Planul De Acţiune Al Şcolii

Nr. 388 din 22.01.2018

Avizat in CP din 22.01.2018 Aprobat in CA din 23.01.2018

COMISIA DE ELABORARE

 Ionescu Valeria Rozica– manager – conducătorul echipei  Micu Vasile Cristinel –profesor-director adjunct  Ceana Ana –primar Melinesti  Barbu Alina Stefania– coordonator pentru proiecte si programe educative  Borocan Constatin-profesor  Ioana Elena - profesor  Dumitrascu Alina –profesor  Dumitrache C-tin –reprez. agent economic  Anghelache Emilia –parinte-reprez CRP  Hoarca Damaris- elev - reprez. CSE  Opincaru Jeni – administrator financiar

Parteneri economici şi sociali:

 Agenţi economici şi asociaţiile acestora  Agenţia de Dezvoltare Regională IV S-V Oltenia  Camera de comerţ şi industrie Oltenia  Consiliul Local si Primaria Melinesti  C.C.D .Dolj  Inspectoratul Scolar Judetean Dolj  Biblioteca Comunala Melinesti  Postul de Politie Melinesti  Universitatea din Craiova  Centrul Medico Social Melinesti  Dispensarul Uman Melinesti si Negoiesti  Ocolul Silvic Amaradia  Directia de Protectie a Copilului Dolj si Gorj  Asociatia Culturala GAG  Caminul Cultural Melinesti  AJOFM Dolj  Scola speciala Sf. Mina – Craiova  Scoala nr.32 Al. Macedonski – Craiova  Scolile din arealul Amaradia (Dolj-Gorj-Valcea)  Colegiul National „Grigore Moisil „Onesti  Liceul tehnologic Traian Vuia Craiova  Radio Oltenia Craiova  Liceul agricol „La Bretonniere”Chailly en Brie , Franta  Liceul Tehnic”Georges Cormier”,Coulommiers, Franta  Instituţii de învăţământ cuprinse in programul PHARE VET  Liceul Vitomireşti, Judeţul Olt  Liceul Tehnologic C.N. Plopşor Pleniţa-Dolj.  Observatorul European al Plurilingvismului(OEP),Paris/Franta.  Junior Achievement Romania.  Asociatia Regionala pt. Dezvoltare Rurala Tg. Jiu.  Biserica Melinesti si Godeni.  Muzeul de Istorie Craiova.  Crucea rosie Craiova  S.C.Eurosantis SRL Constanta, punct de lucru Melinesti  SC RALICRI COM SRL Craiova  SC MELCATI PRODIMEX SRL Melinesti  CJRAE Dolj  CJAPP Dolj  Asociatia Didactica Melinesti  RoRec Patrula de Reciclare  Organizatia Salvati Copii  Sectia de Politie rurala nr 1  Radio Oltenia Craiova  Radio Romania Actualitati  Gazeta de Sud  Cuvantul Libertatii

Lista abrevierilor

 ADR- Agenţia de Dezvoltare Regională  AJOFM- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă  AMIGO- Ancheta forţei de muncă în gospodării  ANOFM- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă  BFM- Balanţa Forţei de Muncă  BIM- Biroul Internaţional al Muncii  BNR- Banca Naţională a României  CAEN- Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională  CCD- Casa Corpului Didactic  CDL- Curriculum în dezvoltare locală  CDR- Consiliul de Dezvoltare Regională  CEDEFOP(eng)- Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale  CJ- Consiliul Judeţean  CJAPP- Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică  CJRAE- Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională  CL- Consiliul Local  CLDPSFP- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională  CNDIPT- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic  CNFPA- Centrul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor  CNP- Comisia Naţională de Prognoză  CRE-Consiliul Reprezentativ al elevilor  CRP-Consiliul Reprezentativ al parintilor  CBS- pragram Phare transfrontalier  CR- Consorţiul Regional  DGSSF- Direcţia Generală de Solidaritate Socială şi Familie  ECTS(eng)-Sistemul European de Credite Transferabile  ECVET(eng)- Sistemul European de Credite pentru Formarea Profesională  ENQAVET(eng)-Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională  EQF(eng)-Cadrul European al Calificărilor  ETF(eng)- Fundaţia Europeană pentru Formare  IMM-Intreprinderi mici şi mijlocii  INS- Institutul Naţional de Statistică  IPT-Invăţământul profesional şi tehnic  ISCED (în engleză în text)-Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei  ISJ- Inspectoratul Şcolar Judeţean  MEN- Ministerul Educaţiei Nationale  ONG – Organizaţii nonguvernamentale  OECD(eng)- Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică  LTAMM-Liceul tehnologic “Alexandru Macedonski” Melinesti  PAS- Planul de Acţiune al Şcolii  PDR- Planul de Dezvoltare Regională  PIB- Produsul intern brut  PLAI- Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ  PND- Planul Naţional de Dezvoltare  POR- Planul Operaţional Regional  POS DRU- Planul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane  PRAI- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ  PRAO- Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare  TVET(în engleză în text)- Învăţământul Profesional şi Tehnic 4

 UE- Uniunea Europeană  LTAMM-Liceul Tehnologic ”Alexandru Macedonski” Melinesti

CUPRINS

PARTEA I I. Contextul……………………………………………...... 7 I.1-Formularea scopului/misiunii/viziunii……………………………...... …...... 7 I.1. a. Scopul ...... 7 I.1.b. Viziunea ...... 7 I.1.c. Misiunea ...... 7 I.1.d. Tintele strategice ...... 7 I.1.e. Optiunile strategice ...... 8 I.2 -Profilul prezent al scolii………………………………………...... ……...... 9 I.2.a. Cadrul geografic si cultural ...... 9 I.2.b. Particularitati ...... 9 I.2.c. Scurt istoric ...... 10 I.2.d. Oferta educationala ...... 10 I.2.e. Exigentele calificarilor oferite ...... 11 I.2.f. Analiza rezultatelor si evolutiilor din anul 2016-2017 ...... 11 I.2.g. Programe si parteneriate europene ...... 20 I.2. h. Programul activitatilor extrascolare ...... 22 I.2. i. Lista parteneriatelor educative 2016-2017 ...... 26 I.2.j. Planul de activitate SNAC ...... 28

PARTEA a II-a II.ANALIZA NEVOILOR……………………………………………………………….30 II.1. Analiza mediului extern………….……………………………...………………….. 30 II.1.a. Contextul european …………………………………………………………… … 30 II1.b. Context national …………………………………………………………………. . 31 II.1.c. Context regional si judetean …………………………………………………… .. 32 II.2. Aspecte privin dinamica populatiei scolare ……………………………………..….. 33 II.3. Profilul economic regional ……………………………………………………….… 36 II. 4. Piata muncii……………………………………………………..………………….. 37 II. 5. Invatamantul profesional si tehnic in judetul Dolj ....…………..……………….….48 II. 6. Analiza mediului intern……………………………………..……………………... 52 II.7. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare ...... 65

PARTEA a III-a III.1. Planul operational………………………………………………………….……...…..66 III.2. Actiuni pentru scoala ……………………………………………………………….. 79 III.3. Plan de scolarizare 2017-2018……………………………………….…………...... 82 III.4. Planul de parteneriate …………………………………………………………..…… 83

PARTEA a IV-a IV.CONSULTARE.MONITORIZARE, EVALUARE…………………………….….87 Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS ...... 87 Organizarea activitatilor de monitorizare, evaluare si actualizare ...... 88

PARTEA I

I.CONTEXT

I.1. FORMULAREA SCOPULUI / MISIUNEA/ VIZIUNEA

I.1.a. Scopul Planul de actiune al scolii face parte din sistemul de asigurare al calitatii, el este un mijloc de comunicare intre scoala si principalii sai parteneri, reflectand nivelul de performanta al scolii.

PAS descrie modul in care Liceul Tehnologic ”Alexandru Macedonski”  Va contribui la realizarea prioritatilor, tintelor si actiunilor regionale si locale  Va raspunde cerintelor pietei muncii si nevoilor individuale  Va imbunatati calitea educatiei si a instruirii oferite de scoala  Va indeplini programul de reforma pentru IPT  Va lucra in perteneriat cu alte scoli, parteneri sociali  Va asigura utilizarea eficienta a resurselor (fizice si umane)

I.1.b. VIZIUNEA

Promovarea unui învățământ orientat pe dezvoltare profesională continuă, eficientă, inițiativă, promovarea valorilor și a egalității de șanse, pentru un învățământ de calitate.

I.1.c. MISIUNEA

Prin ceea ce intreprindem să oferim locuitorilor din zona Nord – Est a judeţului Dolj (şi nu numai), tinerilor şi adulţilor, inclusiv celor proveniţi din medii defavorizate, şanse egale de instruire şi educaţie la standardele UE, in spiritul responsabilitatii si tolerantei, sprijinindu-i pentru o integrare socio-profesională rapidă şi eficientă, prin formarea competentelor profesionale care sa corespunda cerintelor unei societati democratice bazate pe cunoastere. Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetateneasca activa in societate, pentru incluziunea sociala si pentru angajarea pe piata muncii.

I.1.d. TINTELE STRATEGICE

Tintele strategice sau scopurile care orienteza activitatea personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic din scoala noastra, alaturi de prioritatile si principiile reglementate prin Legea Educatiei Nationale, nu se refera la functionarea curenta, ci sunt finalitati strategice, actionand pe termen mediu. Tintele strategice sunt deduse din misiunea asumata a scolii si sunt fixate pentru o perioada de 4 ani, ce reprezinta orizontul de timp necesar derularii PAS. Pentru a fi viabile si acceptate, ele trebuie sa fie realiste, adecvate specificului scolii noastre, formulate in termeni comprehensibili pentru fiecare membru al institutiei. Tintele strategice propuse colegilor sunt:  Orientarea managementului si procedurilor manageriale pentru adecvarea la descentralizarea institutionala si cresterea autonomiei decizionale, financiare si juridice a scolii

 Aplicarea politicilor educationale si europene menite sa contribuie la ridicarea calitatii procesului didactic  Formarea competentelor, intelese ca ansambluri multifunctionale si transferabile de cunostinte, deprinderi/abilitati necesare pentru : - implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata conform aspiratiilor si intereselor fiecaruia si a interesului pentru invatarea pe tot parcursul vietii -integrarea sociala si participarea cetateaneasca activa in societate -ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile - educarea in spiritul demnitatii, tolerantei, si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului -formarea unei conceptii de viata bazate pe valorile umaniste si stiintifice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultural

 Crearea unui climat psiho-afectiv favorabil activitatii de invatare pentru elevi si de implicare constienta si eficace a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic

 Implicarea asociatiilor de parinti, agentilor economici, organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, comunitatea in actul educational

 Redactarea si implentarea unor proiecte educationale vizand interculturalitatea, educatia ecologica, educatia morala, educatia pentru promovarea valorilor culturale locale.

I.1.e. OPTIUNILE STRATEGICE

Optiunile strategice sunt considerate obiective specifice si sunt deduse din scopuri (tinte strategice), din viziunea si misiunea scolii, care sunt finalitati de pe palierele superioare de generalitate. Optiunile strategice asigura continuitatea si permanenta activitatii diactice. Pentru a fi bine stabilite s-a tinut seama de specificul organizatiei noastre, de punctele tari si slabe, de oportunitati si amenintari, deci de analiza mediului inetrn si a mediului extern.

Optiunile strategice au fost organizate pe cele 4 domenii functionale ce caracterizeaza managementul educational: o Dezvoltarea curriculara o Dezvoltarea resurselor umane o Dezvoltarea bazei materiale o Dezvoltarea relatiilor comunitare Optiunile strategice au fost formulate tinand seama de finalitatile mentionate in Legea Educatiei Nationale. Pentru Liceul Tehnologic „Alexandru Macedonski” Melinesti sunt propuse urmatoarele optiuni strategice care sa orienteze activitatea pe termen mediu: 1. Proiectarea si implementarea curriculumului adecvat filierei, profilului si specializarilor ce sunt formate in scoala noastra. 2. Propunerea unui curriculum la decizia scolii care sa promoveze valorile stiintei si culturii si sa contribuie la educatia interculturala a elevilor 3. Promovarea valorilor umaniste europene si nationale prin disciplinele obligatorii, cat si prin CDS 4. Formarea continua a personalului didactic in domeniul disciplinelor psihopedagogice si a metodicilor de predare a disciplinelor 5. Proiectarea, organizarea si desfasurarea activitatilor comisiilor metodice cu profesionalism, eficacitate si eficienta pentru asigurarea transferului de expertiza intre colegi

6. Popularizarea exemplelor de bune practici in ceea ce priveste proiectarea – predarea – invatarea – evaluarea 7. Atragerea si gestionarea eficienta a resurselor bugetare si extrabugetare, prin cooperarea cu Inspectoratul scolar, agentii economici, asociatiile de parinti. 8. Utilizarea eficienta a infrastructurii si a dotarilor scolii 9. Imbogatirea bazei materiale cu noi mijloace didactice, computere, materiale, aparate, utilaje necesare procesului didactic, dar si celui administrativ-gospodaresc. 10. Stabilirea de parteneriate cu scoli, institutii din sistemul educational, organizatii guvernamentale si nonguvernamatale 11. Implicarea parintilor si a comitetelor de parinti in toate in toate deciziile privind dezvoltarea scolii 12. Adoptarea in practica cotidiana a standardelor de referinta, criteriilor, indicatorilor si descriptorilor de pefomanta, pentru asigurarea calitatii invatamantului preunniversitar

I.2. PROFILUL PREZENT AL SCOLII

I.2.a.Cadrul geografic şi cultural Comuna Melinesti este situata la nordul judetului Dolj, la o distanta de 29 km fata de municipiul Craiova, la 18 km de orasul Filiasi si 30 km de orasul Targu Carbunesti. Localitatea este asezata in zona dealurilor din albia raului Amaradia si cuprinde un numar de 4180 locuitori. Şcoala se afla aşezată în centrul comunei Melineşti .In geografia vietii culturale se remarca existenta a doua camine culturale din care unul reabilitat in intregime iar cel de –al doilea in curs de reabilitare si a unei biblioteci comunale cu cca 5000 de volume.

I.2.b.Particularităţi Comuna a fost înfiinţată prin legea administrativă din 31 martie 1864 si desfiinţată în anul 1875. Prin aceeasi lege au fost infiintate si comunele:Bodaiesti, Godeni si Negoiesti in prezent sate ale comunei. A fost reşedinţa de plasa până în 1950, iar apoi reşedinţa de raion până în 1968. A făcut parte din plasa Amaradia (între anii 1864-1875, 1941-1943), Amaradia-Ocol (1887-1912), Melineşti (1912-1941), raionul Amaradia (1950-1968),Judetul Dolj(si in prezent) Prin situarea geografica, pozitia economica si activitatea de invatamant si culturala , comuna Melinesti reprezinta centrul Vaii Amaradia (si Plosca),avand o influenta socio- culturala in cele doua judete limitrofe(Dolj-Gorj). Zona geografica din centrul Olteniei este una de restructurare economica,prin scaderea activitatii din domeniul petrolului ,dezvoltarea incipienta a agriculturii si o dezvoltare moderata a comertului . Liceul tehnologic „Alexandru Macedonski” (infiintat ca liceu in 1960) este cea mai importanta institutie de invatamant din zona ,traditional raspunzand nevoilor de educare si formare a tinerilor . Se bucura de presigiu si se adapteaza permanent noilor solicitari. O coordonata esentiala a activitatii sale a devenit integrarea europeana , pregatirea tinerilor profesional si etic pentru a deveni cetateni ai U.E

I.2.c. Scurt istoric a) Anul înfiinţării instituţiei de învăţământ : 1960 – 1 septembrie sub numele de „Liceul Teoretic Melineşti”

b) Modificări intervenite in timp (denumire , structura , nivel de pregătire ) 1925 – Ia fiinţă Şcoala Primară din satul Melinesti – comuna Melinesti nivel de pregătire : clasele I-IV. 1948 – Ia fiinţă Şcoala Gimnazială din comuna Melinesti nivel de pregătire : clasele I-VII(VIII). 1960 – Ia fiinţă Liceul Teoretic – profil real (matematica-fizica) nivel de pregătire : clasele I-XI(XII). 1976 – Se transformă Liceul Teoretic in Liceu Agroindustrial nivel de pregătire : clasele I-XII(XIII) , învăţământ de zi , seral şi fără frecvenţa . 1981 – Se transformă Liceul Agroindustrial în Liceu Industrial de Petrol , nivel de pregătire : clasele I-XII(XIII) , învăţământ de zi si seral , şcoala profesionala si şcoala de maiştri . 1990 – Liceul Industrial de Petrol devine Grupul Şcolar Industrial de Petrol Melineşti, nivel de pregătire : clasele I-XII(XIII) , învăţământ de zi , seral şi profesional . 2000 – Unitatea devine Grupul Şcolar Industrial Melinești cu aceleaşi forme de învăţământ . 2006 – 1 septembrie, unitatea primeşte numele de Grupul Şcolar „Alexandru Macedonski” 2012-1septembrie, unitatea primeste numele de Liceul Tehnologic ”Alexandru Macedonski”

I.2. d. Oferta educaţională

a) Tipul şcolii:

În prezent unitatea şcolara are toate treptele de invatamant : preşcolar , primar, gimnazial , liceal zi si seral, invamant profesional, doua filiere de învăţământ : teoretica si tehnologica . Liceul Tehnologic” Alexandru Macedonski” cuprinde următoarele structuri :  Scoala gimnaziala CP-VIII Negoiesti  Grădiniţa Bodaiesti de Sus  Gradinita cu program normal Negoiesti  Gradinita cu program normal Melinesti  Gradini cu program normal Spineni  Gradinita cu program normal Bodaiesti de Jos

b) Profiluri şi specializări/ calificări profesionale oferite

A) Liceu Ruta directa- zi : *Filiera teoretica : Profil: Real Specializarea: matematica- informatica *Filiera tehnologica: Profil: Tehnic, domeniul electric Calificarea :Tehnician in instalatii electrice Profil : tehnic, domeniul mecanica Calificarea:Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii B)Liceu- Ruta directa- seral *Filiera tehnologica -Profil : Tehnic, domeniul mecanic 10

Calificarea : Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii -Profil : Tehnic, domeniul electric Calificarea: Tehnician electrotehnist C)Scoala profesionala Domeniul mecanic Calificarea - Lacatus mecanic prestarii servicii -Mecanic utilaje si instalatii in industrie

I.2.e. Exigentele calificarilor oferite

Una din priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului preuniversitar este aceea de creştere a capacităţii de ocupare a forţei de muncă, precum şi combaterea excluderii sociale.Exigenţelesevorconcretizaprin: - Adaptarea planificării educaţionale la nevoile de dezvoltare durabilă, integrată, economică şi socială, la nivel local, regional şi naţional, precum şi la nevoile de dezvoltare personală şi profesională a elevilor. - Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a unităţilor de învăţământ din perspectiva parteneriatului social şi spiritului antreprenorial. - Aplicarea metodologiilor de examinare, evaluare şi certificare a competenţelor profesionale dobândite. - Asigurarea formării adulţilor în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii. - Întărirea mecanismelor de asigurare a calităţii procesului de pregătire profesională prin învăţământul profesional şi tehnic, în vederea creşterii şanselor de integrare socio – profesională şi a dezvoltării capacităţilor de învăţare permanentă. -Asigurarea transparenţei formării profesionale iniţiale. Până la sfârşitul anului 2022, Liceul Tehnologic “Alexandru Macedonski” Melinesti” va fi cunoscut prin:  calitatea şi finalitatea pregătirii profesionale;  absolventul şcolii, profesionist;  climat organizaţional intelectual oferit atât profesorilor, cât şi elevilor;  calitate a educaţiei şi a procesului de predare – învăţare focalizat pe elev (elevul în centrul procesului de educaţie şi instruire);  motivaţie, angajare şi pregătire profesională a corpului profesoral şi al elevilor;  participare prin educaţie şi instruire la propria educaţie;  experienţă educaţională deosebită oferită pentru mediul local şi naţional;  contribuţie specifică, diversă şi semnificativă la oferta educaţională a judetului Dolj ;  responsabilitatea acţiunilor personalului didactic şi ale elevilor;  cunoaşterea şi implementarea politicii Uniunii Europene;  managementul performant;  creşterea cuantumului resurselor financiare atrase;  stimularea încrederii în sine, în puterea individului de a imagina, de a crea şi de a lucra în echipă;  promovarea modelelor de gândire creatoare şi strategice;  responsabilizarea părinţilor elevilor faţă de actul educaţional;  promovarea şi susţinerea activităţii extraşcolare;  cultivarea unui comportament tolerant, democratic;

I.2.f . Analiza rezultatelor si evolutiilor din anul 2016-2017

 Întreţinerea în stare bună de funcţionare a atelierelor de producţie şi laboratoarelor.  Derularea programelor de consiliere profesională pentru liceu – clase terminale  Consilierea părinţilor, diriginţilor şi elevilor la solicitările acestora

 Obtinerea de rezultate la olimpiadele, concursurile şi competiţiile şcolare organizate la nivel local / national  Introducerea unui management centrat pe competenţă şi valoarea oamenilor, pe dezvoltarea spiritului de echipă  Realizarea instruirii practice atât în atelierele-şcoală cât si în parteneriat cu agentul economic.  Introducerea formării profesionale centrată pe elev şi bazată pe competenţe conform standardelor in vigoare.  Îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii  Colaborarea strânsă cu comunitatea locală şi Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.  Organizarea unei game diverse de activităţi extraşcolare şi a programelor de recuperare la învăţătură.  Modernizarea spatiilor de invatamant  Montare centralle termice si realizare instalatie termica in corpul de cladire A si D. Analiza rezultatelor la invatatura Anul scolar Nivel de Nr. Elevi Nr. Elevi Promovati Repetenti Procent invatamant inscrisi ramasi promovabilitate 2013-2014 Primar 125 125 124 1 99,20% Gimnaziu 164 162 154 8 95,06% Liceu-real – 91 90 86 4 95,55% -tehnic-zi 218 211 190 21 90,04% Tehnic- seral 52 52 43 9 82.69% Scoala profesionala cu durata de 3 ani 2014-2015 Primar 127 122 122 0 100% Gimnaziu 159 159 155 4 97,48% Liceu-real – 84 85 84 1 98,82% -tehnic-zi 188 169 161 8 95,52% Tehnic- seral 55 53 53 0 100% Scoala 28 28 24 4 85,77% profesionala cu durata de 3 ani 2015-2016 Primar 121 115 110 5 95,65% Gimnaziu 152 151 146 5 96.68% Liceu-real – 63 59 58 1 98,30% -tehnic-zi 145 138 133 5 96,37% Tehnic- seral 98 93 84 9 90,32% Scoala 53 52 45 7 86,53% profesionala cu durata de 3 ani 2016-2017 Primar 146 145 145 0 100% Gimnaziu 152 151 140 11 92,71% Liceu-real – 39 39 39 0 100% -tehnic-zi 131 123 121 2 98,37% Tehnic- seral 115 103 100 2 97,08% Scoala 74 66 62 4 96,87% profesionala cu durata de 3 ani

Rezultatele la examenele de absolvire/calificare Anul Specializarea- Nr. Elevi Nr. Elevi Nr elevi Procent

scolar zi inscrisi prezenti admisi Promovabilitate 2013-2014 Mat-inf 22 22 22 100% 2014-2015 Mat-inf 21 21 21 100% 2015-2016 Mat-inf 19 19 19 100% 2016-2017 Matematica- 23 23 23 100% informatica

Anul Specializarea Nr. Elevi Nr. Nr. elevi Procent scolar Ruta directa-zi inscrisi Elevi admisi Promovabilitate prezenti 2013-2014 Teh.instalatii 24 24 100% electrice 2014-2015 Teh.instalatii 22 22 22 100% electrice 2015-2016 Teh.instalatii 23 23 23 100% electrice 20176-2017 Tehnician in 17 16 16 100% instalatii electrice

Anul Specializarea zi Nr. Elevi Nr. Elevi Procent scolar inscrisi prezenti promovabilit ate 2013-2014 Teh. Electromecanic 34 28 100% 2015-2016 Teh. Electromecanic 21 21 100%

Anul Specializarea Nr. Elevi Nr. Elevi Nr. elevi Procent scolar Zi inscrisi prezenti admisi Promovabilitate 2013-2014 Tehnician 10 10 10 100% mecanic pt. Intr. si reparatii 2014-2015 Tehnician 17 17 17 100% mecanic pt. într. și reparatii 2016-2017 Tehnician 15 14 14 100% mecanic pentru intretinere si reparatii

Anul Specializarea Nr. elevi Nr. elevi Procent scolar Ruta progresiva-seral inscrisi prezenti promovabilitate 2013-2014 Teh. Electrotehnist 13 13 100% 2014-2015 Teh. Electrotehnist 15 15 100% 2015-2016 Teh. Electrotehnist 10 10 100%

Rezultatele denota interesul elevilor pentru obţinerea unor calificări si preocuparea cadrelor didactice pentru pregătirea acestora . De asemenea, interesul părinţilor este crescut pentru obţinerea unor calificări.

Rezultate la Evaluarea Nationala Anul Nr. Elevi Nr. Elevi Medii<5 Medii>5 Procent scolar inscrisi Prezenti Promovabilitate 2013-2014 40 40 21 19 48% 2014-2015 42 42 10 32 76,19% 2015-2016 30 30 11 19 63.33% 2016-2017 36 36 10 26 72,22%

Rezultatele la bacalaureat

Anul Nr. Elevi Nr. Elevi Reusiti Respinsi Procent scolar/Sesiunea Inscrisi prezenti Promovabilitate 2013-2014 87 75 17 58 23% 2014-2015 72 60 15 45 25% 2015-2016 80 72 17 55 21,25% 2016-2017 60 37 15 22 40,54% iunie-iulie 2016-2017 13 13 3 10 15,38% august- septembrie

Rezultate la evaluare națională organizată la finalul clasei a II-a, a IV-a, a VI-a 2016-2017 DIN CAR E Discipli Abse Preze TESTE Nr.crt Unitatea școlară Clasa Înscrisi ÎNSC na nți nți ADAPTATE RIȘI Cu C.E.S

(DJ_126) LICEUL 1 TEHNOLOGIC "ALEXANDRU 2 CITIT 30 0 30 0 0 MACEDONSKI" MELINESTI

(DJ_126) LICEUL 2 TEHNOLOGIC "ALEXANDRU 2 SCRIS 30 0 30 0 0 MACEDONSKI" MELINESTI

(DJ_126) LICEUL MATE 3 TEHNOLOGIC "ALEXANDRU 2 MATIC 30 2 28 0 0 MACEDONSKI" MELINESTI A

(DJ_126) LICEUL LIMBA 4 TEHNOLOGIC "ALEXANDRU 4 ROMÂ 22 4 18 0 0 MACEDONSKI" MELINESTI NĂ

(DJ_126) LICEUL MATE 5 TEHNOLOGIC "ALEXANDRU 4 MATIC 22 2 20 0 0 MACEDONSKI" MELINESTI Ă

LIMBĂ (DJ_126) LICEUL ȘI 6 TEHNOLOGIC "ALEXANDRU 6 COMU 37 0 37 0 0 MACEDONSKI" MELINESTI NICAR E

MATE (DJ_126) LICEUL MATIC 7 TEHNOLOGIC "ALEXANDRU 6 Ă ȘI 37 1 36 0 0 MACEDONSKI" MELINESTI ȘTIINȚ E

REZULTATELE OBTINUTE LA CONCURSURILE EXTRASCOLARE DESFASURATE IN ANUL SCOLAR 2016-2017

Nr. Nume și prenume Denumire concurs Tipul Premiul Clasa Profesor crt. elev Local/Județean/ obținut coordonator Interjudețean/ Regional/ Național 1. Tușaliu Victoria Caravana Cuvintelor Județean I I Troacă Frusina 2. Dragomir Elena Caravana Cuvintelor Județean I I Troacă Frusina 3. Tușaliu Victoria Comper - Română Județean I I Troacă Frusina 4. Tușaliu Victoria Comper - Română Național I I Troacă Frusina 5. Rusu Ungureanu Comper - Română Național II I Troacă Frusina Petruț 6. Rusu Ungureanu Comper - Română Județean I I Troacă Frusina Petruț 7. Ciucă Albert Comper - Română Județean I I Troacă Frusina 8. Ion Maria Comper - Română Județean I I Troacă Frusina 9. Hotreanu Comper - Română Județean I I Troacă Frusina Loredana 10. Tușaliu Victoria Caravana Isteților Județean I I Troacă Frusina 11. Dragomir Elena Caravana Isteților Județean I I Troacă Frusina 12. Tușaliu Victoria Caravana Cuvintelor Județean I I Troacă Frusina 13. Rusu Ungureanu Comper - Județean I I Troacă Frusina Petruț Matematică 14. Tușaliu Victoria Comper - Județean I I Troacă Frusina Matematică 15. Rusu Ungureanu Comper - Național II I Troacă Frusina Petruț Matematică 16. Tușaliu Victoria Comper - Național I I Troacă Frusina Matematică 17. Rusu Ungureanu Micul Explorator Național I I Troacă Frusina Petruț 18. Tușaliu Victoria Micul Explorator Național I I Troacă Frusina 19. Ion Maria Pașaport pentru Național I I Troacă Frusina cultură(ne jucăm,dar învățăm) 20. Ciucă Albert Pașaport pentru Național I I Troacă Frusina cultură(ne jucăm,dar învățăm) 21. Berbece Cătălin Pașaport pentru Național I I Troacă Frusina cultură(ne jucăm,dar învățăm) 22. Rusu Ungureanu Cânteceele Interjudețean III I Troacă Frusina Petruț Amaradiei 23. Dragomir Elena Cânteceele Interjudețean III I Troacă Frusina Amaradiei 24. Ion Maria Cânteceele Interjudețean III I Troacă Frusina 15

Amaradiei 25. Tușaliu Victoria Cânteceele Interjudețean III I Troacă Frusina Amaradiei 26. Tîlciu Giulia Stăpânul Timpului Județean I I Troacă Frusina 27. Berbece Cătălin Stăpânul Timpului Județean II I Troacă Frusina 28. Cubărea Alisa Stăpânul Timpului Județean III I Troacă Frusina 29. Dinu Mădălin Comper - Română Județean II III Vasile Ecaterina 30. Dinu Mădălin Comper - Județean I III Vasile Ecaterina Matematică 31. Budoi Roberta Comper - Județean II III Vasile Ecaterina Matematică 32. Niță Eduard Comper - Județean II III Vasile Ecaterina Matematică 33. Pașol Cătălin Comper - Județean Mențiune III Vasile Ecaterina Matematică 34. Nedelcu Ștefania Comper - Județean II III Vasile Ecaterina Matematică 35. Prioteasa Mihaela Comper - Județean II III Vasile Ecaterina Matematică 36. Dragomir Elena Comper - Județean I II Vasile Ecaterina Matematică 37. Panache Andreea Comper - Județean III II Vasile Ecaterina Matematică 38. Budoi Roberta Comper - Română Județean I III Vasile Ecaterina 39. Niță Eduard Comper - Română Județean I III Vasile Ecaterina 40. Pașol Cătălin Comper - Română Județean II III Vasile Ecaterina 41. Nedelcu Ștefania Comper - Română Județean III III Vasile Ecaterina 42. Dragomir Elena Comper - Română Județean II II Vasile Ecaterina 43. Dinu Mădălin Caravana Isteților Județean II III Vasile Ecaterina 44. Nită Eduard Caravana Isteților Județean I III Vasile Ecaterina 45. Dragomir Elena Comunicare Național I II Vasile Ecaterina Ortografie 46. Prioteasa Mihaela Comunicare Național II III Vasile Ecaterina Ortografie 47. Dinu Mădălin Fii inteligent Național II III Vasile Ecaterina 48. Niță Eduard Fii inteligent Național II III Vasile Ecaterina 49. Dinu Alexandra Cântecele Interjudețean I III Vasile Ecaterina Amaradiei 50. Pașol Cătălin Vis de copil Interjudețean I III Vasile Ecaterina 51. Nișă Eduard Vis de copil Interjudețean II III Vasile Ecaterina 52. Dinu Mădălin Vis de copil Interjudețean III III Vasile Ecaterina 53. Dragomir Elena Vis de copil Interjudețean Mențiune III Vasile Ecaterina 54. Nicuț Marian Stăpânul Timpului Județean I III Vasile Ecaterina 55. Pașol Cătălin Stăpânul Timpului Județean II III Vasile Ecaterina 56. Dinu Mădălin Stăpânul Timpului Județean III III Vasile Ecaterina 57. Dragomir Elena Stăpânul Timpului Județean Mențiune III Vasile Ecaterina 58. Alexandru Gabriel Comper Națională I a V-a Borocan Ecaterina 59. Tuță Gabriel Comper Națională I a V-a Borocan Ecaterina 60. Sticlan Daiana Comper Națională I a VI- Borocan a Ecaterina 61. Ristea Andrada Comper Națională I a VI- Borocan a Ecaterina 62. Dumitrașcu Neluțu Comper Națională I a Borocan VII-a Ecaterina 16

63. Draghici Ancuța Comper Națională I a Borocan VIII- Ecaterina a 64. Barbu Bianca Micii Exploratori 100 p I Golfiță Alina 65. Ciungu Daniela Micii Exploratori 100 p I Golfiță Alina 66. Alexandru Darius Micii Exploratori 100 p I Golfiță Alina 67. Mitra Alexandru Micii Exploratori 100 p I Golfiță Alina 68. Rîndașu Bianca Micii Exploratori 100 p I Golfiță Alina 69. Niculescu Denisa Micii Exploratori 100 p I Golfiță Alina 70. Bitoleanu Andreea Micii Exploratori 100 p I Golfiță Alina 71. Rîndașu Bianca Caravana Cuvintelor 85,5 p I Golfiță Alina 72. Rîndașu Bianca Caravana Isteților 100 p I Golfiță Alina 73. Călina Constantin Micii Exploratori 100 p Cls. Giurcă Simona Preg. 74. Constantinescu Micii Exploratori 100 p Cls. Giurcă Simona Francesca Preg 75. Ghiță Alexia Micii Exploratori 100 p Cls. Giurcă Simona Preg 76. Oprea Ștefania Micii Exploratori 100 p Cls. Giurcă Simona Preg 77. Pătroescu Anisia Micii Exploratori 100 p Cls. Giurcă Simona Preg 78. Niculescu Mihai Micii Exploratori 100 p Cls. Giurcă Simona Eduard Preg 79. Ghilă Alexia Caravana Cuvintelor I Cls. Giurcă Simona Preg 80. Pătroescu Anisia Caravana I Cls. Giurcă Simona Cuvintelor Preg 81. Oprea Ștefania Caravana III Cls. Giurcă Simona Cuvintelor Preg 82. Călina Constantin Caravana Isteților I Cls. Giurcă Simona Preg 83. Constantinescu Caravana Isteților I Cls. Giurcă Simona Francesca Preg 84. Ghilă Alexia Caravana Isteților I Cls. Giurcă Simona Preg 85. Pătroescu Anisia Caravana Isteților I Cls. Giurcă Simona Preg 86. Niculescu Eduard Caravana Isteților III Cls. Giurcă Simona Preg 87. Cercel Elena Cântecele și Interjudețean I a III- Micu Mihaela dansurile a Amaradieie 88. Alexandru Claudia Cântecele și Interjudețean II a III- Micu Mihaela dansurile a Amaradieie 89. Corîci Iustina Cântecele și Interjudețean III a III- Micu Mihaela dansurile a Amaradieie 90. Grup vocal Cântecele și Interjudețean I a III- Micu Mihaela dansurile a Amaradieie 91. Călina Andreea Caravana Cuvintelor Județean II a III- Micu Mihaela a 17

92. Alexandru Claudia Caravana Județean III a III- Micu Mihaela Cuvintelor a 93. Birău Bogdan Caravana Județean Mențiune a III- Micu Mihaela Cuvintelor a 94. Cercel Elena Caravana Isteților Județean III a III- Micu Mihaela a 95. Birău Bogdan Caravana Isteților Județean Mențiune a III- Micu Mihaela a 96. Roșioru Ana Pe urmele Poveștilor I VI Didu Alina Maria lui Creangă 97. Doicaru Izabela Pe urmele I VIII Didu Alina Poveștilor lui Creangă 98. Șipanu Eduard Pe urmele I VI Didu Alina Poveștilor lui Creangă 99. Rusu Camelia Pe urmele I VI Didu Alina Poveștilor lui Creangă 100. Bălan Valentin Pe urmele II VI Didu Alina Poveștilor lui Creangă 101. Ivanovici Pe urmele III VI Didu Alina Constantin Poveștilor lui Creangă 102. Preoteasa Alin Pe urmele I VI Didu Alina Florin Poveștilor lui Creangă 103. Mihai Florentina Pe urmele I VI Didu Alina Poveștilor lui Creangă 104. Boltașu Lucian Pe urmele I VI Didu Alina Poveștilor lui Creangă 105. Talpă Ionuț Pe urmele I VI Didu Alina Poveștilor lui Creangă 106. Șoavă Florin Pe urmele III VI Didu Alina Poveștilor lui Creangă 107. Băluță Cosmin Pe urmele Mențiune VI Didu Alina Poveștilor lui Creangă 108. Dinu Ancuța Pe urmele III VI Didu Alina Poveștilor lui Creangă 109. Roșioru Ana Pe aripile poeziei Județean III VI Didu Alina Maria 110. Rusu Camelia Comper - Faza Locală I VI Didu Alina Comunicare 111. Rusu Camelia Comper - Faza Județeană I VI Didu Alina Comunicare 112. Rusu Camelia Comper - Faza Națională I VI Didu Alina Comunicare 18

113. Boltașu Lucian Comper - Faza Locală I VI Didu Alina Comunicare 114. Boltașu Lucian Comper - Faza Județeană I VI Didu Alina Comunicare 115. Boltașu Lucian Comper - Faza Națională II VI Didu Alina Comunicare 116. Roșioru Ana Comper - Faza Locală I V Didu Alina Maria Comunicare 117. Roșioru Ana Comper - Faza Județeană I V Didu Alina Maria Comunicare 118. Roșioru Ana Comper - Faza Națională III V Didu Alina Maria Comunicare 119. Șipanu Eduard Comper - Faza Locală I VI Didu Alina Comunicare 120. Șipanu Eduard Comper - Faza Județeană I VI Didu Alina Comunicare 121. Șipanu Eduard Comper - Faza Națională Mențiune VI Didu Alina Comunicare 122. Doicaru Izabela Comper - Faza Locală I VI Didu Alina Comunicare 123. Doicaru Izabela Comper - Faza Județeană I VI Didu Alina Comunicare 124. Doicaru Izabela Comper - Faza Națională Mențiune VI Didu Alina Comunicare 125. Trușcă Florentina Comper - Faza Locală I VIII Didu Alina Comunicare 126. Trușcă Comper - Faza Județeană I VIII Didu Alina Florentina Comunicare 127. Trușcă Comper - Faza Națională II VIII Didu Alina Florentina Comunicare 128. Deacon u Mihaela Comper - Faza Locală I VIII Didu Alina Comunicare 129. Deaconu Comper - Faza Județeană II VIII Didu Alina Mihaela Comunicare 130. Opincaru Armonia Naturii Interjudețean I X B Didu Alina Mihaela 131. Opincaru Pe urmele poveștilor Interjudețean I X B Didu Alina Mihaela lui Creangă 132. Tîlciu Alina Armonia Naturii Interjudețean I XI A Didu Alina 133. Doicaru Andrada Armonia Naturii Interjudețean I VI Didu Alina 134. Mihai Florentina Armonia Naturii Interjudețean I VI Didu Alina

Distincţii la concursuri (inclusiv concursuri pe meserii) şi olimpiade şcolare 2016-2017

Rezultate la concursuri Rezultate la olimpiade şcolare (nr. elevi care au obţinut premii şi menţiuni) (nr. elevi care au obţinut premii şi menţiuni)

Clasa

ţional

Nivel Nivel local Nivel judeţean Nivel na Nivel internaţional Nivel local Nivel judeţean Nivel naţional Nivel internaţional pregătitoare ------I-a 15 10 _ a II-a 3 12 a III-a 22 12 a IV-a - - - a V-a 2 a VI-a 6 25 a VII-a - a VIII-a 2 4 aIX-a - aX-a 2 a XI-a 1 a XII-a ------

I.2.g. PROGRAME SI PARTENERIATE EUROPENE In unitatea noastra a luat fiinta si functioneaza, incepand cu anul scolar 2012-2013, Grupul pentru Buna Guvernare in Scoala rezultat al participarii la Proiectul ,,Standarde de participare pentru cetăţenie activă”, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 si implementat de Asociaţia Regionala pentru Dezvoltare Rurala , având ca parteneri Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului din Romania, Universitatea din Craiova- Facultatea de Stiinte Sociale, Agentia Nationala pentru Tineret – Marea Britanie şi Consiliul Judetean Norfolk, Marea Britanie – Directia Servicii pentru Tineri. Comisia pentru implementarea proiectelor europene este formata din urmatoarele cadre didactice: 1. Dumitrascu Alina- profesor-resp 2. Ionescu Valeria- profesor, dir 3. Barbu Alina-profesor, coord de proiecte si programe educative 4. Moraru Violeta- profesor 5. Ioana Elena- profesor 6. Micu Mihaela-invatator In cadrul comisiei noastre s-au realizat urmatoarele parteneriate educationale:  Proiect Comenius- 2011-2012 - burse de formare - Sultan Ana-Maria, Micu Mihaela, Micu C-tin, Vasile Maria,  Proiect Comenius-2010-2011- burse de formare-Dumitrascu Alina,Vasile Maria,Vasile Ecaterina, Luca Inelia  Proiect Comenius-2009-2010-burse de formare in domeniu IT - Dumitrascu Alina  Proiectul ,,Standarde de participare pentru cetăţenie activă”, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  Proiect Comenius -2012-2013- Munteanu Cornelia  Proiect Comenius-2013-2015-Programul Invatare pe tot parcursul vietii – parteneri Turcia, Italia, Germania,Polonia si Spania. Titlul proiectului”Testing Tastes to Fight Obesity”-finantare 24000 Euro.  Jurnalul liceenilor de la L.teh. Melinesti”Privire tanara” in colaborare cu Jurnalul elevilor de la Liceul „EDOUARD HERRIOT” din Lyon, Franta  Proiectul Videocorespondenta cu Colegiul „ LA ROCHFOUCAULD”Ferte, Franta

 Proiectul „Valorificarea traditiilor si obiceiurilor”/ „Mediu”/”Cetatenie europeana” cu scoli din Grecia, Italia,Franta  Proiect ERASMUS + : ”Towards Inclusive and Active Education by Young European Story Tellers” – finantare 26000 EURO parteneri din Germania, Turcia si Spania  Proiect ERASMUS+ KA2-TVET: ”Profesionisti in mediul rural pentru o agricultura moderna si utilata in Oltenia” – parteneriat cu Scoala Profesionala Valea Stanciului si Liceul Tehnologic ”Petre Banita” Calarasi – pentru stagii de pragatire practica a elevilor de scoala profesionala, grantul total este de 156474 euro, partea ce revine unitatii aproximativ 50 000 de euro.

I.2.h. Programul activitatilor extrascolare ce se vor desfasura in anul scolar 2016-2017

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE EXTRAŞCOLARE CE SE VOR DESFĂŞURA ÎN SEMESTRUL I, AN ŞCOLAR 2016-2017

Nr. CINE Data/ora ACTIVITATEA - TEMA PARTICIPANŢI CINE RĂSPUNDE crt. ORGANIZEAZĂ Ziua Internationala a Educatiei – program Liceul Tehnologic „Al 1. 5.10.201 6 Elevi şi cadre didactice Invatatorii si profesori specific Macedonski” Ziua internationala pentru alimentatie elevi din clasele a X a Liceul Tehnologic „Al 2. 17 .10.2016 Ciobanu Cristina sanatoasa (16.10) si a XI a Macedonski Dumitrascu Alina, 17- Elevii claselor XI A, Liceul Tehnologic Al. 3. Sapatamana prevenirii traficului de persoane Simion Ecaterina, 23.10.2016 XII A Macedonski Melinesti Ionescu Valeria 01.10- Intocmirea si avizarea proiectelor educative 4. Cadre didactice CPPESE Ionescu Valeria 01.11. 2016 CAEJ;CAER;CAEN 21- Cadre didactice si elevi Liceul Tehnologic „Al Cadre didactice SNAC 5. Saptamana legumelor si fructelor donate 25.11.2016 voluntari SNAC Macedonski Ionescu Valeria- Liceul Tehnologic „Al 19 noiembrie Ziua nationala impotriva Macedonski in Ionescu Valeria, 6. 17.11.2016 Elevii claselor I-XII fumatului parteneriat cu CPECA Ciobanu Cristina Dolj 21- Saptamana ”Scoala altfel. Sa stii mai multe, 7. Toate clasele Toate cadrele didactice 25.11.2016 sa fii mai bun !” Liceul si Caminul Dumitrascu Alina, 8. 24.11.2016 Balul bobocilor 2016 Elevii claselor a IX a Cultural Simion Ecaterina Elevi ai claselor a VIIIa Moraru Violeta, Ionescu 1 Decembrie – Ziua Nationala a Romaniei – din scolile partenere si Liceul Tehnologic „Al 9. 29 .11.2016 Valeria, Micu Cristinel, concurs interscolar, simpozion voluntarii cu grupurile Macedonski Tomoiu Alina lor Ciobanu Cristina, Oprea 1 decembrie ziua Internationala SIDA/ „Ziua Elevii din clasele Liceul Tehnologic „Al 10. 23.11 .2016 Floricica, Ionescu voluntarului - terminale Macedonski Valeria, 11. 09 .12.2016 Ziua drepturilor omului elevi din clasele a VIIa Liceul Tehnologic „Al Moraru Violeta, Tomoiu

si a VIII Macedonski Alina, Toti elevii şi cadre le Liceul Tehnologic „Al Invatatori, diriginti, 12. 22 .12.2016 Serbarea de Craciun didactice Macedonski Tomescu Constanta Vizita la Centrul Medico Social pentru a Liceul Tehnologic „Al 13. 22 .12.2016 Elevii voluntari Echipa de proiect oferi program artistic si cadouri Macedonski Didu Alina, prof lb. 14. 15.01.201 7 Mihai Eminescu - poetul nepereche Elevi clasele I-VIII Prof. limba romana romana Moraru Violeta, „Hai sa dam mana cu mana” - 24 Ianuarie – Liceul Tehnologic „Al 15. 23.01.2017 ElevIi claselor I-VIII Tomescu Constanta Ziua Unirii Principatelor Macedonski Tomoiu Alina Pregatirea echipajelor pentru participare la concursurile judeţene: „Descoperă o lume sănătoasă”, „Sanitarii pricepuţi”, „Festivalul ISJ Dolj , „Europe 16. Permanent artistic al elevilor”, „Cangurul”, Toti elevii şcolii Direct” şi alte Şcoli Coordonatorii echipajelor „SMART”,”Micul cetăţean european””Cu din ţară vioata mea apar viata”, „Prietenii pompierilor”, şi alte concursuri naţionale Simion Ecaterina, Participare la Proiectele „Tutunul si alcoolul”, Clase de gimnaziu si Parteneriat cu CPECA 17. Moraru Violeta, Ionescu „In pragul vietii” liceu Dolj Valeria, Filip Nicolae Implementarea activitatilor din cadrul Coordonator ARDR Grupul pentru Buna 18. Permanent proiectului „Standarde de participare pentru Clasele de liceu Tg-Jiu Guvernare in Scoala cetatenie activa”

Director, CPPESE, Prof. Popescu Adriana Prof. Ionescu Valeria

Avizat în CP din data de 13.10.2016 , aprobat în CA din data de14.10.2016

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE EXTRAŞCOLARE CE SE VOR DESFĂŞURA ÎN SEMESTRUL II, AN ŞCOLAR 2016-2017

Nr. Data/ora ACTIVITATEA - TEMA PARTICIPANŢI CINE ORGANIZEAZĂ CINE RĂSPUNDE crt. Liceul Tehnologic „Al Prof. Didu Alina 1. 08 .03.2017 „De ziua mamei”- program artistic Elevii claselor I-VIII Macedonski” şi invatatori Biblioteca Melineşti „Şi ele sunt mame” – vizită la Unitatea Liceul Tehnologic „Al 2. 08.03.2017 Elevi şi cadre didactice Prof. Ionescu Valeria Medico-Sociala Melineşti Macedonski” 14- Liceul Tehnologic „Al 3. Zilele liceului Elevi si cadre didactice Prof. Rosca Aurel 18.03.2016 Macedonski” Liceul Tehnologic „Al ProfCiobanu Cristina, 1.04- Macedonski” în 4. Amenajarea curţii şcolii Elevi şi cadre didactice Ionescu Valeria 30.05.2017 parteneriat cu Ocolul

Silvic Amaradia 12 aprilie „Dar din dar se face rai” program artistic Liceul Tehnologic „Al 5. Elevii claselor I-VIII Inv. Troacă Frusina 2017 cu ocazia Sfintelor Paşti Macedonski” „Sa traim intr-o lume mai curata” -Ziua Liceul in parteneriat cu 6. 22.04.2017 Toti elevii Toate cadrele didactice Pamantului - Ocolul silvic Amaradia 19- „Traditii si obiceiuri locale” – proiect Liceul Tehnologic „Al Vasile Ecaterina, Didu 7. Elevi inscrisi in concurs 22.04.2017 CAEJ Macedonski” Alina Liceul Tehnologic „Al Prof. Moraru Violeta, „9 mai – Ziua Europei ; România ţară Macedonski” în Micu Cristinel, Tomoiu 8. 9 mai 2017 europeană” – concurs de desene, vizionări Toate clasele parteneriat cu Şcoala Alina, Tioaca Liliana de filme Cruşeţ Gorj „Pe urmele povestilor lui Creanga”- Liceul Tehnologic „Al Didu Alina, Tomescu 9. Mai 2017 Elevi inscrisi in concurs proiect CAEJ Macedonski” Constanta Liceul Tehnologic „Al Toti elevii şi cadre le Echipa de proiect – Festivalul „Cantecele si dansurile Macedonski” in 10. 27.05.2017 didactice, elevi din coordonată de dir. Adj. Amaradiei” parteneriat cu Primaria si judeţele Dolj, Gorj, Roşca Aurel Consiliul Local „Ziua portilor deschise” la Universitatea 11. Mai 2017 Elevii claselor a XII a Craiova Dirigintii din Craiova 12. 31.05.2017 Ziua internationala impotriva fumatului elevi din clasele III-VIII Micu Mihaela, Simion 24

Ecaterina, CPECA Craiova Elevi si sdre didactice Liceul Tehnologic „Al Vasile Ecaterina, Didu 13. 01.06.2017 „Vis de copil” – proiect CAEJ inscrise in concurs Macedonski” Alina Liceul Tehnologic Al. 14. 6.06.2017 5 iunie Ziua Mediului si a alimentatiei Elevi clasele IX –XII Ciobanu Cristina Macedonski Participări la concursurile judeţene: „Descoperă o lume sănătoasă”, „Sanitarii ISJ Dolj , „Europe pricepuţi”, „Festivalul artistic al elevilor”, Coordonatorii 15. Toti elevii şcolii Direct” şi alte Şcoli din „Cangurul”, „SMART”,”Micul cetăţean echipajelor ţară european” protecţie civilă, şi alte concursuri naţionale Elevii claselor XII A , Liceul Tehnologic „Al 16. mai 2017 „Ultima oră de dirigenţie” Diriginţii acestor clase XII B şi XII C Macedonski” Să ne cinstim absolvenţii” – serbarea de Liceul Tehnologic „Al 17. Iunie 2017 Toţi elevii Toate cadrele didactice sfârşit de an şcolar Macedonski”

Director, CPPESE, Prof. Popescu Adriana Prof. Ionescu Valeria

I.2.i. Lista parteneriatelor educative – an scolar 2016-2017

NR. DENUMIREA PROIECTULUI COORDONATORI PERIOADA PARTENERI CRT. 1. „Vreau să fiu exemplul tău” Popescu Adriana, Borocan Constantin, Didu 2015-2017 Radio Oltenia Craiova Alina, Micu Mihaela, Răhuţ Alina, Barbu Alina, Gazeta de Sud Troacă Frusina, Simion Ecaterina Unitatea Medico-Socială Melineşti Vasile Ecaterina, Ionescu Valeria 2. „Sunt în siguranţă în şcoala Ionescu Sorin Sept 2016- Postul de Poliţie Melineşti mea” Agent sef principal Nuta Vergil sept.2017 Centru de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Craiova 3. „Educaţia şi promovarea Ionescu Valeria Sept.2016- Dispensarul Uman Melineşti sănătăţii” Ciobanu Cristina iunie 2017 Dispensarul Stomatologic Melineşti Simion Ecaterina Centru de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Oprea Floricica Craiova Crucea Roşie – Filiala Dolj 4. „Cinstind trecutul, construim Moraru Violeta Nov 2016- Şcoala cu clasele I-VIII Cruşeţ, Gorj viitorul” mai 2017 Şcoala cu clasele I-VIII Goieşti Asociatia „Mereu pentru Europa” Craiova 5. „Aripi de copil” Coandă Ioana Nov. 2016- Grădiniţa şi Liceul Melineşti Mitrache Mariana iunie 2017 Răhuţ Alina 6. „Autumn and winter traditions” Tioacă Liliana, Pena Mihaela, Baciu Eleonora, Sept.2016- Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazu” Craiova Popa Eleonora iunie 2017 Şcoala Gimnazială „Traian” Craiova Şcoala Gimnazială Cruşeţ Gorj 7. „Muzeul – arc peste timp” Tomoiu Alina, Tioacă Liliana, Tomoiu Liviu Sept.2016- Muzeul Olteniei Craiova Micu Mihaela iunie 2017 8. „Trăim sănătos respectând Tomoiu Liviu Sept.2016- Crucea Roşie Română – Filiala Dolj regulile de igienă” Tomoiu Alina iunie 2017 9. Implementarea programelor Mondescu Dan Anul şcolar „Junior Achievement Romania” „Junior Achievement Romania” 2016-2017 10. „Îmi aleg o meserie” Ionescu Valeria, Dumitraşcu Alina, Godeanu Sept. 2016- Universitatea Craiova – Centrul de Consiliere şi Elena, Micu Constantin, Manafu Daniela, Troacă iunie 2017 Orientare a Carierei Frusina Asociatia „Aproape de TINEri” Craiova

11. „Împreună realizările sunt mari” Popescu Adriana Sept.2016- Şcoala Gimnazială Fărcaş Ion Rozalia iunie 2017

12. „Educaţie pentru sănătate” Prof. Borocan Constantin 2016-2017 Dispensarul Negoieşti, comuna Melineşti 13. „Colaborăm – realizăm” Popescu Adriana 2016-2017 Primăria Melineşti Borocan Constantin Consiliul Local Melineşti 14. „Credem şi realizăm” Borocan Constantin 2016-2017 Parohia Godeni, Melineşti 15. „Toţi suntem egali” Prof. Borocan Constatin 2016-2017 Comitetul de Părinţi, Şcoala Negoieşti/ Melineşti 16. „Împreună pentru mai multă Prof. Borocan Constantin, Ag sef pr Nuta 2016-2017 Postul de Poliţie Melineşti siguranţă” Verginel 17. „În lumea basmelor” Troacă Frusina 2016-2017 Biblioteca judeţeană Al. Şi Aristia Amann Vasile Ecaterina Biblioteca Comunală Melineşti Biblioteca şcolii 18. „Copil ca tine sunt şi eu” Barbu Alina 2016-2017 Şcoala Sf. Mina Şcoala Murgaşi Şcoala Leşile 19. „Umblaţi în lumină” Barbu Alina 2016-2017 Mitropolia Oltenia, Şcoala Sf. Mina, Şcoala Murgaşi Şcoala Leşile 20. „Mens sana in corpore sano” Simion Ecaterina 2016-2017 C.N. „Gh.Chiţu” Craiova 21. „Plurilingvismul la firul ierbii” Roşca Aurel 2016-2017 OEP şcoli din Lituania, Ukraina, Moldova, Bulgaria, Grecia, Italia, Franţa 22. „Virtual e-class – internaţional” Roşca Aurel 2016-2017 Şcoli din Salonic – Grecia coordonat de Universitatea din Atena 23. „Cântecele şi dansurile Roşca Aurel Mai 2016 Şcoli din ţară şi din străinătate Amaradiei” ediţia a –IX-a, Editia a X-aEditia a XI-a 24. „Şi ele sunt mame…şi ei au Ionescu Valeria 2015-2017 Consiliul Local Melineşti sărbători” Unitatea Medico-Socială Melineşti

25. „Sa fim mai buni” Coanda Ioana 2016-2017 Colegiul Na’ional „Stefan Velovan” Craiova, Parohia Posa Florentina Melinesti

I.2.j. PLANUL DE ACTIVITATE SNAC ANUL ȘCOLAR 2016-2017

Avizat, Prof. Iuliana GHEORGHE

Unități Denumirea școlare Parteneri Acţiuni/Activităţi concrete Timp / Durată Rezultate așteptate activității implicate 1. “Remember !” Liceul - 1.Expozitie de fotografie din Septembrie 2016 Expozitie la Gazeta SNAC Tehnologic activitatile SNAC anul 2015-2016 Melinesti 2. “Cine n-are batrani sa- Liceul Unitatea Medico- Masa rotunda pentru a marca Ziua Octombrie 2016 Participarea unui numar de 21 elevi si si cumpere !” Tehnologic sociala Melinesti Internationala a persoanelor varstnice 6 cadre didactice Melinesti (1 octombrie) cu accent pe imbatranirea activa si solidaritatea intre generatii 3. “Saptamana legumelor Liceul UMS 1.Promovarea actiunii Noiembrie 2016 -expozitie de legume si fructe vesele si fructelor donate” Tehnologic 2.Colectare de legume si fructe ce vor -peste 100 kg fructe si legume donate Melinesti fi donate la UMS 3.Fructe si legume vesele - expozitie

4. “Daruind vei dobandi” Liceul UMS 1.Confectionarea de felicitari ce vor fi Decembrie 2016 -felicitari confectionate de elevii Tehnologic oferite persoanelor de la UMS cleselor I-IV Melinesti si Negoiesti Melinesti 2.Program artistic dedicat sarbatorilor -pachete cu daruri pentru fiecare de iarna persoana din UMS, program de 3.Daruri oferite batranilor colinde

5. Lansarea concursurilor Liceul - 1.Promovarea concursurilor : Ianuarie 2017 nationale SNAC Tehnologic “Scrisoare pentru prietenul meu”, Melinesti “Mascota SNAC”

6. “Vine, vine primavara” Liceul - 1.Confectionare de martisoare si Februarie 2017 Cel putin 4 scrisori pe fiecare nivel Tehnologic felicitari dedicate zilelor de 1 si 8 de invatamant Melinesti martie 2.Etapa pe scoala “Scrisoare pentru prietenul meu” 28

7. “E ziua ta maicuta…” UMS 1.Targ de martisoare si felicitari 1 - 8 martie 2017 - expozitii de felicitari si martisoare 2.Achizitionarea de cadouri din banii -pachete cu daruri pentru batrani obtinuti - Cate 2 mascote pe nivel de 3.Program artistic si daruri pentru invatamant persoanele din UMS 4. Etapa pe scoala a concursului “mascota SNAC”

8. “Ziua Pamantului” Liceul UMS 1.Amenajarea unui spatiu verde in Martie 2017 Flori si copaci plantati in curtea Tehnologic curtea UMS impreuna cu persoanele UMS, 21 elevi participanti Melinesti institutionalizate 9. “Un junior+ un senior Liceul UMS Concurs de cultura generala – intre Mai 2017 Cel putin 5 echipaje participante la = o echipa” Tehnologic echipe formate din cate 2 elevi si 2 concurs Melinesti batrani 10. “Gatim impreuna” Liceul UMS Elevii vor gati impreuna cu batranii in Iunie 2017 12 elevi si 8 batrani vor realiza 4 Tehnologic bucataria UMS feluri de mancare ce se vor servi la Melinesti masa de seara

11. “Jurnal de vacanta” Liceul - Elevii vor intocmi un jurnal in care vor Iulie - august 2017 Tehnologic consemna faptele bune pa care le-au Melinesti facut pe timpul verii Coordonator SNAC, Prof.Tomescu Constanta

PARTEA A II-A

II. ANALIZA NEVOILOR

II.1.ANALIZA MEDIULUI EXTERN

II.1.a. Contextul european Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din cadrul strategic ET 2020 și Strategia Europa 2020, sunt prezentate, în continuare, comparativ, evoluția indicatorilor în cazul României şi a Uniunii Europene, 28 de state:

România Media Ținta Ținta Perioada de referinţă UE-28 RO UE

Indicatori Unitate

2005 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2020 2020

Rata de părăsire % 19,6 16,6 18,4 17,5 17,4 17,3 17,3 17,3 12 11,3 10 timpurie a (18-24ani) şcolii13 Ponderea absolvenților % de 11,4 16,8 18,3 20,3 21,7 22,9 25,0 25,6 38,7 26,7 40 (30-34 ani) învățământ terțiar14 Procentul persoanelor Citire 40,4 37,3 38,7 19,7 15,0 cu vârsta de

15 ani cu Matematic

% ă 47,0 40,8 39,9 22,1 15,0 competențe (15 scăzute de ani) citire, matematică și Științe 41,4 37,3 38,5 23,5 15,0 științe exacte15 Participarea % adulților în 1,6 1,5 1,2 1,4 1,2 1,8 1,5 1,3 10,7 10 15 ÎPV16 (25-64 ani)

Rata de ISCED 3-8 72,0 77,7 71,2 70,8 70,1 67,2 66,2 68,1 76,9 82 % ocupare a (20-34 ISCED 3-4 62,7 69,1 60,8 58,9 59,3 55,0 57,2 59,8 70,9

absolvenților (ISCED 3- 6)17 ani) ISCED 5-8 84,7 85,9 82,4 81,3 79,0 77,1 74,2 77,1 81,9 Rata de % ocupare18 (20-64 ani) 63,6 63,5 64,8 63,8 64,8 64,7 65,7 66,0 70,1 70,0 75 Sursa: Pentru datele Eurostat, baza de date online

Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări: rata părăsirii timpurii a școlii în România, 17,3% în 2015, cu 5,3 puncte procentuale peste media europeană de 12%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie sinuoasă, fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;

 ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25,6% în 2015. Cu toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel naţional şi cele la nivelul UE 28: media europeană de 38,7% în 2015, ţinta europeană de 40% pentru 2020.  impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice; 

II.1.b. Context național

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 are următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune: 1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii; 2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii; 3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare; 4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională; 5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale; 6. Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională, având ca ținte strategice: a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;

b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

1. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal; 2. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră; 3. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal; 4. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice: a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ; b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014; c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune: 11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale la nivel de sistem; 12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării; 13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de formare profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal; 14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue; 15. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice: a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014; b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune: 16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din cadrul programelor de formare profesională; 17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională; 18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.

II.1.c. Context regional și județean

Prezentare generală a judeţului Dolj

În ansamblul teritorial al României judeţul Dolj are o poziţie sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care îşi trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul Doljului are o întindere de 7414 kmp, ceea ce înseamnă 3,1 % din suprafaţa ţării. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie aparţinând zonei climatice temperate iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său, se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene. Resursele din subsolul judeţului Dolj cuprind zăcăminte de ţiţei la Melineşti, Brădeşti, Almăj, Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşti, Coşoveni, Malu Mare, Cârcea, gaze naturale la Işalniţa, Gherceşti, Şimnicu de Sus, Pieleşti şi Coşoveni. Ca roci de construcţie menţionăm: argile, luturi argiloase, balast, aflate în diferite perimetre din aria localităţilor Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipov, Işalniţa, ş.a. Apele minerale valorificate local se află la Urzicuţa şi Gighera. Celelalte resurse naturale sunt reprezentate prin bogăţia apelor de suprafaţă, calitatea deosebită a solului, pădurile, păşunile şi fâneţele naturale. Populaţia

 Totală: la 01 ianuarie 2011 în judeţul Dolj s-a înregistrat un număr de 700431 locuitori.

 Pe medii (urban, rural): cuprinde 3 municipii, 4 oraşe, 104 comune şi 378 sate. Astfel : Craiova (la 01 ianuarie 2011) 298751 locuitori, Băileşti 19441 locuitori, Calafat 17473 locuitori, Bechet 3845 locuitori, Dăbuleni 12586 locuitori, Filiaşi 18553 locuitori, Segarcea 8084 locuitori.

II.2. Aspecte privind dinamica populatiei scolare

Rezultatele celui mai recent recensământ al populației și al locuințelor, desfășurat în perioada 20-31 octombrie 2011, arată că regiunea Sud Vest Oltenia avea la momentul respectiv o populație de 2.075.642 de persoane, reprezentând 10,31% din totalul populației României. Datele statistice oficiale relevă o scădere cu 10,95% față de recensământul din 2002, când populația din Sud Vest Oltenia era de 2.330.792 de persoane. Această scădere a fost determinată, în principal, de manifestarea superioară a mortalităţii, comparativ cu natalitatea şi generarea unui spor natural negativ, precum şi de fenomenul migrator al populaţiei către alte zone. În cadrul regiunii, județul cu cel mai mare număr de locuitori era Doljul, cu 660.544 de persoane, urmat de Olt cu 436.400 de persoane, Vâlcea cu 371.714 de persoane, Gorj cu 341.594 de persoane și Mehedinți cu 265.390 de persoane

Sursa: INS-Baza de date TEMPO online

În octombrie 2011, la nivel regional, distribuția pe grupe de vârstă a populației rezidente se prezenta astfel: grupa de vârstă 0-9 ani deținea o pondere de 9,45% în totalul populației, grupa 10- 14 ani reprezenta 5,55% din total, adolescenții de 15-19 ani 5,72%, tinerii de 20-24 de ani 6,15%, grupa 25-29 de ani era în procent de 5,99%, persoanele mature de 30-64 ani formând majoritatea, respectiv 49,49%. Persoanele în vârstă de peste 65 de ani dețineau o pondere de 17,65% din total. Față de situația la nivel național, regiunea Sud Vest Oltenia este deficitară în ceea ce privește ponderea populației din grupa 0-9 ani, situându-se sub media națională de 10,43% cu circa 1% (fig.nr 2). Acest fapt are consecințe directe asupra educației și formării profesionale, populația școlară din anii viitori înregistrând o scădere substanțială, față de nivelul național.

Structura pe grupe de vârstă

Datele statistice oficiale arată că la 1 iulie 2015, regiunea SV Oltenia avea o populaţie de 2.212.539 locuitori, dinamica în raport cu anul 2008 evidenţiind o scădere cu 2,20 % faţă de creșterea de 3,43% înregistrată la nivel național.

Trendul descrescător în ceea ce privește populația totală s-a menținut în perioada 2008-2015 și în cadrul județelor regiunii, scăderea cea mai mare fiind în județul Olt (3,95%), urmat de Gorj (3,06%), Mehedinți (2,54%), Vâlcea (1,22%) și Dolj (0,99%).

Analiza evoluţiei structurii pe grupe de vârstă a populaţiei regiunii Sud-Vest Oltenia relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, cauzat de rata scăzută a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere. Datele statistice oficiale de la nivelul regiunii evidențiază faptul că sunt înregistrate creșteri ale ponderii populației numai pentru grupele de vârstă matură (peste 25 ani), fenomen prezent în toate județele din Sud Vest Oltenia. Pentru IPT prezintă interes analiza evoluției grupelor de vârstă corespunzătoare. La nivel regional, grupa de vârstă 10-14 ani a cunoscut o scădere de 11,24% în intervalul 2008-2015, în timp ce la nivel național s-a înregistrat o ușoară creștere, de 0,33%. În cazul județului Dolj, procentul de scădere este sub media regională, având valoarea de 6,52%, iar în anul 2016 a avut valoarea de 7,96%. Aceste scăderi sunt reflectate în mod direct în planul de școlarizare propus/realizat la clasa a IX-a zi, unde s-au evidențiat scăderi importante în perioada analizată, mai ales la învățământul profesional și tehnic.

Evoluţii demografice anterioare şi situaţia curentă

Evoluţia grupei de vârstă 10-14 ani, la 1 iulie

Populaţia cu vârsta 10-14 ani, 2016 faţă de la 1 iulie 2008

Judeţul diferenţ a diferenţ 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 a în în % nr.pers. Dolj 36466 35808 35680 35207 34754 33744 34965 34087 33565 -2901 -7.96%

Evoluţia grupei de vârstă 15-19 ani, la 1 iulie

Populaţia cu vârsta 15-19 ani, la 1 2016 faţă de iulie 2008

diferen ţa diferen ţa 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 în Judeţ nr.pers în % ul .

Dolj 46222 43991 40752 39480 37803 36909 37033 37034 36790 -9432 -20.41%

Evoluţia grupei de vârstă 20-24 ani, la 1 iulie Populaţia cu vârsta 20-24 ani, la 1 2014 faţă de iulie 2008 diferen diferen Judeţul ţa ţa 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 în în % nr.pers . - Dolj 53527 53940 53795 52137 49845 47166 44450 41218 40082 13445 -25.12%

Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Analiza distribuţiei pe medii a populaţiei pe grupe de vârstă relevante pentru educația și formarea profesională, scoate în evidență o serie de aspecte regionale și județene specifice. La 1 iulie 2015, în cadrul grupei de vârstă 10-14 ani se remarcă preponderența populației rurale cu un număr de 58.568 persoane (53,8%), faţă de populaţia din mediul urban, ce însumează 50.260 persoane (46,2%). Procentul de populație tânără care trăiește în mediul rural din regiune este superior nivelului național de 50,6% . Analiza dinamicii grupei de vârstă 10-14 ani pune în evidență tendința de menținere a unui procent de peste 52% a populației în mediul rural pe întreaga perioadă de analiză 2008- 2015, atât la nivel de regiune, cât și în cadrul județului Dolj. Structura etnică: Regiunea Sud Vest Oltenia este relativ omogenă din punct de vedere etnic. Rezultatele recensământului din 2011 indică existența unui procent de 91,6% de etnici români (1.901.330 persoane), 3,08% populație de etnie romă (63899 persoane) și 5,32% populație de alte etnii. Procentele cele mai mari de etnici romi din totalul populației județelor, sunt în Dolj (4,51%). Distributia pe sexe Analiza populației din grupele de vârstă relevante pentru educație și formare profesională, în perioada 2008-2015, indică faptul că populația de sex masculin este majoritară pe segmentul 10-24 ani (în jurul valorii de 51%), atât la nivel regional, cât și în județe, situația fiind similară cu cea de la nivel național.

Miscarea migratorie Pe județe, se constată că cel mai mare număr de emigranți definitivi pe întreaga perioadă 1990-2015, provine din Dolj (6904 persoane). Plecarea tinerilor din țară are cauze diverse: își urmează părinții (cei de 0-14 ani), nu își găsesc un loc de muncă în țară sau își doresc unul mai bine plătit (cei de 19-24 ani).

În regiunea Sud Vest Oltenia, scăderea ratei deprivării materiale severe este semnificativă, de la 46,7% în 2007 (nivelul cel mai ridicat din țară), ajungând la 20,8% în 2015 (sub media națională).

Proiecţii demografice la orizontul anului 2060

Din analiza situației demografice actuale se desprinde concluzia scăderii semnificative a populației totale, determinată, în principal, de manifestarea superioară a mortalităţii, comparativ cu natalitatea şi generarea unui spor natural negativ. Procesul lent, dar constant, de îmbătrânire demografică este caracteristic tuturor judeţelor componente și se constituie într-un fenomen ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere, cu implicaţii negative directe pentru economie şi societate. Analiza evoluției grupelor de vârstă 10-14 ani, 15-19 ani și 20-24 ani, relevante pentru educație, arată scăderea ponderii pe toate aceste segmente, scăderi care sunt reflectate în mod direct planul de școlarizare propus/realizat la clasa a IX-a zi, unde s-au evidențiat scăderi importante în perioada analizată, mai ales la învățământul profesional și tehnic. Se remarcă, deasemenea, preponderența populației rurale faţă de populaţia din mediul urban, pe toate grupele de vârstă școlară (10-14 ani, 15-19 ani și 20-24 ani), având drept consecință ruralizarea regiunii. În perspectiva anului 2060, pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi o dată cu înaintarea în vârstă a generaţiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului tinerilor şi al creşterii numărului de persoane adulte şi vârstnice. Aceste concluzii, conduc la inițierea unor măsuri de optimizare a rețelei școlare, astfel încât să fie asigurat accesul la educație, în paralel cu optimizarea resurselor umane și materiale.

II.3. Profilul economic regional PIB-ul/locuitor este unul din indicatorii relevanți, destinat să ofere o imagine generală asupra competitivității și productivității economiei naționale/regionale, cu atât mai mult cu cât nu este influențat de diferențele existente între populațiile regiunilor. Datele statistice oficiale furnizate de Eurostat arată că produsul intern brut/locuitor a avut, în Sud Vest Oltenia, o creștere continuă în perioada 2005-2008 (de la 2900 la 5100 euro), a înregistrat o cădere la 4500 euro în 2009, pentru ca după 2010 să crescă în mod continuu până la 5600 euro în anul 2014, trendul fiind identic cu cel național. Valorile absolute sunt însă mult sub media națională pe întreaga perioadă de analiză, situând regiunea pe penultimul loc în țară (fig. nr. 17). Și față de nivelul european, regiunea Sud Vest Oltenia înregistrează valori extrem de reduse în ceea ce privește acest indicator. Spre exemplu, în 2014, când a atins valoarea cea mai ridicată, PIB/locuitor regional reprezenta 20% din nivelul mediu înregistrat în țările Uniunii Europene (UE28).

Un alt indicator pe baza căruia se pot extrage concluzii cu privire la dezvoltarea economică regională este valoarea adăugată brută (VAB) care reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Analizând evoluția contribuției regiunilor la formare VAB națională, se observă că Sud Vest Oltenia are ponderea cea mai scăzută în perioada 2008-2013, pentru care există date oficiale disponibile. Studiul valorilor arată că, după o creștere cu 0,2% în perioada 2008-2010 (de la 7,8% la 8%), VAB regională a scăzut continuu în 2011-2013, ajungând la un procent de contribuție de 7,5% în anul 2013.

Numărul mediu de angajați în județul Dolj va avea un trend ascendent, fiind prognozată o creștere de 12,5% în 2019 față de 2015.

Principalele concluzii din analiza mediului economic.

Diminuarea disparităților interegionale în ceea ce privește sectoarele economice trebuie susținute și prin educație și formare de calitate, care să ofere absolvenților posibilitatea să acceadă pe piața muncii și în același timp să își dezvolte aptitudinile antreprenoriale. • Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - diversitatea activităţilor industriale, ponderea crescută a serviciilor, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii. • Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Se desprind două direcţii de acţiune la nivel regional şi local: - aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională; - adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL). •Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin: - asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide -consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.) - promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi • Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere: -Creşterea numărului de absolvenţi cu nivel 3 de calificare -Limbile străine -Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare -Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice – artistice -IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc. - Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile, pentru adaptarea rapidă la cerințele de competențe specializate ale angajatorilor  Parteneriatul şcoală-operatori economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să reflecte: - diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii. • Sunt necesare măsuri active în scopul dezvoltării unor calificări din sectorul agricol, cât și de dezvoltare a infrastructurii educaționale agricole, de natură să dezvolte sectoarele direct productive din agricultură, inclusiv prin antreprenoriat.  Nivelul ridicat al investițiilor din industria prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, comerț, agricultură, turism vor trebui susținute de dezvoltarea calificărilor profesionale din aceste domenii, care să furnizeze forța de muncă necesară.

II.4. Piata muncii

Structura populaţiei, după participarea la activitatea economică, pe grupe de vârstă, sexe şi medii.

Populaţia activă din regiunea Sud-Vest Oltenia număra, în 2015, 900 mii persoane, reprezentând 9,83% din populaţia activă a ţării. Analiza cifrelor din perioada 2002-2015 arată o reducere cu 22,55% (în 2015 față de 2002) a populației active la nivelul regiunii, procent mult mai mare față de reducerea la nivel național, de 9,12% în aceeași perioadă. Scăderea este aproape constantă pe perioada analizată, excepție 37 făcând anii 2006, 2008 și 2014 când s-au înregistrat ușoare creșteri ale numărului de persoane active față de anii precedenți. Pe sexe, situația este similară, scăderea fiind mai evidentă pentru populația activă feminină (29,9% scădere față de 16,2% în cazul populației masculine). Pe medii rezidențiale, analiza relevă faptul că, în mediul urban, populația activă a crescut numai în perioada 2002-2006, iar în restul perioadei a de analiză a avut o evoluție a fost fluctuantă, însă tendința generală a fost de diminuare. Procentul total de scădere în 2015 față de 2002 a fost de 12,1%. În mediul rural situația a fost și mai drastică, scăderea în 2015 față de 2002 ajungând la 29,5%. Atât pe sexe, cât și pe medii rezidențiale, scăderile de la nivelul regiunii sunt mult peste cele de la nivel național, fapt de natură să conducă la dezechilibre majore în ceea ce privește asigurarea forței de muncă în sectoarele economice. Rata de activitate totală a avut o evoluție oscilantă la nivelul regiunii în perioada 2002- 2014 , în jurul valorii de 66%, diminuările și creșterile nedepășind 2% de la un an la altul, similar nivelului național. O situație diferită a fost înregistrată, însă, în anul 2015, când rata de activitate regională a scăzut cu circa 4 % față de anul precedent (de la 66,8% la 62,9%).

Structura populaţiei ocupate, după nivelul de educaţie, pe grupe de vârstă,sexe şi medii Cu un număr de 809 mii persoane ocupate, în anul 2015, regiunea Sud Vest Oltenia deținea 9,48% din totalul populației ocupate a României, cifrele arătând o descreștere continuă a ocupării în perioada 2002-2007, urmată de o ușoară creștere în 2008, pentru a scădea apoi constant până în 2014. În anul 2015 s-a înregistrat cea mai mare scădere a populației ocupate față de anul precedent (cu 109 mii persoane), 25,3% este procentul de scădere pe întreaga perioadă de analiză 2002-2015.

Analiza structurii populației ocupate totale din regiunea Sud Vest Oltenia în funcție de nivelul de instruire arată că în perioada 2008-2015 a scăzut constant procentul de populație cu nivel de educație primar sau fără școală absolvită, în timp ce procentul de populație ocupată cu nivel de instruire liceal a crescut, ajungând la 35,3% în 2015. În același timp, a scăzut procentul de populație ocupată cu instruire de nivel profesional (13% în 2015) (fig. nr 45). Aceste evoluții sunt urmarea faptului că în perioada anilor școlari 2009/2010-2013/2014 nu s-a alocat cifră de școlarizare la învățământul profesional după clasa a VIII-a, toți absolvenții de gimnaziu îndreptându-se exclusiv spre liceu. Procentul de populație cu nivel de pregătire postliceal a avut mici fluctuații de-a lungul perioadei analizate, în limita a 1%, ajungând în 2015 la același nivel din 2008 (5,4%).

În mediul rural a crescut, pe întreaga perioadă 2008-2015, procentul de populație ocupată cu nivel scăzut de pregătire, preponderent gimnazial, iar absolvenții de învățământ postliceal și superior s-au menținut la valori reduse, chiar dacă cifrele au fost în creștere. Spre exemplu, în 2015, numai 1,6% din populația ocupată rurală avea nivel de educație postliceal și numai 6,3% nivel universitar.

Rata șomajului înregistrat a avut, în mod similar, o evoluție descrescătoare, de la 9,4% în 2002, la 8,2% în 2014, cu un minim de 5,1% în 2007 și un maxim de 10,4% în 2009. Nivelul șomajului înregistrat la nivel regional este superior nivelului național unde procentul era 8,4% în 2002 și 5,4% în 2014.

În ceea ce privește, numărul șomerilor înregistrați în județul Dolj, se observă că este fluctuant cu tentințe de scădere, începând din anul 2012 .

Sursa datelor: INS - Baza de date TEMPO online

II.4.a. Prognoze privind cererea şi oferta de locuri de muncă Proiectia numarului mediu de salariati : Conform Comisiei Naționale de Prognoză, numărul mediu de salariați în regiune va avea un trend ascendent, fiind prognozată o creștere de 11,8% în 2019 față de 2015. Tendința de creștere se va manifesta în toate regiunile de dezvoltare. În județul Dolj, creșterea va fi de 12,5%. În corelare cu numărul de șomeri, se prognozează și scăderea ratei șomajului înregistrat la nivelul regiunii și județelor componente. În anul 2019, se prevede ca rata șomajului la nivel de regiune să fie 6,8%, în scădere cu 1,4%. Procentul de diminuare a șomajului se prognozează a fi în județul Dolj de 1,5%.

Prognoza cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu şi lung din Studii previzionale la nivel European – CEDEFOP

Prognozele CEDEFOP oferă o perspectivă despre posibilitățile de angajare între 2015 și 2025. Totalul de locuri de muncă reprezintă suma de locuri de muncă nou create - cerere expandată - și de locuri de muncă care rezultă din necesitatea de a înlocui oameni care fie ocupă alte locuri de muncă, fie ies de pe piața muncii, de exemplu, ca urmare a pensionării - cerere de înlocuire. De multe ori, cererea de înlocuire oferă mai multe oportunități de angajare decât cererea expandată, ceea ce înseamnă că vor fi în continuare oportunități de angajare, chiar dacă nivelul global al ocupării forței de muncă scade. În România, ca urmare a cererii de înlocuire ridicate, cele mai multe posibilități de angajare, în jurul valorii de 47%, vor fi pentru calificări în agricultură, silvicultură și pescuit, de aproape opt ori mai mare decât prognoza de 6% pentru aceaste ocupații pentru statele Uniunii Europene. În schimb, oportunitățile de angajare pentru muncitori calificaţi şi asimilaţi, în România, în jurul valorii de 0%, este semnificativ sub prognoza de 5% pentru Uniunea Europeană în ansamblul său. Cele mai multe oportunități de angajare în România vor necesita calificări de nivel inferior, adică ISCED 97 niveluri 1 și 2. Cu toate acestea, va exista și un număr semnificativ de oportunități de angajare care necesită calificări de nivel înalt, adică ISCED 97 niveluri 5 și 6.

Prognoza cererii de formare profesională Pe domenii de pregătire profesională, în ipotezele scenariului moderat, în regiunea Sud-Vest, cererea potențială de forță de muncă pentru domeniul Agricultură se menține la cote destul de ridicate ca pondere în total cerere potențială relevantă pentru IPT, aceasta fiind depășită din acest punct de vedere doar de regiunea Nord-Est. Observăm că după domeniul Mecanic, cu pondere de 27% în total, se plasează domeniile Economic și Comerț cu 26% din total. Structura cererii potențiale, pe domenii de formare ale IPT, în ipotezele scenariului moderat, în Regiunea Sud-Vest, în perspectiva 2017-2020 Domenii de formare % Agricultură 6,6 Chimie industrială 0,8 Construcţii instalaţii şi lucrări publice 5,4 Comerţ 13,5 Economic 12,4 Electric 7,2 Electromecanică 3,4 Electronică automatizări 3,4 Fabricarea produselor din lemn 0,7 Industrie alimentară 0,8 Industrie textilă şi pielărie 4,8 Materiale de construcţii 4,5 Mecanică 27,0 Turism şi alimentaţie 7,4 Resurse naturale şi protecţia mediului 1,9 40

Tehnici poligrafice 0,1 Total 100,0

Sursa: INCSMPS-Studiul previzional privind cererea de formare profesională în perspectiva anului 2020

Plecând de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest Oltenia, în baza analizei specificului economic și de piața muncii al județului Dolj, membrii CLDPS apreciză că Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire din județul Dolj este următoarea:

Ponderi previzionate ale cererii Domeniul de educaţie şi formare de formare profesională pentru profesională 2017-2020(%) Agricultură 7 Chimie industrială 1 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 6 Comerţ 12 Economic 7 Electric 8 Electromecanică 1 Electronică şi automatizări 4 Fabricarea produselor din lemn 1 Industrie alimentară 3 Industrie textilă şi pielărie 3 Materiale de construcţii 4 Mecanică 28 Turism şi alimentaţie 6 Protecţia mediului 9 Tehnici poligrafice 0

Principalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

Concluziile rezultate din analiza indicatorilor de piața muncii la nivel județean trebuie să se reflecte și în adaptarea sistemului de educație și formare profesională în sprijinul unei mai bune corelări a ofertei educaționale cu cerințele angajatorilor, prin: - anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii; - intensificarea acţiunilor de informare, orientare şi consiliere a elevilor privind cariera; - abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi; - îmbunătățirea calității și relevanței programelor de educație și formare profesională și a celor de FPC pentru piața muncii; - îmbunătăţirea nivelului de calificare a tinerilor prin participarea la programe de formare personalizată/stagii; - certificarea competențelor obținute în context formal, non-formal sau informal; - susținerea reconversiei profesionale în funcţie de nevoile pieţei muncii; - încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu prin furnizarea de servicii de consiliere şi formare pentru crearea de întreprinderi, precum şi programe de tutorat/mentorat pentru creşterea şi consolidarea afacerilor; - sprijin pentru reîntoarcere în sistemul de educație a tinerilor care au părăsit acest sistem; - încurajarea participării angajatorilor la dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii ale viitorilor absolvenți, cu accent special pe asigurarea competențelor de bază și transversale, dar și pentru dezvoltarea acelor competențe necesare în sectoarele economice cu potențial competitiv /domeniile de specializare inteligentă identificate conform SNC și SNCDI;

- consolidarea parteneriatelor cu agenţii economici, cu AJOFM, utorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar; - formarea profesională a profesorilor, a formatorilor și a tutorilor, în scopul dezvoltării și furnizării unor programe relevante de învățare la locul de muncă; - îmbunătățirea accesului la educație și formare profesională în mediul rural și în comunitățile dezavantajate, prin susținerea dezvoltării centrelor regionale de formare, reorganizarea rețelei școlare de nivel profesional și liceal și înființarea de unități IPT în mediul rural, acolo unde este cazul; - dezvoltarea și implementarea de programe de formare în sistem partenerial cu mediul de afaceri. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru: - planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS); - identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare. Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte și să susțină tendințele de dezvoltare a sectoarelor economice la nivel local și regional, dar și calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv, cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii.

II.4.b. Informatii relevante cu privire la activitatile economice

Industria

(informații preluate din PDR SVO 2014-2020, pag 268 - 290) Sectorul industrial s-a dezvoltat la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia încă din prima jumătate a secolului XX, motiv pentru care toate oscilațiile acestui domeniu au avut efecte puternice și asupra populației. Închiderea unor unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi sociale, în special în zonele amintite. În cazul județului Dolj, printre firmele care concentrează importante resurse umane și financiare, sunt: - Complexul Energetic Craiova S.A care are ca obiect de activitate producția și distribuția energiei electrice și termice și exploatarea minelor și carierelor de lignit; aceasta este compusă din 3 sucursale: Sucursala Electrocentrale Ișalnița, Sucursala Electrocentrale Craiova II și Sucursala Minieră Prigoria; CEZ Distribuţie, care deserveşte şapte judeţe, respectiv Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi, Vâlcea, Argeş și Teleorman; Ford România S.A a cărui activitate economică este aceea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier;

Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Conform PDR Sud Vest Oltenia 2014-2020, regiunea Sud Vest Oltenia are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată, teritoriul regiunii fiind traversat de cinci drumuri europene: E70, E79, E81, E574 și E771 și trei axe prioritare ale rețelei europene de transport TEN-T ( formate din fostele coridoare Pan-europene) care intersectează România și anume axa prioritară 7- rutieră (fostul coridor IV), axa prioritară 18 – Dunărea ( fostul coridor VII) și axa prioritară 22-feroviară. La sfârșitul anului 2012, în Oltenia existau 1970 km drumuri naționale în administrarea CNADNR și 83 km în administrarea municipiilor (19,79% din totalul drumurilor publice din regiune). Drumurile județene și comunale însumau la aceeași dată 8824 km, reprezentând 80,21% din total. Deşi în ultima perioadă, reţeaua drumurilor publice modernizate s-a extins, densitatea drumurilor publice la nivel național (35,1 km/100 km2) continuă să fie foarte scăzută, comparativ cu media UE 25 (110,1 km/ km2). Nu există autostrăzi în regiunea SV Oltenia.

Rețeaua de căi ferate, de 988 km, reprezintă 9,16 % din totalul național. Liniile electrificate au o lungime de 507 km, reprezentând 51,31 % din lungimea căilor ferate ce străbat regiunea (peste media națională de 37,27 %) și 12,61% din totalul căilor electrificate naționale. Cu toate acestea, densitatea căilor ferate în regiune este cea mai mică din țară – 33,8 km/1000 km², fiind sub media națională (45,2 km/1000 km²). Principalul nod feroviar este Craiova având legături cu localitățile din regiune și din țară. Din analiza datelor din cele 8 regiuni de dezvoltare rezultă că regiunea Sud-Vest Oltenia ocupă locul 7 în ceea ce privește lungimea totală a rețelei feroviare și are cea mai mică densitate a rețelelor feroviare din țară. În ciuda provocărilor cu care s-a confruntat sistemul feroviar în ultimii ani, acesta are în continuare un potențial important de a contribui la dezvoltarea regiunii. Cu toate acestea, zona de câmpie - de-a lungul Dunării, de la Drobeta Turnu Severin până la Calafat și de la Calafat până la Corabia, cât și regiunea deluroasă dintre Târgu Cărbunești și Ocnele Mari nu beneficiază deloc de rețea de cale ferată, iar între municipiile Tg-Jiu și Motru, nu există legătura directă. Dificultățile în materie de transport vin din starea foarte proastă a infrastructurii, degradată constant sau foarte învechită în raport cu noile standarde, în unele cazuri inexistentă chiar. Situația infrastructurii este considerată principala problemă care provoacă disfunctionalități ale sistemului de transport (informații preluate din PDR SVO, pag.124-141). Traficul pe căi navigabile este în exclusivitate realizat pe Dunăre. De-a lungul celor 1.075 km ai fluviului din România, în cele 20 orașe localizate pe malul românesc sunt de asemenea porturi fluviale din care 5 aparțin regiunii Oltenia: Orșova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet și Corabia. Pe lângă acestea, regiunea Oltenia mai dispune și de porturile din comunele: Svinița, Dubova (unde se află și portul Tisovița), Gruia, Cetate și Rast (PDR SVO, pag. 145). Traficul aerian este asigurat prin aeroportul Craiova, administrat de Consiliul Județean Dolj. Dotarea tehnică a Aeroportului Craiova permite operarea în regim de Aeroport Internațional, având în vedere cele mai recente lucrări de modernizare și achiziție de echipamente. Este deservit atât traficul de pasageri cât și mișcări aeronave în zona de Sud-Vest a României, destinațiile fiind atât în țară cât și internaționale. La momentul actual, aeroportul este în continuă dezvoltare, fiind adăugate noi rute și noi destinații (informații preluate din PDR SVO, pag.151- 154). Oltenia deține o rețea de 2.725 km de străzi (9,78% din totalul rețelei naționale), din care 1.777 km sunt modernizați (10,20% din totalul de km la nivel național modernizați). În orașele din regiunea Oltenia transportul în comun este marcat de dificultăți. În cea mai mare parte acestea se datorează unui parc de mijloace de transport uzat fizic și moral, a unei rețele de străzi orășenești care datează de mai multi zeci de ani având o lărgime insuficientă pentru a asigura un trafic fluent în condițiile creșterii numărului de automobile. Principalul mijloc de transport în comun il reprezintă autobuzele și microbuzele, iar numărul călătorilor care utilizeaza mijloace ecologice de transport în comun (tramvai și troleibuz) reprezintă un procent de numai 18,57% în Oltenia, comparativ cu 40,75% în România și 70,48% în Regiunea Vest (PDR SVO, pag 158) În privința infrastructurii de comunicații, regiunea Oltenia se afla în 2010 pe antepenultimul loc între regiuni în ceea ce privește dotarea gospodăriilor cu calculatoare. În vreme ce în regiunea București-Ilfov , în 27% dintre gospodării nu există calculator, în Sud-Vest Oltenia 55% dintre gospodării nu aveau un calculator. La nivelul regional, doar 5% dintre gospodării aveau, la sfârșitul anului 2010, atât desktop cât și laptop, mult sub media în mediul urban la nivel național (11%) și puțin peste media mediului rural la nivel național (3%). In 5% dintre gospodăriile din regiune, exista la sfârșitul lui 2010 doar laptop sau minilaptop, sub media urbană națională (7%). Gradul mare de utilizare a internetului într-o locație educațională poate fi explicat inclusiv prin faptul că, în general, la nivelul României, nu există suficiente PC-uri la nivelul gospodăriilor individuale (PDR SVO, pag 167).

Agricultura

(informații preluate din PDR SVO 2014-2020, pag 384- 459) Regiunile prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte structura lor economică, ceea ce face ca anumite sectoare să joace un rol hotărâtor în dezvoltarea lor viitoare. Astfel economia regiunilor din sudul ţării, cum este și regiunea Sud Vest Oltenia este influenţată de evoluţia sectorului agricol, acesta deţinând în zonele respective ponderi importante, ceea ce face ca în anii cu condiţii vitrege pentru agricultură creşterea produsului intern brut să fie influenţată negativ. Regiunea Sud Vest Oltenia, cu o suprafață agricolă de 1.797.633 hectare, se situează se afla pe locul 7 între regiunile țării deținând 12,32% din suprafața agricolă națională. Oltenia deține deasemenea locul 2 în ceea ce privește viile și pepinierele viticole, de 38.261 hectare, ca și pentru suprafața ocupată cu pomi și pepiniere pomicole (de 40.410 hectare) și locul 5 în privința suprafeței de păduri (872.508 hectare). 40,09% din populația ocupată în economia regiunii la sfârșitul anului 2011, era reprezentată de populația ocupată în agricultură. Ponderi superioare mediei regionale se inregistrau in judetele Olt (48,09%), Mehedinti (46,77%) si Dolj (41,94%) si ponderi inferioare mediei regionale in udetele Valcea (34,47%) si Gorj (28,43%). Regiunea Sud-Vest Oltenia este de tip agricol echilibrat, cu ponderi mai ridicate ale culturilor de cereale si plante uleioase. În regiune există unități de cercetare-dezvoltare în subordinea A.S.A.S. organizate ca institute, centre și stațiuni de cercetare-dezvoltare.

Turismul

(conform PDR SVO 2014-2020, pag 331-383) Potențialul turistic al regiunii este diversificat, regiunea dispunând de arii protejate, parcuri naturale, munți, peșteri, zone rurale nepoluate, ape minerale și stațiuni balneare, pescuit și vânătoare, atracții culturale. Baza o constituie turismul social, destinat persoanelor în vârstă și subvenționat de la bugetul de stat. Cu toate că regiunea dispune de resurse pentru turismul montan, speologic, balnear, rural, de vânătoare și pescuit, bazele de tratament aferente unor stațiuni balneare au un grad înalt de uzură și sunt neadaptate la standardele concurenţei europene, infrastructura turistică în regiune putând fi caracterizată mai degrabă ca având un standard calitativ scăzut, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de agrement precum și de o calitate slabă a serviciilor de cazare. Turismul reprezintă pentru regiunea Sud-Vest Oltenia un sector economic care dispune de un valoros potenţial de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atractivitate atât a investitorilor cât şi a turiştilor (români şi străini). Marele avantaj al acestei regiuni pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenţa resurselor naturale şi culturale de o mare diversitate şi armonios repartizate în teritoriu care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism. Valorificarea surselor de finanțare pentru dezvoltarea resurselor umane din domeniu, la nivel liceal, universitar și la nivelul formării profesionale continue a adulților constituie o oportunitate de dezvoltare a turismului în Oltenia, prin prisma îmbunătățirii serviciilor oferite și creșterea calității factorului uman care operează în turismul din regiune.

Dezvoltarea durabilă

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Ca orientare generală, documentul vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung: Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României; Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile; Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor UE. Îndeplinirea acestor obiective strategice a avut în vedere pe termen mediu şi lung, o creştere economică ridicată şi, în consecinţă, o reducere substanţială a decalajelor economico- sociale dintre România şi celelalte state membre ale UE. În acest moment pot fi analizate rezultatele deja înregistrate, în raport cu obiectivele stabilite pentru orizontul 2013, și pot fi reconsiderate obiectivele rămase relevante pentru Orizontul 2020 și 2030; astfel, indicatorul sintetic prin care se masoară procesul de convergenţa reală, produsul intern brut pe cap de locuitor al României, era estimat să depăşească în anul 2013 media UE din acel moment, să se apropie de media UE în anul 2020 şi să fie uşor superior nivelului mediu european în anul 2030. Direcţiile principale de acţiune, printre care se regasește și educația și formarea profesională, detaliate pe sectoare şi orizonturi de timp sunt: Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale în profil inter-sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural; Modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare profesională, sănătate publică şi servicii sociale, ţinând seama de evoluţiile demografice şi de impactul acestora pe piaţa muncii; Folosirea generalizată a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale; Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de adaptare pe termen lung, cât și a unor planuri de măsuri pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice; Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare; Identificarea unor surse suplimentare de finanţare pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale; Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional; racordarea la normele şi standardele europene privind calitatea vieţii să fie însoţită de revitalizarea, în modernitate, a unor moduri de vieţuire tradiţionale, în special în zonele montane şi cele umede. În cadrul Temelor inter - şi trans – sectoriale sunt abordate două sectoare de interes din perspectiva elaborării PLAI, și anume: 1.1. Educaţie şi formare profesională și 1.2. Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea Tabelul nr.1 prezintă mai jos pe scurt Obiectivele pe termen scurt, mediu și lung aferente acestor teme, cu exemple de direcții de acțiuni și măsuri.

Tabel nr. 1 Tema inter,- şi trans,-sectorială 1.1. Educaţie şi formare profesională 1.2. Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea Orizont 2013 Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii Atingerea mediei UE la indicatorii de termen scurt prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii bazăcedescriustructuraşi cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru performanţa sistemului de cercetare, Obiectiv naţional participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, dezvoltare şi inovare. flexibilă şi incluzivă. -Conţinuturi de educaţie socio-culturală pe teme locale şi Crearea de cunoştinţe şi creşterea vizibilităţii internaţionale a directii de actiune / universale cercetării masuri -Conţinuturi de educaţie ambientală româneşti -Conţinuturi de educaţie şi formare tehnică şi Creşterea competitivităţii economiei profesională prin competenţe şi pro- atitudini, abilităţi şi româneşti prin promovarea inovării aptitudinI; etica în mijlocul dezvoltării durabilităţii sociale. Creşterea calităţii sociale a cercetării Orizont 2020 - Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în Încadrarea cercetării româneşti în fluxul principal al evoluţiilor ştiinţifice termen mediu domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia şi serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile tehnologice din UE; generalizarea Obiectiv national dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru activităţilor inovative; apariţia unor 2010. centre de excelenţă cu impact internaţional .

-Restructurarea ciclurilor de învăţământ pe baza Cadrul Se are în vedere perfecţionarea, în Directii de actiune Naţional al Calificărilor continuare, a cadrului legislativ, / masuri -Dezvoltarea capacităţii şi inovaţiei instituţionale, regulatoriu şi instituţional, dezvoltarea -Profesionalizarea managementului educaţional şi şcolar interfeţei cu firmele inovative şi -Deschiderea sistemului formal de educaţie prin promovarea cofinanţării cu capitalul recunoaşterea achiziţiilor de învăţare dobândite în privat. Cheltuielile publice pentru contexte non-formale sau informale. cercetare-dezvoltare-inovare în -Dezvoltarea bazei instituţionale şi logistice a sistemului universităţi şi unităţi specializate se vor educaţional naţional, ridica la cel puţin 3% din PIB. -Creşterea calităţii procesului de formare a personalului didactic şi de conducere din învăţământ -Accentuarea pregătirii tinerilor pentru a se instrui pe tot parcursul vieţii,

-Dezvoltarea unor programe de studiu diferenţiate conform specificului regiunilor şi nevoilor elevilor/ -Extinderea învăţământului şi formării profesionale de calitate în mediul rural, cultivarea egalităţii de şanse şi atragerea în sistemul educaţional a tinerilor din grupurile defavorizate. -Extinderea cooperării internaţionale Orizont 2030- Situarea sistemului de învăţământ şi formare Statornicirea principalelor elemente ale termen lung profesională din România la nivelul performanţelor societăţii şi economiei bazate pe contribuţi superioare din UE; apropierea semnificativă de nivelul cunoaştere; i esenţiale ale Obiectiv naţional: mediu al UE în privinţa serviciilor educaţionale oferite în cercetării româneşti la realizarea obiectivelo mediul rural şi pentru persoanele provenite din medii r complexe ale dezvoltării dezavantajate sau cu dizabilităţi. durabile. -Principiile şi practicile dezvoltării durabile vor fi Directii de actiune încorporate organic în ansamblul politicilor educaţionale / masuri -Eficienţa internă şi externă a sistemului de educaţie va fi în continuare obiectivul principal.. -Metodologia de evaluare, certificare şi atestare a calităţii actului educaţional se va alinia la procedurile de raportare la reperele de performanţă adoptate în Uniunea Europeană -Extinderea în continuare a cooperării internaționale.

Sursa: Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

II.5. Învăţământul profesional şi tehnic din județul Dolj

II.5.a. Indicatori de intrare în IPT

Populaţia şcolară pe nivele de educaţie, sexe, medii de rezidenţă În învățământul primar, numărul de elevi a scăzut continuu în perioada anilor 2007/2008- 2011/2012, în regiunea Sud Vest Oltenia, situația fiind similară în toate regiunile țării . Începând cu anul 2012/2013, numărul de elevi din primar a crescut brusc, cu peste 12%, iar în anii următori, până în 2015/2016, acest număr scade, însă în proporție mult mai mică față de perioada anterioară.

Analiza pe județe relevă faptul că cel mai mare număr de elevi în ciclul primar este în Dolj. În ceea ce privește mediul de rezidență, se remarcă o creștere continuă a numărului de elevi în învățământul primar din urban, în detrimentul mediului rural, situație de altfel întâlnită și la nivel național în toate județele, însă la nivel mult mai mic.

În învățământul gimnazial, numărul de elevi a scăzut continuu pe întreaga perioadă 2007/2008-2015/2016, situația fiind aceeași la nivelul regiunilor (cu excepția regiunii București- Ilfov, a cărei evoluție a fost fluctuantă) , dar și la nivelul județelor componente din Sud Vest Oltenia. Scădera cea mai semnificativă este înregistrată în județul Dolj (diferență de 6796 de elevi între 2007/2008 și 2015/2016).

În învățământul liceal, la nivelul județean, numărul de elevi a avut o evoluție crescătoare în perioada anilor școlari 2007/2008-2011/2012, scăzând apoi continuu până în 2015/2016 (fig. nr. 70). Acelașii trend descendent este menținut și în cazul anului școlar 2017- 2018.

Numărul elevilor din învățământul profesional a cunoscut o scădere abruptă în perioada 2007/2008-2011/2012, motivul principal fiind nealocarea de clase la acest nivel de educație în perioada 2009/2010-2011/2012. Începând cu anul 2012/2013 numărul începe să crească ușor, datorită reintroducerii învățământului profesional, la început după clasa a IX-a (cu o durată de doi ani), iar din 2014-2015 după clasa VIII-a (cu durată de trei ani). Și în județele regiunii Sud Vest Oltenia situația prezintă aceleași caracteristici, creșterea numărului de elevi din ultimii patru ani nereușind însă să ajungă la nivelul anului 2007/2008 (fig. nr. 2.1.11). Sunt de remarcat creșterile din anii școlari 2014/2015 și 2015/2016, continuate și în anii școlari 2016/2017, respectiv 2017/2018, date fiind și solicitările exprese ale agenților economici pentru calificări de nivel 3, la care ISJ al Județului Dolj a răspuns în procent foarte mare.

Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Datele analizate la nivelul regiunii SV Oltenia în perioada anilor școlari 2007/2008- 2015/2016 arată că, per total, rata netă de cuprindere în învățământul obligatoriu (persoane de vârstă 7-16 ani) a fost aproximativ constantă până în anul școlar 2010/2011 (85,2-85,5%), pentru ca, începând cu anul 2011/2012 să scadă cu circa 3%, iar evoluția în intervalul următor a fost preponderent de scădere. Astfel, în anul 2015/2016 a atins minimul perioadei de analiză, de 80,5%. Tendința din SV Oltenia este concordantă cu cea de la nivelul celorlalte regiuni, dar și cu cea de la nivel național. În ceea ce privește cuprinderea netă în învățământul secundar superior (elevi de 15-18 ani), cifrele regionale înregistrează creștere constantă în intervalul anilor școlari 2007/2008- 2014/2015 (de la 70,6% la 76%), pentru ca în anul 2015/2016 să scadă la 71,8%. Tendința este similară cu cea de la nivelul țării.

Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Evoluţia elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional43

Cifrele privind ponderile elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional sunt analizate în perioada anilor școlari 2004/2005-2015/2016. La nivel național, ponderea IPT în total învățământ secundar superior a avut un trend ușor crescător în perioada 2004/2005-2007-2008 (de la 59,9% la 60,3%), pentru ca în perioada următoare, până în 2015/2016 să scadă în mod continuu, până la 49,8%. Tendințele s-au menținut și la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, însă procentele de cuprindere în IPT (învățământ liceal și profesional) au fost peste mediile naționale în toată perioada analizată.

Evoluția ponderii IPT în județele regiunii este, în mare, similară cu nivelul regional și național. Face excepție Doljul care, în anul 2015/2016, a înregistrat o creștere a IPT cu 1,4% față de anul precedent.

Oferta unităţilor şcolare din ÎPT – Cuprinderea elevilor în învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional în anul şcolar 2016-2017

Analiza numărului de elevi, pe domenii, în învățământul liceal din regiunea SV Oltenia în anul școlar 2016-2017, arată că procentul cel mai mare de cuprindere este la domeniul mecanică, urmat de domeniile economic, turism și alimentație și electric. Cele mai mici ponderi se înregistrează la domeniile silvicultură, chimie industrială și fabricarea produselor din lemn, care și ca sectoare economice au o slabă reprezentare în regiune.

Pe calificări, în cadrul județului Dolj, situația este diferită, calificările cu cel mai mare grad de cuprindere fiind: - tehnician în activităţi economice, tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii, tehnician electrician electronist auto și tehnician în turism. - La învățământul profesional, în anul școlar 2016-2017, numărul de elevi în unitățile IPT din regiune este destul de modest, însă în creștere de la reintroducerea acestei forme de educație: în clasa a -XI -a 2026 elevi, în clasa a X-a 2514 elevi, iar la clasa a IX-a 2676 elevi. - Pe domenii de formare, cuprinderea cea mai mare este la domeniul mecanică(47% din total); la mare distanță urmează domeniile turism și alimentație (13%), electric (8%) și agricultură (8%) . În domeniile materiale de construcții și fabricarea produselor din lemn numărul de elevi este 0. -

În regiunea Sud Vest Oltenia, pentru anul școlar 2017-2018, unitățile IPT au încheiat parteneriate pentru pregătirea practică a elevilor din învățământul profesional, cu un număr de 332 operatori economici, pentru calificări din 13 domenii de pregătire, în funcție de nevoile de existente la nivelul local. Din acest punct de vedere regiunea se află pe penultimul loc în țară. Numărul cel mai mare de agenți economici parteneri au fost cei care au solicitat calificări din domeniul mecanică (170), urmați, la distanță destul de mare de operatorii din turism și alimentație (58).

Concluzii din analiza ÎPT

•Creșterea treptată a ponderii învățământului profesional și tehnic în fiecare județ din regiune, astfel încât în anul 2020 să poată fi atinsă ținta de 60%, asumată la nivel de țară; •Creșterea ponderii învățământului profesional și reducerea treptată a ponderii învățământului liceal tehnologic, în perspectiva echilibrării procentelor, având în vedere cerințele pieței muncii care arată că necesarul de forță de muncă pentru calificări de nivel 4 este în scădere, iar solicitările de calificări de nivel 3 în creștere; •Dezvoltarea unor programe de promovare a ofertei de formare a unităților de învățământ profesional și tehnic în rândul societății civile; •Dezvoltarea şi furnizarea de servicii de orientare în carieră pentru elevii de gimnaziu; •Dezvoltarea parteneriatelor între operatorii economici și școli, pentru o cunoaștere reciprocă și reală a nevoilor ambelor părți; •Analiza nevoilor de autorizare/acreditare aunităților IPT în calificări noi, în concordanță cu noile tehnologii ale operatorilor economici.

Ţinte pe termen mediu pentru oferta IPT pe niveluri de formare profesională şi domenii de pregătire

Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020, stabilește ca obiectiv strategic ”Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională având ca țintă strategică: Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014” În concordanță cu acest document, la nivel regional, se recomandă ca ponderea învățământului profesional și tehnic să atingă în anul 2020 ponderea proiectată de 60% din totalul ofertei educaţionale. Pe niveluri de formare profesională, se recomandă ca minim 50% din totalul locurilor propuse să fie pentru calificări de nivel 3. Pe domenii de pregătire, se propune alocarea numărului de locuri, conform tabelului : Pondere recomandată Domeniu de formare PRAI Agricultură 5,3% Chimie industrială 1,2% Comerț 6,7% Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 3,7% Economic 8,5% Electric 8,7% Electromecanică 2,4% Electronică automatizări 7,7% Estetica şi igiena corpului omenesc 2,0% Fabricarea produselor din lemn 2,0% Industrie alimentară 4,1% Industrie textilă şi pielărie 3,2% Mecanică 29,8% Protecţia mediului 5,5% Silvicultură 1,3% Turism şi alimentaţie 7,9% Total Regiunea Sud-Vest Oltenia 100,0%

Ponderile recomandate, pot suferi modificări în funcție de evoluția sectoarelor economice din regiune și deasemenea la proiectele planurilor de școlarizare pe județe se va ține cont de solicitările exprese ale operatorilor economici.

II.6. ANALIZA MEDIULUI INTERN

Analiza nevoilor - autoevaluare internă

Procesul instructiv educativ este coordonat la nivelul unităţii de echipa managerială conform cu normele metodologice prevăzute de legislaţia în vigoare. Consiliul de Curriculum al şcolii a elaborat la începutul anului şcolar oferta curriculară cu o descriere a facilităţilor şi obiectivelor liceului, a metodologiei de selecţie a opţiunii în privinţa C.D.S. şi a sistemului de evaluare a elevilor. S-au întocmit schemele orare pe clase având incluse pe lângă orele din trunchiul comun şi orele prevăzute in CDS şi CDL. Pentru orele opţionale au fost întocmite programele şcolare aprobate în Consiliul de Curriculum, Consiliul de Administratie şi de către inspectorul de specialitate. Proiectarea didactică stă în atenţia profesorilor, fiecare dispunând de un material informativ adecvat. S-a realizat proiectarea didactică bazată pe competenţe şi în concordanţă cu stilurile individuale de învăţare. Echipa managerială pune accentul pe creşterea calităţii actului educaţional. Factorii care contribuie la realizarea acestui deziderat sunt: intrarea la timp în clasă a profesorului (la timp şi cu lecţia pregătită), motivarea elevilor printr-o strategie didactică suplă şi modernă ceea ce înseamnă perfecţionarea tuturor cadrelor didactice, fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale.

II.6.a. Predare-învăţare

PUNCTE TARI: 1. Elevilor le sunt puse la dispoziţie declaraţia misiunii şcolii, Oferta curriculară şi Oferta educaţională a şcolii prin materiale şi activităţi de promovare. 2. Din 1997 şcoala oferă elevilor servicii de sprijin în cadrul politicilor de învăţare cu caracter de includere. 3. Elevii sunt informaţi în legătură cu posibilitatea schimbării rutei de şcolarizare, a programelor de învăţare şi posibilităţile de aşi continua studiile după absolvirea fiecărui nivel 4. Din 2000-2001 Programul “Performanţe” – pregătire suplimentară de performanţă pentru olimpiade şi concursuri şcolare, examene de bacalaureat şi de certificare a competenţelor profesionale, participare la pregătire în centrele de excelenţă. 5. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, Regulamentul de ordine interioară a şcolii si Statutul elevului sunt aduse la cunoştinţa elevilor şi părinţilor în prima săptămână a anului şcolar. Drepturile elevilor sunt clar definite şi urmăresc sprijinirea acestora pentru finalizarea fiecărui ciclu de finalizare. 6. Programele de sprijin sunt monitorizate conform Programului de monitorizare a activităţii din unitatea şcolară prin asistenţe la activităţi, fişe de asistenţă, compararea cu standardele, rapoarte ale responsabililor comisiilor metodice în Consiliul de administraţie şi Consiliul profesoral, chestionare: părinţi, elevi, profesori, mapele comisiilor metodice, portofoliile profesorilor, portofoliile elevilor, rezultatele la evaluarea iniţială, continuă şi sumativă, urmărirea integrării socio-profesionale după absolvire. 7. În activitatea didactică desfăşurată la clasă profesorii utilizează strategii şi metode specifice ICE. 8. Elevii primesc informaţii, orientare şi consiliere pentru continuarea studiilor, pe nivele de calificare şi pentru învăţământul universitar 9. Există înregistrări privind evoluţia ulterioară a absolvenţilor (prin colaborare cu AJOFM, agenţi economici parteneri, universităţi). Se urmăreşte comportamentul şi inserţia socio-profesională a absolvenţilor.

10. Elevilor li se oferă un cadru adecvat de lucru prin metode privind invatarea centrata pe elev, pachete AEL,activitati alternative (inclusiv de evaluare) PUNCTE SLABE: 1. În anul şcolar 2016-2017 nu au existat contracte şi planuri individuale de învăţare scrise şi ferme ci doar echivalentul negocierii şi înţelegerii între profesor-elev, profesor-grup, profesor-clasă. 2. Profesorii de la unele discipline nu au fişe de observaţii şi fişe de urmărire a progresului pentru toţi elevii cu dificultăţi de învăţare. 3. În programele profesorilor nu sunt prevăzute perioade pentru revizuirea şi reevaluarea nevoilor de sprijin, dar elevii trec în alt program conform curbei de progres. 4. Nu există un registru special de înregistrare a evoluţiei ulterioare a absolvenţilor, datele există la dosarul şcolii, mapele comisiilor metodice, în rapoartele diriginţilor. 5. Tehnicile noi (invatarea centrata pe elev, sistemul AEL) nu sunt aplicate de către toate cadrele didactice, uneori reticente la nou si inovare didactica.

II.6.b. Materiale şi resurse didactice

PUNCTE TARI 1. Există resurse materiale care sprijină procesul de învăţare, însoţite de instrucţiuni de funcţionare clare, uşor de înţeles. 2. Se gestionează, menţine, monitorizează şi evaluează siguranţa, gradul de adecvare şi utilizare a echipamentelor folosite în procesul de învăţare. 3. Elevii au acces la resursele didactice. 4. Resursele didactice de învăţare şi spaţiile aferente permit tuturor elevilor să participe integral sau pe grupe la procesul de învăţare. 5. S-a obţinut finanţare prin Programul Phare RO 2004/ 005-551.05.03.01.02.01 pentru dotarea laboratoarelor tehnologice şi a atelierului şcolii pentru nivelul 2 de calificare. 6. Prin programul Phare 2004-2006 s-a realizat 2 ateliere si 2 laboratoare tehnologice.

PUNCTE SLABE 1. Eficacitatea resurselor nu este optimă datorită gradului de uzură fizică şi morală. 2. Laboratorul nou de informatică este supraîncărcat cu ore de informatică şi TIC şi nu permite decât sporadic desfăşurarea lecţiilor asistate de calculator la celelalte discipline. 3. Nu există soft educaţional pentru unele discipline din planul cadru. 4. Nu există suficiente materiale didactice pentru învăţarea limbilor străine. 5. Nu există decât cantităţi foarte mici la unele substanţe pentru laboratorul de chimie. 6. 20% din resursele didactice nu sunt adecvate unui studiu independent eficace.

II.6.c. Rezultatele elevilor

PUNCTE TARI 1. Procentul de promovabilitate pe nivele de invatamant ( anul scolar 2016-2017) este de: -inv. Primar-100% -inv. Gimnazial-92,71% -inv. Liceal-profil real – 100% -inv. Liceal-profil tehnic-98,37% -inv. Liceal – profil tehnic- seral- 97,08% - inv Profesional –96,87% La examenele nationale procentele de promovabilitate sunt : Evaluare Nationala- 72,22% BAC- 40,54% 53

2. Pe parcursul şcolarităţii toţi elevii realizează progrese considerabile faţă de media de admitere în liceu . 3. La olimpiadele şi concursurile şcolare 2016-2017 elevii au obţinut: 48 premii la concursurile judetene, 68 premii la concursuri nationale. 4. Rata abandonului şcolar este în anul şcolar 2016-2017 (0,9), 2015-2016(1,19%), 2014- 2015(1,29%),2013-2014(1,31%),2012-2013( 1,34%),2011-2012(1,89%) , 2010-2011(1,97%), 2009- 2010 (2%) faţă de 2008-2009 (2,9%) (sursa statisticile şcolii). Se constata ca rata abandonului scolar este in scadere.

PUNCTE SLABE 1. Procent mic al elevilor cu medii generale cuprinse între 9-10 (raportat la alte şcoli). 2. Premii relativ putine la concursurile şi olimpiadele naţionale. 3. Rata absenteismului şcolar 6,2% elevi cu absenţe peste limita admisă. 4. Rezultate la Ev. Nationala si Bacalaureat sub media judetului.

II.6.d. Consiliere şi orientare şcolară în carieră

PUNCTE TARI 1. S-a constituit echipa de orientare şi consiliere şcolară. 2. S-a elaborat programul de orientare şi consiliere şcolară. 3. S-au făcut activităţi de diseminare cu diriginţii claselor a IX-a liceu 4. S-a făcut diseminare în cele 3 şcoli arondate 5. Au fost informaţi elevii şi părinţii cu privire la evoluţia pieţei muncii şi posibilităţile de orientare şcolară şi profesională a elevilor (şedinţe cu părinţii, ore de dirigenţie, “Ziua porţilor deschise”, “Târgul liceelor”, Ziua Scolii) 6. Au fost informaţi elevii şi părinţii cu privire posibilitatea schimbării traseelor de formare şi a programelor de învăţare 7. S-au încheiat protocoale de parteneriat cu parteneri economici, sociali şi educaţionali 8. S-au constituit echipe de orientare şi consiliere vocaţională a elevilor din şcolile generale partenere. 9. S-au încheiat acorduri de parteneriat şi convenţii de practică cu agentul economic de pe raza comunei. 10. S-a elaborat CDL împreună cu partenerii în beneficiul carierei elevilor 11. S-a negociat cu angajatorii competenţele şi abilităţile necesare ocupării unui loc de muncă 12. S-au desfăşurat activităţi în parteneriat cu instituţii de învăţământ superior pentru orientarea şi consilierea elevilor de clasa a XII-a 13. S-au desfăşurat activităţi de consultanţă pentru identificarea surselor de informare privind piaţa muncii, descrierea meseriilor 14. La orele de dirigenţie elevii au fost consiliaţi pentru: prezentare CV, scrisoare de intenţie, prezentare la interviu de angajare (joc de rol)

PUNCTE SLABE

1. Activităţile nu au avut impactul scontat asupra unui procent mare de elevi din şcolile generale şi asupra părinţilor acestora care persistă în ideea orientării masive a copiilor spre profile teoretice. 2. Numărul mic al partenerilor economici datorat stării precare a dezvoltării economice în zona şcolii. 3. Lipsa unui consilier psihopedagogic.

II.6.e. Calificări şi curriculum

PUNCTE TARI 1. Pentru anul şcolar 2016-2017 toate documentele curriculare au fost cunoscute din luna sept. 2016 şi dezbătute în comisiile metodice. 2. Toate documentele curriculare au fost multiplicate pentru fiecare cadru didactic 3. CDL a fost elaborat împreună şi la propunerea agenţilor economici conform metodologiilor , avizat în Consiliul de Administraţie, si de către agenţii economici. CLD şi dezvoltă competenţele cheie 4. Au fost identificate competenţe cheie pentru integrarea la locul de muncă şi păstrarea locului de muncă pe o perioadă cât mai îndelungată 5. CDL dezvoltă competenţele prevăzute în standardul de competenţe profesionale pentru domeniile mecanic şi electric calificarea tehnician mecanic intretinere si reparatii si tehnician electric 6. Curriculum la TC este prezentat modular pentru a permite flexibilitate în formare şi în ocuparea unui loc de muncă 7. Pentru anul şcolar 2017-2018 sunt cunoscute toate documentele curriculare ( Plan cadru, standardele de pregătire profesională revizuite, curriculum pentru TC). A fost elaborat CDL pentru clasa a IX-a , a X-a , XI – a , după recomandările făcute de MEN.

PUNCTE SLABE 1. Dificultăţi de efectuare a instruirii practice comasate 2. Nu există manuale elaborate sau editate pentru toate disciplinele de specialitate

II.6.f. Resurse materiale si financiare

Baza materiala Liceul Tehnologic „Alexandru Macedonski” Melinesti dispune de o baza materiala in plina modernizare: * 3 corpuri de clădiri folosite efectiv in activitatea cu elevii, din care o clădire nouă, care cuprinde două laboratoare tehnolgice si două ateliere cu dotari si amenajari moderne, prin programul PHARE-VET 2004-2006. * 2 laboratoare de informatica dotate cu reţele de calculatoare de ultima generaţie si conectate la INTERNET si sistem AEL. * 3 laboratoare : fizica, chimie, biologie modernizate si dotate corespunzător * 1 cabinet de consiliere psiho-pedagogica si orientare şcolară. * 1 biblioteca cu 13 500 volume . * Centru de Informare şi Documetare dotat cu aparatură electronică * micro - sala sport. * baza sportiva in aer liber : terenuri de fotbal, volei, handbal, pista de atletism. * o sala multifunctionala * monitorizare video si sistem de alarma. -Corpul A dispune de incalzire cu combustibil gazos la sobe, apa curenta , apa potabila la filtre si in curs de realizare incalzire centralizata .. - Corpul B dispune de incalzire centralizata – centrala termica pe gaz, apa potabila -dozator cu butelie apa, reabilitare in interior- iluminat, dusumea – parchet. - Corpul C dispune de: centrala termica ,apa curenta, spatii sanitare in interiorul cladirii, canalizare fosa septica, apa potabila- filtre. - Corpul D a fost reabilitat in anul 2014- in curs incalzire centralizata Gradinita Bodaiesti de Jos dispune de 5 Sali de clasa(cladire veche necesita reparatii capitale). Gradinita Melinesti : 2 Sali de clasa, apa curenta, filtre pt. apa,canalizare, incalzire centrala termica. Gradinita Negoiesti: 2 Sali clasa, apa curenta, incalzire centrala termica, conexiune la Internet, sistem de alarma. apa potabila-dozator cu butelie apa 55

Scoala Gimnaziala Negoiesti: 8 Sali clasa, 1 laborator, reabilitare in 2008, apa curenta si dozatoare, incalzire centrala termica, apa potabila-dozator cu butelie apa , in curs amenajare grup sanitar in interiorul cladirii Gradinita Spineni:1 sala clasa, alte spatii-necesita reabilitare. Gradinita Negoiesti –necesita reabilitare – s-a intocmit plan de reabilitare aprobat de Minsiterul Dezvoltarii prin PNDL 2 Gradinita Bodaiesti de Sus: 2 Sali clasa-reparatii capitale in 2008 . Şcoala dispune de toate categoriile de mijloace de învăţământ (aparatură de laborator, utilaje pentru ateliere, mijloace audio-video, filme didactice, casete audio-video, diapozitive, etc.) pentru toate disciplinele de învăţământ, echipamente audio-video, precum şi tehnologie informatică şi de comunicaţii (reţea de calculatoare conectate la Internet). Majoritatea unitatilor sunt imprejmuite corespunzator. Şi totuşi, existenţa acestui necesar nu se situează la nivelul standardelor şi performanţelor moderne, multe dintre echipamente fiind uzate moral.

II.6. g. PROGRAME DE INVESTITII SI REABILITARE

Nr. Proiecte Anul Programul prin care a fost finantat Crt. reabilitarii 1 Reabilitare Corp A 2002 Banca Mondiala 2 Dotare mobilier corp A 2004-2006 Proiect Phare si retea de calculatoare si birotica 3 Construire corp cladire 2008 Proiect Phare C si dotare cu materiale si echipamente. 4 Scoala gimnaziala 2008 Consiliu Local Melinesti Negoiesti- reabilitare, montare centrala termica 5 Forare put de mare 2009 Consiliu Local Melinesti adancime si alimentare cu apa. 6 Reabilitare corp B- 2010 Consiliul Local Melinesti montat centrala termica 7 Scoala primara Bod. 2009 Consiliul Local Melinesti De sus- reabilitare 8. Reabilitare termica- 2012-2013 Consiliul Local Melinesti Corp A- montare tamplarie PVC cu geam termopan 9. Imprejmuire cu gard a 2013 Consiliu Local Melinesti liceului, gradinitei Negoiesti si a scolii gimnaziale Negoiesti 10. Reparatie gard stradal 2014 Consiliul Local Melinesti liceu 11. Reabilitare corp D 2014 Consiliul Local Melinesti 12 Centrala Termica Corp 2015 Consiliul Local Melinesti B 13 Modernizare Corp A si 2016 Consiliul Local Melinesti corp B 14 Centrala Termica- 2016 Consiliul Local Melinesti Corp A si Corp D 15. Amenajare biblioteca 2017 Consiliul Local Melinesti 16. Gradinita Negoiesti 2017-2018 Consiliul Local Melinesti prin PNDL 2 17. Montare parchet in 2017-2019 Consiliul Local Melinesti salile de clasa 18. Introducere apa 2018 Consiliul Local Melinesti curenta la Gradinita Spineni 19. Reabilitare termica si 2018-2020 Consiliul Local Melinesti acoperis Liceul Melinesti si Scoala Negoiesti

PUNCTE TARI - Existenta cabinetelor, laboratoarelor, sălilor specializate funcţionale - Dotarea celor doua cabinete de informatică şi a Centrului de Documentare şi Informare - Scoala are biblioteca - Scoala Negoiesti este rebilitata termic si dispune de centrala termica - Corpul C de la liceu dispune de centrala termica, apa curenta, canalizare, - In corpul A si C, gradinita Melinesti exista filtre pt. apa - Gradinita Melinesti dispune de centrala termica, apa curenta, canalizare - Scoala Melinesti dispune de sistem de monitorizare video si de alarma - Scoala Negoiesti, Gradinita Negoiesti si Gradinita Spineni dispun de dozatoare de apa imbuteliata. - Scoala detine 14,5 ha de teren agricol arendat – fonduri extrabugetare. - Imprejmuirea totala a liceului, gradinitei Negoiesti si a scolii gimnaziale Negoiesti - Se gestionează, menţine, monitorizează şi evaluează siguranţa şi gradul de adecvare a resurselor fizice - Resursele financiare asigură funcţionarea şcolii la parametri normali şi sunt formate din resurse buget local, resurse buget naţional, resurse extrabugetare ale şcolii, sponsorizări şi donaţii din partea Comitetului de Părinţi şi a partenerilor economici - A fost construită o clădire nouă care cuprinde ateliere şcoală şi dotare ateliere şi laboratoare tehnologice prin Programul Phare RO 2003/ 005-551.05.03.01.02.01 - Spaţiile de specialitate sunt adecvate specialităţi - Spaţiile şi echipamentele sunt accesibile tuturor grupurilor de elevi şi sunt uşor de localiza - S-au construit rampe de acces conform standardelor la corp A la cele doua intrari. -În corpurile A, C (şcoală, ateliere) condiţiile şi mediul de lucru sunt eficace şi asigură condiţii de muncă bune. -Consiliul Local a alocat fonduri pentru imprejmuirea totala a Gradinita Negoiesti, Scoala Gimnaziala Negoiesti, Liceul Tehnologic Melinesti, realizarea proiectului de reabilitare a Şcolii primare Bodăieşti de Sus, fonduri pentru reabilitarea termica a corpului B şi fonduri pentru utilităţi ( apă, curent electric),pentru repararea acoperisului la Sc. Gimnaziala Negoiesti, la Corpul C si B al liceului,fonduri pentru reabilitarea termica a Corpului A. -Liceul Tehnologic, gradinita Melinesti, gradinita Negoiesti si scoala gimnaziala Negoiesti beneficieaza din anul şcolar 2015-2016 de autorizaţie sanitară de funcţionare .

PUNCTE SLABE - Starea fizica a celorlalte corpuri de clădiri de la structuri - Spaţiu insuficient pentru Centrul de Documentare si Informare - Insuficienţa spaţiilor de învăţământ - Nu exista sala de sport( minisala sport liceu) - Nu exista o sala de festivitati(avem un spatiu dar insuficient) - Imprejmuirea unor scoli este partiala in structuri - Materialul didactic este insuficient şi depăşit - Incălzirea spaţiilor prin sobe ( lemne) in unele structuri clădire B - Din cauza uzurii fizice şi morale avansate a utilajelor şi echipamentelor din atelier veniturile extrabugetare din activitatea de producţie sunt nesemnificative - Unele gradinite si scoli primare functioneaza in localuri vechi. - Fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru stimularea cadrelor didactice şi elevilor , pentru achiziţionarea unor echipamente şi materiale didactice , pentru întreţinerea spaţiilor şcolare . - Lipsa unui cabinet medical.

OPORTUNITATI - Descentralizare si autonomie instituţională - Intocmirea de proiecte pentru extindere spatii de invatamant,construcţie sala de sport, centrala termica - Fondurile structurale de dezvoltare a învăţământului de la U.E. sau Guvernul României - Fondurile alocate de către Consiliul Local pentru investiţii si reparaţii

- Parteneriate cu ONG , firme , părinţi etc. - Existenţa internetului in şcoala - Existenţa terenurilor agricole care aduc fonduri extrabugetare - Colaborare cu primaria si consiluil local foarte buna

AMENINTARI - Administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale si financiare existente - Degradarea spatiilor şcolare (mai ales la structuri)datorita fondurilor băneşti limitate , alocate pentru întreţinerea şcolilor - Conştiinţa morala a elevilor privind păstrarea si întreţinerea spatiilor şcolare - Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice care conduce la uzura morala a echipamentelor existente

II.6.h. RESURSE UMANE

Pregătirea de specialitate şi cultură generală se realizează de către un corp profesoral format din cadre didactice cu experienţă în munca la catedră, preocupate pentru formarea continuă şi pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a şcolii. Structura corpului profesoral este următoarea :

2012- 2013- 2014- 2015- 2016- 2017- Nr.c Personal didactic 2013 2014 2015 2016 2017 2018 rt 1 Total cadre didactice calificate 63 59 60 57 54 54 2 Total cadre didactice necalificate 0 0 0 0 0 0 3 Total cadre didactice gradul I 36 35 35 41 43 43 4 Total cadre didactice grad II 13 12 12 9 2 2 5 Total cadre didactice-definitivat 9 8 8 4 7 6 6 Total cadre didactice debutanti 5 4 5 3 2 3 7 Total cadre didactice-titulare 55 52 49 49 45 44 8 Total cadre didactice-suplinitori 4 5 11 4 7 7 9 Total cadre didactice-detasate 4 2 2 4 2 3

Distribuția pe grupe de vechime a personalului didactic An Vechime 0-3 ani 3-5 5-10 10-15 15-20 20-25 Peste Total scolar ani ani ani ani ani 25 ani ani 2016- In 2 2 2 6 11 7 24 54 2017 invatamant 2016- In unitate 8 2 5 9 9 6 15 54 2017 2017- In 3 2 1 6 11 8 23 54 2018 invatamant 2017- In unitate 12 2 5 9 7 5 14 54 2018

Cadre didactice metodiste in anul scolar 2015 - 2016

Nr. Nume şi prenume Specialitatea crt. 1. Dumitrascu Alina Informatica 2. Troaca Frusina Invatator

Cadre didactice care au beneficiat de gradatii de merit Nr. Numele si prenumele cadrului didactic perioada Crt. TROACA FRUSINA 2009-2013, 2013- 2018 VASILE ECATERINA 2012-2016, 2016- 2021 DIDU ALINA 2012-2017, 2017- 2022 MICU VASILE CRISTINEL 2013-2018 MICU CONSTANTIN 2012-2017, 2017- 2022 RAHUT ALINA 2012-2017 IONESCU VALERIA 2012-2017 POPESCU ADRIANA 2015-2020 MICU MIHAELA 2012-2016, 2016- 2021

PUNCTE TARI

1. Toţi membrii personalului sunt angajaţi în conformitate cu legislaţia naţională privind ocuparea posturilor în învăţământul preuniversitar 2. Politica de recrutare a personalului stabileşte standarde minime cu privire la calificările şi experienţa adecvate, în special pentru cei implicaţi în furnizarea şi evaluarea programelor de învăţare 3. Rolurile şi responsabilităţile membrilor personalului sunt clar definite şi înţelese (organigramă, echipe pe programe şi proiecte, fişa postului individuală flexibilă). Autoritatea este recunoscută 4. Politica de dezvoltare profesională a personalului cuprinde prevederi adecvate referitoare la iniţierea membrilor nou veniţi şi la formarea şi dezvoltarea continuă a personalului 5. Programele de dezvoltare profesională contribuie la sporirea eficacităţii şi oferă posibilitatea reflecţiei asupra practicii 6. Sistemul de circulaţie a informaţiilor este eficient şi multidirecţional. Toţi membrii personalului au acces la cunoştinţe utile şi valide privind sarcinile şi obiectivele lor (sunt afişate în cancelarie şi sunt puse la dispoziţia cadrelor didactice în cabinetele metodice: Planul de dezvoltare al şcolii, Planul managerial anual, programele de formare continuă şi dezvoltare profesională, programul de parteneriate, fişele individuale de formare continuă, programele comisiilor metodice şi cercurilor pedagogice, Internet etc.). 7. Managerii au primit de la ISJ materiale de informare cu privire la managementul şi pedagogia calităţii 8. Performanţa tuturor membrilor personalului este monitorizată şi evaluată de echipa managerială şi în comisii metodice 9. Sistemul de evaluare a personalului are ca rezultat planificarea unor acţiuni ameliorative

10. Nevoile organizaţiei, echipelor şi persoanelor individuale sunt echilibrate 11. Conflictele şi problemele personale sunt rezolvate în mod eficace. 12. 50% din cadrele didactice au participat la cursurile POSDRU-Cariera de succes. 13. Personal didactic calificat in proporţie de 100%. 14. Ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I este de 71,92% 15. Ponderea personalului didactic cu performante in activitatea didactica : 33 %

PUNCTE SLABE 1. Există 4 cadre didactice care manifesta inerţie in participarea la programe de dezvoltare profesională 2. Există un număr de 4 cadre didactice care au rezultate bune în programul de formare continuă şi dezvoltare profesională (2 grad I, 2 grad II) dar care nu aplică eficient în practică competenţele dobândite 3. Doar 40% din cadrele didactice sunt promotori ai schimbării, 28% se implică doar la cererea expresă a echipei manageriale, pentru obţinerea gradatiei de merit sau a calificativului. 4. 8,9% nu se implică deloc, manifestă rezistenţă la schimbare 5. 20% nu au fost încă implicaţi în programul de formare pentru ICE 6. Evaluarea anuală realizată în şedinţele comisiilor metodice nu este totdeauna obiectivă, ştiinţifică şi validată de dovezi incontestabile, nu toţi responsabilii de comisii metodice manifestă responsabilitate pentru procesul de evaluare, se propune prea uşor calificativul foarte bine 7. Numarul mare al cadrelor didactice navetiste- 36 8. Conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum : organizarea si desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului , informatizarea învăţământului , etc. 9. Neimplicarea tuturor angajaţilor la nivel maxim in realizarea sarcinilor de serviciu 10. Insuficienţa personalului nedidactic

AMENINTARI 1. scăderea motivaţiei si interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii , perfecţionare , confecţionarea materialelor didactice , pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.) 2. criza de timp a părinţilor datorata actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei in viata şcolară 3. cantonarea unităţii de invatamant în profile tradiţionale 4. scăderea numărului de copii şcolari 5. scăderea natalităţii şi a nivelului de trai al părinţilor 6. destrămarea unor familii sau indiferenţa părinţilor faţă de progresele pe care le fac copii 7. nivelul scăzut de educaţie sau conservatorismul unor părinţi 8. copiii sunt lasati in grija bunicilor sau altor persoane iar parintii sunt plecati la munca in diferite tari.

OPORTUNITATI 1. Existenta programelor de dezvoltare si perfecţionare 2. Existenta mijloacelor de informare(CDI) 3. Disponibilitatea si responsabilitatea unor instituţii publice de a venii in sprijinul şcolii- Primărie, Consiliul Local, Biserica, Poliţie,Protecţia Copilului 4. Posibilităţile de schimb de experienţa cu cadre didactice din U.E (Franţa, Germania, Grecia, Turcia, Polonia etc) 5. Proiectul „ Class d-eau „ in parteneriat cu Ambasada Apei , Franţa 6.Intâlnirile si activităţile comune ale cadrelor didactice cu elevii si părinţii lor 7. Posibilităţile financiare de stimulare , motivare a cadrelor didactice si a celorlalte categorii de personal 8. Adoptarea unui stil managerial adecvat

II.6.i. Oferta curriculară

PUNCTE TARI -pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune de întregul material curricular ( planuri de invatamant si programe şcolare, programe şcolare alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumătoare, etc.) PUNCTE SLABE -organizarea defectuoasa a CDS si CDL : managerial – oferta scolii nu satisface nevoile tuturor elevilor, administrativ – opţiunile se fac in funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei - insuficienta diversitate a abilitaţilor cadrelor didactice in raport cu solicitările beneficiarilor (elevi si părinţi)

OPORTUNITATI - CDS si CDL oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare si cunoaştere in diferite domenii de activitate - oferta CDS si CDL vine in sprijinul ameliorării fenomenului de absenteism şcolar si contribuie la dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru invatare - CDS si CDL permite valorificarea abilitaţilor individuale AMENINTARI - insuficienta diversificare si adecvare a CDS si a CDL la cerinţele si solicitările părinţilor si elevilor poate scădea motivaţia acestora pentru învăţare precum si interesul pentru unitatea noastră de invatamant - baza materiala existenta nu permite realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor)beneficiarilor .

II.6.k. Relaţiile cu comunitatea

PUNCTE TARI - unitatea de invatamant are in derulare parteneriate cu instituţiile din comuna (primărie , politie, dispensar medical uman si cabinet stomatologic, biserica , etc.) cu reprezentanţii cărora se organizează întâlniri periodice - activităţi extracurriculare precum : excursii , vizionari de spectacole , acţiuni caritabile la Unitatea medico-sociala Melinesti, etc., introduc elevii in mediul comunitar si contribuie la socializarea lor - întâlniri semestriale cu Comitetul Reprezentativ al Părinţilor, suplimentate cu consultaţii individuale cu părinţii.

PUNCTE SLABE - slabe legături de parteneriat cu ONG- uri - legăturile cu instituţiile de învăţământ superior, agenţi economici, AJOFM, etc., in vederea realizării unei orientări vocaţionale adecvate sunt insuficiente si necoordonate - puţine activităţi desfăşurate în şcoală implica coparticiparea părinţilor

OPORTUNITATI - disponibilitatea si responsabilitatea unor instituţii de a veni in sprijinul scolii (primărie , ONG, instituţii culturale , etc.) - interesul instituţiilor de învăţământ superior de a-si prezenta oferta educaţională - interesul firmelor (agenţilor economici) de a-si recruta si forma in perspectiva personal specializat

AMENINTARI - organizarea defectuoasa a activităţilor de parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar eliminarea efectelor scontate

nivelul de educaţie si timpul limitat al părinţilor poate conduce la slaba implicare a părinţilor in viata şcolară - instabilitate la nivel social si economic a instituţiilor potenţial partenere - slaba informare privind specificul si inadecvarea activităţilor propuse de către instituţiile partenere.

Rezumatul principalelor aspecte care necesita dezvoltarea

Ţinând cont că obiectivul strategic al tuturor acţiunilor ce se desfăşoară în ţara noastră în etapa actuală este integrarea României în Uniunea Europeană, MEN a iniţiat acţiuni de reformă cu susţinere financiară din partea UE prin programe PHARE. Obiectivul principal al reformei, prin aceste programe, este realizarea unei formări profesionale la nivelul celei din ţările UE, adaptată la cerinţele unei societăţi democratice, ale unei economii de piaţă, în concordanţă cu evoluţia pieţei muncii din România, în vederea facilitării restructurării economice. Odată cu dezvoltarea şi modernizarea tehnologiei este necesară şi întărirea abilităţilor forţei de muncă. Competenţele şi abilităţile pe care elevii, viitoarea forţă de muncă le vor dobândi pe parcursul perioadei de şcolarizare trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale economiei bazate pe cunoaştere. Competenţele de bază ale formării sunt :  competenţe profesionale prin care se asigură satisfacerea exigenţelor angajatorilor şi a partenerilor sociali stabilite prin SPP-uri;  competenţe tehnice prin care se asigură integrarea competenţelor profesionale în cunoştinţele tehnice generale de specialitate;  competenţe polifuncţionale prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază şi de a exploata schimbările care au şi vor avea loc. Pentru anul şcolar 2016-2017 Liceul tehnologic Melinesti va elabora Planul de Acţiune pornind de la situaţia existentă în anul şcolar anterior . Pentru aceasta s-au organizat reuniuni de lucru cu ISJ, CCI, AJOFM, CLDPSFP, agenţi economici, s-a studiat Planul Regional de Acţiune pentru învăţământul profesional tehnic regiunea S- V Oltenia şi Planul Local de Acţiune.

II.7. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare (priorități și obiective generale) Prioritatea 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN UNITATEA ȘCOLARĂ CU PIAȚA MUNCII Obiectiv: Corelarea ofertei școlare cu cererea existentă pe piața muncii prin creșterea eficienței și a competitivității calificărilor la nivel 4 și 3 pe piețele muncii și dobândirea de noi abilități profesionale Prioritatea 2: EFICIENTIZAREA REALȚIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ȘI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE Obiectiv: Dezvoltarea de parteneriate sociale active cu alte unități școlare, autoritățile publice locale și parteneri sociali (agenți economici, patronate) Prioritatea 3: ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII EDUCAȚIEI FORMĂRII CONTINUE PROFESIONALE ȘI DEZVOLTAREA UNUI ÎNVĂȚĂMÂNT INCLUZIV LA NIVELUL ORGANIZAȚIEI Obiectiv : Formarea continuă a cadrelor didactice din sistemul TVET pentru pregătirea elevilor în concordanță cu abilitățile și competențele cerute pe piața muncii Prioritatea 4.: IMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII EDUCAȚIONALE DE BAZĂ ȘI A DOTARII ȘCOLII CU ECHIPAMENTE DIDACTICE/ ȘCOLARE ȘI IT Obiectiv : Modernizarea și dotarea cu echipamente didactice moderne. Modernizarea infrastructurii (cladiri, utilitati, cladiri anexe) Prioritatea 5: PARTICIPAREA ELEVILOR LA LUAREA DECIZIILOR PENTRU BUNA GUVERNARE ÎN ȘCOALĂ, CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR Obiectiv : Implicarea elevilor și a părinților la luarea deciziilor la nivel de organizație si formarea unor cadre didactice in orientarea si consilierea privind cariera Prioritatea 6: DEZVOLTAREA INSTRUIRII NONFORMALE PRIN ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE Obiectiv : Educarea în spiritul păstrării şi perpetuării tradiţiilor şi valorilor culturale, artistice, sportive, româneşti şi universale Prioritatea 7: IMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ȘCOLARE SI A RATEI DE PARTICIPARE LA CURSURI Obiectiv : : Implementarea unor strategii didactice moderne care să permită creşterea calităţii proceselor de învăţare și scăderea numărului de absențe

Partea a III-a III.1. Planul operațional 2017-2018

PRIORITATEA 1 : ARMONIZAREA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN UNITATEA ȘCOLARĂ CU PIAȚA MUNCII Obiectiv: Corelarea ofertei școlare cu cererea existentă pe piața muncii prin creșterea eficienței și a competitivității calificărilor la nivel 4 și 3 pe piețele muncii și dobândirea de noi abilități profesionale Ținte:1.1. Diversificarea metodelor de orientare şi consiliere profesională astfel încât numărul elevilor cuprinşi în nivelul 4 de calificare să crească 1.2. Atragerea elevilor din comunele vecine în învăţământul profesional şi tehnic din şcoala noastră. 1.3. Mentinerea numărului de clase din nivelul 4 de calificare 1.4. Reducerea abandonului şcolar sub 1%. Context: * Existenţa în planul de şcolarizare a unor calificări care nu se regăsesc în cererea de forţă de muncă a pieţei regionale şi judeţene *Scăderea populaţiei şcolare * Cuprinderea unui număr relativ mare de elevi în învăţământul TVET din mediul rural. * Procentul scăzut de promovabilitate la Evaluarea Nationala Acțiuni pentru atingerea Rezultatele așteptate Data până la Persoana/ Parteneri Cost în Sursa de obiectivului care vor fi persoane lei finanțare finalizate responsabile Chestionarea agenților economici Număr de chestionare 2017/2018 Director Agenți 200 Fonduri proprii și partenerilor sociali privind relevante privind cererea Director adjunct economici cererea calificărilor necesare pe calificărilor-peste 5 agenți CEAC piața muncii și prospectarea pieței economici chestionați la Consilier educativ nivel local și județean Corelarea planului de școlarizare Informații pertinente 2017/2018 Director Agenți 500 Fonduri proprii cu necesarul calificărilor pe piața privitoare la calificările Director adjunct economici muncii cerute pe piața muncii de la CEAC AJOFM Dolj, situații Consilier educativ statistice cu cele mai căutate meseri de pe piața muncii Informarea elevilor cu privire la Realizarea studiilor de caz în 2017/2018 Consilierul educativ AJOFM 300 Surse condițiile cerute de agenții rândul elevilor din clasele și cadrele didactice Dolj extrabugetare economici pentru ocuparea terminale, privind viziunea Agenți locurilor de muncă asupra muncii în proportție economici de 90% din numărul de absolvenți Monitorizarea situației 55% din absolvenți să fie 2017/2018 Director AJOFM

absolvenților, a traseului integrați pe piața muncii. Director adjunct Dolj educațional și a inserției socio- 80% din numărul total de CEAC Agenți profesionale pe piața muncii absolvenți să participe la Consilier educativ economici aplicarea sondajului de Secretariat opinie pentru definirea traseului educațional și a inserției socio-profesionale pe piața muncii Participarea la targul de oferte Mai 2018 Director, echipa de ISJ Dolj 200 lei Surse educaționale promovare a ofertei extrabugetare Colaborarea cu școlile generale Cel puțin 3 vizite sau Permanent Consilier educativ, Scolile 500 lei Surse din împrejurimile comunei colaborari în diferite echipa de promovare, Fărcaș, extrabugetare Melinești, prezentarea ofertei de activități propuse în comitetul de părinți Tălpaș, școlarizare și atragerea elevilor partneriate Crușeț, către școala noastră Căpreni, Goiești, Dănciulești, etc

PRIORITATEA 2: EFICIENTIZAREA RELAȚIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ȘI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE Obiectiv: Dezvoltarea de parteneriate sociale active cu alte unități școlare, autoritățile publice locale și parteneri sociali (agenți economici, patronate) Ținta: Dezvoltarea unei rețele de parteneriat educațional la nivel județean și interjudețean Context: -colaborarea discontinuă între unitatea noastyră și agentul economic -dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională Acțiuni pentru atingerea Rezultatele așteptate Data până la Persoana/ Parteneri Cost în lei Sursa de finanțare obiectivului care vor fi persoane finalizate responsabile Înființarea și dezvoltarea unei O rețea cu minim 2 2017/2018 Coordonator de AJOFM Fonduri proprii și rețele de parteneriate parteneri sociali proiecte și DOLJ, sponsorizări educaționale la nivel județean, programe Camera de interjudețean și regional O rețea cu minim 7 educative și Comerț. parteneri sociali directorul adjunct Centrul Județean de Asistență Psihopedagog ică, Poliția, Jandarmeria, Consiliul reprezentativ al părinților Realizarea unor parteneriate Dezvoltarea profesională 2017/2018 Director DPPD 2000 Fonduri proprii sociale pentru formarea și continuă a cadrelor Director adjunct Craiova perfecționarea continuă a didactice (creșterea cu 50 CCD Dolj cadrelor didactice % a numărului de cadre didactice din numărul total de cadre didactice care participă la programe de formare) Încheierea de acorduri de Încheierea a minim 3 2017/2018 Șefii de catedră SC. BRIMEX Fonduri proprii parteneriat cu angajatorii acorduri de parteneriat cu pe domeniile COM SRL și sponsorizări pentru calificările prioritare, agenți economici din Mecanică și SC privind asigurarea pregătirii domeniul de pregatire Electrică RALICRIICO practice și angajării M SRL

absolvenților CRAIOVA SC MELCATI PRODIMEX SRL, si altele Organizarea unor întâlniri de Semestrial Directori, sefii de SC. BRIMEX lucru între LTAM si agenții catedra discipline COM SRL economici pentru promovarea tehnice SC mecanismelor unor colaborari RALICRIICO eficiente pe principiul ”Câștig- M SRL CRAIOVA câștig” SC MELCATI PRODIMEX SRL, si altele

PRIORITATEA 3: ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII EDUCAȚIEI FORMĂRII CONTINUE PROFESIONALE ȘI DEZVOLTAREA UNUI ÎNVĂȚĂMÂNT INCLUZIV LA NIVELUL ORGANIZAȚIEI Obiectiv: Formarea continuă a cadrelor didactice din sistemul TVET pentru pregătirea elevilor în concordanță cu abilitățile și competențele cerute pe piața muncii Ținta: Creșterea numărului de cadre didactice pregătite prin sistemul de formare contiunuă Context: - nevoia invatarii centrate pe elev -lipsa educatiei antreprenoriale a profesorilor -nevoia dezvoltarii competentelor si abilitatilor in domeniul TIC pentru cadrele didactice Acțiuni pentru Rezultatele așteptate Data până la Persoane/ Parteneri Cost în Sursa de atingerea care vor fi persoane lei finanțare obiectivului finalizate responsabile Participare la Participarea a cel puțin 60% din 2017/2018 Formatori ISJ, 2000 Consiliul programe de formare cadrele didactice ale școlii la Directori CCD Local continuă propuse de programele de formare, Comisia de Universitatea Fonduri proprii ISJ; CCD pentru Cel puțin 5 cadre didactice la dezvoltare din Craiova utilizarea metodelor cursuri de cocnsiliere privind cariera profesională și de învățare centrată formare continuă pe elev și a instrumentelor moderne de evaluare, cursuri de formare în domeniul consilerii privind cariera Adaptarea strategiilor 2017/2018 Director, șefii de ISJ Dolj, CCD didactice şi a catedră curriculum-ului la particularităţile de vârstă şi nivelul de cunoştinţe al elevilor de liceu in vederea imbunatatirii randamentului scolar Întocmirea ,,Planului Recuperarea decalajelor la învățătură 2017/2018 Director adjunct Profesorii de învățare pentru elevii cu dificultăți de învățare CEAC

personalizată” prin aplicarea PIP în proporție de 100% tuturor elevilor cuprinți în învățământul incluziv Dezvoltarea Reducerea numarului elevilor 2017/2018 Director adjunct Cadrele învățământului corigenți la matematicăși limba și CEAC didactice incluziv literatura română cu 30 % față de Comisia de Comisia de numărul de corigenți la aceste intervenție Intervenție discipline din anul școlar 2016/2017 (învățământ incluziv) Aplicarea și folosirea O creștere a numărului de elevi care 2017/ 2018 Director Consiliul metodelor de învățare obțin premii și mențiuni la Director adjunct, reprezentativ centrată pe elev, concursurile și olimpiadele școlare cu Șefi arie al părinților utilizând auxiliarele cel puțin 30% față de anul școlar curriculară Consiliul curriculare realizate 2016/2017 Cadrele didactice elevilor

PRIORITATEA 4: IMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII EDUCAȚIONALE DE BAZĂ ȘI A DOTARII ȘCOLII CU ECHIPAMENTE DIDACTICE/ ȘCOLARE ȘI IT Obiectiv: Modernizarea și dotarea cu echipamente didactice moderne. Modernizarea infrastructurii (cladiri, utilitati, cladiri anexe) Ținta: Dotarea școlii cu echipamente didactice la standarde europene până în anul 2018 Context: * Insuficienţa facilităţilor şi instrumentelor moderne de pregătire pentru dobândirea competenţelor şi abilităţilor cerute de angajatori *Starea infrastructurii unelor structuri ale şcolii neadaptate cerinţelor derulării procesului instructiv –educativ Acțiuni pentru Rezultatele așteptate Data Persoana/persoane Parteneri Cost în Sursa de finanțare atingerea obiectivului până la care responsabile lei vor fi finalizate Achiziționarea de Creșterea numărului de elevi 2017/2018 Șefii catedrelor MEN 10000 MEN calculatoare, pentru care au acces la sistemul tehnice și informatică laboratoarele de informatic de invatare la Director informatică 100% din numărul total de Contabilitate elevi Achiziționarea de softuri Accesul la invățarea prin 2017/2018 Șefii catedrelor, MEN 3000 MEN educaționale si carte experiment_Learning by- Director scolara pentru biblioteca doing Contabilitate, bibliotecar Accesarea de granturi Dezvoltarea misiunii 2017/2018 Director Primăria, 1000, Primăria, MEN educaționale – ex. organizației noastre Contabilitate MEN 100.000 proiectul ROSE furnizoare de educație în Echipa de proiect EURO vederea deschiderii orizontului tehnic al elevului spre cercetare și aplicare a noutăților în domeniu. Reabilitarea infrastructurii -extindere, reabilitare, dotare 2017-2018 Director, Primaria 397.421 Ministerul si stabilirea planului de Gradinita Negoiesti lei Dezvoltarii Regionale, lucrari -Introducerea apei curente la PNDL II Gradinita Spineni Externalizarea activității Înființarea de ateliere 2017/2018 Catedra tehnică SC. BRIMEX 3000 Sponsorizări de pregătire practică prin școală în locațiile agenților Director COM SRL stagii efectuate la un agent economici parteneri ai SC economic organizației RALICRIICOM SRL CRAIOVA

SC MELCATIPRO DIMPEX SRL Educatia permanenta a 2017-2018 Diriginti, elevilor in spiritual administrator, intretinerii bazei material existente prin implicarea in crearea de mobilier sau materiale didactice

PRIORITATEA 5: PARTICIPAREA ELEVILOR LA LUAREA DECIZIILOR PENTRU BUNA GUVERNARE ÎN ȘCOALĂ, CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR Obiectiv: Implicarea elevilor și a părinților la luarea deciziilor la nivel de organizație si formarea unor cadre didactice in orientarea si consilierea privind cariera Ținta: Creșterea la 40 % din numărul total de elevi a celor care participă la luarea deciziilor în școală în perioada 2017/2018 Pregatirea unui specialist in consiliere si orientare Context :Slaba implicare a elevilor si parintilor in luarea deciziilor la nivel de organizatie -Lipsa consilierului scolar Acțiuni pentru atingerea Rezultatele așteptate Data până la Persoana/persoane Parteneri Cost Sursa de finanțare obiectivului care vor fi responsabile în lei finalizate Consultarea biroului al Creșterea implicării elevilor la 2017/2018 Director Profesori 100 Venituri proprii Consiliului Școlar al Elevilor buna guvernare în școala Director adjunct Diriginți în luarea de decizii ale școlii, (creșterea cu 100% față de anul Consilier educativ participarea delegatului școlar 2016/2017) Coordonator CSE elevilor la ședințele Consiliului de Administrație, CEAC Diseminarea activităților Creșterea la 50% din numărul 2017/2018 Director Profesori 100 Venituri proprii educative extrașcolare și din total de părinți a celor care Director adjunct Diriginți derularea proiectelor în participă la activitățile de Consilier educativ prezența părinților și a diseminare a activităților Coordonator CSE partenerilor sociali educative desfășurate la nivel de organizație Organizarea de activități Cunoașterea de către părinți a 2017/2018 Director Profesori 500 Venituri proprii extrașcolare la care să preocupărilor copiilor Director adjunct Diriginți participe și părinții elevilor lor(creșterea la 60% din numărul Consilier educativ total de părinți a celor care Coordonator CSE participă la activitățile extrașcolare ale elevilor) Participarea profesorilor Numar profesori diriginti 2017-2018 Director, director diriginti 2000 Bugetul unitatii diriginti la cursuri de formare specializati: 5/an adjunct lei in domeniul consilierii privind Resp. cu cariera perfectionarea

PRIORITATEA 6: DEZVOLTAREA INSTRUIRII NONFORMALE PRIN ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE Obiectiv: Educarea în spiritul păstrării şi perpetuării tradiţiilor şi valorilor culturale, artistice, sportive, româneşti şi universale Ținte: 6.1. Formarea personalităţii prin însuşirea valorilor culturii naţionale şi universale 6.2.Educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi toleranţei 6.3. Dezvoltarea armonioasă prin educaţie fizică, educaţie igienico - sanitară şi practica 6.4. Pastrarea spiritului ”melinestean” Context: Scăderea interesului tinerilor pentru cunoaşterea etosului românesc * Nevoia promovării valorilor democraţiei şi ale statului de drept * Dezinteresul manifestat de unele cadre didactice pentru atragerea elevilor în activităţi educative extraşcolar Acțiuni Rezultatele așteptate Data până Persoana/ Parteneri Cost în Sursa de finanțare pentru atingerea la care vor persoane lei obiectivului fi finalizate responsabile Selectarea ISJ Dolj ▪ Primaria si Consiliul Număr de activităţi cultural artistice şi sportive Cadre didactice elevilor cu Comitetul Local organizate de L.T.A.M. pe plan local şi judeţean din aria înclinaţii artistice reprezentativ Fonduri bugetare – 4/sem. Permanent curriculara ”Arte sau sportive al părinţilor Fonduri Număr de cadre didactice implicate în si Sport” Consiliul extrabugetare activitatea extraşcolară -54 Diriginti elevilor Constituirea de 10000 lei Primaria si formaţii, Număr de elevi cuprinşi în formaţiile cultural Consiliul local ansambluri, artistice şi sportive ale L.T.A.M. - 100 Octombrie Cadrele didactice echipe cultural Număr de formaţii, ansambluri, echipe cultural 2017 / diriginti artistice şi artistice şi sportive ale L.T.A.M. -10 sportive, cercuri Cel putin 3 cercuri pe discipline pe obiecte Organizarea unor expoziţii cu Coordonator lucrări realizate proiecte si de elevi (pictură, Semestrial programe grafică, educative fotografii) Excursii şi vizite 2000 lei tematice cu elevii Responsabili arii 3 excursii de 1 sau 2 zile Semestrial şi cadrele curriculare didactice

Spectacole Coordonator cultural - artistice Semestrial proiecte si organizate pentru 4 spectacole pe an programe comunitatea educative locala Dezvoltarea de Îmbunătățirea calității și implementarea 2017/2018 Comisia pentru Școli din UE Conform Finanțare minim 1 proiect dimensiunii europene în domeniul educației integrarea bugetelor europeană cu finanțare școlare în special încurajând cooperarea ăntre programului de proiectel europeană școli și contribuind la dezvoltarea profesională a reformă a or personalului implicat în domeniul educației învățământului școlare. Participarea unui număr de peste 100 de elevi la proiecte de mobilitate europeană și a unui număr de cel puțin 7 profesori. Înțelegerea principalelor valori europene: Democrația, libertatea, egalitatea, solidaritatea, demnitatea umană, spiritul tolerant, pacea socială, cooperarea

PRIORITATEA 7: IMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ȘCOLARE SI A RATEI DE PARTICIPARE LA CURSURI Obiectiv: Implementarea unor strategii didactice moderne care să permită creşterea calităţii proceselor de învăţare și scăderea numărului de absențe Ţinta: 7.1. Cresterea procentelor de promovabilitate la examenele nationale: Bacalaureat, EN , 7.2. Implicarea tuturor cadrelor didactice in implementarea unor strategii didactice moderne care sa permita cresterea calitatii procesului de predare-invatare 7.3. Scăderea numărului de absențe și reducerea abandonului scolar 7.4. Scăderea actelor de indisciplină Context: * Slaba motivaţie a elevilor de a participa la olimpiadele şi concursurile şcolare * Neimplicarea unor cadre didactice în pregătirea elevilor în vederea obţinerii performanţei şcolare *Rezultate sub media judetului atat la Evaluarea Nationala cat si la Bacalaureat. *existența unui număr mare de absențe la învățământul obligatoriu *elevi cu rezultate slabe la învățătură – medoicritatea în procent ridicat Data până la Acţiuni pentru atingerea Rezultat aşteptat care trebuie Responsabil Parteneri Cost Sursa de finanţare obiectivului finalizate 76

Selectarea elevilor pentru Număr de elevi participanţi Octombrie Responsabili arii olimpiade şi concursuri scolare - 30 2017 curriculare

Utilizarea, în pregătirea elevilor, a bazei didactice modernizată din Permanent Cadrele didactice dotarea şcolii.

Utilizarea echipamentelor * Număr de premii obţinute ▪ ISJ DOLJ agenţilor economici (echipamente la faza naţională – 1 ▪AGENŢI de care şcoala nu dispune), în Cadrele didactice ECONOMICI vederea pregătirii elevilor pentru din aria ▪AUTORITĂŢI olimpiade şi concursuri pe Permanent curriculara LOCALE ▪ meserii Tehnologii CONSILIUL.

REPREZENTA

TIV AL Participare la Proiectul privind 100000 PĂRINŢILOR învățământul secundar (Romania *numar de elevi participanti euro Secondary Education Project – la proiectul ROSE – 120 MEN Cadrele didactice ROSE) initiat de Ministerul *Cresterea promovabilitatii Conform de la clasele Educației Naționale și Cercetării la examene (absolvire, diagramei cuprinse in Științifice prin bacalaureat, atestate) 70% proiect Unitatea de Management al EN, 30% Bac. Proiectelor cu Finanțare Externă

Program de pregătire 3000 lei Fonduri suplimentară a elevilor Director adjunct, extrabugetare Conform performanţi si pentru examenele Sefii ariilor planificarii nationale curriculare Sponsorizări

Stimulare morală şi financiara a Asociatia elevilor premiati si a cadrelor Echipa Didactica”Amaradi Iunie 2017 didactice care i-au pregatit managerială a” Melinesi

Programe de consiliere a părinților (lectorate) în probleme ca: combaterea violenței în Implicarea mai activă a familie, a consumului de droguri, părinților în pregătirea Diriginti, CRP, CJRAE Permanent a delicventei juvenile, pentru elevilor pentru examene consilieri școlari combaterea absenteismului, a 6 pe an importanței examenelor de absolvire Consilierea psihologică a copiilor proveniți din familii Diriginti, dezorganizate, cu părinți alcoolici Permanent consilieri scolari sau cu antecedente penale, pentru prevenirea actelor antisociale

III.2. Acțiuni pentru școală DOMENIUL FUNCȚIONAL : CURRICULUM Planurile de acțiune vor cuprinde domeniile de activitate, termenele de realizare și cine răspunde pentru îndeplinirea celor propuse. De asemenea, acestea au avut la bază publicul țintă al planului managerial: elevii și personalul didactic și nedidactic. FUNCȚIA Nr. ACȚIUNI TERMEN RESPONSABILI MATERIALE/ crt. DOCUMENTE ELABORATE 1. PROIECTARE 1. Elaborarea Dec. 2017 CA, CP, directori Oferta proiectului planului curriculară în de școlarizare pentru confomrmitate anul 2018-2019 cu planul județean de școlarizare 2. Elaborarea graficului 01.11.2017 Responsabilii Graficele de de desfășurare a comisiilor pregatire pentru pregătiri ăentru metodice, examene examenele naționale director, director naționale și și concursuri școlare adjunct concursuri școlare 2.ORGANIZARE 1. Popularizarea Mai 2018 Director , echipa Târgul de oferte, planului de popularizare deplasare la școlarizare anul școlile generale scolar 2018-2019 Popularizarea Septembrie Director, Utilizarea și 2. planurilor de 2017 responsabilii aplicarea învățământ valabile în comisiilor corectă a anul scolar 2018- metodice planurilor cadru 2019 3. Procurarea 11.09.2017 Director adjunct, Programele programelor școlare responsabiliii valabile, la toate disciplinele comisiilor aprobate de din planurile de de metodice MEN în anul învățământ școlar 2017- 2018 4. Popularizarea 29.11.2017 Director, director Programele metodologiilor pentru adjunct, valabile, examene naționale responsabilii aprobate de comisiilor MEN în anul metodice școlar 2017- 2018 5. Organizarea 08.09.2017 CA, CP Dosarele comisiilor metodice comisiilor pe arii curriculare și a metodice consiliului pentru curriculum

6. Procurarea 11.09.2017 Director, Setul complet de manualelor bibliotecar manuale 7 Intocmirea 01.10.2017 director adjunct, Dosarele planificărilor, responsabilii comisiilor planurilor de comisiilor metodice activitate ale metodice

comisiilor metodice conform indicațiilor MEN 3.CONDUCEREA 1. Întocmirea orarului 11.09.2017 director, comisia Respectarea OPERAȚIONALĂ conform normelor pentru orar recomandărilor psihopedagogice psihopedagogice privind orarul 2. Monitorizarea Permanent, Director, director Plan de asitente parcurgerii materiei. noiembrie adjunct, la ore, fișe de Monitorozarrea 2017, responsabilii asistență, aplicării procedurilor aprilie comisiilor modelele de de ”evaluare a 2018 metodice teste unice pe parcurgerii ritmice a discipline/ materiei” nivele de învățământ 3. Organizarea și Permanent Comisia pentru Premii, situatia desfășurarea proiecte si rezultatelor concursurilor școlare programe obținute și extrașcolare educative, conform calendarului responsabilii ISJ; MEN comisiilor metodice, coordonatorul de proiecte 4. Analiza ritmicității Lunar Director adjunct, Procese verbale notării și a frecvenței comisia elevilor 5. Monitorizarea Lunar director adjunct, Rapoarte ale testarilor inițiale și a responsabilii comisiilor celor pe parcursul comisiilor metodice anului școlar pentru metodice, CEAC privind urmărirea progresului progresul școlar, școlar formular de monitorizare CEAC 4.CONTROL/ 1. Analiza semestrială și Sfărșit de Director, director Rapoarte de EVALUARE anuală a întregii semestre și adjunct, CA analiză ale CP și activități desfășurate de an CA școlar 2. Întocmirea Decembrie, Director, director Dosarele de documentației martie adjunct, înscriere allre necesare pentru secretariat, absolvenților suținerea examenelor administrator naționale : opțiuni, patrimoniu dosare de înscriere 3. Întocmirea Permanent Director, Documentele documentelor și a secretariat elaborate rapoarteor tematice conform curente și speciale standardelor și solicitate de ISJ, în termenele CCD, MEN și alți solicitate parteneri educaționali 4. Arhivarea și păstrarea Conform Director, În conformitate documentelor școlare tremenelor secretariat cu legale nomenclatorul

arhivistic 5.IMPLICAREA / 1. Participarea tuturor Permanent Director adjunct, Certificate/ PATICIPARE cadrelor didactice la responsabil cu adeverințe acre activitățile formarea atestă desfășurate de ISJ, continua participarea la CCD, MEN, în cadrul aceste stagii programelor de formare continuă 6.FORMARE/ 1. Promovarea Conform Director, director Atestatele de DEZVOLTARE examenelor de grad graficelor adjunct obținere a PROFESIONALĂ de către toate cadrele gradelor ȘI PERSONALĂ didactice didsctice 7.FORMAREA 1. Organizarea 13.09.2017 CA, CP, director, Componența GRUPURILOR/ comisiilor de lucru, a director adjunct comisiilor de DEZVOLTAREA comisiilor metodice, lucru în anul ECHIPELOR a comisiilor pentru școlar 2017- organizarea examelor 2018, și a comisiei de funcționarea acordare a burselor și corespunzătoare a altor ajutoare a cestora, materiale elevilor sarcinile de lucru

III .3. PLANUL DE SCOLARIZARE 2017-2018

Nivelul de invatamant Numar grupe /clase Numar elevi/prescolari prescolar 6 89 primar 2 CP 28 2 clasa I 28 gimnazial 2 25 Liceal zi – real – 1 28 matematica- informatica Liceal-zi- tehnic- 1 28 electric-teh inst electrice Liceal-seral-tehnician 1 28 mecanic pentru intretinere si reparatii Sc prof - mecanic 1 28 utilaje si instalatii in industrie

III.4. Planul de parteneriat al școlii pentru procesul de colaborare cu întreprinderi și alți factori interesanți Urmând principiile unui management educațional de calitate, se impune atragerea cât mai multor parteneri în exercitarea actului didactic. Ca atare unitatea noastră își propune cointeresarea urmîtorilor participanți. SCOP: Optomizarea relației școală-familie în vederea formării personalității tinerilor și integrării acestora în viața comunității prin furnizarea de informații și sfaturi de actualitate: Modalitate Obiective Contribuția școlii Activități Termen Evaluare periodică Întâlniri cu Realizarea unor Stabilește graficul 1. Prelegeri în școală Clasele IX- Director părinții cercetări pentru desfășurării acestor a) Elaborarea chestionarelor privind relația XII și Consilier educativ diagnosticarea întâlniri școală-familie profesională Diriginți relației școală- b) Aplicarea chestionarului pentru părinți familie c) Consultarea documentelor școlare pentru cunoașterea gradului de participare a familiei în viața școlii, discuții formale și informale cu conducerea unității școlare, cu părinții, cu profesorii diriginți și elevii.

2. Sprijin pentru sporirea conștiinței de sine 3. Cunoașterea oportunităților Lectorat cu Antrenarea Elaborează 1. Prelegeri Clasele IX- Director părinții părinților în programe a) Antrenarea părinților, cadrelor didactice, XII și Consilier educativ activități de educaționale elevilor în derularea programelor profesională Diriginți informare și destinate părinților propuse formare în funcție de b) Popularizarea materialelor în școală educațională nevoile identificate Alte forme de Diversificarea Asigură locul și Implicarea părinților în elaborarea Proiectului Clasele IX- Director colaborare cu modalităților modalitatea de școlii XII și Consilier educativ părinții de colaborare desfășurare a Consultarea părinților la stabilirea CDL, la profesională Diriginți școală-familie întâlnirilor alcătuirea schemelor orare ale clasei și la Creșterea programul școlar al elevilor. importanței Reuniuni de informare a părinților cu privire la contractului documentele curriculare, la abilitățile propriilor familie-școală copii, la piața muncii. pentru reușita Lecții deschise pentru părinți, ateliere de lucrări 83

elevilor practice, târguri de joburi, vizite, excursii, activități sportive, serbări aniversare. Activarea asociativă a părinților prin intermediul Comitetului de părinți pentru sprijinirea școlii în activitatea de cuprindere la cursuri a tuturor elevilor, de âmbunătățire a frecvenței acestora, în organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare. Întâlniri individuale, consultații pedagogice. Corespondența cu părinții, vizite la domiciliul elevilor. Reuniuni comune cu elevii și părinții. Consiliul Sprijinirea și Părinții Informare Permanent Elevii sunt îndrumați reprezentativ al informarea Sprijinirea părinților copiilor cu nevoi speciale de părinți, care sunt părinților elevilor pentru corect informați luarea privind piața muncii. deciziilor realiste Centrul Județean Convorbiri Psihologii Identificarea și utilizarea serviciilor oferite de Permanent Crearea rețelei de de Asistență individuale ,,comunitatea de orientare profesională” pentru legături și Psihopedagogică Legătura a asigura sprijinul corespunzător. sincronizarea ei ISJ DOLJ școală- organizație Legătura școală-piața muncii Poliția și Protecție Reprezentanți Planificare Permanent Siguranța elevilor și Jandarmeriei sau la cerere a cadrelor didactice Servicii de Identificarea Consilierii Planificare La cerere Sprijin pentru Asistență elevilor cu dezvoltarea elevilor Socială nevoi suplimentare de sprijin Direcția de Prelegeri Reprezentanți Coordonare – planificare Periodic Elevii sunt ndrumați 84

Sănătate Publică Chestionare și susținuți pentru Dolj Sprijin pentru menținerea sănătății sănătatea tinerei generații Agenția Sondaje de Reprezentanții Coordonare-planificare Clasele a Elevii claselor Județeană de opinie XII-a Liceu terminale primesc Ocuparea Forței Campanii de informații privind de Muncă promovare a piața muncii, privind serviciilor măsurile de formare și reintegrare profesională Camera de Prelegeri în Reprezentanți ai Coordonare-planificare Clasele a IX- Elevii sunt informați Comerț și școală oamenilor de Se asigură că activitățile răspund nevoilor a și a X-a pentru a lua decizii Industrie Sprijin pentru afaceri elevilor realiste în ceea ce curriculum pivește cariera Comunitatea Oferă Reprezentanții Coordonare – planificare La cerere Sprijinirea elevilor în locală oportunități de planul de carieră experiență de muncă Oferă spații de desfășurare a activităților ONG Junior Sprijin pentru Reprezentanți, Coordonare – planificare Clasele a XI- Elevii ăși dezvoltă Achievement activități Profesor a și a XII-a abilități și capacități extracurriculare coordonator Liceu anteprenoriale, Concursuri înțeleg mecanismele naționale și economiei de piață internaționale pentru educarea tinerilor în spiritul liberei inițiative Prelegeri în Furnizori de cursuri Coordonarea și dezvoltarea rețelei regionale Clasele a X-a Elevii capătă 85

școală de formare pentru utilizarea serviciilor oferite și integrarea și a XI-a experiență și fac Experiență în Angajatori la nivel activităților în curriculum alegeri realiste muncă(practică local productivă) Unități de Prelegeri în Reprezentanți Planificare Clasele a Elevii sunt informați învățământ școli de Organizare VIII-a de oferta informare și Coordonare educațională popularizare a ofertei educaționale

IV. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE IV.1.Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS A. Activităţi desfăşurate:

Aprobarea în Consiliul Profesoral ş iîn Consiliul de Administraţie a Comisiei de elaborare PAS Consultarea tuturor angajatilor Liceului Tehologic “Alexandru Macedonski” Melinesti in ceea ce priveste dezvoltarea institutională a unitatii scolare; Informarea partenerilor economici şi sociali cu privire la elaborarea PAS-ului; Consultarea PRAI, PLAI şi a ghidului de întocmire a PAS; Culegerea de informatii prin: discutii, interviuri si aplicarea de chestionare elevilor, parintilor, agentilor economici-parteneri ai scolii interesati in formarea profesionala, si a reprezentantilo rautoritatilor locale; Corelarea informatiilor obtinute cu prioritatile la nivel regional stabilite prin PRAI; Stabilirea in cadrul Comisiei de lucru a acelor priorităţi, obiective si domenii ce necesita dezvoltare si prezentarea acestora personalului scolii, elevilor, parintilor si partenerilor sociali; B. Surse de informatii: *PRAI, PLAI sighidul de elaborare PAS; *Chestionare, discutii, interviuri; *Documente de proiectare a activitatii scolare obtinute de la nivelul catedrelor, comisiei dirigintilor, consiliului scolar al elevilor, consiliului reprezentativ al parintilor. *Protocoale s iconventii incheiate cu parteneri economici si sociali; *Documente de analiza a activitatii scolii: rapoarte intocmite de catre echipa managerială, Consiliul de Administratie, responsabili de catedre, compartimentul secretariat, cel administrativ, contabilitate si de la bibliotecar; *Documente de prezentare si promovare a şcolii; *Rapoarte ale ISJ intocmite in urma inspectiilor efectuate in unitatea scolara; *Planul de scolarizare, planurile de invatamant si programele scolare pentru anul scolar 2015-2016, 2016-2017, 2017-2018 *Datele statistice de la AJOFM. IV.2. Organizarea activitatilor de monitorizare, evaluare si actualizare a PAS IV.2.1. Monitorizarea Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii. Monitorizarea va fi realizată pe tot parcursul anului şcolar 2017-2018, având un rol foarte important în cunoaşterea stadiului realizării obiectivelor. Astfel, se urmăreştecomunicarea clară a obiectivelor, stabilirea factorilor responsabili şi mobilizarea lor, dar şi găsirea unor soluţii. Procesul monitorizării va fi asigurat prin întâlniri şi şedinţe de lucru cu caracter de informare, feed-back şi actualizare. În urma acestora se vor întocmi rapoarte prezentate apoi în CP şi CA, realizându-se astfel, în mod periodic, revizuiri şi corecţii. Astfel, monitorizarea se va face la nivel de echipă finalizându-se la nivel de management. Monitorizarea la nivel de echipă presupune: - Să implementeze acţiunile cuprinse în PAS - Să evalueze dacă aceste acţiuni au avut efectul planificat - Să raporteze periodic managerilor progresul înregistrat prin evaluare, - Să revină asupra acţiunilor care nu au fost finalizate şi să le revizuiască în vederea unei noi implementări.

Monitorizarea la nivel managerial presupune participarea managerilor, cât şi a membrillor CA, prin: - delegarea de sarcini şi urmărirea îndeplinirii lor; - Analiza rapoartelor întocmite la nivel de echipe;

- compararea rezultatelor scontate cu cele obţinute şi corecţia procesului respectiv în vederea atingerii scopurilor propuse; - proiectarea şi implementarea de noi acţiuni, adecvate contextului de adaptare la situaţii specifice; -Analiza geşelilor şi întocmirea unei baze de date cu experienţa acumulată, necesară unor acţiuni ulterioare, asemănătoare.

PAS-ul va fi monitorizat de către director, care are sarcina de a interveni ori de câte ori este necesar pentru ameliorarea rezultatelor obţinute şi stabilirea direcţiilor de acţiune viitoare, concluzile desprinse fiind analizate şi în CP la sfârşitul semestrului. Acţiunile de monitorizare vor fi derulate sistematic şi într-un mod competenţial astfel încât să se realizeze eficacitatea atingerii obiectivelor printr-o comunicare eficientă a tuturor factorilor implicaţi. IV.2.2. Evaluarea Evaluarea va avea ca scop eficientizarea procesului instructiv-educativ în care elevul devine partener în educaţie, implicându-se în actul propriei instruiri. Evaluarea se va realiza prin: - Stimularea autoevaluării, instrument padagogic atât pentru elevi cât şi pentru profesori; - Echilibrarea raportului de tip îndrumare-control utilizată pentru eficientizarea activităţii didactice prin transformarea elevului în cetăţean responsabil, partener al propriei educaţii şi instruiri; - Implicarea şefilor de catedre şi arii curriculare în evaluarea activităţii cadrelor didactice; - Evaluarea prin teste periodice a nivelului de pregătire al elevilor; - Analiza rezultatelor la examenul de bacalaureat şi de certificare a competenţelor profesionale şi îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ;

Activitatea Responsabilitatea Perioada Calendarul monitorizarii şi întâlnirilor de evaluării analiză Colectarea datelor care CEAC lunar Ianuarie să sprijine monitorizarea ţintelor 2018iunie 2018 Monitorizarea Echipa semestrial Ianuarie 2018 implementării acţiunilor managerială iunie 2018 individuale Comunicarea acţiunilor Echipa semestrial ianuarie2018 şi a rezultatelor obţinute manegerială iunie 2018 Analiza informaţiilor Echipa anual iunie 2018 privind progresul realizat în managerială atingerea ţintelor Stabilirea metodologiei CA anual septembrie de evaluare, a indicatorilor de 2017 evaluare a impactului asupra comunităţii Prezentarea generală a Echipa anual iunie 2018 progresului realizat în atingerea managerială ţintelor Evaluarea şi actualizarea CA anual iunie 2018 acţiunilor din PAS