păerisoanele ce unit le de frecventeaz ă formare cursuri de formare iaăgeni ii ă Incluziunea în Realizarea ş câmpul muncii a cursurilor de reprezentan lor formare grupurilor profesiona a Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei minoritarei în reprezentantilor câmpul muncii grupurior etlănice ă

Organizarea

ol seminarelor c Informare dedicate gri consultarea

a subiectelor agricultoriloşir ui Modernizarea moderniz rii ul despre agriculturii i or posibilit ile de ă tehnologizarea prelucr rii corecte modernizare a sect ş exploaşita iilor a terenurilor

ii ă agriculturii i ă ă agricole i Num ul utilizarea corect a îmbun t irea ş seminarelor 1 2 2 2 2 2 2 2 ş terenurilor ăr fertilit ii ă organizate soluluiă ă Costul 3000 6270 6552 6847 7155 7477 7814 8165 53280 ă proiectului Îns mîn area

terenurilor Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei degăradate cu Sporirea competitivit Sporirea plante cu poten ial

ă 131

furajer ridicat

Ini ierea i Organizarea dezvoltarea unui depozit rii proiect privinş d centralizate a depozitarea excremenătelor centralizat a animaliere cu Realizarea proiectului pentru toat perioada 2014 - 2020 excrementelor ulterioara lor animale cău repartizare tre ă ulterioara lor agricultori repartizare că

Crearea unei baze ş Crearea unei baze Facilitarea de date privind site-

de date privind pe procesului de tranzactiile cu tranzactiile cu consolidare a terenurile

terenurile date de zei terenurilor plasarea acestea pe oferirea accesului ba agricole site-ul Consilişiul ui public la eaşi Raional earea earea ul Consililui Raional Raional ul Consililui asarea acesteia acesteia asarea Cr pl

Program de Studiu de zonare a a

specializare profilului agricol i re de de

ra agro- determinarea iului ol are c alimentar pe capacit ii de ş ud st gri zone de specializare pe Elabo

ă ă producere categorii de Costul loca produse 150000 orului a orului proiectului 150000 ct lă astructurii neces astructurii a se Program de fr e dezvoltarea a Finisarea infrastructurii Costul rea in rea apeductului "Prut- 6900000 de irigare a proiectului 6900000 ra F le ti" dezvoltar exploata iilor

Asigu agricole ă ş

132

Îmbun t irea Extindere teritorial ii infrastructurii ă ă a pi ei locale a de distribu ie i ă pentru pie a ă desfacere a l

e ndere comercializarea ia produselo r ş ti

produselor agricole Ex

agricole ritor te

Umplerea cu pietri a fâ iilor de p mânt, ce au fost trasate ş pentruş a asiguraă c le de acces spre axploata iile

Dezvoltarea agrăiicole în decursul Amenajarea infrastructurii realiz ri i drumurilor de de acces spre programului acces spre exploata iile "P mânt"ă terenurile agricole agricole ă Num ul de km

construi i în fiecare 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 ăran Costul 125000 130625 142646 162783 194121 241910 315030 1312115 proiectului

ii Cursuri de ă şi şi i Promovarea instruire pentru

locale culturii agen ii economici Num ul cursurilor itivit or et l antreprenoriale în domeniul realizate 3 6 6 6 6 6 6 6 ri stimularea derul rii eficiente a ăr

nde instruirilor de afcerilor ri Dezvoltarea şi formare ă Costul

antreprenoriatulu

întrep 30000 62700 65522 68470 71551 74771 78136 81652 532801

sporirea comp sporirea proiectului

133

a i ie Realizarea unui

studiu privind Contractarea unei realizare i

ş iului iului

Dezvoltarea posibilit ile de institu ii ud st

formelor de asociere ale specializate pentru lizate

ă ia

asociere a agen ilor realizarea studiului institu ntractarea ec Co

agen ilor economici sp economici Costul proiectului 100000 100000

Sus nerea form rii asocia iilor Realizarea proiectului pentru toat perioada 2015 - 2020 i ă Maparea fi lor de ă proiecte poten iale

pentru aplicareaşe în Dezvoltarea cooper rii comun cu Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei transfrontaliere partenerii str ini la ă fondurile ă transfrontaliereă

Utilizarea patrimoniului ce

apar ne APL în

sus inerea nale acitivit ii io economice prin: ă esti Utilizarea - privatizare; nv

i patrimoniului - oferirea unor ii active în calitate de ă ce apar ine APL în sus nerea garantare a Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei activit ii împrumuturilor econoimice ob nute de agen ii ă ă economici. iOrganizarea lsionarea activit lsionarea concursului cu pu selectarea firmelor Im ce vor fi sus inute, conform anumitor criterii obiective;

134

- participarea cu atare active în proiecte de PPP;

a a a

Organizarea umului umului forumului umului umului or or or f investi ional la f f Organizare Organizare Organizare

Intensificarea nivel de raion ac iunilor de Costul promovare a proiectului 60000 68470 78136 206606 imaginii

investi ionale a Realizarea materialelor raionului promo ionale i Costul plasarea proiectului 2500 2613 2730 2853 2981 3115 3256 3402 23450 informa lor peş site-ul Consiliului Raioiinal

Asigurarea

şi speciali tilor de

ui Atragerea, profil cu stimulente Acordarea spa iilor

ul calificarea (domicişliu, alte pentru construc ia serviciilor serviciilor ev

ii men inerea stimulente) pentru caselor, ă şi Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei ea el ea speciali tilor de atragerea i domicilierea nale publice publice nale

ar io

profil men inerea speciali tilor ă ş ş ca acestora, în special form

du în medi ul rural ş e Sporirea calit Sporirea

135

Realizarea proiectului prin colaborar Direc iei Înv mînt, Tineret Sport Direc ie i Motivarea Asăăisten Social ,

p n ilor în Protecşi ie a Familiei ă ă implicarea lor Copilului prin maiări activ în extinderea Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei procesul de şi servciului ă educa ie a colarizarea ă copiilor p n ilor" cu atragerea"Ş aten iei asupraări subiectelo r ce n de sus nere a procesului de stiudii a copiiilor

Num ul de Intensificarea institu ii procesului de Repararea capital educaărionale dezvoltare a 1 2 2 2 2 2 2 2 amenajarea renovate capital în bazei tehnico colilor ă decursul unui an materiale a şig dini elor institu iilor ş şi Costul educa ionale ră proiectului 3500000 7315000 7644175 7988163 8347630 8723274 9115821 9526033 62160095 Diversificarea dezvoltarea Sus nerea cre rii

activit ilor dezvolt rii

şiextra- colare activiti ilor extră a- Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei pentrău curricşi ulareă în ş ă dezvoltarea cadrul colilor ă elevului ş

M rirea a e

3 (dintre 3 (dintre ă iil din din num rului de Num ul grupelor 4 (dintre 4 (dintre

at care una care una

or ă

colare re elei noi 3 3 care una în 4 care una în cv ş în în e e g diniă e-cre ăr F le ti) F le ti) institu ad pr F le ti) F le ti) copiil ră şă ă ş ă ş ă ş ă ş

136

Num ul grupelor

create începând cu 3 6 9 12 16 20 24 ăr2014

Num ul estimativ al copiilor în gupeărle nou create 75 75 75 75 100 100 100 în fiecare an

Num ul estimativ al copiilor în gupeărle nou create 75 150 225 300 400 500 600 din 2014

Costul proiectului 733731 1602505 2743087 4361577 7247091 11796997 19264899 47749887

i ş i i i i i i a a a a a a i ri ri ri ri ri ri Amenajarea i a i ă ă ă ă ă ă men inerea ă ion ion ion ion ion ion ş pere ntrului ntrului ntrului ntrului ntrului ntrului ntrului ntrului c c c c c c tivit ntrului igurare igurare igurare igurare igurare

fun n ii unui igurare ce enajarea enajarea ce ce ce ce ce ce ac ce

în As As As As As As fun fun fun centru de fun fun fun

ci ăr al informare turistic Costul 34000 25080 26209 27388 28620 29908 31254 202460 ă proiectului raion c

i i ş ş

a a a a a a a isti Dezvoltarea

Restabilirea a a ur instrumentelor nere nere nere nere sistemului de nere lire lire inere inere bi bi nd t nd ei ei ei ei de promovare panouri ei ra sta sta panourilor panourilor panourilor panourilor panourilor panourilor panourilor panourilor turistic panourilor b

informative i intre intre Intr Intr Intr Intr Intr Re Re ui rutiere ă ş Costul 27500 31350 5460 5706 5963 6231 6511 88721 proiectului Elaborarea unui Crearea un Crearea material Costul promo ional (film) 50000 proiectului 50000 despre poten ialul turistic al raionului

137

e tr

Elaborarea nal ă a a io

strategiei de re ra ra

dezvoltare a ul turismului robare strategiei strategiei Ap nsili Elabo Co strategiei de c de strategiei

rii rii rii a a ă ă

Pa aportizarea z z obiectelor turistice ti ti

ş por por Realizare Realizare aşa aşa p p

Amenajarea de Crearea zone de diversificarea plecare/sosire pe portofoliulşiu i traseu cu parcare, produselor spa iu de relaxare, Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei (ofertelor) panouri de turistice informare de ă orientare şi Dezvoltarea de trasee de biciclet

ca mijloc de Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei descoperire a ă regiunii ă

Parteneriate cu iv Integrarea agen ii economici traseelor pentru dezvoltarea

atract turistice locale

ic turismului raional ti în circuitul ş diversificarea Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei le comercial

Fă posibilit ilor de n ional şi ă ul agrement pentru interna ional, ce enii ăraionului sector turist sector inca lusivşi ui

în raion în dezvoltarea tăStudierea i turismului evaluare transfrontalier Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei posibilit ilorş de

Crearea un Crearea înlaturare a

ă ă 138

barierelor spre consolidarea afacerilor mixte în domeniul turismului

Includerea traseelor turistice locale în traseul Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei transfrontalier ă Obiecte ce necesit

reparatie capitala ă (prioriatea se va acorda cl dirilor cu 1 1 1 1 1 1 1 1 un grad sporit de deteriorare)ă

Reabilitarea Obiecte ce necesit a cl dirilor reparatie capitala şi infrastructurii i renovare ( caselăe ale ale ună it lorşi de cultur ur ş ural culturale amplasate în: lt 1 1 1 1 cult ăi lin ti, Gară a ii ă ercu Catranâc, t nt si NaCătalievca,eş Horesti) i ui ver di

logul Costul dia proiectului 2500000 2612500 655215 2852915 2981297 7477092 6511301 8165171 33755490

Promovarea Promovarea

e Crearea nal io iei p

promovarea Informarea şi brandului electronic despre ra ui cultural al patrimoniul ul

raionului cultural exisă tent nsili Co F le ti ul asarea informa asarea Pl

ă ş site-

139

Crearea unui centru Costuri de vânzare a (amenajarea obiectelor de centrului, 23500 28215 29485 30811 32198 33647 35161 213017 artizanat salariu pentru vânz tor) Elaborarea bro rii ă pentru promovare a obiectelorşu Costul culturale care s proiectului 30000 30000 reprezinte raionul F le ti ă

Implicareaă ş mai dinamic a filialei F le ti în activitateaă evenimenă ş tele

organizate de şiLigi i

Na iona a Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei Lucr torilor din lă Cultur din ă Organizarea Republicaă Moldova evenimentelor a Asociaă iei culturale care Bibliotecarilor din promoveze Republicaşi Moldova valorile să culturale ale raionului Num ul F le ti Organizarea biena evenimentelor ăr 1 2 2 2 2 2 2 2 ă ş a Festivalului- culturale Concurs Na ional alăl Dinastiilor de Familie izvorul Osoiencelor „La Costul proiectului 10000 20000 20900 21841 22823 23850 24924 26045

Schimb Organizarea Num ul 1 2 2 2 2 2 2 2 intercultural festivalurilor cu evenimentelor ăr

140

între raionul invita ia culturale F le ti forma iilor artistice regiunile cu din jud ul ă ş şi Costul care este Boto ani, România 170383 înf it e proiectului 10000 20000 20900 21841 22823 23850 24924 26045 ş ră

Formarea Seminare raionale 6 7 8 8 8 8 8 8 profesiona a

personalului lă Organizarea Seminare zonale 4 4 4 4 4 4 4 4 ural pentru

lt seminarelor promovarea Seminare totale 10 11 12 12 12 12 12 12 raionale i zonale patrimoniului Costuri (în mare cio-cu cultural ş parte sunt asociate Costul so

10000 20900 21841 22823 23850 24924 26045 27217 177600 cu pl le pentru proiectului ui deplas i) ăi Crearea cercurilor Promovarea ăr extra colare i tradi iilor implicarea activ a culturale prin ş ş tinerilor în intermediul ă Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei Crearea capitalul Crearea dezvoltarea i cercurilor participarea la extra- colare ă diferite evenimentş e culturale

Elaborarea e tr nal nal ă a a

adoptarea io şi re

programului de ra ra

ul verzi

amenajarea robare or

strategiei Ap nsili spa iilor verzi în Elabo el

Extinderea Co

raionul F le ti c de strategiei suprafe elor Suprafa a extins , spa iilor verzi ă ş 1 2 2 2 2 2 2 2 Extinderea ha ă spa iilor verzi Costul 10000 20900 21841 22823 23850 24924 26045 27217 177600 terea suprafe terea proiectului ş Reamenajarea Cre Costul parcului din ora 50000 proiectului F le ti şul Plantarea Împ durirea Suprafa a extins , 1 2 2 2 2 2 2 2 ă ş ă ă

141

p durilor pe zonelor de ii zonele supuse protec ie pentru ă intens terenuri agricole

alunec rilor i acelor expuse ui şi Costul

lul plantarea riscului de 10000 20900 21841 22823 23850 24924 26045 27217 177600 ă ş proiectului so fî iilor alunec ri forestiere de ş ă Stoparea eroziun Stoparea protec ie a

cîmpiilor Informarea Program de

de sporirea educare a ă cuno tin loşir popula iei în elevilor despre vederea ş e Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei civic fa civic mediul promov rii ui înconjur tor ( de

ul unui exemplu încadrul ă nt comportamenă t oreloră de ce ar reduce dirigin ie) ecologizare efectele Proiectul de negative ale organizare a activit ii pt mînii Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei umane asupra ecologice în mediuluiă Sporirea angajame Sporirea ă instsituă iiăle publice

Organizarea

serviciului de Dezvoltarea salubrizare serviciului de gestionare a t a n şi salubrizare în baza

de eurilor în Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei

me întreprinderii

nare toate municipale DPGLC io localitş ile ă est

raionale raionului manage în ă or ui il

ur Adoptarea e

ş regulamentului de ormant ormant a de rf fun ionare a pe Crearea un Crearea serviciului de

salucbrizare optare Ad gestionare a gulamentului re de eurilorşi

142

Program de informare a ce enilor privind Campanii de cotălecta rea informare a selectiv a Costul popula iei privind 4090 de eurilor proiectului 2000 2090 ă colectarea selecti importan a ş şi a de eurilor unui mediu vă curat pentru ş sustenabilitatea unui mediu s n tos Concursul celei mai ă ă verzi i curate Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei localit i ş ă Lichidarea a ă ă tilor tilor gunoi tilor tilor ş Lichidarea ş neautorizate prin cient noi gunoi tilor ş noi fi recultivarea gu neautorizate în gu terenurilor i ea e ea mediulş rural ar evacuarea darea darea n

ş hi io de eurilor în

Lic Lichidarea

mediul rural gest Reamenajareaş ru spa iilor autorizate Costul

10000 10450 20450 pentru depozitarea proiectului or

il de eurilor ur

e Program de ş suport pent suport dotare cu Studş ierea de de pubele, posibilit ilor containere, privind dotarecu cturii cturii cosuri de gunoi pubele, conătainere, ru

st suplimentare cosuri de gunoi ra pentru suplimentare colectarea pentru colectarea selectiva a selectiva a deseurilor de la deseurilor popula ie Dezvoltarea inf Dezvoltarea

143

Dotarea cu accesoriile necesare pentru colectarea

selecti Costul de eurilor în ora 102250 proiectului 50000 52250 F le ti i exvătindere a a proş iectului în altşule ă ş localitş i

a Num ul de

a Constructia de localit i cu sistem

ia iz Constructia de ăr c 1 1 acces l acces re elelor de de canalizare 2 2 2 2 2

irea retelei de ru ă de canalizare i construit ă t canalizare în ă alimentare cu ap urii urii de canal de localit ile const ş un

ct în localit le

or şi raionului ă ru mb raionului lel Î ă Costul st 2000000 2 090000 4368100 4564665 4770074 4984728 5209040 27986607

apă ăi e proiectului fra re in

a Studiu de Reabilitarea Costul rt 100000 100000 urii urii ire fezabilitate privind proiectului po

ct modernizarea ă

t şi ns ru ă infranstructurii Reabilitarea st ra

un drumurilor din Costul 23450034 t rutiere 25000000 26125000 27300625 28529153 29812965 31154548 32556503 34021546 fra proiectului 0 de

mb raionul F le ti in Î

Elaboraăreaş Dezvolatrea studiului de proiectelor de fezabilitate privind producere a poten ialul de

ii energetice ii energiei pe Costul producere a 100000 n baza utiliz rii proiectului 100000 surselor cie surselor fi alternative de alternativăe energie în raionul (bio-masa) F le ti

e Sporirea ă ş

144

Stimularea parteneriatelor între APL i agen ii priva i în vederea implemenş rii proiectelor de produceretă a energiei

Num ul de cl diri la

care s-a instalat 1 2 2 2 2 2 2 2 generatoareăr peă biomas Program de instalare a Costuri cu ă generatoarelor de reabilitare

energie termic pe a retelei 603589 baz de bio-ma termice 221767 463493 484350 506146 528923 552724 577597 în cl dirile ă din cl diri instă itu iilor să asigurat de bugăetare bugetulă raional

Costuri 1208297 2525341 2638982 2757736 2881834 3011516 3147035 3288651 21459392 totale Implementarea a e prevederilor ei

ării ării planului gi Na ional de Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei Eficien utiliz ener ă Optimiz Energetic

Adoptarea în toate Îmbun t ireă a prim riile a mecanismelor e proiectului privind de conăsuăltare Elaborareă a iv mediul iv

PL public

us regulamentului cu l A a a

implicare acti ui ui şi

nc privire la ă şi ul ul c c i a societ ii rederii într rederii ct ct ă, ri vă asigurarea ie ie nc civice precum optare optare ce ă transparenţei ro ro Ad Ad fa p p rea î rea a decizionalei cadrul îmbun t irea de autorităţilor transparenşi ei

Forma ă ă publice locale ale cietatea civil cietatea activit ii APL

so raionului Făleşti

145

Proiect de instalare a cutiilor po tale în cadrul fiec rei prim rii pentrş u colectareăa

ă cutiilor larea cutiilor larea

sugestiilor i ta ta

propunerilor Ins Ins ce enilorş

Campanii de tă informare a ce enilor despre Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei modalit ile de tă interven ie în actul ă decizioănal Elaborarea bro rii Costul 4000 BunePractici a APL proiectului 4000 şu din raionul Făleşti Program de instruire a Cursuri de personalului instruire în PL APL nivel I II domeniul Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei în domeniul tehnologiilor tehnologiiloşir informa ionale ă informa ionale eriale ale A ale eriale Cursuri de

ag instruire în domeniul scrierii Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei proiectelor pentru or man or el Program de finan are ă n formare a Cursuri de instruire în rma reprezentan lor fo APL nivel II în domeniul utiliz rii domeniuli metodelor de Realizarea proiectului pentru toat perioada de implimentare a strategiei prognoz ii, planificare iă irea per irea planific rii prognozare ă ă t scrieriări ş ă proiecteloră şi un M rirea mb Costul

Î capacit lor site-ul 2000 2000 2090 2184 2282 2385 2492 2605 18038 Consiliulă ui raional proiectului ăi

479707392

146

3.5. INDICATORII DE IMPACT ÎN REZULTATUL IMPLIMENTĂRII STRATEGIEI

INDICATORI SECTORIALI

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 estimat Numărul întreprinderilor nou create 43 50 65 80 95 110 125 140 150 Numărul întreprinderilor active 280 289 299 309 319 329 340 352 363 Volumul produc iei industriale (mil. MDL, 200 230 260 290 320 350 380 410 preuri curente) Volumul investi iilor în capital fix (mil. MDL, 120 126 132 139 146 153 161 169 177 preuri curente) Soldul investiiilor străine (mii. MDL) 31000 32843 38115 44011 50530 57673 65439 73830 82843 Numarul de personae angajate 4492 4500 4590 4911 5402 5943 6834 7859 9038 Rata șomajului (%) 5 4,5 3,4 3,1 3,1 2,8 2,8 2,3 2 Numărul șomerilor încadrai în cîmpul muncii 425 450 470 490 500 510 520 530 550 Rata natalităii 12,1 12,1 12,1 12,2 12,2 12,2 12,2 12,2 (nou născu i la o mie de persoane) Medici la 10000 de persoane 11,5 11,7 12 12,5 13 13,5 14 15,0 ț Inciden a generală la 10000 de persoane 2270 2100 2000 1950 1900 1850 1800 1700

Prevalenț a generală la 10000 de persoane 5075 4917 4825 4779 4732 4686 4640 4547 Rata mortalită ii ț 12 11,9 11,8 11,6 11,6 11,4 11,2 11,1 (deceda i la o mie de persoane) Numărul tinerilorț și copiilor ce activează la cercuri Dublarea num rului de tineri i copii ce frectventeaz cercuri extra colare c tre 2020 extrașcolț are compartiv cu 2012 ă ș ă ș ă Numarul de vizitatori la instituii culturale Dublarea num rului de vizitatori la institu iile culturale c tre 2020 compartiv cu 2012

Numărul turiștilor Dublarea numă rului de turi ti ce au vizitțat raionul c treă 2020 compartiv cu 2012 Numărul turiștilor străini Dublarea num rului de turi ti str ini ce au vizitat raionul tre 2020 compartiv cu 2013 ă ș ă ă ș ă că

147

PROGOZA PRODC

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Grîu de toamnă 44176,9 44397,8 44619,8 44842,9 45067,1 44509,2 45518,9 45746,5 Orz de toamnă 3129,2 3144,8 3160,5 3176,3 3192,2 3152,7 3224,2 3240,3 Orz de primăvară 1980,0 1989,9 1999,8 2009,8 2019,9 1994,9 2040,1 2050,3 Ovăs 105,3 105,8 106,4 106,9 107,4 106,1 108,5 109,0 Secară 3,2 3,2 3,2 3,2 3,3 3,2 3,3 3,3 Sfecla de zahăr 81492,8 81900,3 82309,8 82721,3 83134,9 82105,8 83968,3 84388,2 Floarea soarelui 20264,5 20365,8 20467,7 20570,0 20672,9 20417,0 20880,1 20984,5 Rapiă 847,8 852,0 856,3 860,6 864,9 854,2 873,6 877,9 Soe 1406,0 1413,0 1420,1 1427,2 1434,3 1416,6 1448,7 1456,0 Tutun 12,6 12,7 12,7 12,8 12,9 12,7 13,0 13,0 Porumb boabe 42599,6 42812,6 43026,7 43241,8 43458,0 42920,1 43893,7 44113,1 Porumb semincier 606,4 609,4 612,5 615,5 618,6 611,0 624,8 627,9 Porumb siloz 2196,0 2207,0 2218,0 2229,1 2240,3 2212,5 2262,7 2274,0 Ierburi perene 23244,6 23360,8 23477,6 23595,0 23713,0 23419,5 23950,7 24070,5 Vica/ovaz 216,0 217,1 218,2 219,3 220,4 217,6 222,6 223,7 Hrișcă 20,8 20,9 21,0 21,1 21,2 21,0 21,4 21,5 Bostănoase 706,3 709,9 713,4 717,0 720,6 711,6 727,8 731,4 Legume 1127,1 1132,7 1138,4 1144,1 1149,8 1135,6 1161,3 1167,1

148

PROGOZA EFECTIVULUI DE ANIMALE, MII CAPETE

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Bovine 7,8 8,6 8,6 8,6 8,6 8,6 8,6 8,6 Vaci 5,4 6,4 6,4 6,4 6,4 6,4 6,4 6,4 Porcine 8,6 12,4 13,0 13,7 14,3 14,9 15,6 16,2 Ovine și caprine 41,2 41,5 41,8 42,0 42,5 43,0 43,6 45,2

Păsări 310,3 312,8 315,3 317,8 320,3 322,9 325,5 328,1

Secretarul Consiliului raional OxanaăMrgineanuăăă

149