https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 CAIETELE BLAGA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „LUCIAN BLAGA” Ediţia a XXXIX-a, 9-12 mai 2019 LANCRĂM, SEBEŞ, ALBA IULIA 1 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 Proiect editorial susţinut de: Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Sebeş, prin Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, în parteneriat cu: Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba ----------------------------------------------------------------- COLEGIUL ONORIFIC: Dorli BLAGA, Acad. Alexandru SURDU, Dorin NISTOR – primarul Municipiului Sebeş REDACŢIA: Nadia MITREA – director, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Ion MĂRGINEANU – redactor fondator Eugeniu NISTOR – redactor responsabil Mihai-Octavian GROZA – consilier editorial Rodica HĂPREAN – secretar de redacţie N. Emil ALEXANDRU – tehnoredactor --------------------------------------------------------------------- ISSN: 2360-3054; ISSN: L 2360-3054 --------------------------------------------------------------------- 2 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 CAIETELE BLAGA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „LUCIAN BLAGA” Ediţia a XXXIX-a, 9-12 mai 2019 Editura Ardealul Târgu-Mureş, 2019 3 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 EFIGIE LA LANCRĂM, PRIMĂVARA, ÎNFLORESC VEŞNICII! Nadia-Diana MITREA Directorul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeş De 39 de primăveri, cele mai luminate minţi, cei mai fini cercetători, biografi şi exegeţi ai operei blagiene îşi dau întâlnire la Sebeş, într-un veritabil regal al cul- turii şi spiritualităţii româneşti închinat memoriei mare- lui Lucian Blaga (1895-1961), născut pe aceste melea- guri binecuvântate de Dumnezeu. Preţ de câteva clipe, la Sebeş şi la Lancrăm, spiritele iscoditoare, aflate mereu în căutarea pietrei filosofale, dar şi simpli participanţi şi vizitatori care păşesc prin poarta de la curţile dorului, îşi vindecă setea de cunoaştere şi încearcă atât de subli- mul sentiment al datoriei împlinite faţă de memoria ma- relui poet al luminii şi filosof al misterelor. Dacă începuturile au fost timide, dar atât de im- portante în conturarea acestui impresionant palmares, cu trecerea timpului, Festivalul Internaţional „Lucian Blaga” a crescut ca amploare şi impact, şi-a diversificat 4 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 programul şi paleta de subiecte abordate, devenind as- tăzi una dintre cele mai longevive şi vivace manifestări cultural-ştiinţifice din ţara noastră, curtat de persona- lităţi de seamă ale vremii. Ediţia cu numărul 39 este aşezată sub semnul lu- minii şi al meditaţiei, al regenerării şi înnoirii, la aniver- sarea celor 100 de ani scurşi de la prima experienţă edi- torială blagiană, prin publicarea volumului de versuri Poemele luminii şi a culegerii de cugetări, maxime şi afo- risme Pietre pentru templul meu. În acest sens, mani- festările proiectate au încercat să răspundă aşteptărilor venite dinspre admiratorii operei blagiene, dimensiunea ştiinţifică alternând cu cea educativ-recreativă. Nădăjduim că şi în acest an, lumina, metafora tu- telară a celei de-a XXXIX-a ediţii a Festivalului Inter- naţional „Lucian Blaga” Sebeş, va spori a „lumii taină” şi îşi va risipi „razele ei albe” spre îmbogăţirea zestrei culturale româneşti. Cu gânduri de mulţumire către toţi colaboratorii noştri, cu preţuire sinceră distinselor doam- ne Dorli Blaga şi Felicia Cornelia Bugnariu, pornim în căutarea „paşilor profetului” cu dorul de a simţi clipele ca nişte „muguri plini”. La Lancrăm, primăvara, înfloresc veşnicii! 5 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 ESEU: SISTEMUL FILOSOFIC AL TRILOGIILOR LUI LUCIAN BLAGA Acad. prof. univ. dr. Alexandru SURDU Academia Română, preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psih. şi Pedag., director, Instit. de Filosofie şi Psih. „C. Rădulescu-Motru” Încă din tinereţe, Lucian Blaga şi-a anunţat un sis- tem filosofic trilogial pentadic. Acesta urma să cuprindă cinci trilogii: 1) Trilogia cunoaşterii; 2) Trilogia culturii; 3) Trilogia valorilor; 4) Trilogia cosmologică şi 5) Trilogia pragmatică. Fără nici o altă consideraţiune, s-ar putea spune că este vorba de un sistem filosofic disciplinar. Faţă de unul clasic pentadic, care să cuprindă 1) ontolo- gia; 2) logica; 3) metodologia; 4) gnoseologia şi 5) epistemologia, adică un sistem pentadic cu discipline fundamentale, enumerate după ordinea istorică în care au apărut, sistemul lui Blaga se dovedeşte parţial-funda- mental, în sensul că el cuprinde numai o disciplină fun- damentală clasică, respectiv gnoseologia, prin Trilogia cunoaşterii, şi, prin Trilogia cosmologică, o parte din on- tologie. Celelalte sunt discipline moderne, derivate, cu apariţie târzie, spre secolul 20: filosofia culturii, axiologia sau teoria valorilor şi pragmatica, de la orientarea filoso- fică numită „pragmatism”. Ce-i drept, gnoseologia, apărută în perioada filoso- fiei moderne ca disciplină filosofică fundamentală are se- 6 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 rioase implicaţii ontologice prin „obiectul cunoaşterii” şi logice prin „subiectul cunoaşterii”, care presupune cu- noaşterea senzorială şi cunoaşterea raţională, redată prin expuneri ale cunoştinţelor despre formele gândirii care presupun logica, dar şi cunoştinţe metodologice re- feritoare la modalităţile raporturilor obiect-subiect. Pe ba- za acestora pot fi expuse şi disciplinele filosofice subor- donate, ca teoria culturii şi teoria valorilor (axiologia), mai puţin însă pragmatica. Ultima are accepţii deosebite, moral-pedagogice şi praxiologice. Principial, ar fi greu de alcătuit un asemenea sis- tem filosofic disciplinar, care să aibă o anumită coerenţă deductivă şi secvenţială între cele cinci componente enumerate de tânărul Blaga „prin anii ’35.”1 Aceasta, fără să deţinem alte amănunte metodologice, în afară de „structura” trilogială a disciplinelor, care sugera o inspira- ţie kantiană sau clasic germană, dialectico-speculativă. S-a dovedit ulterior că autorul n-a respectat nici structura pentadică a sistemului, redusă la patru discipline, şi nici structura triadică a fiecărei discipline, ceea ce dovedeşte că nici pentada şi nici triada n-au avut vreo semnificaţie metodologică deosebită. Renunţarea la Trilogia pragmatică (ultima) se pare că nu s-a făcut numai din motive de timp, căci Blaga avea deja o lucrare (Fiinţa istorică) programată pe locul întâi din ultima disciplină, pe care a trecut-o însă pe locul trei din Trilogia cosmologică (a patra). Ar fi avut timp şi pentru restul lucrărilor din pragmatică, căci la Fiinţa isto- rică scria şi publica din 1943, dar Blaga n-a mai anunţat nici un alt titlu de lucrare pentru această ultimă trilogie. În plus, Fiinţa istorică, nici după titlu, nici după conţinut nu are legătură cu pragmatica. 7 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 Reducând disciplinele filosofice la patru şi conside- rând „încheiat” sistemul cu adaosuri la trilogiile iniţiale: două la prima = cinci; două la a treia = cinci, în total 16 lucrări, şi noi suntem obligaţi să-l considerăm ca atare. Mai intervine însă ceva în legătură cu ordinea celor patru discipline şi structura sistemului filosofic. Ordinea, aşa cum au fost elaborate lucrările, este de la prima la a IV-a, dar sistemul ca atare, adică ordinea sistematică este alta şi se dovedeşte mai mult categorială decât dis- ciplinară. Ea se găseşte schiţată în lucrarea Fiinţa isto- rică,2 terminată în 1959, când Blaga avea în faţă toate lucrările şi nu-l mai interesa ordinea în care au fost ela- borate. Parcurgerea lucrărilor filosofice, cu titulaturile lor disciplinare, dovedeşte însă, chiar la o simplă răsfoire fu- gitivă, că sunt altceva decât ne-am fi aşteptat, adică nu sunt simple teorii ale domeniilor respective, cu problema- tici clasice sau tradiţionale, ajustate, cum se face de regulă cu adaosuri moderne. Ce-i drept, Blaga, urmând stilul tradiţional, de origine aristotelică, de prezentare in extenso a contribuţiilor filosofice, ştiinţifice, culturale, ar- tistice ale predecesorilor, pe care de regulă le combate, ne oferă şi o imagine, dacă nu sistematică, totuşi con- cret-istorică asupra domeniului disciplinar în care face investigaţii personale. În domeniul cunoaşterii, Blaga vorbeşte despre do- uă tipuri de cunoaştere: cea obişnuită, numită paradisia- că, şi cea ştiinţifică, numită luciferică. Indiferent de termi- nologie, el nu face o analiză detaliată a cunoaşterii (o te- orie), ci doar separă cunoaşterea obişnuită de cea ştiin- ţifică, ilustrată cu exemple din ştiinţele vremii. Ar fi vorba aici mai degrabă de ceea ce s-a numit „epistemologie”. Cert este că în noul eon sau noua eră a cunoaşterii se 8 https://biblioteca-digitala.ro Caietele Blaga 2019 ajunge, prin extinderea ei, până la limitele existenţei per- ceptibile senzorial, adică până la transcenderea aces- teia. Specifice exprimărilor prin care sunt descrise feno- menele limitative sunt antinomiile sau paradoxele inac- ceptabile din perspectiva logicii obişnuite. Blaga face abstracţie de doctrinele logico-dialectice create special pentru justificarea acestor enunţuri contradictorii şi con- sideră că ele ar trebui admise ca atare, ca dogme, de unde şi expresia de „eon dogmatic”. Obiectul cunoaşterii, astfel conceput, de neînţeles, rămâne, oricât ne-am strădui, ascuns. Este un mister, pe care cunoaşterea luciferică, numită şi minus cunoaştere, nu poate decât să-l actualizeze şi să-l permanentizeze. Există o „cenzură transcendentă”, trasată de Marele Anonim, care împiedică dezlegarea misterelor, dar care permite totuşi „revelarea” lor prin creaţii culturale. Trilogia cunoaşterii