04 aprilie 2012 51

Cu privire la aprobarea caietului de sarcini privind producerea vinurilor cu indica ţie geografic ă „Valul lui Traian”

În conformitate cu prevederile art. 34 din Legea nr. 66-XVI din 27 martie 2008 privind protec ţia indica ţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialit ăţ ilor tradi ţionale garantate şi cu prevederile Legii viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006

ORDON:

Se aprob ă caietul de sarcini cu privire la producerea vinurilor cu indica ţie geografic ă „Valul lui Traian”, conform anexei.

Ministru Vasile BUMACOV

Prezentul proiect de Ordin a fost elaborat de c ătre Direc ţia politici de pia ţă în sectorul vitivinicol.

Petru AVASILOAIE

Coordonat : Ştefan CHITOROAG Ă

Mihai BUTUCEL

Ion VÎRTOSU

Executor: Cristina Colun 210-192

REPUBLICA MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

ADOPTAT APROBAT la adunarea de Constituire Ministrul Agriculturii şi a Uniunii Viti-vinicole a Regiunii Industriei Alimentare Geografice Delimitate “Valul lui Traian”, Procesul Verbal Nr. 1 din 08.09.11 Vasile BUMACOV

„04” aprilie 2012

CAIETUL DE SARCINI

privind producerea vinurilor cu indica ţia geografic ă protejat ă „Valul lui Traian”

Pre şedintele Uniunii Viti-vinicole a Regiunii Geografice Delimitate „Valul lui Traian”

______Gh. ARPENTIN

„30 ” martie 2012

CHI ŞIN ĂU – 2012

SUMAR CAPITOLUL I……………………………………………………………………. 4 1. Denumirea Indica ţiei Geografice…………………………………………. 4 2. Delimitarea ariei geografice...... 4 2.1. Aria Geografic ă...... 4 2.2. Aria de proximitate imediat ă...... 4 3. Descrierea produsului-caracteristicele organoleptice şi fizico-chimice.... 4 3.1. Tipul produsului...... 4 3.2. Caracteristica produsului finit...... 5 3.2.1. Caracteristicele organoleptice ale vinurilor IGP ”Valul lui 5 Traian”...... 3.2.2. Caracteristicele fizico-chimice ale vinurilor IGP ”Valul lui 5 Traian”...... 4. Elemente, care justific ă leg ătura dintre calitatea şi caracteristicele vinurilor, şi aria geografic ă...... 7 4.1. Specificitatea Ariei Geografice...... 7 4.2. Specificitatea produsului...... 8 5. Practicele culturale ale planta ţiilor viticole...... 9 5.1. Metodele de conducere...... 9 5.2. Alte practici culturale...... 10 5.3. Irigarea...... 10 6. Sortimentul soiurilor de struguri…………………………………………. 10 6.1. Soiuri la producerea vinurilor...... 10 6.2. Soiuri la producerea vinurilor spumante, vinurilor spumante de 11 calitate şi vinurilor spumante de calitate tip aromat ...... 6.3. Soiuri la producerea vinurilor licoroase...... 11 7. Randamentele…………………………...... 11 7.1. Produc ţia maxim ă de struguri şi randamentul de producere în vin...... 11 7.2. Intrarea pe rod a planta ţiilor viticole...... 12 8. Cerin ţe fa ţă de calitatea strugurilor la recoltare...... 12 9. Tehnologia de producere a vinurilor IGP “Valul lui Traian”...... 12 9.1. Dispozi ţii pe tip de produse...... 13 9.2. Practicele oenologice interzise la producerea vinurilor IGP “Valul lui 14 Traian”……………………………………………………………………. 10. Reguli specifice de etichetare şi comercializare...... 15 11. M ăsuri tranzitorii………………………………………………………… 16 11.1. Metodele de conducere a vi ţei de vie...... 16 11.2. Tehnologia de producere a vinurilor IGP “Valul lui Traian”...... 16

CAPITOLUL II...... 17 Obliga ţiile declarative şi de ţinere a registrelor...... 17

CAPITOLUL III...... 19 Examinarea calitativ ă a vinurilor IGP ”Valul lui Traian”...... 19

CAPITOLUL IV...... 21 Autoritatea abilitat ă pentru control...... 21

ANEXE...... 22 1. Harta indica ţiilor geografice pentru producerea vinurilor de struguri...... 22 2. Harta region ării fizico-geografice a Republicii Moldova...... 23 3. Unit ăţ ile administrative componente a IGP ”Valul lui Traian”...... 24 4. Agen ţii economici, care î şi desf ăş oar ă activitatea în aria geografic ă vitivinicol ă cu IGP „Valul lui Traian”...... 25

CAPITOLUL I

1. Denumirea Indica ţiei Geografice

Indica ţia geografic ă protejat ă “Valul lui Traian” (în continuare IGP ”Valul lui Traian”) se atribuie vinurilor albe, roze şi ro şii, vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat şi vinurilor licoroase, ob ţinute din struguri produ şi în aria geografic ă delimitat ă, cu condi ţia respect ării tuturor prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

2. Delimitarea ariei geografice

2.1. Aria Geografic ă

Aria geografic ă pentru producerea vinurilor cu IGP ”Valul lui Traian” se întinde pe un teritoriu geografic delimitat, conform ordinului Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare Nr.105 din 10 iunie 2011 şi cuprinde localit ăţ ile din raioanele: , Cantemir, Cahul, Comrat, Ciadîr-Lunga, Taraclia şi Vulc ăne şti. Suprafa ţa total ă a ariei geografice este de 570 000 ha, inclusiv 43 203 ha plantate cu vi ţă de vie. Harta delimit ării se anexeaz ă. Recoltarea şi prelucrarea strugurilor, tratarea, maturarea, p ăstrarea şi condi ţionarea vinurilor, care beneficiaz ă de IGP ”Valul lui Traian”, sunt realizate exclusiv în interiorul ariei geografice.

2.2. Aria de proximitate imediat ă

Zona de proximitate imediat ă este constituit ă din raioanele limitrofe la zona geografic ă, dup ă cum urmeaz ă: - la vest - rîul Prut, care marcheaz ă frontiera dintre România şi Republica Moldova, în preajma raioanelor Leova, Cantemir şi Cahul. - la sud - desemneaz ă p ărţile sudice ale raioanelor Cahul, Taraclia şi Unitatea Teritorial ă Autonom ă Gagauzia pe frontiera sudic ă a Moldovei cu Ukraina. - la nord - raioanele Hînce şi şi Cimi şlia, - la nord est - raionul Basarabeasca.

3. Descrierea produsului - caracteristicele organoleptice şi fizico-chimice

3.1. Tipul produsului IGP ”Valul lui Traian” este rezervat ă vinurilor ro şii, roze, albe, vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat şi vinurilor licoroase (tari şi de desert).

Men ţiunea “unul sau mai multe soiuri” este rezervat ă vinurilor, vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat şi vinurilor licoroase de calitate: ro şii, roze şi albe. Men ţiunea “tîn ăr” este rezervat ă exclusiv pentru vinurile ro şii, roze şi albe.

3.2. Caracteristica produsului finit 3.2.1. Caracteristicele organoleptice ale vinurilor IGP ”Valul lui Traian” Vinurile ro şii se caracterizeaz ă printr-o bun ă structur ă şi extractibilitate, culori de intensitate înalt ă de la ro şu-rodie la ro şu-vi şiniu, arome fructuoase şi condimentate; Vinurile albe sunt fine şi vioaie, buchetul este complex şi elegant cu note de fructe proaspete, gustul savuros şi echilibrat; Vinurile roze , sunt de culoare roz-pal cu reflexe ale culorii de zmeur ă şi petalelor de m ăcie ş, buchetul este marcat de arome de fructe proaspete pe un fondal mineral, gust moale, fructuos, proasp ăt şi r ăcoros; Vinurile spumante, vinurile spumante de calitate şi spumante de calitate de tip aromat se caracterizeaz ă prin culoarea galben-pai (aurie), roz-pal şi ro şie-rubinie în dependen ţă de soiul folosit în asamblaje. Buchet extrem de fructuos şi floral (floarea vi ţei de vie), gust rotund, amplu şi distinct; vinurile se disting prin efervescen ţă caracteristic ă, spumare abundent ă şi perlare îndelungat ă. Vinurile licoroase: posed ă culoare aurie, care prin maturare devine chihlimbarie de intensitate variabil ă (în cazul vinurilor albe) şi rubinie-rodie pentru vinurile ro şii. Buchetul bogat şi complex, cu note florale şi de fructe stafidite, în primii ani de învechire, care cu cre şterea termenului de maturare se completeaz ă cu nuan ţe de caramel ă, nuci pr ăjite, ciocolat ă şi condimente dulci, gust onctuos, u şor arz ător, corpolent şi armonios. Vinurile produse în IGP “Valul lui Traian” nu trebuie s ă prezinte defecte organoleptice.

3.2.2. Caracteristicele fizico-chimice ale vinurilor IGP ”Valul lui Traian” Vinuri albe, roze şi ro şii

Parametrii fizico-chimici Minim Maxim Concentra ţia alcoolic ă total ă, % vol. - Vinuri albe şi roze 11,0 14 - Vinuri ro şii 11,5 14 Concentra ţia în masa a acizilor titrabili (acid tartric), g/l 4,0 Concentra ţia în masa a acizilor volatili (acid acetic), g/l - Vinuri albe şi roze 1,0 - Vinuri ro şii 1,2 Concentra ţia în mas ă a acidului malic, g/l - Vinuri ro şii 0,3 - Vinuri albe şi roze facultativ Concentra ţia în mas ă a anhidridei sulfuroase totale (SO2), mg/l Vinuri cu o concentra ţie în mas ă a zah ărului < 4 g/l - Vinuri ro şii 150 - Vinuri albe şi roze 200

Vinuri cu o concentra ţie în masa a zah ărului > 4 g/l - Vinuri ro şii 200 - Vinuri albe şi roze 250

Vinuri spumante, vinuri spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat (albe, roze şi ro şii)

Parametrii fizico-chimici Minim Maxim Concentra ţia alcoolic ă total ă, % vol. (dup ă fermentare), % vol. 10,0 14 Concentra ţia alcoolic ă dobîndit ă, % vol. (în cazul vinurilor spumante 6,0 de calitate de tip aromat), % vol. Concentra ţia alcoolic ă total ă , % vol. (vin materie prim ă), % vol. 9,0 Concentra ţia în mas ă a acizilor titrabili, g/l 4,0 Concentra ţia în masa a anhidridei sulfuroase total ă (SO 2), mg/l 185 Concentra ţia în mas ă a acizilor volatili (acid acetic), g/l - Vinuri albe şi roze 1,0 - Vinuri ro şii 1,2 Suprapresiunea în butelie, la t=20C , (bar) - spumante de calitate 3,5 - spumante, spumante de calitate de tip aromat 3,0 Vinuri Licoroase

Parametrii fizico-chimici Minim Maxim Concentra ţia alcoolic ă natural ă, %vol. - Vinuri tari 3,0 nu s ă reglementeaz ă - Vinuri de desert 1,2 Concentra ţia alcoolic ă dobîndit ă, % vol. - Vinuri tari 17 22 - Vinuri de desert 12 20 Concentra ţia alcoolic ă total ă, % vol. nu s ă reglementeaz ă - Vinuri tari 20 - Vinuri de desert 13,2 Concentra ţia în mas ă a acizilor titrabili, g/l 4,0 Concentra ţia în mas ă a zah ărului , g/l 80 - Vinuri tari 15 120 - Vinuri de desert 50 300

Concentra ţia în mas ă a anhidridei sulfuroase totale (SO 2), mg/l 200 Aciditatea volatil ă (acid acetic), g/l - Vinuri albe şi roze 1,0 - Vinuri ro şii 1,2

Ad ăug ător la normele men ţionate, se vor efectua cu titlu facultativ urm ătoarele analize: concentra ţia în mas ă a anhidridei sulfuroase libere, extractului sec nereduc ător, fierulului, cuprului, acidului citric, diglucozidului malvidinei, pH, parametri de inofensivitate; to ţi parametrii trebuie s ă fie în conformitate cu cerin ţele şi valorile stabilite de legisla ţia în vigoare.

4. Elemente, care justific ă leg ătura dintre calitatea şi caracteristicele vinurilor, şi aria geografic ă

Aria geografic ă se caracterizeaz ă prin solurile sale bine aerate, dar u şoare, cu productivitatea limitat ă, care asigur ă o calitate şi o maturitate remarcabil ă a strugurilor la recoltare . Clima asigur ă condi ţii de maturare excep ţional ă, cu insola ţie important ă, cu temperaturi ridicate, dar modificate de prezen ţa în apropiere a Marii Negre şi masivelor de p ădure a Dealului Tigheciului. Calitatea excep ţional ă a strugurilor şi a vinurilor este asigurat ă de for ţa de munc ă calificat ă, format ă timp de milenii prin tradi ţie şi prin implementarea ra ţional ă a noilor agro-tehnologii şi de tehnologii de producere a vinurilor.

4.1. Specificitatea Ariei Geografice

Regiunea Cîmpiilor şi Podi şurilor de silvostep ă a Moldovei de Sud ocup ă teritoriul situat între Podi şul Codrilor în nord şi Cîmpia Bugeacului în sud cu suprafa ţa de 16,3% din suprafa ţa total ă. Altitudinile maxime ale reliefului variaz ă de la 200-250 m (Depresiunea S ăratei) pîn ă la 301 m (Dealurile Tigheciului). Temperatura medie a lunii ianuarie este de circa -3,3ºC, a lunii iulie 21ºC, precipita ţiile anuale alc ătuiesc 500-550 mm. Pe areale mici ale solurilor cenu şii tipice şi pe cernoziomurile levigate, pe culmile interfluviale, se întîlnesc peisaje silvice reprezentate de stejar pufos şi gorun. Terenurile agricole ocup ă 75-80%. Regiunea include patru subregiuni. Depresiunea de silvostep ă a S ăratei ocup ă 3,09% din suprafa ţa republicii. Are un relief de cîmpie cu altitudini pîna la 260 m, precipita ţiile medii anuale nu dep ăş esc 500 mm. Pe interfluvii (S ărata-Lăpu şna), pe soluri cenu şii molice se întîlnesc areale restrînse de peisaje silvice. Pe cernoziomuri tipice moderat humifere este prezent peisajul de step ă. Colinele Tigheciului ocup ă interfluviul Prut-Ialpig cu altitudinea maxim ă de 301 m (Dealul L ărgu ţa), cu o pondere de 4,85% din suprafa ţa republicii. Relief este puternic fragmentat, valoarea precipita ţiilor medii anuale alc ătuie şte 550-600 mm. Pe soluri cenu şii molice şi cernoziomuri levigate se întîlne şte vegeta ţia silvic ă reprezentat ă de stejar pufos (gîrni ţă ). În poiene şi pe segmentele mai joase ale versan ţilor cresc specii ierboase de step ă. Cîmpia de silvostep ă a Bîcului Inferior ocup ă 5,96% din teritoriul republicii. Are un relief reprezentat, în cea mai mare parte, de podurile teraselor pliocene ale fluviului Nistru, cu altitudini de 200-220 m. Precipita ţiile anuale alc ătuiesc 500-550 mm. Pe soluri cenu şii molice şi cernoziomuri levigate sînt prezente p ăduri de stejar pufos (p ădurea Hîrbov ăţ ş.a.). Ponderea Terenurilor agricole dep ăş eşte 80%. Cîmpia de silvostep ă a Cogîlnicului de Mijloc ocup ă 2,41% din suprafa ţa Republicii Moldova. Altitudinea maxim ă dep ăş eşte 250 m. Cantitatea de precipita ţii anuale este de circa 500 mm. Predomin ă cernoziomurile tipice slab humifere şi cernoziomurile levigate. Pe ultimele, pe alocuri, s-au p ăstrat p ăduri alc ătuite din gorun, stejar pufos şi c ărpini ţă . Terenurile agricole dep ăş esc 77%. Regiunea Cîmpiei de step ă a Bugeacului ocup ă 13,2% din suprafa ţa Republicii Moldova. Are un relief puternic fragmentat de un sistem de v ăi şi ravene, dezvoltarea cărora este influen ţat ă de structura geologic ă (prezen ţa unei cuverturi relativ groase de loessuri şi roci nisipoase), temperatura medie a lunii ianuarie este sub -3ºC, a lunii iulie 21-22ºC. Re ţeaua hidrografic ă slab dezvoltat ă, se compune din rîuri cu debituri mic, unele din care vara seac ă par ţial sau complet. Predomin ă cernoziomurile tipice slab humifere şi cernoziomurile carbonatice. În luncile rîurilor sînt prezente solurile saline (solonceacuri şi solone ţuri).

4.2. Specificitatea produsului

Spre deosebire de alte zone geografice, produc ătorii vinurilor IGP “ Valul lui Traian” s-au specializat în producerea vinurilor roşii, care reprezint ă 60% din volumul produc ţiei vinicole. Vinurile albe reprezint ă 35% din volumul de producere, iar vinurile roze, minoritare în structura de producere, reprezint ă la moment doar 5% din volumul total al vinurilor produse în aria “Valul lui Traian”. Aceast ă structur ă de producere a vinurilor este dictat ă de condi ţiile de complex natural, dar şi de necesitatea de a r ăspunde cererii pie ţelor ţă rilor din vecin ătate, unde sunt comercializate preponderent aceste vinuri. În acelaşi timp, în fa ţa cre şterii cererii din pie ţele de proximitate, se simte necesitatea de a diversifica oferta vinurilor din aceast ă zon ă, avînd la baz ă caracteristicile organoleptice specificate în p.3.2. Aceast ă zon ă geografic ă este orientat ă tradi ţional şi la producerea vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate, şi vinurilor spumante de calitate de tip aromat. În prezent, volumul producerii acestei categorii de vinuri atinge 3 mln. butelii/an şi este asigurat în special de 3 agen ţi economici, produc ători de struguri şi structuri comerciale. Una din principalele caracteristici a vinurilor IGP “Valul lui Traian” este folosirea în componen ţa asamblajelor de tiraj a soiurilor locale (Feteasca alb ă, Feteasca Regal ă), care confer ă produsului finit note fructuoase, florale şi gust extrem de proasp ăt şi vioi. Aceast ă zon ă IGP “Valul lui Traian” este leag ănul, de unde s-a început producerea vinurilor licoroase în Moldova (Ciumai, Trife şti şi altele). O particularitate important ă la producerea vinurilor licoroase, este folosirea unei tehnologii originale şi soiuri de struguri, care permit ob ţinerea unor produse cu caracteristici particulare. La producerea acestor tipuri de vinuri este folosit ă termovinificarea, iar alcoolizarea se efectueaz ă cu ajutorul alcoolului neutru de origine vinicol ă. Pentru ameliorarea parametrilor organoleptici, vinurile licoroase sunt supuse proceselor de maturare în vase de stejar.

5. Practicele culturale ale planta ţiilor viticole

5.1. Metodele de conducere

Plantarea: este obligatorie analiza solului înaintea plant ării vi ţei de vie. Înfiin ţarea planta ţiilor viticole se face cu material biologic “certificat”.

Densitatea de planta ţie: viile trebuie s ă prezinte o densitate minimal ă de 2500 plante/ha.

Reguli de sus ţinere a butucilor : viile sunt conduse pe suporturi de tip spalier vertical compus minimum dintr-un fir (sîrm ă) de baz ă şi dou ă (mono- sau duble) superioare. În ălţimea suprafe ţei foliare trebuie s ă nu fie mai mic ă decît 0,6 înmul ţit la distan ţa dintre rînduri, în ălţimea suprafe ţei foliare este m ăsurat ă de la primul fir (de baz ă) şi limita superioar ă este stabilit ă la 0,2 m mai sus de firul superior a sistemei de conducere.

Regulile de t ăiere : viile sunt t ăiate conform metodelor tradi ţionale folosite în zona geografic ă “Valul lui Traian”. Indiferent de metoda de t ăiere aplicat ă, înc ărc ătura maxim ă la butuc nu trebuie s ă dep ăş easc ă 30 de ochiuri viabili. T ăierea trebuie s ă fie efectuat ă pîn ă la 15 aprilie.

Forme de butuci : cordon orizontal bilateral cu una sau dou ă tulpini sau unilateral, forma combinat ă semiprotejat ă, evantai unilateral, moldoveneasc ă unilateral ă.

Produc ţia maxim ă de struguri la hectar : este stabilit ă de 10 t/ha (pentru vinurile albe şi roze), 8,5 t/ha (ro şii), 10 t/ha (vinuri spumante, vinuri spumante de calitate şi spumante de calitate de tip aromat) şi 8,0 t/ha (pentru vinurile licoroase).

Pragul de goluri: pragul de goluri în planta ţiile viticole, dep ăş irea c ăruia provoac ă reducerea propor ţional ă a randamentului autorizat, este de 15% maximum.

Puritatea soiului: planta ţiile din care se ob ţin vinurile cu indica ţie geografic ă “Valul lui Traian” trebuie s ă posede o puritate de soi de 100%.

Starea cultural ă a vi ţei de vie : parcelele de vi ţă de vie trebuie s ă fie conduse în aşa mod, pentru a asigur ă o bun ă stare cultural ă a viei, mai ales în ceia ce prive şte starea fitosanitar ă şi între ţinerea permanent ă a fertilit ăţ ii solului.

5.2. Alte practici culturale

Fertilizarea : se va realiza prin aplicarea de îngr ăşă minte organice o dat ă la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngr ăşă minte minerale în doze recomandate.

Protec ţia fitosanitar ă: în planta ţii se va asigura o protec ţie fitosanitar ă eficient ă pentru realizarea unei st ări de bun ă s ănătate a strugurilor. Cantitatea (doza), calitatea, frecven ţa şi perioada de aplicare a produselor fitosanitare la protec ţia vi ţei de vie trebuie s ă fie conform reglement ărilor în vigoare.

Conservarea peisajului viticol : în planta ţiile din zona IG ”Valul lui Traian”, produc ătorii au obliga ţia de a asigura conservarea amenaj ărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafe ţele pe care le de ţin. În acest scop, ei trebuie s ă asigure între ţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, cur ăţ area şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versan ţi, conservarea c ăilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

5.3. Irigarea

Irigarea este admis ă numai în anii seceto şi la decizia autorit ăţ ii de reglementare în domeniul vitivinicol, atunci când con ţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

6. Sortimentul soiurilor de struguri

Vinurile care beneficiaz ă de IGP ”Valul lui Traian” sunt produse din ansamblul soiurilor de struguri clasate în “Registrul Soiurilor de plante”, ca struguri pentru vin şi care figureaz ă în lista urm ătoare:

6.1. Soiuri la producerea vinurilor

- vinuri albe : Aligote A, Alb de Oni ţcani A, Bianca A, Chardonnay A, Feteasca Alb ă A, Feteasca Regal ă A, Floricica A, Hibernal A, Legenda A, Lumini ţa A, Muscat Frontignan A, Muscat de Ialoveni A, Muscat Ottonel A, Muller Turgau A, Pervenet Măgăracea A, Pinot alb A, Pinot Gris S, Risling de Rhin A, Riton A, Rka ţiteli A, Sauvignon A, Silvaner A, Suholimanski belii A, Traminer roze A, Viorica A, Sortiment alb (care provine în diferite asambl ări din soiuri albe men ţionate) - vinuri roze : Cabernet Sauvignon R, Cabernet Franc R, Codrinski R, Gamay Freaux R, Malbec R, Merlot R, Pervomaiski R, Pinot Gris S, Pinot Noir R, Rara Neagr ă R, Saperavi R, Syrah R, Sortiment ro şu (care provine în diferite asambl ări din soiurile ro şii men ţionate).

- vinuri ro şii : Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Codrinski, Feteasca Neagr ă R, Gamay Freaux, Malbec R, Merlot R, Pervomaiski R, Pinot Noir, Rara Neagr ă, Saperavi, Syrah R, Sortiment ro şu (care provine în diferite asambl ări din soiurile ro şii men ţionate).

6.2. Soiuri la producerea vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate şi spumante de calitate de tip aromat

Aligote A, Bianca A, Chardonnay A, Feteasca Alb ă A, Feteasca Regal ă A, Floricica A, grupa Muscat A , grupa Pinot A/S/R, Risling de Rhin A, Rka ţiteli A, Sauvignon A, Silvaner A, Suholimanski belii A, Traminer roze A, Viorica A., Cabernet Sauvignon R, Cabernet Franc R, Codrinski R, Feteasca Neagr ă R, Gamay Freaux R, Malbec R, Merlot R, Pervomaiski R, Pinot Noir R, Rara Neagr ă R, Saperavi R, Syrah R.

6.3. Soiuri la producerea vinurilor licoroase

Feteasca Regal ă A, Muscat Frontignan A, Muscat de Ialoveni A, Muscat Ottonel A, Pinot Gris S, Risling de Rhin A, Rka ţiteli A, Sauvignon A, Silvaner A, Traminer roze A, Viorica A, Cabernet Sauvignon R, Cabernet Franc R, Codrinski R, Feteasca Neagr ă R, Merlot R, Saperavi.

7. Randamentele

7.1. Produc ţia maxim ă de struguri şi randamentul de producere în vin

Recolta Randamentul Tipul de produs maxim ă de producere(t/ha) maximal (dal/t) Vinuri lini ştite albe şi / sau roze 10,0 68 Vinuri lini ştite ro şii 8,5 65 Vinuri efervescente 10,0 60 Vinuri licoroase 8,0 60

Volumul indicat pentru calculul randamentului (dal/t) se refer ă la cantitatea de vin ob ţinut dup ă înl ăturarea drojdiilor şi altor burbe. Drojdiile, burba şi altele nu pot să dep ăş easc ă 10 hl/ha din randamentul de producere a vinurilor . Orice dep ăş ire a randamentului maxim de producere şi/sau cota definit ă pentru drojdii, precipitate (produse secundare), se consider ă o înc ălcare a caietului de sarcini.

7.2. Intrarea pe rod a planta ţiilor viticole

Planta ţiile viti-vinicole într ă în rod la al patrulea an dup ă plantare şi vi ţa de vie în conversie (realtoire) – la al doilea an dup ă altoire.

8. Cerin ţe fa ţă de calitatea strugurilor la recoltare

Concentra ţia în mas ă a zah ărului în struguri şi concentra ţia alcoolic ă natural ă trebuie s ă corespund ă caracteristicelor redate în tabela de mai jos:

Concentra ţia în mas ă a Concentra ţia alcoolic ă zah ărului în struguri, natural ă minimum minimum, Vinuri albe şi roze 185 11,0 Vinuri ro şii 195 11,5 Vin materie prim ă pentru producerea 170 10,0 vinurilor efervescente Vinuri licoroase 215 12,0

9. Tehnologia de producere a vinurilor IGP “Valul lui Traian”

Produsele vitivinicole conform prezentului caiet de sarcini sunt produse conform metodelor tradi ţionale, autorizate în vinifica ţie. Halele pentru vinificare, maturare şi depozitare trebuie s ă fie folosite numai în scopuri de producere a vinurilor.

Recoltarea strugurilor : se efectueaz ă la maturitatea tehnologic ă, dictat ă de tipul de vin, care se dore şte a fi ob ţinut, în func ţie de concentra ţia în mas ă a zaharurilor, acizilor organici, substan ţelor polifenolice din struguri la recoltare, determina ţi prin urm ărirea coacerii.

Transportul strugurilor: strugurii sunt cule şi manual (sau / şi mecanic) şi transporta ţi la prelucrare în bun ă stare sanitar ă şi în condi ţii, care permit p ăstrarea poten ţialului lor calitativ. Transportul se efectueaz ă cu unit ăţ i auto sau alte tipuri de transport în bene de o ţel inoxidabil (sau de metal protejat cu materiale inerte). În ălţimea stratului de struguri în bena de transport trebuie s ă fie de cel mult 70 cm. În cazul acesta, intervalul de timp de la cules pîn ă la prelucrarea strugurilor nu trebuie s ă dep ăş easc ă patru ore.

Desciorchinarea/zdrobirea: se interzice folosirea zdrobitoarelor centrifugale la prelucrarea strugurilor destina ţi ob ţinerii de vinuri IGP ”Valul lui Traian”. Desciorchinarea este obligatorie pentru vinurile roze şi ro şii.

Transportarea mustuielii: se interzice folosirea pompelor cu piston (tipul PMN 28) la transportarea mustuielii dup ă desciorchinarea şi zdrobirea strugurilor.

Scurgerea mustului ravac: se face pe cale gravita ţional ă. Scurg ătoarele dinamice, trebuie s ă posede un şnec, diametrul c ăruia este de 400 mm minim.

Presarea bo ştinei: se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destina ţi ob ţinerii de vinuri IGP ”Valul lui Traian”. La producerea vinurilor materie prim ă pentru vinuri efervescente, presarea strugurilor întregi este recomandat ă.

Sulfitarea: se v-a face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Limpezirea mustului alb şi roze este necesar ă şi recomandat ă.

Asamblarea se va face numai între mustul ravac şi a celui de prim ă frac ţie de pres ă.

Supravegherea şi conducerea fermenta ţiei: se va realiza prin controlul cotidian al temperaturii mustului. În acest context, agen ţii economici trebuie s ă posede capacit ăţ i adecvate, care permit gestiunea temperaturii mustului în fermentare. Vinurile ro şii se trag de pe depozitul de drojdii imediat dup ă terminarea fermenta ţiei alcoolice.

Fermentarea malolactic ă: este obligatorie pentru vinurile ro şii, con ţinutul acidului malic a vinului înainte de îmbuteliere sau de comercializare în vrac nu trebuie s ă dep ăş easc ă 0,3 g/l.

Opera ţiunile de depozitare şi îngrijire a vinurilor, se vor face evitîndu-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

Maturarea vinului se va face în func ţie de capacitatea butoaielor, natura biologic ă a soiului din care provine tipul de vin, direc ţia de comercializare. Învechirea la sticl ă minimum 3 luni este recomandat ă pentru vinurile ro şii.

Condi ţionarea/Ambalarea : se interzice pasteurizarea vinurilor înainte de îmbuteliere (îmbutelierea la cald). Dopurile de plut ă tip aglomerat sunt interzise la îmbutelierea vinurilor IGP ”Valul lui Traian” .

9.1. Dispozi ţii pe tip de produse

Vinurile roze , care beneficiaz ă de IGP ”Valul lui Traian”, trebuie s ă fie produse prin metodele de macerare pe bo ştin ă de scurt ă durat ă, presarea strugurilor întregi sau scurgerea par ţial ă a mustului din bo ştina proasp ătă. Amestecul (asamblarea) vinurilor albe şi ro şii la producerea vinurilor roze IGP ”Valul lui Traian” este interzis ă, cu excep ţia vinurilor efervescente.

Vinurile spumante, vinurile spumante de calitate şi spumante de calitate de tip aromat - fermentarea secundar ă la fabricarea acestor vinuri poate fi efectuat ă în sticle sau în rezervoare ermetice, la temperaturi nu mai mari de 18 0C. Durata procesului de fermentare secundar ă şi durata men ţinerii ulterioare pe drojdie nu poate fi mai mic ă de 90 zile. În cazul cînd procesul este efectuat în recipiente cu dispozitive de agita ţie durata acestui proces poate fi diminuat ă pîn ă la 30 zile.

Vinurile licoroase, care beneficiaz ă de IGP ”Valul lui Traian”, trebuie s ă fie produse exclusiv prin adaos de alcool în must ( şi/sau bo ştin ă) în curs de fermentare: a) alcoolizarea mustului ( şi/sau bo ştinei) este realizat ă prin adaosul de alcool neutru de origine vinicol ă, avînd o concentra ţie alcoolic ă de cel pu ţin 96 % vol. sau b) distilat de vin, avînd o concentra ţie alcoolic ă de cel pu ţin 52 %vol. şi de cel mult 86% vol.; c) la producerea vinurilor ro şii licoroase (pastoral), în scopul extragerii substan ţelor colorante şi formarea caracteristicilor organoleptice tipice, este autorizat procedeul de termovinificare a bo ştinei, conform regulamentelor în vigoare.

Obliga ţiuni de declara ţie : fiecare procedur ă men ţionat ă trebuie declarat ă Asocia ţiei Ob şte şti Uniunea Viti-vinicol ă a Regiunii Geografice Delimitate „Valul lui Traian, autorit ăţ ii competente şi trebuie înscris ă în registrul practicilor şi tratamentelor oenologice. Aceste proceduri pot fi efectuate, f ără derog ările motivate de condi ţii nefavorabile de clim ă, numai înainte de 01 ianuarie şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

9.2. Practicele oenologice la producerea vinurilor IGP “Valul lui Traian”

Mărirea concentra ţiei alcoolice naturale: în anii nefavorabili se poate efectua mărirea în anumite limite a concentra ţiei alcoolice naturale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare, dup ă cum urmeaz ă: struguri proaspe ţi, must de struguri, must de struguri par ţial fermentat, vin nou aflat în fermenta ţie. M ărirea concentra ţiei alcoolice naturale se face numai în cazul în care recolta de struguri aflat ă în diferite stadii de procesare a dobîndit valoarea t ăriei alcoolice naturale descris ă în p.8. Mărirea concentra ţiei alcoolice naturale se poate face numai pîn ă la maximum

13,0 % vol. M ărirea concentra ţiei alcoolice naturale se realizeaz ă în conformitate cu legisla ţia în vigoare.

Dezacidificarea : se poate aplica recoltelor viticole aflate în următoarele etape de prelucrare: struguri proaspe ţi, mustul de struguri, mustul de struguri par ţial fermentat, vinul nou aflat înc ă în fermentare şi produsul finit. Dezacidificarea vinurilor se poate face doar pîn ă la limita maxim ă de 1,0 g/l, exprimat ă în acid tartric. Îmbog ăţ irea în zaharuri, în afara situa ţiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum şi dezacidificarea aceluia şi produs se exclude reciproc.

Cleirea albastr ă : la producerea vinurilor IGP ”Valul lui Traian” este interzis tratamentul de cleire albastr ă în scopul demetaliz ării.

10. Reguli specifice de etichetare şi comercializare

Vinurile IGP ”Valul lui Traian” pot fi comercializate numai îmbuteliate, în recipiente agreate (butelii de sticl ă şi alte vase ermetice, cu un volum maxim de 5 l). În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile IGP ”Valul lui Traian”, este obligatorie folosirea etichetei principale. Aplicarea contraetichetei este op ţional ă. La etichetarea vinurilor IGP ”Valul lui Traian” se folosesc urm ătoarele indica ţii obligatorii şi facultative: Indica ţii obligatorii: a) denumirea sau marca sub care se comercializeaz ă produsul; b) denumirea categoriei produsului stabilit prin lege şi reglement ări tehnice; c) denumirea indica ţiei geografice protejate; d) men ţiunea “indica ţie geografic ă protejat ă; e) denumirea şi adresa ambalatorului, produc ătorului şi ale distribuitorului; f) concentra ţia alcoolic ă, valoarea (cifra) urmat ă de „% vol.” precedat ă de abrevierea „alc.”; g) categoria produsului în func ţie de concentra ţia în mas ă a zaharurilor; h) volumul nominal al produsului exprimat în decimetri cubi (dm3), litri (l), centimetri cubi (cm3) sau mililitri (ml); i) men ţiunea „Fabricat în Moldova”; j) data ambal ării (ziua, luna, anul) se înscrie prin marcare pe etichet ă sau pe contraetichet ă; k) men ţiunea „con ţine sulfi ţi” pentru vinuri; l) num ărul de identificare al lotului, precedat de men ţiunea “L”;

Indica ţii facultative: (1) simbolul m ărcii „Barza Alb ă în zbor”; (2) anul de recolt ă, cu condi ţia ca cel pu ţin 85 % din cantitatea de struguri utilizat ă în procesul de produc ţie s ă fie recoltat ă în anul respectiv; (3) denumirea unuia sau mai multor soiuri de struguri de vinifica ţie sau sinonimele acestora, utilizate la vinurilor: - în cazul în care se men ţioneaz ă doar un singur soi de struguri de vinifica ţie sau sinonimul acestuia, cel pu ţin 85 % dintre produsele în cauz ă, trebuie s ă fie ob ţinute din soiul respectiv; - în cazul în care se men ţioneaz ă dou ă sau mai multe soiuri de struguri de vinifica ţie sau sinonimele acestora, 100 % dintre produsele în cauz ă, Soiurile de struguri de vinifica ţie trebuie s ă apar ă în ordinea descresc ătoare a propor ţiei utilizate şi cu caractere de aceea şi dimensiune; (4) men ţiuni referitoare la anumite procedee tehnologice; (5) indicarea procedeelor tehnologice specifice aplicate; (6) codul cu bare (dac ă este înregistrat).

Indica ţiile obligatorii se înscriu în acela şi cîmp vizual, pe eticheta principal ă. Excep ţie poate face data ambal ării sau a num ărului lotului şi men ţiunea “con ţine sulfi ţi”. Indica ţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principal ă, fie pe contraetichet ă.

11. M ăsuri tranzitorii

11.1. Metodele de conducere a vi ţei de vie.

Pentru vi ţa de vie plantat ă înainte de 01 august 2011, densitatea c ăreia este mai mic ă de 2 500 butuci/ha, randamentul (dal/ha) maxim luat în calcul va fi mic şorat cu 25% fa ţă de randamentul autorizat pentru planta ţiile cu o densitate egal ă sau mai mare de 2 500 butuci/ha.

11.2. Tehnologia de producere a vinurilor IGP “Valul lui Traian”

a) Regulile privind interzicerea folosirii zdrobitoarelor centrifugale şi pompelor cu piston pentru transportarea mustuielii într ă în vigoare începînd cu 01 august 2015. b) Regulile privind interzicerea folosirii preselor continue la extragerea mustului într ă în vigoare începînd cu 01 august 2015. c) Pentru perioada de tranzi ţie se admite efectuarea unor opera ţii tehnologice în afara zonei delimitate, cu condi ţia ca aceste opera ţii vor fi efectuate pe teritoriul Republicii Moldova şi trasabilitatea va fi asigurat ă. Opera ţiile tehnologice, care pot fi admise fiecare în parte sau în comun sunt: - păstrarea, tratarea şi maturarea vinurilor;

- îmbutelierea. La producerea vinurilor, fabricate cu aceste derog ări, pe etichete şi în documentele de înso ţire ca informa ţie de baz ă va fi stipulat produc ătorul (ambalatorul) final şi adresa acestuia.

CAPITOLUL II

Obliga ţiile declarative şi de ţinere a registrelor

În scopul asigur ării controlului regulilor de producere şi de trasabilitate a vinurilor, to ţi agen ţii economici din IGP ”Valul lui Traian” sunt obligaţi s ă duc ă eviden ţa produc ţiei, s ă ţin ă registre vitivinicole de eviden ţă şi să prezinte declara ţiile către asocia ţia viti-vinicol ă IGP ”Valul lui Traian”. Asocia ţia Ob şteasc ă Uniunea Vitivinicol ă a Regiunii Geografice Delimitate „Valul lui Traian” se angajeaz ă s ă respecte confiden ţialitatea tuturor informa ţiilor ob ţinute de la membrii s ăi. Registrele sunt p ăstrate minimum 3 ani şi sunt puse la dispoziţia agen ţilor serviciilor de control a autorit ăţ ilor competente şi Comisiei tehnice a Asocia ţiei Ob şte şti Uniunea Viti-vinicol ă a Regiunii Geografice Delimitate „Valul lui Traian”. Titlurile documentelor asociate sunt indicative: unele din documente pot fi regrupate sau frac ţionate în dependen ţă de specificul întreprinderilor şi de etapele de fabricare a produselor vitivinicole. Arhivarea lor poate fi realizat ă pe suport de hîrtie sau electronic (informatic).

Tabloul recapitulativ de mai jos, prezint ă tipul de informa ţii, care trebuie s ă figureze pe aceste documente la fiecare etap ă a proceselor aplicate la producerea vinurilor IGP ”Valul lui Traian”.

Etapa Elementele de Trasabilitate Documentele asociate

Plantarea Localizarea parcelei Documente grafice de delimitare

Identificarea plantelor (soiului) Proiectul înfiin ţă rii planta ţiei

Analiza solului înainte de plantare Modul de Conducere Densitatea Proiectul înfiin ţă rii planta ţiei a Vi ţei de Vie Declara ţia golurilor în planta ţiile viticole (anexa la declara ţia de recolt ă) Recolta Maturitatea strugurilor Fi şa de monitorizare a maturit ăţ ii

Nr. cadastral, suprafa ţa, denumirea Declara ţia de recolt ă

Volumul de vin declarat ca IG Registrul procedeelor tehnologice Registrul de îmbuteliere Declara ţia de stocuri

Trasabilitatea recoltei pîna la Registrul de eviden ţă a strugurilor,

condi ţionare (ambalare) Declara ţia de recolt ă

Vinificarea Identificarea volumelor Registrul rezervoarelor tehnologice – Tratarea Planul vin ăriei – Maturarea Registrul de intr ării- ie şiri

Trasabilitatea practicilor oenologice Registrul procedeelor tehnologice aplicate Registrul de de ţinere şi folosire a produselor oenologice (acidificarea, şaptalizarea şi al.)

Registrul de de ţinere a produselor de igien ă Starea de între ţinere a halelor şi şi de între ţinere echipamentului tehnologic

Condi ţionarea Identificarea lotului ambalat Registrul de îmbuteliere (ambalarea)- (data, volumul, soiul şi al.) Declara ţia de îmbuteliere Depozitarea Trasabilitatea – Rezultatele analizelor Buletinele de analiz ă produsului finit Registrul de într ări-ie şiri Registre contabile /facturi comerciale

CAPITOLUL III

Examinarea calitativ ă a vinurilor IGP ”Valul lui Traian”

Categoriile de control Autocontrol : Fiece produc ător este obligat s ă efectueze autocontroale în activitatea sa. Rezultatele autocontroalelor trebuie s ă fie înregistrate pe suport de hîrtie şi/sau electronic, în vederea demonstr ării realiz ării acestuia şi s ă fie p ăstrate timp de 3 ani. Rezultate autocontrolului vor fi expediate în fiecare an Asocia ţiei Ob şte şti Uniunea Viti-vinicol ă a Regiunii Geografice Delimitate „Valul lui Traian”. Controlul intern : este realizat de AO Uniunea viti-vinicol ă “Valul lui Traian” în conformitate cu planul de control. Acest control are scop pedagogic. Controlul extern : este realizat de c ătre un organism ter ţă , recunoscut de c ătre autoritatea competent ă, în baza unui plan de inspec ţie (control). Organismul de control trebuie s ă ofere garan ţii de competen ţe, impar ţialitate şi independen ţă .

Tipurile de control Controlul documentar: este obligatoriu şi se r ăspînde şte, la totalitatea documentelor sus men ţionate, pentru to ţi agen ţii implica ţi în producerea vinurilor IGP ”Valul lui Traian”. Controlul produsului: este obligatoriu şi se refer ă la analiza fizico-chimic ă şi organoleptic ă a lotului de vin supus ob ţinerii autoriza ţiei de producere şi de comercializare. Metodologia de control aplicat ă este prin e şantionare.

Principale Puncte de Control şi metodele de evaluare

Punctele de Control Valori de referin ţă Metode de evaluare

DISPOZI ŢII STRUCTURALE

Parcele: 100% în aria Ă geografic ă delimitat ă Apartenen ţa parcelelor Control documentar şi control plantate şi a agen ţilor Agen ţi: 100% în aria pe teren în caz de geografic ă delimitat ă neconformitate ZONA economici la zona delimitat ă

GEOGRAFIC Intrarea pe rod a planta ţiei Control documentar şi control Densitatea minimum: 2 500 butuci/ha pe teren în caz de neconformitate Control documentar şi control Conform p. 6 din Caietul de Structura asortimentului pe teren în caz de sarcini

PLANTAREA neconformitate

DISPOZITII LEGATE DE CICLUL DE PRODUCERE

Maximum: 30 de ochi Control documentar şi control viabili/butuc Tăierea pe teren în caz de

neconformitate Forma : tradi ţional ă Vinuri: - Albe, roze – 10 t/ha - Ro şii – 8,5 t/ha Control documentar şi control Înc ărc ătura maximal ă, medie Vinuri spumante, spumante de pe teren în caz de METODELE pe parcel ă calitate şi spumante de calitate neconformitate DE CONDUCEREDE de tip aromat: 10 t/ha

Vinuri licoroase: 8,0 t/ha

Ă Conducerea butucului: - sistema de fire - suprafa ţa foliar ă: Control documentar şi control Managementul 1,2 m 2/kg de struguri pentru pe teren în caz de Vi ţei de vie vinurile albe, roze şi pentru neconformitate vinurile efervescente; 1,5 m 2/kg de struguri pentru i i SANITARA A VITEI VITEI DE VIE ş vinurile ro şii şi licoroase STAREA CULTURAL

Maturitatea Conform p. 8 din Caietul de Verificarea înregistr ărilor strugurilor sarcini (control maturitate)

Volumul vinului declarat în Conform p.7.1. din caietul de Control documentar

RECOLTA IGP sarcini Analiza fizico-chimic ă a vinurilor în vrac şi condi ţionate (ambalate). Conform p.3.2. din CDS

Evaluarea organoleptic ă Controlul organoleptic al sistematic ă intern ă înaintea Caracteristici vinurilor (controlul fiec ărui condi ţion ării şi comercializ ării fizico-chimice rezervuar, sau lotului pentru pentru vînzarile efectuate în vinurile îmbuteliate) – Control vrac; PRODUSUL organoleptic specific pentru

vinurile cu men ţiunea “tîn ăr” Evaluarea organoleptic ă prin eşantionare la etapa de îmbuteliere.

Declasarea vinurilor IGP ”Valul lui Traian” Declasarea unui vin înseamn ă interzicerea utiliz ării la desemnarea acestui vin a oric ărei men ţiuni rezervat ă vinurilor cu indica ţie geografic ă. Procedura de declasare a vinurilor cu indica ţie geografic ă este deschis ă la: - depistarea necorespunderii vinurilor prezentului caiet de sarcini; - cererea sau demersul AO Uniunea Viti-vinicol ă “Valul lui Traian” ca rezultat al controlului intern; - cererea unei ter ţe p ărţi care constat ă o necorespundere a vinurilor cerin ţelor prescrise în prezentul caiet de sarcini.

CAPITOLUL 4

Autoritatea abilitat ă pentru control Autoritatea competent ă responsabil ă de respectarea caietului de sarcini este Inspectoratul de Stat pentru supravegherea Produc ţiei Alcoolice (adresa: MD-2004, mun. Chi şin ău, bd. Ştefan cel Mare 162).

Denumirea şi adresa Asocia ţiei de produc ători IG “Valul lui Traian” Denumirea complet ă: Asocia ţia Ob şteasc ă Uniunea Viti-vinicol ă a Regiunii Geografice Delimitate „Valul lui Traian”. Denumirea prescurtat ă: Uniunea Viti-vinicol ă „Valul lui Traian” - UVV ”Valul lui Traian”). Sediul Uniunii se afl ă pe adresa: MD-2001, Republica Moldova, mun. Chi şin ău, str. V. Alexandri nr. 82 „b”., tel: 24 15 07; Fax: 24 46 23. Prezentul Caiet de Sarcini a fost aprobat pe data de 08.09.2011, la Adunarea de constituire a UVV „Valul lui Traian” de către 20 de întreprinderi viti-vinicole (fondatori) care î şi desf ăş oar ă activitatea în aria geografic ă „Valul lui Traian”.

ANEXA Nr.1: Harta delimit ării ariei Geografice a IGP “Valul lui Traian”

ANEXA Nr.2 Harta region ării fizico-geografice a Republicii Moldova

ANEXA Nr.3 Unit ăţ ile administrative componente a IGP ”Valul lui Traian”

Denumirea Denumire Suprafa ţa Suprfa ţa Suprafa ţ Localit ăţ i Soiuri Zonei (raion) Total ă, total ă a a total ă a (commune, sate) Geografice (ha) terenurilor viilor, agricole, (ha) (ha) 1 3 4 5 6 7 Leova 77.500 57.071 4.718 Leova, , Me şeni, B ăiu ş, Cociulia Nou ă, Hîrtop, Be ştemac, Pite şti, , , Frumu şica, Seli şte, Ceadîr, , Cîzlar, , Covurlui, , Filipeni, H ănăş enii Noi, Nicolaevca, Orac, , Sărata Nou ă, S ărata-Răze şi, S ărăteni, Victoria, S ărăţ ica Nou ă, Cîmpul Drept, Sîrma, , Cuporani, Tochile- Răducani, Tomai, Tomaiul Nou, S ărăţ ica Veche, , Troi ţa Cantemir 87.000 49.602 5.660 Cantemir, Antone şti, Baimaclia, Cania, Capaclia, Chioselia, Ciobalaccia, Victorovca, Cîietu, Dimitrova, Cîrpe şti, Cî şla , Şofranovca, Cociulia, Cotangalia, Enichioi Cahul 154.200 6.630 15.000 Cahul, Cotihana, Alexandru Ioan Cuza , Alexanderfeld, Andru şul de Jos, Andru şul de Sus, Badicul Moldovenesc, Baurci, Moldoveni, Borceag, Bucuria, Burlacu, Spicoasa, Burl ăceni, Greceni, Brînza, Chioselia Mare, Frumu şica, Cotihana, Coliba şi, Crihana Veche, Cucoara, Chircani, Cî şli ţa-Prut, Doina, Iasnaia Poleana, Rumean ev, G v noasa, “VALUL ţ ă ă Nicolaevca, Vladimirovca, Giurgiule şti, LUI Huluboaia, Iujnoe , Larga Veche, Larga TRAIAN” Nou ă, Lebedenco, Hutulu, Ursoaia, Lop ăţ ica, Luce şti, Manta, Pa şcani, Moscovei, Trife ştii Noi, Pelinei, S ătuc, Ro şu, Slobozia Mare , Taraclia de Salcie, Tartaul de Salcie, Tudore şti, T ătăre şti, Vadul lui Isac, V ăleni, Zîrne şti, Paicu, Trete şti Taraclia 67.400 146.600 402 Taraclia, Albota de Jos, Hagichioi, Hîrtop, Albota de Sus, Ro şiţa, Aluatu, Sofievca, Balabanu, Bud ăi, Cairaclia, Dermengi, Cealîc, Samurza, Cortenul Nou, Corten, Musaitu, Novosiolovca, Tvardi ţa, Valea Perjei, Vinogradovca, Chirilovca, Ciumai , Mirnoe, Salcia , Orehovca UTA 184.800 ` 30.923 Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulc ăne şti, Gagauzia Avdarma, Baurci, Be şalma, Be şghioz, Bugeac, Carbalia, Cazaclia, Chiriet,- Lunga, Chirsova, Cioc-Maidan, Ci şmichioi, Chioselia, Rus ă, Congaz, Congazcicul de Sus, Congazcicul de Jos, Dudule şti, Copceac, Cotovscoe, Dezghingea, Etulia, Etulia Nou ă, Ferapontievca, Gaidar, Joltai, Svetlîi, Alexeevca, Tomai Total 570.900 259.903 43.203 VALUL LUI TRAIAN: *Parlamentul RM, LEGE Nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorial ă a Republicii Moldova Publicat : 29.01.2002 în Monitorul Oficial Nr. 16 art Nr : 53

ANEXA Nr.4 Agen ţii economici (vin ăriile), care î şi desf ăş oar ă activitatea în aria geografic ă vitivinicol ă cu IGP „Valul lui Traian” Aria Geografic ă Raionul Comune, sate Agentul economic or. Cahul SRL „Podgiria Dun ării” „Cricova” SA s. Slobozia Mare SA „Slobozia Mare” SA „Vin ăria din Vale” s. Burlacu SRL „Vierul Vin” VALUL SA „Burlacu Vin” LUI Cahul s. Gavanoasa SA „Vinia Traian” s. Brînza SRL „Agrosudresurs” TRAIAN s. Moscovei SA „Vismos” s. Borceag SRL „Grape Valley” s. Huluboaia SRL „WIP” s. Bucuria SRL „WIP”

Comrat SA „Vinuri de Comrat” SRL „Comvincom” Chirsova SRL „Invintorg” SRL „Invinprom” Comrat SA „Chirsova” Ferapontievca SRL „Nexovin” Congaz ÎM „Teca” SRL Cioc Maidan SA „Cioc Maidan Vin”

Ceadîr-Lunga SRL „Jemciujina” SRL „Negvin-Prod” Baurci SRL „ Şardrisvin” Ciadîr-Lunga Cazaclia SA „Kazayak-Vin” Tomai SA „Tomai-Vinex”

Taraclia SA „Combinatul de Vinuri Taraclia” SRL „Grand Garanovschi” Vinogradovca SA „Ciumai” Corten SRL „Corten-Vin” ÎCS „S.B. Wine” SRL SRL „Vest Resurs”, Taraclia SRL „Chateau Traian”, Tvardi ţa CP „Tvardi ţa” ÎCS „S.B. Wine” SRL Valea-Perjei CAP „Valea-Perjei” SRL „Vest Resurs”, SRL „Chateau Traian”

Leova SA „Leovin” Tomai SA „Tomai-Vin” Iargara SRL „Kristi” Leova Sărăteni SA „Vinar” Tigheci SRL „Folicain”

Vulc ăne şti SRL „DK-Intertrade” SRL „Barnad Vod”, Vulc ăne şti Etulia SRL „Vin ăria-Bostovan”

Ciobalaccia SA "Ceba-vin", Ple şeni SA "Imperial-Vin", Lingura SRL "Podgoria-Vin", Plopi SC "Vin ăria Ţiganca" SRL Cantemir Tartaul SC "Tartcomvin" SRL Chioselia SRL „Grintod”, Cania SA "Botritis”, Cociulia SA "Vinal-Coci"