Republica Moldova
CURTEA DE CONTURI
HOTĂRÎRE Nr. HCC25/2013 din 20.05.2013 privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Ungheni pe anii 2011-2012
Publicat : 12.07.2013 în MONITORUL OFICIAL Nr. 146-151 art. 22 Data intrării în vigoare
Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Ungheni, dl Iurie Toma, reprezentantului Guvernului în teritoriu, dna Natalia Rotaru, vicepreședintelui raionului Ungheni, dl Tudor Rădeanu, șefului Direcției Finanțe a Consiliului raional Ungheni, dna Tatiana Struc, șefului adjunct al Direcției Învățămînt, Tineret și Sport a Consiliului raional Ungheni, dna Galina Gheorghița, șefului Direcției privatizare a Agenției Proprietății Publice a Ministerului Economiei, dl Mihail Doruc, şi primarilor: or. Ungheni, dl Alexandru Ambros, s. Bușila, dl Valeriu Todirică, s. Valea Mare, dna Galina Varvariuc, com. Todirești, dl Victor Baltag, com. Sculeni, dl Vasile Casian, precum și contabilului-șef al primăriei com. Costuleni, dna Maria Arhirii, călăuzindu-se de art. 2 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Ungheni pe anii 2011-2012.
Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art. 28, art. 30 şi art. 31 din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2012-2013, avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale din raion a prevederilor regulamentare în procesul bugetar; corespunderea cadrului normativ şi analitic a procedurilor de evaluare, planificare şi administrare a impozitelor/taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; verificarea administrării şi integrităţii patrimoniului public.
Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[2]. Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. Au fost examinate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional (în continuare – CR) şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităților administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.
Examinînd rezultatele auditului și audiind rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi a constatat:
Sintetizînd abaterile și iregularităţile admise de autoritățile administrației publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Ungheni în procesul bugetar și în gestionarea patrimoniului public în anii 2011-2012, se atestă că AAPL nu au manifestat interesul necesar în vederea asigurării unei discipline financiar-bugetare rigide pentru promovarea legalității și regularității respective în exercițiul bugetar și în administrarea patrimoniului public, precum și pentru realizarea intereselor publice de ordin economico-social. Ca urmare, reieșind din constatările Raportului de audit, se menționează că:
• În perioada auditată, AAPL (de nivelurile I şi II) din raion nu au manifestat preocuparea necesară în vederea asigurării legalităţii şi regularităţii în procesul bugetar şi în gestionarea patrimoniului public. Autorităţile raionale nu au realizat măsuri sistemice în materie de identificare, evaluare şi monitorizare a potenţialului economico-financiar, respectiv, nu au asigurat fundamentarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin estimarea şi prognozarea relevantă a indicilor fiscal-bugetari, care ar asigura stabilitatea financiară a bugetelor UAT de nivelurile I şi II din raion. Totodată, Direcţia finanţe (în continuare – DF) nu şi-a exercitat exhaustiv atribuţiile conform cadrului procedural de elaborare a bugetelor locale, nedispunînd de proceduri şi instrumente ce ţin de formarea bazei de impozitare, nu a conlucrat eficient, în acest sens, cu AAPL şi cu autorităţile fiscale, statistice şi cadastrale, precum şi cu agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea veniturilor bugetare, ca urmare diminuînd şi gradul de responsabilitate conferit DF prin atribuţiile funcţional-instituţionale. În consecinţă, au fost atestate anumite incompetențe instituţionale, cum ar fi lipsa cadrului metodologic adecvat şi a instrumentelor analitice şi informaţionale de evaluare a prognozelor bugetare, aferente formării indicatorilor respectivi. Aceste deficienţe au condus la neluarea în calcul, în procesul de formare a veniturilor bugetare în anii 2011-2012, a unor venituri în sumă de 4,0 mil.lei și, respectiv, 6,0 mil.lei.
• Planificarea necorespunzătoare a veniturilor bugetare, precum şi lipsa de preocupare a autorităţilor executive privind identificarea şi colectarea surselor proprii de venituri constituie un impediment în consolidarea propriilor bugete. Verificările selective ale auditului denotă că neîncasarea integrală a plăţilor pentru arenda terenurilor agricole şi terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate, a plăţilor din locaţiunea imobilelor proprietate publică au determinat ratarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală de pînă la 1,1 mil.lei.
• O rezervă semnificativă la acumularea veniturilor în bugetele UAT o constituie şi restanţele contribuabililor, care, la situaţia din 31.12.2012, au însumat 3,4 mil.lei.
• Managementul financiar în gestiunea cheltuielilor bugetare nu s-a încadrat în normele legale prevăzute, în consecinţă fiind admise un şir de nereguli şi abateri de la cadrul regulator, care afectează eficienţa utilizării mijloacelor publice, la originea acestor nereguli fiind atestată neimplementarea prevederilor Legii privind controlul financiar public intern[3]. Astfel:
√ ca urmare a lipsei unui mecanism bine definit de stabilire a normativelor de cheltuieli în învăţămînt pentru UAT, a diferențelor dintre contingentul stabilit şi numărul real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat în acest scop, precum și a aplicării neconforme a necesarului de cheltuieli, utilizat la calcularea transferurilor către UAT de nivelul I, bugetul raional a beneficiat de mijloace bugetare din contul bugetului de stat în sumă totală de 12,8 mil.lei, fiind utilizate pentru alte destinații (8,5 mil.lei – pentru rambursarea împrumuturilor contractate de către CR Ungheni; 2,3 mil.lei – pentru susținerea altor instituții, inclusiv reparații capitale și construcții);
√ ca consecință a nerespectării cadrului regulator de către CR Ungheni, în perioada 2011-2012, a fost admisă aprobarea (rectificarea) exagerată a unităților de personal cu 208 și, respectiv, 262 de persoane, ceea ce a cauzat efectuarea cheltuielilor de personal peste limita stabilită regulamentar cu 1,2 mil.lei și, respectiv, cu 1,8 mil.lei;
√ cu derogare de la prevederile legale, CR Ungheni a admis alocarea contrar destinației a mijloacelor financiare din bugetul raional în sumă totală de 1,9 mil.lei;
√ nerespectarea limitelor maxime de cheltuieli aprobate a cauzat depăşirea cheltuielilor efective ale bugetelor locale la efectuarea reparațiilor capitale, faţă de planul rectificat, cu suma de 2,0 mil.lei;
√ se menţionează lipsa, la nivel de raion, a unei strategii de dezvoltare, bazată pe mijloace investiţionale şi capitale, care ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieşind din priorităţile raionului, necesităţile de mijloace financiare şi posibilele surse de acoperire a cheltuielilor capitale destinate implementării politicilor sectoriale. În aceste condiţii, autorităţile publice locale nu au demonstrat consecutivitate şi raţionalitate în realizarea unor proiecte investiţionale. Managementul defectuos în valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi nerespectarea legislaţiei în vigoare privind acest domeniu au determinat utilizarea neregulamentară a resurselor financiare în sumă totală de 6,0 mil.lei;
√ la utilizarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă, nu au fost respectate prevederile legale, fiind necesară şi eficientizarea managementului financiar al acestor mijloace;
√ la executarea cheltuielilor din bugetele locale pentru retribuirea muncii, nu au fost respectate prevederile legale, în anii 2011-2012, în acest scop fiind utilizate neregulamentar 0,89 mil.lei, precum și au fost efectuate cheltuieli ineficiente în sumă de 0,4 mil.lei;
√ referitor la limitele de întreţinere a mijloacelor de transport, a liniilor de telefonie fixă și mobilă, precum şi la norma de consum a carburanţilor, AAPL nu au respectat prevederile legale, fapt ce a dus la efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 0,4 mil.lei;
√ lipsa unui control corespunzător, precum și colaborarea ineficientă dintre unele autorități publice locale au generat iregularități ce țin de domeniul acordării ajutorului social, care necesită îmbunătățiri esențiale.
• Nerespectarea prevederilor legale la efectuarea achiziţiilor publice s-a soldat cu procurarea de mărfuri, lucrări şi servicii în sumă totală de 1,0 mil.lei.
• Activitatea iresponsabilă a factorilor de decizie din cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul necorespunzător al gestionării acestuia, precum şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local s-au soldat cu:
neasigurarea înregistrării regulamentare a drepturilor asupra bunurilor imobile, în valoare de 161,8 mil.lei; neidentificarea şi necontabilizarea corespunzătoare a patrimoniului proprietate publică, transmis în gestiune întreprinderilor municipale de către consiliile locale, în valoare de circa 73,6 mil.lei; neasigurarea, de către Consiliul raional, a încheierii contractelor de comodat pentru patrimoniul transmis în gestiune instituțiilor medico-sanitare publice, în valoare totală de 62,3 mil.lei.
• Managementul contabil necalitativ, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, lipsa evidenţei analitice, iregularitățile în decontări au dus la raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale.
• Verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor din auditul efectuat anterior de către Curtea de Conturi indică asupra faptului că managementul AAPL din raion a ignorat necesitatea remedierilor de rigoare. Astfel, din cele 20 de recomandări expuse în Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 36 din 11.08.2011 „Privind auditul bugetului raional Ungheni pe anul 2010 și gestionării patrimoniului public”, 14 nu au fost executate, iar o cerinţă a fost parțial executată, acestea fiind reiterate în prezentul Raport de audit.
Iregularităţile constatate sînt rezultatul managementului ineficient de care au dat dovadă factorii de decizie la utilizarea banilor publici şi la gestionarea patrimoniului public local, precum şi al lipsei unui sistem de control intern eficient în toate domeniile verificate.
Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
hotărăște:
1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Unghenipe anii 2011-2012, anexat la prezenta Hotărîre.
2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:
2.1. Consiliului raional Ungheni, preşedintelui raionului Ungheni, consiliilor locale şi primarilor oraşelor/satelor/comunelor: Ungheni, Cornești, Alexeevca, Buciumeni, Bumbăta, Bușila, Cetireni, Cioropcani, Cornești, Cornova, Costuleni, Florițoaia Veche, Hîrcești, Măcărești, Manoilești, Măgurele, Morenii Noi, Năpădeni, Negurenii Vechi, Pîrlița, Rădenii Vechi, Sculeni, Sinești, Teșcureni, Todirești, Unțești, Valea Mare, Zagarancea şi se cere asigurarea implementării recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;
2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru familiarizare, și se cere Inspectoratului Fiscal de Stat Ungheni confruntarea indicilor din sistemul informaţional instituțional cu datele primăriilor din raion privind identificarea/evaluarea materiei de impozitare aferentă constituirii bazei de venituri bugetare şi sporirea gradului de conformare voluntară;
2.3. Fondului republican de susținere socială a populației şi se ceresă examineze oportunitatea elaborării și aprobării la nivel național a indicatorilor calitativi și cantitativi unici de evaluare a stării de vulnerabilitate socială a solicitantului de ajutor material în raport cu veniturile familiei și condițiile de trai, cu înaintarea propunerilor respective de modificare a prevederilor regulamentare;
2.4. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind activitatea autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Ungheni ce ţine de evaluarea şi monitorizarea bazei de impozitare, aferente formării şi mobilizării integre a veniturilor bugetare; necesitatea stabilirii unor reglementări exhaustive în materie de evidenţă contabilă a patrimoniului public;
2.5. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Ungheni şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I şi nivelul II în corespundere cu cadrul legal, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;
2.6. Guvernului, pentru o posibilă examinare a conformării autorităților publice de resort și a celor locale privind respectarea cadrului legal și regulator în materie de evidență/cadastrare/integritate a patrimoniului public gestionat;
2.7. Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare;
2.8. Comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.
3. Se ia act că pe parcursul auditului:
3.1 Consiliul raional (în ianuarie 2013) a efectuat modificări în contractul colectiv de muncă cu excluderea clauzelor normative neregulamentare;
3.2 prin dispoziția președintelui raionului (nr.105-02/1-5 din 02.05.2013) a fost aprobat Planul de acțiuni privind înlăturarea încălcărilor și neajunsurilor constatate de audit;
3.3 primăria Bușila a inițiat procedura de recuperare a plăților neregulamentare a retribuirii muncii.
4. Dată fiind revendicarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor din precedentele misiuni de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 36 din 11.08.2011 „Privind auditul bugetului raional Ungheni pe anul 2010 și gestionării patrimoniului public”.
5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct. 2.1.-2.5. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.
PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI SERAFIM URECHEAN
Nr. 25. Chişinău, 20 mai 2013.
RAPORTUL
auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Ungheni
pe anii 2011-2012
Lista abrevierilor Abrevierea Termenul abreviat APL Autoritățile publice locale AAPL Autoritățile administrației publice locale ASUFS Asociația Sindicală Ungheni, Federația Sindasp BASS Bugetul asigurărilor sociale de stat BS Bugetul de stat BPN Bugetul public național CNAM Compania Națională de Asigurări în Medicină CO Consiliul orășenesc CR Consiliul raional CRAI Centrul de resurse și atragerea investițiilor DASPF Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei DÎTS Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport DF Direcția Finanțe DS Direcția pentru Statistică FAOAM Fondul asigurării obligatorii de asistență medicală FLSSP Fondul local de susținere socială a populației IFS Inspectoratul Fiscal de Stat I.I. Întreprindere Individuală I.M. Întreprindere Municipală IMSP Instituţie Medico-Sanitară Publică MF Ministerul Finanţelor OCT Oficiul cadastral teritorial S.A. Societate pe Acţiuni SC Secția cultură S.R.L. Societate cu Răspundere Limitată UAT Unitate administrativ-teritorială
INTRODUCERE
Raionul Ungheni este situat în nord-vestul republicii şi are o suprafaţă de 108262,0 km2 (inclusiv: terenuri agricole – 49992,7 km2, terenuri ale fondului silvic – 22787,3 km2, terenuri ale fondului apelor – 2674,3 km2, terenuri destinate industriei – 128,7 km2 etc.). Populaţia raionului Ungheni, la 01.01.2012, a constituit 110,6 mii de locuitori, inclusiv: urbană – 35,5 mii, şi rurală – 75,1 mii de locuitori. Administraţia publică locală a raionului Ungheni, formată în baza Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova[4], activează conform Legii privind administraţia publică locală[5] sub propria responsabilitate şi în interesul populaţiei locale, administrînd o parte importantă din necesităţile colectivităţii locale.
Pornind de la domeniile de activitate ale AAPL, stabilite prin Legea nr. 435-XVI din 28.12.2006[6], competenţele şi responsabilităţile AAPL sînt structurate în două niveluri: nivelul I – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul oraşului, comunei sau satului pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale (consiliile locale – ca autorităţi deliberative, şi primăriile – ca autorităţi executive); nivelul II – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul raionului pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei UAT(CR şi preşedintele raionului).
Conform art. 30 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003[7], funcţia de executor principal de buget este exercitată de preşedintele raionului, primarii orașelor/satelor/comunelor.
Raionul Ungheni este persoană juridică de drept public şi dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor unităţi administrativ-teritoriale, iar ca unitate administrativ-teritorială este format din 19 comune, 12 sate şi 2 oraşe, Ungheni și Cornești, grupate în 33 de primării.
Unitatea administrativ-teritorială, în conformitate cu prevederile legale, beneficiază de autonomie decizională, organizatorică, gestionară şi financiară şi are dreptul la iniţiativă în ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat.
În perioada supusă auditului, din bugetele UAT ale raionului Ungheni au fost finanţaţi 333 de ordonatori terţiari de credite, inclusiv instituţii: preşcolare – 50; de învăţămînt primar – 2; învățămînt secundar general – 54; învățămînt neatribuit altor grupe – 48; biblioteci – 52; muzee – 3; case de cultură și cluburi – 60; alte instituții – 64 etc.
La 1 ianuarie 2012, numărul angajaţilor în domeniile finanţate din bugetele UAT ale raionului Ungheni a constituit 4367, inclusiv în: autorităţile executive – 245; menţinerea ordinii publice – 105; instituţii preşcolare – 919; instituţii de învăţămînt primar – 65, instituţii de învățămînt secundar – 1943; instituţii de învățămînt neatribuit altor grupe – 221; biblioteci – 97; muzee – 14; case de cultură și cluburi – 175; alt personal – 583.
În raion activează 19485 de agenţi economici, inclusiv: 13807 de gospodării ţărăneşti; 3116 de întreprinderi individuale, 1493 de societăți cu răspundere limitată şi 1069 de alţi agenţi economici. Responsabilitatea conducerii constă în întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare în conformitate cu cadrul legal de raportare financiară, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control eficient. Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea concluziilor de audit privind situațiile financiare şi regularitatea gestionării mijloacelor publice şi a patrimoniului statului. Cadrul normativ şi legislativ relevant
Bazele juridice, organizatorice şi financiare de formare şi utilizare a bugetului raional sînt reglementate de: Legea nr. 397-XV din 16.10.2003; Legea nr. 847-XIII din 24.05.1996[8]; Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006; Regulamentul Consiliului raional Ungheni, precum şi de alte acte legislative şi normative privind politica bugetar-fiscală.
Evidenţa contabilă în AAPL auditate este reglementată de Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007[9], Instrucţiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr. 51 din 16.08.2004[10], nr. 93 din 19.07.2010[11] și nr. 94 din 19.07.2010[12], precum şi de alte acte cu caracter normativ.
Contextul general privind executarea bugetelor UAT din raionul Ungheni pe anii 2011-2012
Totalitatea bugetelor UAT (de nivelurile I şi II) din raion, care includ veniturile şi cheltuielile necesare pentru exercitarea funcţiilor ce ţin de competenţa AAPL, conform legislaţiei în vigoare, şi a celor delegate de Guvern pe anii 2011-2012, este prezentată în Tabelul nr.1.
Tabelul nr.1
În anul 2011, veniturile şi cheltuielile bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion au fost executate în proporție de 100,6% şi, respectiv, de 95,7% faţă de prevederile rectificate. Exerciţiul bugetar total s-a încheiat cu un excedent bugetar în sumă de 126,1 mii lei (inclusiv: la AAPL de nivelul II – excedent de 5049,8 mii lei; AAPL de nivelul I – deficit de 4923,7 mii lei, sursa de finanţare fiind soldul mijloacelor format în urma exerciţiului bugetar 2010 în sumă de 11,7 mil.lei și al mijloacelor din vînzarea și privatizarea bunurilor proprietate publică în sumă de 4,9 mil.lei).
În anul 2012, veniturile şi cheltuielile bugetelor UAT (de nivelurile I şi II) din raion au fost executate în proporție de 100,9% şi, respectiv, de 95,0% faţă de prevederile rectificate. Exerciţiul bugetar total s-a încheiat cu un excedent bugetar în sumă de 186,5 mii lei (inclusiv: la AAPL de nivelul II – excedent de 3827,6 mii lei; AAPL de nivelul I – deficit de 3641,1 mii lei, sursa de finanţare fiind soldul mijloacelor format în urma exerciţiului bugetar 2011 în sumă de 11,9 mil.lei și al mijloacelor din vînzarea și privatizarea bunurilor proprietate publică în sumă de 7,2 mil.lei).
Analiza bugetelor UAT din raion pe anii 2011-2012 denotă că sursa de bază a veniturilor o constituie transferurile de la bugetul de stat, a căror pondere a atins nivelul de 76,1 și, respectiv, de 71,9 %. Prin urmare, veniturile proprii au constituit, respectiv, 22,6 și 27,1 % față de anii precedenți, înregistrîdu-se doar o creștere nesemnificativă în anul 2012. Dinamica veniturilor proprii acumulate la bugetele UAT din raion în anii 2008-2012 relevă că, în anul 2012, acestea au însumat 74,3 mil.lei, majorîndu-se, faţă de anul 2008, cu 17,9 mil.lei. Majorarea veniturilor proprii atestă o micșorare nesemnificativă a volumului transferurilor din bugetul de stat, a căror pondere în suma totală a veniturilor s-a micșorat cu 5 puncte procentuale (în anul 2008 – 74,9 %, în anul 2012 – 69,6 %).
Se atestă că, în anii 2011-2012, la bugetul raional au fost acumulate venituri, respectiv, cu 0,8 mil.lei și cu 1,2 mil.lei mai mult faţă de prevederile rectificate. În anul 2011, cheltuielile totale de casă ale bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion, comparativ cu indicii rectificaţi, au fost executate la nivel de 95,7 %, din care: 90,7 % – cheltuieli curente, iar 9,3 % – cheltuieli capitale. Totodată, în anul 2012, cheltuielile totale de casă ale bugetelor UAT au fost executate la nivel de 95,0 %, din care: 87,7 % – cheltuieli curente și 12,3 % – cheltuieli capitale.
Deşi, atît în anul 2011, cît și în 2012, execuţia bugetară s-a încheiat cu un sold de mijloace bugetare în sumă totală de, respectiv, 11,9 mil.lei și 18,5 mil.lei, în perioadele de raportare nu au fost valorificate mijloacele financiare pe unele articole în parte. Astfel, în anul 2011, suma nevalorificată a constituit în total 3,9 mil.lei, din care: 0,8 mil.lei – la grupa 06 „Învăţămîntul”; 0,8 mil.lei – la grupa 10 „Asigurarea şi asistenţa socială”; 0,9 mil.lei – la grupa 20 „Cheltuieli neatribuite la alte grupuri principale (inclusiv transferuri)” etc. În anul 2012, nevalorificările au constituit în total 15,7 mil.lei, din care: 4,9 mil.lei – la grupa 06 „Învăţămîntul”; 1,2 mil.lei – la grupa 8 „Cultura, arta, sportul şi acţiunile pentru tineret”; 5,7 mil.lei – la grupa 15 „Gospodăria comunală”; 1,3 mil.lei – la grupa 20 „Cheltuieli neatribuite la alte grupuri principale (inclusiv transferuri)” etc.
Pe parcursul anului 2011, datoriile creditoare ale raionului s-au majorat cu 6,3 mil.lei, la situaţia din 01.01.2012 însumînd 23,6 mil.lei, din care: 11,3 mil.lei – la retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din aceasta; 8,1 mil.lei – pentru mărfuri şi servicii; 0,4 mil.lei – la investiţii şi reparaţii capitale etc. La fel, pe parcursul anului 2012, datoriile creditoare ale raionului s-au majorat cu 1,0 mil.lei, la situaţia din 01.01.2013 însumînd 24,6 mil.lei, din care: 12,2 mil.lei – la retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din aceasta; 9,8 mil.lei – pentru mărfuri şi servicii; 0,9 mil.lei – la investiţii şi reparaţii capitale etc.
Totodată, la situaţia din 01.01.2012, datoriile debitoare s-au majorat cu 39,9 mii lei, constituind 277,5 mii lei, din care 21,4 mii lei – cu termen de prescripție expirat. La situaţia din 01.01.2013, datoriile debitoare s-au majorat cu 1,7 mil.lei, constituind la această dată 2,0 mil.lei, ponderea cea mai mare de 70 la sută (1,4 mil.lei) revenind decontărilor cu furnizorii de mărfuri, lucrări și servicii achitate din contul mijloacelor obținute din proiectele finanțate, constituind plata în avans din suma contractată.
Raportul privind execuţia bugetului raional pe anul 2011 a fost aprobat la 23.02.2012, sau cu întîrziere de 8 zile faţă de prevederile legale, iar 17 primării[13] au aprobat bugetele proprii pentru anul 2011, respectiv, cu 2-80 de zile mai tîrziu. La fel, raportul privind execuţia bugetului raional pe anul 2012 a fost aprobat la 28.02.2013, sau cu întîrziere de 13 zile faţă de prevederile legale, iar 13 primării[14] au aprobat bugetele proprii pe anul 2012, respectiv, cu 4-38 de zile mai tîrziu. De menționat că situațiile în cauză au condiționat nerespectarea prevederilor art.29 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.
Informaţii detaliate privind structura veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT din raion pe anii 2011-2012, precum şi evoluţia în dinamică a acestora sînt prezentate în Anexele nr.2-6 la prezentul Raport de audit.
Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia
Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Obiectivul I: Au elaborat şi au executat UAT partea de venituri a bugetelor în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alte acte normative în vigoare?
Conform prevederilor Legii nr. 397-XV din 16.10.2003 și atribuţiilor stabilite de Regulamentul de activitate[15], DF asigură baza de calcule, estimările şi prognozele fundamentate ale veniturilor şi cheltuielilor bugetare, inclusiv ale UAT de nivelul I, totodată fiind responsabilă de elaborarea proiectului bugetului raional, precum şi de formarea relaţiilor interbugetare în raport cu bugetele UAT de nivelul I, efectuînd dirijarea metodologică a planificării bugetare. Auditul a constatat cazuri de estimare incorectă şi neconcludentă a bazei fiscale, precum şi alte deficienţe ce ţin de prognoza părţii de venituri pentru bugetele UAT. Concomitent, se relevă că AAPL ale UAT din raion nu şi-au asumat integral responsabilităţile (conform prevederilor art.32 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003) şi nu au contribuit adecvat la încasarea veniturilor, nu au asigurat realizarea unor proceduri şi instrumente eficiente în vederea încasării integrale a veniturilor proprii în bugetele UAT.
Neexercitarea corespunzătoare a atribuţiilor respective (atît de către UAT de nivelurile I şi II, cît şi de DF) şi, ca urmare, cazurile de subestimare şi diminuare a veniturilor proprii, de estimare incorectă a bazei fiscale, precum şi alte deficienţe ce ţin de prognoza bugetară a părţii de venituri au fost condiționate de următoarele: baza de date a Cadastrului funciar la nivel de raion nu a fost actualizată şi ajustată situaţiei la zi; executorii de buget nu respectă întocmai cadrul legal la efectuarea unor tranzacţii ce rezultă venituri din proprietate; DF nu şi-a constituit procedurile de fond pentru o prognoză şi o planificare argumentată: nu sînt elaborate şi standardizate proceduri argumentate şi procese de lucru aferente elaborării prognozei bugetare; lipseşte un sistem de comunicare cu agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea bugetului UAT; proiectele de buget prezentate de UAT de nivelul I spre examinare DF nu sînt susţinute de probe, coordonate cu IFS şi cu organul cadastral respectiv; menținerea unui sistem insuficient de management financiar și control în entitățile publice, în conformitate cu prevederile regulamentare[16], exprimat prin neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri ale controlului intern la componentele sus- menționate, care ar responsabiliza părţile implicate în aceste procese.
Pornind de la faptul că, în temeiul art. 81 alin.(5) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006, asupra mărimii transferurilor cu destinaţie generală influenţează numai veniturile fiscale ale UAT, auditul denotă că în procesul de elaborare şi estimare a proiectelor bugetelor UAT (de nivelurile I şi II) din raion pe anii 2011-2012 DF şi unele AAPL (de nivelurile I şi II) au subestimat veniturile bugetare cu circa 4,0 mil.lei și, respectiv, 6,0 mil.lei (inclusiv la impozitul pe venitul din salariu), fapt ce a cauzat diminuarea veniturilor aprobate, care a dus la majorarea transferurilor pentru susţinerea financiară a teritoriului.
Lipsa interacţiunii în cadrul evaluării şi stabilirii indicatorilor de venituri bugetare şi, respectiv, nerealizarea obiectivelor propuse pentru îndeplinirea acestora de către AAPL, incapacitatea existentă în procesul de prognoză şi planificare bugetară, lipsa cadrului metodologic adecvat şi a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare, aferente formării indicatorilor respectivi, iresponsabilitatea şi lipsa de interes a AAPL privind dezvoltarea capacităţilor instituţionale de extindere a veniturilor proprii, inclusiv prin eficientizarea activităţii serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale au determinat neacumularea veniturilor în bugetele locale în sumă totală de 1122,8 mii lei, inclusiv: taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto pe teritoriul municipiilor, orașelor și satelor – 371,2 mii lei; taxa de amplasare a publicității și pentru dispozitivele publicitare – 79,5 mii lei; taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială – 53,4 mii lei; taxa pentru evacuarea deșeurilor – 248,0 mii lei; veniturile din arenda terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care urmează a fi privatizate – 205,3 mii lei; veniturile din chirie și arenda terenurilor agricole – 162,2 mii lei; taxa pentru patenta de întreprinzător – 1,8 mii lei; taxa pentru amenajarea teritoriului – 1,4 mii lei.
O rezervă semnificativă la acumularea veniturilor proprii în bugetele locale o constituie şi restanţele contribuabililor, care, în perioada auditată, au avut o tendinţă de creştere continuă, la 01.01.2011 constituind suma de 2,5 mil.lei, la 01.01.2012 – 3,2 mil.lei, și la 31.12.2012 – 3,4 mil.lei. Totodată, la 31.12.2012, restanţele contribuabililor în BPN au constituit 12,2 mil.lei, inclusiv: BS – 1,8 mil.lei, BASS – 6,5 mil.lei, FOAM – 0,5 mil.lei.
Generalizînd cele expuse, auditul menţionează că atît deficienţele legate de planificare, cît şi activitatea necorespunzătoare a executorilor de buget afectează baza de impozitare şi acumularea veniturilor, nu dezvoltă capacitatea instituţională de sporire a veniturilor proprii. Numai unele verificări selective denotă neîntreprinderea măsurilor de încasare integrală a veniturilor cuvenite bugetului, în sumă totală de circa 4490,5 mii lei[17] (inclusiv restanţele faţă de bugetul local, la situaţia din 31.12.2012).
AAPL (de nivelurile I şi II) din raion nu au dat dovadă de o preocupare suficientă în evaluarea şi colectarea tuturor veniturilor proprii, iar subestimarea veniturilor şi majorarea cheltuielilor pentru obţinerea alocaţiilor şi transferurilor generează dezechilibrul bugetului de stat. Pentru elucidarea celor relatate, se exemplifică următoarele.
Procesul de prognoză și planificare a veniturilor proprii este imperfect și necesită ajustări de fond.
Conform cadrului regulator existent, UAT dispun de autonomie financiară și, respectiv, elaborează și aprobă propriul buget anual, în limita resurselor disponibile. Cu toate acestea, UAT nu sînt în măsură să elaboreze bugetele în afara politicilor generale publice, astfel corelarea dintre bugetul de stat, bugetul raional și bugetele locale efectuîndu-se în conformitate cu Notele metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor, care stipulează reguli generale în elaborarea bugetelor locale. Totodată, conform Regulamentului de profil, DF asigură baza de calcule, estimările şi prognozele fundamentate ale veniturilor şi cheltuielilor bugetare, inclusiv ale UAT de nivelul I. De asemenea, DF este responsabilă de elaborarea proiectului bugetului raional, formînd relaţiile interbugetare în raport cu bugetele UAT de nivelul I şi prezentîndu-le consiliilor respective spre examinare şi aprobare.
Conformarea ratei taxei locale de la prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul orașului Ungheni s-a dovedit a fi neeficientă.
Probele de audit acumulate la capitolul 115.39 „Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto pe teritoriul municipiilor, orașelor și satelor” denotă că Consiliul orășenesc Ungheni neargumentat a modificat, prin diminuare, baza fiscală la capitolul respectiv cu 350 lei pentru fiecare mijloc de transport, ceea ce a cauzat neacumularea veniturilor la bugetul local în sumă de 28,0 mii lei. Mai mult decît atît, primăria or. Ungheni nu a întreprins măsuri eficiente în vederea acumulării integrale a veniturilor programate din taxa respectivă. Ca urmare, în 2011 veniturile programate din taxa menţionată au fost executate la nivelul de 75,2 la sută din planul rectificat, nerealizările constituind în total 233,2 mii lei.
Pentru anul 2012, CO Ungheni neîntemeiat a diminuat aprobarea bugetului la capitolul 115.39 cu 110,0 mii lei.
Procesul de planificare și încasare a taxei de plasare a publicității a înregistrat unele deficiențe care au condiționat diminuarea bazei fiscale și neacumularea veniturilor la bugetul local.
Primăria or. Ungheni nu deține o informație relevantă necesară procesului de rectificare bugetară și nu a estimat corect veniturile din taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei). Ca urmare, nerespectînd normele regulamentare, rectificările în planul aprobat la capitolele 115.41 „Taxa de amplasare a publicității” și, respectiv, 122.69 „Taxa pentru dispozitivele publicitare”, pe perioada 2011-2012, s-au efectuat la nivelul veniturilor încasate pe parcursul anului. Astfel, în anul 2012, CO Ungheni neargumentat a diminuat baza fiscală la capitolul 122.69 (față de cota taxei aprobată la începutul anului) cu 100 lei pentru fiecare m2, fiind ratate venituri la bugetul local în sumă de 68,4 mii lei.
În urma verificării legalităţii privind amplasarea obiectelor de publicitate exterioară, efectuată în comun cu responsabilul de la primărie (cu ieşirea la faţa locului), s-a constatat că, în contradicţie cu Legea nr. 1227-XIII din 27.06.1997[18] (art.16), 2 subiecţi ai impunerii au amplasat pe străzile oraşului publicitate exterioară în lipsa autorizării corespunzătoare, fapt care a determinat necalcularea şi neachitarea taxei respective, în anii 2011-2012, în sumă totală de 11,0 mii lei.
Primăria or. Ungheni a prognozat și aprobat taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială în lipsa calculelor prestabilite și documentate, precum și nu a estimat baza fiscală pe acest tip de taxă.
În contextul celor expuse, se menționează următoarele:
prognoza veniturilor pentru anul 2012 de la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială și aprobarea lor a fost efectuată de către primăria or. Ungheni în lipsa unor calcule prestabilite și documentate. Primăria este abilitată să elibereze autorizații de amplasare a unităților de comerț şi/sau de prestări servicii de deservire socială, nedispunînd de resurse tehnice (programe de evidență electronică) și de specialiști cu obligațiuni de serviciu pentru ținerea evidenței electronice a acestora și a sumei aferente care urmează a fi încasată în anul bugetar de gestiune. În realitate, prognozarea și aprobarea veniturilor de la taxa respectivă s-a efectuat prin majorarea, cu un anumit procent, a veniturilor planificate față de veniturile aprobate pentru anul bugetar anterior, reieșind din cotele taxei planificate pentru aprobare de către CO. Astfel, veniturile de la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru anul 2012 au fost aprobate cu o majorare de 20% față de veniturile aprobate în anul 2011;
primăria or. Ungheni nu și-a exercitat competențele de control și de monitorizare a comerțului interior din teritoriul administrat, reglementate de legislație, în urma cărui fapt nu a deținut o informație relevantă cu privire la nivelul de respectare a regulilor de comercializare a produselor și serviciilor și de funcționare a comercianților, neacumulînd venituri în bugetul local. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 6 alin.(1) din Legea nr. 231 din 23.09.2010[19], unele din atribuțiile AAPL sînt: eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru unităţile ce comercializează produse şi servicii; efectuarea în teritoriu a controlului privind respectarea regulilor de comercializare a produselor şi serviciilor şi de funcţionare a comercianţilor; interzicerea şi suprimarea activităţilor de comerţ neautorizate, conform legislaţiei în vigoare. Însă, în pofida celor menționate, primăria or. Ungheni nu deține probe documentate prin care ar confirma că în anii 2011-2012 și-a exercitat atribuțiile de control și de monitorizare a comerțului interior din teritoriul administrat. Activitatea cu rezerve a primăriei or. Ungheni în domeniul vizat s-a evidențiat prin testările de audit efectuate, care denotă că 12 persoane (din 54 supuse testărilor) practicau activități comerciale (vînzări de flori, utilaj și aparate electronice cu termen de garanție), fără a înregistra o formă juridică de întreprindere; 3 persoane practicau activități comerciale (atelier de reparație a hainelor), fără a deține patenta de întreprinzător; 7 antreprenori nu au avut (în 2012) autorizații de funcționare a unităților de comerț și/sau prestări servicii de deservire socială și nu au achitat taxa locală. Astfel, nerespectarea regulilor de comercializare a produselor și serviciilor de către unii comercianți a dus la neîncasarea veniturilor în bugetul local (în anul 2012), estimate de audit la suma totală de 56,6 mii lei (inclusiv: taxa pentru amenajarea teritoriului – 1,4 mii lei; taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii – 53,4 mii lei; taxa pentru patentă – 1,8 mii lei).
Analogic, s-a constatat că AAPL ale 28[20] de UAT din raion (95 la sută) nu și-au îndeplinit obligațiunile prevăzute de legislație privindeliberarea autorizațiilor de amplasare a obiectelor comerciale/sau de prestări servicii de deservire socială. Totodată, neexecutarea controlului corespunzător a dus la nedeterminarea a 28 de obiecte comerciale (oficii poștale care efectuează comercializarea mărfurilor de uz casnic) ca bază impozabilă pentru plata taxei pentru unitățile comerciale, conform mărimii stabilite în Anexa la Titlul VII din Codul fiscal[21], ca urmare nefiind asigurată prognozarea respectivă a veniturilor din această sursă (pentru anii 2011-2012), precum și acumularea corespunzătoare a acestora.
Cele menţionate sînt o consecinţă a lipsei controlului corespunzător asupra activităţii comerciale din cadrul UAT ale raionului, care, în temeiul prevederilor art. 6 alin.(1) din Legea nr. 231 din 23.09.2010, urma să fie exercitat de către AAPL, precum şi a neîndeplinirii de către primăriile din raion a obligaţiunilor în această privinţă, conform prevederilor legale.
Pe parcursul anului 2012, primăria or. Ungheni nu a întreprins măsuri eficiente pentru a asigura încasarea veniturilor de la taxa pentru evacuarea deșeurilor și nu a creat o bază fiscală privind această taxă. Ineficiența măsurilor întreprinse a dus la neîncasarea veniturilor din sursa menționată în sumă totală de circa 248,0 mii lei.
Neîncasarea veniturilor din taxa pentru evacuarea deșeurilor s-a datorat faptului că, pe parcursul anului 2012, primăria or. Ungheni nu a creat o bază fiscală proprie de evidență a contribuabililor. În anul 2012, primăria a semnat cu Î.S. CRIS „Registru” două contracte de colaborare, în baza cărora urma să obțină informația cu privire la domiciliul persoanelor fizice de pe teritoriul orașului. Deși primăria or. Ungeni a întreprins unele măsuri pentru asigurarea încasării veniturilor de la taxa pentru evacuarea deșeurilor, acestea, în final, nu au fost eficiente și nu au dus la crearea bazei fiscale privind taxa menționată. De remarcat că informația cu privire la domiciliul persoanelor fizice de pe teritoriul or. Ungheni a fost obținută în format electronic abia în anul 2013, însă, pentru a încasa veniturile respective, primăria or. Ungheni urmează să organizeze procesul de administrare a taxei pentru evacuarea deșeurilor: întocmirea și înmînarea avizelor de plată, evidența restanțelor, stabilirea persoanelor responsabile. Conform informației preliminare, acordată primăriei de către Î.S. CRIS „Registru”, în anul 2012, pe teritoriul orașului au fost înregistrați cu domiciliu circa 31,0 mii de persoane fizice. Însă, ca urmare a managementului ineficient în domeniul vizat, primăria a fost privată de venituri suplimentare, estimate de audit, în sumă totală de circa 248,0 mii lei.
Treisprezece primării nu au administrat eficient și regulamentar bunurile proprietate publică care au fost date în folosință, în urma cărui fapt în anii 2011-2012 au nu au fost acumulate venituri la bugetul local în sumă totală de 64,0 mii lei și, respectiv, de 100,3 mii lei.
Pentru argumentarea celor menționate, se exemplifică următoarele:
primăriile Buciumeni, Cetireni, Cornești, Costuleni, Sinești nu au ținut cont de prevederile regulamentare la darea în folosință a bunurilor imobile și la calcularea plăților de chirie, ca urmare, în anii 2011-2012, nu au fost încasate venituri la bugetele locale în sumă de 11,8 mii lei și, respectiv, 15,2 mii lei; primăriile Teșcureni, Alexeevca, Bușila, Cioropcani, Costuleni și Negurenii Vechi nu au administrat eficient terenurile aferente, precum și drumurile de cîmp proiectate. Astfel, în anul 2012, ca urmare a neîncheierii contractelor de arendă respective, a fost admisă neîncasarea și, în consecință, ratarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală de 37,3 mii lei. Totodată, în anul 2011, primăria Hîrcești a aplicat incorect, la calculul plății de arendă a terenurilor agricole, tariful pentru un grad/hectar (434,3 lei), ceea ce a dus la neîncasarea veniturilor în sumă de 2,1 mii lei; primăriile Bușila, Cetireni, Todirești și Unțești nu au administrat eficient bazinele acvatice. Astfel, ca rezultat al neincluderii în contractele respective încheiate a clauzei privind calcularea și modificarea plății de arendă, în funcție de modificarea tarifelor stabilite de legislație, în anii 2011-2012, AAPL au ratat venituri la bugetele locale în sumă totală de 86,4 mii lei. De menționat că termenul mediu de acțiune al contractelor este 22,5 ani (Todirești – 15 ani, Bușila, Cetireni, Unțești – 25 ani) și acest fapt generează neacumularea veniturilor și pentru perioadele bugetare ulterioare; în anii 2011-2012, primăria or. Ungheni nu a inițiat procedura de modificare a prețurilor contractelor de arendă în funcție de rata inflației, fapt prin care nu și-a realizat dreptul său contractual. Prin urmare, reieșind din ratele inflației pentru anii 2011-2012 (7,6% și 4,6%), primăria nu a obținut venituri suplimentare din recalcularea plăților de arendă pe anii 2011-2012 în sumă de circa 6,9 mii lei și, respectiv, 4,6 mii lei.
Primăria or. Ungheni nu a gestionat eficient terenurile publice și, pe parcursul anilor 2011-2012, nu a întreprins măsuri regulamentare de asigurare a încasării plății pentru folosirea terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau private în sumă totală de 205,3 mii lei. Astfel, potrivit art. 101 alin.(1) din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997[22], în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate şi subiecţii de antreprenoriat privat nu au procurat sau nu au arendat terenurile aferente acestora, de la aceştia se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata anuală pentru arendă şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului. Cu toate că prin decizia CO nr. 26 din 06.02.2009 a fost impusă, în mod unilateral, arenda terenurilor aferente în mărime de 2% de la prețul normativ (pentru 4,1274 ha), trei agenți economici nu s-au conformat prevederilor legale și deciziei menționate. Ca urmare, nu a fost achitată plata pentru arenda terenurilor, pentru anii 2011-2012, în sumă totală de 205,3 mii lei. Conform datelor primăriei or. Ungheni, în perioada menționată nu au fost întreprinse măsuri legale (somații, acțiuni în judecată etc.) de asigurare a încasării plăților pentru folosirea terenurilor aferente, ceea ce denotă o iresponsabilitate a AAPL din or. Ungheni față de subiectul în cauză.
În perioada 2011-2012, primăria or. Ungheni nu a gestionat eficient executarea contractelor de arendă a terenurilor și de locațiune și nu a întreprins măsuri legale de asigurare a executării obligațiilor contractuale și de încasare a datoriilor. Astfel, ca și în cazurile sus-menționate, primăria or. Ungheni nu a întreprins măsuri regulamentare de asigurare a executării obligațiilor contractuale și de încasare a datoriilor. La situația din 01.03.2013, datoriile la plățile de arendă în conformitate cu contractele încheiate au constituit 42,1 mii lei, fiind în creștere față de datoriile înregistrate la 01.01.2011 (27,0 mii lei) cu 15,1 mii lei. Totodată, datoriile la plățile de chirie (conform contractelor de locațiune încheiate) au constituit 72,4 mii lei, acestea micșorîndu-se față de datoriile înregistrate la 01.01.2012 (206,8 mii lei) cu 134,4 mii lei. Se atestă faptul că locatarii datornici au acumulat și datorii pentru serviciile comunale în sumă totală de 56,6 mii lei. Prin urmare, faptele menționate denotă o administrare insuficientă a domeniului vizat.
Monitorizarea ineficientă de către primăriile raionului Ungheni a perceperii impozitului privat de la efectuarea tranzacțiilor cu bunurile proprietate publică a dus la neacumularea veniturilor în bugetele respective.
Probele acumulate la acest compartiment denotă că autorităţile executive din cadrul primăriilor raionului Ungheni nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea acumulării veniturilor de la efectuarea tranzacţiilor cu bunurile proprietate publică în procesul privatizării, indiferent de tipul de mijloace folosite, fapt prin care nu au fost respectate prevederile art. 11 din Legea bugetului de stat pe anul 2011[23], astfel de deficiențe fiind admise și anterior. Ca rezultat, în anii 2009-2012, veniturile din sursa menţionată au fost executate în sumă totală de 151,0 mii lei. Totodată, conform informației prezentate de către IFS Ungheni, veniturile din tranzacțiile cu bunurile proprietate publică în procesul privatizării, efectuate în perioada menționată, ar fi constituit 193,9 mii lei. De menționat că, pentru perioada indicată, majoritatea AAPL din raion nu au evaluat și nu au stabilit venituri bugetare provenite din această sursă. Ca urmare, disfuncționalitățile de acest gen din cadrul AAPL au dus la neacumularea veniturilor în sumă totală de 42,9 mii lei.
Neaplicarea, în anii 2011-2012, de către CR Ungheni și CO Ungheni a măsurilor prevăzute de cadrul legal privind ajustarea taxei pentru instruirea în şcolile de muzică, artă şi artă plastică din raionul Ungheni,a lipsit bugetele raional și local de venituri în sumă totală de 515,1 mii lei.Astfel, potrivit prevederilor art. 35 alin.(6) lit.b) din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, autorităţile executive ale UAT, în condiţiile legislaţiei în vigoare, sînt responsabile de asigurarea colectării depline şi în termenele stabilite a veniturilor proprii. Totodată, prescripțiile din Regulamentul aprobat prinHotărîrea Guvernului nr. 450 din 16.06.2011[24] stabilesc modul de încasare a taxei pentru instruire în şcolile de muzică, artă şi artă plastică. Însă, Aparatul președintelui raionului și primăria Ungheni, ignorînd prevederile regulamentare, nu au înaintat spre aprobare, CR și, respectiv, CO Ungheni, taxa pentru instruirea copiilor în şcolile de muzică, artă şi artă plastică, care sînt în subordine, reieșind din suma totală a cheltuielilor efective suportate în anul precedent pentru întreţinerea instituțiilor extraşcolare respective. Ca rezultat, în anul 2011 (pentru 4 luni) și în 2012, în bugetele locale nu au fost încasate venituri în sumă totală de 515,1 mii lei (inclusiv: în bugetul or. Ungheni – 339,0 mii lei, în cel raional – 176,1 mii lei).
1. Preşedintele raionului, DF şi primarul or. Ungheni să asigure implementarea controlului financiar public intern privind elaborarea, aprobarea și monitorizarea proceselor operaționale ce țin de elaborarea prognozei bugetare pe toate tipurile de venituri, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităților.
2. Preşedintele raionului să examineze oportunitatea stabilirii și aprobării/ajustării taxei pentru instruirea copiilor în şcolile de muzică, artă şi artă plastică, în conformitate cu prevederile regulamentare în vigoare.
3. Consiliul orășenesc Ungheni și primarul or. Ungheni:
3.1. să asigurare monitorizarea corespunzătoare și să întreprindă măsuri eficiente în vederea acumulării integrale a tuturor veniturilor programate la bugetul local, cu luarea atitudinii respective față de persoanele care nu se conformează prevederilor regulamentare;
3.2. să asigure efectuarea inventarierii datoriilor la plățile de arendă a terenurilor și la plățile obligatorii pentru folosirea terenurilor aferente, cu întreprinderea măsurilor regulamentare pentru asigurarea încasării acestora.
4. Primarii satelor/comunelor/orașelor Alexeevca, Buciumeni, Bumbăta, Bușila, Cetireni, Cioropcani, Cornești (satului și orașului), Cornova, Costuleni, Florițoaia Veche, Hîrcești, Măcărești, Măgurele, Morenii Noi, Năpădeni, Pîrlița, Rădenii Vechi, Sculeni, Sinești, Teșcureni, Todirești, Unțești, Ungheni, Valea Mare, Zagarancea să asigure executarea întocmai a obligațiunilor atribuite privind eliberarea conformă a autorizațiilor de amplasare a obiectelor comerciale/de prestări servicii de deservire socială, precum și controlul corespunzător privind funcționarea comercianților, cu asigurarea prognozării corecte și acumulării integrale a veniturilor respective din această sursă.
5. Primarii satelor/comunelor/orașelor Alexeevca, Buciumeni, Bușila, Cetireni, Cioropcani, Cornești, Costuleni, Negurenii Vechi, Sinești, Teșcureni, Todirești, Unțești să efectueze revizuirea contractelor privind arenda/chiria bunurilor publice, cu ajustarea acestora prevederilor regulamentare în vigoare și luarea măsurilor în vederea înlăturării iregularităților constatate de audit în acest domeniu (inclusiv în privința veniturilor neacumulate).
Obiectivul II: Au executat UAT bugetul aprobat în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu actele legislative şi normative aplicabile, precum şi au înregistrat în modul corespunzător cheltuielile şi au asigurat ca acestea să corespundă reglementărilor aplicabile?
Evaluarea managementului financiar la executarea cheltuielilor bugetelor UAT (de nivelurile I şi II) din raion pentru perioada auditată, prin prisma reglementărilor cadrului regulator, denotă că acest domeniu a fost afectat de nereguli şi abateri de la normele legale. Prin urmare, încălcările admise de factorii de decizie din cadrul AAPL (de nivelurile I şi II) auditate au determinat prezenţa cheltuielilor neregulamentare în sumă totală de 9,6 mil.lei (inclusiv: la valorificarea cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale – 6,0 mil.lei; la retribuirea muncii – 0,9 mil.lei; la alte cheltuieli – de 2,7 mil.lei), cheltuieli ineficiente – 0,4 mil.lei, cheltuieli contrar destinației – 1,9 mil.lei. Nu întruneşte rigorile de transparenţă şi integritate procesul de redistribuire a transferurilor în sumă de 12,8 mil.lei, alocate de la bugetul de stat din contul fondului de susţinere financiară, inclusiv destinate învăţămîntului. Unele cheltuieli din bugetul raional au fost efectuate contrar destinației (1,9 mil.lei). În acest context, se menţionează necesitatea stringentă de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern[25], referitor la introducerea sistemului de management financiar şi control la valorificarea banilor publici. Pentru confirmarea celor menţionate, se exemplifică următoarele.
La executarea părţii de cheltuieli a bugetului local nu s-a reuşit menţinerea cheltuielilor efective în limitele maxime aprobate.
Lipsa unor proceduri de control intern bine determinate în cadrul primăriilor or. Ungheni și s. Valea Mare a cauzat efectuarea unor cheltuieli peste limitele alocaţiilor precizate. Astfel, contrar prevederilor art. 7 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, care stabilesc că cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) reprezintă limitele maxime şi că contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale se realizează de către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale, în cadrul limitelor aprobate (rectificate), în anii 2011-2012, la art. 243„Reparații capitale” a fost admisă depăşirea planului rectificat, în sumă de 1365,0 mii lei[26], și, respectiv, 655,4 mii lei (primăria or. Ungheni).
Recomandări:
6. Primarii or. Ungheni și s. Valea Mare să implementeze proceduri de control intern care să asigure contractarea de lucrări, servicii și bunuri materiale cu respectarea prevederilor legale şi în limitele aprobate (rectificate) pe anul de gestiune.
Lipsa unui mecanism bine definit de stabilire a normativelor de cheltuieli în învăţămînt pentru UAT şi a numărului real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat în acest scop a generat faptul că, în anii 2011-2012, bugetul raional a beneficiat de transferuri din bugetul de stat în sumă totală de 8,4 mil.lei și, respectiv, 4,4 mil.lei, urmare a aplicării diferenţiate a normativului de cheltuieli la transferurile către UAT de nivelul I, reieşind din numărul de copii/elevi real înregistrat, conform căruia MF a alocat transferurile. Situaţia respectivă denotă o tratare subiectivă în procesul de realocare a mijloacelor bugetare, determină crearea soldurilor disponibile şi facilitarea autorităţilor raionale privind sprijinirea selectivă şi fără criteriile corespunzătoare a anumitor măsuri şi instituţii.
Conform art. 9 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, pentru uniformizarea gradului de satisfacere a necesităţilor în resurse bugetare, prin legea bugetară anuală, de la bugetul de stat pentru bugetele raionale, se stabilesc transferuri din contul fondului de susţinere financiară a UAT. Procedura de stabilire a transferurilor este reglementată de Notele metodologice elaborate de către MF[27], care prevăd principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi unele momente specifice de calculare a transferurilor, prognozate spre alocare bugetelor de nivelul II, de la bugetul de stat. Astfel, conform Notelor metodologice, pentru stabilirea raporturilor între bugetul de stat şi bugetele UAT de nivelul II, normativul de întreţinere a unui copil/elev din bugetul de stat în instituţiile de învăţămînt, în anii 2011-2012, a constituit, respectiv: 8798,7 lei și 9051,5 lei – pentru 1 copil în instituţiile preşcolare; 6036,5 lei și 6159,4 lei – pentru 1 elev în şcoli, gimnazii şi licee; 792,9 lei și 605,1 lei – pentru 1 elev în activităţile extraşcolare. Totodată, Notele metodologice nu stabilesc componenţa cheltuielilor ce stau la baza acestui normativ. De fapt, AAPL de nivelul II din raion, primind transferurile de la bugetul de stat, reieşind din numărul statistic al copiilor din raion, la alocarea transferurilor către UAT de nivelul I au luat în calcul solicitările instituției (fără a ține cont de numărul de copii/elevi) şi au aprobat, pe anii 2011-2012, transferuri diferenţiate pentru întreţinerea unui copil în instituţiile de învăţămînt, ca urmare beneficiind de mijloace suplimentare de la bugetul de stat, care, în cazul instituţiilor preşcolare, au constituit suma totală de 10,7 mil.lei (în 2011 – 7,3 mil.lei; în 2012 – 3,5 mil.lei). Analogic, urmare a aplicării diferenţiate a normativului de cheltuieli, utilizate la calcularea transferurilor către UAT de nivelul I pentru instituţiile de învăţămînt (şcoli, gimnazii şi licee), în perioada 2011-2012, bugetul raional a beneficiat de mijloace bugetare din contul bugetului de stat în sumă de, respectiv, 1,2 mil.lei și 0,9 mil.lei. Astfel, ca rezultat al redistribuirii transferurilor de mijloace financiare beneficiarilor (UAT de nivelul I) în modul sus-menţionat, bugetul raional a beneficiat de mijloace suplimentare din bugetul de stat în sumă totală de 12,8 mil.lei, fiind repartizate pentru: rambursarea împrumuturilor angajate de către CR Ungheni (8,5 mil.lei); susținerea tinerilor specialiști (0,8 mil.lei); instituțiilor de asistență socială (1,1 mil.lei); susținerea proiectelor (0,4 mil.lei); altor instituții – 2,3 mil.lei (reparația capitală a sediului procuraturii – 100,0 mii lei; spitalului s. Cornești – 179,3 mii lei; construcția gazoductului Valea Mare– 247,3 mii lei; procurarea manualelor pentru Colegiul de medicină – 18,0 mii lei; Fundației comunitare, contribuție – 50,0 mii lei; procurarea produselor lactate pentru Centrul Medicilor de Familie Ungheni – 50,0 mii lei; reparația capitală a spitalului or. Ungheni– 600,0 mii lei; organizarea activităților pentru tineret (DÎTS) – 120,0 mii lei; procurarea puieților pentru Colegiul agroindustrial – 50,0 mii lei; construcția sistemului de aprovizionare cu apă pe teritoriul primăriei Chirileni – 150,0 mii lei etc.). De menţionat că transferurile din bugetul de stat pentru cheltuieli capitale se aprobă anual, prin Legea bugetului de stat, ca cheltuieli distincte, pentru fiecare obiect în parte, acestea, în anul 2011-2012, pentru UAT din raion constituind suma de 9,6 mil.lei.
Recomandări:
7. DF să elaboreze criterii bine determinate la planificare a cheltuielilor pentru activitatea instituţiilor de învăţămînt.
Modificarea statelor de personal în limita unităților aprobate, fără respectarea limitei fondului de retribuire a muncii, creează riscuri de aprobare și utilizare neregulamentară a mijloacelor publice.
Pentru argumentarea celor expuse, se menţionează următoarele.
Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, în perioada 2011-2012, CR nu a respectat prevederile regulamentare la aprobarea structurii și statelor de personal ale aparatului președintelui și secțiilor subordonate Consiliului raional. Mai mult decît atît, s-au admis și alte abateri de la actele normative în vigoare, exprimate prin substituirea atît a secțiilor cu direcții, cît și a unor funcții cu altele, fără a ține cont de fondul de retribuire a muncii. Aceleași abateri au fost constatate și la aprobarea statelor de personal ale aparatului primăriei or. Ungheni. Prin urmare, iregularitățile admise au generat aprobarea și utilizarea neregulamentară a fondului de retribuire a muncii în sumă totală de 261,9 mii lei[28] (în 2011 – 103,7 mii lei, în 2012 – 158,2 mii lei), inclusiv: retribuirea muncii – 207,0 mii lei, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 47,6 mii lei şi prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală achitate de patron – 7,2 mii lei.
Deși, conform organigramei și structurii statelor de personal, în cadrul CR este creată și funcționează Direcția economie și reforme, care are drept atribuții elaborarea, atragerea și utilizarea eficientă a investițiilor capitale, sprijinirea constituirii unor parteneriate public- private în vederea promovării proiectelor de interes comun, pe lîngă Aparatul președintelui a fost instituit Centrul de resurse și atragere a investițiilor, cu aceleași atribuții principale. De menționat că, pentru desfășurarea activității CRAI, în perioada supusă auditului, din bugetul raional au fost utilizate ineficient mijloace financiare în sumă totală de 97,2 mii lei, inclusiv: pentru retribuirea muncii – 76,8 mii lei, plățile la bugetul asigurărilor sociale de stat – 17,7 mii lei și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală – 2,7 mii lei.
Se relevă că, la stabilirea numărului de unități de personal și a limitei cheltuielilor de personal în sectorul bugetar pe anii 2011-2012, președintele raionului Ungheni nu a ținut cont de pct. 3 din Hotărîrea Guvernului nr. 589 din 29.07.2011[29] și de Hotărîrea Guvernului nr. 352 din 29.05 2012[30]. Astfel, în perioada menționată, unitățile de personal au fost aprobate (rectificate) exagerat, respectiv, cu 208 și 262 de unități. Ca urmare, neîntreprinderea acţiunilor necesare pentru încadrarea în limita numărului de personal a generat efectuarea cheltuielilor de personal peste limita stabilită regulamentar cu 1230,1 mii lei și, respectiv, 1810,8 mii lei, acestea fiind acoperite din contul transferurilor de susținere socială a teritoriilor.
În afară de ignorarea prevederilor regulamentare, iregularitățile admise la aprobarea structurii și statelor de personal sînt și o consecință a neîntreprinderii măsurilor privind asigurarea respectării normelor legale şi a disciplinei financiar-bugetare în domeniul respectiv, în conformitate cu recomandările din Raportul de audit aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr. 32 din 02.07.2009[31], în care a fost menționat că CR, prin deciziile nr. 3/1 din 02.08.2007 şi nr. 2/6 din 16.07.2007, a modificat organigrama şi statele de personal din cadrul subdiviziunilor Consiliului raional, fără a ţine cont de recomandările din Hotărîrea Guvernului nr. 689 din 10.06.2003[32], fapt care a dus la neînregistrarea acestora la Ministerul Finanţelor.
Recomandări:
8. Președintele raionului Ungheni și primarul or. Ungheni să întreprindă măsuri de ajustare a structurii și statelor de personal la cadrul regulamentar în vigoare, cu optimizarea cheltuielilor de întreținere a personalului.
Nerespectarea cadrului legal,în perioada 2011-2012, la efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor bugetare privind retribuirea muncii a condiţionat cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 894,2 mii lei[33] şi cheltuieli ineficiente de 399,9 mii lei[34].
Pentru susținerea celor expuse, se menţionează următoarele:
potrivit pct. 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 863 din 01.08.2006[35], sporurile la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat al funcţionarilor publici din autorităţile administraţiei publice locale, care au dreptul de acces la informaţii cu gradul corespunzător de secretizare, perfectat în modul stabilit de lege, și care lucrează permanent cu acest tip de informaţii în virtutea obligaţiunilor funcţionale, se stabilesc conform nomenclatorului aprobat de conducătorul autorităţii publice. Totodată, prevederile Legii nr. 245-XVI din 27.11.2008[36] reglementează modul de aprobare a Nomenclatorului informațiilor atribuite la secret de stat, precum și modul de elaborare a nomenclatoarelor departamentale de informaţii care urmează a fi secretizate. Însă, ignorînd prevederile regulamentare, primarilor și viceprimarilor din cadrul a 16 UAT[37] din raion li s-au stabilit şi achitat sporuri la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat (132,5 mii lei), fără a solicita de la organul de resort realizarea măsurilor de control privind competenţa asupra perfectării dreptului de acces la secretul de stat; probele de audit denotă că perioada de muncă se calculează cu aplicarea neuniformă a prevederilor pct. 6 subpct. 3) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 607 din 31.10.1996[38], fiind inclusă perioada de muncă în alte funcţii ce nu ţine de profilul de activitate pentru care nu a fost stabilită şi efectuată realmente plata lunară (trimestrială, anuală) a recompensei pentru vechimea în muncă; contrar prevederilor pct. 13 din Condițiile de salarizare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 381 din 13.04.2006[39], persoanele responsabile din cadrul unor AAPL din raion, în scopul acordării primelor lunare curente şi ajutoarelor materiale, au utilizat mijloacele economisite din fondul de retribuire a muncii aferente funcţiilor vacante, pe o perioadă mai mare de 2 săptămîni, acordînd neregulamentar, pe parcursul anilor 2011-2012, premii unice (216,2 mii lei); în conformitate cu Modul de calculare a salariului mediu[40] (pct. 5 și pct. 8), salariul mediu pentru cadrele didactice din învăţămîntul preuniversitar se calculează reieșind din ultimele 12 luni calendaristice precedente evenimentului de care depinde plata respectivă. Contrar acestor prescripții, primăria Buciumeni a admis calcularea indemnizației de concediu pentru cadrele didactice, reieșind din 9 luni față de ultimele 12 luni calendaristice consecutive, ceea ce a generat exagerarea salariului mediu pentru o zi calendaristică, admițîndu-se plăți neregulamentare; potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008[41], funcţionarului public i se acordă un concediu de odihnă anual, plătit, cu o durată de 35 de zile calendaristice, fără a se lua în calcul zilele de sărbătoare nelucrătoare. Concediul poate fi acordat integral sau divizat, cu condiţia ca una dintre părţi să nu fie mai mică de 14 zile calendaristice. În cazul în care vechimea în serviciul public depăşeşte 5, 10 şi 15 ani, concediul de odihnă anual plătit se măreşte cu 3, 5 şi, respectiv, 7 zile calendaristice. Nerespectînd reglementările stabilite, funcționarilor publici din cadrul CR și din 15 UAT li s-au acordat, suplimentar la concediul stabilit legal, cîte 4-7 zile calendaristice, ca temei invocîndu-se condiţiile de muncă ale acestora, care implică efort psihico-emoţional sporit. Situația a fost determinată de includerea unor clauze suplimentare în contractul colectiv de muncă, încheiat între salariați şi angajator, fără să se ţină cont de art. 31 alin.(4) din Codul muncii[42], care stabilește că în contract pot fi incluse prevederi normative care nu contravin legislaţiei în vigoare. În același context se relevă că Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1254 din 15.11.2004[43] precizează condiţiile specifice de retribuire a muncii anumitor categorii de salariaţi cărora, conform art. 96 din Codul muncii, în funcţie de vîrstă, de starea sănătăţii, de condiţiile de muncă sau efortul intelectual şi psihico-emoţional li se stabileşte durata redusă a timpului de muncă, însă, printre categoriile de salariaţi a căror muncă implică efort psihico-emoţional nu se regăsesc funcţionarii publici.
Totodată, se menționează că, în conformitate cu prevederile art. 9 din Convenția colectivă nr.2 din 9 iulie 2004, concediile de odihnă anuale suplimentare se acordă în condiţiile şi cu duratele indicate în art. 121 din Codul muncii, iar în temeiul alin. (5) din articolul menționat, personalului de conducere şi de specialitate a cărui muncă implică eforturi psihico- emoţionale sporite i se poate acorda un concediu suplimentar plătit cu durata de pînă la 7 zile calendaristice, condiţiile de acordare a concediului suplimentar urmînd a fi stabilite în contractul colectiv sau individual de muncă. Prin urmare, durata concediului pentru munca care implică efort psihico-emoţional a fost inclusă în contractul colectiv de muncă, fără a fi determinate condițiile și criteriul funcțiilor, a căror muncă implică efort psihico-emoțional, după cum prevede Convenția menționată. Cu aceleaşi abateri, unor angajaţi (care pe parcursul anului nu s-au aflat în concedii medicale; lucrează zilnic la calculator) li s-au acordat suplimentar la concediu cîte 3-4 zile calendaristice, ca urmare fiind admise plăți ineficiente (399,9 mii lei);
în conformitate cu prevederile Codului muncii, în caz de rechemare, salariatul trebuie să folosească restul zilelor din concediul de odihnă după ce a încetat situaţia respectivă sau la o altă dată stabilită prin acordul părţilor, în cadrul aceluiaşi an calendaristic. Dacă restul zilelor din concediul de odihnă nu au fost folosite din oricare motive în cadrul aceluiaşi an calendaristic, salariatul este în drept să le folosească pe parcursul următorului an calendaristic. Refuzul salariatului de a-şi folosi partea rămasă a concediului de odihnă anual este nul. Însă, contrar reglementărilor menționate, în anii 2011-2012 angajaţilor Aparatului președintelui raionului, secțiilor și direcțiilor subordonate CR Ungheni le-a fost acordat concediul anual, cu rechemarea acestora peste 5-10 zile, iar în unele cazuri – în ziua imediat următoare, fără acordarea zilelor de concediu nefolosite, ceea ce a condiţionat plata concediilor în paralel cu salariul calculat şi achitat în perioada respectivă, astfel fiind suportate cheltuieli suplimentare neîntemeiate în sumă de 61,2 mii lei, inclusiv plățile ce derivă din acestea; la acordarea indemnizaţiei unice pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, în cazul pensionării conform prevederilor art. 42 alin.(3) din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008, în 2012, contabilului-șef al DASPF i s-a calculat și achitat neregulamentar indemnizația respectivă în mărime de 50 la sută din salariul de funcție, stabilit conform sistemului nou de salarizare, ca rezultat admițîndu-se cheltuieli neîntemeiate în sumă de 59,1 mii lei, inclusiv plățile ce derivă din acestea; conform prevederilor art. 86 alin. (1) lit. t) din Codul muncii, concedierea – desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, se admite pentru un șir de motive, printre care restabilirea la locul de muncă, conform hotărîrii instanţei de judecată, a persoanei care a îndeplinit anterior munca respectivă, dacă permutarea sau transferul salariatului la o altă muncă, conform prezentului Cod, nu sînt posibile. Însă, ca urmare a neconformării acestor prevederi, CR Ungheni a admis remunerarea neregulamentară a muncii a 2 persoane, ocupînd una și aceeași funcție (șef al DASPF); anexa nr. 13 la Hotărîrea Guvernului nr. 381 din 13.04.2006[44] specifică modul de stabilire a categoriilor de salarizare pentru personalul de conducere din case de odihnă, case de creaţie, pensiuni, baze turistice, preventorii, baze de odihnă şi tabere pentru copii. Însă, neluînd în considerare prescripțiile din anexa menționată, DÎTS a admis stabilirea exagerată a salariului de funcție directorului taberei de odihnă „Codreanca” din raion (în anul 2011 – 1800,0 lei, față de 870,0 lei, iar în anul 2012 – 2000,0 lei, față de 900,0 lei). Ca urmare, în 2011-2012 au fost admise cheltuieli neregulamentare la retribuirea muncii în sumă totală de 62,4 mii lei, inclusiv plățile ce derivă din ele; pe parcursul anilor 2011-2012, în temeiul prescripțiilor din Anexa nr. 12 la Hotărîrea Guvernului nr. 381 din 13.04.2006[45], care reglementează condițiile de salarizare a personalului contabilităţilor centralizate de pe lîngă ministere, alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice locale şi direcţiile lor autonome, angajaţii contabilităţii centralizate a DÎTS au beneficiat de sporuri la salariu pentru înaltă competenţă profesională, intensitate a muncii şi îndeplinire a unor sarcini de importanţă majoră, în mărime de pînă la 50% din salariul funcţiei, ţinîndu-se cont de sporul lunar pentru vechime în muncă. Totodată, în perioada de activitate a taberei de odihnă (mai-august), 3 angajați ai contabilității au beneficiat neregulamentar de remunerarea lunară suplimentară a muncii.
Recomandări:
9. Președintele raionului Ungheni, DF și primăriile (primarii)satelor/comunelor/orașelor[46]:
9.2. să examineze cazurile de remunerare neregulamentară a angajaţilor, cu întreprinderea măsurilor de recuperare a plăților neîntemeiate în legătură cu aceasta;
9.3. să asigure conformarea prevederilor contractului colectiv de muncă la legislaţia în vigoare.
10. DF să asigure instruirea angajaților din cadrul AAPL din raion în domeniul aplicării legislației privind retribuirea muncii, cu acordarea suportului metodologic privind implementarea procedurilor de control intern la efectuarea cheltuielilor ce țin de domeniul vizat.
Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1083 din 26.10.2000[47] (pct. 4, pct. 7, pct. 8 și pct. 11) nu prevede anumite criterii prestabilite și precise de evaluare a situației socialmente vulnerabile a solicitantului de ajutor material. De asemenea, nici Fondul local de susținere socială a populației nu dispune de un regulament intern care ar stabili aceste criterii, a căror scop ar fi să asigure justificarea, calitatea și transparența deciziei adoptate cu privire la acordarea ajutorului material în fiecare caz aparte.
Conducerea Fondului susține că este necesară elaborarea și aprobarea la nivel național a indicatorilor calitativi și cantitativi unici de evaluare a stării de vulnerabilitate socială a solicitantului de ajutor material în raport cu veniturile familiei și condițiile de trai.
În contextul celor expuse se relevă că lipsa unor reglementări normative și interne nu permite aprecierea și evaluarea obiectivă, în fiecare caz în parte, a mărimii veniturilor solicitanților (membrilor familiei) de ajutor material și a nivelului de vulnerabilitate socială și materială a lor. Anchetele sociale întocmite, practic, nu conțin date cu privire la veniturile obținute de către solicitanții de ajutor material în anul curent sau în anul precedent (din salariu, servicii sau alte surse legale). La perfectarea anchetei sociale, asistenții sociali nu au posibilitatea de a constata și verifica dacă solicitantul (familia) de ajutor social are sau nu în proprietate alte bunuri materiale de valoare (apartament, vilă, garaj, teren de pămînt, mijloace de transport etc.) și nu au accesul respectiv la informațiile din baza de date a Secției de exploatare și evidență a transportului, IFS Ungheni sau a OCT. Aceste impedimente generează riscuri de conținut atunci cînd anchetele sociale, în baza cărora se adoptă decizia cu privire la acordarea ajutorului material, nu au probe suficiente și nu invocă încredere totală în toate cazurile. Anchetele sociale nu conțin date clare cu privire la calificarea și aprecierea stării tehnice și sanitare a locuinței. Constatarea din ancheta socială ca fiind „adecvată” sau „neadecvată”, nu conține descrieri cu privire la împrejurările care au stat la baza stabilirii unei astfel de aprecieri. Fondul nu are aprobate proceduri interne cu privire criteriile de evaluare a condițiilor de trai, iar asistenții sociali apreciază, de fiecare dată, situația reală în funcție de criteriile personale. În anii 2011-2012, Consiliul de administrație al FLSSP nu a administrat eficient mijloacele financiare ale Fondului și nu a asigurat în toate cazurile aplicarea principiului de bază în distribuirea lor. Astfel, prin testarea a 56 de anchete sociale din anul 2012 (din 6448 înregistrate), s-a constatat că, deși 26 de beneficiari (membrii familiei) de ajutor material, în 2011, au obținut venituri salariale și din servicii în sumă totală de 997,8 mii lei, iar în anul 2012 – în sumă totală de 648,6 mii lei[48], acestea, în majoritatea cazurilor, nu au fost fixate în ancheta socială și nu au fost luate în considerare la evaluarea și aprecierea stării de vulnerabilitate socială a solicitantului de ajutor material. Totodată, în 2011, 12 beneficiari de ajutor social (din cei 26 sus-menționați) au primit ajutor material în sumă totală de 11,2 mii lei, aceștia efectiv obținînd venituri în acest an în sumă de 597,7 mii lei.
Colaborarea exprimată prin schimbul de informații cu autoritățile publice locale de nivelurile I și II în vederea constatării dacă solicitantul nu a primit ajutor material de la aceste entități pentru același scop sau pentru aceeași destinație nu a fost eficientă. În contextul celor relatate se exemplifică că, în anul 2011, pentru una și aceeași destinație, din contul fondului de rezervă al CR și de la FLSSP, la 4 persoane fizice le-a fost acordat ajutor material în sumă totală de 30,3 mii lei (respectiv, 16,5 mii lei și 13,8 mii lei). O situație analogică a fost admisă și în anul 2012, în 7 cazuri, pentru una și aceeași destinație fiind acordat ajutor material în sumă totală de 51,7 mii lei (inclusiv, din fondul de rezervă al CR – 27,2 mii lei și din contul FLSSP – 24,5 mii lei).
Probele de audit denotă o colaborare ineficientă în domeniul dat și între primăria or. Ungheni cu alte autorități. Astfel, în anii 2011-2012, lacunele în colaborarea dintre autoritățile publice locale au condiționat acordarea de ajutor material pentru una și aceeași destinație, atît din contul Fondul de rezervă al primăriei, cît și din contul Fondului respectiv, în sumă totală de 178,9 mii lei (inclusiv, 59,9 mii lei – din Fondul de rezervă al primăriei și 119,0 mii lei – de la FLSSP (pentru 209 persoane fizice) și, respectiv, 59,3 mii lei (inclusiv, 25,5 mii lei – din Fondul de rezervă al primăriei și 33,8 mii lei – de la FLSSP (pentru 52 de persoane fizice)).
Controlul intern în cadrul FLSSP privind reverificarea unor cazuri de acordare a ajutorului social, nu este eficient și nu a adus plusvaloare în activitatea de bază. Astfel, în urma analizei actelor de reverificare (117 cazuri în anul 2011 și 180 de cazuri în anul 2012) s-a constatat că la întocmirea acestora se fixează doar numele beneficiarului, destinația și mărimea ajutorului social. Totodată, nu se verifică dacă asistenții sociali au evaluat obiectiv nivelul de vulnerabilitate socială a solicitantului și dacă au întocmit corect ancheta socială. Lipsește evaluarea impactului (rezultatele) serviciilor de asistență socială.
În anul 2012, DASPF nu a administrat eficient mijloacele financiare ale Fondului destinate pentru finanțarea cantinei de ajutor social și nu a asigurat, în toate cazurile, respectarea condiției legale care prevede că serviciile de alimentație se acordă persoanelor socialmente vulnerabile.
Anchetele sociale ale solicitanților de hrană la cantina de ajutor social au fost întocmite cu unele neregularități și abateri de la prevederile normative. Astfel, formularul anchetei sociale nu conține constatări cu privire la deținerea în proprietate a bunurilor de valoare și observații asupra acestui fapt, precum și cu privire la concluziile şi propunerile comisiei care a examinat-o, fapt prin care nu au fost respectate prescripțiile din Anexa nr. 2 la Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1246 din 16.10.2003[49].
La întocmirea anchetei sociale, asistenții sociali, ca regulă, nu completează datele cu privire la starea socială și starea sănătății (diagnostice; gradul de dezabilitate; capacitatea de a se autoservi, de a-şi prepara de sine stătător hrana etc.) și observațiile asupra acestui fapt. Totodată, comisia care întocmește ancheta socială nu are proceduri aplicabile pentru constatarea faptului dacă solicitantul de ajutor social are sau nu în proprietate bunuri de valoare și pentru verificarea veniturilor proprii și ale membrilor familiei, iar existența sau lipsa susținătorilor legali se constată doar din spusele solicitantului. Aceste iregularități lipsesc ancheta socială de un nivel maxim de probațiune și nu invocă încredere totală în constatările specificate de către asistenții sociali. Conform explicațiilor a 2 membri (din 3) ai comisiei care participă la întocmirea anchetelor sociale, s-a constatat că iregularitățile ce țin de întocmirea anchetei sociale s-au datorat lipsei de timp la analiza corespunzătoare a conținutului acestora.
Lacunele identificate ce țin de conținutul anchetei sociale și de veridicitatea datelor privind statutul de persoană socialmente vulnerabilă au generat situații în care veniturile unor persoane (venituri salariale și din servicii), obținute în anul 2011, nu au fost fixate și luate în considerare la întocmirea anchetei sociale, în baza căreia s-a decis acordarea, în anul 2012, a serviciilor de alimentație la cantina de ajutor social. Astfel, prin testarea anchetelor sociale și contrapunerea datelor din acestea doar cu veniturile obținute în anul 2011 de către 46 de persoane fizice (conform datelor IFS Ungheni), s-a constatat că în 7 cazuri beneficiarii de serviciile cantinei de ajutor social au obținut venituri salariale și din servicii în mărime de la 0,6 mii lei pînă la 36,4 mii lei (sau media lunară pînă la 3,0 mii lei), acestea nefiind luate în considerare la evaluarea și aprecierea stării de vulnerabilitate socială a solicitantului. Deși în anul 2012 patru persoane (din cele 7 menționate) au obținut venituri în mărime de pînă la 35,8 mii lei, iar alte două persoane, în anii 2011-2012, erau deținătoare de patentă de întreprinzător și, respectiv, fondator de întreprindere, de aceste situații nu s-a ținut cont la evaluarea stării de vulnerabilitate socială și materială a solicitanților de serviciile cantinei de ajutor social.
În cazul autorizării înlesnirilor la plata biletelor de reabilitare/recuperare, de către DASPF sînt admise unele încălcări de procedură, care țin de verificarea condițiilor care acordă acest drept beneficiarului și care duc la acordarea nejustificată, în unele cazuri, a înlesnirilor. Prevederile pct. 30-32 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 372 din06.05.2010[50] stabilesc condițiile de eliberare a biletelor gratuite și cu reducere din cost (30%, 70%), în funcție de gradul de invaliditate, angajarea/ neangajarea în cîmpul muncii ori desfăşurarea activităţii de întreprinzător de diferite forme. Deși asistenții sociali acumulează repetat documente justificative la eliberarea biletelor de reabilitare/recuperare (copia actului de identitate, copia legitimaţiei de pensionar, copia primei şi ultimei pagini cu înscrieri din carnetul de muncă), aceștia nu verifică condițiile care acordă dreptul de a beneficia de anumite înlesniri. La verificarea a 33 de dosare personale, din 260 înregistrate în anul 2011, în baza cărora au fost eliberate bilete de reabilitare/recuperare, s-a constatat că în 2 cazuri, la eliberarea biletelor gratuite, nu a fost verificat faptul dacă pensionarii care beneficiază de pensie pentru limită de vîrstă și de pensie de invaliditate desfăşoară sau nu activităţi de întreprinzător de diferite forme. De menționat că, potrivit datelor sistemului informațional fiscal, în perioada 2010-2011, persoanele indicate au fost titulari de patentă de întreprinzător și, în baza pct.32 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 372 din 06.05.2010, urmau să beneficieze de bilete cu o reducere de 30%, achitînd costul acestora în sumă de 6,0 mii lei. În alt caz, la eliberarea biletului nu a fost verificat faptul dacă persoana este sau nu angajată în cîmpul muncii. Conform datelor sistemului informațional fiscal, în anul 2011, persoana respectivă a fost angajată în serviciu și, în baza pct. 31 din Regulamentul menționat,urma să beneficieze de bilet cu o reducere de 70%, achitînd costul acestuia în mărime de 1,4 mii lei.
Recomandări:
11. Directorul executiv al Fondul local de susținere socială a populației:
11.1. să elaboreze și să implementeze proceduri operaționale în cadrul controlului intern, care să asigure acordarea regulamentară a ajutorului social, identificarea riscurilor și realizarea principiului plusvaloare în activitatea de bază;
11.2. să asigure o colaborare eficientă și schimbul de informații cu Secția de Exploatare și Evidență a Transportului, IFS Ungheni și OCT, precum și să elaboreze un regulament intern în scopul verificării și evaluării veniturilor solicitanților (membrilor familiei) de ajutor material și de serviciile cantinei de ajutor social, a condițiilor de trai și a nivelului de vulnerabilitate materială a lor.
12. Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei a CR să aprobe reglementări interne, care ar asigura verificarea condițiilor de acordare a înlesnirilor la procurarea biletelor de reabilitare/recuperare și aplicarea corectă a lor pentru fiecare caz.
În anul 2011, CR Ungheni a admis efectuarea unor cheltuieli ineficiente de capital din contul mijloacelor financiare obținute în baza contractului de împrumut, în sumă totală de 1583,4 mii lei (împrumutul, dobînda și comisionul bancar). Astfel, din contul mijloacelor financiare, conform contractului de împrumut nr. 001/10 din 08.02.10 încheiat cu BC „Victoriabank” S.A. (Filiala nr.10 Ungheni), au fost efectuate cheltuieli în sumă totală de 1583,4 mii lei pentru construcția capitală a Substației de asistență medicală urgentă Ungheni, care nu se află la balanța Consiliului raional și, conform prevederilor art.7 din Legea nr. 397- XV din 16.10.2003, nu se finanțează din bugetul local. Mai mult decît atît, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 891 din 17.07.2003[51], Substația de asistență medicală urgentă Ungheni, ca structură a Staţiei Zonale Asistenţă Medicală Urgentă „Centru” din mun. Chişinău, este un subiect de drept din subordinea Ministerului Sănătății și se finanțează de la bugetul de stat.
Recomandări:
13. Președintele raionului Ungheni să implementeze proceduri de control intern care se excludă cazurile ineficiente de cheltuieli din contul împrumuturilor.
Consiliul raional Ungheni a administrat ineficient mijloacele financiare din fondul de rezervă, nu a respectat caracterul excepţional şi imprevizibil al cheltuielilor și a admis, în anii 2011-2012, efectuarea unor cheltuieli în mod neregulamentar, cu abateri de la procedura prestabilită, în sumă totală de 250,5 mii lei și contrar destinației și competenței legale, în sumă totală de 160,5 mii lei.
Cazurile de neregularitate se exprimă prin următoarele: la aprobarea actului administrativ (decizia Consiliului raional, dispoziția președintelui raionului) cu privire la acordarea ajutorului financiar nu s-a întocmit avizul de rigoare al specialiștilor din cadrul CR (conform regulamentului propriu), prin care s-ar stabili expres că o anumită persoană este socialmente vulnerabilă sau are calitatea de sinistrat, fapt ce menține riscul că ajutorul financiar poate fi acordat unor beneficiari care nu întrunesc condițiile ce acordă acest drept în baza art. 1, art. 7, art. 8 și art. 13 din Legea nr. 547- XV din 25.12.2003[52]. Consiliul raional a efectuat cheltuieli pentru reparația acoperișului instituțiilor de învățămînt, deși aceste imobile se află la balanța autorităţilor publice locale de nivelul I. Cazurile de efectuare a cheltuielilor contrar destinației și competenței legale de finanțare s-au referit la: acordarea ajutorului material în caz de deces; organizarea aplicației civile la primării și subiecții privați și organizarea competiției între echipele sanitare de către Direcția Situații Excepționale; efectuarea transferurilor de mijloace financiare la contul Agenției Teritoriale Ungheni de Asigurări în Medicină pentru acordarea polițelor obligatorii de asistență medicală; acordarea mijloacelor financiare pentru finanțarea activității unor asociații obștești.
În mod analogic, COși primăria or. Ungheni au gestionat ineficient mijloacele financiare din fondul de rezervă local. Nu au respectat caracterul excepţional şi imprevizibil al cheltuielilor, în anii 2011-2012 fiind admisă efectuarea unor cheltuieli în mod neregulamentar, cu abateri de la procedura prestabilită, în sumă totală de 603,3 mii lei, și contrar destinației și competenței legale, în sumă totală de 313,0 mii lei.
Recomandări:
14. Președintele raionului Ungheni și primarul or. Ungheni să instituie proceduri de control intern eficiente la administrarea fondului de rezervă, menite să asigure utilizarea regulamentară și conform procedurilor prestabilite a mijloacelor financiare, respectarea caracterului excepţional şi imprevizibil al cheltuielilor și neadmiterea efectuării unor cheltuieli, contrar destinației și competenței legale, din bugetele UAT.
Lipsa controlului intern privind acordarea dejunurilor calde elevilor din clasele I-IV din cadrul unor instituții de învățămînt din raion a cauzat efectuarea cheltuielilor neregulamentare, precum și acordarea neconformă a acestor dejunuri.
În perioada 2011-2012, pentru acordarea dejunurilor calde elevilor din clasele I-IV din cadrul instituțiilor de învățămînt din raion, din bugetul de stat au fost alocate transferuri în sumă totală de 5197,9 mii lei și, respectiv, 4964,9 mii lei. Deși plățile de la acordarea neregulamentară a dejunurilor calde, constatate în cadrul verificării a 26 de subdiviziuni[53], prin metoda contrapunerii tabelelor de evidență a alimentației elevilor din clasele I-IV cu registrele de evidență a frecvenței școlare pe o perioadă de 5 luni (ianuarie-mai) în anii 2011-2012, sînt sub nivelul pragului de semnificație (24,6 mii lei), totuși, auditul atestă lipsa controlului intern asupra monitorizării domeniului respectiv, ceea ce creează riscuri de fraudă și utilizare neeficientă a mijloacelor financiare acordate din contul bugetului de stat, și anume, pentru pregătirea și utilizarea dejunurilor calde pentru elevii care au absentat de la lecții.
Urmare a verificărilor efectuate, cu ieșirea la fața locului și cu inventarierea inopinată a produselor alimentare, fiind verificate 14 poziții (ouă, crupe, paste făinoase, mazăre etc.), în 12 cazuri (sau 86 la sută din pozițiile verificate) s-au constatat surplusuri și lipsuri de produse alimentare. Situația a fost motivată de persoanele responsabile prin lipsa evidenței zilnice a contabilizării și eliberării produselor alimentare de la depozit. Totodată, cele menționate reprezintă o consecință a lipsei unui control intern eficient, atît din partea primăriei or. Ungheni, cît și a administrației Liceelor „Mihai Eminescu” și „Ion Creangă”, precum și a iresponsabilității persoanelor implicate în procesul de alimentație a copiilor.
Astfel de deficiențe (surplusuri și lipsuri) s-au constatat și în cadrul inventarierilor efectuate inopinat la Grădinița nr. 2 din or. Ungheni, Centrul de plasament pentru copii în situație de risc și Centrul de plasament al persoanelor fără adăpost, care sînt amplasate în aceeași clădire (s. Sculeni) din subordinea DASPF.
Recomandări:
15. DÎTS să instituie procedura operațională de monitorizare a alimentației copiilor, cu asigurarea transparenței privind evidența elevilor care beneficiază de dejunuri calde.
16. Primarul or. Ungheni, șeful DASPF, directorii Liceelor „Mihai Eminescu” și „Ion Creangă” să examineze rezultatul inventarierilor inopinate, cu înlăturarea surplusurilor și lipsurilor de produse alimentare, în conformitate cu prevederile regulamentare în vigoare, precum și cu instituirea unor proceduri de control intern eficiente privind evidența analitică a produselor alimentare.
La executarea unor cheltuieli din contul bugetului raional nu s-a ținut cont de competenţele instituționale în efectuarea cheltuielilor publice, fiind finanțate unele cheltuieli ce nu se încadrează în limitele cadrului regulamentar.
Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Totodată, în conformitate cu art. 8 alin.(4) din Legea menționată, este stabilită delimitarea competențelor la efectuarea cheltuielilor publice din contul bugetelor raionale. Însă, ignorînd prevederile regulamentare la executarea cheltuielilor, în 2011, CR prin deciziile sale (nr. 1/6 din 24.02.2011[54] și nr. 1/4 din 23.02.2012[55]) a admis alocarea mijloacelor financiare din contul bugetului raional (contrar destinației) unor instituții finanțate din bugetul de stat, în sumă totală de 357,5 mii lei, inclusiv: 100,0 mii lei – pentru Procuratura raională (reparații capitale); 100,0 mii lei – CNAM (procurarea polițelor de asigurare obligatorie de asistență medicală); 50,0 mii lei – Colegiului agroindustrial Ungheni (procurarea materialului săditor – viță-de-vie, puieți); 50,0 mii lei – IMSP Spitalul raional Ungheni (alimentarea donatorilor de sînge); 39,5 mii lei – Asociației veteranilor (organizarea festivităților); 18,0 mii lei – Colegiului de Medicină din Ungheni (procurarea a 100 de manuale de pediatrie).
Recomandări:
17. Președintele raionului să asigure implementarea unor proceduri eficiente de control intern asupra modului de utilizare a mijloacelor financiare ale bugetului raional, ținînd cont de prevederile legale.
Autoritățile contractante nu au dat dovadă de responsabilitate la achiziționarea mărfurilor și serviciilor, auditul identificînd iregularități la compartimentul respectiv, ceea ce afectează eficiența și eficacitatea utilizării mijloacelor publice la procurarea bunurilor și serviciilor.
Grupul de lucru pentru achiziții al CR, nerespectînd prevederile art. 42 alin.(8) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007[56], la încheierea contractului de procurare a autobuzelor școlare nu a solicitat de la antreprenor garanţia bancară de bună execuţie a acestuia, în sumă totală de 63,8 mii lei, prin ce a fost încălcată procedura de achiziție, creînd un impediment în disciplinarea antreprenorului privind executarea calitativă a procurărilor. Cazuri similare au fost constatate la primăria or. Ungheni, care au însumat 228,5 mii lei (la achiziționarea autovehiculelor în sumă de 175,4 mii lei și a mobilierului în sumă de 53,1 mii lei).
În anul 2012, la procurarea autobuzelor pentru transportarea elevilor, grupul de lucru al CR nu a respectat principiile de reglementare a relațiilor privind achizițiile publice (și anume: utilizarea eficientă a finanțelor publice și minimizarea riscului autorității contractante; asigurarea transparenței și concurenței achizițiilor publice), efectuînd o evaluare ineficientă a ofertelor prezentate, fapt care a dus la procurarea mijloacelor de transport la prețuri majorate, față de prețurile de piață, cu 240,0 mii lei.
În conformitate cu prevederile art. 69 alin.(1) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007, autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea de contracte separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie decît procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu prezenta lege, în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată. Însă, în anii 2011-2012, Grupul de lucru al DÎTS Ungheni, ignorînd prevederile regulamentare cu scopul de a evita aplicarea procedurii cererii ofertei de prețuri, a divizat în contracte de valoare mică procurarea serviciilor de transport în sumă de 56,3 mii lei (în 9 contracte) și, respectiv, în sumă de 84,1 mii lei (în 11 contracte). Cazuri similare au fost constatate și la primăria or. Ungheni, care, în aceeași perioadă, a divizat procurarea serviciilor de transport în 7 (66,8 mii lei) și, respectiv, în 17 contracte de valoare mică (184,1 mii lei). La fel, în 4 contracte de valoare mică a fost divizată achiziția pentru procurarea florilor în sumă totală de 38,0 mii lei.
De menționat că, în conformitate cu prescripțiile pct. 10 și pct. 29 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 245 din 04.03.2008[57], autoritatea contractantă atribuie un număr de înregistrare cu data corespunzătoare invitațiilor de participare la concursul de cerere a ofertelor de prețuri și, respectiv, ofertele depuse de către operatorii economici se înregistrează în mod obligatoriu de către autoritatea contractantă la momentul depunerii lor. Însă, grupul de lucru al DÎTS și al primăriei or. Ungheni, ignorînd reglementările sus-menționate, nu a asigurat înregistrarea corespunzătoare a cererilor și ofertelor depuse, ceea ce diminuează efectul concurenței și combaterea concurenței neloiale, precum și transparența achiziției.
Totodată, grupul de lucru al DÎTS nu dispune de probe relevante la aspectul confirmării acţiunilor de selectare a operatorului economic în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică de valoare mică, cu respectarea cumulativă a cerinţelor obligatorii, după cum prevede pct. 15 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 148 din 14.02.2008[58]. Acest fapt a cauzat limitarea implementării în practică a principiilor generale de achiziţii publice la aspectul identificării operatorului economic pe piaţă (competenţa managerială; experienţa și buna reputaţie; asigurarea cu personal calificat; dotarea tehnică; capacitatea financiară; achitarea impozitelor şi altor plăţi), precum și determinării ofertei operatorului economic ca cea mai avantajoasă economic, care nu trebuie să depăşească preţurile medii pe piaţă la momentul atribuirii contractului de achiziţie publică. Mai mult decît atît, la achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor, grupul de lucru al DÎTS nu a respectat un şir de reguli procedurale, şi anume: nu a elaborat planuri anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice; nu a asigurat integritatea dosarelor cu documentele achiziţiilor publice, existînd riscul sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conţin. Potrivit prevederilor art. 14 alin.(3) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007, membrii grupului de lucru au obligația de a semna, pe propria responsabilitate, o declarație de confidențialitate și imparțialitate la inițierea procedurilor de achiziții publice. Însă, pe parcursul anilor 2011-2012, membrii grupului de lucru al primăriei Ungheni nu au respectat reglementarea indicată, în fiecare caz de achiziție publică nesemnînd declarațiile respective, ceea ce afectează nivelul respectării principiilor de transparenţă, obiectivitate şi imparţialitate în cadrul procedurilor de achiziţii.
Recomandări:
18. Președintele raionului și primarul or. Ungheni să asigure desfășurarea unor instruiri în domeniul achiziţiilor publice pentru membrii grupurilor de lucru din cadrul subdiviziunilor Consiliului raional și primăriei, cu asigurarea suportului metodologic privind implementarea procedurilor de control intern la achiziționarea mărfurilor și serviciilor, inclusiv la descrierea proceselor aferente acestora.
Valorificarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale rămîne unul dintre domeniile afectate de neregularităţi. Totodată, lipsa monitorizării lucrărilor de reparații capitale a cauzat admiterea recepționării lucrărilor care efectiv nu au fost executate.
În perioada supusă auditului (2011-2012), din contul bugetelor UAT de nivelurile I și II, din contul FISM, precum și din contul Fondului Ecologic Național au fost utilizate mijloace bugetare pentru investiții și reparații capitale în sumă totală de 42,5 mil.lei, inclusiv: 14,9 mil.lei și, respectiv, 15,8 mil.lei – din contul bugetelor UAT de nivelurile I și II; 1,6 mil.lei și, respectiv, 3,9 mil.lei – din contul FISM; 1,7 mil.lei și, respectiv, 4,6 mil.lei – din contul Fondului Ecologic Național. În cadrul auditului a fost supusă verificării corectitudinea utilizării mijloacelor în sumă totală de 11,4 mil.lei, sau 37% din cheltuielile executate din contul bugetelor UAT de nivelurile I și II. Verificările efectuate în cadrul auditului au scos în evidență un șir de iregularități din care se exemplifică următoarele.
Deși în anul 2012 Aparatul preşedintelui raionului a întocmit o strategie referitor la valorificarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale, în funcţie de priorităţi, totuși, la situația din 31.12.2012, conform datelor evidenţei contabile, sînt înregistrate 18 obiecte, cu valoarea totală de 4,1 mil.lei, inițiate în anii 2004-2011, inclusiv 4 obiecte pentru care au fost valorificate mijloace financiare în sumă totală de 1,2 mil.lei și 14 obiecte pentru care a fost elaborată doar documentația de proiect, în sumă totală de 2,9 mil.lei. De menționat că 4 obiective (din 18 menționate mai sus), cu valoarea de 0,9 mil.lei[59], nu au fost incluse în strategia de dezvoltare socioeconomică a raionului Ungheni. Ca urmare, tergiversarea finanțării și finalizării obiectivelor inițiate anterior sau la care au fost elaborate documentațiile de proiect în lipsa surselor de finanțare pentru realizare, generează dezafectarea (irosirea) mijloacelor bugetare. În conformitate cu prescripțiile pct. 38 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul MF nr. 93 din 19.07.2010, în subcontul 012 „Instalaţii de transmisie” se ţine evidenţa: liniilor de transport a energiei electrice, de transmisie şi a conductelor cu toate instalaţiile intermediare, necesare pentru transformarea şi transmisiunea energiei şi pentru migrarea substanţelor lichide şi gazoase prin conducte pînă la utilizator. Însă, contrar celor menționate, CR Ungheni nu a contabilizat la subcontul respectiv conductele de gaze la care lucrările în sumă totală de 0,6 mil.lei au fost deja finalizate. La fel, nu au fost luate în evidență la subcontul 019 „Alte mijloace fixe” investiţiile capitale efectuate în anii 2005-2011 pentru lucrările de proiectare, în sumă totală de 2,0 mil.lei (12 obiecte), astfel fiind ignorate prescripţiile pct. 45 din Instrucţiunea menţionată. Unele AAPL din raionul Ungheni nu au respectat exigențele privind asigurarea calității în construcții. Astfel, ignorînd prevederile art. 13 din Legea nr. 721-XIII din 02.02.1996[60], care prevăd că lucrările de construcţii, precum şi de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii se execută numai pe bază de proiect elaborat de către persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi verificat de Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor, unele entități au contractat lucrări de investiții și reparații capitale în sumă totală de 1,8 mil.lei[61], în lipsa proiectelor elaborate şi verificate în modul stabilit. Deficiența respectivă poate genera majorarea volumului de lucrări, precum și limitează controlul asupra valorificării mijloacelor publice în aceste scopuri. Auditul a scos în evidență deficienţe ce ţin de executarea lucrărilor de reparații capitale contractate. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 69 alin.(3) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007, se interzice cesiunea de creanţă (datorie), precum şi modificarea oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acţiuni sînt de natură să schimbe condiţiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia şi să majoreze valoarea ei. Însă, ignorînd prevederile în cauză, CR și primăria or. Ungheni, la recepţionarea lucrărilor de reparaţii capitale, în conformitate cu 6 contracte în sumă totală de 1,3 mil.lei, a admis abateri de la tipul lucrărilor contractate (în unele cazuri – majorarea volumelor, în altele – micșorarea lor sau executarea altor lucrări față de cele prevăzute în devizul local).
În alt caz, deși CR, în conformitate cu procesele-verbale, a recepționat lucrările de reparație capitală a Casei de cultură din s. Gherman și a achitat integral pentru acestea suma de 1,0 mil.lei (în anul 2010, S.R.L. „Vlarina-OV”, iar în anii 2011-2012 – S.R.L. „Cemiplast”), în urma vizitei în teren (la data de 28.03.2013), echipa de audit a constatat că lucrările la acest obiectiv au fost executate parțial și la moment sînt stopate, ceea ce denotă că procesele- verbale de recepție a lucrărilor executate au fost întocmite formal. De menționat că, Casa de cultură sus-menționată nu dispune de un sistem de încălzire și, ca urmare, această situație poate genera deteriorarea lucrărilor executate și, implicit, irosirea banilor publici.
Analogic, lipsa controlului intern respectiv la primăria Sculeni, precum și monitorizarea ineficientă din partea grupului de lucru al primăriei a executării contractelor de modernizare a tribunelor la stadionul din localitate, în sumă de 0,1 mil.lei, a cauzat semnarea de către persoanele responsabile a actelor de recepție a lucrărilor, tribunele nefiind instalate, dar stocate pe teritoriul agentului economic, ceea ce atestă o iresponsabilitate a persoanelor implicate în acest proces și creează riscul de neexecutare a lucrărilor contractate.
Probele de audit denotă că lipsa unei monitorizări eficiente a lucrărilor de reparație din partea unor AAPL[62] a cauzat lucrări executate în sumă de 404,9 mii lei, care ulterior au fost deteriorate, fapt prin care bugetele locale au fost prejudiciate cu suma respectivă. La fel, ca urmare a lipsei de monitorizare corespunzătoare asupra executării lucrărilor de reparaţii capitale, unele AAPL din raion au achitat lucrări de reparații capitale în sumă totală de 9,6 mii lei, care, real, nu au fost executate. Astfel, în urma verificării (efectuate de către echipa de audit în comun cu specialiștii în domeniu din cadrul entităților supuse auditului) lucrărilor real executate, prin contrapunere cu cele indicate în procesele-verbale de recepție a lucrărilor executate și achitate, s-au constatat cazuri în care unele tipuri de lucrări nu au fost executate integral (la primăria Valea Mare nu au fost executatelucrări de tîmplărie (Gimnaziul „A. Chivriga”) în sumă de 6,2 mii lei, iar la primăria or. Ungheni – lucrări în sumă de 3,4 mii lei (Școala de muzică din or. Ungheni)).
Probele de audit privind utilizarea regulamentară a mijloacelor financiare pentru procurarea și decontarea materialelor de construcții pentru reparații curente denotă un șir de iregularități, care au afectat buna gestiune în acest domeniu. Astfel, în urma verificării corectitudinii asupra decontării materialelor de construcții utilizate pentru reparațiile curente în instituțiile din cadrul a 22 UAT, s-a constatat că în 11 cazuri[63] în actele de decontare a materialelor de construcții (ciment, nisip, tencuială, vopsea) nu sînt indicate suprafețele care au fost supuse reparațiilor. Mai mult decît atît, materialele enumerate au fost decontate utilizînd ca normă, respectiv, saci și cutii, fără utilizarea unei norme regulamentare de consum, ceea ce creează un risc sporit de utilizare neconformă a bunurilor materiale la construcții și reparații curente (circa 797,2 mii lei).
Recomandări:
19. Președintele raionului, primarul or. Ungheni și primarii satelor/comunelor Bumbăta, Cetireni, Cornova, Costuleni, Florițoaia Veche, Măcărești, Morenii Noi, Todirești, Unțești, Valea Mare, Zagarancea să instituie proceduri ale sistemului de control intern privind monitorizarea lucrărilor, în scopul asigurării gestionării eficiente a banului public.
20. Președintele raionului Ungheni:
20.1. să asigure contabilizarea conformă a conductei de gaze finalizată, în valoare de 0,6 mil.lei, precum și a cheltuielilor pentru documentația de proiect, în sumă totală de2,0 mil.lei (pentru 12 obiecte);
20.2. să întreprindă măsuri de rigoare privind finalizarea lucrărilor de reparație a Casei de cultură din s. Gherman.
21. Primarul or.Ungheni să întreprindă măsuri privind restituirea sumei de 3,4 mii lei, achitată pentru lucrările de reparaţii capitale neexecutate, precum și în vederea restabilirii lucrărilor de reparații la Palatul de Cultură din or. Ungheni, care ulterior au fost deteriorate.
22. Primarii s. Costuleni și s. Sculeni să implementeze proceduri ale sistemului de control intern care să excludă executarea necalitativă a lucrărilor, cu înlăturarea tuturor deficiențelor constatate de audit la edificarea construcțiilor.
23. Primarul s. Valea Mare să întreprindă măsuri privind recuperarea sumei de 6,2 mii lei, achitată pentru lucrările de reparaţii capitale neexecutate.
24. Primarii or. Ungheni, s. Costuleni, c. Valea Mare și c. Todirești să implementeze proceduri ale sistemului de control intern care să excludă cazurile de executare a lucrărilor de construcţie din contul mijloacelor publice, în lipsa documentaţiei de proiect şi deviz, verificată şi expertizată regulamentar.
ALTE CONSTATĂRI
Nu a fost respectat cadrul regulator privind efectuarea cheltuielilor pentru asigurarea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu ale AAPL din raion, aceste cheltuieli necesitînd a fi optimizate.
Lipsa unui control eficient privind optimizarea mijloacelor financiare în cadrul bugetelor UAT pentru asigurarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale subdiviziunilor CR, în perioada 2011-2012, a condiţionat efectuarea cheltuielilor neregulamentare în sumă totală de 168,6 mii lei. Astfel, prin decizia sa (nr. 9/3 din 02.12.2010[64]), cu nerespectarea prevederilor regulamentare, CR a aprobat norma parcursului-limită pentru autoturismele de serviciu, pe anii 2011-2012, majorînd-o faţă de cea stabilită conform Normelor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1404 din 30.12.2005[65], ceea ce a condiţionat depăşirea parcursului-limită stabilit anual cu 111,8 mii km, fiind utilizat combustibil peste normă, în sumă totală de 168,6 mii lei.
La fel, și alte AAPL din raion nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea reglementării conforme a utilizării autoturismelor de serviciu, precum şi a efectuării cheltuielilor, ca urmare fiind admise cheltuieli neregulamentare. Astfel, conform prevederilor pct. 7 din Hotărîrea Guvernului nr. 1404 din 30.12.2005[66], se permite consiliilor locale să adopte decizia de a plăti primăriilor satelor (comunelor) şi oraşelor care nu au în dotare autoturisme de serviciu o compensaţie lunară pentru utilizarea autoturismului propriu în limita costului a 50-80 litri de benzină, în funcţie de distanţa pînă la centrul unităţii teritorial- administrative de nivelul II. Însă, în pofida celor menţionate, 5 primării din raion (primăriile satelor/comunelor Alexeevca, Măgurele, Todirești, Valea Mare și Zagarancea) au admis depăşirea limitei lunare stabilite pentru utilizarea autoturismului propriu, ceea ce a cauzat cheltuieli neregulamentare din bugetele locale în sumă totală de 35,0 mii[67] lei. Primăriile satelor/comunelor Buciumeni, Costuleni și Unțești, prin nerespectarea normativului de consum (litri/100 km), au admis decontarea neregulamentară a consumului de combustibil, fiind admise cheltuieli neîntemeiate în sumă de 7,7 mii lei. Analogic, s-au constatat 4 cazuri cînd combustibilul a fost decontat reieșind din cantitatea de benzină (litri) eliberată lunar, fără a se lua în calcul distanța parcursă și norma de consum litri/100 km[68] .
CR și unele AAPL de nivelul I din raion, ignorînd prevederile pct. 9, pct. 10 şi pct. 11[69] din Normativele aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1362 din 22.12.2005, nu au asigurat respectarea normativelor vizînd numărul abonamentelor de telefoane de serviciu şi faxuri, fiind admisă depăşirea limitelor stabilite cu 26 de unităţi și telefonii mobile, pentru întreţinerea cărora, în perioada 2011-2012, din contul bugetelor locale au fost efectuate cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 183,7 mii lei[70], cele mai mari sume fiind identificate la CR (119,2 mii lei) şi primăria or. Ungheni (25,4 mii lei).
Recomandări:
25. Președintele raionului și primarii: or. Ungheni, or. Cornești, satelor/comunelor Alexeevca, Măcărești, Măgurele, Pîrlița, Rădenii Vechi, Todirești, Valea Mare și Zagarancea să elaboreze și să aprobe limitele de consum pentru cheltuielile ce țin de asigurarea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu,cu optimizarea respectivă a acestora și consolidarea controlului intern în acest aspect. 1. Primarii primăriilor c. Buciumeni, s. Costuleni și s. Unțeștisă examineze cazurile de decontare neconformă a combustibilului, cu întreprinderea măsurilorde rigoare, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, în vederea restituirii cheltuielilor neregulamentare.
Necesită îmbunătățiri compartimentul corectitudinea și legalitatea calculării deplasărilor de serviciu ale angajaților din cadrul instituțiilor publice și AAPL. Deși suma totală a abaterilor depistate este nesemnificativă, auditul constată că neregula respectivă, care a fost identificată la DÎTS și la mai multe primării, merită a fi exemplificată. Astfel, cheltuielile de deplasare ale angajaților delegați au fost calculate și achitate la tarif maxim, ceea ce contravine prescripțiilor pct. 15 din Regulamentele aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 836 din 24.06.2002[71] și Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012[72], care prevăd că, în cazul neprezentării documentelor de călătorie, achitarea pentru transport pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform tarifului minim. La fel, contrar pct. 22 și, respectiv, pct. 21 din Regulamentele menționate, unui angajat din cadrul Aparatului președintelui raionului, în lipsa documentelor primare, i-au fost compensate cheltuielile de cazare reieșind din tariful de 315 lei pentru fiecare noapte aflată în deplasare, față de 25 lei conform prevederilor regulamentare. Totodată, se relevă că în unele AAPL nu se ține evidența analitică a decontărilor cu titularii de avans în borderoul cumulativ privind decontările cu titularii de avans formularul nr. 386 (Nota de contabilitate nr. 8), fapt prin care nu au fost respectate prescripțiile pct. 137 din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul MF nr. 94 din 19.07.2010. Totodată, situațiile admise generează riscul de nereflectare în evidența contabilă a datoriilor debitoare și creditoare, de denaturare a datelor din raportul financiar și de admitere a cheltuielilor neregulamentare.
Conform art. 31 alin.(4) din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, executorii (ordonatorii) de buget au obligaţia de a angaja şi utiliza alocaţiile bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor şi serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Însă, în urma verificărilor efectuate, s- a constatat că nu toate AAPL s-au conformat acestor prevederi regulamentare. Astfel, în perioada 2011-2012, DF a transferat ASUFS mijloace financiare în sumă de 22,7 mii lei, pe care le-a atribuit la articolul 113/45 „Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate”. De menționat că cheltuielile s-au efectuat în baza clauzelor contractului colectiv de muncă, încheiat între salariați şi angajator, conform căruia administrația asigură alocarea cotei de cel puțin 2% din fondul de retribuire a muncii pentru perfecționarea angajaților instituției, inclusiv a activului sindical. Urmare a testărilor de audit efectuate, s-a constatat că, în perioada 2011-2012, funcționarii publici ai DF nu au beneficiat de pregătire și formare profesională.
La fel, cu toate că cheltuielile pentru activitățile culturale, festivaluri și concursuri, organizate de instituțiile bugetare, în majoritatea cazurilor sînt suportate de bugetele locale, aparatul președintelui raionului, DÎTS, DASPF și unele UAT din raion au alocat mijloace financiare ASUFS și Consiliului Raional Ungheni al Sindicatelor și Științei în sumă totală de 271,0 mii lei[73], în lipsa documentelor primare privind justificarea cheltuielilor, care, analogic, au fost atribuite art. 113/45 „Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate”. De menționat că și aceste cheltuieli au fost efectuate în baza clauzelor contractului colectiv de muncă, încheiat între salariați şi angajator, precum că administrația va asigura alocarea cotei de cel puțin 0,2-0,3% din fondul de retribuire a muncii pentru realizarea activităților cultural-sportive. Se relevă că, contractele colective de muncă au fost întocmite cu derogare de la prevederile art. 35 alin.(5) din Legea nr. 1129-XIV din 07.07.2000[74], care specifică că patronul (administraţia), de comun acord cu sindicatele, prevede în planul de afaceri sau în devizul de cheltuieli mijloace în mărime de cel mult 0,15% din fondul de salarii pentru utilizarea lor, în scopurile stabilite în contractul colectiv de muncă. Astfel, în contractul colectiv de muncă a fost stabilită cota exagerată din fondul de salarii de 0,2-0,3%. Mai mult decît atît, conform prevederilor legale, mijloacele în mărime de 0,15% se planifică în devizul de cheltuieli al instituției, dar nicidecum pentru a fi transferate la contul sindicatelor.
În alt caz, în perioada supusă auditului, CR, DF, DASPF, DÎTS și primăria or. Ungheni, nerespectînd prevederile art. 31 alin.(4) din Legea nr. 397-XVI din 16.10.2003, au admis efectuarea cheltuielilor totale în sumă de 130,5 mii lei, care nu sînt strict legate de activitatea instituţiilor şi serviciilor publice respective.
Recomandări:
27. Președintele raionului Ungheni și AAPL din raion[75] să implementeze un sistem de proceduri ale controlului intern, care să asigure respectarea prevederilor regulamentare la efectuarea cheltuielilor pentru deplasările de serviciu, precum și acordarea şi utilizarea alocaţiilor bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor şi serviciilor publice respective.
Obiectivul III: Au raportat UAT în modul corespunzător, au întreţinut şi au protejat adecvat mijloacele fixe şi patrimoniul?
AAPL nu au asigurat o evidenţă adecvată a patrimoniului public transmis agenţilor economici fondaţi. Întocmirea şi prezentarea de către AAPL a dărilor de seamă privind întreprinderile fondate nu se bazează pe documente justificative, ca urmare fiind admisă nereflectarea, în evidenţa contabilă și în bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice, a valorii mijloacelor fixe ale fondatorului, transmise în gestiune economică, în sumă de 73684,3 mii lei, totodată, nefiind majorată valoarea mijloacelor fixe cu 8789,5 mii lei. Astfel:
Probele de audit acumulate la compartimentul privind evidența contabilă a patrimoniului public transmis de către CR în gestiune economică IMSP din raionul Ungheni denotă lipsa evidenței analitice a investiţiilor pe termen lung în întreprinderi, care, în mod regulamentar, urma să fie ținută în registrul (formularul nr. 292) şi fişa respectivă (formularul nr. 292-a), conform pct. 137 din Ordinul ministrului finanţelor nr. 93 din 19.07.2010 și pct. 128 din Ordinul ministrului finanţelor nr. 94 din 19.07.2010. Totodată, IMSP gestionează bunurile primite de la fondator în lipsa contractelor de comodat.
Din cauza lipsei Normelor metodologice privind evidenţa proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale (care urmau a fi elaborate de Ministerul Finanţelor şi aprobate de Guvern, reieşind din prevederile art. 13 din Legea nr. 523-XIV din 16.07.1999[76]), precum și a nerespectării prevederilor actelor normative în vigoare, CR a admis reflectarea neveridică a situaţiilor economice în evidența contabilă, fiind condiționată majorarea neîntemeiată a mijloacelor fixe transmise în gestiune IMSP (la situaţia din 01.01.2013), cu suma totală de 1640,1 mii lei, ceea ce, la rîndul său, a dus la denaturarea Raportului financiar. Lipsa prevederilor legale privind capitalizarea valorii patrimoniului public transmis în gestiune economică IMSP în urma efectuării investițiilor și reparațiilor capitale din alte surse (altele decît cele primite de la fondator care sînt trecute direct la cheltuieli) generează diminuarea atît a valorii bunului imobil, cît și a termenului de funcționare utilă a acestuia. Astfel, doar în 2010-2012, din contul surselor CNAM și mijloacelor speciale ale instituțiilor au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 8789,5 mii lei pentru efectuarea reparațiilor capitale a bunurilor imobile transmise în gestiune economică IMSP din raion. Ulterior, în loc de a fi atribuite la majorarea valorii de bilanț, mijloacele financiare utilizate pentru reparațiile capitale au fost trecute la cheltuieli.
În baza informaţiei privind valoarea patrimoniului public al întreprinderilor municipale din raionul Ungheni, prezentată de CR, la situaţia din 01.01.2013, în raion sînt înregistrate 15 întreprinderi municipale. Urmare a verificării corectitudinii evidenţei patrimoniului public aflat în gestiunea/administrarea AAPL de nivelurile I și II, transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale, auditul atestă că Aparatul președintelui ține evidenţa proprietăţii în registru, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 338 din 21.03.2003[77], privind valoarea totală a mijloacelor fixe care aparţin întreprinderilor municipale, însă, fără divizarea celor ce sînt transmise în gestiune economică de către fondator, ceea ce contravine art. 1055 alin.(4) din Codul civil[78].
În perioada supusă auditului, primăria or. Ungheni nu a asigurat o evidenţă adecvată a patrimoniului public transmis agenţilor economici fondaţi. Prin urmare, ignorînd prevederile legale, primăria a exclus din evidența contabilă valoarea patrimoniului transmis întreprinderilor municipale, în sumă totală de 73641,0 mii lei, astfel fiind denaturat raportul financiar. Analogic, aceleași abateri a admis și primăria c. Hîrcești, care, în 2012, la transmiterea mijloacelor fixe Î.M. „Apă Drujba”, a exclus din evidența contabilă valoarea patrimoniului total în sumă de 43,3 mii lei, fiind admisă, le fel, denaturarea raportului financiar. Totodată, cu derogare de la prescripțiile Instrucţiunii aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 94 din 19.07.2010, primăria or. Cornești a admis evidența neconformă a mijloacelor fixe, în valoare de 1284,5 mii lei, transmise în gestiune economică Î.M. „Regia Apă-Canal”.
Recomandări:
28. Președintele raionului Ungheni și primarii or. Ungheni, or. Cornești, com. Hîrcești, în calitate de fondatori ai întreprinderilor municipale și IMSP, să efectueze inventarierea integrală a patrimoniului public transmis în gestiune, cu reflectarea corespunzătoare a acestuia în evidenţa contabilă și restabilirea dreptului de proprietate.
AAPL de nivelurile I şi II din raion nu au întreprins măsuri suficiente în vederea înregistrării drepturilor asupra bunurilor imobile (clădiri şi construcţii speciale).
În conformitate cu prevederile art. 4 și art. 5 din Legea nr. 1543-XIII din 25.02.1998[79], titularii de drepturi patrimoniale au obligativitatea de aînregistra dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra terenurilor, clădirilor şi construcţiilor legate solid de pămînt, apartamentelor şi altor încăperi izolate, exclusiv, la oficiul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate se află bunul imobil. Însă, contrar reglementărilor menționate, un șir de primării din raion nu au înregistrat drepturile patrimoniale asupra bunurilor imobile în valoare de peste 161,8 mil.lei[80].
Recomandări:
29. Președintele raionului Ungheni și primarii: or. Ungheni,or. Cornești și satelor/comunelor Alexeevca, Buciumeni, Bumbăta, Bușila, Cetireni, Cioropcani, Cornești, Cornova, Costuleni, Florițoaia Veche, Hîrcești, Măcărești, Năpădeni, Pîrlița, Rădenii Vechi, Sinești, Teșcureni, Unțești, Valea Mare, Zagaranceasă întreprindă măsuri în vederea înregistrării la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
CONCLUZII GENERALE DE AUDIT
Reieşind din constatările menţionate în Raport, misiunea de audit a constatat cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, fiind identificate încălcări şi lacune care au afectat procesul bugetar în ansamblu, precum şi buna gestiune a patrimoniului public.
Nu a fost asigurată realizarea unor proceduri şi instrumente eficiente în vederea încasării integrale a veniturilor proprii, inclusiv provenite din: folosirea terenurilor şi patrimoniului proprietate publică; taxele pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, pentru evacuarea deșeurilor, de la prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul orașului Ungheni și de plasare a publicității; încasarea impozitului privat. Managementul neadecvat de evaluare și mobilizare a veniturilor bugetare generează distorsiuni în raportul dintre bugetul raionului și bugetul de stat.
Urmare a managementului financiar necorespunzător, s-au constatat încălcări semnificative în materie de disciplină financiară la efectuarea cheltuielilor din bugetul raionului, care au rezultat cu: efectuarea de cheltuieli neregulamentare, iraţionale şi contrar destinaţiei; denaturarea datelor din registrele contabile şi dările de seamă; încălcarea procedurilor la achiziţii de mărfuri şi servicii; efectuarea de cheltuieli neregulamentare pentru investiții și reparații capitale.
Managementul şi controlul intern insuficient în procesul de gestionare a patrimoniului public au generat deficienţe şi lacune, ce se exprimă prin: lipsa unei evidenţe conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului de proprietate la organul cadastral; neîncheierea contractelor de comodat privind transmiterea patrimoniului în gestiune; nedeterminarea responsabilităţii manageriale a conducătorilor întreprinderilor pentru buna gestiune a bunurilor încredinţate etc. Ca rezultat, în unele cazuri mijloacele fixe şi-au pierdut identitatea la momentul transferării către întreprinderile municipale.
Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit, în componenţa: șefului Direcției Nord/auditor public, dna Iraida Burlacu (șef de echipă), controlorului de stat /auditor public, dl Alexandru Răileanu, controlorului de stat/auditor public, dl Igor Lungu.
Responsabil de efectuarea şi monitorizarea misiunii de audit:
Şeful Direcţiei generale III auditul autorităţilor publice locale Vladimir POTLOG
Șeful echipei de audit:
Șeful Direcției Nord/auditor public Iraida BURLACU
Anexa nr.1
METODOLOGIA ŞI DOMENIUL DE APLICARE A AUDITULUI
Auditul bugetului raionului Ungheni a fost realizat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[81], bazîndu-se pe o abordare orientată spre evaluarea conformităţii execuţiei bugetare, cu aplicarea unor proceduri caracteristice atît auditului regularităţii, cît şi auditului performanţei.
Pentru a ghida activitatea de audit şi a cuprinde aspectele ce ţin de execuţia bugetelor UAT din raion referitor la planificarea, executarea veniturilor şi a cheltuielilor bugetelor, precum şi aspectele ce ţin de evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale ale UAT, au fost elaborate următoarele obiective de audit:
Obiectivul I: Au elaborat şi au executat UAT partea de venituri a bugetelor în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alte acte normative în vigoare? Obiectivul II: Au executat UAT bugetul aprobat în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu actele legislative şi normative aplicabile, precum şi au înregistrat în modul corespunzător cheltuielile şi au asigurat ca acestea să corespundă reglementărilor aplicabile? Obiectivul III: Au raportat UAT în modul corespunzător, au întreţinut şi au protejat adecvat mijloacele fixe şi patrimoniul?
Potrivit pragului de semnificaţie şi riscurilor determinate la etapa de planificare a auditului, acţiunile de audit au fost efectuate la următoarele entităţi: Aparatul președintelui raionului; Direcţia generală finanţe; Direcţia generală învăţămînt, tineret și sport; Secţia cultură; Secția asistență socială și protecție a familiei și în 27 UAT[82] etc.
Petru realizarea obiectivelor auditului şi colectarea probelor de audit, au fost efectuate următoarele proceduri de audit:
• au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale UAT în vederea stabilirii nivelului de executare a acestora;
• a fost verificat dacă veniturile pasibile încasării în bugetele UAT au fost planificate şi încasate regulamentar;
• au fost revizuite procesul şi procedurile de achiziţie publică pentru verificarea conformităţii acestora cu normele regulamentare;
• în baza eşantionării, a fost verificat dacă unele cheltuieli bugetare semnificative ce ţin de retribuirea muncii, procurarea mărfurilor şi serviciilor, reparaţii şi investiţii capitale sînt legale şi conforme;
• au fost verificate situaţiile patrimoniale raportate de către UAT, acestea fiind confruntate cu documentele contabile şi înregistrările financiare respective;
• au fost aplicate diferite proceduri analitice, precum şi au fost efectuate alte teste de fond, totodată fiind solicitată şi confruntată informaţia de la IFS, DS, OCT ale raionului Ungheni, precum și de la întreprinderile municipale;
• au fost realizate interviuri cu angajaţii autorităţilor administraţiei publice locale privind funcţionarea controalelor interne asupra anumitor aspecte de activitate.
Anexa nr.2
Executarea bugetelor UAT din raionul Ungheni în anii 2011-2012
Structura veniturilor bugetului raionului Ungheni pe anii 2011-2012
(mii lei) Indicatori Planul Planul Executat Ponderea Devieri Nivelul aprobat rectificat executat (+/-) de (%) executare (%) 1 2 3 4 5 6 7 Anul 2011 Venituri totale, inclusiv: 234303,4 246214,8 247579,2 100,0 1364,4 100,6 1, Venituri proprii total, inclusiv 51365,8 55415,9 56033,4 22,6 617,5 101,1 1,1 Venituri fiscale, inclusiv: 37793,9 39817,4 41466,7 74,0 1649,3 104,1 -impozite pe venit 25405,3 27966,8 29859,8 13,4 1893,0 106,8 - impozite pe proprietate 7580,9 7194,9 6597,9 11,8 -597,0 91,7 - impozite interne pe mărfuri și 4807,7 4655,7 5009,0 8,9 353,3 107,6 servicii 1,2 Încasări nefiscale, inclusiv: 7072,6 7522,7 7486,1 13,4 -36,6 99,5 - alte venituri din activitatea de 2839,1 3131,0 3068,4 41,0 -62,6 98,0 întreprinzător și din proprietate - taxe și plăți administrative 4038,5 4184,0 4126,4 55,1 -57,6 98,6 - amenzi și sancțiuni 195,0 207,7 291,3 3,9 83,6 140,2 administrative - Granturi 50,0 2453,0 3251,4 1,3 798,4 132,5 1,3 Mijloace speciale ale 6359,3 7905,8 6907,4 12,3 -998,4 87,4 instituţiilor publice 1,4 Venituri ale fondurilor 140,0 170,0 173,2 ,3 3,9 101,9 speciale Transferuri (fără transferuri de 51415,8 57868,9 59284,8 23,9 1415,9 102,4 la bugetul de stat) Transferuri de la bugetul de stat 176540,0 176572,1 176572,1 93,8 - 100,0 pentru cheltuieli curente Alocații de la bugetul de stat pentru - 1387,5 1387,5 0,7 - 100,0 cheltuieli curente Alocații de la bugetul de stat pentru 3400,0 4954,6 4903,0 2,6 -51,6 99,0 cheltuieli capitale Transferuri între componentele 2947,6 5431,7 5431,7 2,9 - 100,0 bugetului Total transferuri de la bugetul 182887,6 188346,0 188294,4 76,1 -51,6 100,0 de stat Anul 2012 Venituri totale, inclusiv: 252340,0 271901,2 274262,6 100,0 2361,4 100,9 1, Venituri proprii total, inclusiv 69484,6 72464,6 74338,2 27,1 1873,6 102,6 1,1 Venituri fiscale, inclusiv: 54362,5 55018,3 57222,0 77,0 2203,7 104,0 - impozite pe venit 41959,9 44980,1 47114,7 82,3 2134,6 104,7 - impozite pe proprietate 7321,3 6972,2 6768,7 11,8 -203,5 97,1 - impozite interne pe mărfuri și 5081,3 3066,0 3338,7 5,8 272,7 108,9 servicii 1,2 Încasări nefiscale, inclusiv: 7994,8 9500,3 9707,6 13,1 207,3 102,1 - alte venituri din activitatea de 3045,1 3446,5 3504,9 36,1 58,4 101,7 întreprinzător și din proprietate - taxe și plăți administrative 4699,7 5774,0 5821,7 60,0 47,7 100,8 - amenzi și sancțiuni 250,0 279,8 381,0 3,9 101,2 136,2 administrative - Granturi 99,7 2321,0 2857,5 1,0 536,5 123,1 1,3 Mijloace speciale ale 6977,3 7689,0 7154,3 9,6 -534,7 93,0 instituţiilor publice 1,4 Venituri ale fondurilor 150,0 257,0 254,3 ,3 -2,7 98,9 speciale Transferuri (fără transferuri de 69584,3 74785,6 77195,7 28,1 2410,1 103,2 la bugetul de stat) Transferuri de la bugetul de stat 175090,0 175090,0 175090,0 88,9 100,0 pentru cheltuieli curente Alocații de la bugetul de stat pentru 619,7 619,7 0,3 100,0 cheltuieli curente Alocații de la bugetul de stat pentru 4660,0 4660,0 4611,4 2,3 -48,6 99,0 cheltuieli capitale Transferuri între componentele 3005,7 16745,9 16745,9 8,5 100,0 bugetului Total transferuri de la bugetul 182755,7 197115,6 197067,0 71,9 -48,6 99,9 de stat
Sursă: Raportul privind executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe venituri, la toate componentele, pe anii 2011-2012.
Anexa nr.3
Structura veniturilor bugetelor UAT din raionul Ungheni în anii 2011-2012
(mii lei) Cod Denumirea veniturilor Aprobat Rectificat Executat Ponderea, % % executării 1 2 3 4 5 6 7 Anul 2011 111.01 Impozitul pe venitul din salariu 23741,6 25897,3 27798,4 49,6 107,3 111.05 Impozitul pe venit aferent 50,0 0,1 -2,0 -2000,0 operațiunilor de predare în posesie și/sau folosință a proprietății imobiliare 111.09 Alte impozite pe venit -114,2 -0,2 111.20 Impozitul pe venitul din activitatea 1164,0 1241,5 1344,5 2,4 108,3 de întreprinzător reţinut la sursa de plată 111.21 Impozitul pe venit din activitatea 29,2 0,1 de întreprinzător 111.22 Impozitul pe venit reţinut din suma 450,0 827,9 804,0 1,4 97,1 dividendelor achitate 114.01 Impozitul funciar pe terenurile cu 2111,7 2311,5 2555,0 4,6 110,5 destinaţie agricolă, cu excepția impozitului de la gospodăriile țărănești (de fermier) 114.02 Impozit funciar pe terenurile cu 418,8 325,4 176,9 0,3 54,4 altă destinaţie decît cea agricolă 114.03 Impozitul funciar încasat de la 683,6 672,6 662,2 1,2 98,5 persoanele fizice 114.06 Impozitul funciar pe păşuni şi 421,1 405,7 347,4 0,6 85,6 fîneţe 114.07 Impozitul funciar pe terenurile cu 2053,8 1836,4 1293,0 2,3 70,4 destinație agricolă de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) 114.10 Impozitul pe bunurile imobiliare 216,7 144,6 144,5 0,3 99,9 ale persoanelor juridice 114.11 Impozitul pe bunurile imobiliare 184,1 190,5 201,9 0,4 106,0 ale persoanelor fizice 114.12 Impozitul pe bunurile imobiliare 600,8 410,6 408,2 0,7 99,4 ahitatde către persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare 114.14 Impozitul pe bunurile imobiliare 890,3 897,6 808,8 1,4 90,1 achitat de persoanele fizice – cetăţeni din valoarea estimată a bunurilor imobiliare 115.04 Impozitul privat 11,0 26,0 28,2 0,1 108,5 115.39 Taxa pentru prestarea serviciilor 310,0 310,0 76,8 0,1 24,8 de transport auto pe teritoriul municipiilor, orașelor și satelor (comunelor) 115.40 Taxa pentru amenajarea 2200,0 2200,0 2474,9 4,4 112,5 localităţilor din zona de frontieră 115.41 Taxa de amplasare a publicității 366,0 250,0 250,7 0,4 100,3 115.44 Taxa pentru folosirea drumurilor 1250,0 1250,0 1519,2 2,7 121,5 de către autovehiculele înmatriculate în RM 115.51 Taxa pentru apă 450,0 450,0 449,0 0,8 99,8 115.53 Taxa pentru lemnul eliberat pe 2,5 2,5 2,9 116,0 picior 115.54 Taxa pentru extragerea 142,0 142,0 178,7 0,3 125,8 mineralelor utile 115.56 Taxa de organizare a licitaţiilor și 0,4 0,4 100,0 loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale 115.57 Plăți pentru certificatele de 76,2 24,8 28,1 0,1 113,3 urbanism și autorizațiile de constituire sau desființare 121.12 Dobînzile aferente soldurilor 110,8 123,0 128,2 0,2 104,2 mijloacelor bugetare la conturile bancare 121.31 Arenda pentru resursele naturale 6,6 121.32 Plata pentru arenda pentru 871,4 868,2 714,0 1,3 82,2 terenurile cu destinație agricolă 121.33 Plata pentru arenda pentru 257,5 318,5 222,4 0,4 69,8 terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă 121.35 Chiria bunurilor proprietate 20,2 23,1 23,4 101,3 publică 121.36 Alte venituri din proprietate 299,0 522,1 714,0 1,3 136,8 121.37 Taxa pentru patenta de 1280,2 1276,1 1259,8 2,2 98,7 întreprinzător 122.27 Taxa de piaţă 549,0 549,9 549,6 1,0 99,9 122.28 Taxa pentru amenajarea 834,8 933,6 926,7 1,7 99,3 teritoriului 122.29 Taxa pentru cazare 15,0 35,0 29,1 0,1 83,1 122.30 Taxa pentru unităţile comerciale 2543,4 2558,6 2475,9 4,4 96,8 122.32 Taxa de aplicare a simbolicii locale 2,0 2,2 110,0 122.34 Taxa pentru parcare 28,0 5,0 4,7 94,0 122.40 Alte încasări 68,3 99,9 138,1 0,2 138,2 123.01 Amenzi şi sancţiuni administrative 62,0 77,7 101,2 0,2 130,2 123.02 Amenzi aplicate de poliţia rutieră 130,0 130,0 190,1 0,3 146,2 151.01 Mijloace speciale 6359,3 7905,8 6907,4 12,3 87,4 161.01 Veniturile fondurilor speciale 140,0 170,0 173,2 0,3 101,9 300 Transferuri 182887,6 188346,0 188294,4 76,1 100,0 310 Transferuri pentru cheltuielile 176540,0 176572,1 176572,1 93,8 100,0 curente primite de la bugete de alt nivel 330 Mijloace încasate prin decontări 3400,0 6342,2 6290,6 3,3 99,2 reciproce de la bugetele de alt nivel 360 Transferuri între componentele 2947,6 5431,7 5431,7 2,9 100,0 bugetului 400 Granturi 50,0 2453,0 3251,4 1,3 132,5 Venituri, total: 234303,4 246214,8 247579,2 100,0 100,6 Inclusiv, venituri proprii: 51365,8 55415,9 56033,4 22,6 101,1 Anul 2012 111.01 Impozitul pe venit din salariu 26761,5 31738,4 32773,4 44,1 103,3 111.05 Impozitul pe venit aferent 10,0 5,0 4,3 86,0 operațiunilor de predare în posesie și/sau folosință a proprietății imobiliare 111.09 Alte impozite pe venit 114,0 0,2 111.20 Impozitul pe venitul din activitatea 1398,5 1758,2 1847,3 2,5 105,1 de întreprinzător reţinut la sursa de plată 111.21 Impozitul pe venit din activitatea 13587,9 105268,3 11267,0 15,2 106,6 de întreprinzător 111.22 Impozitul pe venit reţinut din suma 202,0 513,1 532,2 0,7 103,7 dividendelor achitate 111.23 Impozitul pe venit din activitatea 397,1 576,5 0,8 145,2 operațională 114.01 Impozitul funciar pe terenurile cu 2153,8 2389,7 2552,5 3,4 106,8 destinaţie agricolă, cu excepția impozitului de la gospodăriile țărănești (de fermier) 114.02 Impozitul funciar pe terenurile cu 267,5 209,2 184,9 0,2 88,4 altă destinaţie decît cea agricolă 114.03 Impozitul funciar încasat de la 700,5 666,0 713,1 1,0 107,1 persoanele fizice 114.06 Impozitul funciar pe păşuni şi 419,0 423,1 362,2 0,5 85,6 fîneţe 114.07 Impozitul funciar pe terenurile cu 2019,5 1567,3 1226,8 1,7 78,3 destinație agricolă de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) 114.10 Impozitul pe bunurile imobiliare 112,3 163,0 152,2 0,2 93,4 ale persoanelor juridice 114.11 Impozitul pe bunurile imobiliare 193,5 201,8 221,9 0,3 110,0 ale persoanelor fizice 114.12 Impozitul pe bunurile imobiliare 574,8 450,2 446,1 0,6 99,1 ahitatde către persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare 114.14 Impozitul pe bunurile imobiliare 880,4 901,9 901,9 1,2 100,0 achitat de persoanele fizice – cetăţeni, din valoarea estimată a bunurilor materiale 115.04 Impozitul privat 15,0 50,1 51,6 0,1 103,0 115.39 Taxa pentru prestarea serviciilor 220,0 417,3 421,4 0,6 101,0 de transport auto pe teritoriul municipiilor, orașelor și satelor (comunelor) 115.40 Taxa pentru amenajarea 86,3 0,1 localităţilor din zona de frontieră 115.41 Taxa de amplasare a publicității 2309,4 58,4 57,4 0,1 98,3 115.44 Taxa pentru folosirea drumurilor 1825,0 1825,0 1950,8 2,6 106,9 de către autovehiculele înmatriculate în RM 115.51 Taxa pentru apă 400,0 400,0 516,3 0,7 129,1 115.53 Taxa pentru lemnul eliberat pe 3,4 3,4 3,9 114,7 picior 115.54 Taxa pentru extragerea 285,0 285,0 231,1 0,3 81,1 mineralelor utile 115.56 Taxa de organizare a licitaţiilor și 0,2 -0,2 -100,0 loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale 115.57 Plăți pentru certificatele de 23,5 26,6 20,0 75,2 urbanism și autorizațiile de constituire sau desființare 121.12 Dobînzile aferente soldurilor 112,5 123,0 132,8 0,2 108,0 mijloacelor bugetare la conturile bancare 121.31 Arenda pentru resursele naturale 121.32 Plata pentru arenda pentru 970,4 904,2 781,2 1,1 86,4 terenurile cu destinație agricolă 121.33 Plata pentru arenda pentru 281,8 320,9 289,7 0,4 90,3 terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă 121.35 Chiria bunurilor proprietate 21,9 16,5 20,2 122,4 publică 121.36 Alte venituri din proprietate 338,8 730,5 918,6 1,2 125,7 121.37 Taxa pentru patenta de 1319,7 1351,4 1362,2 1,8 100,8 întreprinzător 122.7 Taxa de piaţă 622,0 629,8 626,3 0,8 99,4 122.28 Taxa pentru amenajarea 1022,7 1227,2 1198,2 1,6 97,6 teritoriului 122.29 Taxa pentru cazare 50,0 67,0 44,7 0,1 66,7 122.30 Taxa pentru unităţile comerciale 2918,2 3010,2 3037,7 4,1 100,9 122.32 Taxa de aplicare a simbolicii locale 5,0 5,0 2,6 52,0 122.34 Taxa pentru parcare 10,0 10,0 6,7 67,0 122.40 Alte încasări 71,8 114,4 117,8 0,2 103,0 122.65 Taxa de la posesorii unităților de 560,3 628,8 0,8 112,2 transport 122.67 Taxa pentru unitățile stradale de 0,1 0,1 100,0 comerț și/sau de prestare a serviciilor 122.68 Plata pentru evacuarea deșeurilor 0,8 122.69 Taxa pentru dispozitivele 150,0 158,1 0,2 105,4 publicitare 123.01 Amenzi şi sancţiuni administrative 70,0 99,8 113,4 0,2 113,6 123.02 Amenzi aplicate de poliţia rutieră 180,0 180,0 267,6 0,4 148,7 151.01 Mijloace speciale 6977,3 7689,0 7154,3 9,6 93,0 161.01 Veniturile fondurilor speciale 150,0 257,0 254,3 0,3 98,9 300 Transferuri 182755,7 197115,6 197067,0 71,9 100,0 310 Transferuri pentru cheltuielile 175090,0 175090,0 175090,0 88,8 100,0 curente primite de la bugete de alt nivel 330 Mijloace încasate prin decontări 4660,0 5279,7 5279,7 2,7 100,0 reciproce de la bugetele de alt nivel 360 Transferuri între componentele 3005,7 16745,9 16745,9 8,5 100,0 bugetului 400 Granturi 99,7 2321,0 2857,5 1,0 123,1 Venituri, total: 252340,0 271901,2 274262,6 100,0 100,9 Inclusiv, venituri proprii: 69484,6 72464,6 74338,2 27,1 102,6
Sursă: Raportul privind executarea bugetului raionului pe venituri, la toate componentele, pe anii 2011-2012.
Anexa nr.4
Anexa nr.5
Anexa nr.6
[1] Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.237-240, art.864.
[2] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 ”Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.
[3] Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.
[4] Legea nr.764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
[5] Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).
[6] Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă.
[7] Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).
[8] Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. [9] Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007
[10] Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial-autonome cu statut juridic special în direcţiile finanţe, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004);
[11] Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).
[12] Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilitățile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor) orașelor, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010).
[13] Primăriile: or.Ungheni, or.Cornești, com.Alexeevca, com.Buciumeni, s.Bumbăta, s.Cornești, s.Cornova, s.Costuleni, com.Florițoaia Veche, com.Hîrcești, com.Măcărești, s.Măgurele, s.Morenii Noi, s.Năpădeni, com.Pîrlița, s.Rădenii Vechi, s.Teșcureni.
[14] Primăriile: or.Ungheni, or.Cornești, s.Bușila, s.Cetireni, com.Condratești, s.Cornești, s.Costuleni, s.Măgurele,s.Năpădeni, com. negurenii Vechi, com.Pîrlița, s.Teșcureni, com.Valea Mare, com.Zagarancea.
[15]Regulamentul DGF a Consiliului raional Ungheni, aprobat prin Decizia Consiliului raional nr.6/4 din 04.12.2003.
[16]Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010; Standardele naționale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar și control.
[17]Restanţele – 3367,7 mii lei; veniturile neacumulate – 1122,8 mii lei.
[18]Legea nr.1227-XIII din 27.06.1997 cu privire la publicitate.
[19]Legea nr.231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior( în continuare – Legea nr.231 din 23.09.2010).
[20] Primăriile: or. Cornești, c. Alexeevca, c. Buciumeni, s. Bumbăta, s. Bușila, s. Cetireni, c. Cioropcani, s. Cornești, s. Cornova, s. Costuleni, c. Florițoaia Veche, c. Hîrcești, c. Măcărești, s. Măgurele, s. Morenii Noi, s. Năpădeni, c. Pîrlița, s. Rădenii Vechi, s. Sculeni, s. Sinești, s. Teșcureni, c. Todirești, s. Unțești, c. Valea Mare, c. Zagarancea. [21] Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.
[22] Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.
[23]Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011.
[24]Regulamentul privind modul de încasare a taxei pentru instruire în şcolile de muzică, artă şi artă plastică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.450 din 16.06.2011.
[25]Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.
[26]În anul 2011, primăriile or. Ungheni – 992,6 mii lei, s.Valea Mare – 372,4 mii lei.
[27]Elaborate în conformitate cu prevederile Legii nr.847-XIII din 24.05.1996 şi Legii nr.397-XV din 16.10.2003.
[28]CR Ungheni - 324,5 mii lei; primăria or Ungheni - 37,3 mii lei.
[29] Hotărîrea Guvernului nr.589 din 29.07.2011 „Cu privire la limitele numărului de unităţi de personal şi ale cheltuielilor de personal în sectorul bugetar pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pe anul 2011”.
[30] Hotărîrea Guvernului nr.352 din 29.05.2012 „Cu privire la limitele numărului de unităţi de personal şi ale cheltuielilor de personal în autoritățile (instituțiile) publice finanțate de la bugetul de stat și de bugetele autorităților administrativ-teritoriale pe anul 2012”.
[31]Hotărîrea Curții de Conturi nr.32 din 02.07.2009 „Raportul auditelor regularităţii executării bugetelor raioanelor: Ungheni, Orhei, Teleneşti, Cantemir, Ştefan Vodă, Ocniţa, Glodeni şi Edineţ pe anul 2008”.
[32] Hotărîrea Guvernului nr.689 din 10.06.2003 „Cu privire la organigrama și statele de personal ale aparatului președintelui raionului, direcțiilor, secțiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional”, abrogată la 22.02.2013 prin Hotărîrea Guvernului nr.133 din 20.02.2013.
[33]DASPF (157,7 mii lei); Aparatul președintelui (121,5 mii lei); DF (50,2 mii lei); DÎTS (113,3 mii lei); SC (49,2 mii lei). Primăriile orașelor/satelor/comunelor: Ungheni (132,2 mii lei); Zagarancea (25,0 mii lei); Cornești (23,2 mii lei); Cetireni (21,4 mii lei); Bușila (21,2 mii lei); Hîrcești (21,0 mii lei); Todirești (16,7 mii lei); Florițoaia Veche (16,1 mii lei); Unțești (15,8 mii lei); Cioropcani (15,5 mii lei); Măcărești (13,9 mii lei); Rădenii Vechi (13,6 mii lei); Valea Mare (12,7 mii lei); Buciumeni (11,2 mii lei); Măgurele (11,1 mii lei); Pîrlița (10,2 mii lei); Cornova (10,0 mii lei); Bumbăta (0,9 mii lei); Cornești (5,3 mii lei); Morenii Noi (4,0 mii lei); Alexeevca (1,3 mii lei).
[34]DASPF (189,2 mii lei); Aparatul președintelui (78,6 mii lei).Primăriile: Pîrlița (25,6 mii lei); Unțești (13,4 mii lei); Cornești (10,9 mii lei); Valea Mare (10,6 mii lei); Hîrcești (10,4 mii lei); Rădenii Vechi (10,2 mii lei); Alexeevca (9,6 mii lei); Măgurele (8,7 mii lei); Cioropcani (8,8 mii lei); Buciumeni (6,4 mii lei); Năpădeni (5,7 mii lei); Cornova (3,9 mii lei); Cornești (3,6 mii lei); Zagarancea (2,8 mii lei); Bumbăta (1,5 mii lei).
[35]Hotărîrea Guvernului nr.863 din 01.08.2006 „Cu privire la stabilirea pentru funcţionarii publici a sporurilor la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat”.
[36] Legea nr.245-XVI din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat.
[37]Primăriile: or. Ungheni, or. Cornești, c. Alexeevca, c. Buciumeni, s. Bușila, s. Cetireni, c. Cioropcani, s. Cornești, s. Cornova, c. Florițoaia Veche, c. Hîrcești, s. Măgurele, c. Pîrlița, c. Todirești, s. Unțești, c. Valea Mare.
[38]Regulamentul cu privire la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă funcţionarilor publici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.607 din 31.10.1996 (abrogată la 01.06.2012 prin Hotărîrea Guvernului nr.331 din 28.05.2012).
[39]Condițiile unice de salarizare a personalului din unitățile bugetare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.
[40] Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.426 din 26.04.2004.
[41]Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare – Legea nr.158-XVI din 04.07.2008).
[42]Legea nr.154-XV din 28.03.2003 „Codul muncii al Republicii Moldova” (în continuare – Codul muncii).
[43]Regulamentul privind retribuirea muncii pentru anumite categorii de salariaţi cărora li se stabileşte durata redusă a timpului de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1254 din 15.11.2004.
[44] Categoriile de salarizare pentru personalul de conducere din case de odihnă, case de creaţie, pensiuni, baze turistice, preventorii, baze de odihnă şi tabere pentru copii, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 (Anexa nr.13).
[45] Condițiile de salarizare a personalului contabilităţilor centralizate de pe lîngă ministere, alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice locale şi direcţiile lor autonome, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 (Anexa nr.12).
[46]Primăriile: or. Ungheni, or. Cornești, c. Alexeevca, c. Buciumeni, s. Bumbăta, s. Bușila, s. Cetireni, c. Cioropcani, s. Cornești, s. Cornova, c. Florițoaia Veche, c. Hîrcești, c. Măcărești, c. Manoilești, s. Măgurele, s. Morenii Noi, s. Năpădeni, c. Pîrlița, s. Rădenii Vechi, c. Todirești, s. Unțești, c. Valea Mare, c. Zagarancea.
[47]Hotărîrea Guvernului nr.1083 din 26.10.2000 „Privind punerea în aplicare a Legii Fondului republican și a fondurilor locale de susținere socială a populației”.
[48]Veniturile pentru anul 2012 ale persoanelor fizice nu au putut fi testate integral, deoarece baza de date fiscală cu privire la veniturile persoanelor fizice obținute în anul 2012 urmează a fi prelucrată în aprilie 2013. Au fost testate doar veniturile persoanelor fizice pentru care, în condițiile prevederilor art.83 alin.(12) și art.187 alin. (21) din Codul fiscal, agenții economici plătitori de TVA au prezentat darea de seamă fiscală în format electronic. De asemenea, nu a fost verificată existența bunurilor de valoare (mobile și imobile) și nivelul condițiilor de trai.
[49]Regulamentul-tip cu privire la funcţionarea cantinelor de ajutor social, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1246 din 16.10.2003.
[50]Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare acordate persoanelor în vîrstă şi celor cu disabilităţi, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.372 din 06.05.2010 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.372 din 06.05.2010).
[51]Hotărîrea Guvernului nr.891 din 17.07.2003 „Cu privire la crearea Serviciului de Asistență Medicală Urgentă din Moldova”.
[52]Legea asistenței sociale nr.547-XV din 25.12.2003.
[53]Primăriile: or. Ungheni, or. Cornești, c. Alexeevca, c. Buciumeni, s. Bumbăta, s. Bușila, s. Cetireni, c. Cioropcani, s. Cornești, s. Cornova, s. Costuleni, c. Florițoaia Veche, c. Hîrcești, c. Măcărești, s .Măgurele, s. Morenii Noi, s. Năpădeni, c. Pîrlița, s. Rădenii Vechi, s. Sculeni, s. Sinești, s. Teșcureni, c. Todirești, s. Unțești, c. Valea Mare, c. Zagarancea.
[54]Decizia CR Ungheni nr.1/6 din 24.02.2011 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.
[55]Decizia CR Ungheni nr.1/4 din 23.02.2011 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.
[56]Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achizițiile publice (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).
[57]Regulamentului cu privire la achiziția bunurilor și serviciilor prin cererea ofertelor de prețuri, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008.
[58]Regulamentul achizițiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.
[59]Reparația stadionului s. Unțești; Complexul chirurgical Ungheni; Gazoductul de presiune medie Buzduganii de Jos; apeductul s.Țighira.
[60]Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcții. [61]Primăriile: or. Ungheni - 0,6 mil.lei, Costuleni - 0,2 mil.lei, Valea Mare - 0,5 mil.lei, Todirești – 0,5 mil.lei.
[62]Primăriile: Ungheni – lucrări de reparație a Palatului de Cultură (286,1 mii lei), și Costuleni – construcția gardului la liceul din localitate (118,8 mii lei).
[63]Primăriile satelor/comunelor: Bumbăta, Cetireni, Cornova, Costuleni, Florițoaia Veche, Măcărești, Morenii Noi, Todirești, Unțești, Valea Mare, Zagarancea.
[64]Decizia CR Ungheni nr.9/3 din 02.12.2010 „Cu privire la stabilirea parcursului-limită pentru anul 2011”.
[65] Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005 „Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005).
[66] Exclus prin Hotărîrea Guvernului nr.133 din 20.02.2013, în vigoare din 22.02.2013.
[67]Primăriile: Zagarancea (10,8 mii lei); Măgurele (8,9 mii lei); Alexeevca (7,7 mii lei); Todirești (3,8 mii lei); Valea Mare (3,8 mii lei).
[68]Primăriile: s.Cetireni , s.Florițoaia Veche, com.Pîrlița, s.Rădenii Vechi.
[69] Excluse prin Hotărîrea Guvernului nr.133 din 20.02.2013, în vigoare din 22.02.2013.
[70]CR (119,2 mii lei); DF (7,7 mii lei); DGÎTS (15,1mii lei). Primăriile: or. Ungheni (25,4 mii lei); or. Cornești (1,5 mii lei); c. Măcărești (1,2 mii lei); c. Pîrlița (9,5 mii lei); c. Valea Mare (1,4 mii lei); s. Rădenii Vechi (1,5 mii lei); c. Zagarancea (1,2 mii lei).
[71]Regulamentul cu privire la delegarea salariaților întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.836 din 24.06.2002. Abrogat la 13.01.2012 prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012.
[72]Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012.
[73]CR – 12,0 mii lei, DÎTS –9,4 mii lei, DASPF – 22,1 mii lei; primăriile orașelor: Ungheni – 66,9 mii lei, Cornești –10,5 mii lei; satelor/comunelor: Alexeevca – 3,3 mii lei, Buciumeni – 2,3 mii lei, Bumbăta – 12,2 mii lei, Bușila – 4,3 mii lei, Cetireni – 3,1mii lei, Cioropcani – 5,1 mii lei, Cornești – 4,1 mii lei, Cornova – 5,2 mii lei, Costuleni – 9,4 mii lei, Florițoaia Veche – 9,2 mii lei, Hîrcești – 9,4 mii lei, Măcărești – 15,5 mii lei, Măgurele – 3,3 mii lei, s. Morenii Noi – 4,6 mii lei, s. Năpădeni – 3,7 mii.lei, c. Pîrlița – 6,3 mii lei, s. Rădenii Vechi – 4,3 mii lei, s. Sinești – 2,9 mii lei, s. Teșcureni – 4,5 mii lei, c. Todirești – 12,6 mii lei, s. Unțești – 8,9 mii lei, c. Valea Mare – 6,3 mii lei, c. Zagarancea – 9,6 mii lei. [74]Legea sindicatelor nr. 1129-XIV din 07.07.2000.
[75]Primăriile: or. Ungheni, or. Cornești, c. Alexeevca, c. Buciumeni, s. Bumbăta, s. Bușila, s. Cetireni, c. Cioropcani, s. Cornești, s. Cornova, s. Costuleni, c. Florițoaia Veche, c. Hîrcești, c. Măcărești, c. Manoilești, s. Măgurele, s. Morenii Noi, s. Năpădeni, c. Pîrlița, s. Rădenii Vechi, s. Sculeni, s. Sinești, s. Teșcureni, c. Todirești, s. Unțești, c. Valea Mare, c. Zagarancea.
[76]Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
[77]Hotărîrea Guvernului nr.338 din 21.03.2003 ,,Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale”.
[78]Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002.
[79] Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.
[80]CR – 4800,8 mii lei (DÎTS – 2188,1 mii lei; DASPF – 2612,7 mii lei).Primăriile : or.Ungheni - 1 imobil (6107,8 mii lei); or.Cornești – 3 imobile (304,0 mii lei); com.Alexeevca – 19 imobile (6409,3 mii lei); com. Buciumeni – 8 imobile (8474,3 mii lei); s.Bumbăta – 1 imobil (410,9 mii lei); s.Bușila – 15 imobile (5509,1 mii lei); s.Cetireni – 10 imobile (1983,9 mii lei); com.Cioropcani – 9 imobile (2501,0 mii lei); s.Cornești – 14 imobile (5869,3 mii lei); s.Cornova – 10 imobile (29891,9 mii lei); s.Costuleni – 9 imobile (5269,2 mii lei); com.Florițoaia Veche – 9 imobile (2101,5 mii lei); com.Hîrcești – 17 imobile (5448,9 mii lei); com. Măcărești – 37 imobile (36734,9 mii lei); s.Năpădeni – 5 imobile (2054,8 mii lei); com.Pîrlița – 42 imobile (9069,2 mii lei); s.Rădenii Vechi – 4 imobile (2171,8 mii lei); s.Sinești – 15 imobile (679,0 mii lei); s. Teșcureni – 2 imobile (278,5 mii lei); s.Unțești – 12 imobile (1622,6 mii lei); com.Valea Mare – 17 imobile (8177,8 mii lei); com. Zagarancea – 13 imobile (15926,0 mii lei).
[81] Hotărîrea Curții de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit și Standardelor auditului regularității”.
[82]Primăriile: or. Ungheni, or. Cornești, com. Alexeevca, com. Buciumeni, s. Bumbăta, s. Bușila, s. Cetireni, com. Cioropcani, s. Cornești, s. Cornova, s. Costuleni, com. Florițoaia Veche, com. Hîrcești, com. Măcărești, com. Manoilești, s. Măgurele, s. Morenii Noi, s. Năpădeni, com. Pîrlița, s. Rădenii Vechi, s. Sculeni, s. Sinești, s.Teșcureni, com. Todirești, s. Unțești, com. Valea Mare, com. Zagarancea.