Studiu Privind Poluarea Fizica a Solului Din Judetul Gorj Datorita Eroziunii

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Studiu Privind Poluarea Fizica a Solului Din Judetul Gorj Datorita Eroziunii Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 2/2011 STUDIU PRIVIND POLUAREA STUDY ON PHYSICAL SOIL FIZICĂ A SOLULUI DIN POLLUTION IN GORJ COUNTY, JUDEŢUL GORJ DATORITĂ DUE TO EROSION BY WATER EROZIUNII PRIN APĂ ŞI VÂNT AND WIND Călinoiu Maria, Călinoiu Maria, conf.dr.ing.,Universitatea „Constantin Assoc.prof.PhD,University Brâncuşi” din Tg-Jiu „Constantin Brâncuşi” of Tg-Jiu Pecingină Irina Ramona, şef lucrări, Pecingină Irina Ramona, Universitatea „ConstantiBrâncuşi”din lecturer,University „Constantin Tg-Jiu Brâncuşi” of Tg-Jiu Rezumat: Eroziunea solului reprezintă un tip de Abstract: Soil erosion is a type of physical pollution of poluare fizica a solurilor, care consta in desprinderea, the soil, which consists of the detachment, transport transportul şi depunerea particulelor de sol, sub and deposition of soil particles, under the action of acţiunea apei şi a vântului. Factorii determinanţi ai water and wind. Determinant factors of soil erosion eroziunii solului sunt: clima, relieful, proprietăţile are: climate, topography, soil properties, rock, solului, roca, vegetaţia si activitatea antropică. vegetation and anthropic activity. Types of soil Tipurile de eroziune a solului sunt: eroziunea prin apă erosion are: water erosion (erosion by drops, drain (eroziune prin picături, eroziune prin scurgere, erosion, irrigation erosion) and wind erosion. To eroziune prin irigaţii ) si eroziunea prin vint. Pentru a underline the physical pollution of soils in Gorj evidentia poluarea fizica a solurilor din judetul Gorj, county, due to erosion by water and wind, was datorita eroziunii prin apa si prin vint, a fost efectuat performed a case study, which was based on un studiu de caz, care a avut la baza clasificarea classification of soil types in the county, the soil tipurilor de sol din judet, suprafetele de sol din fiecare surface in each locality and soil surfaces degraded by localitate si suprafetele de sol degradate de eroziunea water and wind erosion, related to each locality. prin apa si prin vint, aferente fiecarei localitati. Cuvinte cheie: poluare fizică, sol, eroziune, apă, vânt Keywords: physical pollution, soil, erosion, water, wind 1.ASPECTE GENERALE PRIVIND EROZIUNEA SOLULUI 1.GENERAL ASPECTS OF SOIL Poluarea fizica a solului este EROSION reprezentata de orice actiune care cauzeaza Physical soil pollution is any action that degradarea functionarii normale a solului ca causes degradation to the normal functioning suport si mediu de viata, a ecosistemelor of the soil as support and living environment, naturale si antropice. [1] in the various natural or manmade Tipurile de poluare fizica a solului sunt: ecosystems [1] Types of physical pollution of the soil o compactarea are: o formarea de crusta - compaction o uscarea solului - crust formation o surparea solului - dry soil o excesul de umiditate - soil subsidence o degradarea solului prin lucrari - excess moisture de excavare - degradation of soil by excavating o alunecari de teren work o eroziunea solului - landslides - soil erosion Soil erosion is the process of 122 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 2/2011 Eroziunea solului reprezintă procesul de detachment, transport and deposition of soil desprindere, transport şi depunere a particles under the action of water and wind. particulelor de sol, sub acţiunea apei şi a Determinant factors of soil erosion are: vântului. Climate – determines the intensity of Factorii determinanţi ai eroziunii the process by precipitation, solului sunt: temperature and wind clima – determină intensitatea relief – conditions the intensity of procesului prin intermediul manifestation of the erosion process precipitaţiilor atmosferice, by slopes, length and shape temperaturii şi vântului soil properties - determines the soil relieful – condiţionează intensitatea resistance to prevent soil erosion de manifestare a proceselor de event through texture, degree and eroziune prin pantă, lungimea, forma fluid stability of the structure, humus şi expoziţia versanţilor content, porosity and cohesion proprietăţile solului – determină rock - influences by hardness because, rezistenţa pe care solul o opune on the rock hard soils have little depth manifestării procesului de eroziune and a reduced capacity for water prin intermediul texturii, gradului de infiltration and the erosion process is structurare şi stabilitate hidrică a increased, the soils developed on structurii, conţinutului de humus, friable rocks, which are deep and have porozităţii şi coeziunii high water holding capacity, the roca – influenţează prin duritate erosion process is poor pentru că pe roci dure solurile au o profunzime mică şi o capacitate vegetation - has a protective role for redusă de infiltraţie a apei şi soil cover, by retaining rain drops, eroziunea creşte, iar în cazul solurilor slowing down the water flow on the dezvoltate pe roci friabile, care sunt soil surface, improving structure and profunde şi au capacitate mare de porosity of the soil, soil fixation by reţinere a apei, eroziunea este slabă roots vegetaţia – are rol protector pentru manmade activity - industrial activity învelişul de sol, prin reţinerea and urbanization change the local picăturilor de ploaie pe aparatul climate characteristics, and agriculture foliaceu, reducerea vitezei de works affects the properties of soil scurgere a apei la suprafaţa solului, and biological balance. îmbunătăţirea structurii şi porozităţii solului, fixarea solului prin Types of soil erosion are: intermediul rădăcinilor - erosion by water - affect the largest area of activitatea antropică – activitatea soil. By how water performs dynamic action industrială şi urbanizarea modifică on soil surface, there are: caracterele locale ale climei, iar - erosion by drops - has the effect of breaking lucrările agricole modifică down, milling, transport of structural proprietăţile solului şi echilibrul aggregates and landing of the soil biologic. particles. The intensity of erosion depends Tipurile de eroziune a solului sunt: on: - eroziune prin apă – afectează cele mai mari kinetic energy of drops suprafeţe de sol. După modul în care se the value of the angle formed by the exercită acţiunea dinamică a apei asupra droplet trajectory and the plane of the soil suprafeţei solului, există: surface in the point of impact - eroziune prin picături – are ca efect oil properties sfărâmiţarea, mărunţirea, transportul characteristics of vegetation cover 123 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 2/2011 agregatelor structurale şi aterizarea a) erosion by drainage – has itself two ways: particulelor de sol. Intensitatea eroziunii dispersed surface drainage - water from depinde de: rain and melting snow, that does not soak - energia cinetică a picăturilor into the soil, drains if the field is tilted - valoarea unghiului format de traiectoria concentrated surface flow - appears when picăturii cu planul suprafeţei solului în the intensity and duration of the rain is punctul de impact increased, by water union into streams, - proprietăţile solului the flow focusing only on certain routes - caracteristicile covorului vegetal (Fig. 1) a) eroziune prin scurgere – este la randul ei de două feluri: - scurgere dispersată de suprafată – apa provenită din precipitaţii şi din topirea zăpezii, care nu se infiltrează în sol, se scurge în cazul în care terenul este înclinat - scurgerea concentrată de suprafaţă – apare la creşterea intensităţii şi duratei ploii, prin unirea firişoarelor de apă în şuvoaie, scurgerea concentrându-se doar pe anumite trasee (fig. 1.) Fig. 1. Imagine privind etapele eroziunii Fig. 1. Image of Gorj County Soil erosion solurilor din judetul Gorj, prin scurgere stages, the concentrated flow of surface concentrata de suprafata b) eroziune prin irigaţii – apare în cazul b) irrigation erosion - occurs on suprafeţelor irigate necorespunzător, inadequate irrigated areas, on lands pe terenurile cu pantă mai mare de 1% with slopes greater than 1% ¾ Wind erosion - occurs in dry lowland ¾ eroziune prin vânt – se manifestă în regions and affects smaller areas than regiunile de câmpie secetoase şi erosion by water. Factors that affect afectează suprafeţe mai mici decât wind erosion are: eroziunea prin apă. Factorii care - wind intensity and duration 124 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 2/2011 influenţează eroziunea eoliană sunt: - land configuration - intensitatea şi durata vântului - soil properties - configuraţia terenului - degree of vegetation coverage - proprietăţile solului - gradul de acoperire cu vegetaţie 2.SOIL POLLUTION DUE TO 2.POLUAREA FIZICĂ A NATURAL EROSION. CASE SOLURILOR DATORITĂ STUDY: COUNTY GORJ EROZIUNII SOLULUI. STUDIU To underline the physical pollution of DE CAZ: JUDEŢUL GORJ soils in Gorj county, due to erosion by water Pentru a evidentia poluarea fizica a and wind, was conducted a case study, which solurilor din judetul Gorj, datorita eroziunii was based on classification of soil types in prin apa si prin vint, a fost efectuat un studiu the county and the areas occupied by these de caz, care a avut la baza clasificarea (Table 1). tipurilor de sol din judet si ponderea suprafetelor ocupate de acestea ( tabelul 1). Tabelul 1. Tipurile de sol existente in judetul Gorj si suprafetele ocupate de acestea (%) Tipurile de sol din judeţul Gorj Suprafaţa ocupată [%] Preluvosoluri cromice 0,006 Preluvosoluri 9,47 Luvosoluri 6,88 Luvosoluri albice 12,68
Recommended publications
  • Agentia Pentru Protec Tia Mediului Gorj 10058/16.12.2015
    AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GORJ No. 76, Unirii Street, Tg-Jio, Gorj, cod 2l0143 E-mail: [email protected]; Tel: 0253215384; Fax: 0253212892 Agentia pentru Protec tia Mediului Gorj Nr.: 10058/16.12.2015 Catre Primariile: Calnic, Farcasesti, Negomir, Slivilești, Ciuperceni, Motru, Matasari, Dragotes t i, Negomir, Catunele, Urdari, Plopsoru, Balteni. In atentia Domnilor Primari Referitor la: Solicitarea a 104 persoane care s-au constituit ”Public afectat” privind organizarea dezbaterilor publice pentru carierele apartinand urmatoarelor unitati miniere: UMC Pinoasa, UMC Rosia, UMC Tismana I, ti ana I, UMC Tismana Il, UMC Rosiuta, UMC Lupoaia, UMC Jilt Nord. UMC Jilt Sud_, UMC Pesteana Nord, UMC Pesteana Sud, Stimati Domni, Stimate Doamne, Urmare a solicitarii unui numar de 104 persoane, care s-au constituit ”Public afectat”, cu privire la organizarea dezbaterilor publice pentru carierele sus mentionate, solicitare inregistrata la APM Gorj cu nr. 10058/03.12.2015, va transmitem raspunsul (Anunt) in aceasta solicitare, pe care va rugam sa il afisati la sediul primariilor din comunele dumneavoastra. Va solicitam acest lucru pentru a face cunoscut raspunsul nostru persoanelor semnatare, care nu si-au prezentat adresele de corespondenta. Va multumim anticipat. Director Executiv AGENJIA PENT Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Nr.: 10058/16.12.2015 Catre: „Public afectat”, semnatarii solicitarii transmise la APM Gorj, din comunele: Calnic, Farcasesti, Negomir, Slivilesti, Ciuperceni, Motru, Matasari, Dragotești, Negomir, Catunele, Urdari, Plopsoru, Balteni. In atentia: Publicului afectat “ Solicitarea a 104 persoane care s-au constituit ”Public afectat” privind organizarea dezbaterilor publice pentru carierele apartinand urmatoarelor unitati miniere: UMC Pinoasa, UMC Rosia, UMC Tismana I, UMC Tismana II, UMC Rosiuta, UMC Lupoaia, UMC Jilt Nord, UMC Jilt Sud, UMC Pesteana Nord, UMC Pesteana Sud.
    [Show full text]
  • Contribuţia Lui C. S. Nicolăescu-Plopşor La Cercetarea Preistorică Din Oltenia
    ARHEOLOGIE-ISTORIE CONTRIBUŢIA LUI C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR LA CERCETAREA PREISTORICĂ DIN OLTENIA SIMONA LAZĂR C. S. Nicolăescu-Plopşor s-a născut la 20 aprilie 1900, în satul Plopşor, comuna Sălcuţa, judeţul Dolj, într-o familie mixtă, fiind unul dintre fiii boierului Stan Nicolăescu. Mama sa era nepoata lui Dincă Schileru, deputat ţăran în Divanul Ad-hoc al Ţării Româneşti. Clasele primare le-a urmat la Şcoala Obedeanu, iar pe cele secundare la Liceul Carol I din Craiova, unde dragostea pentru istorie i-a fost insuflată de renumitul profesor Ştefan Ciuceanu. Studiază apoi la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, pe care o termină cu menţiunea Magna cum laude. Încă din facultate, a fost atras de studiile privind trecutul îndepărtat, de preistorie şi, în special, paleolitic. După obţinerea licenţei, este profesor de istorie la Liceul din Pleniţa. Preocupările sale pentru cercetarea trecutului au început încă de atunci să dea roade, în 1926, publicând Monografia comunei Pleniţa, iar împreună cu V. G. Paleolog, care era profesor de franceză la acelaşi liceu, scoate ziarul local „Redeşteptarea”. C. S. Nicolăescu-Plopşor a făcut studii de specializare la Institutul de Antropologie din Paris, colaborând aici cu celebrul preistorician francez, abatele H. de Breuil. În 1934, susţine teza de doctorat, în care tratează o perioadă istorică mai puţin cercetată sistematic – paleoliticul din România. Lucrarea La paleolithique en Roumanie, o primă sinteză a descoperirilor din această perioadă îndepărtată, va fi publicată în revista „Dacia”, N.S., nr. 5-6, 1935-1936. Primele săpături arheologice le-a efectuat pe valea Desnăţuiului, la Cleanov şi Sălcuţa. În perioada interbelică, a desfăşurat o importantă activitate de cercetare, publicând mai multe articole în reviste din ţară şi din Germania.
    [Show full text]
  • (Peștișani Commune, Gorj County) I
    STUDIES AND ARTICLES ABOUT THE FIRST EARLY NEOLITHIC FINDS FROM BOROȘTENI-PEȘTERA CIOAREI (PEȘTIȘANI COMMUNE, GORJ COUNTY) Ioan Alexandru Bărbat Abstract. Through this archaeological note, we aim to present a small cache of Early Neolithic ceramic sherds (13 items) discovered in Boroșteni-Peștera Cioarei (Peștișani Commune, Gorj County), during the excavations conducted in 1954 and 1981. The Peștera Cioarei archaeological site is referenced in the bibliography for the Middle and Upper Palaeolithic discoveries, and to a lesser extent for the later chronological horizons, as well as for the Early Neolithic. From a chronological viewpoint the ceramic materials described in the present paper, discovered during the archaeological exploration of the Cioarei cave, belong to an early phase of the Starčevo-Criș cultural complex and most likely date from the beginning of the 6th millennium BC. The occurrence of a new early Starčevo-Criș site in the north-western part of the Oltenia region is significant as a likely result of the migration of certain Neolithic communities from the Danube Valley towards the south of the Southern Carpathians, an event that took place in the context of the neolithization of the Carpathian Basin and of the neighbouring areas. SITES WITH STARČEVO-CRIȘ MATERIALS RECENTLY FOUND OUT IN TIMIȘ COUNTY Dan-Leopold Ciobotaru, Octavian-Cristian Rogozea, Petru Ciocani Abstract. The current study is meant to introduce eight archaeological sites into the scientific circuit. These sites belong to the Early Neolithic period, to be more precise, the third phase of the Starčevo-Criș culture. From a location standpoint, six of these sites are found in the Aranca's Plain (Câmpia Arancăi) and two sites in the Moșnița Plain (Câmpia Moșnița).
    [Show full text]
  • Floods in the Last Decade: Management Flood Risk Strategy in Novaci City, Romania
    Floods in the Last Decade: Management Flood Risk Strategy in Novaci City, Romania Camelia Slave To Link this Article: http://dx.doi.org/10.46886/IJAREG/v4-i1/3145 DOI: 10.46886/IJAREG/v4-i1/3145 Received: 09 Aug 2017, Revised: 23 Sep 2017, Accepted: 12 Oct 2017 Published Online: 29 Nov 2017 In-Text Citation: (Slave, 2017) To Cite this Article: Slave, C. (2017). Floods in the Last Decade: Management Flood Risk Strategy in Novaci City, Romania. International Journal of Academic Research in Enviornment & Geography, 4(1), 37–47. Copyright: © 2017 The Author(s) Published by Knowledge Words Publications (www.kwpublications.com) This article is published under the Creative Commons Attribution (CC BY 4.0) license. Anyone may reproduce, distribute, translate and create derivative works of this article (for both commercial and non-commercial purposes), subject to full attribution to the original publication and authors. The full terms of this license may be seen at: http://creativecommons.org/licences/by/4.0/legalcode Vol. 4, No. 1 (2017) Pg. 37 - 47 https://kwpublications.com/journals/journaldetail/IJAREG JOURNAL HOMEPAGE Full Terms & Conditions of access and use can be found at https://kwpublications.com/pages/detail/publication-ethics International Journal of Academic Research in Environment & Geography Vol. 4, No. 1, 2017, E-ISSN: 2313-769X © 2017 KWP Floods in the Last Decade: Management Flood Risk Strategy in Novaci City, Romania Camelia Slave University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine Bucharest, Romania Email: [email protected] Abstract Floods are natural phenomena and constitute a natural component of the hydrological cycle of the earth.
    [Show full text]
  • The Landscape and Biodiversity Gorj - Strengths in the Development of Rural Tourism
    Annals of the „Constantin Brancusi” University of Targu Jiu, Engineering Series , No. 2/2016 THE LANDSCAPE AND BIODIVERSITY GORJ - STRENGTHS IN THE DEVELOPMENT OF RURAL TOURISM Roxana-Gabriela Popa, University “Constantin Brâncuşi”, Tg-Jiu, ROMANIA Irina-Ramona Pecingină, University “Constantin Brâncuşi”, Tg-Jiu, ROMANIA ABSTRACT:The paper presents the context in which topography and biodiversity Gorj county represent strengths in development of rural tourism / ecotourism. The area is characterized by the diversity of landforms, mountains , hills, plateaus , plains, meadows , rivers , natural and artificial lakes, that can be capitalized and constitute targets attraction. KEY WORDS: landscape, biodiversity, tourism, rural 1. PLACING THE ENVIRONMENT Gorj County has a significant tourism GORJ COUNTY potential, thanks to a diversified natural environment , represented by the uniform Gorj County is located in the south - west of distribution of relief items , dense river Romania, in Oltenia northwest. It borders the network , balanced and valuable resources for counties of Caras Severin , Dolj, Hunedoara, climate and landscape area economy. Mehedinţi and Vâlcea. Gorj county occupies an area of 5602 km2, which represents 2.3% 2. GORJ COUNTY RELIEF of the country. Overlap almost entirely of the middle basin of the Jiu , which crosses the The relief area includes mountain ranges, hills county from north to south. From the and foothill extended a hilly area in the administrative point of view , Gorj county is southern half of the county. Morphologically, divided into nine cities, including 2 cities Gorj county has stepped descending from (Targu- Jiu- county resident and Motru), cities north to south. Bumbeşti -Jiu, Novaci, Rovinari, Targu Mountains are grouped in the north of the Cărbuneşti, Tismana, Turceni, Ticleni, 61 county and occupies about 29 % of the common and 411 village (Figure 1.) county.
    [Show full text]
  • Situație Cu Obiectivele Autorizate Din Punct De Vedere Al
    MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Exemplar nr. 1 DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Nr. 40212 din INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Târgu Jiu INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ “LT.COL. DUMITRU PETRESCU” AL JUDEŢULUI GORJ OBIECTIVE AUTORIZATE DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITĂŢII LA INCENDIU PE ANUL 2009 NR. NR. AUTORIZAŢIE DENUMIREA ADRESA/DENUMIREA CONSTRUCŢIEI CRT DE SECURITATE TITULARULUI PENTRU CARE A FOST EMISĂ LA INCENDIU AUTORIZAŢIEI AUTORIZAŢIA DE SECURITATE LA INCENDIU 1 898001 SC. DUDU SRL Cabana turistica montana 04.02.2009. 0251/471021 NOVACI, RINCA, STR. I ROIBU, NR.23 2 898002 SC. RODNA SRL Spatiu comercial P+1 04.02.2009. 0253/321607 TG-JIU, ALEEA PIETII, NR. 1. 3 898003 SC. TDG VILCEA Spatiu de depozitare 04.02.2009. SRL TG-JIU, STR. E. TEODOROIU, NR. 516 0722/207977 4 898004 SC. DUDU SRL Cabana turistica montana 05.02.2009. 0251/471021 NOVACI, RINCA, STR. I ROIBU, NR.23 5 898005 SC. EDILTERA SRL Pensiune turistica 15.02.2009 0353/806421 TG-JIU, STR. GRIVITEI, NR.26. 6 898006 SC. COLGORJ SRL Motel 20.02.2009. 0724/459974 TG-JIU, STR.JIULUI, NR. 3. 7 898007 SC. VEOLARIS SRL Pensiune turistica 20.02.2009. 0723/519369 RINCA, STR. I ROIBU, NR. 74 8 898008 SC. NAZIRA SRL Sp. Comercial 02.04.2009. 0253/223966 TG-JIU, STR.BARAJELOR. 9 898009 SC. ALEX Pensiune turistica 02.04.2009 &ANDREEA RINCA, NR 116 10 898010 SC. EVRIKASA Pensiune Agroturistica 09.04.2009. 0740/275554 COM. POLOVRAGI 11 898011 ZERNOVEANU Pensiune turistica 24.04.2009. LAVINIA COM. BAIA DE FIER, SAT.
    [Show full text]
  • Retea Scolara
    Nr Cod 1 1831106235 2 1841105456 3 1861100027 4 1852101941 5 1852101959 6 1852101923 7 1852101932 8 1852101977 9 1881106007 10 1861105638 11 1861105751 12 1861105914 13 1882106735 14 1861105484 15 1861105398 16 1861105588 17 1861100018 18 1861105977 19 1861105611 20 1861105864 21 1861105968 22 1861105353 23 1861105439 24 1861104664 25 1861106205 26 1862101331 27 1862101376 28 1862101408 29 1862101236 30 1862101281 31 1862101245 32 1862105276 33 1862104094 34 1862100488 35 1862100895 36 1862100823 37 1862100868 38 1862100918 39 1862100927 40 1862100945 41 1862105285 42 1862105222 43 1862105204 44 1862105294 45 1862105258 46 1862105077 47 1862105199 48 1862104809 49 1862105163 50 1862105059 51 1862105181 52 1861104596 53 1861105543 54 1862104777 55 1862102938 56 1862102567 57 1862103586 58 1862102635 59 1862106431 60 1862102047 61 1862105136 62 1862103134 63 1862100497 64 1862104058 65 1862102671 66 1862103835 67 1862104203 68 1862100606 69 1862103826 70 1862102282 71 1862103785 72 1862100651 73 1862103966 74 1862100122 75 1862102083 76 1862100434 77 1862101679 78 1862104239 79 1862101661 80 1862103283 81 1862103844 82 1862100981 83 1862103238 84 1862103912 85 1862103618 86 1862100407 87 1862100303 88 1862102133 89 1862100416 90 1862101091 91 1862103179 92 1862103532 93 1862103627 94 1862103609 95 1862103306 96 1862104379 97 1862102531 98 1862103107 99 1862104402 100 1862104483 101 1862101584 102 1862101566 103 1862102617 104 1862105095 105 1862104013 106 1862104949 107 1862103342 108 1862106485 109 1862102196 110 1862103021 111 1862104456
    [Show full text]
  • Date Calitative Despre Școlile Gimnaziale Gorj
    Date calitative despre școlile gimnaziale Gorj Media Media diferenţelor Media mediilor la Număr mediilor de mediei mediilor Maximul Minimul Cod Judeţ evaluarea școli absolvire evaluarea diferenței diferenței naţională cls. 5-8 națională - absolvire 5-8 GJ 115 8,43 7,02 -1,58 -3,13 -0,12 Național 5.867 8,59 6,79 -2,16 -7,11 0,26 Diferenţa mediei Media mediilor Media mediilor la mediilor Rang după Cod Număr de Rang după Judeţ Nume Mediu de absolvire cls. 5- evaluarea evaluarea diferență pe Şcoală elevi diferență pe țară 8 naţională națională - județ absolvire 5-8 GJ 112 SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN. SAVOIU" TG-JIU 143 U 8,91 8,79 -0,12 1 40 GJ 113 SCOALA GIMNAZIALA "CONSTANTIN BRANCUSI" TIRGU-JIU 50 U 8,76 8,64 -0,12 2 41 GJ 155 SCOALA GIMNAZIALA BARBATESTI 25 R 8,36 8,15 -0,22 3 61 GJ 207 SCOALA GIMNAZIALA PRIGORIA 23 R 8,03 7,70 -0,32 4 110 GJ 115 SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE TATARASCU" TIRGU-JIU 99 U 8,72 8,33 -0,39 5 142 GJ 104 COLEGIUL NATIONAL "TUDOR VLADIMIRESCU" TG-JIU 46 U 9,28 8,87 -0,40 6 151 GJ 135 LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI 77 U 8,84 8,40 -0,43 7 168 GJ 110 SCOALA GIMNAZIALA "SF.NICOLAE" TIRGU-JIU 63 U 8,69 8,21 -0,48 8 195 GJ 177 SCOALA GIMNAZIALA DUMBRAVENI, CRASNA 16 R 8,21 7,68 -0,53 9 224 GJ 188 SCOALA GIMNAZIALA HUREZANI 16 R 8,51 7,98 -0,53 10 229 GJ 103 COLEGIUL NATIONAL "SPIRU HARET" TG-JIU 52 U 8,86 8,31 -0,55 11 242 GJ 178 SCOALA GIMNAZIALA RADOSI, CRASNA 9 R 8,40 7,76 -0,64 12 302 GJ 218 SCOALA GIMNAZIALA SLIVILESTI 43 R 8,18 7,51 -0,67 13 332 GJ 105 LICEUL VOCATIONAL DE MUZICA SI ARTE PLASTICE "C-TIN BRAILOIU" TG-JIU
    [Show full text]
  • The Catalogue of the Freshwater Crayfish (Crustacea: Decapoda: Astacidae) from Romania Preserved in “Grigore Antipa” National Museum of Natural History of Bucharest
    Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle © Décembre Vol. LIII pp. 115–123 «Grigore Antipa» 2010 DOI: 10.2478/v10191-010-0008-5 THE CATALOGUE OF THE FRESHWATER CRAYFISH (CRUSTACEA: DECAPODA: ASTACIDAE) FROM ROMANIA PRESERVED IN “GRIGORE ANTIPA” NATIONAL MUSEUM OF NATURAL HISTORY OF BUCHAREST IORGU PETRESCU, ANA-MARIA PETRESCU Abstract. The largest collection of freshwater crayfish of Romania is preserved in “Grigore Antipa” National Museum of Natural History of Bucharest. The collection consists of 426 specimens of Astacus astacus, A. leptodactylus and Austropotamobius torrentium. Résumé. La plus grande collection d’écrevisses de Roumanie se trouve au Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa» de Bucarest. Elle comprend 426 exemplaires appartenant à deux genres et trois espèces, Astacus astacus, A. leptodactylus et Austropotamobius torrentium. Key words: Astacidae, Romania, museum collection, catalogue. INTRODUCTION The first paper dealing with the freshwater crayfish of Romania is that of Cosmovici, published in 1901 (Bãcescu, 1967) in which it is about the freshwater crayfish from the surroundings of Iaºi. The second one, much complex, is that of Scriban (1908), who reports Austropotamobius torrentium for the first time, from Racovãþ, Bahna basin (Mehedinþi county). Also Scriban made the first comment on the morphology and distribution of the species Astacus astacus, A. leptodactylus and Austropotamobius torrentium, mentioning their distinctive features. Also, he published the first drawings of these species (cephalothorax). Entz (1912) dedicated a large study to the crayfish of Hungary, where data on the crayfish of Transylvania are included. Probably it is the amplest paper dedicated to the crayfish of the Romanian fauna from the beginning of the last century, with numerous data on the outer morphology, distinctive features between species, with more detailed figures and with the very first morphometric measures, and also with much detailed data on the distribution in Transylvania.
    [Show full text]
  • Gorj, Săptămâna 13 Mai – 19 Mai 2019
    ÎNTRERUPERI PROGRAMATE – JUDEŢUL GORJ, SĂPTĂMÂNA 13 MAI – 19 MAI 2019 Distribuţie Oltenia execută lucrări programate în reţelele electrice pentru creşterea gradului de siguranţă şi continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, precum şi a îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite. Distribuţie Oltenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice la consumatorii casnici şi agenţii economici, astfel: Interval orar Data Localitatea Zona de întrerupere de întrerupere 09:00 - 15:00 Stejari PTA Hurezanii de Stejari nr. 2 - sat Hurezanii de Stejari 08:00 - 15:00 Stoina PTA Stoina nr. 1 - Sat Stoina - parțial 13.05 09:00 - 15:00 Turburea PTA Sipot - sat Sipot, PTA Turburea de Sus - sat Turburea de Sus 09:00 - 15:00 Țînțăreni PTA Florești nr. 5 - sat Florești - parțial 09:00 - 15:00 Telești PTA Telești nr. 2 - sat Telești - parțial 14.05 08:00 - 15:00 Tismana PTA Vînăta - sat Vînăta PTAB 36, PTA 260, PTA 52, Cartier Tișmana, stăzile: Merilor, Microcolonie, Călăraș, Meteor și Aleea Călăraș, PTA 09:00 - 17:00 Târgu Jiu 230, străzile: Barajelor și Jiului 09:00 - 15:00 Alimpești PTA Alimpești nr 1 - sat Alimpești - parțial 15.05 09:00 - 15:00 Baia de Fier PTA Baia de Fier nr. 1 - sat Baia de Fier - parțial 09:00 - 15:00 Țînțăreni PTA Florești nr. 6 - sat Florești - parțial 16.05 PTAB 36, PTA 260, PTA 52, Cartier Tișmana, stăzile: Merilor, Microcolonie, Călăraș, Meteor și Aleea Călăraș, PTA 09:00 - 17:00 Târgu Jiu 230, străzile: Barajelor și Jiului 09:00 - 15:00 Mătăsari PTA Brădet nr. 2 - sat Brădet 17.05 09:00 - 15:00 Stănești PTA Polata - sat Polata 09:00 - 15:00 Stănești PTAB Obreja - sat Obreja, PTAB Călești - sat Călești, PTA Măzăroi - sat Măzăroi, PTA Crețu (terț) Lucrările pot fi reprogramate în situaţia în care condiţiile meteo sunt nefavorabile.
    [Show full text]
  • Întreruperi Programate – Judeţul Gorj, Săptămâna 24 Iunie – 30 Iunie 2019
    ÎNTRERUPERI PROGRAMATE – JUDEŢUL GORJ, SĂPTĂMÂNA 24 IUNIE – 30 IUNIE 2019 Distribuţie Oltenia execută lucrări programate în reţelele electrice pentru creşterea gradului de siguranţă şi continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, precum şi a îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite. Distribuţie Oltenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice la consumatorii casnici şi agenţii economici, astfel: Interval orar Data Localitatea Zona de întrerupere de întrerupere PTA Poienița nr. 1, PTA Poienița nr. 2 - sat Poienița, PTA Nămete - sat Nămete, PTA 09:00 - 17:00 Bustuchin Motorgi - sat Motorgi, PTS Sondă 1015 (terț), PTA Sondă 86 Bustuchin (terț) PTA Lihulești nr. 1, PTA Lihulești nr. 2 - sat Lihulești, PTA Paschii - sat Paschii, PTA Pâru 24.06 09:00 - 17:00 Berlești Viu - sat Pâru Viu, PTA Ciupa - sat Ciupa, PTA Berlești - sat Berlești, PTA Scrada - sat Scrada, PTA Gâlcești - sat Gâlcești, PTA Bârzeiu - sat Bârzeiu, PTA Scurtu - sat Scurtu 09:00 - 17:00 Licurici PTA Licurici de Sus - sat Licurici de Sus PTA Pociovaliște nr. 1, PTA Pociovaliște nr. 2, PTA Pociovaliște nr. 3 - sat Pociovaliște, PTA Huluba - sat Huluba, PTA Noaxtera (terț), PTS Stație Epurare (terț), PTA Stație 09:00 - 17:00 Novaci Sortare (terț), PTA IRE Novaci - str. Eroilor - parțial - agenți comerciali Piață, Banca 25.06 Transilvania 09:00 - 17:00 Crasna PTA Dumbrăveni - sat Dumbrăveni, PTA Aniniș Valea nr. 1 - sat Aniniș Vale 09:00 - 17:00 Padeș PTA Padeș nr. 1 - sat Padeș - parțial 09:00 - 17:00 Tismana PTA Tismana Gară - Tismana - parțial 09:00 - 17:00 Borăscu PTA Baniu - sat Baniu PTA Nucet - sat Nucet, PTA Raci - sat Raci, PTA Paltinu nr.
    [Show full text]
  • Inquiry Into Australia's Overseas Representation
    Submission No 50 Inquiry into Australia’s Overseas Representation Name: Mr G von Gross Organisation: AUSROTRADE Australia/Romania Chamber of Commerce PO Box 2474 Strawberry Hills, NSW, 2012 Joint Standing Committee on Foreign Affairs, Defence and Trade A U S R O T R A D E AUSTRALIA / ROMANIA CHAMBER OF COMMERCE 19th of April 2012 The Secretary Joint Standing Committee on Foreign Affairs, Defence and Trade Parliament House CANBERRA ACT 2600 Dear Secretary I write in response to the Invitation extended to interested persons and organizations to make a submission to the Inquiry into Australia’s Overseas Representation by the Joint Standing Committee on Foreign Affairs, Defence and Trade. I attach the bilateral Chamber of Commerce’s submission. I trust that the information it con- tains will be of assistance to the Committee in completing its inquiry. Yours sincerely Georg von Gross Chair / Bilateral PR Analyst PO Box 2474 Strawberry Hills NSW 2012 Phone: 61 (2) 93191753 Fax:61 (2) 93191754 manual [email protected] Joint Standing Committee on Foreign Affairs, Defence and Trade Inquiry into Australia’s overseas representation Submission by the Australia / Romania Chamber of Commerce Submission of Australia – Romania Chamber of Commerce Page 1 of 9 Joint Standing Committee: Inquiry into Australia’s overseas representation On September 2011, The Hon Dr Craig Emerson MP Australian Minister for Trade and Competitiveness asked the Committee to inquire and report on “Australia’s Overseas Representation”. Leading subject of our current Submission is a focus on the representation of the “Australian National Interest” abroad - on a regional / country basis – i.e.
    [Show full text]