DOCSLIB.ORG

DUMITRU IUGA Studii Şi Alte Scrieri

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
DUMITRU IUGA Studii Şi Alte Scrieri Dumitru Iuga - studii úi alte scrieri DUMITRU IUGA studii úi alte scrieri Editura CYBELA, 2015 1 Dumitru Iuga - studii úi alte scrieri Carte publicată cu sprijinul financiar al Consiliului JudeĠean Maramureú, în cadrul Programului JudeĠean pentru finanĠare nerambursabilă din bugetul judeĠean al programelor, proiectelor úi acĠiunilor culturale pe anul 2015. Tehnoredactare: Dumitru Iuga, Raul Laza Coperta I: Pomul vieĠii, cu pasărea Măiastră. Sec. XVIII. Stâlp de poartă din Maramureú. Foto: Francisc Nistor. Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale a României IUGA, DUMITRU studii úi alte scrieri/Dumitru Iuga; - Baia Mare: CYBELA ISBN 10 973-8126-28-2 ISBN 13 978-973- 8126- 28 - 2 ConĠinutul acestui volum nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al finanĠatorului, sau al Editurii CYBELA. 2 Dumitru Iuga - studii úi alte scrieri studii L O C A L I T Ă ğ I L E din ğ A R A M A R A M U R E ù U L U I în secolul XIV Maramureúul de dincoace de Tisa, de la Muntele Bârjaba până la Huta, cât a mai rămas în România după primul război mondial, este abia a treia parte din vechea Terra Maramorosiensis care se întindea de la Obcinele Bucovinei până la Talabârjaba úi dincolo de cetatea Hust. În satul Iza, situat la cîĠiva kilometri de această poartă a Tisei spre Vest, s-au făcut importante descoperiri arheologice datând din mileniul volburării de popoare spre inima Europei o Ġară înconjurată úi apărată de zidurile munĠilor Rodnei, ğibleú, Gutâi, Oaú, Bârjabei úi, margine spre vechea PocuĠie, GaliĠia úi Bucovina, munĠii Maramureúului úi CarpaĠii Păduroúi. Aici, mituri úi legende străvechi se păstrează până azi. CâĠi dintre noi, copii fiind, n-am auzit de povestea úi numele unui cavaler al întinsurilor Europei Evului Mediu - RomoniĠă (RomâniĠă) Robonban cuvântul să fie o trecere de la... rubobostes înspre ceea ce, la Severin úi Craiova, s-a numit, mai târziu, ban, mai modern decât dacicul bostes, acesta nu departe de boss anglo-saxon? De cetatea Cingalăului, a Urieúilor, părinĠii Rozei Rozalina (unde-o fi fost cetatea, oare pe lângă mormântul Urieúului de la Ieud sau pe dealul numit, curios, Gogoúa din Rozavlea?); de, mai apoi, vânătoarea rituală a lui Dragoú Voievod úi Descălecătorul Bogdan Voievod, întemeietorul dinastiei Muúatinilor nu uităm că Alexandru cel Bun, ùtefan cel Mare sau Petru Rareú sunt Muúatini, iar ğara Moldovei, până la Marea Neagră úi dincolo de Nistru, până la Bug, lung timp s-a numit Terra Bogdana; de sumanele negre din oastea lui Iancu de Hunedoara; de Pintea Viteazul, de popa Lupu din Borúa învingătorul Tătarilor la 1717, de Gherman Vida, dascălul lui Vasile Alecsandri, de avocatul Iusco úi de primarul ùtrifundă din Borúa care, în 1945, în fruntea Ġăranilor din Borúa, Moisei, Valea Izei, Valea Marei úi Cosăului, s-au împotrivit alipirii forĠate a Maramureúului la Uniunea Sovietică... Cum să putem spune toate numele úi întâmplările mai de seamă ale secolelor trecute úi ale celui ce chiar a trecut azi? În Descrierea ğării Moldovei úi Munteniei(Poema polonă), Miron Costin acordă un spaĠiu foarte întins Maramureúului úi ni se vădeúte entuziasmat de virtuĠile locuitorilor săi: Maramureúu-i întreg, parcă nimeni n-a ieúit. Că acolo úi pe Olt oamenii s-au înmulĠit. Vorba lor este úi-acum frumoasă, curată, Mai ales în Maramureú, mai apropiată De italienească úi-s cu dreptul răzăúesc, Liberi úi până acum ei la nimeni nu slujesc, Numai ce cu prinĠul la război pornesc călări ùi-ntreĠin cetatea Hust din a lor cămări ùi cu oameni. După alte legi trăiesc úi apoi Nici nu-s cei din urmă în trebi de război. (trad. Elena LinĠa) 3 Dumitru Iuga - studii úi alte scrieri Nu neînsemnat ni se pare aportul cultural din această perioadă: textele rotacizante maramureúene - ne spun cercetările mai noi - creaseră o tradiĠie a limbii literare; creaseră, oarecum, limba literară a românilor, pe care traducătorii din diferite provincii româneúti erau obligaĠi s-o respecte într-o oarecare măsură. Avea, oarecum, dreptate Iorga să considere Maramureúul drept Toscana neamului românesc, adică patria limbii literare româneúti, cel puĠin când e vorba de Coresi úi de traducătorii úi scriitorii de până prin veacul al XVIII-lea (G. Ivănescu , Studii de istoria limbii române literare, Iaúi, 1989, p. 52). Maramureúul a avut un Ev Mediu strălucitor, o individualitate distinctă în peisajul ğărilor româneúti, alături de Transilvania, Banat, Criúana úi celelalte provincii româneúti de dincoace úi de dincolo de CarpaĠi. Însă, într-o lucrare referitoare la istoria vecinilor noútri de la Nord de Tisa (Viaceslav Grigorevici Kotigoroúko, PopulaĠia regiunii subcarpatice în prima jumătate a mileniului I al erei noastre, Kiev, l983), ne surprind anumite concluzii ale autorului. Până la geto-daci recunoaúte apartenenĠa nord-tracică a culturii acestor Ġinuturi, deúi pune triburile geto-dace să vină din teritoriile Transilvaniei (p. 19), iar o parte a purtătorilor acestei culturi în sec. II d. Chr. s-au strămutat dincolo de CarpaĠi, stabilindu-se în bazinele superioare ale Siretului úi Prutului(?!!?), mutaĠii pe care le face nu din ignorarea similitudinilor dintre Bucovina úi Maramureúul antic, ci, probabil, pentru demonstrarea unei instabilităĠi perpetuate până la venirea. slavilor (!??!): La începutul celei de a doua jumătăĠi a mileniului I e.n. intră în contact cu triburile slave, ceea ce duce la asimilarea lor completă(??!?). Chiar úi mai mult: fiind purtătoarea unei culturi străvechi, particulare, populaĠia de pe Tisa superioară a lăsat urme clare în istoria arealului CarpaĠilor ucrainieni úi a adus, fără îndoială, o contribuĠie la formarea culturii slave timpurii (idem, s. n. ). Acelaúi lucru se spune, de către alĠi istorici panslaviúti úi despre Bucovina úi Basarabia! Cum să ne mire că nici nu se pomeneúte cel puĠin numele ğării Maramureúului într-o lucrare care se ocupă chiar de Maramureú, aúa cum nu se aminteúte nici despre Bereg úi Ung întreaga Transcarpatie fiind un Ġinut care din sec. al VI-lea d. J. Chr. este, susĠine autorul, complet slavă! Dacă n-ar fi documentele de cancelarie din secolele XII-XIII despre Bereg úi Ung úi din sec. al XIV-lea despre Maramureú, în care toate localităĠile sunt româneúti, cu populaĠie românească, iar populaĠia ruteană se útie precis când a fost colonizată (în Maramureú abia în secolul al XV-lea, sub Koriatovici; în anul 1405, russinii (rutenii), alungaĠi din Lituania, se aflau la Munkacs - Munkacevo, nobilii maramureúeni "găzduindu-i" în Maramureú, de la Hust până la Poienile de sub Munte, ca úi crescători de vite úi mai puĠin agricultori (într-o zonă montană), s-ar putea să-i dăm dreptate autorului. Citirea, însă, a mai multor astfel de istorii ale Ġinuturilor româneúti ne-a determinat să încercăm a reda, pentru publicul larg, o sinteză istorică a Maramureúului întreg, precum úi a fiecărei localităĠi din cele peste l60 câte le are. Azi doar a treia parte din Maramureú se află în România, cu 58 localităĠi; din 1920 Maramureúul de dincolo de Tisa a aparĠinut Cehoslovaciei, din l940 (după Diktatul de la Viena) Ungariei, iar din 1944 a fost 4 Dumitru Iuga - studii úi alte scrieri alipit Uniunii Sovietice. În Maramureúul de dincolo de Tisa, după 70 de ani de tăiere în două a ğării Maramureúului, mai există încă 13 sate cu populaĠie compact românească, numărând 35. 000 40.000 de români, care, de peste 50 de ani, n-au avut úcoli în româneúte, făceau limba română ca pe o limbă străină, acum câĠiva ani au început să facă limba... moldovenească, úi de abia din anii trecuĠi învaĠă, cu paúi mici, la úcoli româneúti, în concurenĠă inegală cu oficialitatea ce le pune mereu piedici. Scriind acestea noi nu ne gândim la anexări teritoriale, aúa cum mulĠi vecini, dar úi nevecini, pretind, pe nedrept de la România. Noi dorim doar libertatea de a opta fiecare pentru naĠionalitatea ce o doreúte, dar, în acelaúi timp, úi pentru libertatea de a se exprima úi cultiva în limba ce au moútenit-o din străbuni. O democraĠie, pur úi simplu democraĠie úi nu originală, adevărată etc. etc. cum le place unora să o mascheze , trebuie să permită expresia liberă a naĠionalităĠii úi, îndeosebi, respectarea reciprocă a acestui principiu. TendinĠa, în unele Ġări, de a înăbuúi orice sentiment naĠional, dar mai ales în Bucovina de Nord, ğinutul HerĠei, Maramureúul de dincolo de Tisa úi Basarabia mai deunăzi, ne aduc aminte de ceea ce spunea Mihai Eminescu acum mai bine de un secol:Limba úi naĠionalitatea românească vor peri odată cu românul material, cu stingerea prin moarte úi fără urmaúi a noastră, nu prin desnaĠionalizare úi renegaĠiune. A persecuta naĠionalitatea noastră nu înseamnă a o stinge, ci numai a ne învenina împotriva persecutorilor. ù-apoi ni se pare că nici un neam pe faĠa pământului nu are mai mult drept să ceară respectarea sa decât tocmai românul, pentru că nimeni nu este mai tolerant decât dânsul. Singurele Ġările româneúti sunt acelea în care, din vremi străvechi, fiecare a avut voie să se încHine la orice Dumnezeu a voit úi să vorbească ce limbă i-a plăcut. 1. ğara Maramureúului până în secolul al XIV-lea Situat la 23º40' longitudine estică úi 47º50'53 latitudine nordică, Maramureúul se află în chiar centrul Europei, acest punct fiind marcat, peste Tisa, între localităĠile Biserica Albă úi Rahău, pe Tisa Neagră. Având o suprafaĠă de 10. 354 km (din care 3.831 km în România), cuprinde, de la izvoare până la poarta de ieúire înspre câmpie, la Hust, întreg bazinul superior al Tisei, cu afluenĠii săi principali: Iza, Viúeu, Sarasău, SăpânĠa, Roniúoara la sud, úi CosăuĠ, Săpurca, Apúa, Taras, Teceu, Talabârjaba, SăclânĠa, Neagu, HustiĠa, Bârjaba la nord. Cele mai vechi urme de locuire din Maramureú datează din neolitic, unelte din această perioadă fiind descoperite de-a lungul întregii văi a Tisei (Kotigoroúko, op.
Load more

Recommended publications
  • Nr. III Martie 2013
    FAMILIA REVISTĂ LUNARĂ DE CULTURĂ Fondată în 1865 de IOSIF VULCAN DIRECTOR: IOAN MOLDOVAN Nr. 3 martie 2013 Oradea Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Numãrul este ilustrat de reproduceri ale lucrãrilor artistului plastic Mircea Titus Romanescu Seria a V-a REDACÞIA: martie 2013 anul 49 (149) Traian ªTEF - redactor ºef Nr. 3 (568) Miron BETEG, Mircea PRICÃJAN, Alexandru SERES, Ion SIMUÞ Redactori asociaþi: REVISTÃ DE CULTURÃ Mircea MORARIU, Marius MIHEÞ, Aurel CHIRIAC Apare la Oradea Seriile Revistei Familia REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA: Seria Iosif Vulcan: 1865 - 1906 Oradea, Piaþa 1 Decembrie, nr. 12 Seria a doua: 1926 - 1929 Telefon: 40-259-41.41.29; 40-770-850068 M. G. Samarineanu E-mail: Seria a treia: 1936 - 1940 [email protected] M. G. Samarineanu (Print) I.S.S.N 1220-3149 Seria a patra: 1941 - 1944 (Online) I.S.S.N 1841-0278 M. G. Samarineanu www.revistafamilia.ro Seria a cincea: 1965-1989 TIPAR: Imprimeria de Vest, Oradea Alexandru Andriþoiu Revista figureazã în catalogul publicaþiilor la poziþia 4213 din 1990 Idee graficã, tehnoredactare ºi copertã: Miron Beteg Ioan Moldovan Responsabil de numãr: Revista este instituþie a Ioan Moldovan Consiliului Judeþean Bihor ABONAMENTE LA FAMILIA Revista Familia anunþã abonaþii ºi cititorii cã la abonamentele efectuate direct la redacþie se acordã o reducere semnificativã. Astfel, un abonament pe un an costã 60 de lei. Plata se face la sediul insti- tuþiei. De asemenea, se pot face abonamente prin platã în contul: RO80TREZ0765010XXX000205, deschis la Trezoreria Oradea. Abonamentul pe un an costã 72 de lei.
    [Show full text]
  • INGO GILDENHARD Cicero, Philippic 2, 44–50, 78–92, 100–119 Latin Text, Study Aids with Vocabulary, and Commentary CICERO, PHILIPPIC 2, 44–50, 78–92, 100–119
    INGO GILDENHARD Cicero, Philippic 2, 44–50, 78–92, 100–119 Latin text, study aids with vocabulary, and commentary CICERO, PHILIPPIC 2, 44–50, 78–92, 100–119 Cicero, Philippic 2, 44–50, 78–92, 100–119 Latin text, study aids with vocabulary, and commentary Ingo Gildenhard https://www.openbookpublishers.com © 2018 Ingo Gildenhard The text of this work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International license (CC BY 4.0). This license allows you to share, copy, distribute and transmit the text; to adapt the text and to make commercial use of the text providing attribution is made to the author(s), but not in any way that suggests that they endorse you or your use of the work. Attribution should include the following information: Ingo Gildenhard, Cicero, Philippic 2, 44–50, 78–92, 100–119. Latin Text, Study Aids with Vocabulary, and Commentary. Cambridge, UK: Open Book Publishers, 2018. https://doi. org/10.11647/OBP.0156 Every effort has been made to identify and contact copyright holders and any omission or error will be corrected if notification is made to the publisher. In order to access detailed and updated information on the license, please visit https:// www.openbookpublishers.com/product/845#copyright Further details about CC BY licenses are available at http://creativecommons.org/licenses/ by/4.0/ All external links were active at the time of publication unless otherwise stated and have been archived via the Internet Archive Wayback Machine at https://archive.org/web Digital material and resources associated with this volume are available at https://www.
    [Show full text]
  • Revenge and Punishment: Legal Prototype and Fairy Tale Theme
    Circles: Buffalo Women's Journal of Law and Social Policy Volume 6 Article 4 1-1-1998 Revenge and Punishment: Legal Prototype and Fairy Tale Theme Kimberly J. Pierson Follow this and additional works at: https://digitalcommons.law.buffalo.edu/circles Part of the Law Commons, and the Legal Studies Commons Recommended Citation Pierson, Kimberly J. (1998) "Revenge and Punishment: Legal Prototype and Fairy Tale Theme," Circles: Buffalo Women's Journal of Law and Social Policy: Vol. 6 , Article 4. Available at: https://digitalcommons.law.buffalo.edu/circles/vol6/iss1/4 This Article is brought to you for free and open access by the Law Journals at Digital Commons @ University at Buffalo School of Law. It has been accepted for inclusion in Circles: Buffalo Women's Journal of Law and Social Policy by an authorized editor of Digital Commons @ University at Buffalo School of Law. For more information, please contact [email protected]. CIRCLES 1998 Vol. VI REVENGE AND PUNISHMENT: LEGAL PROTOTYPE AND FAIRY TALE THEME By Kimberly J. Pierson' The study of the interrelationship between law and literature is currently very much in vogue, yet many aspects of it are still relatively unexamined. While a few select works are discussed time and time again, general children's literature, a formative part of a child's emerging notion of justice, has been only rarely considered, and the traditional fairy tale2 sadly ignored. This lack of attention to the first examples of literature to which most people are exposed has had a limiting effect on the development of a cohesive study of law and literature, for, as Ian Ward states: It is its inter-disciplinary nature which makes children's literature a particularly appropriate subject for law and literature study, and it is the affective importance of children's literature which surely elevates the subject fiom the desirable to the necessary.
    [Show full text]
  • In the Shadow of Yalta
    There was one exception to the binary division of the Romanian art scene, namely Ion Bitzan, an artist who became one of the most frequently ‘exported’ Romanian artists of the Ceaus¸escu era. His international career began in 1964 when he was awarded a fellowship in Italy. Within two years, he had two shows in Poland (in Poznan´ in 1966 and in Sopot in 1967), exhibitions in The Hague and Amsterdam, a fellowship from the Stedelijk Museum and shows in New York, Paris and Northern Ireland, as well as visiting lectureships in the United States (New York, Washington dc, San Francisco and Philadelphia).51 Bitzan’s work during the 1960s and ’70s was seemingly in a state of suspended animation. In the 1950s the artist, who scrupulously avoided Socialist Realist formulas (he began showing in 1953), produced more or less conventional still lifes and landscapes that incorporated elements of abstraction.52 In 1964 he had an opportunity to visit the Venice Biennale and to see Robert Rauschenberg’s work (Rauschenberg won the Grand Prix that year). Kristine Stiles writes that Rauschenberg’s exhibition made a lasting impression on the Romanian artist, prompting him to investigate object art, collage, assemblage and other neo-avant-garde modes of production over the course of the 1960s.53 These experiments produced such works as Small Sacks (1969), Generator of Images (1976) and Towers (1977–8). Those were not radical statements exploring the identity of an artwork as an object, a subject discussed by Arthur Danto in relation to Pop art, in particular Andy Warhol.54 Bitzan’s works (and the majority of similar East European neo-avant-garde experiments) were implicated in poetics that underscored the importance of the creative function understood within traditional aesthetic categories.
    [Show full text]
  • On the Passions of Kings: Tragic Transgressors of the Sovereign's
    ON THE PASSIONS OF KINGS: TRAGIC TRANSGRESSORS OF THE SOVEREIGN’S DOUBLE BODY IN SEVENTEENTH-CENTURY FRENCH THEATRE by POLLY THOMPSON MANGERSON (Under the Direction of Francis B. Assaf) ABSTRACT This dissertation seeks to examine the importance of the concept of sovereignty in seventeenth-century Baroque and Classical theatre through an analysis of six representations of the “passionate king” in the tragedies of Théophile de Viau, Tristan L’Hermite, Pierre Corneille, and Jean Racine. The literary analyses are preceded by critical summaries of four theoretical texts from the sixteenth and seventeenth centuries in order to establish a politically relevant definition of sovereignty during the French absolutist monarchy. These treatises imply that a king possesses a double body: physical and political. The physical body is mortal, imperfect, and subject to passions, whereas the political body is synonymous with the law and thus cannot die. In order to reign as a true sovereign, an absolute monarch must reject the passions of his physical body and act in accordance with his political body. The theory of the sovereign’s double body provides the foundation for the subsequent literary study of tragic drama, and specifically of king-characters who fail to fulfill their responsibilities as sovereigns by submitting to their human passions. This juxtaposition of political theory with dramatic literature demonstrates how the king-character’s transgressions against his political body contribute to the tragic aspect of the plays, and thereby to the
    [Show full text]
  • Page 1 MS TRIBUNAL ORIGINAL DOCUMENTS in SAFE Case No
    MS TRIBUNAL ORIGINAL DOCUMENTS IN SAFE Case No. / CJ f / 2.. Date of filing: ). '=1- oe,,,,Tf:; ** AWARD - Type of Award -------- - Date of Award ----------- ---- pages in English ---- pages in Farsi "'' ** DECISION - Date of Decision pages in English pages in Farsi .. "'~ ~\S5c n·b~ ** CONCU~Nof M < ]3 r ~ v - Date 2 7 e,tt:,/ 'i ·2 15 pages in English pages in Farsi ** SEPARATE OPINION of - Date 'lo,, pages in English pages in Farsi ** DISSENTING OPINION of - Date pages in English pages in Farsi ** OTHER1 Nature of document: - Date --- pages in English ---- pages in Farsi R/12 .. !RAN-UNITED ST ATES CLAIMS TRIBUNAL ~ ~~\,\- - \:J\r\- l>J~.> c.S.J.,,.> ~~.) CASE NO.10712 CHAMBER THREE AWARD NO.321-10712-3 IUH UNITEO lffATIII J,1. • ..r;.11 J .!! JI• &AIMS TRIBUNAi: a...,_.:,'i~l__,~I HARRINGTON AND ASSOCIATES, INC., a: - ... a claim of less than U.S.$250,000 FILED • ~.l--•I ~ presented by the ... 2 7 0 CT 1987 c-.-1: UNITED STATES OF AMERICA, 1iff /A/ a Claimant, and 10 7 1 2 THE ISLAMIC REPUBLIC OF IRAN, Respondent. CONCURRING AND DISSENTING OPINION OF JUDGE BROWER 1. This Award regrettably perpetuates the schizophrenia which from the Tribunal's inception has characterized its approach towards the belated specification of parties. 2. The first episode was the Tribunal's action in accept­ ing for filing a claim lodged against Iranian respondents by "AMF Overseas Corporation (Swiss Company) (wholly owned subsidiary of AMF Inc.)," notwithstanding the complete absence of any allegation in the Statement of Claim regard- ing the nationality
    [Show full text]
  • 495 the Honorable Paul W. Grimm* & David
    A PRAGMATIC APPROACH TO DISCOVERY REFORM: HOW SMALL CHANGES CAN MAKE A BIG DIFFERENCE IN CIVIL DISCOVERY The Honorable Paul W. Grimm & David S. Yellin I. INTRODUCTION ........................................................................................... 495 II. INSTITUTIONAL PROBLEMS IN CIVIL PRACTICE .......................................... 501 A. The Vanishing Jury Trial ..................................................................... 501 B. A Lack of Active Judicial Involvement ................................................. 505 C. The Changing Nature of Discovery ..................................................... 507 1. The Growth of Discovery Under the Federal Rules of Civil Procedure ...................................................................................... 508 2. The Expansion in Litigation .......................................................... 510 3. The Advent of E-Discovery ........................................................... 511 III. PROPOSED REFORMS TO CIVIL DISCOVERY ................................................ 513 A. No. 1. Excessively Broad Scope of Discovery ...................................... 514 B. No. 2. Producing Party Pays vs. Requesting Party Pays ..................... 520 C. No. 3. The Duty to Cooperate During Discovery ................................ 524 IV. CONCLUSION ............................................................................................... 533 I. INTRODUCTION In 2009, the American Bar Association (ABA) Section of Litigation conducted a survey
    [Show full text]
  • E-Catalog Bienala Art Encounters 2015
    ART ENCOUNTERS Editor / PublishEr: Art Encounters Foundation 300011 Timișoara, Romania City Business Centre Coriolan Brediceanu 10 T: +40 256 491042 E: [email protected] W: www.artencounters.ro ART ENCOUNTERS ApARENță și ESENță AppEARANCE AND ESSENCE 3–31 OCTOMBRiE 2015 october 3–31 2015 TiMișOARA | ARAD 4 ro Când, la sfârşitul anului 2014, a prins contur ideea organizării unui amplu eveniment de artă contem‑ porană la Timişoara, această intenţie părea, pentru mulţi dintre noi, improbabilă. În câteva luni, însă, Art Encounters a devenit o realitate vie, un organism complex, ce a reuşit să coaguleze entuziasmul şi energiile comunităţii locale şi ale celei artistice naţionale. Fundaţia Art Encounters şi‑a asumat rolul de ferment al acestei stări, reuşind să creeze punţi: spre trecut—amintind vocaţia Timişoarei pentru mişcarea novatoare, de avangardă, a anilor ’60–’70, şi a înce‑ putului anilor ’90–2000; spre prezent, aducând arta de valoare în apropierea fiecăruia dintre noi; spre viitor, oferind tinerilor creatori şansa de a‑şi investiga propriile mijloace de exprimare, de a experimenta noi practici artistice; în spaţiu, aducând Aradul mai aproape de Timişoara, pe harta artei, dar şi, ceea ce este cel mai important, punţi spre ceilaţi, spre public, ca principal destinatar al artei. Implicată puternic în social, arta contemporană înregistrează pulsaţiile vremii. Este deschisă spre lume, iese pe stradă, coboară în spaţii nepretenţioase. Provoacă reacţie şi participare. De aceea, una dintre ţin‑ tele evenimentului Art Encounters este să ofere publicului oportunitatea de a se întâlni cu arta, de a experimenta, de a participa la o comunicare activă cu artişti, curatori, directori de muzee şi critici de artă, în punctul de intersecţie al scenei artistice româneşti cu cea internaţională.
    [Show full text]
  • Index Figures in Bold Refer to the Biographies and / Or Illustrations A
    Index Figures in bold refer to the biographies Kenneth Arrow 406 Beau 87 and / or illustrations H.C. Artmann 418, 481,481 Gottfried Bechtold 190, 221,356, 362, Boris Arvatov 61 362, 418, 498, 499, W.R. Ashby 328 499 a Michael Atiyah 255 Johannes R. Becker 58 Karl Abraham 522, 523, 528, 530- Carl Aub6ck 68 Konrad Becker 294, 364, 364 532 Augustine 209 Otto Beckmann 294, 357, 357, 546, Raimund Abraham 546, 574, 575, 574, Amadeo Avogadro 162 580 575 R. Axelrod 408 Richard Beer-Hoffmann 448 Antal Abt 241 Alfred Julius Ayer 456 Adolf Behne 67 Friedrich Achleitner 418, 481,481,483, Peter Behrens 66 484, 485, 488, 570 b L~szl6 Beke 504 J~nos Acz~l 251 Johannes Baader 59 Man6 Beke 245 Andor Adam 61 Baader-Meinhof group 577 GySrgy von B~k~sy 32, 122, 418, 431, Alfred Adler 66, 518, 521,521, Mihaly Babits 513 433, 433, 434 529, 533 G~bor Bachman 546, 559, 559, 560, John Bell 189, 212-217, 218 Bruno Adler 71 561 Therese Benedek 522 Raissa Adler 521 Ernst Bachrich 67 Tibor Benedek 522 Theodor W. Adorno 26, 142, 402, 447, Ron Baecker 343 Otto Benesch 473 478 Roger Bacon 185 Walter Benjamin 70, 476 Marc Adrian 106, 106, 142, 146, Alexander Bain 352 Gottfried Benn 589 148, 148, 355 BEla Bal&sz 66, 84, 338-341, 418, Max Bense 108 Robert Adrian X 363,363 444-447,446, 44 7, Jeremy Bentham 405 Endre Ady 442, 444 449-454, 513, 529 Vittorio Benussi 23-26, 24, 25, 29 August Aichhorn 521,524, 527, 528 Nandor Balasz 238 Sophie Benz 525 Howard Aiken 323 Alice B~lint 514, 515, 517-519, Bal&zs BeSthy 418, 504, 505, 504, Alciphon 166 521,521,522 505 Josef Albers 123 Mihaly Balint 513-516, 518, 522, (:tienne BEothy 55, 57, 69, 368, 384, David Albert 188 522 385, 384-386 Leon Battista Alberti 166, 354 Hugo Ball 525 Anna B~othy-Steiner 55, 384 Bernhard Alexander 521 Giacomo Balla 19,41 Gyula Benczur 71 Franz Gabriel Alexander 521,522 Richard Baltzer 242 Max Benirschke 38 J.W.
    [Show full text]
  • Lecture and Symposium: Contemporary Central European Art
    Lecture and Symposium: Contemporary Central European Art This year, 2014, is V4 plus Japan Exchange Year. “V4” refers to the Visegrád Four, a regional cooperative bloc of four Central European nations: Poland, the Czech Republic, Slovakia, and Hungary. In honor of this year of international exchange, we organized a lecture and symposium on the arts of the V4 nations and their neighbors and of Japan, focusing on how the arts have progressed in each of these places and what role they have played in society, while taking into account each country’s specific historical background. The lecture and symposium were held in Kyoto and Tokyo, and the Kyoto event was in two parts. The first, primarily dedicated to Tadeusz Kantor, one of Poland’s most renowned 20th-century artists, and the Cricoteka archive of Kantor material that reopened after renovation this past autumn, aimed to shed light on the significance of his accomplishments. This portion of the event was organized in part by the Archival Research Center at Kyoto City University of Arts, and also incorporated the fourth meeting of the Tadeusz Kantor Research Society. The second part consisted of talks by each of the curators from the V4 and surrounding nations that are currently in Japan as part of a Japan Foundation project to invite overseas curators, highlighting and comparing the specific dilemmas and conflicts each country faced after World War II and how they fit into the Cold War power structure, and examining the ways in which this legacy continues to affect each nation today. In Tokyo, the central European curators invited by the Japan Foundation gave similar reports on their countries’ histories and circumstances, and a general overview and discussion took place with specialists in central European art taking part.
    [Show full text]
  • Dan and Lia Perjovschi
    F O Kristine Stiles preface: biography as history The Perjovschis were born in 1961 in Sibiu, situated Dan and Lia Perjovschi’s art is of singular sig- in the center of Romania in the Fagaras Mountains, nificance in the development of experimental art in the highest peaks of the Southern Carpathians; Sibiu’s S 1 Dan and Lia Perjovschi Romania since the late 1980s. The Perjovschis’ work archeological remains date from the Late Stone Age. matured under the double pressures of Romanian [Fig. 1] Dan and Lia met as children while attending socialism and Soviet communism. In response to these special schools for the training of artists in Sibiu, : influences, both artists forged original and challenging and became romantically linked as teenagers. [Fig. 2] forms of visual expression in drawing, performance, During their studies, these art schools were closed E installation, and conceptual practices, as well as in the by the former dictator Nicolae Ceausescu, and the Per- analysis and use of mass media (especially television jovschis graduated in 1980 from a Pedagogical School. and newspapers). Both artists have also been heralded Dan entered the Academy of Art in Iasi, a city on the D internationally, included in many biennials through- eastern border of Romania; his studies were interrupted T out the world, and featured in dozens of international by nine months of military service. Lia remained in group and solo exhibitions. The current exhibition, Sibiu even after their marriage in 1983. The couple was however, is the first retrospective of their work, one only able to live together after 1985, when Dan finished that follows ten years after Duke University hosted their his studies and was appointed to a museum position in N A first two-person show in the United States in 1997.
    [Show full text]
  • Miranda, 15 | 2017, « Lolita at 60 / Staging American Bodies » [En Ligne], Mis En Ligne Le 18 Septembre 2017, Consulté Le 16 Février 2021
    Miranda Revue pluridisciplinaire du monde anglophone / Multidisciplinary peer-reviewed journal on the English- speaking world 15 | 2017 Lolita at 60 / Staging American Bodies Édition électronique URL : http://journals.openedition.org/miranda/10470 DOI : 10.4000/miranda.10470 ISSN : 2108-6559 Éditeur Université Toulouse - Jean Jaurès Référence électronique Miranda, 15 | 2017, « Lolita at 60 / Staging American Bodies » [En ligne], mis en ligne le 18 septembre 2017, consulté le 16 février 2021. URL : http://journals.openedition.org/miranda/10470 ; DOI : https:// doi.org/10.4000/miranda.10470 Ce document a été généré automatiquement le 16 février 2021. Miranda is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License. 1 SOMMAIRE Les 60 ans de Lolita Introduction Marie Bouchet, Yannicke Chupin, Agnès Edel-Roy et Julie Loison-Charles Nabokov et la censure Julie Loison-Charles Lolita, le livre « impossible » ? L'histoire de sa publication française (1956-1959) dans les archives Gallimard Agnès Edel-Roy Fallait-il annoter Lolita? Suzanne Fraysse The patterning of obsessive love in Lolita and Possessed Wilson Orozco Publicités, magazines, et autres textes non littéraires dans Lolita : pour une autre poétique intertextuelle Marie Bouchet Solipsizing Martine in Le Roi des Aulnes by Michel Tournier: thematic, stylistic and intertextual similarities with Nabokov's Lolita Marjolein Corjanus Les « Variations Dolores » - 2010-2016 Nouvelles lectures-réécritures de Lolita Yannicke Chupin Staging American Bodies Staging American Bodies – Introduction Nathalie Massip Spectacle Lynching and Textual Responses Wendy Harding Bodies of War and Memory: Embodying, Framing and Staging the Korean War in the United States Thibaud Danel Singing and Painting the Body: Walt Whitman and Thomas Eakins’ Approach to Corporeality Hélène Gaillard “It’s so queer—in the next room”: Docile/ Deviant Bodies and Spatiality in Lillian Hellman’s The Children’s Hour Sarah A.
    [Show full text]