DOCSLIB.ORG

Bcu Iasi / Central University Library 468 Limbă Literara 2

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Bcu Iasi / Central University Library 468 Limbă Literara 2 ILUMINIȘTII ROMÎNI ȘI PROBLEMA „CULTIVĂRII" LIMBII (I) DE ADRIAN MARINO Idealul „regenerării”, atît de specific ideologiei Iluminismului roim- nesc, înscrie problema „cultivării” limbii romîne drept un punct funda­ mental al programului său cultural. Răspîndlrea „luminilor” prin școală, literatură, presă și toate celelalte manifestări spirituale impunea o perfec­ ționare imediată și sistematică a instrumentului lingvistic. în stadiul exprimării rudimentare, a vocabularului sărac, lipsit de nuanțe, limba romînă, chemată să traducă noi idei și conținuturi sufletești, nu mai putea rămîne în vechile sale forme. Progres cultural, fără limbă evoluată, îmbogățită, „cultivată”, era cu neputință. Este cauza fundamentală pentru care iluminismul romînesc consacră problemei lingvistice o atenție specială, prin preocupări și sforțări considerabile, permanente, inițiind propriu-zis discuțiile sistematice despre limbă în cultura romînă. Ceea ce caracterizează acest foarte viu interes pentru limbă este deci conținutul său eminamente ideologic. Punctul de plecare nu este lingvistic, științific, ci patriotic și cultural și nici nu putea fi altul. Ten­ dințele epocii iluministe sînt pe planul culturii în mod esențial progra­ matice și între ideile de „regenerare”, „progres”, „luminare”, „cultură” și aceea de „limbă națională” exista o strînsă legătură. De foarte multe ori noțiunile se confundă și devin sinon me, într-atît pasiunea animatorilor avea în mod permanent în vedere doar obiectul ssenlial: regenerarea societății și a culturii romînești vechi, prin restructurarea sa pe noi baze de esență burgheză. Este și explicația pentru care problema limbii joacă acum un rol capital. Pentru cărturarii epocii, „cultivarea” limbii devine o problemă-cheie, esențială, și afirmarea acestei idei este unanimă. Pregătirea filologică a celor mai mulți dintre partIcIpanțII la discuție este minimă, Improvizată, adesea inexistentă. - Cu toate acestea, aproape nu există intelectualal epocii care să nu se pronunțe, oriunde arc prilejul, în sprijinul acestui ideal. Cu BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 468 LIMBĂ LITERARA 2 toții nu apărau, în fond, decît un principiu, o teză, de cel mai larg interes general, față de care știința filologică propriu-zisă trecea pe plan cu totul secundar. De foarte multe ori, ea era chiar ignorată cu totul. Aceste precizări sînt necesare pentru a situa și a înțelege exact modul cum iluminiștii romîni gîndeau și puneau problema limbii și a „cultivării” ei. Ea nu poate fi bine înțeleasă decît în contextul ideologic al epocii, întrucît este, în primul rînd, o problemă de ideologie. Preocu­ parea centrală în iluminismul romînesc cu privire la limbă este aceea de „cultivare”, conținutul său fiind esențial de ordin ideologic. Integrate în atmosfera de idei a epocii, preocupările despre limbă cîștigă în dimensiuni și perspectivă. Ele se lărgesc și mai mult prin raportare la teoriile și ten­ dințele iluminismului european în materie lingvistică. Acest fapt dă o nouă fizionomie întregii probleme lingvistice la începuturile culturii romîne moderne 1. în iluminismul romînesc sentimentul național-patriotic joacă un rol fundamental, situație asemănătoare cu aceea din întreg iluminismul european, sub influența revoluției franceze. Acum se exaltă noțiunea de „patrie” și, implicit, ideea . de limbă națională. în școli, „gramatica gene­ rală”, filozofică, gen secolul al XVIII-lea, tinde să fie înlocuită cu „grama­ tica franceză”. Și, în plină perioadă napoleoniană, se afirmă că „este sigur că limba face patria”2 . *în 1791, apare chiar noțiunea de „grammairien patriote”3. Schimbînd ce este de ' schimbat, toți gramaticii romîni ai pe­ rioadei iluministe, și nu numai ai Școlii ardelene, sînt tocmai astfel de „gramatici-patrioți”, interesați, din motive înalt patriotice, în „culti­ varea”, sub toate formele, a limbii și deci a „neamului romînesc”. Frecvența unor anumite definiții, invocarea permanentă a princi­ piilor de „polire” și „cultivare” arată limpede sensul preocupărilor. Ple- cînd de la principiul că „limba și nația cu același pas pășesc”4, Paul Iorgovici își face un program filologic pe baze pur naționaliste-iluministe : „Eu din ardoarea pentru nația mea n-am păstrat osteneala pentru a aduce limba aceasta în stare mai bună”5. Punîndu-și „pururea înaintea ochilor minții înălțimea și mărirea limbii și a nației de unde am căzut”, Paul Iorgovici trage concluzia: „Dacă te atinge cîtva lauda neamului romînesc”, atunci trebuie să te preocupe 1 Raportări de ordin general între „curentul latinist” și ideologia secolului al XVIII-lea face în trecere L. Șâineanu, Istoria filologiei romîne, ed. a 2-a, București, 1895, p. 119 — 120; acum în urmă Al. Rosetti și B. Cazacu, Istoria limbii romîne literare, I, București, Editura științifică, 1961, p. 373. La generalități în materie de limbă se menține și D. Popovici, La litteralure roumaine ă l’epoque des lumibres, Sibiu, 1945, p. 183—307. 2 Ferdinand Brunot, Histoire de la langue franțaise des origines ă 1900, Paris, A. Colin, 1927, t. IX, 1, p. 2, 338-339. 3 Literaturgeschichte als geschichtlicher Auftrag, Werner Kraus zum 60. GeburLstag, Berlin, Riitten und Loening, 1961, p. 121. 4 Paul Iorgovici, Obseevații de limbă romlnească, Buda, 1799, p. 81. 5 Idem, op. cit., p. 13. ■ BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 3, ILUMINIȘTII ROMINI Șl -PROBLEMA „CULTIVĂRII" LIMBII (I) 469 ,,cu dedinsul. cultura limbii romînești”6. *Acest principiu poate fi privit ca un adevărat motto al Școlii ardelene în domeniul lingvisticii, verificabil la tot pasul. întreg efortul filologic al epocii (gramatici, dicționare, proiecte orto­ grafice) are ca scop suprem ,,binele poporului rmiîn”. Toate contribuțiile care se aduc au o destinație politică precisă : trezirea conștiinței naționale, afirmarea drepturilor poporului romîn, ridicarea prestigiului său prin •demonstrarea latinității noastre. La această acțiune participă nu numai „filologi”, ci și amatori, profesori, medici, întreaga Intelectualitate arde­ leană a epocii. Ștefan Crișan-Korosi începe un Dicționar romînesc-lati- nesc-unguresc, animat de „zelul și înflăcărarea. .. pentru promovarea gloriei poporului romîn”7. Zeaiconul de la Buda este conceput la fel, „spre apărarea și polirea nației”8. Avea largă circulație ideea de bază - că „numai acolo încetează o nație, unde înceată limba care o unește”. Aceasta era și opinia medicului Vasilie Popp 9. Iat-o și pe aceea a „literatului” Th. Aaron : „Cel mai dintîi. modru. .. spre cultivarea și procopsirea nații fiecăruia” este „cultivarea limbii” w, și citatele se pot înmulți. Astfel de preocupări și idei aparțin în chip evident și mărturisit curentului care le determină și le animă - ideologic. Pretutindeni nu se vorbește decît de „renaștere” și „regenerare” națională și interesul pentru limbă nu-și găsește, în esență, decît o singură explicație generală, aceea de ordin patriotic. Cultivarea limbii naționale reprezintă un act de afir­ mare națională, de progres cultural, de renaștere romînească. Este o idee pe care manifestele și declarațiile de principii Iluministe ale epocii o afirmă cu solemnitate. Pentru Emanoil Gozsdu în Cuvîntare de rugăciune a Nației Romînești către străluciții boeri ai Țărei Romînești și a Moldovei (I829) n : ,,... Iubirea limbei patrioticești și prin aceasta cultivitele științe, •cîștigă adevărata prețuire a nației, încă și înaintea acelor neamuri, care cu ochi pismareți se uită la puterea ei. Aceasta lățește plăcutele raze a luminării și a culturii spre toată nația și face pe țeara sa patria științelor șl a sufletelor mari”I2. Nu este posibilă dezvoltarea culturii naționale fără cultura limbii: „Cultura. limbii și cultura națiunii — afirmă și Eftimie Murgu — stau în aceeași categorie : cultura linguae et cultura nattonis pari passu ambulant’^3. 6 Paul Iorgovlct, Obseerații de limbă romîn^ească, Buda, I799, p. 32, XIII. 7 Coriolan Suctu, Un filolog puțin cunoscut: Ștefan Korosi (Crișan), în „Romînta lite­ rară”, Aiud, I930, p. 47. 8 Zenovie Pîclișanu, Din istoria Dicționarului de Buda, în „Transilvania”, LII, I92I, p. 267. 9 Ion Mușlea, Viața și opera doctorului Vasilie Popp, în „Anuarul Institutului de istorie națională Cluj”, V, I928 — I930, p. II9. 10 Th. Aaron, Scurtă apendice la istoria lui Petru Mlaior, Buda, I828, Către cetitori. 11 G. Bogdan-Dutcă, Eftimie Murgu, București, I937, p. 34 — 35. 12 I. Lupaș, Emanuil Gozsdu, în An. Ac. Rom., Mem. Secț. ist. s. III, t. XXII, București, I939—I940, p. 7I4. 13 - G. Bogdan-Dutcă, op. cit., p. 52. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 470 LIMBĂ LITERARĂ 4 A tinde la o renaștere națională și a nu da atenția cuvenită limbii și literaturii romînești este deci un nonsens, o eroare tragică, deoarece : „Cu toții știu și pricep — scria Gh. Bariț, în numărul de început al „Gazetei de Transilvania” (15 martie 1838) — cum că renașterea unei nații pe o cale mai ușoară și mai scurtă nu este altfel cu putință, decît prin însăși lucrarea și îmbogățirea limbei și literaturei sale”. Legiuirile restrictive ruinează întreg programul de luminare al maselor : „Să nu creadă cineva vreodată că romînulul1.. educație oareșcare politică i se va putea da în vreo altă limbă decît numai în limba maicii sale... orice altă încercare spre astfel de scop ar însemna a vrea să reîmpingi pe romîn în veacul cel întunecos” m. Concepția aparține celui mai autentic iluminism. Cultivarea limbii nu este altceva decît aspectul lingvistic al „luminării”, care rămîne mij­ locul de bază al tuturor problemelor. Tendințe ideologice identice se ivesc în aceeași perioadă, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea,
Load more

Recommended publications
  • Amintiri Din Junimea / Iacob Negruzzi; Îngrijitor De Ed.: Ioana Pârvulescu; Pref.: Ioana Pârvulescu
    Iacob Negruzzi (1842–1932), prozator, poet şi dramaturg, fiul lui Costache Negruzzi. A fost membru fondator al Junimii, „secretarul perpetuu“ al Societăţii şi redactorul revistei Convorbiri literare (pen - tru a cărei apariţie scotea adesea bani din buzunarul propriu). Literat mai puţin talentat decât tatăl său, om aşezat, cu limitele şi pre ju - decăţile epocii, are meritul, ca memorialist, de a fi un bun ob servator, un narator onest şi plin de umor şi de a se pune cu bucurie în slujba celor din jur. Ediţie îngrijită şi prefaţă de IOANA PÂRVULESCU Redactor: Anca Lăcătuş Co per ta: Angela Rotaru Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Corina Roncea Tipărit la Accent Print – Suceava © HUMANITAS, 2011, pentru prezenta versiune românească Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NEGRUZZI, IACOB Amintiri din Junimea / Iacob Negruzzi; îngrijitor de ed.: Ioana Pârvulescu; pref.: Ioana Pârvulescu. – Bucureşti: Humanitas, 2011 Bibliogr. Index ISBN 978-973-50-3373-6 I. Pârvulescu, Ioana (ed.) II. Pârvulescu, Ioana (pref.) 821.135.1-94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021 311 23 30 / 0372 189 509 CAPITOLUL 1 Înfiinţarea Societăţii literare La banchetul anual prin care se serba aniversarea înfiin - ţării Societăţii Junimea, secretarul perpetuu – acela eram eu – avea obiceiul să ţie un discurs glumeţ, care începea tot dea - una cu următoarele cuvinte: „Originea Junimii se pierde în noaptea timpurilor“… Tot aşa aş putea începe, fără glumă, şi astăzi, când mi-a venit în gând să scriu oarecare amintiri despre această Societate, care a ocupat un sfert de secul din viaţa mea, şi cu care se leagă multe şi plăcute aduceri aminte ale tinereţii mele.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Muzeul De Literatură Bojdeuca „Ion Creangă”
    MUZEUL DE LITERATURà BOJDEUCA „ION CREANGÔ Muzeele literare ieºene reprezintã o carte de vizitã valoroasã a Iaºului cultural. Muzeul Literaturii Române Iaºi, desprins din Complexul Naþional Muzeal „Moldova” Iaºi în anul 1990, tuteleazã, în prezent, 12 case ale literelor : Muzeul „Ion Creangã” ( Bojdeuca din Þicãu), deschis în anul 1918; Muzeul „Vasile Alecsandri”, com. Mirceºti – 1928; Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul” – 1970; Muzeul „Mihai Codreanu” – 1970; Muzeul „Vasile Pogor” – 1972; Muzeul „Otilia Cazimir” – 1972; Muzeul Teatrului – 1976; Muzeul „Mihail Sadoveanu” – 1980; Muzeul „G. Topîrceanu” – 1985; Muzeul „Mihai Eminescu” – 1989; Muzeul „N. Gane” – 1993 ºi Muzeul „Constantin Negruzzi”, Hermeziu, com. Trifeºti – 1995. În bojdeuca unde locuiesc eu, dorm afarã ºi acesteia sub patronajul Primãriei Municipiului Iaºi. pe vremea asta, în 18 spre 19 septembrie. De În 1942, se aprobã material gratuit de la „aveþi rãbdare, cã bunãtate întotdeauna aþi Mãnãstirea Neamþ pentru refacerea Bojdeucii 3, iar în avut, veþi întreba poate, unde-i bojdeuca mea? Vã voi anul 1968, Comitetul de culturã ºi artã al judeþului rãspunde respectuos: în mahalaua Þicãu, ce-i mai zic Iaºi realizeazã o nouã reparare ºi reorganizare a ºi Valea plângerei, strada Þicãul de sus, no. 4 (dacã muzeului, ca din anul 1989 sã fie inaugurate clãdirea se mai poate numi stradã o hudicioarã dosnicã, plinã anexã, care adãposteºte expoziþia documentarã per- de noroiu pãn’ la genunchi, cînd sunt ploi mari ºi manentã referitoare la viaþa ºi opera lui Ion Creangã, îndelungate, zise ºi putrede, ºi la secetã geme colbul biblioteca ºi amfiteatrul în aer liber 4. pe dânsa). Iar bojdeuca de cãsuþã în care locuiesc eu În prezent, din anul 1990, Bojdeuca lui Ion de vreo 18 ani e de vãlãtuci ºi povârnitã spre cãdere Creangã se aflã sub tutela Muzeului Literaturii pe zi ce merge, de n-ar fi rezãmatã în vreo 24 de furci Române Iaºi, expoziþia conþinând piese originale, de stejar ºi acelea putrede.
    [Show full text]
  • Casa .,Vasile Pogor" Tradiţie, Autenticitate Şi Modern
    CASA .,VASILE POGOR" TRADIŢIE, AUTENTICITATE ŞI MODERN (Proiect) 1. ARHIP Mai sus de Biblioteca centrală universitară ce poartă numele Lu­ ceafărului poeziei româneşti, pe strada I. C. Frimu, ascunsă printre arbori seculari, se află "o casă in două rinduri, cuprinzătoare in rindul de jos opt odăi, un gherghir şi un antret, in rindul de sus opt odăi, iarăşi cu un antret, păreţii de cărămidă, pe temelie de piatră, acope­ rită cu tiniche, cu trei balco.a.ne cu grilajuri de fier, unul mare despre ogradă, unul iarăşi mare despre grădină şi unul mic in dosul căsălor la antretul de sus ... toate cercevelele la ferestrele odăilor de sus de fier, iar acele de jos de lemn" 1• Această casă, aşezată in unul din fru­ moasele locuri ale Iaşului, i-a aparţinut lui Vasile Pogor ; aici s-au ţinut multe din şedinţele Societăţii literare "Junimea", aici au citit din ope­ rele lor mari scriitori ai poporului român . Construcţia aceasta, cunoscută azi sub numele de Casa "Vasile Pogor", a fost ridicată intre anii 1855-1858. "Actul de preţăluire" din 1858, care se află in Arhivele Statului din Iaşi, consemnează că "zisălf' case sint toate din nou zidite" de tînărul V. Pogor, care întorcîndu-se de la studii din străinătate, nu-l mai mulţumeau casele vechi părin­ teşti şi, ca urmare, pe locul moştenit de la tatăl său, comisul Vasile Pogor, cunoscut in literatura noastră prin faptul că a lăsat ��stihuri de modă veche scrise in epoca Beldiman-Conachi 2 a ridicat o casă aspectuoasă, cu saloane de primire, bibliotecă ş.a. unde avea să-şi găz­ duiască prietenii.
    [Show full text]
  • Ghid TV Informa]Ia De ~N Paginile 9-10 Ale Edi]Iei De Azi G\Si]I Programele Celor Mai Miroslava Importante Posturi TV * Tiraj Limitat Pentru Urm\Toarele 7 Zile
    Edi]ia de ast\zi a Ziarului de Ia[i este `nso]it\ de ziarul comunei Miroslava Ghid TV Informa]ia de ~n paginile 9-10 ale edi]iei de azi g\si]i programele celor mai Miroslava importante posturi TV * tiraj limitat pentru urm\toarele 7 zile VINERI, 28 SEPTEMBRIE 2018, NR. 224 (8284) w w w . z i a r u l d e i a s i . r o 1 6 P A G I N I - 3 L E I ABONAMENT Pre[edinte: Alexandru Låzescu Adresa redac]iei: Ia[i, Bd. Nicolae Iorga nr. 35 Telefon: 0232.271.271 Whatsapp: 0734.ZIARUL Redactor-[ef: Toni Hri]ac {ti]i cine sunt scriitorii care Sere de canabis au case memoriale la Ia[i? Scriitori la Hadâmbu de poveste „Ziarul de Ia[i“ v\ prezint\ aspecte mai pu]in cunoscute din vie]ile a 11 scriitori care Droguri de export cultivate de doi au muzee la Ia[i: Ion Creang\, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Otilia spanioli [i doi italieni, lâng\ m\n\stire Cazimir, Vasile Pogor, Nicolae Gane, Constantin Doi spanioli [i doi italieni au `ncercat s\ dea lovitura pe pia]a procurorii Direc]iei de Investigare a infrac]iunilor de drogurilor cultiv=nd zeci de kilograme de canabis `n spatele Criminalitate Organizat\ [i Terorism (DIICOT) [i „masca]ii” Negruzzi, Vasile Alecsandri, Mihai Codreanu [i m\n\stirii Had=mbu. Ace[tia au achizi]ionat un hectar de de la Poli]ie. Ace[tia au `nc\rcat `n ma[ini c=]iva saci cu Mitropolitul Dosoftei colec]ia de c\r]i teren, ferit de privirile s\tenilor [i au construit trei sere unde canabis [i au dus la audieri cet\]enii str\ini.
    [Show full text]
  • Statuia Lui Vasile Alecsandri Din Iaşi
    A R H II V A Laura BEJENARU STATUIASTATUIA LUILUI VASILEVASILE ALECSANDRIALECSANDRI DINDIN IAªIIAªI a îndemnul lui Vasile Pogor, Consiliul Mirceºti5. Ca prefect al Iaºului, Nicu Gane propune în Comunal al Iaºului voteazã, la 27 august 1890, Consiliul Judeþean votarea sumei de 2.000 de lei, iar P.B. deschiderea unei subscripþii publice pentru ridi- Pennescu, în Consiliul Comunal, propune votarea sumei careaL unei statui de bronz a lui Vasile Alecsandri în Iaºi. S- de 1.000 lei. a autorizat, prin jurnalul nr. 18 din 10 septembrie 1890 al Membrii comitetului hotãrãsc, la 17 martie 1905, ca Consiliului de Miniºtri, împãrþirea a o mie de liste de sub- statuia poetului sã fie aºezatã în faþa Teatrului Naþional din scripþii. Astfel, s-au numit douã comisii pentru adunarea Iaºi, în locul statuii lui Gheorghe Asachi, care fusese fondurilor destinate statuii. Vasile Pogor a adresat primar- mutatã în faþa ªcolii „Trei Ierarhi” (actualmente ilor comunelor ºi oraºelor urmãtorul apel: „Gheorghe Asachi”)6, iar la 14 aprilie 1905 propun alcã- tuirea textului unui act comemorativ, care sã fie supus „Domnule, semnãturii Regelui, Reginei ºi Familiei Regale. Textul a Vasile Alecsandri murind, þara întreagã regretã fost formulat de prof. univ. Petre Râºcanu. Actul s-a trim- pierderea poetului ei iubit ºi a patriotului luminat ºi 7 devotat. is diferitelor arhive ºi biblioteci din România : Consiliul Comunei Iaºi a hotãrît ºi Ministerul de Interne a aprobat, a se imortaliza memoria lui prin ridi- „În anul Mîntuirei 1906, luna Octombrie în 15; în al 41 carea unei statui de bronz în acest oraº, vechea Capitalã a an curgãtor de fericitã domnie a Majestãþii Sale CAROL I Moldovei, unde poetul a cîntat cele întîi doine, unde patri- Regele României ºi a soþiei Sale Majestatea Sa Regina otul a lucrat pentru unirea þãrilor surori ºi pentru dobîndi- ELISABETA, rea libertãþilor cetãþeneºti.
    [Show full text]
  • Petite Histoire Des Relations Entre La France Et La Roumanie
    PETITE HISTOIRE DES RELATIONS ENTRE LA FRANCE ET LA ROUMANIE, ENTRE LA LITTERATURE ROUMAINE ET CELLE FRANÇAISE Rodica BOGATU, doctorande, Université d’Etat “Alecu Russo” de Bălţi, République de Moldova Résumé Au XIXe siècle, de nombreux voyageurs roumains, notamment les fils de boïards, voyagent en France, en particulier pour les études et rapportent des éléments de culture et de politique qu’ils implantent en Roumanie à leur retour. (Il s’agit, après la contribution des Phanariotes et des con- sulats français, de la troisième source de diffusion des idées françaises dans le monde roumain.) Plusieurs de ces étudiants ont joué un rôle majeurs dans le monde de la politique et des lettres. Citons ici Vasile Alecsandri, Alexandru Macedonski, Nicolae Iorga et Ion Ghica. Des relations solides s’instaurent entre certains écrivains français et la Roumanie, entre la littérature roumaine et la littérature française: rencontres de l’écrivain et homme politique Ion-Heliade Rădulescu avec Victor Hugo et Alphonse de Lamartine (élu en 1847 Président d’Honneur de l’Association des Etudiants Roumains de France), les relations durables de Ion Ghica avec Jules Michelet et Edgard Quinet, dont les cours sont suivis par des étudiants roumains, et qui soutiennent en 1859 l’Union des Principautés Roumaines. Bref, la littérature française y fut réceptée, car la France apparaissait souvent comme un modèle aux yeux des Roumains luttant pour leur indépendance et leur unité, ce qui explique les liens très intimes tissés entre vie intellectuelle et politique, littérature et engagement. Rezumat În secolul al XIX-lea, numeroşi români, în deosebi feciori de boieri (Vasile Alecsandri, Alexandru Macedonski, Nicolae Iorga, Ion Ghica etc.), îşi fac studiile în Franţa şi implantează, mai apoi, la întoarcere în România, elemente de cultură şi politică franceze.
    [Show full text]
  • Junimea Convorbiri Literare
    Junimea Convorbiri literare Junimea= societate culturar ă constituit ă la Ia şi prin 1863-1864,dup ă opinia fondatorilor ei,cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor şi Theodor Rosetti pe care afinit ăţ ile dintre personalit ăţ ile lor îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme culturale de seam ă din epoca de dup ă 1860:probleme de ortografie şi limb ă,proiectarea unei antologii de poezie româneasc ă,organizarea unor conferin ţe prin care s ă r ăspândeasc ă în public o serie de cuno ştin ţe istorice,politice,economice şi de cultur ă. Junimea reprezint ă cea mai important ă grupare literar ă din cea de-a doua jum ătate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciaz ă c ă Junimea reune şte cele mai mari personalit ăţ i intelectuale ale vremii. Istoric: 1. 1864-1874 cu un caracter polemic,vizând problemele legate decultur ă,literatur ă,limb ă. 2. 1874-1885 etapa form ărilor marilor clasici : Eminescu,Creang ă,Caragiale,Slavici etc. În 1870-1890 literatura atinse apogeul în cele trei compartimente ale sale:proz ă,poezie şi dramaturgie= epoca nmarilor clasici. 3. dup ă 1885,"Junimea" şi redac ţia de la "Convorbiri literare" se mut ă la Bucure şti.Revista cerceteaz ă înspecial filozofia,istoria,geografia;dobânde şte un caracter academic. Convorbiri literare =revista cu cea mai mare longevitate;apare între 1867 şi 1944, constituind cel mai important moment al presei române şti. Perioade: 1. 1867-1886 reprezint ă perioada de glorie. 2. 1886-1944 apare la Bucure şti,avându-l ca redactor pe Iacob Negruzzi,predând apoi conducerea unui comitet format din fo şti elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu,Simon Mehedin ţi,P.P.Negulescu,R ădulescu-Motru).
    [Show full text]
  • Recenzii 575
    5 RECENZII 575 lasă pe cititor să întrevadă că va avea prilejul de a lectura noi pagini de profun­ zime ştiinţifică şi varietate stilistică, consacrate altor laturi ale aceluiaşi fenomen. Prin această carte nouă, la oare cu modestie ne-am referit şi noi in rindu­ rile de fată, Al. Zub a ţinut să-şi onoreze cititorul cu ceea ce 1-a obişnuit : spo­ rirea instrucţiei, profitul educaţiei şi a respectului faţă de cultura înaintaşilor, sa­ tisfacţia de a parcurge lesne o lucrare care întruneşte toate calităţile şi răspunde tuturor exigenţelor ştiinţei istorice şi stilistice. Iată de ce, odată cu recomandarea ei, împărtăşim public convingerea că stră­ dania constantă depusă de Al. Zub în explorarea actului cultural modem şi con­ temporan este un cîştig pentru istoriografia zilelor noastre, rezultanta unui efort unic de documentare şi judecare, care nu pot decit să sublinieze coordonatele dăruirii nemărginite. 1. Saizu ALEXANDRU ZUB, A. D. Xenopol, Biobibliografie, Editura Enciclopedică Ro­ mână şi Editura Militară, Bucureşti, 1973, 694 p. Alexandru Zub, cercetător ştiinţific la Institutul de istorie şi arheologie din Iaşi, a intocmit, in cadrul planului activităţii acestui institut, Biobibliografia lui A. D. Xenopol. Este o lucrare foarte utilă, dat fiind însemnătatea operei ştiinţi­ fice a lui A. D. Xenopol şi avind în vedere că marele istoric a publicat nu numai zeci de cărţi in ţara noastră şi in străinătate, dar şi sute de articole, recenzii, scrisori etc. in felurite reviste şi ziare, dintre ele fiind astăzi unele complet uitate. ln perioada adunării materialului, s-a pus problema dacă Biobibliografia lui A D. Xenopol să fie selectivă sau exhaustivă.
    [Show full text]
  • Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi
    INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI IAŞI Numerotarea şi delimitarea secţiilor de votare care se vor organiza pentru defăşurarea alegerilor membrilor din România în Parlamentul European care vor avea loc în 25 noiembrie 2007, aprobată prin Ordinul prefectului nr.760/26 sept 2007 Nr. Sediul Secţiei de Votare Delimitare secţii S.V Municipiul Iaşi 1. GRĂDINIŢA NORMALĂ 15 ALEEA unde vor vota alegătorii din: PĂCURARI NR. 2 ŞOS. PĂCURARI 86 Bl.481; 88 Bl.481; 90 Bl.481; 92 Bl.481; 91 BL.474, 93 BL.474, 95 Bl.474; 85 BL.475, 87 BL.475, 89 Bl.475; 79 BL.476, 81 BL.476, 83 Bl.476; 73 BL.477, 75 BL.477, 77 Bl.477; 67 BL.478, 69 BL.478, 71 Bl.478; 80, 84, 96, 103, 106, 113, 114, 118, 119, 121, 122, 123, 124, 124B, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 130C, 131, 132, 133, 134, 135, 137, 138, 142, 143, 150, 152, 154, 156, 158, 179; ŞOS. REDIU ; STR. REDIU ; STD. REDIU; STR. PĂCUREŢI; STD. PĂCUREŢI; FND. PĂCUREŢI; STR. PROF. I.P. CULIANU; ALE. PROF. I.P.CULIANU; STR. MOVILA PĂCUREŢ; STR. CRIZANTEMELOR; 2. ŞCOALA NR. 9 “ELENA CUZA” ALEEA unde vor vota alegătorii din: CANTA NR. 10 STR. LUCA ARBORE 14 Bl.513; 16 Bl.512; 18 Bl.512; 20 Bl.511; 22 Bl.511; 24 Bl.511; 28 Bl.510; 30 Bl.510; 32 Bl.523; 34 Bl.523; 36 Bl.522; 38 Bl.522; 40 Bl.521; STR. BRATEŞ 2 BL.505, 4 Bl.505; 6 Bl.513; STR. CANTA 31 BL.506; 33 Bl.506; 35 BL.507; 37 Bl.507; 39 BL.508; 41 Bl.508; 43 BL.509, 45 BL.509, 47 Bl.509; 49 Bl.510; 51 BL.520; 53 Bl.521; 55 BL.521; 57 BL.521; 59 BL.521; 3.
    [Show full text]
  • Subteranele Junimii”
    LA IAŞI ÎN BIBLIOTECI ŞI NU NUMAI – Lucian Vasiliu: “Subteranele Junimii” Subteranele Junimii Lucian VASILIU Abstract: There have been many books on Junimea, the famous literary society and its marvelous cradle, the Pogor House in Iaşi. Modern Romania was born here. The history of the buildings, the garden, the catacombs goes down the XVII century. Our friend, the poet Lucian Vasiliu, Director of The Romanian Literature Museum in Iaşi, gives an excellent summary on this place and evokes people that have created its unique aura. (Vasile Pogor, Junimea, Muzeul Literaturii Române din Iaşi) Anul 1991 s-a constituit într-un moment de revelaţie pentru muzeografia literară naţională, pentru Iaşii culturali în general; a fost descoperită, prin pură intuiţie, reţeaua de pivniţe, catacombe, subterane din parcul (de sub parcul) caselor Pogor. Prieteni buni, entuziaşti, au participat la această lucrare de anvergură (un alt tip de “mineriadă”, de căutare a rădăcinilor noastre în solul Moldovei de altădată). Mai întâi au fost militari genişti, care au dezamorsat locul… Apoi, arheologii (între ei, Constantin Asăvoaie). Au venit în sprijinul nostru demnitarii locali (primarii Emil Lucian Alexandrescu, Vasile Dimitriu, Constantin Simirad, prefectul Dan Gîlea, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Amihăiesei). Li s-a adăugat arhitectul Corneliu Ciobănaşu, precum şi firma Dan- Constant, reprezentată de inginerul Mihai Şchiopu. Urmare testărilor arheologice, au fost descoperite două bordeie din secolul al XVII- lea (spaţii de locuire în latura sudică a pădurii Copou). Pivniţele au fost dezvoltate, amplificate, în secolele următoare de familiile demnitarilor-boieri care au locuit în această zonă: Coroi, Cerchez, Pogor-tatăl, Pogor-fiul (comişi, stolnici, spătari, postelnici, epitropi, vornici, paharnici, vistiernici, logofeţi…).
    [Show full text]
  • Anatolida Sau Mirajul Totalităţii
    Anatolida sau mirajul totalităţii Loredana NETEDU Key-words: Romanticism, Heliade Radulescu, epic, biblical reference, systemic vision I. Proiectul Umanitatea Noi nu inventăm nimic. Noi spunem ceea ce este şi ceea ce a fost. Istoria nu se inventă; istoria nu e ficţiune, istoria adevărată nară câte vede şi câte ştie din ducumente, din câte au existat şi există. Câte au existat şi există încă între popoli, au existat însă în haos, în confuzie; noi le punem la locul lor şi tot ce este al nostru este numai metodul, este numai puterea – multă, puţină – ce avem de a pune lucrurile în rând, la locul lor, cum să le vază şi să le distingă şi să le cunoască cine are ochi de văzut şi urechi de auzit (Heliade-Rădulescu 2002: II, 238). Intenţia de a ordona haosul, fie că îl numeşte anarhie, dezechilibru, deconcentrare sau Tohu-Bohu, este o coordonată permanentă a activităţii lui Ion Heliade Rădulescu pentru care echilibrul, armonia întregului reprezintă nu doar o reminiscenţă a educaţiei preponderent clasice primite în şcoala grecească, dar şi o posibilă nevoie organică. Aceasta se manifestă atât în plan politic, fiind celebră formula care sintetizează crezul moderat al intelectualului paşoptist – „Urăsc tirania, mi-e frică de anarhie!” –, cât şi în plan cultural, având în vedere efortul susţinut de instituţionalizare a culturii muntene din prima jumătate a secolului al XIX-lea, precum şi opera sa filosofică şi literară. Chiar dacă numeroasele proiecte culturale, si nu numai, amintim aici propunerea de a se pune bazele unei Case a Pensiunilor şi a unei Case de credit reciproc, nu sunt întotdeauna materializate – unele nici materializabile –, rămâne lăudabilă capacitatea scriitorului muntean de a intui nevoile de moment ale poporului său şi de a încerca să le răspundă prin crearea unui sistem instituţional modern în domeniul presei, al învăţământului în limba română, al teatrului naţional.
    [Show full text]