ARHEOLOGIE-ISTORIE

CONTRIBUŢIA LUI C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR LA CERCETAREA PREISTORICĂ DIN

 SIMONA LAZĂR

C. S. Nicolăescu-Plopşor s-a născut la 20 aprilie 1900, în satul Plopşor, comuna Sălcuţa, judeţul Dolj, într-o familie mixtă, fiind unul dintre fiii boierului Stan Nicolăescu. Mama sa era nepoata lui Dincă Schileru, deputat ţăran în Divanul Ad-hoc al Ţării Româneşti. Clasele primare le-a urmat la Şcoala Obedeanu, iar pe cele secundare la Liceul Carol I din Craiova, unde dragostea pentru istorie i-a fost insuflată de renumitul profesor Ştefan Ciuceanu. Studiază apoi la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, pe care o termină cu menţiunea Magna cum laude. Încă din facultate, a fost atras de studiile privind trecutul îndepărtat, de preistorie şi, în special, paleolitic. După obţinerea licenţei, este profesor de istorie la Liceul din Pleniţa. Preocupările sale pentru cercetarea trecutului au început încă de atunci să dea roade, în 1926, publicând Monografia comunei Pleniţa, iar împreună cu V. G. Paleolog, care era profesor de franceză la acelaşi liceu, scoate ziarul local „Redeşteptarea”. C. S. Nicolăescu-Plopşor a făcut studii de specializare la Institutul de Antropologie din Paris, colaborând aici cu celebrul preistorician francez, abatele H. de Breuil. În 1934, susţine teza de doctorat, în care tratează o perioadă istorică mai puţin cercetată sistematic – paleoliticul din România. Lucrarea La paleolithique en Roumanie, o primă sinteză a descoperirilor din această perioadă îndepărtată, va fi publicată în revista „Dacia”, N.S., nr. 5-6, 1935-1936. Primele săpături arheologice le-a efectuat pe valea Desnăţuiului, la Cleanov şi Sălcuţa. În perioada interbelică, a desfăşurat o importantă activitate de cercetare, publicând mai multe articole în reviste din ţară şi din Germania. A participat la congrese internaţionale desfăşurate în Portugalia1, Anglia2 şi

 Cercetător ştiinţific III, dr., Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu- Plopşor” din Craiova, al Academiei Române; e-mail: [email protected] 1 C. S. Nicolăescu-Plopşor, L’art rupestre carpato-balcanique, Extrait des comptes, rendus du 15-e Congrès international d’anthropologie et d’archéologie préhistorique de Coimbre (Portugalia), Paris, 1931; Idem, Les cultures mésolithiques en Olténie, comunicare susţinută la al 15-lea Congrès international d’anthropologie et d’archéologie préhistorique de Coimbre (Portugalia), Paris, 1931, în: „Arhivele Olteniei”, Serie veche, X, 1931.

ARHIVELE OLTENIEI, Serie nouă, nr. 29, 2015, pp. 13-23 14 Simona Lazăr ______

Franţa3, iar mai târziu la Varşovia, Leningrad (1963), Moscova (1964), Roma4 şi Praga (1966). Devine membru activ al Societăţii Franceze Preistorice şi al Institutului Internaţional de Antropologie. Interesat de arta rupestră, el atrage atenţia, încă din anul 1926, asupra unor desene descoperite într-o peşteră din judeţul Gorj, pe care, la sugestia abatelui H. de Breuil, le-a considerat ca datând din perioada neolitică5. Cercetările în zonă au continuat, Plopşor descoperind 34 de „desene preistorice” la Baia de Fier6, jud. Gorj, Peştera Muierilor, Peştera Pârcălabului, Vaideei, Runcu precum şi alte 18 desene rupestre în Peştera Boierilor din defileul Olteţului. Preocupările sale cu privire la descoperirea desenelor rupestre ale oamenilor preistorici se concretizează în cercetarea unui număr mare (aproximativ 120) de peşteri din nordul Olteniei şi sudul Transilvaniei, pentru studierea picturilor rupestre şi a urmelor materiale. Considerat, o perioadă, persona non grata de către regimul comunist din România, urmărit pentru a fi arestat, el reuşeşte să scape cu ajutorul prietenului său, istoricul şi arheologul Constantin Daicoviciu, şi se refugiază în Munţii Orăştiei. Din 1952, a făcut parte din colectivele de cercetare arheologică şi antropologică care şi-au desfăşurat activitatea sub egida Academiei Române sau a Muzeului Naţional de Antichităţi. S-au făcut săpături pe marile şantiere arheologice ale vremii, la Rast7, Verbicioara8, Ohaba Ponor9, Băile Herculane10, Nandru11, Baia Mare12, Peştera13, în Dobrogea, şi Bicaz-Ceahlău14, Mitoc15,

2 Idem, Les Celtes en Olténie, comunicare ţinută la Oxford, în 1932, şi la Coïmbra, în 1933. 3 Idem, Institutul de arheologie olteană la al XV-lea Congres de Antropologie de la Paris, în: „Arhivele Olteniei”, Serie veche, XIV, 1935; Idem, Enigma colierului de la Şimlăul Silvaniei. Congresul Internaţional de Antropologie şi Etnologie, Paris, 1960. 4 Idem, O nouă contribuţie cu privire la începuturile istoriei României, al VI-lea Congres internaţional de studii pre- şi protoistorice, Roma, 1962. 5 Idem, Cu privire la desenurile preisorice din peşterile Gorjului, în: „Arhivele Olteniei”, Serie veche, V, 1926, pp. 131-132. 6 Idem, Date preliminare asupra rezultatelor paleoantropologice de la Peştera Muierilor-Baia de Fier, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, IV, 1953, pp. 1-2; Idem, Şantierul arheologic Baia-de-Fier, în: „Materiale”, III, 1957, pp. 13-28. 7 Idem, Raport asupra Şantierului arheologic Rast-Dolj, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, II, 1951, 2, pp. 267-277 (colaborare). 8 Idem, Şantierul arheologic Verbicioara-Dolj, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, II, 1951, I, pp. 229-232; Idem, Şantierul Verbicioara-Dolj, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, III, 1952, I, pp. 142-147 (colaborare). 9 Idem, Şantierul arheologic Ohaba-Ponor, în: „Materiale”, III, 1957, pp. 41-49. 10 Idem, Şantierul arheologic Băile Herculane, în: „Materiale”, III, 1957, pp. 51-58; Idem, Azilianul de Băile Herculane în lumina noilor cercetări, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, XII, 1961, 1, pp. 203-214. 11 Idem, Şantierul arheologic Nandru, în: „Materiale”, III, 1957, pp. 29-40. 12 Idem, Cercetările paleolitice în Baia Mare, în: „Materiale”, VI, 1959, pp. 43-50. Contribuţia lui C.S. Nicolăescu-Plopşor la cercetarea preistorică din Oltenia 15 ______

Ripiceni, în Moldova, a fost coordonatorul grupului de cercetători de la Porţile de Fier – insula Ada-Kaleh. Angajat, în 1955, la Muzeul Maţional de Antichităţi, care devine, în anul următor, Institutul de Arheologie, Plopşor organizează aici secţia de paleolitic şi atrage în jurul său o serie de tineri entuziaşti care vor deveni mai târziu remarcabili cercetători. Cercetările făcute în Văile Oltului, Argeşului, Olteţului, Dârjovului aduc informaţii noi despre începutul paleoliticului şi creează posibilitatea definirii „culturii de prund” (numită mai târziu, de către Plopşor, „cultură dârjoviană”), considerată a fi cea mai veche civilizaţie a pietrei din România16. Începând cu anul 1952, s-au identificat, în zona Bugiuleşti, judeţul Vâlcea, mai multe puncte fosilifere, care au început să fie intens studiate în jurul anului 1960. Plopşor s-a considerat descoperitorul celei mai vechi, dar, în acelaşi timp, controversate fosile umane (un craniu descoperit la Bugiuleşti, jud. Vâlcea), numite de el Homo olteniensis (Australonthropus olteniensis), pe care o considera veche de două milioane de ani. Aceasta ar fi fost „veriga de legătură între descoperirile de acest fel din nordul Africii, Europa sud-vestică şi Asia sud- estică”17, având implicaţii majore în reconstituirea procesului de antropogeneză. Asupra acestei descoperiri s-au oprit, de-a lungul timpului, mai mulţi cercetători, precum R. Dart, D. Johanson, M. Edey, Dardu Nicolăescu-Plopşor, Al. Bolomey etc. În prezent, teoria lui Plopşor este considerată insuficient susţinută18. Trebuie precizat că în elanul său discursiv, Plopşor a făcut şi unele afirmaţii exagerate (definirea a două „culturi mezolitice” Cleanovianul şi Plopşoreanul, „cultura prepaleolitică” Greuceană, periodizarea paleoliticului). Contribuţia sa remarcabilă la dezvoltarea arheologiei preistorice a fost subliniată de toţi urmaşii săi şi nu poate fi contestată, ea plasându-se la nivelul cercetării arheologice internaţionale, având însă plusurile şi minusurile inerente perioadei în care s-a desfăşurat.

13 Idem, Săpăturile de la Peştera, în: „Materiale”, VI, 1959, pp. 25-33; Idem, Cercetările paleolitice în Dobrogea, în: „Materiale”, V, 1959, pp. 43-50. 14 Idem, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Bicaz, în: „Materiale”, V, 1959, pp. 46-60; Idem, Şantierul arheologic Bicaz (Paleolitic), în: „Materiale”, VI, 1959, pp. 57-64. 15 Idem, Cercetările de la Mitoc, în: „Materiale”, VI, 1959, pp. 11-24. 16 C. S. Nicolăescu-Plopşor, I. N. Moroşan, Sur la commencement du Paléolithique en Roumanie, în: „Dacia”, N.S., III, 1959, pp. 9-34; C. S. Nicolăescu-Plopşor, The possible existence of Proto-Hominids in ’s villefranchean, în: „Dacia”, N.S., VII, 1963, pp. 9-25; Idem, Nouvelles données sur la possibilité de l’existance de Protohominiens dans le villafranchien de Roumanie, în „Dacia”, N.S., VIII, 1964, pp. 47-52. 17 Idem, Oameni din vârsta veche a pietrei, Bucureşti, 1965, p. 44. 18 A. Doboş, C. S. Nicolăescu-Plopşor şi arheologia paleoliticului, în: „Studii de Preistorie”, 2, 2005, pp. 233-247. 16 Simona Lazăr ______

Cercetarea arheologică a lui C. S. Nicolăescu-Plopşor a avut şi o caracteristică foarte „modernă”, fiind printre primii cercetători care au susţinut necesitatea abordării arheologiei prin prisma studiilor pluridisciplinare. Alături de remarcabila contribuţie adusă de C. S. Nicolăescu-Plopşor la dezvoltarea cercetării arheologice, trebuie amintită şi activitatea de numismat a acestuia. El a reuşit să recupereze numeroase tezaure monetare, printre care acela de la Işalniţa19, Moţăţei, Bârca, Căpreni, Dobridor, Vârtop, Bâzdâna, Rast, Brabova, Radovan şi multe alte monede greceşti şi romane descoperite izolat20. Contribuţia sa la cunoaşterea trecutului şi conservarea valorilor autentice ale poporului român a fost recunoscută de forurile ştiinţifice, el fiind ales membru corespondent al Academiei Romane, în anul 1963. Mai târziu, este numit director al Centrului de cercetări istorice, filologice şi etnografice al Academiei, din Craiova. S-a dedicat trup şi suflet acestui proiect, ocupându-se direct de alegerea sediului, crearea bazei materiale şi a instrumentelor de lucru, cum ar fi înfiinţarea unei biblioteci, dar, mai ales, s-a ocupat de constituirea unui colectiv de cercetători tineri. C. S. Nicolăescu-Plopşor reprezintă figura unui cărturar cu multiple preocupări în domeniul culturii; ca arheolog, istoric, antropolog, folclorist, etnograf şi geograf, el a desfăşurat o importantă activitate ştiinţifică. Nu sunt de neglijat nici preocupările sale literare, domeniu în care a dovedit un real talent. Are meritul de a fi înfiinţat şi condus editura „Pământ şi suflet oltenesc”. C. S. Nicolăescu-Plopşor se stinge din viaţă la 30 mai 1968, lăsând în urmă o operă ştiinţifică şi instituţională pe care timpul nu o poate acoperi cu praful uitării.

LISTA LUCRĂRILOR ARHEOLOGICE ALE LUI C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR

1. Însemnări asupra agriculturii preistorice de pe pământul românesc, „Biblioteca Societăţii agronomilor”, Bucureşti, 1922. 2. Descoperirea unor noi staţiuni preistorice în Dolj, în: „Arhivele Olteniei”, I, 1922. 3. Obiecte romane de la Reşca, în: „Arhivele Olteniei”, I, 1922. 4. Rămăşiţe din vremi trecute, în: „Arhivele Olteniei”, I, 1922. 5. Cetatea Jidovilor Bucovăţ – Dolj, în: „Arhivele Olteniei”, I, 1922.

19 C. S. Nicolăescu-Plopşor, Tezaurul roman de la Işalniţa, în: „Materiale”, I, 1953, pp. 543-587. 20 T. Rădulescu, Tezaurele monetare de la Odaia – Turnu Măgurele şi Radovanu – judeţul Dolj şi unele consideraţii asupra preocupărilor de numismatică ale lui C. S. Nicolăescu- Plopşor, în: „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane «C. S. Nicolăescu-Plopşor»”, II, 2000, pp. 83-95. Contribuţia lui C.S. Nicolăescu-Plopşor la cercetarea preistorică din Oltenia 17 ______

6. Cetatea de la Sârsca Dolj, în: „Arhivele Olteniei”, I, 1922. 7. Cuptoarele preistorice de la Pleniţa, în: „Cronica numismatică şi arheologică”, 1922. 8. Noi aşezări preistorice în preajma Bucureştiului, în: „Cronica numismatică și arheologică”, 1922. 9. Însemnări din trecutul Olteniei, în: „Arhivele Olteniei”, I, 1922. 10. Un ornament neolitic în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, I, 1922. 11. Monumente neolitice în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, I, 1922. 12. Însemnări asupra unor aşezări preistorice din Dolj, în: „Cronica numismatică şi arheologică”, 1923. 13. Un idol neolitic, în: „Oltenia”, I, 1923. 14. Măgura mare din pădurea Poeni-Pleniţa, în: „Oltenia”, I, 1923. 15. Măgura mare din via lui Ion Bârtan, Pleniţa, în: „Oltenia”, I, 1923. 16. Turnătoria de bronz de la Pleniţa-Dolj, în: „Oltenia”, I, 1923. 17. Monede dace, în: „Oltenia”, I, 1923. 18. Însemnări din trecutul Mehedinţiului, în: „Oltenia”, I, 1923. 19. O secure neolitică, în: „Arhivele Olteniei”, II, 1923. 20. Încă o urnă funerară, în: „Arhivele Olteniei”, II, 1923. 21. Kjökkenmöddinguri în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, II, 1923, pp. 373-376. 22. Ornamentul în valuri în vârsta bronzului, în: „Arhivele Olteniei”, II, 1923. 23. Un toporaş de bronz, în: „Arhivele Olteniei”, II, 1923. 24. Câteva gresii din vârsta bronzului, în: „Arhivele Olteniei”, II, 1923. 25. Un tipar din vârsta bronzului, în: „Arhivele Olteniei”, II, 1923. 26. Un mormânt scitic de la Suharu-Dolj, în: „Memoriile Institutului de arheologie olteană”, 1923. 27. Două urne funerare, în: „Arhivele Olteniei”, II, 1923. 28. Lipsa cremenei lustruite preistorice în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, III, 1924. 29. Însemnătatea cercetărilor preistorice în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, III, 1924, pp. 33-40. 30. Obsidiană în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, III, 1924. 31. Cioburi încrustate în alb, în: „Arhivele Olteniei”, III, 1924. 32. Din olăria preistorică a Olteniei, în: „Arhivele Olteniei”, III, 1924. 33. Olărie însforiată în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, III, 1924, pp. 132-137. 34. Sciţii în Oltenia, în: „Năzuinţa românească”, 1924. 35. Olărie grecească în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, IV, 1925. 36. O aşezare romană necunoscută – Caraula-Dolj, în: „Arhivele Olteniei”, IV, 1925, p. 163. 37. Până unde merg vremurile preistorice în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, IV, 1925. 18 Simona Lazăr ______

38. Vechituri getice în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, IV, 1925. 39. Din jocurile copiilor preistorici, în: „Arhivele Olteniei”, V, 1926, pp. 238-240. 40. Cu privire la desenurile preisorice din peşterile Gorjului, în: „Arhivele Olteniei”, V, 1926, pp. 132-134. 41. Dacii la Troia?, în: „Năzuinţa Românească”, 1926. 42. Un manual românesc de preistorie la 1895 (al lui Magnus Băileanu), în: „Arhivele Olteniei”, V, 1926, pp. 240-242. 43. Paleoliticul în România, în: „Năzuinţa Românească”, 1926. 44. Descoperiri paleolitice în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, V, 1926. 45. Mastodontul de la , în: „Memoriile Muzeului Regional Oltenia”, V, 1926 (colaborare). 46. Troianul: istoricul cercetărilor, în: „Arhivele Olteniei”, VI, 1926. 47. Travaux sur les peintures rupestres d’Olténie, în: „Arhivele Olteniei”, VII, 1928, pp. 37-46. 48. O descoperire paleontologică, în: „Arhivele Olteniei”, VII, 1928. 49. Desenurile rupestre de la -Gorj, în: „Memoriile Muzeului Regional al Olteniei”, Craiova, 1929, pp. 96-98. 50. Aurignacianul inferior în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, VIII, 1929. 51. Campignianul în România, în: „Arhivele Olteniei”, VIII, 1929. 52. Cultura magdaleniană în Oltenia, în: „Arhivele Olteniei”, VIII, 1929. 53. Cultura solutreiană în România, în: „Arhivele Olteniei”, VII, 1929, pp. 98-103. 54. Harpoane mezolitice în vecinătatea Dunării inferioare, în: „Arhivele Olteniei”, VIII, pp. 355-357. 55. Mezoliticul în România, în: „Arhivele Olteniei”, VIII, 1929, pp. 103-105. 56. Arta rupestră în Bulgaria, în: „Arhivele Olteniei”, IX, 1930, pp. 73-74. 57. Cercetările preistorice şi cuaternarul, în: „Arhivele Olteniei”, IX, 1930, pp. 72-73. 58. Cultura şeleană în România, în: „Arhivele Olteniei”, IX, 1930, pp. 211-213. 59. Asupra epocii obiectelor de la Moraviţa-Bulgaria, în: „Arhivele Olteniei”, IX, 1930. 60. L’art rupestre carpato-balcanique, Extrait des comptes, rendus du 15-e Congrès international d’anthropologie et d’archéologie préhistorique de Coimbre (Portugalia), Paris, 1931. 61. Asupra culturii acheuleane şi micoquiene în România, în: „Arhivele Olteniei”, X, 1931. 62. Les cultures mésolithiques en Olténie, comunicare făcută la al 15-lea Congrès international d’anthropologie et d’archéologie préhistorique de Coimbre (Portugalia), Paris, 1931, în: „Arhivele Olteniei”, X, 1931, pp. 47-52. Contribuţia lui C.S. Nicolăescu-Plopşor la cercetarea preistorică din Oltenia 19 ______

63. Elephas trogontherii Phol. şi Arctemis Bobac în Cvaternarul României, în: „Arhivele Olteniei”, X, 1931. 64. Vechimea creştinismului în Oltenia, în: „Memoriile Institutului de Arheologie olteană”, XI, 1932. 65. Ruinele Turnului, în: „Memoriile Institutului de Arheologie olteană”, XI, 1932. 66. Les Celtes en Olténie, comunicare ţinută la Oxford, în 1932, şi la Coïmbra, în 1933. 67. Un bordei medieval la Plopşor-Dolj, în: „Memoriile Institutului de Arheologie olteană”, 1933. 68. Ein Schatz fund der Gruppe Untersiebenbrunn von Coşoveni (Kleine Valachei), în: „Germania”, Frankfurt, 1932 (colaborare). 69. Muzeul Regional al Olteniei, în: „Călăuza”, 1933 (colaborare). 70. Institutul de arheologie olteană la cel de-al XV-lea Congres de Antropologie de la Paris, în: „Arhivele Olteniei”, XIV, 1935, pp. 56-58, 403- 408. 71. Hunnische Kessel aus der Kleinen Walachei, în: „Germania”, Frankfurt, 1937 (colaborare). 72. Der Schatz Negrescu, în: „Germania”, Frankfurt, 1937 (colaborare). 73. Le Paléolithique en Roumanie, în: „Dacia”, V-VII, Bucureşti, 1938, pp. 41-137. 74. Muzeul Regional al Olteniei. Data înfiinţării, în: „Oltenia. Culegeri, cercetări, documente”, I, Craiova, 1940. 75. Solutreanul în Oltenia?, în: „Oltenia. Culegeri, cercetări, documente”, I, Craiova, 1940, pp. 15-16. 76. Industries microlithique en Olténie, în: „Dacia”, VII-VIII, 1941, pp. 1-12. 77. Le trésor dace de Poiana-Gorj, în: „Dacia”, VII-VIII, 1941, pp. 203- 216. 78. Antiquités celtiques en Olténie, în: „Dacia”, XI-XII, 1948, pp. 17-33. 79. Raport asupra Şantierului arheologic Rast-Dolj, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, II, 1951, 2, pp. 267-277 (colaborare). 80. Şantierul arheologic Verbicioara-Dolj, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, II, 1951, I, pp. 229-232 (colaborare). 81. Şantierul Verbicioara-Dolj, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, III, 1952, I, pp. 142-147 (colaborare). 82. Date preliminare asupra rezultatelor paleoantropologice de la Peştera Muierilor-Baia de Fier, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, IV, 1953, pp. 1-2. 83. Tezaurul roman de la Işalniţa, în: „Materiale”, I, 1953, pp. 543-587. 84. Introducere în problemele paleoliticului în R.P.R., în: „Probleme de Antropologie”, I, 1954, pp. 59-71. 20 Simona Lazăr ______

85. Raport preliminar asupra cercetărilor de paleontologie de la Baia- de-Fier din 1951, în: „Probleme de Antropologie”, I, 1954, pp. 73-86 (colaborare). 86. Şantierul arheologic Cerna-Olt, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, IV, 1955, 1-2, pp. 129-146 (colaborare). 87. Şantierul arheologic Cerna-Olt, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, IV, 1955, pp. 391-411 (colaborare). 88. Rezultatele principale ale cercetărilor paleolitice în ultimii patru ani în R.P.R., în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, VII, 1956, 1-2, pp. 7-19. 89. Noi descoperiri paleolitice în R.P.R., în: „Probleme de Antropolo- gie”, II, 1956, pp. 75-98. 90. Paleoliticul de la Giurgiu, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, VII, 1956, 3-4, pp. 223-236 (colaborare). 91. Le paléolithique dans la R. P. Roumaine à la lumière des dernières recherches, în: „Dacia”, N.S., I, 1957, pp. 41-60. 92. Criterii arheologice pentru stabilirea unei cronologii în paleopedologie, comunicare susţinută la Academia Română, 1957 (colaborare). 93. Şantierul arheologic Baia-de-Fier, în: „Materiale, III, 1957, pp. 13- 28. 94. Şantierul arheologic Nandru, în: „Materiale”, III, 1957, pp. 29-40. 95. Şantierul arheologic Ohaba-Ponor, în: „Materiale”, III, 1957, pp. 41-49. 96. Şantierul arheologic Băile Herculane, în: „Materiale”, III, 1957, pp. 51-58. 97. Cercetări asupra paleoliticului timpuriu, în: „Materiale”, III, 1957, pp. 281-291. 98. Une nouvelle station épipaléolithique dans les Carpates Orientales, în: „AACarp”, fasc. 1, Cracovia, 1958, p. 107. 99. Sur la présence du Swidérien en Roumanie, în: „Dacia”, N.S., II, 1958, pp. 35-58. 100. Noi puncte de vedere în cunoaşterea şi interpretarea paleoliticului, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, IX, 1958, 1, pp. 170-171. 101. Les phénomènes périglaciaireset la géochronologie du paléolithique supérieur de terasse en Roumanie, în: „Dacia”, N.S., II, 1958, pp. 382-392. 102. Μикрοлимы Бзиле-Геркулане, în: „Dacia”, N.S., II, 1958, pp. 393- 39. 103. T. I. Lazukov, Principalele etape ale dezvoltării faunei şi omului în era cuaternară, Moscova, 1954, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, IX, 1958, 2, pp. 506-507 (recenzie). 104. Maria Chmelewska şi Lucje Pierzbatko, Le gisement néolithique supérieur dans l’abri sous roche près de Podlesice, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, IX, 1958, 2, pp. 505-506 (recenzie). Contribuţia lui C.S. Nicolăescu-Plopşor la cercetarea preistorică din Oltenia 21 ______

105. Cronologia preistorică a Cehoslovaciei. Epoca paleolitică, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, IX, 1958, 2, pp. 381-384 (recenzie). 106. Cercetările de la Mitoc, în: „Materiale”, VI, 1959, pp. 11-24. 107. Sur la commencement du paléolithique en Roumanie, în: „Dacia”, N.S., III, 1959, pp. 9-34. 108. Săpăturile de la Peştera, în: „Materiale”, VI, 1959, pp. 25-33. 109. Discuţii pe marginea paleoliticului de sfârşit şi începuturile neoliticului nostru, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, X, 1959, pp. 221-237. 110. Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Bicaz, în: „Materiale”, V, 1959, pp. 46-60. 111. Cercetările paleolitice în Baia Mare, în: „Materiale”, VI, 1959, pp. 43-50. 112. Cercetările paleolitice în Dobrogea, în: „Materiale”, V, 1959, pp. 43-50 (colaborare). 113. Cercetările şi săpăturile paleolitice de la Cremenea şi împrejurimi, în: „Materiale”, VI, 1959, pp. 51-56. 114. Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Racoş şi Piatra Neamţ, regiunea Bacău, în: „Materiale”, V, 1959 (colaborare). 115. Raport preliminar asupra cercetărilor paleolitice din anul 1956, în: „Materiale”, V, 1959, pp. 15-45. 116. Şantierul arheologic Bicaz (Paleolitic), în: „Materiale”, VI, 1959, pp. 57-64. 117. Paleoliticul timpuriu în U.R.S.S., în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, X, 1959, pp. 507-508 (recenzie). 118. Descoperiri tardenoisiene în R.S.S. Moldovenească, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, XI, 1960, p. 179 (recenzie). 119. Asupra răspândirii renului în R.P. Română. Consideraţiuni paleobiogeografice, în: „Natura”, 2, 1960. 120. Un nou centru protopaleolitic în Asia, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, XI, 1960, 2, pp. 441-442. 121. Un atelier neolitic pentru lucratul vârfului de săgeată, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, XI, 1960, 2, pp. 361-371. 122. Apariţia societăţii omeneşti şi începuturile organizării gentilice matriarhale. Epoca veche şi mijlocie a pietrei (Paleoliticul şi mezoliticul), în: „Istoria României”, vol. I, 1960, pp. 3-25, 27-29. 123. Enigma colierului de la Şimlăul Silvaniei. Congresul Internaţional de Antropologie şi Etnologie, Paris, 1960. 124. Fenomenele periglaciare şi stratigrafia paleoliticului, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, XII, 1961, 1, pp. 65-74. 125. Das Palaeolithikum Rumâniens, în: „Archaelogica Austriaca”, 1961. 126. Cercetări privitoare la paleoliticul inferior din raionul Slatina, în: „Materiale”, VII, 1961, pp. 21-29. 22 Simona Lazăr ______

127. Cercetările şi săpăturile arheologice de la Buda, în: „Materiale”, VII, 1961, pp. 21-29. 128. Cercetări paleolitice în peşterile din Ţara Bârsei, în: „Materiale”, VII, 1961, pp. 15-45. 129. Săpăturile de la Tincova, în: „Materiale”, VII, 1961, pp. 29-33. 130. Şantierul arheologic Bicaz (paleolitic), în: „Materiale”, VII, 1961, pp. 37-41. 131. Azilianul de Băile Herculane în lumina noilor cercetări, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, XII, 1961, 1, pp. 203-214. 132. O nouă contribuţie cu privire la începuturile istoriei României, Al VI-lea Congres internaţional de studii pre- şi protoistorice, Roma, 1962. 133. Geochronology of the Palaeolithic in Romania, în: „Dacia”, N.S., V, 1961, pp. 5-19. 134. Das Palaeolithikum in Rumânien, în: „Forschungsberichte zur Ur- und Frühgeschichte”, nr. 5, Viena, 1961, pp. 74-95. 135. Asupra studierii paleoliticului în România, în: „Studii de Antropologie”, 3, 1962, pp. 116-133. 136. Săpăturile din Peştera Gura Cheii-Râşnov, în: „Materiale”, VIII, 1962, pp. 113-121. 137. The possible existence of Proto-Hominids in Romania’s villefranchean, în: „Dacia”, N.S., VII, 1963, pp. 9-25. 138. Nouvelles données sur la possibilité de l’existance de Protohominiens dans le villafranchien de Roumanie, în: „Dacia”, N.S., VIII, 1964, pp. 47-52. 139. Noi date cu privire la cunoaşterea începuturilor şi sfârşitului paleliticului României, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, 15, 1964, 3, pp. 307-320. 140. Contribuţia instituţiilor muzeale la cunoaşterea străvechilor aşezări omeneşti de pe teritoriul R. P. Române, în: „Revista Muzeelor”, I, 1964, pp. 21-23. 141. Cele mai vechi mărturii ale vieţii omului în Europa, descoperite în ţara noastră. O nouă contribuţie cu privire la începuturile istoriei României, în: „Studii şi cercetări de antropologie”, I, 1964, 1, pp. 39-46. 142. Sur la présence du Paléolithique en Roumanie. L’une des premières étapes du processus d’hominisation, la Al VII-lea Congres de antropologie şi etnologie de la Moscova, 3-10 august 1964. 143. Unde a fost Malva?, în: „Revista Muzeelor”, III, 1965, pp. 203-207. 144. Asupra stratigrafiei şi periodizării paleoliticului în România, în: „Statigraphy and Periodisation of the Paleolithic of Eastern and Central Europe”, Moscova, 1965, pp. 28-33. 145. Oameni din vârsta veche a pietrei, Bucureşti, 1965. 146. Epipaleolitic sau mezolitic? O problemă de terminologie?, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”,16, 1965, 4, pp. 765-773. Contribuţia lui C.S. Nicolăescu-Plopşor la cercetarea preistorică din Oltenia 23 ______

147. Prezenţe româneşti peste hotare, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”,16, 1965, 4, pp. 827-830 (recenzie). 148. Cu privire la începuturile istoriei României, în volumul Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi, Bucureşti, 1965, pp. 31-37. 149. Cercetările arheologice de la Cazane (cronică), în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, 16, 1965, 2, pp. 407-411. 150. Noi cercetări asupra paleoliticului în regiunea Bucureşti, în: „Studii şi cercetări de istorie veche”, 17, 1966, 2, pp. 311-318 (recenzie). 151. Le paléolithique de Ceahlău, în: „Dacia”, N.S., X, 1966, pp. 5-116. 152. Sur la présence du prépaléolithique en Roumanie, une étape précoce du processus d’hominisation, Craiova, 1968. 153. Dovezi şi consideraţii noi privind existenţa unui comportament uman în villafranchianul de la Bugiuleşti, Academia Română, Centrul de Istorie, Filologie şi Etnografie, Craiova, 1968. 154. Rezultatele arheologice din zona «Porţilor de Fier», Academia Română, Centrul de Istorie, Filologie şi Etnografie, Craiova, 1968. 155. Monografia Bicaz, vol. I, 1962 (manuscris). 156. Paleoliticul în România, 1962 (manuscris).

THE CONTRIBUTION OF C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR OLTENIA PREHISTORIC RESEARCH

(Abstract)

C. S. Nicolaescu-Plopşor (1900-1968) is the figure of a scholar with multiple concerns in scientific research, as an archaeologist, historian, anthropologist, folklorist and ethnographer, geographer. The concerns of literary art in which he proved a real talent are not neglected. He was among the first researchers who argued for multidisciplinary research approach in terms of archeology. There were large excavations on archaeological sites of the time, Rast, Verbicioara, Ohaba Ponor, Herculane, Nandru, Baia Mare, Peştera in Dobrogea, Bicaz Ceahlau Mitoc, Ripiceni in Moldova, Porţile de Fier etc. Research done in the Olt Valley, Arges, Olteţului, Dârjovului brings new information on the early Paleolithic. He was interested in cave drawings and in the discovery of traces of prehistoric material from about 120 caves in northern Oltenia and southern Transylvania. For his merits was a member of the Romanian Academy and the International Institute of Anthropology. He died on May 30, 1968, leaving behind a remarkable scientific and institutional work.

Keywords: scientific research, early Paleolithic, cave drawings, archaeological sites.