Gheorghe Grigurcu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Acolada nr. 9 septembrie 2017 ACOLADA 9 RevistĂ lunară de literatură şi artă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editori: Societatea Literară Acolada şi Editura Pleiade Satu Mare nr. 9 (118) septembrie 2017 (anul XI) 20 pagini preţ: 4 lei Director general: Radu Ulmeanu ~ Director: Gheorghe Grigurcu Georgeta Năpăruş: Acrobaţi Gheorghe Grigurcu: Isabela Vasiliu-Scraba: Propulsarea lui Politică versus cultură Culianu prin minciuni Barbu Cioculescu: Nicholas Catanoy: Alambicul lui Ianus Alexandru George – polemistul Ştefan Ion Ghilimescu: Răul ca predestinare Alex. Ştefănescu: Momente frumoase în romanele lui Tudor Teodorescu Branişte cu Augustin Buzura Lucia Negoiţă: Interviul Acoladei. Geo Galetaru şi Diana Trandafir: Poezii Sebastian Reichmann C.D. Zeletin: Reflecţii despre repetiţie Dumitru Augustin Doman: Fericirea vine odată cu răsăritul 2 Acolada nr. 9 septembrie 2017 Paradoxurile justiţiei şi ale statului de drepţi Funcţionarea justiţiei în România, încă din primele taberei împricinaţilor sau ale celor ce le doresc nimicirea. S-a terminat cu seninătatea şi zile de după marea revoluţie din decembrie, a fost ireproşabilă, armonia noii epoci de aur în care toţi erau liniştiţi acţionând la comanda unică a ceea ce din punctul de vedere al puterii proaspăt instalate. A debutat hâtrii de-acum au numit nu ştiu cu câtă îndreptăţire „binom”, având în vedere că exe- furtunos cu procesul stalinist în care perechea Nicolae şi Elena cutanţii sunt de obicei mai mulţi, la fel cu factorii de comandă. Şi fiecare tabără încearcă Ceauşescu a fost condamnată la moarte (cu executare, desig- cu eforturi supreme să refacă unitatea de monolit, adică să-şi acapareze puterea totală în ur!) de un tribunal „al poporului” numit fără nicio justificare statul care de multişor nu mai e stat de drept, ci unul de drepţi în faţa celor de la butoane. legală de Ion Iliescu Delictele cuplului, inventate mai mult sau Dacă ajunsesem să credem că abuzuri mai dihai ca ale celor „cu naşul în su- mai puţin, erau vreo 60.000 de morţi în zilele premergătoare flet”, judecători şi procurori pe de o parte şi comenduirea serviciilor pe de alta, nu sunt procesului şi, evident, subminarea economiei naţionale, deci posibile, am trăit să vedem şi momentul în care respectivele instanţe şi instituţii se tocmai marile păcate ale regimului în curs de instalare. O altă fărâmiţează, la sunetul de goarnă al politichiei. Politichie care s-a fărâmiţat şi ea peste executare, de data aceasta neexistând o sentinţă explicită, a fost poate, apărând între timp, suflate prin goarnele de aur şi de parai ale politicilor corecte, aceea a procurorului Panait după un deceniu şi ceva, tot de către noi şi noi comandamente, care mai de care mai şturlubatice. un justiţiabil, despre care singurul lucru care nu se cunoaşte Tocmai acum, judecătoarea Gabriela Baltag, şefa CSM, a lansat o declaraţie în încă e dacă şi-a suflecat sau nu mânecile înainte de a-l îmbrânci în neant. Până atunci şi care, din înalta ei poziţie, demască uriaşele presiuni la care sunt supuse instituţiile care de atunci încoace aşa-zisa justiţie şi-a dat în continuare în petec sub mâna exersată a unor înfăptuiesc ceea ce ar trebui să fie actul de justiţie. S-a declanşat o luptă uriaşă a marii judecători sau procurori moşteniţi din epoca de aur, care s-au întrecut în a executa ordinele corupţii şi a reprezentanţilor ei pentru salvarea a ce se mai poate salva din poziţiile în comandanţilor mai mult sau mai puţin supremi. Perla coroanei a fost celebra „erată” a care s-au eternizat şi din averile uriaşe obţinute prin rapt, salvare posibilă pe de o parte vârfului cel mai înalt al justiţiei, Curtea Constituţională, dată în premieră absolută „noaptea prin legi abracadabrante care dezincriminează jafurile şi pe de alta prin subordonarea ca hoţii”, prin care s-a executat ordinul preşedintelui de atunci al statului „de drept”, chiar completă a instituţiilor care cercetează, judecă şi condamnă. dacă temporar suspendat, Traian Băsescu. Actul respectiv, premieră absolută a dreptului şi Se poate spune fără teama de a greşi că bătălia chiar dacă nu va avea un învingător, capodoperă de imbecilitate (chiar preşedintele Curţii Augustin Zegrean declarase cu puţin va avea cu siguraţă un învins: poporul român. înainte că „măreţia Dreptului stă în interpretarea legii”, şi nicidecum în respectarea ei), impunea luarea în considerare, pentru stabilirea cvorumului referendumului de demitere a marinarului, a unui articol dintr-o lege care nu mai era de mult în vigoare. Radu ULMEANU De atunci încoace, justiţia a mers din greşeală în greşeală până la victoria finală din zilele noastre, când în sfârşit justiţiabilii nu mai ştiu ale cui ordine să le execute, ale Redacţia şi administraţia: Cuprins: Str. Ioan Slavici nr. 27 Satu Mare Cod Poştal 440042 Radu Ulmeanu: Paradoxurile justiţiei şi ale statului de drepţi – p. 2 Gheorghe Grigurcu: Politică versus cultură – p. 3 Fax: 0361806597 Barbu Cioculescu: Alexandru George – polemistul – p. 4 Tel.: 0770061240 Alex. Ştefănescu: Momente frumoase cu Augustin Buzura – p. 4 On-line: www.editurapleiade.eu Geo Galetaru: Poezii – p. 5 (Revista Acolada în format PDF) C.D. Zeletin: Reflecţii despre repetiţie (III) – p. 6 E-mail: [email protected] Tudorel Urian: Fulguraţii lirice – p. 6 Constantin Mateescu: Desene în peniţă. Ada Kaleh – p. 7 xxx Cristina Ştefan: O poveste de iubire... – p. 7 Constantin Trandafir: Scriitori şi teme. Trepte – p. 8 Abonamentele se pot face direct, prin mandat poştal, la Constantin Călin: Zigzaguri. Citat, parafrazat, parodiat – p. 9 Paul Aretzu: O poezie a nevinovăţiei şi a credinţei – p. 10 adresa redacţiei, abonaţii trimiţând obligatoriu, în plus, o Isabela Vasiliu-Scraba: Propulsarea lui Culianu prin minciuni – p. 10 înştiinţare (carte poştală) cu numele lor, suma plătită şi perioada Magda Ursache: Vorba-n colţuri (IV) – p. 11 acoperită de abonament. Numai pentru instituţiile bugetare, la Lucia Negoiţă: Interviul Acoladei. Sebastian Reichmann (I) – p. 12 Trezoreria Satu Mare, Cont RO34TREZ5465069XXX001050. Nicholas Catanoy: Alambicul lui Ianus – p. 12: Cod fiscal: RO 638425. Diana Trandafir: Poezii – p. 13 Costul unui abonament pe 3 luni este 17 lei (sau 34 pe 6 luni Şt. I. Ghilimescu: Răul ca predestinare în romanele lui T. T. Branişte – p. 14 etc.), acesta incluzând şi taxele de expediere. Florica Bud: Migdale dulci-amare. Cu glagorie de găină – p. 14 Dumitru Augustin Doman: Fericirea vine odată cu răsăritul – p. 15 xxx Pavel Şuşară: Universul multiplu al Georgetei Năpăruş – p. 15 Dan Culcer: Seismograme. Cazul Lăncrănjan (12) – p. 16 Claudia Moscovici: Memorie personală şi istorie politică (III) – p. 16 În virtutea respectării dreptului la opinie, redacţia Acoladei publică Lucia Negoiţă: Fragmente dintr-un timp regăsit – p. 17 o diversitate de opinii ale colaboratorilor, fără a-şi asuma însă Diana Dobriţa Bîlea: Poezia, o lege scrisă – p. 17 responsabilitatea pentru acestea. Petru Romoşan: Dictatură sub acoperire? – p. 18 Voci pe mapamond: C. M. Cleefeld. Traduceri de Olimpia Iacob – p. 19 Lucian Perţa – Parodii – p. 19 Manuscrisele primite la redacţie nu se înapoiază. Sunt privilegiate Gheorghe Grigurcu: „Durerea e ultimativă” – p. 20 textele în format electronic. Ştefan Lavu: Comedia numelor (85) – p. 20 ISSN 1843 - 5645 Acolada nr. 9 septembrie 2017 3 Politică versus cultură Voluminoasa culegere de texte a unei schimbări istorice iluzorii, a doua a dărîmării turnului tip cu gălăgie și pretenții, cu aluzii la «vremurile democratice consacrată relației dintre politică de fildeș. Directiva politică se substituie libertății de cuvînt, pe care le trăim» și la tot felul de drepturi și libertăți – pînă cînd și cultură realizată de Aurel Sasu spontaneității creatoare, existenței conforme cu normele sale face rost de un loc comod”. Neîndoios se află aici o referință și de colaboratorii d-sale, Liliana naturale. Urmează, după cum prea bine se știe, lungul cortegiu doar un pic voalată la adresa reprezentanților puterii, dar, Burlacu și Doru George Burlacu, al trădărilor. În deschiderea sa se află paginile imunde ale celor speriat pesemne de consecințele unor opinii fățișe, gazetarul pare a se focaliza pe un sens mai devotați scribi ai aberației oficiale, deopotrivă novici ai se întoarce cu o fermitate formal mai accentuată împotriva pesimist. Să fie imposibilă o arivismului și autori mai vîrstnici care nu se îndurau a rămîne năpăstuitei opoziții: „Ce mă uluiește pe mine este faptul acesta conviețuire în termenii bunului pe dinafară. Un N. Moraru ia o vajnică atitudine, încă din 1945, extraordinar și de necrezut: oficioasele partidelor de opoziție simț a celor două domenii de împotriva celor ce doreau a menține independența presei: „De sunt mai intolerabile decît cele guvernamentale! Cum le calci larg impact social, de-atîtea ori la 23 august însă, se tot protestează, se cere libertate pentru nițel pe picior – te și pocnesc și te fac «sluga comuniștilor»”. surprinse în raporturi de acută intoleranță reciprocă? Aurel presă. Și cînd te gîndești că niciodată n-au fost atîtea ziare în Mai ferm se dovedește Tudor Teodorescu-Braniște, pe care Sasu crede că da: „Murdăria lor, a acestor lupte, (…) cu tot țara noastră ca astăzi! S-a invocat libertatea presei, cînd a fost „un ziar guvernamental” l-a declarat nu mai puțin decît „agent cortegiul de ipocrizii și intoleranță, a existat dintotdeauna și, suspendat Universul, s-a cerut libertatea ei, cînd a fost oprit Cu- provocator”. Riposta sa e de-o ironie bine țintită: „N-am știut probabil, va supraviețui oricăror lecții de inutilă pedagogie a rierul-Curentul. Cine sunt cei care au cerut-o! Sunt acei care, că, cerînd legalitate, - adică: respect pentru lege, - comit un act culturii”. N-am cuteza a-l contrazice. Mai cu seamă noi, cei fofilîndu-se în partidele «istorice», s-au transformat în scut al de provocare. Cer iertare cu cea mai adîncă umilință. Folosesc, ce-am străbătut deceniile comunismului, suntem înclinați a reacțiunii, sunt acei care formează cuiburile legionare camu- însă, acest prilej pentru a da confratelui meu informații care par socoti că există un antagonism latent, ireductibil în relațiile flate”.