Cus Quercus F. Alpina În Munții Călimani (România)

Bucovina Forestieră 19(2): 123-130, 2019 Articole de cercetare DOI: 10.4316/bf.2019.017

Un caz de mortalitate în masă a larvelor de Lasiocampa quercus quercus f. alpina în Munții Călimani (România)

N. Olenici

Olenici N. 2019. A case of mass mortality of Lasiocampa quercus quercus f. alpina caterpillars in Călimani Mountains (Romania). Bucov. For. 19(2): 123-130

Abstract. In 2017, the media in England and other countries reacted frantically to the news that the caterpillars of Lasiocampa quercus in West Pennine Moors, in Lancashire, were struck by the "zombie virus". A similar phenomenon was observed in August 2018, in Calimani Mountains, Romania on about 30 ha area. The larvae of the alpina form of the subspecies L. quercus quercus were found in the crown of small Norway spuce (Picea abies) trees or on bushes of dwarf mountain pine (Pinus mugo) and - to a lesser extent - of juniper (Juniperus sp.). Some of them were alive, but anemic, and the others were dead, hanging upside down. Most dead larvae were still whole, but with a soft body, while only the torn skin remained of some of them. The symptoms presented by the larvae suggest that they died from an infection with Lasiocapa quercus NPV. Before dying, the larvae consumed needles of Norway spruce and dwarf mountain pine, after the depletion of their usual food resources in that place, namely the leaves of Vaccinium spp. The rainy weather of the previous two months (June and July) could have contributed to the spread of the disease among the larvae. This is the first case of mass proliferation of the L. quercus species observed and reported in Romania and also the first case of an epizootic caused by the baculovirus specific to this species in our country. Keywords Lasiocampa quercus quercus f. alpina, Calimani Mountains, mass mortality, Lasiocampa quercus NPV, Vaccinium, Picea abies, Pinus mugo.

Author. Olenici Nicolai ([email protected]) - “Marin Drăcea” National Research-Development Institute in Forestry, Station Câmpulung Moldovenesc, 73bis, Calea Bucovinei, 725100 Câmpulung Moldovenesc, Romania Manuscript received December 26, 2019; revised December 29, 2019; accepted December 29, 2019; online first December 30, 2019.

Introducere (Pachygastria) trifolii (Denis & Schiffermüller, 1775) și Lasiocampa (Lasiocampa) quercus Genul Lasiocampa Schrank, 1802 (Linaeus, 1758) (Rákosy et al. 2003, Székely (Lepidoptera, Lasiocampidae) este repre- 2010, Zolotuhin & Nieukerken 2013). zentat în Europa de șase specii de fluturi, În cea mai mare parte a Europei, L. quer- dintre care trei sunt prezente și în România. cus este reprezentată prin subspecia quercus Acestea sunt: Lasiocampa (Pachygastria) (Linnaeus, 1758), iar în Corsica și Sicilia de eversmanni (Eversmann, 1843), Lasiocampa subspecia sicula (Staudinger, 1861) (Zolotuhin 123 Bucov. For. 19(2): 123-130, 2019 Articole de cercetare

& Nieukerken 2013). La rândul ei, subspecia ge/id149462/). De asemenea, în 31.07.2016, quercus are mai multe forme (Freina & Witt Tenie Bradean Andrei, urcând spre Schitul 1983). 12 Apostoli a observat această specie în P.N. La noi în țară se întâlnește atât forma tipică, Călimani (https://www.facebook.com/media/ prezentă în toate provinciile țării cu excepția set/?set=a.1742206042687378.1073742107.1 Deltei Dunării (Rákosy et al. 2003, Székely 00006939973322&type=3). 2010), cât și forma alpina Freyer, 1880. Prima Deși este o specie larg răspândită, din este răspândită la altitudini sub 1500 m, iar a Peninsula Iberică până în Siberia și de la câm- doua la 1000-2500 m (Székely 2010), ceea ce pie până în zona subalpină (Ebert 1994), unde sugerează existența unui interval altitudinal în se hrănește cu plante foarte diverse (Populus, care cele două forme ar coexista. Salix, Carpinus, Corylus, Betula, Alnus, Fiind răspândită la altitudini mari și în lo- Crataegus, Rubus, Rosa, Prunus, Cornus, curi mai greu accesibile, Lasiocampa quercus Vaccinium, Fraxinus, Ligustrum, Viburnum, quercus f. alpina a fost semnalată în relativ Lonicera, Calluna, Erica etc.) (Schwenke puține locuri din țară și cel mai adesea nu s-a 1978, Ebert 1994), L. quercus quercus ara- menționat că este vorba despre o formă aparte, reori ajunge să dezvolte gradații. Astfel, în chiar și în cazul semnalărilor de la altitudini România, doar Rákosy & Weber (1986) pome- mai mari de 1500 m. În Carpații Meridionali nesc despre o posibilă înmulțire în masă a spe- au fost colectate exemplare ale acestei forme ciei, în împrejurimile Sighișoarei, la 350-600 din Munții Bucegi (Ciochia & Barbu 1980, ci- m altitudine, în anul 1962. tați de Székely 2010), la Vf. Babele și Vârful Faptul că populațiile acestei specii nu sunt cu Dor (Székely 1994, 2000), din Munții foarte abundente s-ar datora parazitării diver- Făgăraș la Hotel Bâlea – 1200 m altitudine selor stadii ale insectei de către un mare număr (Rákosy et al. 1994), Munții Parâng la 1300- de specii din ordinele Diptera și Hymenoptera 1450 m altitudine și sub Lacul Câlcescu la (Schwenke 1978). Citându-l pe Thompson 1800-2000 m (Rákosy 1995). Burnaz (2009), (1945), Schwenke menționează 8 specii de menționează prezența formei alpina a speci- diptere și 21 de himenoptere. Date mai re- ei Lasiocampa quercus în zona subalpină a cente (Tschorsnig, 2017) arată că sunt cel pu- Munților Retezat și Șureanu, dar fără a spe- țin 12 specii de parazitoizi numai din familia cifica când a fost observată sau colectată. Din Tachinidae, care se dezvoltă pe Lasiocampa Munții Cindrel (la Păltiniș, 1440 m altitudine), quercus, și anume: Exorista fasciata (Fallén, adulti de Lasiocampa quercus quercus au fost 1820), Exorista larvarum (Linnaeus, colectați în iulie 1913 de către Viktor Weindel 1758), Chetogena obliquata (Fallén, 1810), (Stancă-Moise 2017a). Tot din Munții Cindrel, Compsilura concinnata (Meigen, 1824), la peste 1750 m este menționată forma alpina Phryxe heraclei (Meigen, 1824), Phryxe ne- a acestei specii (Stancă-Moise 2017b). mea (Meigen, 1824), Periarchiclops scu- Până de curând, în Carpații Orientali, a fost tellaris (Fallén, 1820), Drino inconspicua semnalată doar din Munții Rodnei, în Poiana (Meigen, 1830), Pales pavida (Meigen, 1824), Știol (Szabó 1988) și în Șaua Cobășel (în- Phryno vetula (Meigen, 1824), Tachina grossa tre Vf. Cobășel 1835 m și Vf. Roșu 2114 m) (Linnaeus, 1758), Ceromya bicolor (Meigen, (Dincă & Goia 2005), precum și din Munții 1824). Hășmaș, la Lacul Roșu și Munții Ceahlău, la Ca factor de mortalitate care afectează omi- Cabana Dochia (Nemeș & Voicu 1973). În zile, Schwenke (1978) menționează însă și un 25.08.2010, Ivana Petrová a fotografiat o lar- virus, în acest sens citând totuși numai o lucra- vă de Lasiocampa quercus in Parcul Național re, publicată în 1924 de către H. R. Couturier, Călimani, iar specia a fost identificată de către fapt ce sugerează că epidemiile cauzate de John Václav (https://www.biolib.cz/en/ima- acest agent patogen sunt rare. Un caz recent de 124 Olenici Un caz de mortalitate în masă a larvelor de Lasiocampa quercus ... mortalitate în masă a omizilor în urma infec- Ciont (figura 1). Suprafața de aproximativ tării cu virus a fost semnalat în West Pennine 30 ha pe care s-au observat larve numeroase Moors în Lancashire, Anglia (Johnston 2017, este delimitată cu aproximație de coordona- Telegraph Reporters, 2017). tele 47,090687 - 47,095274o N, 25,282219 - În lucrarea de față semnalăm un fenomen si- 25,289171o E. Pe suprafața respectivă, vege- milar, care s-a întâmplat în vara anului 2018, în tația este reprezentată preponderent din părul Munții Călimani. porcului (Nardus stricta L.), afin Vaccinium( myrtillus L.), merișor (Vaccinium vitis-idaea L.) și ienupăr (Juniperus sp.), și în mai mică Material și metodă măsură de bujor de munte (Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy), jneapăn Observațiile prezentate în lucrare au fost pri- (Pinus mugo Turra) și molid (Picea abies (L.) lejuite de faptul că, la începutul lunii august H. Karst.) (figura 2). Deși identificarea speci- 2018, personalul din administrația Parcului ei a fost principalul obiectiv al observațiilor, Național Călimani și colegii care efectuau cer- s-au remarcat și alte aspecte, precum plantele cetări în Munții Călimani (dr. ing. Ionel Popa consumate de către omizi și starea larvelor. și ing. Mihai Balabasciuc) au observat pe unii De asemenea, s-au recoltat larve, în vederea arbori de molid omizi care consumau acele. creșterii lor pentru a obține adulți, dar aces- Îngrijorați de posibilitatea extinderii atacului, tea au murit în câteva zile după recoltare. ei au solicitat sprijin pentru identificarea spe- Identificarea speciei s-a făcut după descrierile ciei și pentru formularea unor recomandări. larvelor mature și imaginile aferente din lucră- Ca urmare, observațiile s-au efectuat în locul rile publicate de Carter & Hargreaves (1987), în care au fost observate defolieri la molid, Ebert (1994) și Wagner (2005). Simptomele respectiv la cca. 2000 m est de Lacul Iezer pe care le prezentau larvele au fost compa- din Munții Călimani, la o altitudine medie de rate cu cele descrise și ilustrate de Johnston 1650 m, pe versantul sudic al Vârfului Bradul (2017) și Telegraph Reporters (2017).

Figura 1 Localizarea suprafeței în care s-a produs în- Figura 2 Vegetația caracteristică suprafeței în care s-a mulțirea și moartea în masă a omizilor de produs înmulțirea în masă și moartea larve- Lasiocampa quercus quercus f. alpina ra- lor de L. quercus quercus f. alpina. portată la fosta exploatare minieră de sulf și Characteristic vegetation of the area where la Lacul Iezer. the mass propagation and the death of lar- Location of the area where the propagati- vae of L. quercus quercus f. alpina occurred. on and mass death of Lasiocampa quercus quercus f. alpina occurred related to the for- mer sulfur mining and the Lake Iezer. 125 Bucov. For. 19(2): 123-130, 2019 Articole de cercetare

Rezultate rilor (figurile 5-6). Unele larve se aflau și pe tufele de ienupăr, dar erau foarte puține urme La data efectuării observațiilor, în 8 august care să indice că ar fi consumat și frunze de așa 2018, omizile găsite încă vii aveau cca. 6 cm ceva (figura 7). lungime, corpul de culoare aproape neagră și În zona cu tufele de molid complet defolia- acoperit cu smocuri de peri brunii. Pe fiecare te, se aflau pe sol numeroase larve moarte, mai latură a corpului aveau câte o linie albă dea- mici și de culoare mai deschisă decât cele vii supra stigmelor, iar capul era de culoare brună (figura 8). Astfel de larve nu s-au observat în cu desene negre (figurile 3-4). Aceste elemente preajma tufelor de molid parțial defoliate sau a și imaginea de ansamblu a larvelor, foarte ase- arborilor de molid în care erau larve mari. mănătoare cu cea din lucrările folosite pentru În zona în care s-a semnalat prezența larve- identificare, precum și altitudinea la care au lor pe arborii de molid, în afara larvelor moarte fost găsite, au condus la concluzia că larvele într-o vârstă mai mică, pe vegetația de la nive- observate erau larve de Lasiocapa quercus qu- lul solului mai erau doar puține larve. Marea ercus forma alpina în ultima vârstă. majoritate erau urcate în arbori, concentrate Tufele de afin complet păscute indicau faptul înspre vârf, parte dintre ele vii, dar anemice, că omizile se hrăniseră cu așa ceva, iar când au iar celelalte moarte. Larvele moarte atârnau cu terminat hrana lor preferată au trecut pe tufele capul în jos. Unele aveau corpul încă întreg, de molid și jneapăn, la acestea din urmă fiind dar moale, iar de la unele era prezent doar te- mâncate complet acele vechi și numai parțial gumentul sfâșiat (figurile 9-10). din cele noi, respectiv cele dinspre baza luje-

Figurile O larvă tipică de L. quercus quercus f. al- Figurile Tufe de molid și jneapăn defoliate aproape 3-4 pina în ultima vârstă, pe sol și respectiv în- 5-6 complet de către omizile de L. quercus. tr-un arbore de molid. Norway spruce and dwarf mountain pine A typical last instar larva of L. quercus bushes almost completely defoliated by L. quercus f. alpina on the ground and in a quercus caterpillars. Norway spruce tree. 126 Olenici Un caz de mortalitate în masă a larvelor de Lasiocampa quercus ...

Figura 7 Larvă de L. quercus pe ienupăr. Figura 8 Multe larve mai tinere, moarte pe sol în apro- A L. quercus larva on juniper. piere de tufele de molid complet defoliate. Many younger dead larvae on the ground near the completely defoliated spruce bushes.

Figura 9 Larvă de L. quercus moartă, cu corpul întreg Figura 10 Tegumentul unei larve de L. quercus atâr- și atârnând cu capul în jos. nând în coroana unui arbore de molid. Larva of L. quercus dead, with whole body The skin of a L. quercus larva hanging in the and hanging upside down. crown of a Norway spruce tree.

Discuții nu există dubii că și acestea aparțineau acele- iași specii. Larvele observate în august 2018 în Munții Lipsa de pe sol a larvelor tinere moarte în Călimani sunt izbitor de asemănătoare cu lar- preajma tufelor de molid doar parțial defoliate va fotografiată de Ivana Petrova și care a fost sau a arborilor de molid în care erau larve mari identificată ca fiindLasiocampa quercus, încât sugerează faptul că larvele tinere au murit nu 127 Bucov. For. 19(2): 123-130, 2019 Articole de cercetare din cauză că au schimbat hrana, ci de inaniție, tate tot de un virus. Dintre baculovirusurile după ce au epuizat atât frunzele și lujerii de cunoscute până în prezent, doar o specie infec- Vaccinium, cât și acele de molid. Este însă evi- tează aceste larve, respectiv Lasiocampa quer- dent faptul că frunzele de molid, pin și eventu- cus NPV 202 Herniou E A/Theze J, din genul al alte rășinoase nu reprezintă hrana obișnuită Alphabaculovirus (Thézé et al. 2018) și este de a omizilor acestei specii, și că se hrănesc cu presupus că acesta a fost cel care a provocat așa ceva doar când se epuizează hrana lor obiș- moartea în masă a larvelor constatată de noi. nuită, respectiv când au loc înmulțiri în masă Având în vedere faptul că ploaia contribuie (Modlinger & Liška 2016). la răspândirea virusului poliedrozei nucleare în Toate simptomele prezentate de larvele ob- cazul omizilor de Lymantria dispar (Linnaeus, servate în apropiere de Lacul Iezer corespund 1758) (D’Amico & Elkinton 1995), este pro- celor menționate în cazul larvelor de L. quer- babil că epizootia raportată în această lucrare a cus afectate de viroză în Anglia (Guillebeau fost și ea favorizată de precipitațiile mai abun- 2017, Hale 2017, Johnston 2017, Telegraph dente decât mediile multianuale căzute în zona Reporters 2017). Urcarea omizilor la vârful respectivă în lunile iunie-iulie 2018 (ANM arborilor și rămânerea lor acolo în timpul zilei, 2018a, b). când sunt expuse prădătorilor, este un comportament total anormal, care arată că virusul a preluat controlul asupra manifestărilor lor Concluzii comportamentale, ele devenind niște "zombi" (Johnston 1917, Telegraph Reporters, 2017). Cercetările efectuate în august 2018 au con- Acest comportament al omizilor a fost de- firmat faptul că forma alpina a subspeciei scris pentru prima dată de către Hofmann Lasiocampa quercus quercus este prezentă în (1891), pe baza observațiilor efectuate asupra Munții Călimani. De asemenea, cercetările au larvelor de Lymantria monacha (Linnaeus, evidențiat existența unei populații foarte abun- 1758), iar boala a fost denumită "boala vârfu- dente, cel puțin pe o suprafață de cca. 30 ha, irii" (Wipfelkrankheit), dar stabilirea naturii aceasta fiind prima semnalare a unei înmulțiri factorului patogen care determină acest com- în masă a formei alpina în România. Totodată portament a fost un proces anevoios și de lun- se semnalează primul caz de epizootie cauza- gă durată (Komárek & Breindl 1924, Roegner- tă de un virus la această specie în țara noas- Aust 1950). De-a lungul timpului, virusul tră și – indirect – se atestă existența virusului respectiv a fost cunoscut sub denumirea de Lasiocampa quercus NPV în zona subalpină. Borrelinavirus efficiens Holmes (Krieg 1961, Se confirmă și faptul că în condițiile unei în- Glowacka 1989), dar denumirea actuală este mulțiri în masă, omizile consumă ace de mo- Lymantria monacha nucleopolyhedrovirus lid (Picea abies) și de jneapăn (Pinus mugo), (NPV) și face parte din familia Baculoviridae, după ce termină hrana lor obișnuită, frunzele genul Alphabaculovirus (Thézé et al. 2018). de Vaccinium spp. Între timp, s-a constatat că baculovirusurile afectează comportamentul larvelor și în cazul altor specii de lepidoptere (Goulson 1997, Bibliografie Harrison & Hoover 2012, van Houte et al., ANM 2018a. Abaterea cantității lunare de precipitații iunie 2015), inducându-le un răspuns fototactic po- 2018 față de cantitățile multianuale (1981-2010). Admi- zitiv care le face să urce în locuri expuse, cu nistrația Națională de Meteorologie. http://www.meteo- lumină puternică. romania.ro/clima/monitorizare-climatica/ După simptomele prezentate de larvele de ANM 2018b. Abaterea cantității lunare de precipitații iulie 2018 față de cantitățile multianuale (1981-2010). Admi- L. quercus quercus f. alpina în ultima vârstă, nistrația Națională de Meteorologie. http://www.meteo- întâlnite în Munții Călimani, acestea erau afec- 128 Olenici Un caz de mortalitate în masă a larvelor de Lasiocampa quercus ...

romania.ro/clima/monitorizare-climatica/ ding zombies. www.wsoctv.com/ news/trending-now/ Burnaz S., 2009. Macrolepidoptera species characteristic virus-transforms-caterpillars-into-exploding-zom- for the montane, subalpine and alpine levels of of the bies/581818580 (accessed 26.08.2018) massifs situated in Hunedoara county (Romania). Mu- Komárek J., Breindl V., 1924. Die Wipfelkrankheit der zeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii și comunicări. Ști- Nonne und der Erreger derselben. Zeitschrift für An- ințele Naturii 25: 145-152. gewandte Entomologie 10(1): 99–162. Carter D.J., Hargreaves B., 1987. Raupen und Schmetter- Krieg A., 1961. Grundlagen der Insektenpathologie. Vi- linge Europas und ihre Futterpflanzen. Paul Parey, Ham- ren-, Rickettsien- und Bacterien-Infektionen. Springer, burg und Berlin, 292 p. Berlin und Heidelberg, 304 p. Ciochia V., Barbu A., 1980. Catalogul colecției de lepid- Modlinger R., Liška J., 2016. Review of Lepidoptera with optere "Nicolae Delvig" a Muzeului Județean Brașov, trophic relationships to Picea abies (L.) in the conditions Cumidava, Seria Științele Naturii 12(4). of Czechia. Forestry Journal 62: 178–194. D’Amico V., Elkinton J.S., 1995. Rainfall effects on trans- Nemeș I, Voicu M., 1973. Catalogul colecției de lepidop- mission of gypsy-moth (Lepidoptera: Lymantriidae) tere "Alexei Alexinschi" de la Muzeul Județean Sucea- nuclear polyhedrosis-virus. Environmental Entomology va. Part. 3: Superfamiliile Noctuoidea, Bombycoidea și 24: 1144–1149. Sphingoidea. Studii și Comunicări, Muzeul Județean Dincă V., Goia M., 2005. Contribuţii la cunoaşterea fau- Suceava 4: 1-102. nei lepidopterologice a Munţilor Rodnei. Bulertin de Rákosy L., 1995. Contribuţii la studiul faunei de macro- informare, Societatea Lepidopterologică Română 16: lepidoptere din Munţii Parâng. Buletin de informare, 125-164. Societatea Lepidopterologică Română 6(3-4): 179-188. Ebert G., 1994. Lasiocampidae (Glucken). In Ebert G. Rákosy L., Goia M., Kovacs Z., 2003. Catalogul Lepid- (Hrsg.) Die Schmetterlinge Baden-Württemberges, opterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge Band 4 – Nachtfalter II. Ulmer, Suttgart, pp. 14-91. Rumäniens. Socetatea Lepidoptgerologică Română, Freina J.J. de, Witt T.J., 1983. Taxonomische Veränderun- Cluj-Napoca. 447 p. gen bei den Bombyces und Sphinges Europas und Nor- Rákosy L., Weber W., 1986. Die Großschmetterlinge von dwestafrikas (Lepidoptera: Lemoniidae, Lasiocampidae Sighisoara (Schässhurg) und Umgebung, Siebenbürgen, I). Nota lepidopterologica 6(2-3) : 88-98. Rumänien (Lepidoptera). Atalanta 16: 315-392. Glowacka B., 1989. Pathogenic viruses and bacteria of Rákosy L., Wieser, Ch., Stangelmaier G., Székely L., 1994. the nun moth (Lymantria monacha L.) during the out- Rezultatele colectărilor realizate în a doua tabără ento- break 1978-1984 in Poland. In Wallner W.E., McManus mologică a S.L.R. Munţii Făgăraş, 23-27(30) iulie 1994. K.A. (Eds.) Proceedings Lymantriidae: A comparison of 1 Lepidoptera. Buletin de informare, Societatea Lepid- features of New and Old World tussock moths. USDA, opterologică Română 5(3-4): 201-216. NEFS, General Technical Report NE-123, Broomal Roegner-Aust S., 1950. Der Infektionsweg bei der Polye- (US), pp. 401-415. derepidemie der Nonne. Zeitschrift für Angewandte En- Goulson D., 1997. Wipfelkrankheit: Modification of host tomologie 31(1):3-37. behaviour during Baculoviral infection. Oecologia 109: Schwenke W., 1978. Lasiocampidae, Glucken. In Schwen- 219–228. ke W. (Ed.): Die Forstschädlinge Europas, Band 3. – Guillebeau M., 2017. Ein unschöner Anblick: platzende Schmetterlinge. Paul Parey, Hamburg und Berlin, pp. „Zombie-Raupen“ in England. http://naturschutz.ch/ 421-435. news/ein-unschoener-anblick-platzende-zombie-rau- Stancă-Moise C., 2017a. Study on the macrolepidoptera pen-in-england2 /117655 (accesed 26.08.2018) collected from Păltiniș (Sibiu county), existing within Hale, T., 2017: Caterpillars exploding from “zombie virus” the collection of dr. Viktor Weindel. Muzeul Olteniei outbreak. IFLScience www.iflscience.com/plants-and- Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii animals/caterpillars-exploding-from-zombie-virus-out- 33(2): 97-101. break/ (accessed 26.08.2018) Stancă-Moise C., 2017b. Data about the macrolepidoptera Harrison R., Hoover K., 2012. Baculoviruses and other fauna of Sibiu county (Romania). Studia Universitatis occluded insect viruses. In Vega F.E., Kaya H.K (Eds.): “Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţele Vieţii 27(1): 19-26. Insect Pathology, second edition. Elsevier, Amsterdam, Szabó A., 1988. Neu Angaben über die Lepidopteren-Fau- pp. 73-131. na des Rodnaer Gebirges (Nordsiebenbürgische Karpa- Hofmann O., 1891. Die Schlaffsucht (Flacherie) der Nonne ten, Știol-Berg, 1611 m). Lucrările celei de a IV-a Con- (Liparis monacha) nebst einem Anhang. Insektentöten- ferințe Naționale de Entomologie, Cluj-Napoca, 29-31 de Pilze mit besonderer Berücksichtigung der Nonne. P. mai, 1986, pp. 89-92. Weber, Frankfurt, 31 p. Székely L., 1994. Lepidopterele din zona subalpină și alpi- van Houte S., van Oers M.M., Han Y., Vlak J.M., Ros nă a Munților Bucegi. Buletin de informare, Societatea V.I.D., 2015 Baculovirus infection triggers a positive Lepidopterologică Română 5(3-4): 187-200. phototactic response in caterpillars: a response to Dob- Székely L., 2000. Lasiocampa eversmanni (Eversmann, son et al. (2015). Biology Letters 11: 20150633. http:// 1843) și Lasiocampa quercus alpina Freyer, 1880 dx.doi.org/10.1098/rsbl.2015.063 (Lepidoptera, Lasiocampidae) în fauna României. Natu- Johnston, J., 2017: Virus transforms caterpillars into explo- ralia, Studii și cercetări, Pitești 4-5: 123-126. 129 Bucov. For. 19(2): 123-130, 2019 Articole de cercetare

Székely L., 2010. Moth of Romania 1. Fluturi de noapte Tschorsnig H.-P., 2017. Preliminary host catalogue of Pa- din România 1. Disz Tipo, Săcele-Brașov, 264 p. + 10 pl. laearctic Tachinidae (Diptera). http://www.nadsdiptera. Telegraph Reporters, 2017. 'Zombie virus' outbreak causes org/Tach/WorldTachs/CatPalHosts/Cat_Pal_tach_ho- caterpillars to explode. The Telegraph 2 August 2017. sts_Ver1.pdf www.telegraph.co.uk/news/2017/08/02/zombie-vi- Wagner W., 2005. European Lepidoptera and their eco- rus-outbreak-causes-caterpillars-explode/ (accessed logy. Lasiocampa quercus (Linnaeus, 1758). http:// 26.08.2018) www.pyrgus.de/Lasiocampa_quercus_en.html (accesed Thézé, J., Lopez-Vaamonde, C., Cory, J.S., Herniou, E.A., 26.08.2018) 2018: Biodiversity, evolution and ecological specializa- Zolotuhin, V., Nieukerken, E.J. van, 2013. Fauna Euro- tion of Baculoviruses: A treasure trove for future applied paea: Lasiocampidae. In: Karsholt, O. & Nieukerken, research. Viruses 2018, 10, 366; doi:10.3390/v10070366 E.J. van, 2013. Fauna Europaea: Lepidoptera, Moths. Thompson W.R., 1945. A catalogue of parasites and pre- Fauna Europaea version 2017.06, https://fauna-eu.org dators of insect pests. Sect. 1 Pt. 7, Belleville, Canada.

130