Citește ,,Morisena”.Pdf Nr 3 2020

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Citește ,,Morisena”.Pdf Nr 3 2020 Revistă trimestrială de cultură istorică Dr. Constantin-Tufan Stan După cursurile primare şi gimnaziale (Şcoala Confesională Ortodoxă Română și Gimnaziul de Stat (Lugoj) din urbea natală) a urmat studii academice, finalizate prin obţinerea licenţei de medic chirurg la Facultatea de Constantin Rădulescu Jr. – Medicină din Budapesta (1881), fiind chiar premiat pentru o lucrare teoretică din domeniul chirurgiei („Familia”, Eminentul chirurg lugojean Oradea, XVIII, 20, 1882, 247). După un an de practică la Budapesta, s-a stabilit la Bucureşti, ca medic chirurg la al Bucureștilor Spitalul Eforiei, unde a devenit unul dintre cei mai apreciaţi medici. Într-o scrisoare adresată fiicei sale Elena (21 mai Abstract: Constantin Rădulescu Jr. was a 1884, epistolă păstrată în fondul Rusalin, Arhiva Muzeului distinguished surgeon at the Eforiei Hospital in Bucharest. Național al Banatului Timişoara), Paulina Rădulescu His correspondence with doctor George Dobrin, his sublinia succesul profesional al fiului său, Constantin: brother-in-law and the first Romanian Prefect of Caraș- „Aşa era de căutat Severin County after the Great Union, describes episodes ca medic chirurg, că un representative for the social, political and cultural life general, I. Potescu, din of Bucharest at the turn of the twentieth century: the Galaţi, care trebuia să arrival of Ferdinand, the crown prince, in the capital of se supună unei operaţii the Kingdom of Romania and the vehement reaction of the grave, în loc să se ducă la anti-monarchist press, a long list of state institutions and Paris, unde era sfătuit de Romanian Members of Parliament in 1895, the celebration medicii săi să se opereze, of 10 May 1934. The letters also give biographic notes of a preferat să se supună a personalities of Banat, such as Victor Vlad Delamarina, fi operat de dr. Constantin Valeriu Branişte, Tiberiu Brediceanu, Caius Brediceanu, Rădulescu, operaţie care a Cornelia Brediceanu (Lucian Blaga’s wife), Vasile reuşit foarte bine”. Mangra and George Crăciunescu, a protopope from Belinț În anul 1882, C. Village. Sent on a mission to Messina after the devastating Rădulescu s-a ocupat earthquake in 1908, the prominent surgeon from Lugoj de instalarea surorii sale provided the Romanian press with impressive accounts of Sofia şi a fiicelor acesteia the consequences of the cataclysm. – Laura, Lucia şi Paula – la Azilul „Elena Doamna” din Bucureşti-Cotroceni. După Keywords: Constantin-Rădulescu Jr., George exmatricularea lui Victor Vlad din gimnaziul lugojean Dobrin, correspondence, earthquake, Messina. (1884), se va dedica educaţiei viitorului poet-acuarelist, înscriindu-l la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti, apoi, Constantin Rădulescu Jr. (Costi) s-a născut la Lugoj în toamna anului 1885, la Liceul Militar din Craiova. Tot în 15 iunie 1858. Era cel de-al patrulea copil al inginerului „unchiul Costi” a fost acela care, în decembrie 1887, a şi avocatului Constantin Rădulescu (1824-1895), per- făcut demersurile pentru transferul nepotului său la Liceul sonalitate de frunte a Lugojului (fiul preotului Nicolae Militar din Iaşi. Rădulescu din Chizătău, cumnat cu Trifu Șepețian), ales În cursul anului 1885, în timpul Războiului primar în trei legislaturi, şi al Paulinei, descendentă, pe sârbo-bulgar, a fost trimis pe front, ca medic chirurg, linie maternă, a familiei Nedelcu, reprezentanta unor la solicitarea guvernului sârb. Într-una dintre scrisorile vechi meseriaşi lugojeni, întemniţaţi pentru apartenenţa la adresate surorii sale Elena, C. Rădulescu descrie un episod 1 Societatea secretă „Constituţia ”. Rădulescu, fusese numit inginer inspector cu cadastrul, începând 1 „Constituţia”, societate secretă a românilor lugojeni cu 20 XI 1850, data înfiinţării instituţiei cadastrale în Banat. (1831-1834), aflată în consonanţă cu mişcările social-politice După naşterea Sofiei (1851), soţii Rădulescu rămân la Ciacova similare din Europa, care a prefigurat mişcările revoluţionare de până în anul 1854, când se reîntorc definitiv la Lugoj. Aici, la 1848; v. Ioan Boroș, Constituţia. Societate secretă română în C. Rădulescu va înfiinţa Banca „Lugojana”, iar soţia sa se va Lugoj. 1830-1834, Tipografia „Minerva”, Gheorghe Ţăran, 1928. dedica activităţilor sociale, conducând Reuniunea Femeilor Paulina Rădulescu (fiica lui Pavel Seiman din Timişoara- Române. Gheorghe Rădulescu, fratele cel mare al Sofiei, se Fabric) era nepoată, dinspre mamă, a lui Damaschin (Dima) va stabili la Budapesta, unde va activa ca farmacist la Curtea Nedelcu, fost meseriaş frânghier la Budapesta, important Regală (cf. „Revista Cercului Juridic Bănăţean”, Timişoara, din membru al Societăţii secrete lugojene „Constituţia”. În 1850, 31 octombrie 1936, unde este schiţat un portret al avocatului C. Paulina se stabileşte la Ciacova, unde soţul său, Constantin Rădulescu). Pag. 1 MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020 al întâlnirii cu Draga, regina Serbiei, căreia îi acordase o lui Lucian Blaga), Vasile Mangra, protopopul belinţean consultaţie medicală la spitalul militar în care îşi desfăşura George Crăciunescu4 ş.a. activitatea (vezi fondul Rusalin, arhiva Muzeului Național al Banatului Timişoara). Medicul lugojean şi-a oferit cu Epistolar dr. Constantin Rădulescu Jr. – dr. George generozitate şi profesionalism serviciile medicale şi în anul Dobrin 1908, când Societatea de Salvare din Bucureşti l-a trimis * la Messina, pentru a participa la operaţiunile de salvare a Bucureşti, 22 aprilie [1]889 victimelor cutremurului care lovise Sicilia2. Iubite George! După demisia dirijorului Iosif Czegka din fruntea Reuniunii Române de Cântări şi Muzică din Lugoj (1888), Din partea nevestei mele şi de la mine, primeşte Constantin Rădulescu va expedia surorii sale Elena, care sincerele noastre felicitări de ziua ta! Fie scris în cartea se ocupa de instruirea corului, partitura liturghiei ce se destinelor ca, împreună cu nevestica ta, să vă bucuraţi de cânta la biserica „Domniţa Bălaşa” din Bucureşti. nenumărate ori de aceasta şi de la Dumnezeu! S-a căsătorit, în anul 1888, cu Zoe Boerescu, Scrisoarea ta am primit-o, îţi mulţumesc pentru fiica avocatului Vasile Boerescu, aderent la mișcarea informaţiile ce mi-ai dat. Până acum, tribunalul nu m-a pașoptistă în perioada petrecută pe băncile Colegiului întrebat nimica. Regret foarte mult că nu mi s-au pus în „Sfântul Sava” din București, licențiat în Drept la Paris, cunoştinţă, la timpul său, lucrurile care ar fi bine să le profesor la Universitatea bucureşteană, ministru și ştiu astăzi. parlamentar, politician de orientare liberală, susținător Mă întrebi dacă vom merge la Paris. Ei, prea ne al proiectului aducerii unui prinț străin pe scaunul crezi boieri, nu, nu, nu ne vom duce. În burgul nostru ne domnesc din București. A colaborat la elaborarea vom mărgini a ne face o imaginaţie vie despre frumuseţile Enciclopediei române, monumentala lucrare apărută ce or fi pe acolo, şi apoi, în curând, întreprindem călătoria sub coordonarea lui Corneliu Diaconovich, redactând „la Roma”. noţiunile şi planşele cu caracter medical. A fost unul În lumea medicală şi în special cea chirurgicală de dintre iniţiatorii şi organizatorii deplasării Reuniunii lui pe aici, în curând e vorba să se facă o mişcare de personal; Ioan Vidu la Bucureşti, în 1906, pentru a participa la cu această ocazie, aşa mi se pare că greco-bulgaro-ţiganii dup-aici îşi vor aduce aminte şi de mine, şi anume că şi eu serbările Expoziţiei Jubiliare dedicate celor 40 de ani 5 de domnie a lui Carol I. S-a stins din viaţă la Bucureşti aş putea să le aduc un serviciu . De sărbătorile Paştelor, l-am avut pe Victor aici la în 8 martie 19363. noi. Am petrecut vreo 10 zile împreună şi bine6. Prin generozitatea doamnei ing. Maia Dobrin, care De vreo 3 zile, avem şi noi un Kronprinz7, adecă mi-a facilitat accesul la arhiva dr. George Dobrin, am de ce n-am putea avea şi noi un Kronprinz, când mai în identificat cinci epistole expediate de C. ădulescuR surorii toate statele civilizate există o asemenea marfă. Să fi văzut sale Elena şi cumnatului său, avocatul George Dobrin. ce straşnică primire i-a făcut… poliţia. Toate jurnalele Misivele, redactate între anii 1889 şi 1934, surprind câteva au sărbătorit venirea Kronprinz-ului; până şi pe jurnalul episoade reprezentative pentru viaţa socială, politică şi „Adevărul” l-a scos din sărite; acesta, în ziua intrării culturală a Bucureştilor la cumpăna dintre secolele XIX „triumfale” a Prinzului, a publicat un articol de fond, Cu şi XX: sosirea prinţului moştenitor, Ferdinand, în capitala un neamţ mai mult intitulat; conţinutul era la fel cu titlul8. regatului român şi reacţia virulentă a presei antimonarhice, Jurnalul, cu toate astea, se vindea în masă prin popor, o amplă listă a instituţiilor de stat şi a parlamentarilor tocmai când lumea-l aştepta pe Kronprinz. Libertatea români din anul 1895, cu adresele respective, secvenţe ale presei aici e ideală! sărbătoririi zilei de 10 mai a anului 1934. Corespondenţa lui C. Rădulescu creionează şi câteva elemente biografice 4 v. Constantin-Tufan Stan, Constantin Rădulescu Jr. – inedite ale unor personalităţi din sfera culturii bănăţene: pagini inedite din corespondenţa sa cu av. George Dobrin, în Victor Vlad Delamarina, Valeriu Branişte, Tiberiu „Reflex”, Reşiţa, VI, 1, 2, 3 (52-54), 2005, 56-58. Brediceanu, Caius Brediceanu, Cornelia Brediceanu (soţia 5 C. Rădulescu face aluzie la o iminentă trimitere într-o misiune medicală. 2 Impresiile privind cataclismul care lovise sudul 6 Victor Vlad era în această perioadă elev la Liceul Italiei au fost publicate într-un număr al ziarului
Recommended publications
  • Particularities of the Functional Profile and Urban Relations in Post-Socialist Lugoj Municipality
    PARTICULARITIES OF THE FUNCTIONAL PROFILE AND URBAN RELATIONS IN POST-SOCIALIST LUGOJ MUNICIPALITY IOAN SEBASTIAN JUCU∗ Key-words: functional profile, urban functions, urban relations, economic transition, Lugoj municipality. Quelques considérations sur le spécifique du profil fonctionnel et des relations urbaines dans la période post-socialiste de la municipalité de Lugoj. Le profil fonctionnel d’une ville est déterminé par son héritage historique, son évolution sociale et économique, par ses traditions mises en évidence petit à petit et par les effets des systèmes politiques qui l’a gouverné à diverses périodes. Le profil fonctionnel de la ville de Lugoj est le résultat de son évolution historique à partir de la vieille fonction de marche jusqu’aux fonctions urbaines actuelles, dominées par l’industrie et des services. La dynamique fonctionnelle de la ville a été influencée par la position de la municipalité en ce qui concerne le rôle politique et administratif dans cette partie du pays. Ainsi, à bref délai, ses fonctions de marché, celle commerciale, politique et administrative ont été complétées par d’autres fonctions, générées par l’évolution économique de la ville. La méthodologie de recherche utilisée est basée sur l’étude bibliographique, l’analyse des données statistiques et l’étude du terrain. On expose, d’une manière objective, quelques considérations sur le profil fonctionnel de la ville en accord avec la restructuration urbaine, de l’économie planifiée à celle de marché, spécifique pour les sociétés développées. On analyse ainsi, les fonctions urbaines dans le contexte des principaux domaines d’activité économique aussi que dans le contexte de la polarisation spatiale de celles-ci dans l’espace rural de la proximité de la municipalité Lugoj.
    [Show full text]
  • Alegerile Parlamentare Din Anul 1919 În Judeţul Caraş+Severin
    ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE # ISTORIE, XIX, 2011 http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm ALEGERILE PARLAMENTARE DIN ANUL 1919 ÎN JUDEŢUL CARAŞ+SEVERIN Vasile Dudaş * Keywords: 1919 parliamentary elections, Banat, Caraş-Severin county. Cuvinte cheie: alegeri parlamentare 1919, Banat, judeţul Caraş-Severin. 1919 Parliamentary Elections in Caraş-Severin County (Abstract) ] e aim of this study is to investigate the development of the November 1919 parliamentary elections in the districts of Caraş-Severin County. After the withdrawal of Serbian and French troops from the Banat and the establishment of the Romanian administration, two counties were set-up in the Banat area allocated to Romania after the Paris Peace Conference, namely Caraş-Severin and Timiş-Torontal. Caraş-Severin County had its capital in Lugoj and included most of the former Hungarian county with the same name. According to the decisions of the National Assembly of Alba Iulia from 1 December 1918, the new county administration was subordinated to the Governing Council based in Sibiu at that time. Both the domestic and international public observed the elections closely, which were announced at the beginning of 1919. ] ese were the ` rst parliamentary elections in Great Romania. ] is study describes the new election law: the organization of electoral districts on the territory of the mentioned county; the disputes between the political parties that occurred during the preparation of the candidates lists for the Chamber of Deputies and Senate , the activity of the political parties based in this county; and the electoral tours of candidates in the districts’ villages and cities. ] e study highlights that these elections were conducted during a state of siege and censorship, which represented a form of political aggression and a way to inc uence the electorate.
    [Show full text]
  • Cultural Heritage, Local Identity and Urban Regenration: the Case Study of Lugoj Municipality, Romania
    Geographica Timisiensis, vol. 21, nr. 1, 2012 (pp. 17-36) • CULTURAL HERITAGE, LOCAL IDENTITY AND URBAN REGENRATION: THE CASE STUDY OF LUGOJ MUNICIPALITY, ROMANIA Ioan Sebastian JUCU West University of Timişoara, Department of Geography, Blvd. V. Pârvan, No. 4, 300223, Timişoara, Romania, e-mail: [email protected] Abstract: As a medieval settlement, but with a longer history than this layer of time, the Municipality of Lugoj disposes by an important cultural heritage less known at the national and European level. Known for a long time in the past as the cultural capital city of the Romanian Banat, during the communist and post-socialist periods this settlement loses this status with real valences more than the metaphoric mean. The old communist regime through its particular way of development fades and ignores the cultural potential of the town, this political attitude being against of the cultural affirmation of the town on the local, regional and national level. In a globalized world, marked by neoliberal trends of development, in connection with the promotion of the international values, the (re)construction of the local identity represents a prior condition for sustainable development of the town. On the other hand between the local cultural potential, the contemporary trends of development and the urban dynamics can be create a close connection that could offer new opportunities for further evolutions of the town. With an important cultural heritage and as an old model of inter- and multiculturality, the municipality of Lugoj could evolve in the future as a settlement with a cultural function beside the other ones outlined in time grounded by particular political, economic, social and cultural frames developed in this geographical space from Romania.
    [Show full text]
  • Systemic Approach in the Study of Rural Complexity and Disparities
    Systemic Approach in the Study of Rural Complexity and Disparities Cătălina ANCUȚA, PhD , Assoc. Prof. Department of Geography Faculty of Chemistry, Biology, Geography West University of Timișoara, Romania "Systems Approaches for sustainable agriculture – Part I" Brussels, 5-6 December 2016 Territorial System Geographers have had long ago the intuition of the need to study ensembles constituted of elements whose combination ensures a certain aspect of the whole. After dedicated their study to humanized region (and the genres de vie ) in the first part of the twentieth century, then to the polarized region , in the second half of the century, human geography recovers the system , as the most suitable grid to interpret the so complex reality called territory . • Definition The territorial system is a set of components which interact, determine and influence each other. The complexity of the territorial system (cf. Ianoș, 2000) SOCIAL COMPONENTS BUILT ECONOMIC COMPONENTS NATURAL COMPONENTS COMPONENTS PSICHOLOGICAL COMPONENTS "Systems Approaches for sustainable agriculture – Part I" 5-6 December 2016 in Brussels Sets of components inside the territorial system Natural system : relief, climate (temperatures, precipitations, early frost, late frost, winds regime etc. ), hidrography (density, types, quality of water), vegetation, fauna, soils (agricultural potential), natural risks . Social system : number of inhabitants, natural dynamic, territorial mobility, density, spatial concentration, demographic structures (labour resources) Built system : housing (architecture, built density, confort of living), types of settlements and neighbourhood, territorial equipment, transport infrastructures, functional areas,. Economic system : economic activities, no of companies, companies density, SMS density, no of jobs, output, level of efficency, economic environment, economic tradition. Psichological system : values, normes, rules, mentality, identity (resorts of behaviour), lows, preferences, expectations, attitudes, behaviour...
    [Show full text]
  • Geographica Timisiensis
    ISSN – L: 1224 – 0079 ISSN (on-line): 2248 - 1877 WEST UNIVERSITY OF TIMIŞOARA FACULTY OF CHEMISTRY, BIOLOGY AND GEOGRAPHY DEPARTMENT OF GEOGRAPHY GEOGRAPHICA TIMISIENSIS Vol. XXI, nr.1, 2012 TIMIŞOARA ` EDITORS: Editor-in-Chief: Prof. Dr. Nicolae POPA Assistant Editors: Prof. Dr. Martin OLARU, Lect. Dr. Cătălina ANCUŢA Technical Editors: Ass Prof. Dr. Constantin VERT, Lect. Dr. Sorin PAVEL, Lect. Dr. Ramona IŞFĂNESCU Editorial Secretary: Claudia MUŢULESCU, Florina ARDELEAN EDITORIAL BOARD: Prof. Dr. Dan BĂLTEANU (member of the Romanian Academy), University of Bucharest, Prof. Dr. Alexandru UNGUREANU (corresponding member of the Romanian Academy), University „Al. I. Cuza” of Iaşi, Lect. Dr. Cătălina ANCUŢA, West University of Timişoara, Prof. Dr. Joan Serafi BERNAT MARTI, „Jaume I” University of Castellon, Spain, Prof. Dr. Milan BUFON, „Primorska” University of Koper, Slovenia, Prof .Dr. Nicolae CIANGĂ, „Babeş-Bolyai” University of Cluj- Napoca, Prof. Dr. Pompei COCEAN, „Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca, Prof. Dr. Remus CREŢAN, West University of Timişoara, Prof. Dr. Branislav DJURDJEV, University of Novi Sad, Serbia, Prof. Dr. Liliana DUMITRACHE, University of Bucharest, Prof. Dr. Vasile EFROS, University of Suceava, Prof. Dr. Javier ESPARCIA PÉREZ, University of Valencia, Spain, Prof. Dr. Horst FÖRSTER, „Eberhard Karls” University of Tübingen, Germany, Prof. Dr. Jean Baptiste HUMEAU, University of Angers, France, Prof. Dr. Ioan IANOŞ, University of Bucharest, Prof. Dr. Corneliu IAŢU, University „Al. I. Cuza” of Iaşi, Prof. Dr. Alexandru ILIEŞ, University of Oradea, Prof. Dr. Sebastian KINDER, „Eberhard Karls” University of Tübingen, Germany, Ass Prof. Dr. Duncan LIGHT, Liverpool Hope University, Great Britain, Prof. Dr. Ionel MUNTELE, University „Al. I. Cuza” of Iaşi, Prof.
    [Show full text]
  • LUCIAN BLAGA În Diplomaţia Românească
    LUCIAN BLAGA în diplomaţia românească LUCIAN BLAGA în diplomaţia românească Sebeş 2011 Editori Municipiul Sebeş Fundaţia Europeană Titulescu Centrul Cultural „Lucian Blaga― Sebeş Îngrijitor ediţie: George G. Potra Redactor: Victor Iulian Potra Tehnoredactor: Danny Moldovan Coperta: Călin Șuteu CIP © 2010 - 2011 Toate drepturile sunt rezervate autorilor și deţinătorilor materialelor folosite în prezenta ediţie. ACASĂ, ÎN LANCRĂM, DESPRE DIPLOMAŢIA LUI LUCIAN BLAGA Nu l-am cunoscut direct pe Lucian Blaga. Ca şi pe atâţia alţi savanţi ai României. Eram poate prea tânăr ca să mă pot apropia de el, era prea departe de Bucureşti, exilat într-o chilie a Bibliotecii Universitare din Cluj, unde supravieţuia necunoscut de tinerele generaţii; îndeplinea o obligaţie mult sub pregătirea sa şi dimensiunea de enciclopedist, dar continua să gândească şi să scrie. Asemenea celor născuţi în anii ’40, aveam să aflăm despre cel mai mare filosof român al secolului 20 abia în a doua jumătate a anilor ’60. Pas cu pas, ca atâţia alţii, i-am parcurs unele din cărţi, nu cu uşurinţă, căci pregătirea mea unidimensională era departe de a-i pătrunde gândirea şi opera. Eram însă bucuros că într-o etapă de oarecare deschidere i se lăsa lui Lucian Blaga posibilitatea să ajungă din nou la cititorii săi şi noi ne puteam împărtăşi din creaţia lui, fără frica de a fi pedepsiţi pentru accesul nepermis la „literatură subversivă―. Mi-aduc şi azi aminte cum, în anii 1964–1965, intrând în Ministerul Afacerilor Externe, la Oficiul de Studii şi Documentare, unde aveam să lucrez
    [Show full text]
  • Victor Vlad Delamarina – Contexte Şi Texte
    Victor Vlad Delamarina – contexte şi texte Graţiela BENGA-ŢUŢUIANU Key-words: biography, dominant and peripheral politics, literature, cultural history Memoria literară l-a păstrat pe Victor Vlad Delamarina ca pe un talentat poet dialectal, prea timpuriu trecut în altă lume. „Poet dialectal” îl numise Titu Maiorescu (Maiorescu 1898: 119) iar autoritatea criticului de direcţie nu a fost pusă decât arareori la îndoială. Însă despre poetul, prozatorul şi acuarelistul lugojean Victor Vlad Delamarina se ştiu prea puţine. Nu a fost un scriitor canonic, dar trebuie reţinut că prin Victor Vlad Delamarina se deschide un drum, vorbeşte o epocă, un anume fel de aşezare în lume şi un anumit tip de sensiblitate – poate străine cititorului de astăzi, dar importante pentru a înţelege dinamica literaturii, evoluţia culturală (în sensul ei larg) sau relaţia subtilă dintre Centru şi margine. 1. Un context bănăţean Valorile naţionale au stat în centrul vieţii bănăţene în a doua jumătate a veacului al XIX-lea. După 1867, când se impusese dualismul austro-ungar, a început să prindă contur o altă epocă, în care relaţia cu Împăratul a fost zguduită din temelii. Născut în 1863 la Lugoj, A.C. Popovici1 s-a format în acest climat şubrezit. După studii de medicină la Viena şi Graz, a devenit unul dintre cei mai activi oponenţi ai procesului de maghiarizare din Transilvania şi Banat. Se formează în […] lumea definită nu doar de Germania bismarckiană, de buna relaţie cu Viena, ci şi de ascensiunea noilor forţe politice, intelectuale – a noilor lideri. Cititor al ziarelor de pretutindeni (fiindcă el este legat de actualitate (s. a.) cum puţini autori români fuseseră până la el), e la curent cu noile idei politice ale lumii.
    [Show full text]
  • Morisena 3 2020.Pdf
    Revistă trimestrială de cultură istorică Dr. Constantin-Tufan Stan După cursurile primare şi gimnaziale (Şcoala Confesională Ortodoxă Română și Gimnaziul de Stat (Lugoj) din urbea natală) a urmat studii academice, finalizate prin obţinerea licenţei de medic chirurg la Facultatea de Constantin Rădulescu Jr. – Medicină din Budapesta (1881), fiind chiar premiat pentru o lucrare teoretică din domeniul chirurgiei („Familia”, Eminentul chirurg lugojean Oradea, XVIII, 20, 1882, 247). După un an de practică la Budapesta, s-a stabilit la Bucureşti, ca medic chirurg la al Bucureștilor Spitalul Eforiei, unde a devenit unul dintre cei mai apreciaţi medici. Într-o scrisoare adresată fiicei sale Elena (21 mai Abstract: Constantin Rădulescu Jr. was a 1884, epistolă păstrată în fondul Rusalin, Arhiva Muzeului distinguished surgeon at the Eforiei Hospital in Bucharest. Național al Banatului Timişoara), Paulina Rădulescu His correspondence with doctor George Dobrin, his sublinia succesul profesional al fiului său, Constantin: brother-in-law and the first Romanian Prefect of Caraș- „Aşa era de căutat Severin County after the Great Union, describes episodes ca medic chirurg, că un representative for the social, political and cultural life general, I. Potescu, din of Bucharest at the turn of the twentieth century: the Galaţi, care trebuia să arrival of Ferdinand, the crown prince, in the capital of se supună unei operaţii the Kingdom of Romania and the vehement reaction of the grave, în loc să se ducă la anti-monarchist press, a long list of state institutions and Paris, unde era sfătuit de Romanian Members of Parliament in 1895, the celebration medicii săi să se opereze, of 10 May 1934.
    [Show full text]
  • Liviu Tempea, the Composer-Pianist – 150 Years from His Birth
    LIVIU TEMPEA, THE COMPOSER-PIANIST – 150 YEARS FROM HIS BIRTH Prof., Ph.D. CONSTANTIN-TUFAN STAN "Filaret Barbu" School, Lugoj Constantin-Tufan STAN, teacher at the "Filaret Barbu" School of Fine Arts of Lugoj and associate professor at the Music Department of the Western University of Timiúoara, was born in Bocúa, Caraú-Severin county, on 13 February 1957. He is a graduate of the "Ciprian Porumbescu"Conservatory of Music of Bucharest, doctor in musicology at the "Gheorghe Dima" Music Academy of Cluj-Napoca and member of the Union of Composers and Musicologists of Romania. He has been declared Honorary Citizen of the commune of BelinĠ (Timiú county), "for his the books entitled Rapsodia din BelinĠ (The BelinĠ Rhapsody) and Corul din Chizătău (The Choir of Chizătău), with which he spread the fame of the choral movement of our commune throughout our entire country as well as abroad". In 2009, he won the UCMR prize for historiography for the volumes György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea spirituală (György Kurtág. Return to the Spiritual Matrix) (Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009), Victor Vlad Delamarina úi familia sa. ContribuĠii biografice (Victor Vlad Delamarina and Family. Biographical Contributions) and George Enescu în Banat (George Enescu in Banat ) (both published at Editura Eurostampa, Timiúoara, 2009). Liviu Tempea was one of the first professional musicians from the Banat region, an outstanding concert pianist of his time and an equally gifted composer (although self-taught as a composer, his few compositions uncover signs of a real talent). He was an important animator of the musical life of the Banat and Transylvanian regions of the early 20th century, who imposed the values of art music in the most diverse socio-cultural contexts.
    [Show full text]
  • The Banat Political Elite During the 1926 General Elections*
    ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXIII, 2015 http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm THE BANAT POLITICAL ELITE DURING THE 1926 GENERAL ELECTIONS* Ovidiu Emil Iudean** Keywords: 1926 parliamentary elections, Banat, political elite, political options Cuvinte cheie: alegerile parlamentare din 1926, Banat, elită politică, opțiuni politice (Abstract) The present study aims to analyze the electoral phenomena in which the regional political elite from Banat were involved during the parliamentary elections in May 1926. Based on archival sources and information extracted from the contemporary early 20th century press, we will trace the coordinates of the national and regional political context, conduct a prosopographic analysis of the interwar Banat political elite, and discuss the electoral strategies employed as well as the outcomes of the elections. The conclusions will focus on the role of the 1926 elections from Banat in the process of the integration of the regional parliamentary elites in the political life of Greater Romania. tarting with the mid - 19th century, the elec- political life of Greater Romania was a lengthy tions for parliament represented turning process, a fact also reflected at an electoral level. pointsS in the history of the Banat. By the middle The specific socio-political realities of the Banat of the first half of the 20th century, the electoral corroborated with the multi-ethnic and multi-con- experience amassed by the Banat voters had led fessional character of the region, its electoral tradi- them to grow aware of the fact that, periodically, a tion, and the transformations which had occurred right they were able to exercise could function as at the level of the political elite after 1918 argue for a means of solving their own issues.
    [Show full text]
  • Caietele Blaga 2019
    https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 CAIETELE BLAGA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „LUCIAN BLAGA” Ediţia a XXXIX-a, 9-12 mai 2019 LANCRĂM, SEBEŞ, ALBA IULIA 1 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 Proiect editorial susţinut de: Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Sebeş, prin Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, în parteneriat cu: Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba ----------------------------------------------------------------- COLEGIUL ONORIFIC: Dorli BLAGA, Acad. Alexandru SURDU, Dorin NISTOR – primarul Municipiului Sebeş REDACŢIA: Nadia MITREA – director, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Ion MĂRGINEANU – redactor fondator Eugeniu NISTOR – redactor responsabil Mihai-Octavian GROZA – consilier editorial Rodica HĂPREAN – secretar de redacţie N. Emil ALEXANDRU – tehnoredactor --------------------------------------------------------------------- ISSN: 2360-3054; ISSN: L 2360-3054 --------------------------------------------------------------------- 2 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 CAIETELE BLAGA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „LUCIAN BLAGA” Ediţia a XXXIX-a, 9-12 mai 2019 Editura Ardealul Târgu-Mureş, 2019 3 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 EFIGIE LA LANCRĂM, PRIMĂVARA, ÎNFLORESC VEŞNICII! Nadia-Diana MITREA Directorul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeş De 39 de primăveri, cele mai luminate minţi, cei mai fini cercetători, biografi şi exegeţi ai operei blagiene îşi dau întâlnire la Sebeş, într-un veritabil regal al cul- turii şi spiritualităţii româneşti închinat memoriei mare- lui Lucian Blaga (1895-1961), născut pe aceste melea- guri binecuvântate de Dumnezeu. Preţ de câteva clipe, la Sebeş şi la Lancrăm, spiritele iscoditoare, aflate mereu în căutarea pietrei filosofale, dar şi simpli participanţi şi vizitatori care păşesc prin poarta de la curţile dorului, îşi vindecă setea de cunoaştere şi încearcă atât de subli- mul sentiment al datoriei împlinite faţă de memoria ma- relui poet al luminii şi filosof al misterelor.
    [Show full text]
  • Files/SSC Nr 4
    STUDII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ VOLUME XIII, ISSUE 4, DECEMBER 2017 VOLUME XIII, N° 4, DÉCEMBRE 2017 VOLUMUL XIII, NR. 4, DECEMBRIE 2017 Revistă editată de / revue éditée par / journal published by: UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD, ROMÂNIA în parteneriat cu / en partenariat avec / in partnership with: LE DÉPARTEMENT DE ROUMAIN D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CAER - EA 854 D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CIRRMI DE L'UNIVERSITÉ PARIS 3 - SORBONNE NOUVELLE, FRANCE FACULTATEA DE FILOSOFIE, DEPARTAMENTUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, UNIVERSITATEA NOVI SAD, SERBIA UNIVERSITY OF JENA, INSTITUTE FOR SLAVIC LANGUAGES, JENA, GERMANY INSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU” AL ACADEMIEI ROMÂNE FILIALA TIMIŞOARA L'ASSOCIATION INTERNATIONALE DE PSYCHOMÉCANIQUE DU LANGAGE (AIPL), PARIS, FRANCE „Vasile Goldiş” University Press Arad – România Colegiul editorial / Editorial Board Editor şef/Editor–in–Chief: Prof. univ. dr. Alvaro ROCCHETTI – Université Paris 3 – Sorbonne Nouvelle, France Director executiv/Executive Director, Redactor şef fondator/ Editor–in–Chief founder: Prof. Vasile MAN – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Director adjunct/Second Editor in Chief - CS Dr. Viviana MILIVOIEVICI - Academia Română, Filiala Timişoara Coeditori/Co-Editors-in-Chief: Prof. univ. dr. Sophie SAFFI – Université d’Aix- Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. Louis BEGIONI – Université d’Aix- Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. habil Emilia PARPALĂ –, Universitatea Craiova; Conf. univ. dr. Virginia POPOVIČ – Universitatea Novi Sad, Serbia; Acad. Prof. univ. dr. Thede KAHL – University of Jena, Germany; Dr. Graţiela BENGA-ŢUŢUIANU, Academia Română, Filiala Timişoara; Prof. univ. dr. Rodica BIRIŞ – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România ISSN 1841-1401 (print) ISSN - L 1841-1401 Consiliul ştiinţific – Referenţi / Scientific Board ISSN 2067-5135 (online) Director adjunct/Second Editor in Chief - CS Dr.
    [Show full text]