Planul De Acţiune Al Şcolii 2016-2017

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI” MELINEŞTI – NR. 208, COD 207385 – JUDEŢUL DOLJ Tel/Fax: 0251440004 E-mail: [email protected] Web: www.liceulmelinesti.ro

Nr. 3394 din 14.09.2016

Avizat in CP din 02.09.2016 Aprobat in CA din 07.09.2016

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII 2016-2017

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII 2016-2017 Liceul Tehnologic “Alexandru Macedonski Melinesti”

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

COMISIA DE ELABORARE

 Popescu Adriana– manager – conducătorul echipei  Borocan Constantin –profesor-director adjunct  Ceana Ana –primar Melinesti  Ionescu Valeria – coord. de proiecte si programe educative  Micu Vasile Cristinel -profesor  Ioana Elena -inginer  Dumitrascu Alina –profesor  Dumitrache C-tin –reprez. agent economic  Anghelache Emilia –parinte-reprez CRP  Cocos Ionut- elev - reprez. CRE  Opincaru Jeni – administrator financiar

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

Parteneri economici şi sociali:

 Agenţi economici şi asociaţiile acestora  Agenţia de Dezvoltare Regională IV S-V Oltenia  Camera de comerţ şi industrie Oltenia  Consiliul Local si Primaria Melinesti  C.C.D .Dolj  Inspectoratul Scolar Judetean Dolj  Biblioteca Comunala Melinesti  Postul de Politie Melinesti  Universitatea din Craiova  Centrul Medico Social Melinesti  Dispensarul Uman Melinesti si Negoiesti  Ocolul Silvic Amaradia  Directia de Protectie a Copilului Dolj si Gorj  Asociatia Culturala GAG  Caminul Cultural Melinesti  AJOFM Dolj  Scola speciala Sf. Mina – Craiova  Scoala nr.32 Al. Macedonski – Craiova  Scolile din arealul Amaradia (Dolj-Gorj-Valcea)  Colegiul National „Grigore Moisil „Onesti  Liceul tehnologic Traian Vuia Craiova  Radio Oltenia Craiova  Liceul agricol „La Bretonniere”Chailly en Brie , Franta  Liceul Tehnic”Georges Cormier”,Coulommiers, Franta  Instituţii de învăţământ cuprinse in programul PHARE VET  Liceul Vitomireşti, Judeţul Olt  Liceul Tehnologic C.N. Plopşor Pleniţa-Dolj.  Observatorul European al Plurilingvismului(OEP),Paris/Franta.  Junior Achievement Romania.  Asociatia Regionala pt. Dezvoltare Rurala Tg. Jiu.  Biserica Melinesti si Godeni.  Muzeul de Istorie Craiova.  Crucea rosie Craiova  S.C.Eurosantis Melinesti  CJRAE Dolj  CJAPP Dolj  Asociatia Didactica Melinesti  RoRec Patrula de Reciclare  Organizatia Salvati Copii  Sectia de Politie rurala nr 1  Radio Oltenia Craiova  Radio Romania Actualitati  Gazeta de Sud  Cuvantul Libertatii

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

Lista abrevierilor

 ADR- Agenţia de Dezvoltare Regională  AJOFM- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă  AMIGO- Ancheta forţei de muncă în gospodării  ANOFM- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă  BFM- Balanţa Forţei de Muncă  BIM- Biroul Internaţional al Muncii  BNR- Banca Naţională a României  CAEN- Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională  CCD- Casa Corpului Didactic  CDL- Curriculum în dezvoltare locală  CDR- Consiliul de Dezvoltare Regională  CEDEFOP(eng)- Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale  CJ- Consiliul Judeţean  CJAPP- Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică  CJRAE- Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională  CL- Consiliul Local  CLDPSFP- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională  CNDIPT- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic  CNFPA- Centrul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor  CNP- Comisia Naţională de Prognoză  CRE-Consiliul Reprezentativ al elevilor  CRP-Consiliul Reprezentativ al parintilor  CBS- pragram Phare transfrontalier  CR- Consorţiul Regional  DGSSF- Direcţia Generală de Solidaritate Socială şi Familie  ECTS(eng)-Sistemul European de Credite Transferabile  ECVET(eng)- Sistemul European de Credite pentru Formarea Profesională  ENQAVET(eng)-Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională  EQF(eng)-Cadrul European al Calificărilor  ETF(eng)- Fundaţia Europeană pentru Formare  IMM-Intreprinderi mici şi mijlocii  INS- Institutul Naţional de Statistică  IPT-Invăţământul profesional şi tehnic  ISCED (în engleză în text)-Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei  ISJ- Inspectoratul Şcolar Judeţean  MEN- Ministerul Educaţiei Nationale  ONG – Organizaţii nonguvernamentale  OECD(eng)- Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică  LTAMM-Liceul tehnologic “Alexandru Macedonski” Melinesti  PAS- Planul de Acţiune al Şcolii  PDR- Planul de Dezvoltare Regională  PIB- Produsul intern brut  PLAI- Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ  PND- Planul Naţional de Dezvoltare  POR- Planul Operaţional Regional  POS DRU- Planul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

 PRAI- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ  PRAO- Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare  TVET(în engleză în text)- Învăţământul Profesional şi Tehnic  UE- Uniunea Europeană  LTAMM-Liceul tehnologic Alexandru Macdonski Melinesti

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

CUPRINS

PARTEA I I.Contextul……………………………………………...... 7 I.1-Formularea scopului/misiunii/viziunii……………………………...... …...... 7 I.2 -Profilul prezent al scolii………………………………………...... ……...... 9

PARTEA a II-a II.ANALIZA NEVOILOR………………………………………………………..……23 II.1. Analiza mediului extern………………………………………...…………………23 II. 2. Piata muncii……………………………………………………..………………..29 II. 3. Activitatea economică…………………………………………..………………..33 II. 4. Analiza mediului intern……………………………………..……………………39

PARTEA a III-a Anexa 1. Planul operational……………………………………………………………….54 Anexa 2.Plan de scolarizare 2016-2017…………………………………………………...66

PARTEA a IV-a IV.CONSULTARE.MONITORIZARE, EVALUARE……………………………….70 Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS Organizarea activitatilor de monitirizare, evaluare si actualizare

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

PARTEA I

I. CONTEXT

I.1. FORMULAREA SCOPULUI / MISIUNEA/ VIZIUNEA

I.1.a. Scopul Planul de acţiune al şcolii face parte din sistemul de asigurare şi de management al calităţii şi descrie modul în care LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI” MELINESTI (LTAMM), urmează să-şi atingă obiectivele . De asemenea PAS-UL, reprezintă :  modalitatea de prezentare a rezultatelor şcolii din anul precedent.  un mijloc de comunicare între şcoală şi principalii săi parteneri, o platformă pentru colaborarea cu aceştia.  identitatea şcolii, o fereastră deschisă pentru lumea din afară şi, ca atare, o cale de a prezenta nivelul de performanţă al şcolii către potenţialii clienţi şi către alte părţi interesate (părinţi, elevi etc.)  realizarea unui plan de şcolarizare realist in funcţie de cererea pieţei si nevoile scolii.  asigurarea climatului optim pentru buna desfăşurare a activitatii  o cale de a prezenta nivelul de performanţă al şcolii către potenţialii clienţi şi către alte părţi interesate.  imbunatatirea si promovarea imaginii scolii prin cresterea calitatii corpului profesoral si al elevilor.  perpetuarea tradiţiilor , obiceiurilor , specifice localităţii

Planul de acţiune al şcolii porneşte de la o analiză SWOT a unităţii şcolare, ca o premisă în alcătuirea unei strategii pertinente pentru următorii patru ani, cu direcţii generale, cu obiective concrete pe termen scurt, mediu şi lung, lăsând posibilitatea inserării.

I.1.b.VIZIUNEA

LICEUL TEHNOLOGIC”ALEXANDRU MACEDONSKI” MELINESTI urmareste sa ofere tinerilor servicii educaţionale bazate pe responsabilitate si performanţe, egalitate de sanse, în contextul naţional şi european, pentru dezvoltarea valorilor umane şi formarea competenţelor profesionale care să corespundă cerinţelor unei societăţi democratice bazate pe cunoaştere.

I.1.c. MISIUNEA

Prin ceea ce interprindem să oferim locuitorilor din zona Nord – Est a judeţului Dolj (şi nu numai), tinerilor şi adulţilor, inclusiv celor proveniţi din medii defavorizate, şanse egale de instruire şi educaţie la standardele UE, sprijinindu-i pentru o integrare socio- profesională rapidă şi eficientă , contribuind la sporirea calităţii vieţii în comunitatea locală.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

I.2.PROFILUL PREZENT AL SCOLII

I.2.a.Cadrul geografic şi cultural Comuna Melinesti este situata la nordul judetului Dolj, la o distanta de 29 km fata de municipiul Craiova, la 18 km de orasul Filiasi si 30 km de orasul Targu Carbunesti. Localitatea este asezata in zona dealurilor din albia raului Amaradia si cuprinde un numar de 4180 locuitori. Şcoala se afla aşezată în centrul comunei Melineşti .In geografia vietii culturale se remarca existenta a doua camine culturale din care unul reabilitat in intregime iar cel de –al doilea in curs de reabilitare si a unei biblioteci comunale cu cca 5000 de volume.

I.2.b.Particularităţi Comuna a fost înfiinţată prin legea administrativă din 31 martie 1864 si desfiinţată în anul 1875..Prin aceeasi lege au fost infiintate si comunele:Bodaiesti, Godeni si Negoiesti in prezent sate ale comunei. A fost reşedinţa de plasa până în 1950, iar apoi reşedinţa de raion până în 1968. A făcut parte din plasa Amaradia (între anii 1864-1875, 1941-1943), Amaradia-Ocol (1887-1912), Melineşti (1912-1941), raionul Amaradia (1950-1968),Judetul Dolj(si in prezent) Prin situarea geografica, pozitia economica si activitatea de invatamant si culturala , comuna Melinesti reprezinta centrul Vaii Amaradia (si Plosca),avand o influenta socio- culturala in cele doua judete limitrofe(Dolj-Gorj). Zona geografica din centrul Olteniei este una de restructurare economica,prin scaderea activitatii din domeniul petrolului ,dezvoltarea incipienta a agriculturii si o dezvoltare moderata a comertului . Liceul tehnologic „Alexandru Macedonski” (infiintat ca liceu in 1960) este cea mai importanta institutie de invatamant din zona ,traditional raspunzand nevoilor de educare si formare a tinerilor . Se bucura de presigiu si se adapteaza permanent noilor solicitari. O coordonata esentiala a activitatii sale a devenit integrarea europeana , pregatirea tinerilor profesional si etic pentru a deveni cetateni ai U.E

I.2.c.Scurt istoric a) Anul înfiinţării instituţiei de învăţământ : 1960 – 1 septembrie sub numele de „Liceul Teoretic Melineşti” b) Modificări intervenite in timp (denumire , structura , nivel de pregătire ) 1925 – Ia fiinţă Şcoala Primară din satul Melinesti – comuna Melinesti nivel de pregătire : clasele I-IV. 1948 – Ia fiinţă Şcoala Gimnazială din comuna Melinesti nivel de pregătire : clasele I-VII(VIII). 1960 – Ia fiinţă Liceul Teoretic – profil real (matematica-fizica) nivel de pregătire : clasele I-XI(XII). 1976 – Se transformă Liceul Teoretic in Liceu Agroindustrial nivel de pregătire : clasele I-XII(XIII) , învăţământ de zi , seral şi fără frecvenţa . 1981 – Se transformă Liceul Agroindustrial în Liceu Industrial de Petrol , nivel de pregătire : clasele I-XII(XIII) , învăţământ de zi si seral , şcoala profesionala si şcoala de maiştri . 1990 – Liceul Industrial de Petrol devine Grupul Şcolar Industrial de Petrol Melineşti, nivel de pregătire : clasele I-XII(XIII) , învăţământ de zi , seral şi profesional .

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

2000 – Unitatea devine Grupul Şcolar Industrial Melinesti cu aceleaşi forme de învăţământ . 2006 – 1 septembrie , unitatea primeşte numele de Grupul Şcolar „Alexandru Macedonski” 2012-1septembrie, unitatea primeste numele de Liceul Tehnologic”Alexandru Macedonski”

I.2. d.Oferta educaţională

a) Tipul şcolii:

În prezent unitatea şcolara are toate treptele de invatamant : preşcolar , primar , gimnazial , liceal zi si seral, invamant profesional, doua filiere de învăţământ : teoretica si tehnologica . Liceul tehnologic” Alexandru Macedonski „ cuprinde următoarele structuri :  Scoala gimnaziala I-VIII Negoiesti  Şcoala primara Bodaiesti de Sus / Grădiniţa  Şcoala primara Ohaba / Grădiniţa  Gradinita cu program normal Negoiesti  Gradinita cu program normal Melinesti  Gradini cu program normal Spineni  Gradinita cu program normal Bodaiesti de Jos

b) Profiluri şi specializări/ calificări profesionale oferite

A) Liceu Ruta directa- zi : *Filiera teoretica : Profil: Real Specializarea: matematica- informatica *Filiera tehnologica: Profil:Electric Specializarea :Tehnician in instalatii electrice Specializarea :Tehnician electrotehnist Profil :Mecanic Specializarea:Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

B)Liceu- Ruta directa- seral *Filiera tehnologica -Profil : Tehnic Specializarea : Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

C)Scoala profesionala cu durata de 3 ani Domeniul mecanic Specializarea- Lacatus mecanic prestarii servicii

I.2.e.. Exigentele calificarilor oferite

Una din priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului preuniversitar este aceea de creştere a capacităţii de ocupare a forţei de muncă, precum şi combaterea excluderii sociale.Exigenţelesevorconcretizaprin:

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

- Adaptarea planificării educaţionale la nevoile de dezvoltare durabilă, integrată, economică şi socială, la nivel local, regional şi naţional, precum şi la nevoile de dezvoltare personală şi profesională a elevilor. - Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a unităţilor de învăţământ din perspectiva parteneriatului social şi spiritului antreprenorial. - Aplicarea metodologiilor de examinare, evaluare şi certificare a competenţelor profesionale dobândite. - Asigurarea formării adulţilor în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii. - Întărirea mecanismelor de asigurare a calităţii procesului de pregătire profesională prin învăţământul profesional şi tehnic, în vederea creşterii şanselor de integrare socio – profesională şi a dezvoltării capacităţilor de învăţare permanentă. -Asigurarea transparenţei formării profesionale iniţiale. Până la sfârşitul anului 2018,Liceul tehnologic “Alexandru Macedonski” Melinesti” va fi cunoscut prin:  calitatea şi finalitatea pregătirii profesionale;  absolventul şcolii, profesionist;  climat organizaţional intelectual oferit atât profesorilor, cât şi elevilor;  calitate a educaţiei şi a procesului de predare – învăţare focalizat pe elev (elevul în centrul procesului de educaţie şi instruire);  motivaţie, angajare şi pregătire profesională a corpului profesoral şi al elevilor;  participare prin educaţie şi instruire la propria educaţie;  experienţă educaţională deosebită oferită pentru mediul local şi naţional;  contribuţie specifică, diversă şi semnificativă la oferta educaţională a judetului Dolj ;  responsabilitatea acţiunilor personalului didactic şi ale elevilor;  cunoaşterea şi implementarea politicii Uniunii Europene;  managementul performant;  creşterea cuantumului resurselor financiare atrase;  stimularea încrederii în sine, în puterea individului de a imagina, de a crea şi de a lucra în echipă;  promovarea modelelor de gândire creatoare şi strategice.  responsabilizarea părinţilor elevilor faţă de actul educaţional;  promovarea şi susţinerea activităţii extraşcolare;  cultivarea unui comportament tolerant, democratic;

I.2.f .Analiza rezultatelor si evolutiilor din anul 2015-20164

 Întreţinerea în stare bună de funcţionare a atelierelor de producţie şi laboratoarelor.  Derularea programelor de consiliere profesională pentru liceu – clase terminale  Consilierea părinţilor, diriginţilor şi elevilor la solicitările acestora  Obtinerea de rezultate la olimpiadele, concursurile şi competiţiile şcolare organizate la nivel local / national  Introducerea unui management centrat pe competenţă şi valoarea oamenilor, pe dezvoltarea spiritului de echipă  Realizarea instruirii practice atât în atelierele-şcoală cât si în parteneriat cu agentul economic.  Introducerea formării profesionale centrată pe elev şi bazată pe competenţe conform standardelor in vigoare.  Îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii  Colaborarea strânsă cu comunitatea locală şi Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

 Organizarea unei game diverse de activităţi extraşcolare şi a programelor de recuperare la învăţătură.  Modernizarea spatiilor de invatamant Analiza rezultatelor la invatatura Anul scolar Nivel de Nr. Elevi Nr. Elevi Promovati Repetenti Procent invatamant inscrisi ramasi promovabilitate 2013-2014 Primar 125 125 124 1 99,20% Gimnaziu 164 162 154 8 95,06% Liceu-real – 91 90 86 4 95,55% -tehnic-zi 218 211 190 21 90,04% Tehnic- seral 52 52 43 9 82.69% Scoala profesionala cu durata de 3 ani 2014-2015 Primar 127 122 122 0 100% Gimnaziu 159 159 155 4 97,48% Liceu-real – 84 85 84 1 98,82% -tehnic-zi 188 169 161 8 95,52% Tehnic- seral 55 53 53 0 100% Scoala 28 28 24 4 85,77% profesionala cu durata de 3 ani 2015-2016 Primar 121 115 110 5 95,65% Gimnaziu 152 151 146 5 96.68% Liceu-real – 63 59 58 1 98,30% -tehnic-zi 145 138 133 5 96,37% Tehnic- seral 98 93 84 9 90,32% Scoala 53 52 45 7 86,53% profesionala cu durata de 3 ani

Rezultatele la examenele de absolvire/calificare Anul Specializarea- zi Nr. Elevi Nr. Elevi Procent scolar inscrisi prezenti Promovabilitate 2013- Mat-inf 22 22 100% 2014 2014- Mat-inf 21 21 100% 2015 2015- Mat-inf 19 19 100% 2016

Anul Specializarea Nr. Elevi Nr. Elevi Procent scolar Ruta directa-zi inscrisi prezenti Promovabilitate 2013-2014 Teh.instalatii 24 24 100% Electrice 2014-2015 Teh.instalatii 22 22 100% Electrice 2015-2016 Teh.instalatii 23 23 100% Electrice

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

Anul Specializarea zi Nr. Elevi Nr. Elevi Procent scolar inscrisi prezenti promovabilitate 2013-2014 Teh. Electromecanic 34 28 100%

2015-2016 Teh. Electromecanic 21 21 100%

Anul Specializarea Nr. Elevi Nr. Elevi Procent scolar Zi inscrisi prezenti Promovabilitate 2013-2014 Teh. Mecanic 10 10 100% pt. Intr. Si reparatii 2014-2015 Teh. Mecanic 17 17 100% pt. Intr. Si reparatii

Anul Specializarea Nr. Elevi Nr. Elevi Procent scolar Ruta progresiva- inscrisi prezenti Promovabilitate seral 2013- Teh. Electrotehnist 13 13 100% 2014 2014- Teh. Electrotehnist 15 15 100% 2015 2015- Teh. Electrotehnist 10 10 100% 2016

Rezultatele denota interesul elevilor pentru obţinerea unor calificări si preocuparea cadrelor didactice pentru pregătirea acestora . De asemenea, interesul părinţilor este crescut pentru obţinerea unor calificări.

Rezultate la Evaluarea Nationala Anul Nr. Elevi Nr. Elevi Medii<5 Medii>5 Procent scolar inscrisi Prezenti Promovabilitate 2013-2014 40 40 21 19 48% 2014-2015 42 42 10 32 76,19% 2015-2016 30 30 11 19 63.33%

Rezultatele la bacalaureat Anul Nr. Elevi Nr. Elevi Reusiti Respinsi Procent scolar/Sesiunea Inscrisi prezenti Promovabilitate 2013-2014 87 75 17 58 23% 2014-2015 72 60 15 45 25% 2015-2016 80 72 17 55 23,61%

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

REZULTATELE OBTINUTE LA CONCURSURILE EXTRASCOLARE DESFASURATE IN ANUL SCOLAR

NumeleN elevului/ Denumirea concursului Tip/faza Premiul Cadru didactic Nr. echipei Obtinut indrumator C crt. 1. Spataru Andrei Olimpiada Nationala de National Medalie de Micu Constantin matematica aur si mentiune 2. Spataru Andrei Conc. The Tower Internationa Medalie de Micu Constantin School clock l argint 3. Spataru Andrei Conc Nat Euclid National Medalie de Micu Constantin aur 4. Spataru Andrei Conc internat Cangurul Internationa I Micu Constantin l 5. Spataru Andrei Conc Internat Internat III Micu Constantin Luminamath 6. Spataru Andrei Conc Ion Ciolac Interjudetea I Micu Constantin n 7. Spataru Andrei Conc. Nicolae Interjudetea mentiune Micu Constantin Coculescu n 8. Spataru Andrei Conc. Unirea Focsani National I Micu Constantin 9. Spataru Andrei Conc. Stefan Velovan Judetean I Micu Constantin 10. Spataru Patricia Conc. Cangurul Faza I I Micu Constantin 11. Ivan Raluca Conc Cangurul Faza I II Micu Constantin 12. Spataru Patricia Conc Cangurul Baraj mentiune Micu Constantin 13. Spataru Patricia Luminamath Internationa III Micu Constantin l 14. Spataru Patricia Arhimede National II- Micu Constantin 15. Micu Constantin 16. Ivan Raluca Luminamath international mentiune Micu Constantin 17. Otoiu Marian Catalin Impuls perpetuum Judeteana I Tanciu Camelia 18. Popescu Monica Impuls perpetuum Judeteana I Tanciu Camelia Popescu Adriana 19. Rosioru Adelaida Impuls perpetuum Judeteana Mentiune Tanciu Camelia 20. Sanda Adelina Impuls perpetuum Judeteana Mentiune Tanciu Camelia 21. Firu Claudia Micii exploratori Nationala I Rahut Alina 22. Mihai Bianca Micii exploratori Nationala I Rahut Alina 23. Vaduva Catalin Micii exploratori Nationala I Rahut Alina 24. Pasol Denisa Micii exploratori Nationala I Rahut Alina 25. Paduraru Mario Micii exploratori Nationala I Rahut Alina 26. Zamfir Elena Micii exploratori Nationala I Rahut Alina 27. Dumitrascu Ariana Micii exploratori Nationala I Rahut Alina 28. Doicaru Ionut Micii exploratori Nationala I Rahut Alina 29. Mihai Ionel Micii exploratori Nationala II Rahut Alina 30. Mihai Roberto Micii exploratori Nationala I Rahut Alina 31. Constantin Alexandru Micii exploratori Nationala I Rahut Alina

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

32. Doicaru Ionut Voinicelul Nationala I Rahut Alina 33. Zamfir Elena Voinicelul – Nationala I Rahut Alina 34. Paduraru Mario Voinicelul – Nationala I Rahut Alina 35. Pasol Denisa Voinicelul – Nationala I Rahut Alina 36. Mihai Bianca Voinicelul – Nationala I Rahut Alina 37. Firu Claudia Voinicelul – Nationala I Rahut Alina 38. Mihai Ionut Voinicelul – Nationala I Rahut Alina 39. Constantin Alexandru Voinicelul – Nationala I Rahut Alina 40. Mihai Roberto Voinicelul – Nationala I Rahut Alina 41. Boltasu Lucian Comunicare Nationala I Troaca Frusina 42. Rosioru Ana Maria Comunicare Nationala I Troaca Frusina 43. Sipanu Eduard Comunicare Nationala III Troaca Frusina 44. Rusu Camelia Comunicare Nationala II Troaca Frusina 45. Anghel Oana Comunicare Nationala IV Troaca Frusina 46. Boltasu Lucian Film Nationala III Troaca Frusina 47. Rusu Camelia Voinicel Nationala I Troaca Frusina 48. Sipanu Eduard Voinicel Nationala II Troaca Frusina 49. Boltasu Lucian Voinicel Nationala II Troaca Frusina 50. Rosioru Ana Maria Voinicel Nationala III Troaca Frusina 51. Anghel Oana Voinicel Nationala Mentiune Troaca Frusina 52. Chivu Ionela Voinicel Nationala Mentiune Troaca Frusina 53. Paliu Andra Voinicel Nationala Mentiune Troaca Frusina 54. Cojanu Claudia Voinicel Nationala I Voinicu M. 55. Casmir Alexandra Voinicel Nationala I Voinicu M. 56. Alexandru Gabriel Voinicel Nationala I Voinicu M. 57. Tuta Gabriel Voinicel Nationala I Voinicu M. 58. Rosoga Camelia Voinicel Nationala II Voinicu M. 59. Rosoga Alin Voinicel Nationala II Voinicu M. 60. Casmir Alexandra Piciul Nationala I Voinicu M. 61. Cojan Claudia Piciul Nationala I Voinicu M. 62. Alexandru Gabriel Piciul Nationala I Voinicu M. 63. Tuta Gabriel Piciul Nationala I Voinicu M. 64. Lascu Oana Piciul Nationala III Voinicu M. 65. Rosoga Alin Piciul Nationala II Voinicu M. 66. Rosoga Camelia Piciul Nationala II Voinicu M. 67. Marin Cristina Piciul Nationala I Voinicu M. 68. Batanoiu Adrian Piciul Nationala I Voinicu M. 69. Bica Ionut Piciul Nationala II Voinicu M. 70. Dancioiu Robert Piciul Nationala I Voinicu M. 71. Plesa-Nitu Ruxandra Piciul Nationala I Voinicu M. 72. Cercel Teodora Piciul Nationala Participare Voinicu M. 73. Dinca Narcis Piciul Nationala II Voinicu M. 74. Marin Cristina Voinicel Nationala I Voinicu M. 75. Batanoiu Adrian Voinicel Nationala I Voinicu M. 76. Bica Ionut Voinicel Nationala III Voinicu M. 77. Dancioiu Robert Voinicel Nationala I Voinicu M. 78. Plesa-Nitu Ruxandra Voinicel Nationala I Voinicu M. 79. Dinca Narcis Voinicel Nationala II Voinicu M.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

80. Cercel Teodora Voinicel Nationala Participare Voinicu M. 81. Marin Cristina Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 82. Batanoiu Adrian Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 83. Bica Ionut Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 84. Dancioiu Robert Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 85. Dinca Narcis Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 86. Cercel Teodora Micii exploratori Nationala II Voinicu M. 87. Tuta Gabriel Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 88. Oprea Alina Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 89. Casmir Alexandra Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 90. Cojanu Camelia Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 91. Alexandru Gabriel Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 92. Rosoga Alin Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 93. Rosoga Camelia Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 94. Popescu Valentin Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 95. Bouleanu Robert Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 96. Dragomir Gabriel Micii exploratori Nationala I Voinicu M. 97. Stefan Cristina Micii exploratori Nationala II Voinicu M. 98. Opincaru Adina Fii inteligent la Nationala Mentiune Badi Ileana matematica 99. Opincaru Catalin Micii exploratori Nationala I Badi Ileana 100. Popescu Monica 1 Decembrie Locala II Micu Cristinel 101. Popescu Adelina 1 Decembrie Locala II Micu Cristinel 102. Cocos Ionut 1 Decembrie Locala II Micu Cristinel 103. Tatulescu Sebastian 1 Decembrie Locala II Micu Cristinel 104. Popescu Monica Cu viata mea apar viata Judeteana III Micu Cristinel 105. Popescu Adelina Cu viata mea apar viata Judeteana III Micu Cristinel 106. Cocos Ionut Cu viata mea apar viata Judeteana III Micu Cristinel 107. Tatulescu Sebastian Cu viata mea apar viata Judeteana III Micu Cristinel 108. Echipaj Sanitarii Sanitarii priceputi – Judeteana III Vasile Liliana pricepiti gimnaziu 109. Ansamblul Folcloric Festivalul judetean de Judetean II Simion Ecaterina Flori de mai dansuri Vis de copil 110. Ansamblul Folcloric Festivalul Cantecele si Judetean I Simion Ecaterina Flori de mai dansurile Amaradiei 111. Formatia de dansuri Festivalul Cantecele si Judetean special Simion Ecaterina Sanzienele dansurile Amaradiei 112. Ceana Valentin Festivalul Cantecele si Judetean I dansurile Amaradiei 113. Schiopu Roberta Festivalul Cantecele si Judetean I Rosca Aurel dansurile Amaradiei 114. Rosioru Adelaida Pe aripile poeziei Judeteana I Didu Alina 115. Rosioru Ana Maria Pe aripile poeziei Judeteana III Didu Alina 116. Tomoi u Alexandra SMART Lb.Romana II Borocan Ecaterina 117. Ungureanu Florin SMART Lb. Romana III Borocan Ecaterina 118. Uscatescu Petre SMART Lb. Romana III Borocan Ecaterina 119. Stan Daniela SMART Lb. Romana III Borocan Ecaterina 120. Covei Elena SMART Lb. Romana III Borocan Ecaterina

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

121. Sava Mihaela SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 122. Minof Andrei SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 123. Boroata Alin SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 124. Vladutu Valentina SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 125. Badea Manuela SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 126. Lila Elena SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 127. Cirstea Oana SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 128. Sirbu Roberto SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 129. Serbu Bianca SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 130. Minof Roxana SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 131. Stefan Alexandru SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 132. Birin Robert SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 133. Ciocman Tania SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 134. Marica Tania SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 135. Mihai Irinel SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 136. Olaru Gabriela SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 137. Popa Irina SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 138. Sava Alexandru SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 139. Tulpea Remus SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 140. Ciocman Marius SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 141. Stefan Cristiana SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 142. Troaca Lidia SMART Lb. Romana Perseverenta Borocan Ecaterina 143. Tomoiu Alexandra Dor De Eminescu Faza pe clasa I Borocan Ecaterina 144. Minof Andrei Dor De Eminescu Faza pe clasa I Borocan Ecaterina 145. Sava Mihaela COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 146. Tomoiu Alexandra COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 147. Ungureanu Florin COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 148. Stefan Alexandru COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 149. Minof Andrei COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 150. Minof Roxana COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 151. Badea Manuela COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 152. Birin Robert COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 153. Olaru Gabriela COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 154. Stefan Cristina COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 155. Stan Daniela COMPER Etapa I II Borocan Ecaterina 156. Sava Mihaela COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina 157. Tomoiu Alexandra COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina 158. Ungureanu Florin COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina 159. Minof Roxana COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 160. Trana Alexandra COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 161. Stefan Alexandru COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 162. Serbu Bianca COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 163. Uscatescu Petre COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 164. Badea Manuela COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 165. Birin Robert COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 166. Dancioiu Nicoleta COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 167. Serban Alexandru COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 168. Constantinescu COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

Roberto 169. Lila Elena COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina 170. Mihai Irinel COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina 171. Dobrin Denisa COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina 172. Marica Tania COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina 173. Sava Alexandru COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina 174. Olaru Gabriela COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina 175. Popa Irina COMPER Etapa II I Borocan Ecaterina 176. Constantinescu COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina Sebastian 177. Cirstea Oana COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 178. Stan Daniela COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 179. Stefan Cristiana COMPER Etapa II II Borocan Ecaterina 180. Sava Alexandra Universul cunoasterii Judeteana 90 puncte Borocan Ecaterina prin literatura 181. Tomoiu Alexandra Universul cunoasterii Judeteana 89 puncte Borocan Ecaterina prin literatura 182. Badea Manuela Universul cunoasterii Judeteana Participare Borocan Ecaterina prin literatura 183. Birin Robert Universul cunoasterii Judeteana Participare Borocan Ecaterina prin literatura 184. Stan Daniela Universul cunoasterii Judeteana 89 puncte Borocan Ecaterina prin literatura 185. Cirstea Oana Universul cunoasterii Judeteana Participare Borocan Ecaterina prin literatura 186. Constantinescu Universul cunoasterii Judeteana Participare Borocan Ecaterina Roberto prin literatura 187. Mihai Irinel Universul cunoasterii Judeteana Participare Borocan Ecaterina prin literatura 188. Echipaj Conc Judetean Judetean III Ioana Elena ROBO2014 189. Echipaj Conc. Jud. ROBOTI IN Judtean III Ioana Elena ACTIUNE 190. Grup de elevi Virtual e-Class Project Internationa I Rosca Aurel 191. GeamanuG Florin Olimpiada de disc Judeteana Mentiune Ioana Elena tehnice 192. Ivan Radu Marian Olimpiada de disc Judeteana III Ioana Elena tehnice 193. Doicaru Stefan Danut Olimpiada de disc Judeteana II Ioana Elena tehnice 194. Spataru Andrei Olimpiada de fizica Judeteana Mentiune Popescu Adriana

I.2.g.Programe si Parteneriate Europene In unitatea noastra a luat fiinta si functioneaza, incepand cu anul scolar 2012-2013 ,Grupul pentru Buna Guvernare in Scoala rezultat al participarii la Proiectul ,,Standarde de participare pentru cetăţenie activă”, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 si implementat de Asociaţia Regionala pentru Dezvoltare Rurala , având ca parteneri Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului din Romania, Universitatea din Craiova- Facultatea de Stiinte Sociale, Agentia

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

Nationala pentru Tineret – Marea Britanie şi Consiliul Judetean Norfolk, Marea Britanie – Directia Servicii pentru Tineri. Comisia pentru implementarea proiectelor europene este formata din urmatoarele cadre didactice: 1. Dumitrascu Alina- profesor-resp 2. Popescu Adriana- profesor, dir 3. Ionescu Valeria-profesor, coord de proiecte siprograme educative 4. Moraru Violeta- profesor- 5. Ioana Elena- profesor 6. Micu Mihaela-invatator In cadrul comisiei noastre s-au realizat urmatoarele parteneriate educationale:  Proiect Comenius-2011-2012-burse de formare- Sultan Ana-Maria, Micu Mihaela, Micu C-tin, Vasile Maria  Proiect Comenius-2010-2011- burse de formare-Dumitrascu Alina,Vasile Maria,Vasile Ecaterina, Luca Inelia  Proiect Comenius-2009-2010-burse de formare in domeniu IT - Dumitrascu Alina  Proiectul ,,Standarde de participare pentru cetăţenie activă”, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  Proiect Comenius -2012-2013- Munteanu Cornelia  Proiect Comenius-2013-2015-Programul Invatare pe tot parcursul vietii – parteneri Turcia, Italia, Germania,Polonia si Spania. Titlul proiectului”Testing Tastes to Fight Obesty”-finantare 24000 Euro.  Jurnalul liceenilor de la L.teh. Melinesti”Privire tanara” in colaborare cu Jurnalul elevilor de la Liceul „EDOUARD HERRIOT” DIN Lyon, Franta  Proiectul Videocorespondenta cu Colegiul „ LA ROCHFOUCAULD”Ferte, Franta  Proiectul „Valorificarea traditiilor si obiceiurilor”/ „Mediu”/”Cetatenie europeana” cu scoli din Grecia, Italia,Franta

I.2.h. Programul activitatilor extrascolare ce se vor desfasura in anul scolar 2016-2017

NR. DENUMIREA PROIECTULUI COORDONATORI PERIOADA PARTENERI CRT. 1. „Vreau să fiu exemplul tău” Popescu Adriana, Borocan Constantin, Didu 2015-2017 Radio Oltenia Craiova Alina, Micu Mihaela, Răhuţ Alina, Barbu Alina, Gazeta de Sud Troacă Frusina, Simion Ecaterina Unitatea Medico-Socială Melineşti Vasile Ecaterina, Ionescu Valeria 2. „Sunt în siguranţă în şcoala Ionescu Sorin Sept 2016- Postul de Poliţie Melineşti mea” A.gent sef principal Nuta Vergil sept.2017 Centru de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Craiova 3. „Educaţia şi promovarea Ionescu Valeria Sept.2016- Dispensarul Uman Melineşti sănătăţii” Ciobanu Cristina iunie 2017 Dispensarul Stomatologic Melineşti Simion Ecaterina Centru de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Oprea Floricica Craiova Crucea Roşie – Filiala Dolj 4. „Cinstind trecutul, construim Moraru Violeta Nov 2016- Şcoala cu clasele I-VIII Cruşeţ, Gorj viitorul” mai 2017 Şcoala cu clasele I-VIII Goieşti Asociatia „Mereu pentru Europa” Craiova 5. „Aripi de copil” Coandă Ioana Nov. 2016- Grădiniţa şi Liceul Melineşti Mitrache Mariana iunie 2017 Răhuţ Alina 6. „Autumn and winter traditions” Tioacă Liliana, Pena Mihaela, Baciu Eleonora, Sept.2016- Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazu” Craiova Popa Eleonora iunie 2017 Şcoala Gimnazială „Traian” Craiova Şcoala Gimnazială Cruşeţ Gorj 7. „Muzeul – arc peste timp” Tomoiu Alina, Tioacă Liliana, Tomoiu Liviu Sept.2016- Muzeul Olteniei Craiova Micu Mihaela iunie 2017

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII 2016-2017 Liceul Tehnologic “Alexandru Macedonski Melinesti”

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

8. „Trăim sănătos respectând Tomoiu Liviu Sept.2016- Crucea Roşie Română – Filiala Dolj regulile de igienă” Tomoiu Alina iunie 2017 9. Implementarea programelor Mondescu Dan Anul şcolar „Junior Achievement Romania” „Junior Achievement Romania” 2016-2017 10. „Îmi aleg o meserie” Ionescu Valeria, Dumitraşcu Alina, Godeanu Sept. 2016- Universitatea Craiova – Centrul de Consiliere şi Elena, Micu Constantin, Manafu Daniela, Troacă iunie 2017 Orientare a Carierei Frusina Asociatia „Aproape de TINEri” Craiova

11. „Împreună realizările sunt mari” Popescu Adriana Sept.2016- Şcoala Gimnazială Fărcaş Ion Rozalia iunie 2017 12. „Educaţie pentru sănătate” Prof. Borocan Constantin 2016-2017 Dispensarul Negoieşti, comuna Melineşti 13. „Colaborăm – realizăm” Popescu Adriana 2016-2017 Primăria Melineşti Borocan Constantin Consiliul Local Melineşti 14. „Credem şi realizăm” Borocan Constantin 2016-2017 Parohia Godeni, Melineşti 15. „Toţi suntem egali” Prof. Borocan Constatin 2016-2017 Comitetul de Părinţi, Şcoala Negoieşti/ Melineşti 16. „Împreună pentru mai multă Prof. Borocan Constantin, Ag sef pr Nuta 2016-2017 Postul de Poliţie Melineşti siguranţă” Verginel 17. „În lumea basmelor” Troacă Frusina 2016-2017 Biblioteca judeţeană Al. Şi Aristia Amann Vasile Ecaterina Biblioteca Comunală Melineşti Biblioteca şcolii 18. „Copil ca tine sunt şi eu” Barbu Alina 2016-2017 Şcoala Sf. Mina Şcoala Murgaşi Şcoala Leşile 19. „Umblaţi în lumină” Barbu Alina 2016-2017 Mitropolia Oltenia, Şcoala Sf. Mina, Şcoala Murgaşi Şcoala Leşile 20. „Mens sana in corpore sano” Simion Ecaterina 2016-2017 C.N. „Gh.Chiţu” Craiova 21. „Plurilingvismul la firul ierbii” Roşca Aurel 2016-2017 OEP şcoli din Lituania, Ukraina, Moldova, Bulgaria, Grecia, Italia, Franţa

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

22. „Virtual e-class – internaţional” Roşca Aurel 2016-2017 Şcoli din Salonic – Grecia coordonat de Universitatea din Atena 23. „Cântecele şi dansurile Roşca Aurel Mai 2016 Şcoli din ţară şi din străinătate Amaradiei” ediţia a –IX-a, Editia a X-aEditia a XI-a 24. „Şi ele sunt mame…şi ei au Ionescu Valeria 2011-2015 Consiliul Local Melineşti sărbători” 2015-2017 Unitatea Medico-Socială Melineşti

25. „Sa fim mai buni” Coanda Ioana 2016-2017 Colegiul Na’ional „Stefan Velovan” Craiova, Parohia Posa Florentina Melinesti

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

PLANUL ANUAL DE ACTIUNE SNAC ANUL SCOLAR 2016-2017 Direcţia de acţiune: incluziune a unor persoane în vârstă „Pot fi bunicii noştri”

Domeniul Obiective specifice Parteneri Acțiuni/Activități concrete Timp/Durată Strategii de realizare Rezultate obținute activității -constituirea grupurilor 1. Seri de lectură din clasici de voluntari prin - Cunoaşterea modului O dată pe -observarea români şi străini, jocuri de informarea elevilor şi de organizare a Acţiunii săptămână, comportamentului elevilor societate selectarea celor care Comunitare în scopul in fiecare seara şi intervenţia directă pentru doresc să participe sprijinirii, respectării şi de vineri încurajarea şi stimularea 2. programe artistice şi daruri - organizarea îngrijirii bătrânilor relaţiilor dintre elevii cu ocazia sărbătorilor de spectacolelor incluziune - implicarea elevilor Unitatea La datele voluntari şi persoanele iarnă, de 8 martie şi Paşti -colectarea de fonduri socială a voluntari în acţiuni Medico- specificate instituţionalizate pentru cadouri practice de ameliorare a Sociala -încurajarea atitudinii persoanelor în 3. să plantăm împreună o modului de viaţă al Melinesti martie-aprilie-mai active în soluţionarea vârstă floare – în curtea Unitatii -procurarea de plante vârstnicilor 2017 problemelor persoanelor de Medico-sociale Melinesti - dobândirea , saptamana „Sa vârsta a III-a

sentimentelor de respect stii mai multe, sa - impresii şi concluzii prin

şi înţelegere faţă de fii mai bun!” realizarea unor creaţii 4. săptămâna legumelor şi -colectarea de legume si toate persoanele noiembrie 2016 literare şi plastice fructelor nov. 2016. fructe din gospodariile proprii colectarea si evaluarea Participare la concursul etapele prevazute scrisorilor, desemnarea SNAC "Scrisoare prietenului numarul de particpanti in proiect participantilor la faza meu" judeteana Prof.Ionescu Coordonator SNAC: Valeria

PARTEA A II-A

II. ANALIZA NEVOILOR

II.1.ANALIZA MEDIULUI EXTERN

II.1.a. Prezentare generală a judeţului Dolj

În ansamblul teritorial al României judeţul Dolj are o poziţie sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care îşi trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul Doljului are o întindere de 7414 kmp, ceea ce înseamnă 3,1 % din suprafaţa ţării. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie aparţinând zonei climatice temperate iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său, se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene. Resursele din subsolul judeţului Dolj cuprind zăcăminte de ţiţei la Melineşti, Brădeşti, Almăj, Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşti, Coşoveni, Malu Mare, Cârcea, gaze naturale la Işalniţa, Gherceşti, Şimnicu de Sus, Pieleşti şi Coşoveni. Ca roci de construcţie menţionăm: argile, luturi argiloase, balast, aflate în diferite perimetre din aria localităţilor Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipov, Işalniţa, ş.a. Apele minerale valorificate local se află la Urzicuţa şi Gighera. Celelalte resurse naturale sunt reprezentate prin bogăţia apelor de suprafaţă, calitatea deosebită a solului, pădurile, păşunile şi fâneţele naturale. Populaţia  Totală: la 01 ianuarie 2011 în judeţul Dolj s-a înregistrat un număr de 700431 locuitori.  Pe medii (urban, rural): cuprinde 3 municipii, 4 oraşe, 104 comune şi 378 sate. Astfel : Craiova (la 01 ianuarie 2011) 298751 locuitori, Băileşti 19441 locuitori, Calafat 17473 locuitori, Bechet 3845 locuitori, Dăbuleni 12586 locuitori, Filiaşi 18553 locuitori, Segarcea 8084 locuitori.

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII 2016-2017 Liceul Tehnologic “Alexandru Macedonski Melinesti”

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

II.1.b.Aspecte privind dinámica populatiei scolare

În perioada anilor scolari 2000/2001- 2009/2010 populatia scolară a judetului a avut o dinamică negativă (-5,5%), cu o scădere drastică în anul 2006/2007 (cu 10,92 % fată de anul 2000/2001), urmată de o crestere de 10,43 % în anul 2007/2008 fată de anul precedent, după care tendinta de scădere este continuă. Fenomenul de scădere a numărului de elevi se manifestă pe fondul descendent al numărului total de locuitori ai judetului pe perioada analizată.

Raportat pe niveluri de educatie, numărul de elevi cuprinsi în învătământul gimnazial si primar au cunoscut cele mai mari scăderi, cu 29,6 %, respectiv 24,48%, în timp ce populatia scolară de nivel postliceal, liceal si prescolar a crescut cu 18, 41%, 11,19%, respectiv 11,21% pe perioada de analiză. O situatie specială se înregistrează la nivelul învătământului profesional (SAM si scoala profesională) numărul de elevi fiind diminuat în anul 2009/2010 cu 51,12% fată de anul 2000/2001.

Acest aspect trebuie avut în vedere de factorii implicaţi în planificare/finanţare: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului si Sportului, Inspectoratele Şcolare Judeţene, Comunităţile Locale

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

pentru redimensionarea reţelei şcolare şi alocarea fondurilor necesare derulării actului educaţional, în perspectiva implementării Legii Educatiei Nationale Începând cu anul şcolar 2007/2008 numărul de elevii cuprinşi în învăţământul postliceal a crescut datorită finanţării de la bugetul de stat. Din analizele interne, se constată că în perspectiva 2014 numărul absolventilor clasei a VIII-a va scădea cu aproximativ 700 elevi fată de 2007, ceea ce corespunde unui procent de 9% Cauzele reducerii numărului de absolventi sunt: -procesul de îmbătrânire al populatiei României; - migratia internatională a fortei de muncă.

II.1.c.Aspecte privind dinamica generala a populatiei.Structura populatiei pe grupe de varsta, sexe, medii de rezidenta.  Populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990-2011 Aşa cum şi datele din Anexa 1a o arată, populaţia se află pe un trend descendent, trend care caracterizează de altfel populaţia ţării în ansamblu. Conform datelor INS, la 01 ianuarie 2011, populaţia judeţului Dolj numără 700431 de persoane, reprezentând 31,37% din populaţia totală a regiunii, fiind în scădere faţă de anul 2002 cu 4,08%. Dinamica faţă de anul 1990 evidenţiază o scădere de 9,76%, mai mare decât media scăderii naţionale de 7,73%.  Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) În ceea ce priveşte distribuţia pe medii, din totalul populaţiei judeţului, la 1 ianuarie 2011, 54,1% (378733 persoane) au domiciliul stabil în municipii şi oraşe, iar 45,9% (321698 persoane) în comune şi sate. Tendinţa de creştere a gradului de concentrare a populaţiei în municipii şi oraşe se explică prin fluxul migratoriu rural - urban, ca urmare a menţinerii în continuare a anumitor diferenţe în condiţiile de viaţă şi de muncă între cele două medii. Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarele Statistice ale României, 2000-2011  Distribuţia pe sexe Evoluţia populaţiei evidenţiază, de asemenea, proporţia majoritară a femeilor, cu o uşoară tendinţă de creştere a ponderii lor în totalul populaţiei. La 1 ianuarie 2011, populaţia judeţului Dolj a fost de 700431 locuitori din care 339534 bărbaţi (48,5%) şi 360897 femei (51,5%).  Structura pe grupe de vârstă Judeţul Dolj se detaşează cu ponderea crescută a populaţiei vârstnice, ponderea populaţiei cu vârsta peste 65 ani fiind 16,76% (117395 persoane) din total, faţă de ponderea populaţiei de 0-14 ani (14,09%-98709 persoane).

Grupa de vârstă (ani) Regiunea Sud Vest Oltenia jud Dolj

1ianuarie 2011 0-14 ani 317653 98709 15-19 ani 130870 40270 20-24 ani 167648 52961 25-29 ani 157356 50263 30-64 ani 1093713 340833 peste 65 ani 365574 117395 TOTAL 2232814 700431

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2011(Anexa 1) 25

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

 Structura pe grupe de vârstă si medii rezidentiale Din analiza datelor furnizate de INS pentru judetul Dolj, în functie de grupa de vârstă si de mediul rezidential, se constată fenomenul de îmbătrânire a populatiei, atât în mediul urban, cât si în mediul rural.

 Structura etnică Judeţul Dolj este relativ omogen din punct de vedere etnic, în ceea ce priveşte populaţia rromă judeţul Dolj aceasta reprezintă 4,29% din populaţia judeţului.  Mişcarea migratorie Estimările Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16, relevă faptul că migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane persoane – fenomen accentuat după integrarea României în UE. În schimb, în intervalul 2005-2013, conform prognozei scăderea populaţiei în vârstă de muncă va fi moderată (2,8% la nivel naţional), situaţie care însă pare să nu ţină seama de migraţia externă a forţei de muncă Emigranţii din judeţul Dolj, pe grupe de vârstă, în anul 2010: judeţul total Sub 18 ani 18-25 26-40 41-50 51-60 61- peste Dolj 192 35 22 102 25 4 4 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic ale României, 2011

Imigranţii în judeţul Dolj, pe grupe de vârstă, în anul 2010: judeţul total Sub 18 ani 18-25 26-40 41-50 51-60 61- peste Dolj 101 11 15 32 22 15 6 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic ale României, 2011

Analiza datelor relevă faptul că emigratia este mai pronuntată în rândul populatiei tinere în vârstă de muncă, acest fapt fiind sustinutsi de datele în ceea ce priveste numărul mic de locuri de muncă la nivel judetean, regional si national, urmare a crizei economice.

 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025

Prognoza evoluţiei demografice indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei României faţă de 2005 cu 927,2 mii locuitori până în 2015 (-4,3%), respectiv cu 2.380,4 mii loc. până în 2025 (- 11%). Pe grupe mari de vârstă, faţă de 2005, la nivel naţional cea mai accentuată scădere se proiectează în grupa 0-14 ani, cu 11,9% (-407,9 mii pers.) până în 2015, respectiv cu 26,8% (-920,7 mii pers.) până în 2025. În schimb, va creşte numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani). Numărul populaţiei tinere cu vârsta până în 25 ani, în continuă scădere, are influenţă directă asupra contingentului copiilor de vârstă preşcolară, şcolară, gimnazială, liceală şi universitară. La rândul său, fiecare grupă de vârstă are implicaţii directe asupra instituţiilor sistemului educaţional şi efectivului cadrelor pedagogice necesare. La 1 iulie 2010, populaţia de vârstă şcolară (3-24 ani) a României a fost de 5518,0 mii persoane, reprezentând 25,7% din totalul populaţiei ţării, cu 1505,5 mii persoane mai puţine decât în 2000 (7023,5 mii persoane). Scăderea înregistrată în perioada 2000-2010 este în concordanţă cu tendinţa generală de scădere a populaţiei totale a ţării. Din datele proiectării populaţiei de vârstă şcolară, la nivelul României, reiese că în următorii ani populaţia cuprinsă într-o formă de învăţământ, va scădea treptat (mai accentuat în primii ani şi apoi mai 26

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

lent), ajungând în 2050 la 2402,6 mii persoane, o populaţie şcolară de 2,3 ori mai mică decât cea din anul 2010. În perioada de tranziţie populaţia judeţului Dolj a scăzut an de an datorită atât sporului natural negativ cât şi migraţiei externe, tendinţa manifestându-se cu o intensitate mai mare pentru populaţia masculină. Evoluţia populaţiei evidenţiază, de asemenea, proporţia majoritară a femeilor, cu o uşoară tendinţă de creştere a ponderii lor în totalul populaţiei. La 1 ianuarie 2011 populaţia judeţului Dolj a fost de 700431 locuitori din care 339534 bărbaţi (48,5%) şi 360897 femei (51,5%). Populaţia la 1 ianuarie 2011 a scăzut faţă de 1 iulie 2010 cu 1693 persoane, cu diferenţieri semnificative pe sexe: 805 persoane la femei şi 888 persoane la bărbaţi. Ca urmare, densitatea populaţiei la 1 ianuarie 2011 a fost la 94,5 locuitori/km2. La 1 ianuarie 2011, la 1000 persoane de sex masculin reveneau 1063 persoane de sex feminin. La nivelul grupelor mari de vârstă, modificările structurale survenite sunt caracterizate de scăderea numărului şi ponderii persoanelor tinere sub 15 ani, concomitent cu creşterea numărului şi proporţiei populaţiei de 60 ani şi peste. Din analiza comparativă a populaţiei şcolare din grupa de vârstă 15 –19 ani a rezultat că în anul 2012 faţă de anul 2002 populaţia şcolară va scădea cu 14251 elevi. Aceasta reprezintă o scădere de 508 clase (cu 28 de elevi) şi o scădere cu 27,68% a populaţiei şcolare din licee şi S.A.M. ceea ce va determina o scădere cu 12% a gradului de ocupare în învăţământ.

 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT

Din analiza evoluţiei populaţiei judeţului Dolj actuală şi proiectată, pe grupe mari de vârstă pentru perioada 2003-2025, putem observa următoarele aspecte cu implicaţii asupra sistemului TVET: I. Procesul de îmbătrânire demografică coroborat cu tendinţa de descreştere a populaţiei determină reduceri semnificative ale populaţiei şcolare, ceea ce ar putea avea următoarele implicaţii: - reorganizarea sistemului educaţional care să ţină cont de tendinţele existente pe piaţa muncii, având totodată în vedere servicii de orientare şi consiliere, excedent de cadre didactice, abordarea unor nevoi educaţionale specifice. -dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv. II. Ponderea populaţiei feminine, atât în populaţia totală a judeţului Dolj cât şi în mediul rural, implică asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine. III. Procentul ridicat de populaţie roma din judeţ necesită intensificarea măsurilor pentru a asigura accesul egal la educaţie prin programe de sprijin pentru grupurile dezavantajate, ca şi înfiinţarea de clase TVET pentru calificări specifice IV. Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară are implicaţii directe şi imediate asupra reţelei şcolare, impunându-se restructurarea acesteia şi corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

II.2.Piata muncii

II.2.a. Indicatori statistici ai pieţei muncii

O abordare cuprinzătoare a analizelor de piaţă a muncii pentru scopurile planificării strategice în învăţământul profesional şi tehnic include:  Analiza principalilor indicatori oferiţi de sursele statistice oficiale pentru piaţa muncii, alături de principalii indicatori care definesc contextul demografic şi economic  Analiza indicatorilor relevanţi din surse administrative privind evoluţia comparativă, pe ocupaţii, a locurilor de muncă vacante şi a numărului de şomeri  Analiza datelor oferite de anchetele în întreprinderi  Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali

 Analiza principalilor indicatori statistici

Analiza principalilor indicatori statistici are în vedere următoarele niveluri de analiză: -România în context european (indicatori la nivel naţional analizaţi comparativ cu situaţia la nivel european), -nivelul interregional: analizează poziţia regiunii comparativ cu celelalte regiuni, cu nivelul naţional şi, în funcţie de datele disponibile, cu nivelul european ivelul intra-regional: compară datele disponibile la nivel judeţean cu situaţia la nivel regional.

 Analiza principalilor indicatori demografici Corelată cu alţi indicatori (ex. evoluţia veniturilor şi a puterii de cumpărare etc.), analiza comparativă a populaţiei oferă investitorilor un indiciu privind mărimea pieţei de desfacere dintr-o ţară sau dintr-o regiune. În domeniul resurselor umane, potenţialul demografic oferă elementele de referinţă pentru compararea mărimii resurselor de muncă, populaţiei şcolare etc. Dacă distribuţia pe sexe nu prezintă diferenţieri semnificative, diferenţele privind structura populaţiei pe medii rezidenţiale, comparativ cu media naţională, respectiv regională, trebuiesc reţinute ca repere pentru analizele specifice privind oferta sistemului de educaţie şi formare profesională (accesul la educaţie din perspectiva acoperirii teritoriale, relevanţei şi calităţii ofertei), mai ales atunci când se constată disparităţi semnificative pe medii rezidenţiale în valoarea unor indicatori specifici educaţiei (ex. ratele de cuprindere, abandonul şcolar etc.) Din calculele de prognoză realizate,rezultă că schimbările se vor produce în raportul dintre tineri şi vârstnici. Până în 2015, numărul tinerilor se va menţine mai mare decât al vârstnicilor, după care raportul se va schimba, punând în evidenţă un proces accentuat de îmbătrânire demografică.

 Analiza principalilori indicatori economici Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare.Analizând ritmurile susţinute de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendinţă de micşorare progresivă în timp a decalajului faţă de media europeană. Evoluţiile prognozate prevăd în continuare în perioada 2006-2010 ritmuri susţinute de creştere a PIB în toate regiunile ţării. Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Evoluţia structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivel judeţean pe ramuri de activitate în perioada 2000-2007 evidenţiază o tendinţă de creştere a ponderii VAB în servicii şi în construcţii, în paralel cu scăderea ponderii industriei.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

Comparativ cu structura VAB la nivel regional în 2006, judeţul Dolj se remarcă prin ponderea mare a industriei. În cadrul serviciilor, faţă de ponderea la nivel regional este mai bine reprezentată activitatea de hoteluri şi restaurante, iar comerţul are o pondere apropiată de media regională.Evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Cifrele privind agricultura vorbesc despre importanţa acestui sector în economia naţională şi regională, chiar dacă pe termen lung este de aşteptat ca, prin dezvoltarea celorlalte sectoare, agricultura să-şi micşoreze ponderea relativă în VAB.Evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Cifrele privind agricultura vorbesc despre importanţa acestui sector în economia naţională şi regională, chiar dacă pe termen lung este de aşteptat ca, prin dezvoltarea celorlalte sectoare, agricultura să-şi micşoreze ponderea relativă în VAB.

 Principalele constatări desprinse: a)Populaţia activă, populaţia ocupată: Tendinţa de scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate, cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale: Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor. Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semificativ în rural. b)Rata de activitate şi rata de ocupare:  Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi mai ales a ratei de ocupare la nivel regional, cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Îngrijorează în mod deosebit rata de ocupare mult mai redusă pentru populaţia feminină şi în mediul rural.  Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediu rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură). Datele statistice privind structura populaţiei ocupate pe niveluri de educaţie în Regiunea Centru evidenţiază că riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.

II.2.b. Tendinţe relevante privind evoluţia ocupaţiilor pe domenii de pregătire profesională

Datele furnizate de AJOFM din regiune cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rîndul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa. Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora)

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării) - informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de dare dispun AJOFM - dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR - la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente  Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru ruta progresivă Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel judeţea):, comerţ, construcţii, fabricarea produselor din lemn, electric, mecanică electromecanică, industrie alimentară, industrie textilă şi pielăre. Evoluţia diferită a acestor domenii este prezentată mai jos şi sintetizată în tabelul de mai jos (detaliat în Anexa). Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie – locuri de muncă în creştere, şomaj în scădere, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare - atât pe ansamblul regiunii Sud-Vest cât şi la nivelul judeţului Dolj. Industrie alimentară: creşterea locurilor de muncă, scăderea numărului de şomeri în domeniu la nivel judeţean şi regional şi în majoritatea judeţelor. În Dolj se prefigurează chiar un deficit de forţă de muncă, în special pentru ocupaţiile din domeniul construcţii.

Tendinţe relevante privind evoluţia ocupaţiilor pe domenii de pregătire profesională

Domeniul Tendinţă locuri Tendinţă Diferenţă locuri Ocupaţii / grupe de ocupaţii de pregătire muncă vacante şomeri vacante-şomeri relevante -ruta prog. (prin nr. de locuri de muncă vacante în cadrul domeniului) Construcţii, ↑ Regiune SV ↓ Regiune SV (+) Regiune SV Zidari, Dulgheri, Zugravi, instalaţii şi ↓ DJ (+) DJ Instalatori, Constructori în beton lucr. publice ↓ DJ armat şi asimilaţi OBS. Sector caracterizat prin fluctuaţii sezoniere Comerţ ↑ Regiune SV ↓ Regiune SV (+) Regiune SV Vânzători, Agenţi comerciali şi (+) DJ mijlocitori de afaceri, Agenţi în ↑ DJ activitatea financiară şi comercială Turism şi ↑ Regiune SV ↓ Regiune SV (+) Regiune SV Ospătari şi barmani, Bucătari, alimentaţie ↑ DJ (+) DJ Patiseri, Cofetari, Valeti, cameriste ↑ DJ si insotitori Industrie ↑ Regiune SV ↓ Regiune SV (+) Regiune SV În special ocupaţile pentru produse alimentară ↑ DJ (+) DJ de panificaţie şi pentru prelucrarea ↑ DJ cărnii Mecanică ↓ Regiune SV ↑ Regiune SV ↓ Regiune SV Ocupaţii cu locuri de muncă ↑, ↔ DJ ↔ DJ ↔ DJ şomaj ↓, în jud.Dolj cu ↑↓, execedent locuri de muncă astfel: - Constructori montatori structuri metalice (↑)

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

- Conducător auto (↑) - Sudori şi debitatori autogeni (↑) - Lucratori la masini de polizat, rectificat si ascutit (↔) - Mecanic auto(↑) - Operatori prelucrători la maşini unelte (↔) Industrie ↓ Regiune SV ↑ Regiune SV ↓ Regiune SV - Lucrător în fabricarea pielii şi textilă şi ↓ DJ ↑ DJ ↓ DJ fabricarea încălţămintei (↓) pielărie - Lucrători în ind. textilă şi conf. (↓) - Operatori la masini utilaje si instalatii din industria incaltamintei (↓) - Operatori la masini si utilaje pentru industria confectiilor (↓) - Operatori la masini de tesut si tricotat (↓) Fabricarea ↔ Regiune SV ↔ Regiune SV ↔ Regiune SV Meseriaşi şi lucrători în tratarea şi prod.lemn ↔ DJ ↔ DJ ↔ DJ prelucrarea lemnului ↔

Electric ↔ Regiune SV ↔ Regiune SV ↔ Regiune SV - Electricieni montatori si ↔ DJ ↔ DJ ↔ DJ reparatori de linii electrice aeriene si subterane (↔) - Electricieni in constructii (↔ ) - Electrician auto: (↔ ) Electromec. ↔ Regiune SV ↔ Regiune SV ↔ Regiune SV - Electromecanici montatori si ↔ DJ ↔ DJ ↔ DJ reparatori de aparate si echipamente electrice si energetice (↔) - Electromecanici montatori si reparatori de instalatii telegrafice si telefonice (↔) - Franari, acari si agenti de manevra (↔ )

Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ↔ aprox. constant Diferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare. Rezultatele parteneriatului cu agenţii economici vor aduce beneficii agenţilor economici, şcolilor, elevilor şi comunităţilor locale şi pe scară largă întregii comunităţi. Pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii din viitor, punctul de plecare îl constituie o analiză a structurii pieţei muncii din prezent. Planificarea în educaţie şi în ÎPT nu înseamnă doar planificarea viitoarei producţii de forţă de muncă. Orice educaţie presupune dezvoltarea unor competenţe care să le confere viitorilor angajaţi un 31

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

anumit grad de flexibilitate astfel încât aceştia să se poată adapta noilor tehnologii şi roluri de la viitorul loc de muncă. Concluzii:  Având în vedere dinamica pieţei muncii se impune: adaptarea sistemului educaţional care să ţină cont de tendinţele existente pe piaţa muncii; oferirea de servicii de orientare şi consiliere pentru domeniile prioritare de dezvoltare; recalificarea excedentului de cadre didactice pentru vechile calificări; abordarea unor nevoi educaţionale specifice ( spre exemplu nevoia de personal calificat în asistenţa socială şi medicală;  Din cauza procentului ridicat de populaţie rurală în judeţul Dolj, se impune acordarea unei atenţii sporite pentru a asigura accesul populaţiei din mediul rural la Învăţământul Profesional şi Tehnic în condiţii optime, precum şi o multitudine de opţiuni în vederea angajarii lor ulterioare în agricultură, prelucrarea produselor agricole, silvic şi prelucrarea lemnului, comerţ, agroturism etc.  Asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine este necesară având în vedere ponderea populaţiei feminine din totalul şomerilor, rata de ocupare fiind semnificativ mai mică decât cea a populaţiei masculine.

II. 3.Activitatea economica

II.3.a.Principalii indicatori economici; Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB), dinamica generală a firmelor Din punct de vedere economic, Doljul se numără printre marele judeţe ale ţări constituind un punct de atracţie pentru investitori. În anul 2005 din totalul de 1435 de unităţi active, 98,2% au fost cu capital majoritar privat şi numai 1,8% cu capital majoritar de stat. Peste 95% din totalul unităţilor sunt orientate spre industria prelucrătoare şi îndeosebi în industria textilă şi a articolelor de îmbrăcăminte, de autoturisme, producţia de mobilier, construcţii metalice, îngrăşăminte chimice, etc. Doljul îşi păstrează în continuare caracterul predominant agrar, cu toate că activitatea generală în acest domeniu nu s-a adaptat total la economia de piaţă, la noile condiţii create de trecerea terenurilor agricole în proprietatea privată. Practic, Doljul se află pe primul loc pe ţară în ceea ce priveşte populaţia ocupată în agricultură, locul doi privind suprafaţa agricolă (585.699 ha). Zootehnia şi silvicultura (fondul forestier al Doljului fiind de 85,7 mii ha – 11,1% din teritoriul judeţului) constituie de asemenea puncte de interes pentru cei care doresc să investească în aceste domenii de perspectivă. În anul 2005 activau 7387 unităţi în domeniul comerţului din care 99,8% sunt majoritar private care au obţinut o cifră de afaceri în valoare de 5298.469 mii RON, ceea ce înseamnă în medie 717 mii RON pe o unitate activă. Supermarket-urile au luat o amploare deosebită: Billa, Metrou, Sellgross, Praktiker, Pic, Real, etc. Exporturile de mărfuri în anul 2006 au fost cu 36,5% mai mari decât în anul precedent. Demn de reţinut este faptul că exportul de maşini, aparate şi echipamente electrice, de mijloace de transport şi materii textile au deţinut primul loc în structura exporturilor. În anul 2006, în judeţul Dolj îşi desfăşurau activitatea firme şi societăţi comerciale în domeniul industriei de automobile: Daewoo Automobile România – Craiova, industriei chimice; SNP Petrom Doljchim SA; industriei construcţiilor de maşini: SC Avioane SA, SC Maşini Agricole şi Tractoare SA, SC Suma Băileşti SA, SC Reloc SA etc.; industriei electrotehnice: SC Electroputere SA; industriei alimentare: SC Pan Group SA, SC Lactido SA; industriei textile: SC Modexim SA, SC Craimodex SA; industriei mobilei: SC Metal Lemn SA ş.a. 32

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

Din analiza comparativă pe judeţe se poate desprinde creşterea reală a PIB faţă de anul anterior: 2005 2006 2007 2008 2009 2010 ROMÂNIA 4,2 7,9 6,1 6,5 6,1 5,8 Regiunea SUD- VEST -2,2 9 6 6,5 5,9 5,8 Oltenia Dolj -1,9 9 6,2 6,5 6 5,8 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză Dacă se realizează comparaţia pe judeţe a structurii VAB în 2005 se evidenţiază următoarele aspecte: - Judeţul Dolj reprezintă a treia poziţie din regiune privind ponderea VAB în agricultură şi silvicultură (13,1%); - Pondere peste media naţională a Doljului şi apropiată de cea regională în industrie (30,2%), pondere semnificativă a industriei prelucrătoare (23,7%), atreia la nivel regional; - În cadrul serviciilor Doljul este apropiat ca pondere de media naţională (50% din VAB) şi peste cea regională; Construcţiile reprezintă 6,7% fiind sub media naţională şi regională

Dinamica demografică în ÎPT

2006- 2007- 2008- 2009- 2010- 2011- 2012- 2013- An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Dolj 7756 7645 7752 7757 8620 6736 7113 7060

In intervalul 2007 – 2010 numarul absolventilor clasei a VIII-a se păstreaza in linii mari acelasi cu o tendinţă de scădere până in 2009 şi o uşoară crestere in 2010 care se accentueaza in 2011. Prognoza planului de şcolarizare pentru anul 2008-2009 în perspectiva dezvoltării economice judeţene şi regionale Conform datelor din PRAI proiecţia ratelor medii de creştere a PIB pentru următorii ani, în perspectiva anului 2013 prevăd creşteri în gradul de ocupare al populaţiei în domeniile: . transport, depozitare, comunicaţii . hoteluri şi restaurante . intermedieri financiare . comerţ . construcţii . industria prelucrătoare Pentru aceste domenii prioritare de dezvoltare se prognozează o dezvoltare/reorientare a ofertei şcolare pentru anumite grupuri şcolare din judeţ. Se prognozează dezvoltarea unor campus-uri şcolare pentru aceste domenii prioritare în anumite zone geografice ale judeţului Dolj: Filiaşi, Bârca, Băileşti, Amărăşti de Jos, Segarcea.

Analiza resurselor pentru formarea profesională  cu excepţia unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în programul Phare-VET 9405 şi unităţile de învăţământ care sunt cuprinse în programele Phare multianuale, unităţile şcolare din regiune nu au realizat paşi importanţi în dotarea atelierelor şcoală şi în cabinetele de specialitate. Situaţia în mediul rural este critică, majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural nu dispun de ateliere şi laboratoare pentru calificările din planul de şcolarizare, instruirea practică efectuându-se la agenţii economici locali.  sunt necesare parteneriate cu comunităţile locale, cu agenţii economici în obţinerea de suport, pentru realizarea unei baze materiale corespunzatoare în unităţile de învăţământ TVET 33

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

prin accesarea fodurilor de dezvoltare;  este necesar sprijinul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social şcolilor TVET din mediul rural în găsirea de agenţi economici care să asigure pe lângă instruirea practică a elevilor şi dotarea atelierelor şcoală şi a laboratoarelor;  este necesară implicarea unităţilor de învăţământ în accesarea fondurilor Phare,Leonardo şi fondurile structurale, care să le permită perfecţionarea corpului de cadre didactice şi completarea bazei materiale.  deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară creşterea numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea accesului elevilor şi a cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul educaţional;  accesul la informaţie este încă slab reprezentat în mediul rural şi se impune implicarea comunităţilor locale în asigurarea conectării la internet a unităţilor de învăţământ din mediul rura Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă

Concluzii generale reliefate din analizele incluse în PRAI şi PLAI

II.3. b.Concluzii şi recomandări din analiza demografiei regiunii

- Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei Regiunii Sud-Vest Oltenia relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere. - Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2005 a pus în evidenţă preponderenţa populaţiei rurale cu un număr de 1.210.390 persoane (52,48%), faţă de populaţia din mediul urban, ce însumează 1.096.060 persoane (47,52 %) impune acordarea unei atenţii sporite pentru a asigura accesul populaţiei din mediul rural la Învăţământul Profesional şi Tehnic în condiţii optime. - Dintr-un total de 2.306.450 persoane la nivelul anului 2005, femeile din Oltenia reprezintă 1.175.038 (50,95%), ceea ce implică asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine; - În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, în special procentul ridicat de populaţie rroma, trebuie luate măsuri pentru a asigura accesul egal la educaţie prin programe de sprijin pentru grupurile dezavantajate şi menţinerea acestora în sistemul TVET până la obţinerea unui certificat de competenţe profesionale.

1. Concluzii şi recomandări din analiza economică a regiunii

La proiectarea planului de şcolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice, evoluţia demografică a populaţiei şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.. a) Scăderi ale trendului ocupaţional pe principalele sectoare economice: Cea mai accentuată scădere a ocupării se relevă în agricultură, vânătoare şi silvicultură şi sectorul administraţie publică şi apărare. În sectorul agricol se estimează o diminuare a ocupării de 1,9% luându-se în considerare aplicarea politicilor agricole europene şi tehnologizarea agriculturii şi având în vedere şi trendul demografic în scădere privind regiunea sud-vest. Învăţământul va suferi de asemenea o scădere din punct de vedere al ocupării 1,3% pe fondul scăderii populaţiei şcolare. 34

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

Pescuitul şi piscicultura are un trend liniar orizontal neestimând modificări în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă în acest sector economic. Industria extractivă, preponderentă din punct de vedere al ocupării actuale în judeţul Gorj va avea o scădere a ocupării de numai 0,1% avându-se în vedere faptul că restructurările majore ale acestui sector deja s-au produs şi acest sector este dependent de cererea de materii prime din sectorul energetic (bine reprezentat în regiune). b) Creşteri ale trendului ocupaţional: Creşterea cea mai accentuată a ocupării o constituie ponderea de 4,4% în sectorul transport, depozitare, comunicaţii, acest trend fiind dat de estimarea creşterii PIB şi VAB ca urmare a investiţiilor preconizate. Se estimează o creştere accentuată în domeniul construcţiilor, acest sector economic având un trend ascendent şi din punct de vedere al investiţiilor dar şi în corelare cu indicatorii economici care sunt de asemeni favorabili acestui sectoare ( PIB de 6,1 % şi VAB de 2,0%). Comerţul va cunoaşte o creştere estimată la 2,3% avându-se în vedere creşterea indicatorilor economici care vor influenţa în mod nemijlocit creşterea consumului. Sectorul servicii, hoteluri şi restaurante va avea un trend ascendent atingând valoarea de 1,3% din punct de vedere al ocupării avându-se în vedere nivelul investiţiilor în infrastructură fapt ce va influenţa pozitiv creşterea interesului turistic al regiunii. Dezvoltarea reţelelor de transport şi reabilitarea infrastructurii rutiere vor influenţa creşterea ocupaţională în sectorul transporturi, depozitare până la un procent de 4,4%. Sectorul intermedieri financiare va avea o creştere de 2,3% având în vedere indicatorii economici (valori de 5,5% PIB respectiv 2,0% VAB). Regiunea SV Oltenia are cel mai scăzut număr de IMM-uri din România şi cel mai scăzut număr de IMM-uri cu capital străin rezultând necesitatea dezvoltării culturii antreprenoriale în rândul absolvenţilor din sistemul TVET.

2.Concluzii din analiza pieţei muncii şi implicaţii pentru ÎPT  abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi  implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.  parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar  diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.  Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)  Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planul de şcolarizare şi nevoile de calificare  Planul de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în domeniul industriei alimentare. La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire Somajul ridicat in regiune reflecta existenta acestuia pe termen lung mai ales in randul tinerilor si din grupuri defavorizate cum sunt rromii.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

Orientarea economiei judetului Dolj spre o dezvoltare durabila in concordanta cu interesele nationale impune implicarea profunda in acest proces a industriei, aceasta avand o contributie majora, ramanand unul dintre principalele sectoare ale economiei. Din analiza statistică prezentată în PLAI reiese că va exista o evoluţie ascendentă a forţei de muncă în domeniul mecanic, electromecanic, construcţiilor, alimentar, comerţului, serviciilor către populaţie precum şi în domeniul serviciilor pentru agricultură şi o variaţie nesemnificativă a numărului de persoane cuprinse în domeniul construcţiilor de maşini, ceea ce ne îndreptăţeşte să luăm în considerare o menţinere constantă a numărului de clase la învăţământ profesional tehnic în aceste domenii. Odată cu dezvoltarea tehnologiei este necesară şi dobândirea de noi abilităţi şi competenţe de către viitoare forţă de muncă. Nevoile de formare profesională vor fi strict legate de cerinţele de pe piaţa muncii. Cererea şi oferta de muncă sunt categorii şi mărimi dependente, pe de o parte, de dezvoltarea economico–socială şi pe de altă parte, de fenomenele şi procesele social–demografice .Competenţele necesare pentru ocuparea forţei de muncă în viitor vor fi:  competenţe în tehnologia informaticii şi comunicării;  comunicarea în limbi străine;  competenţe privind asigurarea calităţii produselor şi a serviciilor;  spirit antreprenorial;  capacitatea de a exploata schimbările care au loc;  lucrul în echipă;  competenţe în căutarea unui loc de muncă şi de promovare proprie.  Dezvoltarea personală în scopul obţinerii performanţei  Igiena si securitatea muncii  Rezolvarea de probleme

Pentru dobândirea competenţelor şi a aptitudinilor este necesară o bază materială care să fie în concordanţă cu noile tehnologii constând în laboratoare şi ateliere–şcoală performant dotate precum şi desfăşurarea orelor de instruire practică la agenţi economici, viitorii angajatori ai absolvenţilor de învăţământul profesional tehnic. Parteneriatele realizate între unităţile de învăţământ şi agenţii economici creează tânărului absolvent imaginea viitorului loc de muncă, educarea în spiritului firmei fiind de natură informală. Agenţii economici se vor implica în cultivarea educaţiei profesionale sprijinind programul şi curriculum-ul şcolii pentru a-şi atinge scopurile sau obiectivele de învăţare şi formare (integrarea tehnologiei în educaţie, standarde profesionale).

Colaborarea cu şcoala:  asigura bună cunoaştere a noilor potenţiali angajaţi ai firmei care vin să se angajeze având abilităţile şi competenţele necesare  induce o imagine de firmă responsabilă şi consolidează poziţia acesteia în cadrul comunităţii  este sursa unor răspunsuri inovatoare, formulate de profesori si elevi, în cadrul proiectelor şi cercetărilor, ceea ce poate aduce beneficii scolii, comunitatii si lor, personal.  ofera oportunitatea contactării de noi firme şi potenţiali clienţi  ofera oportunitatea de a folosi dotările şcolii sau abilităţile personalului acesteia (limbi străine, sport, informatică).  dă posibilitate elevilor să răspundă unor cerinţe noi, moderne legate de viitorul loc de muncă Toţi cei implicaţi în parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor vor conştientiza necesitatea trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ cu implicaţii directe atât pentru angajatorii

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI”

care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene.

Educaţia adulţilor

Numărul şcolilor autorizate depăşeşte cu puţin procentul de 10%, problemă care se impune a fi rezolvată prin autorizarea şcolilor TVET Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă

II.4.ANALIZA MEDIULUI INTERN

Analiza nevoilor - autoevaluare internă

Procesul instructiv educativ este coordonat la nivelul unităţii de echipa managerială conform cu normele metodologice prevăzute de legislaţia în vigoare. Consiliul de Curriculum al şcolii a elaborat la începutul anului şcolar oferta curriculară cu o descriere a facilităţilor şi obiectivelor liceului, a metodologiei de selecţie a opţiunii în privinţa C.D.S. şi a sistemului de evaluare a elevilor. S-au întocmit schemele orare pe clase având incluse pe lângă orele din trunchiul comun şi orele prevăzute in CDS şi CDL. Pentru orele opţionale au fost întocmite programele şcolare aprobate în Consiliul de Curriculum, Consiliul de Administratie şi de către inspectorul de specialitate. Proiectarea didactică stă în atenţia profesorilor, fiecare dispunând de un material informativ adecvat. S-a realizat proiectarea didactică bazată pe competenţe şi în concordanţă cu stilurile individuale de învăţare. Echipa managerială pune accentul pe creşterea calităţii actului educaţional. Factorii care contribuie la realizarea acestui deziderat sunt: intrarea la timp în clasă a profesorului (la timp şi cu lecţia pregătită), motivarea elevilor printr-o strategie didactică suplă şi modernă ceea ce înseamnă perfecţionarea tuturor cadrelor didactice, fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale.

II.4.a.Predare-învăţare

PUNCTE TARI: 1. Elevilor le sunt puse la dispoziţie declaraţia misiunii şcolii, Oferta curriculară şi Oferta educaţională a şcolii prin materiale şi activităţi de promovare. 2. Din 1997 şcoala oferă elevilor servicii de sprijin în cadrul politicilor de învăţare cu caracter de includere. 3. Elevii sunt informaţi în legătură cu posibilitatea schimbării rutei de şcolarizare, a programelor de învăţare şi posibilităţile de aşi continua studiile după absolvirea fiecărui nivel 4. Din 2000-2001 Programul “Performanţe” – pregătire suplimentară de performanţă pentru olimpiade şi concursuri şcolare, examene de bacalaureat şi de certificare a competenţelor profesionale, participare la pregătire în centrele de excelenţă. 5. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, Regulamentul de ordine interioară a şcolii si Statutul elevului sunt aduse la cunoştinţa elevilor şi părinţilor în prima săptămână a anului şcolar. Drepturile elevilor sunt clar definite şi urmăresc sprijinirea acestora pentru finalizarea fiecărui ciclu de finalizare. 6. Programele de sprijin sunt monitorizate conform Programului de monitorizare a activităţii din unitatea şcolară prin asistenţe la activităţi, fişe de asistenţă, compararea cu standardele, rapoarte ale responsabililor comisiilor metodice în Consiliul de administraţie şi Consiliul profesoral, chestionare: părinţi, elevi, profesori, mapele comisiilor metodice, portofoliile profesorilor, portofoliile elevilor, rezultatele la evaluarea iniţială, continuă şi sumativă, urmărirea integrării socio-profesionale după absolvire. 7. În activitatea didactică desfăşurată la clasă profesorii utilizează strategii şi metode specifice ICE. 8. Elevii primesc informaţii, orientare şi consiliere pentru continuarea studiilor, pe nivele de calificare şi pentru învăţământul universitar

9. Există înregistrări privind evoluţia ulterioară a absolvenţilor (prin colaborare cu AJOFM, agenţi economici parteneri, universităţi). Se urmăreşte comportamentul şi inserţia socio- profesională a absolvenţilor. 10. Elevilor li se oferă un cadru adecvat de lucru prin metode privind invatarea centrata pe elev, pachete AEL,activitati alternative (inclusiv de evaluare)

PUNCTE SLABE: 1. În anul şcolar 2015--2016 nu au existat contracte şi planuri individuale de învăţare scrise şi ferme ci doar echivalentul negocierii şi înţelegerii între profesor-elev, profesor-grup, profesor-clasă. 2. Profesorii de la unele discipline nu au fişe de observaţii şi fişe de urmărire a progresului pentru toţi elevii cu dificultăţi de învăţare. 3. În programele profesorilor nu sunt prevăzute perioade pentru revizuirea şi reevaluarea nevoilor de sprijin, dar elevii trec în alt program conform curbei de progres. 4. Nu există un registru special de înregistrare a evoluţiei ulterioare a absolvenţilor, datele există la dosarul şcolii, mapele comisiilor metodice, în rapoartele diriginţilor. 5. Tehnicile noi (invatarea centrata pe elev, sistemul AEL) nu sunt aplicate de către toate cadrele didactice,uneori reticente la nou si inovare didactica.

II.4.b.Materiale şi resurse didactice

PUNCTE TARI 1. Există resurse materiale care sprijină procesul de învăţare, însoţite de instrucţiuni de funcţionare clare, uşor de înţeles. 2. Se gestionează, menţine, monitorizează şi evaluează siguranţa, gradul de adecvare şi utilizare a echipamentelor folosite în procesul de învăţare. 3. Elevii au acces la resursele didactice. 4. Resursele didactice de învăţare şi spaţiile aferente permit tuturor elevilor să participe integral sau pe grupe la procesul de învăţare. 5. S-a obţinut finanţare prin Programul Phare RO 2004/ 005-551.05.03.01.02.01 pentru dotarea laboratoarelor tehnologice şi a atelierului şcolii pentru nivelul 2 de calificare. 6. Prin programul Phare 2004-2006 s-a realizat 2 ateliere si 2 laboratoare tehnologice.

PUNCTE SLABE 1. Eficacitatea resurselor nu este optimă datorită gradului de uzură fizică şi morală. 2. Laboratorul nou de informatică este supraîncărcat cu ore de informatică şi TIC şi nu permite decât sporadic desfăşurarea lecţiilor asistate de calculator la celelalte discipline. 3. Nu există soft educaţional pentru unele discipline din planul cadru. 4. Nu există suficiente materiale didactice pentru învăţarea limbilor străine. 5. Nu există decât cantităţi foarte mici la unele substanţe pentru laboratorul de chimie. 6. 20% din resursele didactice nu sunt adecvate unui studiu independent eficace.

II.4.c..Rezultatele elevilor

PUNCTE TARI 1. Procentul de promovabilitate pe nivele de invatamant este de: -inv. Primar-95,65% -inv. Gimnazial-96,68% -inv. Liceal-profil real – 98,30% -inv. Liceal-profil tehnic-96,37% -inv. Liceal – profil tehnic- seral- 90,32% - inv Profesionla – 86,53% La examenele nationale procentele de promovabilitate sunt : Evaluare Nationala- 63,33% BAC- .323,61% 2. Pe parcursul şcolarităţii toţi elevii realizează progrese considerabile faţă de media de admitere în liceu . 3. La olimpiadele şi concursurile şcolare 2015-2016 elevii au obţinut: 2 premii II si 5 premii III la concursurile interjudetene,19 premii I , 8 premii II, 8 premii III si 8 menţiuni la etapa judeţeană, 1 premiu I la faza locala. 4. Rata abandonului şcolar este în anul şcolar 2015-2016(1,19%), 2014-2015(1,29%),2013- 2014(1,31%),2012-2013( 1,34%),2011-2012(1,89%) , 2010-2011(1,97%), 2009-2010 (2%) faţă de 2008-2009 (2,9%) (sursa statisticile şcolii). Se constata ca rata abandonului scolar este in scadere.

PUNCTE SLABE 1. Procent mic al elevilor cu medii generale cuprinse între 9-10 (raportat la alte şcoli). 2. Premii relativ putine la concursurile şi olimpiadele naţionale. 3. Rata absenteismului şcolar 6,2% elevi cu absenţe peste limita admisă. 4. Rezultate la Ev. Nationala si Bacalaureat sub media judetului.

II.4.d.Consiliere şi orientare şcolară în carieră

PUNCTE TARI 1. S-a constituit echipa de orientare şi consiliere şcolară. 2. S-a elaborat programul de orientare şi consiliere şcolară. 3. S-au făcut activităţi de diseminare cu diriginţii claselor a IX-a liceu 4. S-a făcut diseminare în cele 3 şcoli arondate 5. Au fost informaţi elevii şi părinţii cu privire la evoluţia pieţei muncii şi posibilităţile de orientare şcolară şi profesională a elevilor (şedinţe cu părinţii, ore de dirigenţie, “Ziua porţilor deschise”, “Târgul liceelor”, Ziua Scolii) 6. Au fost informaţi elevii şi părinţii cu privire posibilitatea schimbării traseelor de formare şi a programelor de învăţare 7. S-au încheiat protocoale de parteneriat cu parteneri economici, sociali şi educaţionali 8. S-au constituit echipe de orientare şi consiliere vocaţională a elevilor din şcolile generale partenere. 9. S-au încheiat acorduri de parteneriat şi convenţii de practică cu agentul economic de pe raza comunei. 10. S-a elaborat CDL împreună cu partenerii în beneficiul carierei elevilor 11. S-a negociat cu angajatorii competenţele şi abilităţile necesare ocupării unui loc de muncă 12. S-au desfăşurat activităţi în parteneriat cu instituţii de învăţământ superior pentru orientarea şi consilierea elevilor de clasa a XII-a 40

13. S-au desfăşurat activităţi de consultanţă pentru identificarea surselor de informare privind piaţa muncii, descrierea meseriilor 14. La orele de dirigenţie elevii au fost consiliaţi pentru: prezentare CV, scrisoare de intenţie, prezentare la interviu de angajare (joc de rol)

PUNCTE SLABE

1. Activităţile nu au avut impactul scontat asupra unui procent mare de elevi din şcolile generale şi asupra părinţilor acestora care persistă în ideea orientării masive a copiilor spre profile teoretice. 2. Numărul mic al partenerilor economici datorat stării precare a dezvoltării economice în zona şcolii. 3. Lipsa unui consilier psihopedagogic.

II.4.e..Calificări şi curriculum

PUNCTE TARI 1. Pentru anul şcolar 2015-2016 toate documentele curriculare au fost cunoscute din luna sept. 2015 şi dezbătute în comisiile metodice. 2. Toate documentele curriculare au fost multiplicate pentru fiecare cadru didactic 3. CDL a fost elaborat împreună şi la propunerea agenţilor economici conform metodologiilor , avizat în Consiliul de Administraţie, si de către agenţii economici. CLD şi dezvoltă competenţele cheie 4. Au fost identificate competenţe cheie pentru integrarea la locul de muncă şi păstrarea locului de muncă pe o perioadă cât mai îndelungată 5. CDL dezvoltă competenţele prevăzute în standardul de competenţe profesionale pentru domeniile mecanic şi electric calificarea tehnician mecanic intretinere si reparatii si tehnician electric 6. Curriculum la TC este prezentat modular pentru a permite flexibilitate în formare şi în ocuparea unui loc de muncă 7. Pentru anul şcolar 2016-2017 sunt cunoscute toate documentele curriculare ( Plan cadru, standardele de pregătire profesională revizuite, curriculum pentru TC). A fost elaborat CDL pentru clasa a IX-a , a X-a , XI – a ,după recomandările făcute de MEN.

PUNCTE SLABE 1. Dificultăţi de efectuare a instruirii practice comasate 2. Nu există manuale elaborate sau editate pentru toate disciplinele de specialitate 3. La clasele a XI-a şi a XII-a liceu tehnologic numai 35% dintre elevi au avut posibilităţi financiare de a-şi cumpăra manuale de specialitate( au avut la dispozitie doar lb romana si matematica)

II.4.f..Resurse materiale si financiare

Baza Materiala Liceul Tehnologic „Alexandru Macedonski”Melinesti dispune de o baza materiala in plina modernizare: * 3 corpuri de clădiri folosite efectiv in activitatea cu elevii, din care o clădire nouă, care cuprinde două laboratoare tehnolgice si două ateliere cu dotari si amenajari moderne, prin programul PHARE-VET 2004-2006.

* 2 laboratoare de informatica dotate cu reţele de calculatoare de ultima generaţie si conectate la INTERNET si sistem AEL. * 3 laboratoare : fizica, chimie, biologie modernizate si dotate corespunzător * 1 cabinet de consiliere psiho-pedagogica si orientare şcolară. * 1 biblioteca cu 13 500 volume . * Centru de Informare şi Documetare dotat cu aparatură electronică * micro - sala sport. * baza sportiva in aer liber : terenuri de fotbal, volei, handbal, pista de atletism. * o sala multifunctionala * monitorizare video si sistem de alarma. -Corpul A dispune de incalzire cu combustibil gazos la sobe, apa curenta , apa potabila la filtre si in curs de realizare incalzire centralizata .. - Corpul B dispune de incalzire centralizata – centrala termica pe gaz, apa potabila -dozator cu butelie apa, reabilitare in interior- iluminat, dusumea – parchet. - Corpul C dispune de: centrala termica ,apa curenta, spatii sanitare in interiorul cladirii, canalizare fosa septica, apa potabila- filtre. - Corpul D a fost reabilitat in anul 2014- in curs incalzire centralizata Gradinita Bodaiesti de Jos dispune de 5 Sali de clasa(cladire veche necesita reparatii capitale). Gradinita Melinesti : 2 Sali de clasa, apa curenta, filtre pt. apa,canalizare, incalzire centrala termica. Gradinita Negoiesti: 2 Sali clasa, apa curenta, incalzire centrala termica, conexiune la Internet, sistem de alarma. apa potabila-dozator cu butelie apa Scoala gimnaziala Negoiesti; 8 Sali clasa, 1 laborator, ,reabilitare in 2008, apa curenta si dozatoare, incalzire centrala termica, apa potabila-dozator cu butelie apa , in curs amenajare grup sanitar in interiorul cladirii Gradinita Spineni:1 sala clasa, alte spatii-necesita reabilitare. Scoala primara Ohaba-2 Sali clasa, necesita reabilitare. Scoala Bodaiesti de Sus:2 Sali clasa-reparatii capitale in 2008 . Şcoala dispune de toate categoriile de mijloace de învăţământ (aparatură de laborator, utilaje pentru ateliere, mijloace audio-video, filme didactice, casete audio-video, diapozitive, etc.) pentru toate disciplinele de învăţământ, echipamente audio-video, precum şi tehnologie informatică şi de comunicaţii (reţea de calculatoare conectate la Internet). Majoritatea unitatilor sunt imprejmuite corespunzator. Şi totuşi, existenţa acestui necesar nu se situează la nivelul standardelor şi performanţelor moderne, multe dintre echipamente fiind uzate moral.

II.4. g. PROGRAME DE INVESTITII SI REABILITARE

Nr. Proiecte Anul Programul prin care a fost finantat Crt. reabilitarii

1 Reabilitare Corp A 2002 Banca Mondiala

2 Dotare mobilier corp A 2004-2006 Proiect Phare si retea de calculatoare si birotica

3 Construire corp cladire 2008 Proiect Phare C si dotare cu materiale si echipamente.

4 Scoala gimnaziala 2008 Consiliu Local Melinesti Negoiesti- reabilitare, montare centrala termica

5 Forare put de mare 2009 Consiliu Local Melinesti adancime si alimentare cu apa.

6 Reabilitare corp B- 2010 Consiliul Local Melinesti montat centrala termica

7 Scoala primara Bod. 2009 Consiliul Local Melinesti De sus- reabilitare

8. Reabilitare termica- 2012-2013 Consiliul Local Melinesti Corp A- montare tamplarie PVC cu geam termopan

9. Imprejmuire cu gard a 2013 Consiliu Local Melinesti liceului, gradinitei Negoiesti si a scolii gimnaziale Negoiesti

10. Reparatie gard stradal 2014 Consiliul Local Melinesti liceu

11. Reabilitare corp D 2014 Consiliul Local Melinesti

12 Centrala Termica Corp 2015 Consiliul Local Melinesti B

13 Modernizare Coorp A 2016 Consiliul Local Melinesti si corp B

14 Centrala Termica- 2016 Consiliul Local Melinesti Corp Asi Corp D

PUNCTE TARI - Existenta cabinetelor , laboratoarelor, sălilor specializate funcţionale - Dotarea celor doua cabinete de informatică şi a Centrului de Documentare şi Informare - Scoala are biblioteca - Scoala Negoiesti este rebilitata termic si dispune de centrala termica - Corpul C de la liceu dispune de centrala termica, apa curenta, canalizare, - In corpul A si C,gradinita Melinesti exista filtre pt. apa - Gradinita Melinesti dispune de centrala termica, apa curenta, canalizare - Scoala Melinesti dispune de sistem de monitorizare video si de alarma - Scoala Negoiesti si Gradinita Negoiesti dispune de dozatoare de apa imbuteliata. - Scoala detinte 14,5 ha de teren agricol arendat – fonduri extrabugetare. - Imprejmuirea totala a liceului, gradinitei Negoiesti si a scolii gimnaziale Negoiesti - Se gestionează, menţine, monitorizează şi evaluează siguranţa şi gradul de adecvare a resurselor fizice 44

- Resursele financiare asigură funcţionarea şcolii la parametri normali şi sunt formate din resurse buget local, resurse buget naţional, resurse extrabugetare ale şcolii, sponsorizări şi donaţii din partea Comitetului de Părinţi şi a partenerilor economici - A fost construită o clădire nouă care cuprinde ateliere şcoală şi dotare ateliere şi laboratoare tehnologice prin Programul Phare RO 2003/ 005-551.05.03.01.02.01 - Spaţiile de specialitate sunt adecvate specialităţi - Spaţiile şi echipamentele sunt accesibile tuturor grupurilor de elevi şi sunt uşor de localiza - S-au construit rampe de acces conform standardelor la corp A la cele doua intrari. -În corpurile A, C (şcoală, ateliere) condiţiile şi mediul de lucru sunt eficace şi asigură condiţii de muncă bune. -Consiliul Local a alocat fonduri pentru imprejmuirea totala a Gradinita Negoiesti, Scoala gimnaziala Negoiesti, Liceul Tehnologic Melinesti,realizarea proiectului de reabilitare a Şcolii primare Bodăieşti de Sus, fonduri pentru reabilitarea termica a corpului B şi fonduri pentru utilităţi ( apă, curent electric),pentru repararea acoperisului la Sc. Gimnaziala Negoiesti, la Corpul C si B al liceului,fonduri pentru reabilitarea termica a Corpului A. -Liceul tehnologic, gradinita Melinesti, gradinita Negoiesti si scoala gimnaziala Negoiesti beneficieaza din anul şcolar 2015-2016 de autorizaţie sanitară de funcţionare . PUNCTE SLABE - Starea fizica a celorlalte corpuri de clădiri de la structuri - Spaţiu insuficient pentru Centrul de Documentare si Informare - Insuficienţa spaţiilor de învăţământ - Nu exista sala de sport( minisala sport liceu) - Nu exista o sala de festivitati(avem un spatiu dar insuficient) - Imprejmuirea unor scoli este partiala in structuri - Materialul didactic este insuficient şi depăşit - Incălzirea spaţiilor prin sobe ( lemne) in unele structuri clădire B - Din cauza uzurii fizice şi morale avansate a utilajelor şi echipamentelor din atelier veniturile extrabugetare din activitatea de producţie sunt nesemnificative - Unele gradinite si scoli primare functioneaza in localuri vechi. - Fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru stimularea cadrelor didactice şi elevilor , pentru achiziţionarea unor echipamente şi materiale didactice , pentru întreţinerea spaţiilor şcolare . - Lipsa unui cabinet medical.

OPORTUNITATI - Descentralizare si autonomie instituţională - Intocmirea de proiecte pentru extindere spatii de invatamant,construcţie sala de sport, centrala termica - Fondurile structurale de dezvoltare a învăţământului de la U.E. sau Guvernul României - Fondurile alocate de către Consiliul Local pentru investiţii si reparaţii - Parteneriate cu ONG , firme , părinţi etc. - Existenţa internetului in şcoala - Existenţa terenurilor agricole care aduc fonduri extrabugetare - Colaborare cu primaria si consiluil local foarte buna

AMENINTARI - Administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale si financiare existente - Degradarea spatiilor şcolare (mai ales la structuri)datorita fondurilor băneşti limitate , alocate pentru întreţinerea şcolilor - Conştiinţa morala a elevilor privind păstrarea si întreţinerea spatiilor şcolare - Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice care conduce la uzura morala a echipamentelor existente 45

II.4.h. RESURSE UMANE

Pregătirea de specialitate şi cultură generală se realizează de către un corp profesoral format din cadre didactice cu experienţă în munca la catedră, preocupate pentru formarea continuă şi pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a şcolii. Structura corpului profesoral este următoarea :

2012- 2013- 2014- 2015- Nr.c Personal didactic 2013 2014 2015 2016 rt 1 Total cadre didactice calificate 63 59 60 57 2 Total cadre didactice necalificate 0 0 0 0 3 Total cadre didactice gradul I 36 35 35 41 4 Total cadre didactice grad II 13 12 12 9 5 Total cadre didactice-definitivat 9 8 8 4 6 Total cadre didactice debutanti 5 4 5 3 7 Total adre didactice-titulare 55 52 49 49 8 Total-cadre didactice-suplinitori 4 5 11 4 9 Total-cadre didactice-detasate 4 2 2 4

Cadre didactice metodiste in anul scolar 2015 - 2016

Nr. Nume şi prenume Specialitatea crt. 1. Dumitrascu Alina Informatica 2. Troaca Frusina Invatator

PUNCTE TARI

1. Toţi membrii personalului sunt angajaţi în conformitate cu legislaţia naţională privind ocuparea posturilor în învăţământul preuniversitar 2. Politica de recrutare a personalului stabileşte standarde minime cu privire la calificările şi experienţa adecvate, în special pentru cei implicaţi în furnizarea şi evaluarea programelor de învăţare 3. Rolurile şi responsabilităţile membrilor personalului sunt clar definite şi înţelese (organigramă, echipe pe programe şi proiecte, fişa postului individuală flexibilă). Autoritatea este recunoscută 4. Politica de dezvoltare profesională a personalului cuprinde prevederi adecvate referitoare la iniţierea membrilor nou veniţi şi la formarea şi dezvoltarea continuă a personalului 5. Programele de dezvoltare profesională contribuie la sporirea eficacităţii şi oferă posibilitatea reflecţiei asupra practicii 6. Sistemul de circulaţie a informaţiilor este eficient şi multidirecţional. Toţi membrii personalului au acces la cunoştinţe utile şi valide privind sarcinile şi obiectivele lor (sunt 46

afişate în cancelarie şi sunt puse la dispoziţia cadrelor didactice în cabinetele metodice: Planul de dezvoltare al şcolii, Planul managerial anual, programele de formare continuă şi dezvoltare profesională, programul de parteneriate, fişele individuale de formare continuă, programele comisiilor metodice şi cercurilor pedagogice, Internet etc.). 7. Managerii au primit de la ISJ materiale de informare cu privire la managementul şi pedagogia calităţii 8. Performanţa tuturor membrilor personalului este monitorizată şi evaluată de echipa managerială şi în comisii metodice 9. Sistemul de evaluare a personalului are ca rezultat planificarea unor acţiuni ameliorative 10. Nevoile organizaţiei, echipelor şi persoanelor individuale sunt echilibrate 11. Conflictele şi problemele personale sunt rezolvate în mod eficace. 12. 50% din cadrele didactice au participat la cursurile POSDRU-Cariera de succes. 13. Personal didactic calificat in proporţie de 100%. 14. Ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I este de 71,92% 15. Ponderea personalului didactic cu performante in activitatea didactica : 33 % PUNCTE SLABE 1. Există 4 cadre didactice care manifesta inerţie in participarea la programe de dezvoltare profesională 2. Există un număr de 4 cadre didactice care au rezultate bune în programul de formare continuă şi dezvoltare profesională (2 grad I, 2 grad II) dar care nu aplică eficient în practică competenţele dobândite 3. Doar 40% din cadrele didactice sunt promotori ai schimbării, 28% se implică doar la cererea expresă a echipei manageriale, pentru obţinerea gradatiei de merit sau a calificativului. 4. 8,9% nu se implică deloc, manifestă rezistenţă la schimbare 5. 20% nu au fost încă implicaţi în programul de formare pentru ICE 6. Evaluarea anuală realizată în şedinţele comisiilor metodice nu este totdeauna obiectivă, ştiinţifică şi validată de dovezi incontestabile, nu toţi responsabilii de comisii metodice manifestă responsabilitate pentru procesul de evaluare, se propune prea uşor calificativul foarte bine 7. Numarul mare al cadrelor didactice navetiste- 33 8. Conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum : organizarea si desfăşurarea lecţiilor , centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului , informatizarea învăţământului , etc. 9. Neimplicarea tuturor angajaţilor la nivel maxim in realizarea sarcinilor de serviciu 10. Insuficienţa personalului nedidactic AMENINTARI 1. scăderea motivaţiei si interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii , perfecţionare , confecţionarea materialelor didactice , pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.) 2. criza de timp a părinţilor datorata actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei in viata şcolară 3. cantonarea unităţii de invatamant în profile tradiţionale 4. scăderea numărului de copii şcolari 5. scăderea natalităţii şi a nivelului de trai al părinţilor 6. destrămarea unor familii sau indiferenţa părinţilor faţă de progresele pe care le fac copii 7. nivelul scăzut de educaţie sau conservatorismul unor părinţi 8. copiii sunt lasati in grija bunicilor sau altor persoane iar parintii sunt plecati la munci in diferite tari.

OPORTUNITATI 1. Existenta programelor de dezvoltare si perfecţionare 47

2. Existenta mijloacelor de informare(CDI) 3. Disponibilitatea si responsabilitatea unor instituţii publice de a venii in sprijinul şcolii- Primărie, Consiliul Local, Biserica, Poliţie,Protecţia Copilului 4. Posibilităţile de schimb de experienţa cu cadre didactice din U.E (Franţa, Germania, Grecia, Turcia, Polonia etc) 5. Proiectul „ Class d-eau „ in parteneriat cu Ambasada Apei , Franţa 6.Intâlnirile si activităţile comune ale cadrelor didactice cu elevii si părinţii lor 7. Posibilităţile financiare de stimulare , motivare a cadrelor didactice si a celorlalte categorii de personal 8. Adoptarea unui stil managerial adecvat

II.4.i. Oferta curriculară

PUNCTE TARI -pentru fiecare nivel de şcolarizare , şcoala dispune de întregul material curricular ( planuri de invatamant si programe şcolare , programe şcolare alternative , auxiliare curriculare – manuale , caiete de lucru , ghiduri de aplicare , culegeri de probleme , îndrumătoare , etc.) PUNCTE SLABE -organizarea defectuoasa a CDS si CDL : managerial – oferta scolii nu satisface nevoile tuturor elevilor , administrativ – opţiunile se fac in funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei - insuficienta diversitate a abilitaţilor cadrelor didactice in raport cu solicitările beneficiarilor (elevi si părinţi)

OPORTUNITATI - CDS si CDL oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare si cunoaştere in diferite domenii de activitate - oferta CDS si CDL vine in sprijinul ameliorării fenomenului de absenteism şcolar si contribuie la dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru invatare - CDS si CDL permite valorificarea abilitaţilor individuale AMENINTARI - insuficienta diversificare si adecvare a CDS si a CDL la cerinţele si solicitările părinţilor si elevilor poate scădea motivaţia acestora pentru învăţare precum si interesul pentru unitatea noastră de invatamant - baza materiala existenta nu permite realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor)beneficiarilor .

II.4.k. Relaţiile cu comunitatea

PUNCTE TARI - unitatea de invatamant are in derulare parteneriate cu instituţiile din comuna (primărie , politie , dispensar medical uman si veterinar , biserica , etc.) cu reprezentanţii cărora se organizează întâlniri periodice - activităţi extracurriculare precum : excursii , vizionari de spectacole , acţiuni caritabile la Centrul medico-social Melinesti , etc., introduc elevii in mediul comunitar si contribuie la socializarea lor - întâlniri semestriale cu Comitetul Reprezentativ al Părinţilor , suplimentate cu consultaţii individuale cu părinţii.

PUNCTE SLABE - slabe legături de parteneriat cu ONG- uri - legăturile cu instituţiile de învăţământ superior , agenţi economici , AJOFM , etc., in vederea realizării unei orientări vocaţionale adecvate sunt insuficiente si necoordonate 48

- puţine activităţi desfăşurate în şcoală implica coparticiparea părinţilor

OPORTUNITATI - disponibilitatea si responsabilitatea unor instituţii de a veni in sprijinul scolii (primărie , ONG, instituţii culturale , etc.) - interesul instituţiilor de învăţământ superior de a-si prezenta oferta educaţională - interesul firmelor (agenţilor economici) de a-si recruta si forma in perspectiva personal specializat

AMENINTARI - organizarea defectuoasa a activităţilor de parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar eliminarea efectelor scontate nivelul de educaţie si timpul limitat al părinţilor poate conduce la slaba implicare a părinţilor in viata şcolară - instabilitate la nivel social si economic a instituţiilor potenţial partenere - slaba informare privind specificul si inadecvarea activităţilor propuse de către instituţiile partenere.

Rezumatul principalelor aspecte care necesita dezvoltarea

Ţinând cont că obiectivul strategic al tuturor acţiunilor ce se desfăşoară în ţara noastră în etapa actuală este integrarea României în Uniunea Europeană, MEN a iniţiat acţiuni de reformă cu susţinere financiară din partea UE prin programe PHARE. Obiectivul principal al reformei, prin aceste programe, este realizarea unei formări profesionale la nivelul celei din ţările UE, adaptată la cerinţele unei societăţi democratice, ale unei economii de piaţă, în concordanţă cu evoluţia pieţei muncii din România, în vederea facilitării restructurării economice. Odată cu dezvoltarea şi modernizarea tehnologiei este necesară şi întărirea abilităţilor forţei de muncă. Competenţele şi abilităţile pe care elevii, viitoarea forţă de muncă le vor dobândi pe parcursul perioadei de şcolarizare trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale economiei bazate pe cunoaştere. Competenţele de bază ale formării sunt :  competenţe profesionale prin care se asigură satisfacerea exigenţelor angajatorilor şi a partenerilor sociali stabilite prin SPP-uri;  competenţe tehnice prin care se asigură integrarea competenţelor profesionale în cunoştinţele tehnice generale de specialitate;  competenţe polifuncţionale prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază şi de a exploata schimbările care au şi vor avea loc. Pentru anul şcolar 2016-2017 Liceul tehnologic Melinesti va elabora Planul de Acţiune pornind de la situaţia existentă în anul şcolar anterior . Pentru aceasta s-au organizat reuniuni de lucru cu ISJ, CCI, AJOFM, CLDPSFP, agenţi economici, s-a studiat Planul Regional de Acţiune pentru învăţământul profesional tehnic regiunea S-V Oltenia şi Planul Local de Acţiune. S-au identificat următoarele probleme:.  Existenţa în planul de şcolarizare a unor calificări care nu se regăsesc în cererea de forţă de muncă a pieţei regionale şi judeţene  Scăderea populaţiei şcolare În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate  Restructurarea învăţământul profesional tehnic în concordanţă cu dezvoltarea economică şi socială a judeţului DOLJ având ca obiectiv adaptarea ofertei educaţionale a şcolii pentru învăţământul profesional tehnic la tendinţele actuale de dezvoltare economică regională şi locală.

 Colaborare defectuoasă între unităţile de învăţământ şi agenţii economici  Insuficienta colaborare a parteneriatului public-privat  Slaba colaborare cu agenţii economici pentru cunoaştere cerinţelor specifice fiecărei ocupaţii  Dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate:  Îmbunătăţirea colaborării cu partenerii sociali în vederea creşterii gradului de absorbţie a absolvenţilor din sistemul TVET având ca obiectiv crearea unui parteneriat eficient între angajatori şi sistemul TVET.

 Nevoia învăţării centrate pe elev  Nevoia dezvoltării competenţelor şi abilităţilor în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiei pentru cadrele didactice  Lipsa educaţiei antreprenoriale a profesorilor  Număr insuficient de cadre didactice specializate în orientarea şi consilierea profesională pentru sistemul TVET În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate:  Dezvoltarea resurselor umane- în cadrul sistemului TVET în raport cu priorităţile locale şi regionale având ca obiectiv formarea continuă a cadrelor didactice din sistemul TVET pentru pregătirea elevilor în concordanţă cu abilităţile şi competenţele cerute pe piaţa muncii  Insuficienţa facilităţilor şi instrumentelor moderne de pregătire pentru dobândirea competenţelor şi abilităţilor cerute de angajatori În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate:  Modernizarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ în vederea asigurării nivelului de competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii  Neconcordanţă între planurile de şcolarizare şi cererea pieţei forţei de muncă  Lipsa unor prognoze pe termen mediu şi lung  Lipsa unui sistem unitar de indicatori  Lipsa unei structuri de comunicare şi de coordonare a analizelor de piaţă În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate:  Planificarea ofertei educaţionale- în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii având ca obiectiv dezvoltarea unui sistem informaţional pentru planificarea ofertei educaţionale în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii.

 Lipsa abilităţilor după absolvire  Neconcordanţa între planurile de şcolarizare şi cerinţele pieţei muncii  Accentul pe cunoştinţe şi nu pe abilităţi  Insuficienta cunoaştere a abilităţilor necesare ocupaţiilor profesionale cerute pe piaţa muncii În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate:  Asigurarea unui TVET adecvat pregătirii bazate pe abilităţi specifice şi competenţe generale pentru locurile de muncă prezente şi viitoare având ca obiectiv adaptarea curriculum-ului de dezvoltare locală în concordanţă cu abilităţile specifice şi competenţele necesare unei economii bazate pe cerinţele pieţei pentru domeniile prioritare.

 Slaba motivaţie a elevilor de a participa la olimpiadele şi concursurile şcolare  Neimplicarea unor cadre didactice în pregătirea elevilor în vederea obţinerii performanţei şcolare  Lipsa de echipamente şi utilaje performante  Slaba motivaţie a cadrelor didactice pentru a lucra suplimentar cu elevii

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate:  Îmbunătăţirea performanţei şcolare având ca obiectiv implementarea unor strategii didactice moderne care să permită creşterea calităţii proceselor de învăţare.

 Existenţa unui număr mare de absenţe la învăţământul obligatoriu  Existenţa unor cazuri de indisciplină  Elevi cu rezultate slabe la învăţătură  Mediocritate în procent ridicat În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate:  Îmbunătăţirea ratei de participare la cursuri şi a stării disciplinare a elevilor având ca obiectiv scăderea numărului de absenţe şi a actelor de indisciplină.

 Scăderea interesului tinerilor pentru cunoaşterea etosului românesc  Nevoia promovării valorilor democraţiei şi ale statului de drept  Dezinteresul manifestat de unele cadre didactice pentru atragerea elevilor în activităţi educative extraşcolare În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate:  Intensificarea activităţii extraşcolare având ca obiectiv educarea în spiritul păstrării şi perpetuării tradiţiilor şi valorilor culturale, artistice , sportive, româneşti şi universale.  Prin măsurile pe care şi le-a propus în vederea realizării obiectivelor şi priorităţilor cuprinse în PAS, Liceul tehnologic”Alexandru Macedonski” Melinesti urmăreşte creşterea calităţii şi eficienţei sistemului de educaţie şi instruire şi adaptarea acestuia la nevoile în schimbare ale societăţii româneşti şi europene.

ANEXA 2.B PLANUL DE SCOLARIZARE 2016-2017 Nivelul de invatamant Numar grupe /clase Numar elevi/prescolari prescolar 6 90 primar 4 CP 26 4 I 29 gimnazial 2 32 Liceal-zi- tehnic- 1 28 electric-teh inst electrice Liceal-zi- tehnic- 1 28 mecanic-teh mecanic pentru intretinere si reparatii Liceal-seral-electric- 1 28 teh electrotehnist Sc prof cu durata de 3 1 28 ani- lacatus mecanic prestari servicii