DOCSLIB.ORG

Spatial Modelling of Solar Radiation Components Using Geographic Information Systems

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

THE ACCESSIBILITY IN NETWORK. CASE STUDY: ATU GĂGĂUZIA Vitalie Mamot Faculty of Geography, State Tiraspol University Rezumat: Mişcarea populaţiei este unul din factorii determinativi ai vieţii societăţii. Reducerea consumului de timp şi distanţe inutile au fost şi sunt una din tendinţele principale în dezvoltarea societăţii. Accesibilitatea populaţiei este determinată în mare parte de căile de acces către servicii sau către alte obiective ce asigură buna vieţuire a oamenilor (accesibilitatea către serviciile medicale, pompieri, la justiţie, poliţie, pieţe de desfacere, instituţii de învăţământ etc.). Se analizează reţeaua de transport rutier din Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia, care include măsurătorile de distanţe; formarea rutelor intre localităţile unităţii administrative şi centrul administrativ, ca prestator a majorităţii serviciilor, formarea zonelor de accesibilitate (prin isochrone); determinarea densităţii reţelei rutiere pe comune etc. Key words: road network, accessibility, access zones, network density, isochrones. Introduction This study comes to complete the investigation started for the assessment and the measurement of transport networks in administrative districts of the Republic of Moldova. It is tried to identify the GIS processes for measuring the capacity and structure of networks of the same kind as the content and theme. The networks of any type can be caracterized by size, location, structure, connectivity, pressure on its structural elements etc. In the south of the country there are located two territorial-administrative units - Cahul and Autonomous Territorial Unit of Gagauzia (ATUG). The road network of Cahul Unit was the subject of a research in wich several network indicators were analyzed as time and distances in the network, the level of accessibility from and to the administrative center etc. (Mamot, 2008). The Autonomous Territorial Unit of Gagauzia (ATUG) is located in the south-east of Moldova, holding an area of over 1 832 sq km. This unit includes 33 localities with a population of 155 646 inhabitants. ATUG includes three administrative districts – Comrat, Ciadar-Lunga and Vulcanesti. The form and content of the transport network is determined by the geographical position of the administrative unit. Gagauzia represebts a structure of five territorial components, disconnected from each other. This division is largely 11 due to the ethnic structure of the component localities. In most localities, only a few exceptions, the majority population is represented by the Gagauz. The main road arteries mostly repeat the directions on wich the ATUG territories stretch. The most important roads are: Road M-3 that connects the southern country (Giurgiulesti customs) with Chisinau, but less used on the Cimislia-Chisinau section for technical reasons. This road partly passes the ATUG’s territory. It plays the role of transport collector from the dispersed territories of Gagauzia; Road R-36 – links Cazaclia locality with Cioc-Maidan commune through eastern extremity; Road R-37 – collects the transport flow on the south-east – north- west directionfrom Comrat and Ciadar-Lunga districts; Road R-35 unites Cioc- Maidan commune with Comrat town. The extension and structure of ATUG determine different levels of accessibility by the population of the services like justice, firefighters, medical emergency service etc., usually offered in district centres. The study considered the fact that most facilities are located in administrative centre of ATUG – Comrat town. The accessibility taken as a basis for analysis and intervention influences directly the sustainable local development. The accessibility determines the costs that population consumes to reach objects and realize activities in geographic space (Burns, 1979; Miller, 1999; Rodrigue et all, 2009). The accessibility is one of the ensurance premises of population’s necessity in facilities. Starting from the idea that the transport’s role is to insure the connection between the localities and the good markets’ functioning, there exists a high potential for using the models of accessibility with reference to economic sectors and domains ( electroenergetics, education, justice, health, sales markets, agriculture, labour market etc.). Methods and Materials As a research support the transport network of ATUG was digitized by 1:50 000 topographic maps. For a spatial analysis it was constructed a geometrical network of roads of all categories in district boundaries. 12 Table1 Length and time indicators in the automobile road network of ATU Gagauzia All road categories Categories 1-2 Category 3 Category 5 Category 6 Category 10 (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km2) (km2) (km2) (km2) (km2) (km2) LENGTH LENGTH LENGTH LENGTH LENGTH LENGTH DENSITY DENSITY DENSITY DENSITY DENSITY DENSITY COMMUNES Ceadar-Lunga 254 2,64 44 0,45 125 1,31 10 0,11 56 0,59 18 0,19 Avdarma 153 2,32 6 0,09 109 1,65 2 0,03 23 0,35 13 0,20 Baurci 213 2,78 9 0,11 151 1,98 6 0,08 33 0,43 14 0,18 Besalma 131 2,15 12 0,20 88 1,44 5 0,08 22 0,36 4 0,07 Besghioz 109 2,06 11 0,21 74 1,41 3 0,06 13 0,25 7 0,14 Bugeac 34 1,86 5 0,26 21 1,17 2 0,11 4 0,22 2 0,10 Cazaclia 241 2,25 13 0,12 170 1,58 8 0,07 29 0,27 22 0,21 Chiriet-Lunga 139 2,37 15 0,25 102 1,74 2 0,03 18 0,31 2 0,04 Chirsova 210 2,04 10 0,10 163 1,59 4 0,04 29 0,29 3 0,03 Cioc-Maidan 155 2,03 12 0,16 98 1,29 7 0,09 30 0,39 8 0,10 Congazcicul de Sus 115 2,73 13 0,31 82 1,94 3 0,07 9 0,22 8 0,19 Copceac 232 2,22 16 0,16 167 1,60 6 0,06 36 0,34 7 0,06 Cotovscoe 29 1,86 2 0,13 23 1,47 1 0,09 3 0,16 0 0,00 Dezghingea 226 2,27 8 0,08 169 1,70 9 0,09 35 0,35 5 0,05 Ferapontievca 71 2,15 8 0,23 51 1,54 3 0,10 9 0,28 0 0,00 Gaidar 121 2,42 13 0,26 77 1,53 4 0,07 15 0,30 12 0,25 Joltai 76 2,11 7 0,18 51 1,43 2 0,05 11 0,31 5 0,14 Tomai 146 1,84 17 0,21 93 1,16 4 0,05 17 0,21 16 0,20 Vulcanesti 394 2,59 51 0,34 230 1,51 13 0,08 62 0,41 37 0,24 Cismichioi 229 2,43 23 0,24 142 1,51 10 0,11 40 0,42 14 0,15 Etulia 113 1,83 14 0,23 76 1,22 5 0,07 12 0,19 7 0,11 Etulia 0 2,53 0 2,53 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 Chioselia Rusa 27 2,79 5 0,54 12 1,26 2 0,25 4 0,39 3 0,35 Svetlii 59 2,66 6 0,26 43 1,92 1 0,05 10 0,44 0 0,00 Congaz 271 2,09 28 0,22 175 1,35 7 0,05 42 0,32 19 0,15 mun.Comrat 421 2,50 57 0,34 275 1,63 14 0,08 73 0,44 1 0,01 Carbalia 42 3,06 0 0,01 30 2,17 1 0,09 6 0,44 5 0,35 Carbalia 2 8,03 0 2,34 0 0,00 0 0,00 1 5,69 0 0,00 TOTAL 4 213 70,60 404 10,55 2 800 40,13 135 2,08 640 14,34 233 3,50 AVERAGE 2,52 0,38 1,43 0,07 0,51 0,13 13 The network is a vector set af data, represented by nodes interconnected by lines.As nodes can serve localities, facilities, road intersections etc. For a proper functioning of the network in the GIS system there was worked on the formation of a corect topology. The topology supposed to „teach” the network to function as an integral whole. Minor segment errors generate significant errors throughout the whole network, in our case the the road network. For graphical data a base of attributes was created, which included noy only names and categories of the roads, but also the following information: administrative belonging, road categories by quality, distance, time, nodes, crossing directions, bridges, closed roads, asphalted and unasphalted roads etc (Butler, 2008). As a result it was constructed a network with 4 856 nodes and 11 898 arcs. Table 2 Length and time indicators regarding ATUG population accessibility to the administrative centre (Comrat) DIFFERENCE ROUTE STRAIGHT COMPARED SINUOSITY AVERAG LINES ROUTES TO COEFFICIEN E SPEED DISTANCE STRAIGHT T LINES Nr. Minute Hour Locality Meters Km route s s Meters Km Km\h Meters Km 31,06 32,14 Alexeevca 31069 9 24 41 0,68 32148 8 47 1 079 1,079 0,97 14,63 17,29 Avdarma 14634 4 23 19 0,31 17298 8 55 2 664 2,664 0,85 22,34 26,34 Baurci 22340 0 1 57 0,95 26341 1 28 4 001 4,001 0,85 14,55 16,07 Besalma 14552 2 13 22 0,36 16073 3 44 1 521 1,521 0,91 25,53 35,38 Besghioz 25532 2 4 53 0,88 35380 0 40 9 848 9,848 0,72 Bugeac 7571 7,571 11 12 0,20 8215 8,215 41 644 0,644 0,92 49,80 57,70 Carbalia 49809 9 8 102 1,70 57704 4 34 7 895 7,895 0,86 31,66 36,42 Cazaclia 31666 6 3 78 1,31 36424 4 28 4 757 4,757 0,87 30,33 35,77 Ceadir-Lunga 30334 4 31 43 0,71 35772 2 50 5 439 5,439 0,85 25,83 30,02 Chioselia Rusa 25833 3 19 42 0,71 30029 9 42 4 196 4,196 0,86 23,80 27,01 Chiriet-Lunga 23802 2 21 29 0,49 27015 5 55 3 213 3,213 0,88 Chirsova 6452 6,452 14 9 0,15 6498 6,498 42 46 0,046 0,99 14,29 15,39 Cioc-Maidan 14295 5 22 15 0,25 15398 8 61 1 103 1,103 0,93 86,02 94,19 Cismichioi 86023 3 17 125 2,09 94199 9 45 8 176 8,176 0,91 14 21,06 21,23 Congaz 21060 0 16 27 0,45 21236 6 48 176 0,176 0,99 Congazcicul de Jos 6819 6,819 20 13 0,21 7290 7,290 34 471 0,471 0,94 Congazcicul de Sus 8078 8,078 25 15 0,26 9526 9,526 37 1 448 1,448 0,85 49,41 56,56 Copceac 49415 5 7 104 1,73 56568 8 33 7 153 7,153 0,87 18,67 32,05 13,38 Cotovscoe 18670 0 12 42 0,70 32050 0 46 13 380 0 0,58 49,79 63,66 13,86 Dermengi 49798 8 29 119 1,98 63666 6 32 13 868 8 0,78 14,60 15,89 Dezghingea 14608 8 10 23 0,38 15895 5 42 1 287 1,287 0,92 11,47 13,19 Dudulesti 11473 3 27 19 0,31 13199 9 43 1 725 1,725 0,87 86,03 92,54 Etulia 86036 6 18 121 2,01 92541 1 46 6 504 6,504 0,93 88,32 95,18 Etulia Noua 88322 2 26 126 2,10 95181 1 45 6 859 6,859 0,93 11,29 12,56 Ferapontievca 11294 4 15 14 0,23 12566 6 54 1 272 1,272 0,90 22,73 28,52 Gaidar 22734 4 2 43 0,72 28526 6 40 5 792 5,792 0,80 21,04 27,67 Joltai 21045 5 6 38 0,63 27670 0 44 6 625 6,625 0,76 31,96 32,64 Svetlii 31968 8 9 41 0,68 32647 7 48 678 0,678 0,98 14,64 17,95 Tomai 14646 6 5 23 0,39 17959 9 46 3 313 3,313 0,82 70,70 79,68 Vulcanesti 70701 1 30 94 1,57 79685 5 51 8 984 8,984 0,89 1044700, 1044, 134119, SUM 910581,0 910,6 30,0 1508,4 25,1 3 7 1302,4 3 134,1 26,2 AVERAGE 30352,7 30,4 50,3 0,8 34823,3 34,8 43,4 4470,6 4,5 0,9 The highlighting of roads categories started with the idea of accessibility, level of use, content and structure of the road.
Recommended publications
  • Fundamentele Conceptuale Ale Reformării Organizării Teritoriale a Puterii Locale În Republica Moldova Cornea, Sergiu

    Fundamentele Conceptuale Ale Reformării Organizării Teritoriale a Puterii Locale În Republica Moldova Cornea, Sergiu

    www.ssoar.info Fundamentele conceptuale ale reformării organizării teritoriale a puterii locale în Republica Moldova Cornea, Sergiu Veröffentlichungsversion / Published Version Monographie / monograph Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Cornea, S. (2018). Fundamentele conceptuale ale reformării organizării teritoriale a puterii locale în Republica Moldova. Cahul: Cahul State University "B. P. Hasdeu". https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-67313-2 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC Lizenz (Namensnennung- This document is made available under a CC BY-NC Licence Nicht-kommerziell) zur Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu (Attribution-NonCommercial). For more Information see: den CC-Lizenzen finden Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0/deed.de SERGIU CORNEA FUNDAMENTELE CONCEPTUALE ALE REFORMĂRII ORGANIZĂRII TERITORIALE A PUTERII LOCALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul Sergiu Cornea Fundamentele conceptuale ale reformării organizării teritoriale a puterii locale în Republica Moldova Cahul 2018 352(478) C 72 Lucrarea a fost recomandată pentru editare de Senatul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Proces verbal nr. 8 din 21.06.2018 Redactor științific: Prof. univ., dr. hab. Victor Juc, Director adjunct, Institutul de Cercetări Juridice și Politice Recenzenți: Conf., cercet., dr. Ion Rusandu, Cercetător științific coordonator, Institutul de Cercetări Juridice și Politice Conf., univ., dr. Aurel Sîmboteanu, Prorector, Academia de Administrare Publică Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Cornea, Sergiu. Fundamentele conceptuale ale reformării organizării teritoriale a puterii locale în Republica Moldova / Sergiu Cornea; Univ. de Stat "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul.
  • CECE UTA GĂGĂUZIA № 36 Nr. D/O Denumirea Organului Electoral

    CECE UTA GĂGĂUZIA № 36 Nr. D/O Denumirea Organului Electoral

    CECE UTA GĂGĂUZIA № 36 DATELE DE CONTACT ALE CONSILIILOR ELECTORALE DE NIVELUL I CONSTITUITE PENTRU ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA ALEGERILOR LOCALE GENERALE DIN DATA DE 20 OCTOMBRIE 2019 Nr. Denumirea Adresa sediului Graficul de recepționare a Persoana de Programul de activitate Contacte d/o organului electoral organului documentelor contact electoral pentru înregistrarea (numele, candidaților prenumele, funcţia) 1 СECE de nivelul I mun. Comrat, De la 11.09.2019-pînă la 19.09.2019 Președinte - Luni - Vineri 800-1700 Tel. 02982-44-46 Comrat nr. 36/1 str. Tretiacova,36 (inclusiv) Patutina Olga Pauza de masă 1200-1300 prîmăria Luni - Vineri 800-1600 078914524 Sîmbătă – Duminică Pauza de masă 1200-1300 900-1300 Sîmbătă - Duminică 900-1300 2 СECE de nivelul I mun. Ceadîr- De la 11.09.2019-pînă la 19.09.2019 Președinte - Luni - Vineri 800-1700 Tel. 02912-04-76 Ceadîr-Lunga Lunga, (inclusiv) Cebanova Olesea Fără Pauza de masă nr. 36/2 primăria, Luni - Vineri 800-1600 079503854 Sîmbătă – Duminică str. Lenin, 91 Fără pauza de masă 0 900-1300 Sîmbătă - Duminică 900-1200 3 СECE de nivelul I or.Vulcănești, De la 11.09.2019-pînă la 19.09.2019 Președinte - Luni - Vineri 800-1700 Tel. 02932-18-80 Vulcănești nr. 36/3 str. Lenin,75, (inclusiv) Baurciulu Nina Pauza de masă 1300-1400 consiliul raional Luni - Vineri 800-1600 069692333 Sîmbătă - Duminică Pauza de masă 1200-1300 900-1200 Sîmbătă - Duminică 900-1300 4 СECE de nivelul I s. Avdarma, De la 11.09.2019-pînă la 19.09.2019 Președinte - Luni - Vineri 800-1700 Tel.
  • Cu Privire La Instituirea Comisiei De

    Cu Privire La Instituirea Comisiei De

    GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂR ÂRE nr. ____ din 2021 Chișinău Cu privire la instituirea Comisiei de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești– Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești ------------------------------------------------------ În temeiul art. 7 alin. (2) din Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488/1999 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 42-44, art. 311), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se instituie Comisia de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești. 2. Se aprobă Componența nominală a Comisiei de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești– Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești, conform anexei. 3. Comisia nominalizată va activa în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice a obiectului exproprierii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 660/2006. 4. Rezultatele cercetării prealabile, consemnate în procesul-verbal al ședinței de vot a Comisiei menționate și documentele aferente, vor fi prezentate Guvernului în termen de 30 zile de la data desfășurării ședinței de vot. 5. În caz de eliberare a membrilor Comisiei din funcțiile deținute, atribuțiile lor în cadrul acesteia vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcțiile respective, fără emiterea unei alte hotărâri de Guvern.
  • Towards Prospering Rural Areas

    Towards Prospering Rural Areas

    This project is funded by the European Union Towards Prospering Rural Areas SARD LEADER for community driven rural development initiatives in Gagauzia, Taraclia and neighboring rural communities REPUBLIC OF MOLDOVA 2016-2018 represent local authorities, businesses AS E What is the SARD and civil society. LAGs decide on the R The LEADER Initiative territorial delineation of their activities, A Programme? LEADER (a French acronym meaning establish formal partnerships, prepare Links Between Actions for the and agree on integrated local rural URAL URAL The Support to Agriculture and Development of the Rural Economy) development strategies, and identify and R Rural Development (SARD) is an EU initiative, a method and implement local development actions. programme instrument to support ING ING Programme is a three-year R initiative of the European locally-driven rural development PE Union implemented by UNDP interventions to reinvent rural areas and create local jobs. LEADER in Moldova ROS in the Republic of Moldova. The frst LEADER programme started in Local implementation of the SARD The main objective of the EU Member Countries in 1991. LEADER Initiative started with an programme is to foster Because of its development efciency awareness-raising campaign aimed at confdence-building by and popularity in rural communities, mobilizing local partners in targeted LEADER still exists in the EU. It has 26 regions. The result was the creation of TOWARDS P targeting regions and territorial years of experience in thousands of eight local development partnerships, administrative units with special rural areas where the programme has covering the greater part of the rural status. successfully been implemented.
  • Studiu Analitic Privind Structura Administrativ- Teritorială Optimală Pentru Republica Moldova

    Studiu Analitic Privind Structura Administrativ- Teritorială Optimală Pentru Republica Moldova

    STUDIU ANALITIC PRIVIND STRUCTURA ADMINISTRATIV- TERITORIALĂ OPTIMALĂ PENTRU REPUBLICA MOLDOVA Realizat de: Ion Osoian Igor Sîrodoev Eugenia Veveriță Valeriu Prohnițchi Chişinău, august-octombrie 2010 Cuprins: Sumar executiv .............................................................................................................................................. 7 Introducere.................................................................................................................................................. 10 Argumentarea necesităţii acestui studiu ................................................................................................ 10 Cum arată o organizare administrativ-teritorială „optimală”? ............................................................... 10 Scopul studiului ....................................................................................................................................... 11 1. Abordarea comparativă a fragmentării teritoriale .............................................................................. 12 Considerentele generale pentru o perspectivă comparativă ................................................................. 12 Cehia ........................................................................................................................................................ 18 Estonia ..................................................................................................................................................... 25 Georgia ...................................................................................................................................................
  • Analytical Study on Optimal Administrative-Territorial Structure for Republic of Moldova

    Analytical Study on Optimal Administrative-Territorial Structure for Republic of Moldova

    ANALYTICAL STUDY ON OPTIMAL ADMINISTRATIVE -TERRITORIAL STRUCTURE FOR REPUBLIC OF MOLDOVA Prepared by: Ion Osoian Igor Sîrodoev Eugenia Veveriță Valeriu Prohnițchi Chișinău, August-October 2010 Contents: Executive summary ....................................................................................................................................... 7 Introduction .................................................................................................................................................. 9 Study rationale .......................................................................................................................................... 9 What is an ‘optimal’ administrative-territorial division? .......................................................................... 9 Purpose of the study ............................................................................................................................... 10 1. Approaches to territorial fragmentation: a comparative perspective ................................................ 11 General considerations for a comparative perspective .......................................................................... 11 Czech Republic ........................................................................................................................................ 17 Estonia ..................................................................................................................................................... 23 Georgia ...................................................................................................................................................
  • World Bank Document

    World Bank Document

    MOLDELECTRICA STATE ENTERPRISE Public Disclosure Authorized Non-Technical Summary ENVIRONMENTAL AND SOCIAL IMPACT ASSESSMENT OF THE MOLDOVA–ROMANIA POWER SYSTEMS INTERCONNECTION PROJECT Public Disclosure Authorized July 2017 Public Disclosure Authorized MOLDELECTRICA State Enterprise 78 V. Alecsandri str. Municipiul Chişinău, Republic of Moldova Public Disclosure Authorized NONTECHNICAL SUMMARY: MOLDOVA-ROMANIA INTERCONNECTION PROJECT Table of Contents 1 Foreword ........................................................................................ 1 2 Introduction..................................................................................... 2 3 What is the project? ........................................................................ 2 4 When will the project be constructed? ............................................ 3 5 Why is this Development needed? ................................................. 4 6 Where will the project be located? .................................................. 4 7 Why and how was this route chosen? ............................................. 5 8 How were the potential impacts assessed? .................................... 6 9 What are the pozitive impacts of the project? ................................. 6 10 How much land will be needed for the project? .............................. 7 11 Will the project create any new jobs? ............................................. 8 12 What will be the major impacts of the project and how will they be avoided or reduce? .......................................................................

  • BUCAK'taki GAGAUZLARIN HAYATINDA DİN∗ Gagauzlarla

    BUCAK’TAK Đ GAGAUZLARIN HAYATINDA D ĐN∗ J. HATLAS-M. ZYROMSKI ∗∗ Çev. Yrd. Doç. Dr. Ramazan ADIBELL Đ ÖZ: Ortodoks Kilisesine mensup olan Gagauzlar, günlük hayatların- da kültürlerini, âdetlerini ve milli kimliklerine ba ğlı di ğer unsurları sergile- dikleri için diğer Ortodoks gruplardan ayrılmaktadırlar. Gagauzların üzerin- de ya şadıkları tarihsel Bucak bölgesi bugün iki ülke arasında kalmı ştır: 23 Aralık 1994’te özerk bölge hâline gelen ve Moldova sınırları içerisinde yer alan Gagauz Yeri ile Ukrayna’nın Odessa bölgesi. Bu makaledeki amaç, özellikle tarihsel açıdan Bucak’taki Gagauzların hayatındaki dinin rolünü incelemektir. Bu makale, hem literatüre ve resmî istatistiki verilere hem de Gagauz Yeri ’nde Kasım-Aralık 2006 ve Şubat 2008’de yapılan alan ara ştırmalarına dayanmaktadır. Anahtar Kelimeler: Gagauzlar, bucak, din, Ortodoks Kilisesi, Türk Dili The Religion in a Life of Gagauz in Budjak ABSTRACT: Since Gagauz those member of the Orthodox Church, have exposed their culture, customs and all elements of national identity in their daily lives, they are distinguished from other Orthodox groups. The historical Budjak territory where Gagauz live is now in be- tween two different countries: Moldova (starts with December 23, 1994 in the autonomous region “Gagauz Yeri”) and Ukraine (part of the Odessa region). This article aims to examine the role of religion in the life of Ga- gauz in Budjak from the point of history. The paper is based on both the lit- erature and official statistical data and the field researches conducted in the area of Gagauz Yeri in November - December 2006 and in February 2008. Key Words : Gagauz, Budjak, religion, Orthodox Church, Turkish Gagauzlarla Ortodoks Kilisesi arasında apaçık bir ba ğlantı vardır.
  • Projects Carried out in the Framework of Support for Agriculture and Rural Development in Atu Gagauzia and Taraclia District Programme (2016-2018)

    Projects Carried out in the Framework of Support for Agriculture and Rural Development in Atu Gagauzia and Taraclia District Programme (2016-2018)

    Support for Agriculture and Rural Development in ATU Gagauzia And Taraclia District Programme This programme is funded by European Union and is implemented by United Nations Development Programme PROJECTS CARRIED OUT IN THE FRAMEWORK OF SUPPORT FOR AGRICULTURE AND RURAL DEVELOPMENT IN ATU GAGAUZIA AND TARACLIA DISTRICT PROGRAMME (2016-2018) Component 1: Enhanced Dialogue and Community empowerment No Project title Budget, EUR Sector Implementing partners Implementation period Institutional development project 1 4600 € Institutional Support Project January 1, 2017 – May, 31 2017 of LPA Albota de jos Institutional development project 4600 € Institutional Support Project January 1, 2017 – May, 31 2017 2 of LPA Albota de sus Institutional development project 4600 € Institutional Support Project Aluatu January 1, 2017 – May, 31 2017 3 of LPA Institutional development project 4600 € Institutional Support Project Avdarma January 1, 2017 – May, 31 2017 4 of LPA Institutional development project 4600 € Institutional Support Project Balabanu January 1, 2017 – May, 31 2017 5 of LPA Institutional development project 4600 € Institutional Support Project January 1, 2017 – May, 31 2017 6 of LPA Baurci 1 Support for Agriculture and Rural Development in ATU Gagauzia And Taraclia District Programme This programme is funded by European Union and is implemented by United Nations Development Programme Institutional development project 4600 € Institutional Support Project January 1, 2017 – May, 31 2017 7 of LPA Besalma Institutional development project 4600
  • Analytical Study on Optimal Administrative-Territorial Structure for Republic of Moldova

    Analytical Study on Optimal Administrative-Territorial Structure for Republic of Moldova

    Joint Integrated Local Development Programme ANALYTICAL STUDY ON OPTIMAL ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL STRUCTURE FOR REPUBLIC OF MOLDOVA Chișinău, August-October 2010 The Study was commissioned by the Joint Integrated Local Development Programme (JILDP) implemented by the Government of Moldova, with the assistance of the United Nations Development Programme (UNDP) and United Nations Entity for Gender Equality and the Empowerment of Women (UN Women), and the financial support of the Government of Sweden, and prepared by Ion Osoian, Igor Sirodoev, Eugenia Veverita, Valeriu Prohnițchi of “Expert Grup”. More information about the activities of the Joint Integrated Local Development Programme can be found by visiting the websites: www.descentralizare.gov.md and www.undp.md The opinions expressed in this report do not necessarily reflect the views of the UN Women, UNDP or the Government of Sweden. This is an independent publication prepared for JILDP and reflects the views of the authors. United Nations Development Programme (UNDP) partners with people at all levels of society to help build nations that can withstand crisis, and drive and sustain the kind of growth that improves the quality of life for everyone. On the ground in 177 countries and territories, we offer global perspective and local insight to help empower lives and build resilient nations. is the UN's global development network, advocating for change and connecting countries to knowledge, experience and resources to help people build a better life. As countries develop local capacity, they draw on the people of UNDP and its wide range of partners. For more information please visit: www.undp.md and www.undp.org United Nations Entity for Gender Equality and the Empowerment of Women (UN Women) is the UN organization dedicated to gender equality and the empowerment of women.
  • Reorganizarea Sistemului Instanțelor Judecătorești

    Reorganizarea Sistemului Instanțelor Judecătorești

    3 Proiect PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA LEGE cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești În vederea asigurării calității actului de justiție, eficienței sistemului judecătoresc, distribuției echitabile a sarcinilor între instanțele judecătorești, utilizării eficiente a fondurilor publice, precum și creării premiselor pentru specializarea judecătorilor, Parlamentul adoptă prezenta lege organică. CAPITOLUL I. REORGANIZAREA SISTEMULUI INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI Articolul 1. – (1) Sistemul instanțelor judecătorești se reorganizează după cum urmează: a) Judecătoriile sect. Centru, sect. Buiucani, sect. Rîșcani, sect. Botanica și sect. Ciocana, fuzionează prin contopire, formînd judecătoria Chișinău; b) Judecătoriile Fălești și Sîngerei fuzionează cu judecătoria Bălți prin contopire, creînd Judecătoria Bălți; c) Judecătoria Bender fuzionează cu judecătoria Anenii-Noi prin contopire, creînd Judecătoria Anenii-Noi; d) Judecătoriile Basarabeasca și Leova fuzionează cu judecătoria Cimișlia prin contopire, creînd Judecătoria Cimișlia; e) Judecătoriile Briceni, Dondușeni și Ocnița fuzionează cu judecătoria Edineț prin contopire, creînd Judecătoria Edineț; f) Judecătoriile Cantemir și Taraclia fuzionează cu judecătoria Cahul prin contopire, formînd Judecătoria Cahul; g) Judecătoria Călărași fuzionează cu judecătoria Strășeni prin contopire, creînd Judecătoria Strășeni; h) Judecătoria Ștefan-Vodă fuzionează cu judecătoria Căușeni prin contopire, creînd Judecătoria Căușeni; i) Judecătoriile Ceadîr-Lunga și Vulcănești fuzionează
  • Abordarea LEADER Pentru Prosperitate Rurală În Moldova

    Abordarea LEADER Pentru Prosperitate Rurală În Moldova

    Abordarea LEADER pentru prosperitate rurală în Moldova Lista celor 23 Grupuri de Acțiune Locală și localitățile ce fac parte din teritoriul lor GAL Lunca Prutului de Jos – aici informații despre apel Crihana Veche, Manta, Vadul lui Isac, Colibași, Brînza, Văleni, Slobozia Mare, Cîșlița-Prut, Giurgiulești GAL Bazinul Lacului Ghidighici – aici informații despre apel Sireți, Cojușna, Ghidighici, Roșcani, Scoreni GAL Valea Cuboltei – aici informații despre apel Dominteni, Petreni, Hăsnășenii Mari, Moară de Piatră, Cubolta, Hăsnășenii Noi, Pelinia, Sofia, Miciurin GAL Colinele Tigheciului – aici informații despre apel Chioselia, Coștangalia, Cîșla, Tartaul, Lingura, Cîrpești, Lărguța, Porumbești, Capaclia, Cociulia, Sadîc, Vișniovca GAL Serpentina Nistrului – aici informații despre apel Speia, Telița, Gura Bîcului, Varnița, Calfa GAL Bugeac Kilim – aici informații despre apel Svetlîi, Cealîc, Corten, Balabanu, Cazaclia GAL Plaiul Codrilor – aici informații despre apel Vorniceni, Lozova, Micleușeni, Dolna GAL Lunca Bîcului – aici informații despre apel Bucovăț, Rassvet, Gălești, Pănășești, Ciobanca, Căpriana, Negrești, Zubrești, Ghelăuza, Saca, Recea GAL Baștina Gospodarului – aici informații despre apel Mitoc, Zorile, Brăviceni, Ciocîlteni, Mălăiești, Crihana, Cucuruzeni, Clișova GAL Calea Dropiei – aici informații despre apel Chetrosu, Maramonovca, Mîndîc, Șuri, Drochia, Țarigrad, Gribova, Baroncea, Cotova, Zgurița GAL Cișmeaua Sudului – aici informații despre apel Cișmichioi, Etuilia, Alexandru Ion Cuza GAL Movila Măgura – aici informații