NATO NATO Summit - Chicago 2012 - - Chicago 2012

Responsabilitatea pentru con]inutul materialelor publicate revine \n exclusivitate autorilor, \n conformitate cu prevederile Legii nr. 206 din 27.05.2004

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[ este inclus[ ]n baza de date Index Copernicus International Cuprins Contents

Editorial Editorial

1917 – Vara de foc 7 1917 – The Summer of Fire de la Por]ile Moldovei at the Gates of Moldova Colonel dr. Mircea T~NASE Colonel Dr Mircea T~NASE

Proiec]ii conceptuale Conceptual Projections

O evaluare politico-juridic` 11 A Political-Legal Assessment a acordului între România of the Agreement between Romania [i Statele Unite ale Americii and the United States of America privind amplasarea on the Deployment sistemului de ap`rare of the US Missile Defence System împotriva rachetelor balistice al SUA in Romania from 2011 în România din 2011 Dr Bogdan AURESCU Dr. Bogdan AURESCU

Lumea în care tr`im este dominat` 28 The World We Live In Is Dominated de conflictualitate (IV) by Conflict (IV) General (r.) dr. Mihail ORZEA}~ General (r.) Dr Mihail ORZEA}~

Managementul prevenirii 36 Air Terrorism Prevention [i contracar`rii terorismului aerian and Counter Management General de brigad` Brigadier General dr. Nicolae LUPULESCU Dr Nicolae LUPULESCU

Cerin]ele opera]ionale, tehnice 46 Operational, Technical [i informa]ionale care influen]eaz` and Information Requirements managementul sistemelor that Influence Unified de comunica]ii unificate Communications Management la nivel operativ Systems at Operational Level Colonel Daniel BR~TULESCU Colonel Daniel BR~TULESCU

3 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Summitul NATO NATO Summit - Chicago 2012 - - Chicago 2012 -

Liniile directoare ale politicii NATO 51 NATO’s Policy Guidelines \mpotriva terorismului on Counter-Terrorism

Opinii Opinions

Carisma liderului 56 Leader Charisma Colonel dr. Virgil Ovidiu POP Colonel Dr Virgil Ovidiu POP

Necesitatea realiz`rii integr`rii 64 The Need for Integrating sistemelor civile [i militare Civil and Military Air Traffic de management al traficului aerian Management Systems la pace, în situa]ii de criz` in Peacetime, Crisis sau de conflict (I) or Conflict Situations (I) Comandor Relu PANAIT Colonel (AF) Relu PANAIT

Legitimitatea scopului [i legalitatea 74 Legitimacy of Purpose and Legality mijloacelor în conflictele armate of Means in Current Military actuale (III) Conflicts (III) Colonel (r.) dr. Ionel HORNEA Colonel (r.) Dr Ionel HORNEA

Spa]iul ca mediu militar 81 Space as Military Environment – între lege [i putere (I) – Between Law and Power (I) Locotenent-colonel Dorian LUPARU Lieutenant-Colonel Dorian LUPARU

Rolul dezvolt`rii tehnologice, 89 The Role of Technological Advance, al industriei de ap`rare, Defence Industry, Partnerships al parteneriatelor [i al alian]elor and Alliances in Increasing în cre[terea puterii militare Military Power Locotenent-colonel Viorel {TEFANCU Lieutenant Colonel Viorel {TEFANCU

Rela]ia dintre valorile profesionale 97 The Relation between Teenagers’ ale adolescen]ilor [i orientarea Professional Values spre cariera militar` (II) and the Orientation Anca-Daniela VL~DOIU towards the Military Career (II) Anca-Daniela VL~DOIU

4 Cuprins Argument pentru necesitatea 107Argument for the Need up-grad`rii sistemelor to Upgrade Surface-to-Air de rachete sol-aer Missile Systems Ing. Marius R~DULESCU BEng Marius R~DULESCU Iisus Hristos 117Jesus Christ – un contemporan necunoscut (III) – An Unknown Contemporary (III) Preot militar dr. Constantin }ANU Military Chaplain Dr Constantin }ANU

Mas` Round-Table rotund` Discussions Dezvoltarea înv`]`mântului 125The Development din domeniul informa]iilor of Defence Intelligence Education pentru ap`rare – modalitate sigur` – The Certain Way to Progress de progres în cadrul Serviciului within the Military de informa]ii militar Intelligence Service Locotenent-colonel Lieutenant-Colonel dr. Costel L~C~TU{U Dr Costel L~C~TU{U

Pagini de istorie militar` Pages of Military History Triunghiul mor]ii – triunghiul vie]ii: 131Triangle of Death – Triangle of Life: M`r`[ti – M`r`[e[ti – Oituz M`r`[ti – M`r`[e[ti – Oituz General de brigad` (r.) Brigadier General (r.) dr. Nicolae CIOBANU Dr Nicolae CIOBANU

Linebacker II 141Linebacker II – opera]ie aerian` victorioas` – Victorious Air Operation în cadrul unui r`zboi pierdut. in a Lost War. Lessons Learned Lec]ii înv`]ate Colonel Dr Radu UNGUREANU Colonel dr. Radu UNGUREANU

Ac]iunile navale desf`[urate 157Naval Actions pe timpul r`zboiului american during the American Civil War (I) de secesiune (I) Colonel (N) Comandor Dr Olimpiu Manuel GLODARENCO dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO

5 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 Adapt`ri ale politicii externe 165Changes in Romania’s Foreign [i de ap`rare a României în perioada and Defence Policy 29 august 1936-6 septembrie 1940. between 29 August 1936 O radiografie a politicii and 6 September 1940. A Radiography de „balans“ între marile puteri (IV) of the Policy of “Balance” Colonel Dan PRIS~CARU between the Great Powers (IV) Colonel Dan PRIS~CARU

Istoria devenirii noastre: 178The History of Our Development: „{tiin]`, art` [i istorie militar`“ (XXII) “Military Science, Art and History” (XXII)

Restituiri: „România Militar`“ 181Restitutions: “Military Romania” – „Oboseala trupelor, dup` lupte – “Troops Tiredness, after Battles [i mar[uri“ (I) and Marches” (I)

Trecutul The Past la timpul prezent at the Present Time

Ion I. Câmpineanu 187Ion I. Câmpineanu [i François Mitterand: and François Mitterand: „Despre ]eluri tainice“ (I) “On Hidden Goals” (I)

Univers publicistic 192 Military Journalistic militar Universe

Evenimente editoriale 197 Editorial Events

6 1917 – Vara de foc de la Portile, Moldovei

e împlinesc, în aceast` var`, 95 de ani de la marile victorii ale Armatei Române de la M`r`[ti, M`r`[e[ti [i Oituz, locurile S în care poporul român a fost pus, prin o[tirea sa, în drepturile sale legitime. Cele trei localit`]i din Poarta de sud a Moldovei sunt, o putem spune cu certitudine, coloane de marmur` pe care se sprijin` mândria [i demnitatea noastr` na]ional`. Intrarea României în Primul R`zboi Mondial, în vara anului 1916, cu obiectivul clar de întregire a grani]elor na]ionale, a debutat cu asaltul entuziast al crestelor Carpa]ilor [i ie[irea în Ardeal, când p`rea c` atingerea grani]ei de vest a ]`rii [i împlinirea visului Unirii, n`zuin]a a zeci de genera]ii de români, nu mai era decât o chestiune de câteva luni. A venit îns` ca un fulger contralovitura primit` pe frontul din sudul Dobrogei [i, în încercarea de restabilire a acestei por]iuni de front, parte din for]ele care trebuiau s` continue ofensiva victorioas` spre Mure[ [i Tisa au fost transferate pe frontul de sud. Ordinul de stopare a ofensivei în Transilvania [i retragerea, dictat` de ra]iuni superioare puterii de în]elegere a trupei [i ofi]erilor din linia întâi, cei care, dup` ce repurtaser` biruin]` dup` biruin]`, se vedeau acum nevoi]i s` str`bat`, în sens invers, acest prim drum al gloriei în umilin]a retragerii, a creat confuzie [i durere. Au urmat, în toamna aceluia[i an, dup` catastrofa de la Turtucaia, luptele aprige pentru p`strarea trec`torilor, sub presiunea unui inamic superior ca num`r [i ca dotare [i, oricât de viteji s-au dovedit osta[ii români – a se vedea, în acest sens, aprecierile comandan]ilor austrieci [i germani –, rând pe rând, au fost pierdute Dobrogea, sudul ]`rii [i, cel mai grav, Capitala, dup` b`t`liile de pe Neajlov [i Arge[. Dup` ce flac`ra entuziasmului ini]ial p`rea c` s-a stins [i visul eliber`rii Ardealului s-a spulberat pentru moment, a urmat trezirea brusc` la o realitate crud`, care impunea salvarea a ceea ce mai putea fi salvat, p`strarea cu orice pre] a fiin]ei na]ionale într-un trup ciopâr]it serios, în speran]a unei întors`turi favorabile a situa]iei Alia]ilor pe alte fronturi ale Europei [i a unui sprijin efectiv din partea acestora.

7 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Retragerea în Moldova era de-acum singura solu]ie de a salva de la distrugere total` armata român` [i refacerea ei în vederea unor ac]iuni viitoare. B`t`liile de la Cricov, Mizil [i cea de la Râmnicu S`rat – B`t`lia de Cr`ciun – nu au f`cut decât s` întârzie înaintarea armatelor Puterilor Centrale spre Moldova, hot`râte s` ajung` la Ia[i, noul centru politico-militar a ceea ce mai r`m`sese din România la sfâr[itul anului 1916. Reorganizarea armatei române în prim`vara anului urm`tor [i elaborarea unui plan de campanie riguros, bine fundamentat, care [i-a propus s` nu mai repete gre[elile de concep]ie anterioare, au constituit premisele esen]iale ale relu`rii ofensivei pentru eliberarea teritoriului ]`rii de sub ocupa]ie str`in`. Stoparea înaint`rii armatelor Puterilor Centrale spre Moldova a constituit, dincolo de revan[a fa]` de înfrângerile din vara anului precedent, un nou punct de plecare pentru împlinirea definitiv` a idealului nostru na]ional. La M`r`[ti, M`r`[e[ti [i Oituz, acest triunghi de glorie al armatei noastre în Primul R`zboi Mondial, soldatul român a avut de ales între izbând` [i moarte. Bine condus [i motivat, a luptat exemplar [i a rescris destinul neamului românesc. În vara de foc din 1917 s-a reaprins flac`ra speran]ei poporului român. Înt`rit` de victoria de r`sunet de la Por]ile Moldovei, Armata Român` [i-a continuat mar[ul triumf`tor pentru readucerea în hotarele ]`rii a Basarabiei, Bucovinei [i Ardealului. La sfâr[itul r`zboiului, Europa, epuizat` dup` aproape [ase ani de confrunt`ri armate, s-a trezit din anchilozarea care p`rea s-o condamne definitiv la o îmb`trânire iremediabil`, s-a scuturat de povara ap`s`toare a unei ordini politice negat` de mersul înainte al omenirii [i a dat aripi popoarelor avide de libertate [i de dorin]a de proprie exprimare na]ional`. El, soldatul din tran[eele Primului R`zboi Mondial, Eroul Necunoscut al Neamului Românesc, le-a oferit politicienilor argumentele de net`g`duit cu care ace[tia s-au prezentat la masa tratativelor pentru a cere drepturile fire[ti ale poporului român. Cu sângele miilor de eroi s-a semnat peti]ia c`tre mai marii Europei pentru recunoa[terea întregirii na]ionale a ]`rii. Ast`zi, într-o lume m`cinat` de interese meschine [i efemere câ[tiguri în diverse planuri, merit` s` mai schi]`m, din când în când, un gest de recuno[tin]` pentru cei care au ctitorit, prin jertfa lor, marile împliniri ale neamului românesc. Iar dac` le mai a[ez`m, din când în când, o floare pe mormânt, s` o facem f`r` s` ne gândim la propriul câ[tig de imagine. Este, cred, timpul s` privim cu mai mult` sinceritate spre trecut [i s`-i cânt`rim, cu dreapt` m`sur`, atât povara, cât [i tezaurul. @ Colonel dr. Mircea T~NASE

8 1917 – The Summer of Fire at the Gates of Moldova

his summer, we celebrate 95 years from the great victories of the Romanian Army at M`r`[ti, M`r`[e[ti and Oituz, where T the Romanian people recovered, through the agency of their army, their legitimate rights. We can certainly state that the three localities at the southern gate of Moldova are the marble columns that support our national pride and dignity. Romania’s entry into the First World War, in the summer of 1916, with the clear purpose of reuniting the country within its national borders, began with the enthusiastic assault on the Carpathian ridges and the entry into Transilvania, reaching the western border of the country and, thus, making the dream of the Union come true – the aspiration of tens of generations of Romanians – seemed to be just a matter of months. Yet, the response received on the southern Dobrogea front struck as a lightning, and, in the attempt to restore this portion of the front, part of the forces that should have continued the victorious attack on Mure[ and Tisa Rivers were transferred to the southern front. The order to stop the attack in Transilvania and the withdrawal, dictated by reasons not understood by the troops and the front-line officers, those who, after winning victory after victory, where forced to go back after their first trip of glory in the humiliation of the withdrawal, created confusion and pain. After the catastrophe in Turtucaia, in the autumn of that same year, fierce battles followed, in order to keep control over the mountain passes, under pressure from an enemy superior in number and equipment and, no matter how brave our Romanian soldiers proved to be – see, in this respect, the appreciations of Austrian and German commanders – one by one, there were lost Dobrogea, the south of the country and, most seriously, the Capital, after the battles on the Neajlov and Arge[ Rivers. After the flame of the initial enthusiasm seemed to have died out and the dream of freeing Transilvania was shattered for the moment, there followed a sudden awakening to a harsh reality, which required the rescue of what was left to be rescued, namely the preservation, at all costs, of the national identity in a body fallen to bits, in the hope of a favourable turn in the situation of the Allies on other fronts in Europe and their effective support.

9 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

The withdrawal in Moldova was the only solution at that moment in order to save the Romanian army from total destruction and restore it for future actions. The battles of Cricov, Mizil and Râmnicu S`rat – the Christmas Battle – did nothing else but delay the advance of the Central Powers armies on Moldova, determined to reach Ia[i, the new political and military centre of what was left of Romania at the end of 1916. The reorganisation of the Romanian army the following spring and the development of a rigorous, well-founded campaign plan, which was intended not to repeat the previous concept-related mistakes, were essential prerequisites for resuming the attack for freeing the country’s territory from the foreign occupation. Beyond the revenge for the defeats in the previous summer, stopping the Central Powers armies advance on Moldova was a new starting point for the ultimate fulfilment of our national ideal. In M`r`[ti, M`r`[e[ti and Oituz, the triangle of our army’s glory in the First World War, the Romanian soldier had to choose between victory and death. Well-led and motivated, he fought exemplary and rewrote the destiny of the Romanian people. In the summer of fire of 1917, the flame of the Romanian people’s hope was relit. Strengthened by the resounding victory at the gates of Moldova, the Romanian army continued its triumphant march to re-bring Basarabia, Bucovina and Transilvania within the country’s borders. At the end of the war, Europe, exhausted after nearly six years of armed confrontations, recovered from the stiffness that seemed to condemn it definitively to irreversible aging, shook the heavy burden of a political order denied by humankind’s way forward and gave wings to the peoples hungry for freedom and for the desire for national self-expression. It was he, the soldier in the trenches of the First World War, the Unknown Soldier of the Romanian Nation, who gave politicians the undeniable arguments with which they placed themselves at the negotiation table in order to demand the natural rights of the Romanian people. It was with the blood of thousands of heroes that the petition for the recognition of the national reunification of the country, intended for the European leaders of that time, was signed. Today, in a world torn by petty interests and ephemeral gains in various fields, it is worth expressing, from time to time, a gesture of gratitude for those who made the great achievements of the Romanian people, through their sacrifice. And if, from time to time, we place a flower on their graves, let us do it without thinking to our own image gain. I think it is time to look more sincerely at the past and weigh justly both its burden and its treasure. English version by Iulia N~STASIE

10 O EVALUARE POLITICO-JURIDICQ A ACORDULUI ÎNTRE ROMÂNIA {I STATELE UNITE ALE AMERICII PRIVIND AMPLASAREA SISTEMULUI DE APQRARE ÎMPOTRIVA RACHETELOR BALISTICE AL SUA ÎN ROMÂNIA DIN 2011

Dr. Bogdan AURESCU

The purpose of this article Aspecte introductive. is to evaluate the political and legal Contextul interna]ional significance of the Agreement between Romania and the United States [i dezvolt`rile conceptuale of America on the Deployment of the US Missile Defence System [i decizionale la nivelul NATO in Romania, signed in Washington, La nivelul mediului de securitate interna]ional, on 13 September 2011, based a fost con[tientizat, din ce în ce mai mult în ultimii ani, on the evolutions in the international security environment, which highlight riscul creat de intensificarea prolifer`rii tehnologiilor the risks of missile technology proliferation for the Euro-Atlantic area, as well as privind rachetele cu raz` scurt` [i medie de ac]iune, in light of conceptual evolutions precum [i de accesul la aceste arme [i la vectorii and recent decisions at NATO level, including the most recent decision lor de transport al unor actori statali sau chiar adopted at NATO’s Chicago Summit non-statali din proximitatea spa]iului euroatlantic, (May 2012) concerning the launch of the Interim NATO Ballistic Missile astfel cum este acesta definit de Tratatul Defence Capability. At the same time, Atlanticului de Nord, semnat la Washington, it infers that this project has a substantial contribution towards strengthening la 4 aprilie 1949. Romania’s security and consolidating the Strategic Partnership with the US: according to the Agreement, by means Dr. Bogdan Aurescu este lector universitar (drept interna]ional) of creating, together with our country, la Facultatea de Drept a Universit`]ii din Bucure[ti, secretar de stat the legal basis for the deployment în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, fost Agent al României in Romania of a facility of its missile în cazul „Delimitarea maritim` în Marea Neagr` (România defence system, the US is firmly c. Ucraina)“, în perioada 2004-2009, fost Agent Guvernamental committed to the defence of Romania’s territory from ballistic attacks al României la Curtea European` a Drepturilor Omului and connected threats. (2003-2004). Este membru al Cur]ii Permanente de Arbitraj [i membru supleant (din partea României) al Comisiei Europene Keywords: USA; missile defence; pentru Democra]ie prin Drept (Comisia de la Vene]ia) a Consiliului principle of indivisibility of allied security; principle of NATO solidarity Europei. În perioada 2010-2011, a fost negociatorul-[ef al Acordului privind amplasarea sistemului de ap`rare

11 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Acest risc, precum [i con[tientizarea lui, pe baza evalu`rilor de specialitate ale guvernelor statelor membre ale NATO, dar [i ale mediului academic, au determinat evolu]ii importante de adaptare [i r`spuns atât la nivel conceptual, cât [i prin dezvoltarea modalit`]ilor de contracarare a acestei amenin]`ri grave pentru alia]ii NATO. Exper]ii în materie de securitate sunt unanimi în a evalua c` riscurile generate de poten]iale atacuri cu rachete cu raz` scurt` [i medie de ac]iune, inclusiv în spa]iul european din care face parte România, sunt în cre[tere, în timp ce, din punct de vedere tehnologic, sistemele balistice devin mai flexibile, mobile, precise, iar raza lor de ac]iune spore[te1. Peste 30 de state posed` sau sunt în curs de a se dota cu rachete balistice care sunt capabile s` transporte la ]int` nu doar focoase conven]ionale, dar [i nucleare, chimice sau biologice. Proliferarea lor nu presupune existen]a unui risc imediat de atac pentru alia]i, îns` NATO are obliga]ia de a lua în considera]ie aceste amenin]`ri [i de a asigura o ap`rare adecvat` pentru popula]iile, teritoriile [i for]ele statelor membre ale Alian]ei2. La nivelul NATO, a existat o evolu]ie treptat`, reflectat` în documentele cele mai importante ale Alian]ei. Astfel, în paragraful 37 din Declara]ia [efilor de state [i de guverne adoptat` la summitul NATO de la Bucure[ti (3 aprilie 2008)3, se arat` c` „proliferarea rachetelor balistice reprezint` o amenin]are crescând` pentru popula]iile, teritoriul [i for]ele Alian]ei. Ap`rarea antirachet` este parte a unui r`spuns mai amplu de contracarare a acestei amenin]`ri. De aceea, recunoa[tem contribu]ia substan]ial` pe care planificata dislocare în Europa a capacit`]ilor de ap`rare antirachet` ale SUA o aduce protec]iei alia]ilor împotriva rachetelor balistice cu raz` lung` de ac]iune. Explor`m modalit`]i de conectare a acestor capabilit`]i cu eforturile curente ale NATO în domeniul ap`r`rii antirachet`, ca o cale de a ne asigura c` ele vor constitui parte integrant` a oric`rei arhitecturi viitoare a sistemului NATO de ap`rare antirachet`. Având în vedere principiul indivizibilit`]ii securit`]ii alia]ilor, precum [i pe cel al solidarit`]ii NATO,

împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, respectiv al Declara]iei comune România-SUA privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, adoptat` la aceea[i dat`. 1 Întreb`ri [i r`spunsuri privind participarea României la sistemul de ap`rare antirachet` al SUA, site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe, Dosare politice de actualitate, pe site-ul http://www.mae.ro/ node/1523, accesat la 30 iunie 2012. 2 NATO Secretary General’s Annual Report 2011, sec]iunea „Tackling Emerging Security Challenges“, pe site-ul http://www.nato.int/ebookshop/briefing/new-security-challenges/new-security-challenges- e.pdf., accesat la 6 aprilie 2012. 3 Întreb`ri [i r`spunsuri privind participarea României la sistemul de ap`rare antirachet` al SUA, ibidem; vezi [i Declara]ia summitului de la Bucure[ti, 3 aprilie 2008, pe site-ul http://www.nato.int/cps/ en/natolive/official_texts_8443.htm?selectedLocale=en, accesat la 30 iunie 2012.

12 Proiec]ii conceptuale

îns`rcin`m Consiliul Nord-Atlantic în Sesiune Permanent` s` dezvolte op]iuni pentru o arhitectur` cuprinz`toare a sistemului de ap`rare antirachet` care s` asigure acoperirea tuturor teritoriilor [i popula]iilor aliate care nu sunt acoperite de sistemul american, în scopul reevalu`rii lor la summitul NATO din 2009, în vederea fundament`rii oric`rei decizii politice viitoare“. Este pentru prima oar` când, la nivel conceptual, în cadrul Alian]ei se adopt` formal principiul indivizibilit`]ii securit`]ii alia]ilor, precum [i cel al solidarit`]ii NATO, respectiv cel al acoperirii tuturor teritoriilor [i popula]iilor aliate, pe lâng` cel al acoperirii for]elor dislocate în teatre de opera]ii, transpus în conceptul ALTBMD (Active Layered Theatre Ballistic Missile Defense – Sistemul de ap`rare activ` stratificat` împotriva rachetelor balistice în teatru). Ulterior, la summitul NATO de la Strasbourg-Kehl (4 aprilie 2009), Declara]ia [efilor de state [i de guverne4 reitereaz` (în paragraful 50) concluziile summitului de la Bucure[ti cu privire la ap`rarea antirachet` [i men]ioneaz` (în paragraful 51): „Ca r`spuns la sarcinile summitului de la Bucure[ti vizând dezvoltarea de op]iuni pentru o arhitectur` cuprinz`toare de ap`rare antirachet` care s` acopere toate teritoriile [i popula]iile aliate, au fost discutate [i evaluate din perspectiv` politico-militar` mai multe variante de configura]ii tehnice. Recunoa[tem necesitatea continu`rii demersurilor. Pe acest fond, o contribu]ie viitoare cu elemente de arhitectur` principale din partea Statelor Unite poate substan]ia demersurile [i eforturile NATO în domeniu“. De asemenea, în paragraful 52 se constat` c`, „pornind de la analizele tehnice [i politico-militare ale op]iunilor de arhitectur`, consider`m c` amenin]`rile legate de rachete balistice trebuie abordate în mod prioritizat, care s` ]in` cont de iminen]a amenin]`rilor [i de nivelul de risc acceptabil. Ne-a fost prezentat` o analiz` cuprinz`toare a variantelor tehnice de arhitectur` [i suntem de acord cu punctul de vedere general c`, de[i unele op]iuni nu îndeplinesc criteriile de la Bucure[ti, fiecare configura]ie are atât avantaje, cât [i lipsuri“. Totodat`, în paragraful 53 al Declara]iei [efilor de state [i de guverne a summitului NATO de la Strasbourg-Kehl, pe baza acestor evalu`ri, se concluzioneaz` c`, „având în vedere principiul indivizibilit`]ii securit`]ii aliate [i pe cel al solidarit`]ii colective, îns`rcin`m Consiliul Nord-Atlantic în sesiune permanent` ca, pe baza sarcinilor primite la summitul de la Bucure[ti [i pe baza elementelor de arhitectur` deja analizate, s` prezinte recomand`ri, inclusiv variante de arhitectur`, pentru urm`torul summit al Alian]ei. În vederea fundament`rii oric`rei decizii politice viitoare pe segmentul ap`r`rii antirachet`, de asemenea, îns`rcin`m Consiliul Nord-Atlantic în sesiune permanent` s` identifice [i s` întreprind` activit`]ile

4 Ibidem, vezi [i Declara]ia summitului de la Strasbourg/Kehl, pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/ natolive/news_52837.htm?selectedLocale=en, accesat la 30 iunie 2012.

13 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 de ordin politico-militar [i tehnic legate de un posibil rol extins al sistemului ALTBMD dincolo de protec]ia trupelor aliate dislocate în teatre, care s` includ` ap`rarea antirachet` a teritoriului aliat“. Summitul NATO de la Lisabona (19-20 noiembrie 2010) face îns` pasul decisiv [i ia decizia politic` de creare a sistemului NATO de ap`rare antirachet`. Astfel, paragraful 36 din Declara]ia [efilor de state [i de guverne5 adoptat` la summit men]ioneaz` elocvent c` „amenin]area creat` de proliferarea rachetelor balistice la adresa popula]iilor, teritoriului [i for]elor NATO din Europa este în cre[tere. Cum ap`rarea antirachet` reprezint` o parte a unui r`spuns mai amplu la aceast` amenin]are, am decis ca Alian]a s` dezvolte o capabilitate de ap`rare antirachet` pentru a-[i îndeplini obiectivul fundamental de ap`rare colectiv` (subl. a.). Scopul unei capabilit`]i NATO în domeniul ap`r`rii antirachet` este de a asigura acoperire [i protec]ie complete pentru toate popula]iile, teritoriul [i for]ele NATO din Europa (subl. a.) împotriva amenin]`rilor crescânde reprezentate de proliferarea rachetelor balistice, pe baza principiilor indivizibilit`]ii securit`]ii [i solidarit`]ii aliate, reparti]iei echitabile a riscurilor [i sarcinilor, ca [i a provoc`rilor rezonabile, ]inând cont de nivelul amenin]`rii, fezabilitatea tehnic` [i accesibilitatea costurilor [i în concordan]` cu cele mai recente analize de risc aprobate la nivelul Alian]ei“. De asemenea, paragraful 37 stabile[te c`, „în acest scop, am decis s` extindem rolul sistemului de ap`rare activ` stratificat` împotriva rachetelor balistice în teatru (ALTBMD) dincolo de protec]ia trupelor NATO dislocate pentru a proteja popula]iile, teritoriul [i for]ele NATO din Europa. În acest context, abordarea adaptiv` în etape a SUA este binevenit` ca o contribu]ie na]ional` valoroas` la viitoarea arhitectur` de ap`rare antirachet` a NATO, ca [i alte posibile contribu]ii voluntare ale alia]ilor“. În plus, noul concept strategic al NATO, adoptat tot la summitul de la Lisabona, prevede, la paragraful 19, punctul 6, „dezvoltarea unei capabilit`]i NATO pentru a ap`ra teritoriile [i popula]iile aliate împotriva atacurilor cu rachete balistice ca element fundamental al ap`r`rii colective (subl. a.), care va contribui la indivizibilitatea securit`]ii Alian]ei“. Summitul de la Chicago din mai 2012 adopt` noi decizii importante pentru concretizarea deciziei politice de la Lisabona. Astfel, se reiau elementele esen]iale din documentele summiturilor anterioare, fiind reiterat` (în paragraful 58) al Declara]iei [efilor de state [i de guverne adoptat` la summit6 preocuparea

5 Ibidem, vezi [i Declara]ia summitului de la Lisabona, pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/natolive/ official_texts_68828.htm?selectedLocale=en, accesat la 30 iunie 2012. 6 Declara]ia summitului de la Chicago, pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/SID-C5895414- 2E163C19/natolive/official_texts_87593.htm, accesat la 30 iunie 2012.

14 Proiec]ii conceptuale pentru „amenin]area în cre[tere pe care o aduce la adresa Alian]ei proliferarea rachetelor balistice“, se reaminte[te, de asemenea, decizia de la Lisabona privind dezvoltarea capabilit`]ii de ap`rare antirachet` a NATO pentru îndeplinirea misiunii majore de ap`rare colectiv`, precum [i scopul acesteia: „a asigura acoperirea integral` [i protec]ia tuturor popula]iilor, teritoriului [i for]elor statelor europene ale NATO împotriva amenin]`rilor în cre[tere generate de proliferarea rachetelor balistice, pe baza principiilor indivizibilit`]ii securit`]ii aliate [i solidarit`]ii în cadrul NATO, împ`r]irii echitabile a riscurilor [i a sarcinilor, precum [i provoc`rilor rezonabile, cu luarea în considerare a nivelului amenin]`rii, sustenabilit`]ii financiare [i fezabilit`]ii tehnice [i în func]ie de ultimele evalu`ri ale amenin]`rii agreate la nivelul Alian]ei. În cazul în care eforturile interna]ionale vor permite reducerea amenin]`rilor generate de proliferarea rachetelor balistice, ap`rarea antirachet` a NATO poate [i va fi adaptat` în mod corespunz`tor“. Pe de alt` parte, Declara]ia summitului subliniaz` [i rolul pur defensiv al ap`r`rii antirachet`, precum [i caracterul s`u complementar cu descurajarea nuclear` (paragraful 59). De altfel, summitul de la Chicago a mai luat o decizie important` privind includerea ap`r`rii antirachet` în mixul de capabilit`]i al Alian]ei, al`turi de armamentul conven]ional [i for]a de descurajare nuclear`, ca element de sine st`t`tor, dar complementar acestor capabilit`]i, prin adoptarea Deterrence and Defence Posture Review (Revizuirea posturii de descurajare [i ap`rare) a NATO7. Cea mai important` decizie a Alian]ei la Chicago este îns` declararea capabilit`]ii interimare a sistemului NATO de ap`rarea antirachet`. Paragraful 60 din Declara]ia summitului men]ioneaz`: „Ne bucur`m ast`zi s` declar`m c` Alian]a a dobândit o Capabilitate NATO Interimar` de ap`rare împotriva rachetelor balistice. Aceasta va constitui cu efect imediat o prim` etap` semnificativ` pe plan opera]ional, în concordan]` cu decizia noastr` de la Lisabona, oferind o acoperire maxim` în limita mijloacelor disponibile pentru ap`rarea popula]iilor, teritoriului [i for]elor noastre din zona de sud a Europei c`reia îi apar]in statele europene membre ale NATO împotriva unui atac cu rachete balistice (subl. a.). Obiectivul nostru r`mâne s` dot`m Alian]a cu o capacitate opera]ional` a NATO de ap`rare împotriva rachetelor balistice, care s` fie capabil` s` asigure acoperirea complet` [i protec]ia ansamblului de popula]ii, teritoriul [i for]ele statelor europene ale NATO, pe baza contribu]iilor na]ionale voluntare, inclusiv sisteme na]ionale de interceptori [i senzori, aranjamente de sta]ionare [i pe baza extinderii capabilit`]ii stratificate de ap`rare antirachet` în teatrele

7 Pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_87597.htm, accesat la 30 iunie 2012.

15 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 de opera]ii (ALTBMD). Numai sistemele de comand` [i control al ALTBMD [i extinderea sa pentru ap`rarea teritorial` sunt eligibile pentru finan]are comun`. În contextul capabilit`]ii NATO de ap`rare împotriva rachetelor balistice, Turcia g`zduie[te un radar înaintat de avertizare timpurie. Not`m eventualele posibilit`]i de cooperare în domeniul ap`r`rii antirachet` [i încuraj`m alia]ii s` exploreze posibilit`]ile de contribu]ii na]ionale adi]ionale, inclusiv cooperarea multina]ional`, s` furnizeze capacit`]ile respective, precum [i s` utilizeze sinergiile poten]iale în planificare, dezvoltare, achizi]ie [i dislocare“. Paragraful 61 din Declara]ie prevede, totodat`, asigurarea „controlului politic deplin al alia]ilor“ asupra ac]iunilor militare desf`[urate sub egida acestei capabilit`]i interimare, precum [i, având în vedere timpul scurt de zbor al rachetelor balistice, agrearea de c`tre Consiliul Nord-Atlantic de reguli [i proceduri prestabilite, inclusiv cu luarea în considerare a consecin]elor intercept`rii în mod compatibil cu cerin]ele de acoperire [i protec]ie. De asemenea, se îns`rcineaz` Consiliul s` revad` periodic implementarea capabilit`]ii interimare, inclusiv înaintea reuniunilor mini[trilor de externe [i ai ap`r`rii [i s` preg`teasc`, pân` la urm`torul summit, un raport cuprinz`tor privind progresele înregistrate [i temele care vor fi abordate pentru dezvoltarea viitoare a sistemului. Problematica rela]iei cu Rusia este [i ea reglementat` în paragraful 62. Astfel, se arat` c` Alian]a „r`mâne angajat`“ c`tre cooperarea cu Rusia în domeniul ap`r`rii antirachet`, „în spiritul încrederii reciproce [i al reciprocit`]ii“, [i se arat` dispus` ca, „prin eforturi continue în cadrul Consiliului NATO-Rusia“, s` se încerce s` se „determine cum pot cele dou` sisteme independente de ap`rare antirachet`, al NATO [i al Rusiei, s` ac]ioneze împreun` pentru a înt`ri securitatea european`“. Este evocat` propunerea de creare a celor dou` centre comune NATO-Rusia – de fuziune a datelor antirachet` [i de planificare opera]ional` comun` – pentru a coopera în domeniul ap`r`rii antirachet`. Totodat`, se propune dezvoltarea unui regim de transparen]`, bazat pe schimb regulat de informa]ii despre capabilit`]ile curente de ap`rare antirachet` ale NATO [i Rusiei, deoarece „o astfel de cooperare concret` este cel mai bun mijloc de a furniza Rusiei asigur`rile pe care le dore[te cu privire la planurile [i capabilit`]ile de ap`rare antirachet` ale NATO“. În acela[i text se reafirm` c` „ap`rarea antirachet` a NATO în Europa nu va submina stabilitatea strategic`. Ap`rarea antirachet` nu este îndreptat` împotriva Rusiei [i nu va submina capabilit`]ile strategice de descurajare ale Rusiei. Ap`rarea antirachet` a NATO este destinat` s` apere împotriva poten]ialelor amenin]`ri provenite din afara spa]iului euroatlantic. Regretând declara]iile recurente ale Rusiei privind posibile m`suri îndreptate împotriva sistemului de ap`rare antirachet` al NATO, salut`m deschiderea Rusiei de a continua dialogul cu scopul de a ajunge la un acord cu privire la cadrul cooper`rii viitoare în domeniul ap`r`rii antirachet`“.

16 Proiec]ii conceptuale

În acest context, contribu]ia României prin participarea cu baza aerian` de la Deveselu (jude]ul Olt) la Sistemul din Europa al Statelor Unite de ap`rare împotriva rachetelor balistice realizat într-o abordare adaptiv` în etape (EPAA – United States European Phased Adaptive Approach for Ballistic Missile Defense) dobânde[te o semnifica]ie aparte: dac` la Chicago alia]ii au decis crearea capabilit`]ii antirachet` interimare a NATO, pe baza concretiz`rii fazei I a EPAA (prin desf`[urarea prin rota]ie a primei nave americane cu sistem AEGIS în Marea Mediteran` [i opera]ionalizarea radarului de detectare a poten]ialelor tiruri ostile cu rachete din Turcia, trecute de SUA sub comand` NATO), urm`torul pas al dezvolt`rii sistemului NATO antirachet` va fi reprezentat de site-ul din România, ce va deveni opera]ional în anul 2015 [i care va constitui capabilitatea ini]ial` a sistemului aliat.

Istoricul particip`rii României la Sistemul din Europa al Statelor Unite de ap`rare împotriva rachetelor balistice realizat într-o abordare adaptiv` în etape8 Ca stat membru al NATO, România este obligat` s` ac]ioneze în orice situa]ie în care un membru al Alian]ei este supus unui atac armat, în baza Articolului 5 din Tratatul de la Washington din 1949, care stipuleaz` principiul [i mecanismele legitimei ap`r`ri colective, aplicabile la nivelul Alian]ei. Pe data de 17 septembrie 2009, pre[edintele SUA, Barack Obama, a anun]at decizia de a dezvolta sistemul american de ap`rare antirachet` în Europa într-o abordare nou`, adaptiv` în etape – faimosul deja EPAA, care s` protejeze mai bine for]ele desf`[urate în Europa [i în teatrele de opera]ii, atât americane, cât [i ale alia]ilor, precum [i popula]iile [i teritoriile SUA [i ale alia]ilor lor9. Noua abordare înlocuia conceptul pus în aplicare anterior de administra]ia George W. Bush, care nu asigura decât o acoperire par]ial` a teritoriului aliat din Europa (România nu era acoperit` de acest concept al sistemului american antirachet` decât în partea de nord-vest a teritoriului na]ional). La data de 22 octombrie 2009, vicepre[edintele american Joseph Biden a efectuat o vizit` la Bucure[ti, prilej cu care a fost discutat [i programul de ap`rare privind sistemul antirachet` propus de pre[edintele Barack Obama. Cu acel prilej, înaltul oficial american declara în conferin]a de pres` organizat` ulterior convorbirilor avute cu pre[edintele României de atunci: „Apreciez foarte mult faptul

8 Întreb`ri [i r`spunsuri privind participarea României la sistemul de ap`rare antirachet` al SUA, ibidem. 9 Casa Alb`, Pre[edintele Obama vorbe[te despre ap`rarea antirachet` în Europa, 17 septembrie 2009, pe site-ul http://www.whitehouse.gov/video/President-Obama-Speaks-on-Missile-Defense-in-Europe, accesat la 30 iunie 2012.

17 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 c` România a adoptat cu bra]ele deschise noul sistem de ap`rare antirachet` pe care vrem s` îl introducem în Europa, care va înlocui cu o arhitectur` mult mai bun` varianta ini]ial` a sistemului care urma s` apere securitatea Europei. Acest nou sistem protejeaz` fizic Europa, dar [i Statele Unite“. De asemenea, la data de 16 noiembrie 2009, cu prilejul vizitei de lucru la Washington a secretarului de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe român, Bogdan Aurescu, acesta a avut întrevederi cu oficiali americani din cadrul Administra]iei SUA (Departamentul de Stat, Pentagon [i Consiliul Securit`]ii Na]ionale). Cu aceast` ocazie, oficialul român a exprimat disponibilitatea României de a continua discu]iile bilaterale privind perspectivele noului proiect al sistemului antirachet`, propus de pre[edintele Obama, în contextul dezbaterilor în curs din cadrul NATO, în conformitate cu principiul indivizibilit`]ii securit`]ii statelor aliate. În urma deciziei din septembrie 2009 a noii administra]ii democrate [i ca urmare a unui proces decizional complex la nivelul factorilor de decizie americani, la data de 4 februarie 2010, doamna Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor [i securitate interna]ional` în cadrul Departamentului de Stat al SUA, a prezentat, în cadrul unei întrevederi la Bucure[ti cu pre[edintele României, propunerea pre[edintelui SUA vizând participarea României în proiectul american de abordare adaptiv` în etape a ap`r`rii antirachet` în Europa. La aceea[i dat`, Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii (CSAT) a decis ca România s` r`spund` pozitiv propunerii americane. Pentru punerea în aplicare a acestei decizii au fost ini]iate negocieri cu partea american` cu privire la încheierea Acordului între România [i Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de ap`rare împotriva rachetelor balistice al SUA în România (în continuare, denumit Acordul). Mandatul delega]iei române a fost aprobat de pre[edintele României [i de CSAT (fiind actualizat prin Raportul celei de-a cincea runde de negocieri, desf`[urat` în martie 2011). Delega]ia român` a fost condus` de c`tre secretarul de stat Bogdan Aurescu [i a avut în componen]` reprezentan]i ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, Ministerului Administra]iei [i Internelor, Ministerului Justi]iei, Ministerului Finan]elor Publice [i ai altor institu]ii din sistemul de securitate na]ional` cu competen]e în domeniu. Pentru preg`tirea rundelor au avut loc, sub coordonarea [efului delega]iei române, 36 de reuniuni în format inter-institu]ional ale reprezentan]ilor structurilor române implicate în procesul de negociere. Delega]ia american` a fost condus` de c`tre subsecretarul de stat Ellen Tauscher. În cadrul unora dintre runde, [eful delega]iei a fost Frank Rose, asistentul adjunctului secretarului de stat pentru opera]iuni de verificarea [i controlul armamentului

18 Proiec]ii conceptuale

în cadrul Departamentului de Stat, delega]ia fiind compus` din reprezentan]i ai Departamentului de Stat, Departamentului Ap`r`rii, Agen]iei de Ap`rare Antirachet`, Comandamentului European al Statelor Unite [i ai Ambasadei SUA la Bucure[ti. În total s-au desf`[urat 8 întâlniri bilaterale cu privire la textul Acordului, dintre care [apte runde consacrate discu]iilor pe text (desf`[urate la Bucure[ti, la 17-18 iunie 2010, 26-27 iulie 2010, 17 septembrie 2010, 14 decembrie 2010, 8 martie 2011, 6 aprilie 2011, 4 mai 2011). Cu prilejul rundei a 7-a, din 4 mai 2011, textul Acordului a fost convenit ad referendum, la nivelul delega]iilor de negociatori. Runda din 4 mai 2011 a fost precedat` de anun]ul public, la data de 3 mai 2011, de c`tre pre[edintele României, Traian B`sescu, al loca]iei în care va fi amplasat sistemul american antirachet` în România – baza militar` Deveselu (jude]ul Olt), pe baza deciziei CSAT în acest sens din data de 2 mai 2011. De altfel, la data de 3 mai 2011, oficiali români [i americani, inclusiv [efii celor dou` echipe de negociatori, înso]i]i de [eful Agen]iei SUA de Ap`rare Antirachet`, conducerea Comandamentului European al Statelor Unite [i reprezentan]i ai Ambasadei SUA la Bucure[ti, [eful Statului Major General al Armatei României, s-au deplasat în jude]ul Olt pentru a discuta cu autorit`]ile locale [i cu comunitatea local` cu privire la amplasarea în baza de la Deveselu a unor elemente ale scutului antirachet`. La 4 mai 2011, la Palatul Parlamentului, a avut loc întâlnirea [efilor celor dou` echipe de negociatori, înso]i]i de [eful Agen]iei SUA de Ap`rare Antirachet`, conducerea Comandamentului European al Statelor Unite, reprezentan]i ai Ambasadei SUA la Bucure[ti, al]i membri ai delega]iilor de negociere, cu membrii Comisiilor de politic` extern` [i ap`rare din Senat [i din Camera Deputa]ilor, membri ai Grupului de Prietenie cu SUA din Parlamentul României, cu pre[edintele [i vicepre[edintele Senatului României, ocazie prin care au fost prezentate detalii de natur` politico-diplomatic` legate de participarea României la sistemul american de ap`rare antirachet`. În cadrul ultimei întâlniri a conducerilor echipelor de negociere, care a avut loc la Washington, la 6 iunie 2011, a fost verificat textul Acordului din punctul de vedere al redact`rii în limbile român` [i englez` [i s-a realizat parafarea textului de c`tre [efii celor dou` delega]ii de negociatori. Discu]iile s-au desf`[urat, pe tot parcursul celor 8 runde (care au fost precedate de dou` runde de consult`ri prealabile, februarie [i mai 2010), într-o atmosfer` de parteneriat real, ambele p`r]i ac]ionând pentru convenirea unui text reciproc avantajos, care s` r`spund` adecvat intereselor de securitate ale p`r]ilor [i necesit`]ii asumate prin documentele Alian]ei de creare a unui sistem NATO antirachet`, pe baza contribu]iei SUA, la care România va participa.

19 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Ulterior finaliz`rii negocierilor [i paraf`rii textului, Acordul a fost semnat, la data de 13 septembrie 2011, la Washington, de c`tre ministrul român al afacerilor externe [i secretarul de stat american Hillary Clinton, în cadrul vizitei în SUA a pre[edintelui României. La data de 23 septembrie 2011, în urma aprob`rii pre[edintelui României, precum [i cu acordul p`r]ii americane, în aplicarea Articolului 39 al Legii 590/2003 privind tratatele, pentru a asigura o informare cât mai corect` [i exact`, Acordul a fost f`cut public de c`tre [eful echipei române de negociere în cadrul unui briefing de pres` organizat la sediul Ministerului Afacerilor Externe. Articolul 19 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele prevede c` se supun Parlamentului României spre ratificare tratatele la nivel de stat, indiferent de domeniul de reglementare. Prin urmare, acest Acord, încheiat la nivel de stat, a fost supus spre ratificare Parlamentului. Procedura de ratificare a fost finalizat` la 6 decembrie 2011, cu o foarte consistent` majoritate în Camera Deputa]ilor [i cu unanimitate în Senat (camera decizional`). Legea nr. 290/2011, de ratificare a Acordului, a fost publicat` în Monitorul oficial al României nr. 910 din 21 decembrie 2011. Ca urmare a îndeplinirii, de c`tre Ministerul Afacerilor Externe, a procedurilor de notificare cerute de Legea nr. 590/2003 privind tratatele, Acordul a intrat în vigoare la data de 23 decembrie 2011.

Prezentarea textului10 Acordului între România [i Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de ap`rare împotriva rachetelor balistice al SUA în România 1. Preambulul Preambulul Acordului (paragrafele 2, 3) cuprinde referiri ample la Parteneriatul Strategic dintre România [i Statele Unite ale Americii [i dezvoltarea în continuare a acestuia, precum [i la viziunea comun` a unui Parteneriat Strategic mai extins [i mai profund, inclusiv dezvoltarea mecanismelor consolidate de consult`ri politice [i militare pentru a ameliora securitatea reciproc` a p`r]ilor. Sunt incluse, astfel, pentru prima oar`, referiri la Parteneriatul Strategic româno-american într-un document bilateral obligatoriu din punct de vedere juridic.

10 Textul Acordului, în limba român`, se poate consulta pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe, http://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2011.09_scut_ro.pdf, accesat la 30 iunie 2012. La redactarea acestei sec]iuni au fost utilizate textul Acordului, precum [i Expunerea de motive la Legea nr. 290/2011, de ratificare a Acordului, publicat` în Monitorul oficial al României nr. 910 din 21 decembrie 2011. Pentru textul în limba englez`, vezi U.S. Department of State, The Agreement between Romania and the United States of America on the Deployment of the United States Ballistic Missile Defense System in Romania/Acordul între România [i SUA privind amplasarea sistemului de ap`rare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, pe site-ul http://www.state.gov/t/avc/trty/172915.htm, accesat la 30 iunie 2012.

20 Proiec]ii conceptuale

Textul confirm`, în paragraful 2, angajamentul celor dou` p`r]i de a participa la sistemul de ap`rare antirachet` dezvoltat în cadrul NATO. Sunt men]ionate (paragrafele 2 [i 3) principiile pe care le-a promovat constant România în cadrul NATO în ceea ce prive[te ap`rarea antirachet`: solidaritatea, principiul indivizibilit`]ii securit`]ii, precum [i faptul c` sistemul NATO antirachet` acoper` întregul teritoriu al Alian]ei (spre deosebire de proiectul antirachet` anterior), precum [i popula]iile [i for]ele europene ale NATO. Este, de asemenea, men]ionat` ideea pentru care atât România, cât [i SUA au militat, [i anume c` sistemul NATO este o „misiune cheie“ a Alian]ei. Limbajul este în conformitate cu deciziile adoptate la summitul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010 [i anticipeaz` decizia summitului de la Chicago de declarare a capabilit`]ii interimare a sistemului NATO antirachet`. Textul reflect` decizia luat` la nivelul NATO de integrare a capacit`]ilor SUA de ap`rare antirachet` – la care, prin acest Acord, particip` nemijlocit [i substan]ial [i România – în arhitectura Sistemului de ap`rare antirachet` care va fi dezvoltat de NATO. Practic, dup` ce Sistemul NATO antirachet` va deveni opera]ional, Sistemul – parte component` a EPAA – din România va fi plasat sub control NATO, iar Baza de la Deveselu va deveni, în acest sens, o loca]ie a NATO. P`r]ile recunosc (în paragraful 6) importan]a înt`ririi securit`]ii lor na]ionale individuale [i colective în conformitate cu Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite [i dreptul interna]ional. Sunt reconfirmate natura exclusiv defensiv` a sistemului Statelor Unite [i conformitatea utiliz`rii sale cu Carta Organiza]iei Na]iunilor Unite. De asemenea, textul afirm` (în paragraful 7) necesitatea de a conjuga [i spori eforturile p`r]ilor în vederea legitimei ap`r`ri individuale [i colective, pentru men]inerea p`cii [i securit`]ii interna]ionale. Utilizarea Sistemului este, astfel, circumscris` strict exercit`rii dreptului la legitim` ap`rare individual` [i colectiv`, ceea ce explic` referin]a la Carta ONU, care consacr` expres acest drept în articolul 51. Preambulul consacr`, de asemenea (în paragrafele 8 [i 9), valoarea ad`ugat` a sistemului, rolul cooper`rii româno-americane în acest domeniu la consolidarea securit`]ii României, Statelor Unite [i alia]ilor lor. Se consacr` juridic interesele comune în materie de ap`rare [i se recunoa[te expres (în paragraful 9) c` participarea României contribuie direct la cre[terea securit`]ii SUA, a României, a NATO [i a partenerilor lor. Paragraful 10 indic`, în mod expres, c` ambele ]`ri deruleaz` o cooperare în domeniul securit`]ii, care nu se reduce la proiectul antirachet`. A fost introdus` [i o referire, în paragraful 12, la posibilitatea modific`rii/actualiz`rii Acordului dintre România [i Statele Unite ale Americii privind activit`]ile for]elor Statelor Unite sta]ionate pe teritoriul României, semnat la Bucure[ti la 6 decembrie 2005, [i a Acordului între România [i Statele Unite ale Americii privind statutul for]elor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001 (Acordul SOFA Suplimentar). Astfel, textul stipuleaz` c` va avea loc un proces de evaluare a implement`rii acestor instrumente juridice în vederea convenirii unor viitoare modific`ri. 2. Obiectivele [i domeniul de aplicare (articolul I) Este enun]at obiectul tratatului – fixarea cadrului juridic (drepturile [i obliga]iile p`r]ilor) pentru amplasarea sistemului de ap`rare antirachet` în baza militar` româneasc` de la Deveselu. 3. Defini]ii (articolul II) Textul acestui articol include defini]iile celor mai importan]i termeni utiliza]i în Acord, în primul rând a sistemului în sine [i men]ionarea locului în care va fi instalat, dar [i ale altor termeni (baz`, facilitate, spa]iu aerian restric]ionat). Este de re]inut, printre altele, men]iunea expres` c` interceptorii nu pot avea focos nuclear.

21 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

4. Reglementarea rela]iei dintre NATO [i sistemul de ap`rare împotriva rachetelor balistice al SUA (articolul III) Articolul, care este unul dintre cele mai importante ale Acordului, reglementeaz` leg`tura dintre contribu]ia României la Sistemul SUA antirachet`, prin Baza din România, [i Sistemul de ap`rare antirachet` al NATO [i consacr` angajamentul României [i SUA de a colabora strâns pentru dezvoltarea Sistemului. Textul stabile[te, totodat`, în alineatul 4, garan]ii importante de securitate pentru România, în contextul oferit de NATO [i Tratatul s`u fondator din 1949, respectiv în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral, prin specificarea expres` a angajamentului ferm al SUA de a ap`ra teritoriul României, prin intermediul sistemului antirachet`, atât contra riscurilor reprezentate de proliferarea rachetelor balistice, cât [i împotriva unui atac efectiv. 5. Regimul juridic al Bazei Deveselu (articolul IV) Acest text prevede expres c` România va continua s` exercite toate atributele suveranit`]ii asupra Bazei, care este [i r`mâne o baz` româneasc`, Acordul necreând o baz` american` în România. De altfel, Baza este sub comand` româneasc`, exercitat` de un comandant român. Textul include confirmarea expres` a faptului c` în Baz` nu vor fi întreprinse ac]iuni care ar înc`lca suveranitatea sau legile statului român [i c` toate opera]iunile întreprinse vor respecta cerin]ele de protec]ie a s`n`t`]ii [i siguran]ei publice. De asemenea, este prev`zut c` toate cl`dirile, inclusiv cele construite, utilizate, modificate sau îmbun`t`]ite de for]ele Statelor Unite, sunt proprietatea României. Este stabilit [i un plafon al for]elor SUA – 500, atât pentru membrii for]ei SUA, cât [i pentru componenta civil`, asigurându-se, astfel, controlul, firesc, al p`r]ii române asupra acestui aspect, care ]ine de suveranitatea României, dar [i gradul de transparen]` public` necesar pentru opinia public` din România [i pentru partenerii externi. Prevederea include o men]iune, în sensul c` num`rul de membri ai for]elor SUA desf`[ura]i în Baz` în mod obi[nuit va fi de aproximativ 150 de persoane. Alte prevederi reglementeaz` aspecte precum realizarea construc]iilor, accesul în Baz`, asigurarea securit`]ii [i protec]iei Bazei, realizarea schimbului de informa]ii, atribu]iile comandatului român [i cooperarea cu Reprezentantul de rang înalt al SUA. 6. Regimul juridic al facilit`]ii din baza româneasc` (articolul V) Articolul V men]ioneaz` componentele sistemului de ap`rare antirachet` care vor fi instalate în baz`: un sistem de lansare, un sistem de comand` [i control, un sistem radar, care va avea ca sarcin` doar controlul tirului interceptorilor (sistemul radar pentru detectarea rachetelor ostile nefiind amplasate în România, ci în Turcia), un sistem de comunica]ii, infrastructur` de utilit`]i, infrastructur` de securitate, infrastructur` de depozitare [i distribuire a combustibilului, echipament [i infrastructur` aferente misiunii [i sprijinirii misiunii. De asemenea, textul prevede c` partea american` are obliga]ia s` raporteze în scris României, în momentul amplas`rii/desf`[ur`rii ini]iale [i, ulterior, la fiecare [ase luni, descrierea elementelor Sistemului, inclusiv a interceptorilor, [i orice modific`ri ale acestora. Obliga]ia de raportare este extins` [i cu privire la for]ele Statelor Unite, contractorii Statelor Unite, angaja]ii contractorilor Statelor Unite [i membrii de familie care lucreaz` sau locuiesc în baz`. De asemenea, Statele Unite vor notifica în scris [i se vor consulta cu România înainte de modific`rile Sistemului [i ale componentelor de ap`rare antirachet` din baz`/facilitate.

22 Proiec]ii conceptuale

Este stipulat` în text numirea unui reprezentant de rang înalt al SUA, având rolul unui punct unic de contact cu partea român` prin comandantul român al bazei. Totodat`, sunt descrise responsabilit`]ile acestuia, aspectele referitoare la accesul în facilitate, asigurarea protec]iei acesteia. Diferen]a de terminologie între cei doi reprezentan]i (român [i american) este justificat` de faptul c`, dac` cel român este responsabil de întreaga baz`, care este sub jurisdic]ia suveran` a României [i r`mâne proprietatea României, în cazul p`r]ii americane, facilitatea nu are statutul unei baze. 7. Aspectele privind comanda [i controlul Sistemului de ap`rare împotriva rachetelor balistice (articolul VI) Textul prevede, în primul alineat, c`, în timp ce Statele Unite vor avea în mod exclusiv comanda [i controlul Sistemului, a[a cum este prev`zut [i în Acordurile în domeniu încheiate anterior de SUA cu Polonia11 [i Cehia12, România are jurisdic]ia suveran` asupra bazei. P`r]ile reconfirm`, în acest articol (alineatul 2), c` Sistemul va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitim` ap`rare, în conformitate cu dreptul interna]ional. Este creat (alineatele 4 [i 5) un mecanism complex [i complet de consult`ri [i informare cu privire la sistemul de ap`rare antirachet`, atât în context NATO, cât [i în plan bilateral. Astfel, se prevede consultarea p`r]ilor cu privire la Sistemul de ap`rare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite [i operarea acestuia în zona Atlanticului de Nord, inclusiv privind consecin]ele unei opera]iuni de ap`rare antirachet` lansate de pe teritoriul României, primirea de informa]ii actuale privind opera]iunile de ap`rare antirachet` referitoare la zona Atlanticului de Nord [i privind statutul facilit`]ii, informarea imediat` a României prin furnizarea de informa]ii de ultim` or` pentru cunoa[terea continu` a situa]iei din orice moment, inclusiv privind rachetele ostile detectate [i urm`rite de sistem, originea [i impactul anticipat al acestora [i angajarea componentelor de ap`rare antirachet` amplasate pe teritoriul României, pentru a asigura nivelul adecvat de cooperare în cazul unei opera]iuni de ap`rare antirachet`. Totodat`, se prevede (în alineatul 6) formarea [i instruirea militarilor români în comanda, controlul [i în operarea sistemelor de ap`rare împotriva rachetelor balistice, inclusiv privind interceptorii, cu scopul de a dobândi cuno[tin]e de fond necesare în dezvoltarea aranjamentelor de comand` [i control preplanificate pentru opera]iuni de ap`rare împotriva rachetelor balistice [i cu privire la func]ionalit`]ile complete ale sistemelor de ap`rare împotriva rachetelor balistice. Aceast` cooperare include formarea [i instruirea pentru opera]iunile de ap`rare antirachet` care vor fi dezvoltate în cadrul NATO [i implementate în context NATO. Textul se refer` la implicarea României ([i SUA) în stabilirea aranjamentelor privind consult`rile, comanda [i controlul prin participarea României ([i a SUA) în Consiliul Nord-Atlantic [i în comitetele relevante ale NATO, ceea ce va asigura conformitatea acestor aranjamente cu politicile stabilite în NATO pentru ap`rarea teritorial` antirachet`.

11 Acordul dintre Guvernul Republicii Polone [i Guvernul Statelor Unite ale Americii privind amplasarea unor interceptori tere[tri în teritoriul Republicii Polone, semnat la Var[ovia, la 20 august 2008, a intrat în vigoare la 15 septembrie 2011, dup` ce a fost amendat pentru a fi adaptat la noua concep]ie EPAA a administra]iei Obama. 12 Acordul între Republica Ceh` [i Statele Unite ale Americii privind stabilirea unei loca]ii radar a sistemului de ap`rare împotriva rachetelor balistice al SUA în Republica Ceh`, semnat la Praga, la 8 iulie 2008, nu a intrat în vigoare, ca urmare a schimb`rii abord`rii SUA privind ap`rarea antirachet` prin lansarea, în septembrie 2009, de c`tre pre[edintele B. Obama, a EPAA.

23 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Nu în ultimul rând, textul prevede, în ultimul alineat, acordul SUA pentru înfiin]area unei pozi]ii de ofi]er român de leg`tur` în cadrul Comandamentului European al Statelor Unite. 8. Informa]ii clasificate (articolul VII) Conform acestui articol, toate informa]iile clasificate furnizate sau generate în aplicarea Acordului vor fi protejate în conformitate cu Acordul dintre Guvernul României [i Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la m`surile pentru protec]ia informa]iilor militare secrete de stat, semnat la Washington la 21 iunie 1995, cu excep]ia informa]iilor NATO clasificate, care vor fi gestionate în conformitate cu Acordul dintre P`r]ile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informa]iilor (Bruxelles, 6 martie 1997). 9. Reglementarea aspectelor de mediu, s`n`tate [i siguran]` (articolul VIII) Dispozi]iile acestui text cuprind un angajament clar [i expres al p`r]ilor de a asigura protec]ia mediului natural [i a s`n`t`]ii umane. Acest text ofer` garan]iile necesare c` activitatea desf`[urat` în baz` nu pune în pericol s`n`tatea persoanelor [i mediul înconjur`tor. Textul reflect` ultimele evolu]ii din dreptul mediului – conform principiului precau]iei, p`r]ile angajându-se s` aib` o abordare preventiv` cu privire la protec]ia mediului. Este stipulat` posibilitatea ca aceste prevederi s` fie dezvoltate în continuare, printr-un aranjament de implementare. 10. Coordonarea cu autorit`]ile locale (articolul IX) Textul prevede c` autorit`]ile locale din zona în care baza este localizat` pot fi consultate de comandantul român [i reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite cu privire la problematica local` (aspecte care au inciden]` asupra zonei din proximitatea bazei). Este o prevedere care pune în eviden]` respectul datorat autorit`]ilor [i comunit`]ii locale din zona bazei de la Deveselu, ale c`ror interese trebuie luate în considerare pentru buna func]ionare a cooper`rii bilaterale în domeniul ap`r`rii antirachet`. 11. Regimul juridic al r`spunderii p`r]ilor [i preten]iilor (articolul X) Textul, foarte important în economia negocierilor [i a Acordului în ansamblu, exclude complet r`spunderea României pentru prejudiciile cauzate în afara teritoriului României prin operarea sistemului, aceast` r`spundere revenind, în consecin]`, SUA, în cazul în care astfel de prejudicii nu sunt rezultatul ac]iunilor sau neglijen]ei României, excep]ie care decurge din normele aplicabile [i din principiile generale de drept, SUA neputând r`spunde pentru ac]iuni sau inac]iuni ale României. Pentru cazul prejudiciilor produse pe teritoriul României, textul confirm` regimul juridic, deja aplicabil, în sensul c` preten]iile formulate în România pentru astfel de prejudicii vor fi gestionate în conformitate cu prevederile Acordului între România [i Statele Unite ale Americii privind statutul for]elor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001 (Acordul SOFA Suplimentar), [i ale Acordului între statele p`r]i la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul for]elor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 (Acordul NATO SOFA). Pentru a implementa aceste dispozi]ii, p`r]ile convin, prin acest articol, s` se întâlneasc` în vederea unei solu]ion`ri juste a preten]iilor. 12. Responsabilit`]ile financiare în rela]ia dintre p`r]i (articolul XI) Textul prevede c` partea american` va suporta integral toate cheltuielile pentru transportul, construc]ia, între]inerea [i operarea elementelor sistemului de ap`rare antirachet`, precum [i pentru servicii solicitate de partea american`, cum ar fi utilit`]ile sau telecomunica]iile. De asemenea, se prevede c` partea român` va suporta doar cheltuielile pentru facilit`]ile aflate sub comand`

24 Proiec]ii conceptuale româneasc` sau folosite în mod exclusiv sau principal de autorit`]ile române, precum [i taxele locale în leg`tur` cu baza, ]inând cont c` dreptul de proprietate asupra imobilelor îi revine p`r]ii române. În privin]a repartiz`rii cheltuielilor pentru realizarea sau ameliorarea construc]iilor [i infrastructurii, în cazul în care ambele p`r]i convin c` este necesar` construirea sau modificarea acestor elemente de infrastructur`, s-a prev`zut suportarea propor]ional` a cheltuielilor, în raport cu gradul de utilizare, formul` care corespunde cu actuala schem` de rambursare din Acordul dintre România [i Statele Unite ale Americii privind activit`]ile for]elor Statelor Unite sta]ionate pe teritoriul României, semnat la Bucure[ti la 6 decembrie 2005. 13. Stabilirea mecanismelor [i instrumentelor de punere în aplicare a Acordului (articolul XII) Se prevede înfiin]area unui organism special – un Subcomitet mixt în cadrul Comitetului mixt înfiin]at prin Acordul dintre România [i Statele Unite ale Americii privind activit`]ile for]elor Statelor Unite sta]ionate pe teritoriul României, semnat la Bucure[ti la 6 decembrie 2005 –, care va gestiona implementarea Acordului. De asemenea, textul prevede realizarea unui inventar al aranjamentelor de implementare existente, încheiate pentru aplicarea Acordului din 2005, care vor fi aplicate [i pentru implementarea prezentului Acord. Inventarul a avut ca scop conturarea instrumentelor juridice tehnice subsecvente Acordului, care vor permite punerea sa în aplicare, adic` fie aranjamentele de implementare existente (cu efectuarea ajust`rilor necesare), fie aranjamente de implementare noi. Ulterior intr`rii în vigoare a Acordului, în termenul prev`zut de acesta, s-a efectuat schimbul de note verbale pentru convenirea inventarului, la 21 martie 2012, urmat de negocierea acestor aranjamente. La data de 29 iunie 2012, co-pre[edin]ii Comitetului mixt au semnat cinci documente bilaterale, necesare pentru punerea în aplicare a Acordului privind ap`rarea antirachet`. Este vorba despre: trei amendamente la aranjamentele de implementare ale Acordului dintre România [i Statele Unite ale Americii privind activit`]ile for]elor Statelor Unite sta]ionate pe teritoriul României din 2005, care se vor aplica [i noului Acord, [i care vizeaz` opera]iunile cu propriet`]i imobiliare [i managementul propriet`]ii imobiliare (gestionarea inventarului de construc]ii [i structuri din zonele [i facilit`]ile unde este permis` prezen]a for]elor SUA), securitatea (procedurile necesare pentru asigurarea securit`]ii componentelor sistemului de ap`rare antirachet` în timpul transportului pe teritoriul României), precum [i crearea Sub-comitetului mixt privind ap`rarea antirachet` din cadrul Comitetului mixt existent; de asemenea, au mai fost semnate dou` aranjamente de implementare, nou convenite în aplicarea Acordului privind ap`rarea antirachet`, cu referire la folosirea terenurilor din jurul bazei Deveselu [i utilizarea spa]iului aerian de deasupra [i din jurul bazei Deveselu13. 14. Interpretarea [i solu]ionarea diferendelor (articolul XIII) Textul prevede c` eventualele diferende vor fi solu]ionate prin consult`ri directe, inclusiv prin intermediul încredin]`rii unor asemenea diferende organismului bilateral special constituit (Subcomitetul mixt).

13 Comunicatul de pres` al Ministerului Afacerilor Externe – „Participarea secretarului de stat Bogdan Aurescu la reuniunea Comitetului mixt româno-american care gestioneaz` aplicarea Acordului dintre România [i SUA privind activit`]ile for]elor Statelor Unite sta]ionate pe teritoriul României“, pe site-ul http://www.mae.ro/node/14242, accesat la 30 iunie 2012.

25 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

15. Intrarea în vigoare, durata, denun]area [i modificarea (articolul XIV) Textul prevede c` Acordul va fi încheiat pe perioad` nedeterminat` [i va intra în vigoare la data ultimei notific`ri privind îndeplinirea, de c`tre fiecare parte, a procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a Acordului. Acordul este încheiat la nivel de stat, ceea ce indic` importan]a domeniului reglementat de Acord pentru cele dou` p`r]i. Se prevede c` modificarea Acordului se poate face în conformitate cu aceea[i procedur` prev`zut` pentru intrarea în vigoare a Acordului. Acordul este încheiat atât în limba român`, cât [i în englez`, ambele texte având aceea[i valoare juridic`.

* Încheierea Acordului privind amplasarea sistemului de ap`rare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România reprezint` un succes al ]`rii noastre atât în rela]ia bilateral` cu Statele Unite, cât [i din punctul de vedere al afirm`rii României ca partener de încredere în cadrul NATO14. Acest proiect contribuie substan]ial la înt`rirea securit`]ii României [i la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral. De altfel, este semnificativ faptul c` propunerea [i, respectiv, decizia de participare au avut loc la începutul anului 2010, când România [i SUA au împlinit 130 de ani de rela]ii diplomatice bilaterale15. Nivelul de securitate al României va atinge, prin participarea la acest proiect, atunci când va fi opera]ionalizat site-ul de la Deveselu, un nivel maxim, f`r` precedent pân` în prezent. Prin crearea, împreun` cu România, a bazei juridice pentru amplasarea în ]ara noastr` a unei facilit`]i din cadrul sistemului de ap`rare împotriva rachetelor balistice, SUA sunt angajate clar (ferm, potrivit textului Acordului) s` apere teritoriul României fa]` de cele mai actuale amenin]`ri. Exist` cel pu]in patru ra]iuni pentru a argumenta relevan]a strategic` a Acordului de la Washington din septembrie 2011. În primul rând, Acordul reprezint` primul document cu valoare juridic` obligatorie care consacr` în scris Parteneriatul Strategic dintre România [i Statele Unite. Parteneriatul Strategic, definit de cele dou` P`r]i ca „mai profund [i mai l`rgit“, reprezint` esen]a unei rela]ii evolutive [i extrem de puternice, în care componenta strategic` este completat` de leg`turi solide economice, de investi]ii, culturale, [tiin]ifice, de cercetare [i rela]ii interpersonale, pentru a împlini o dorin]` [i o necesitate pe care românii au resim]it-o mai bine de [ase decenii. De altfel, concomitent cu Acordul, la aceea[i dat` de 13 septembrie 2011, a fost adoptat` [i Declara]ia comun` cu SUA de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI,

14 Sistemul de ap`rare antirachet`, pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe, Dosare politice de actualitate, http://www.mae.ro/node/1517, accesat la 30 iunie 2012. 15 Ibidem.

26 Proiec]ii conceptuale care pune pe baze noi, extinse [i mai profunde, rela]ia dintre Bucure[ti [i Washington. În al doilea rând, Acordul este primul instrument juridic negociat în întregime [i încheiat de SUA în cadrul EPAA. România de]ine o pozi]ie de pionierat în aceast` privin]`, facilitatea de la Deveselu urmând a deveni opera]ional` înc` din faza a II-a, în orizontul de timp 2015, [i fiind, totodat`, etapa urm`toare de dezvoltare a sistemului NATO de ap`rare antirachet`, ca reprezentând capabilitatea sa ini]ial`, dup` cea interimar`, declarat` la summitul NATO de la Chicago. În al treilea rând, va exista, în baza Acordului, un canal de comunicare permanent, prin care România [i SUA s` se consulte cu privire la operarea sistemului antirachet` nu numai pe teritoriul României, ci în întreg spa]iul Atlanticului de Nord. Este extrem de important faptul c` România va primi cu promptitudine informa]ii de ultim` or` pentru cunoa[terea continu` a situa]iei din orice moment, inclusiv cu privire la rachetele urm`rite în sistem. România nu a mai fost conectat`, pân` în prezent, la un flux informa]ional de o asemenea amplitudine [i relevan]` strategic` imediat`. În al patrulea rând, România devine un actor important în cadrul NATO. Dac` în cadrul summitului de la Chicago a fost adoptat` decizia de declarare a capabilit`]ii interimare a sistemului NATO, pasul critic urm`tor spre dezvoltarea sistemului aliat de ap`rare antirachet` va fi facilitatea din România, care devine o contribu]ie esen]ial`, foarte valoroas`, a României la acest efort comun. Aceast` contribu]ie strategic` îi va acorda României un loc important în dezbaterile [i \n procesul de luare a deciziilor pe aceast` component` a mixului NATO de capabilit`]i la nivel aliat.

27 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

LUMEA ÎN CARE TR|IM ESTE DOMINAT| DE CONFLICTUALITATE (IV) Tr\darea, spionajul [i securitatea statelor

General (r.) dr. Mihail ORZEA}~

People betray, spy and deceive Cum trebuie în]eleas\ tr\darea and will most probably continue to do Unii oameni numesc tr`dare aproape orice fapt` this kind of activities as long as human communities exist on Earth. Character [i atitudine care nu le convine sau care contrasteaz` is the moral quality that leads people cu opiniile [i, implicit, comportamentul anterior to become betrayers or to honestly serve al semenilor lor. Citim zilnic despre „tr`d`ri“ the communities they belong to. Greed, envy, revenge, vanity ale unor sportivi care au plecat de la un club and desire for power by all means la altul pentru mai mul]i bani [i mai mult` faim` are the most important causes that lead people to betray, spy, and deceive sau ale unor oameni politici care [i-au dat demisia other people and their communities. din partidul/partidele aflat/e în opozi]ie In the author’s opinion, the impact of betrayal is important at both individual pentru a se înscrie în partidul/partidele aflat/e and community level. Betrayal la putere1. {i despre unii arti[ti se spune c` [i-au tr`dat of the business partner, for instance, can cause financial ruin and even mae[trii [i [coala din care fac parte atunci când his psychological and physical au ini]iat un nou curent în art`. destruction. Eliminating the risks A.D. Xenopol scria c` ortodoxia este o tr`dare due to the lack of information or misinformation has been a constant a latinit`]ii2. Ch. Diehl aprecia c` bizantinul concern for all major political d` imaginea tr`d`torului clasic, iar tr`darea and military leaders of the world. în Imperiul Bizantin era o art` „egalat` poate doar Keywords: betrayal; espionage; 3 state security; disloyalty de Rena[terea italian`“ . Emil Cioran credea c` românii au pierdut 1 000 de ani de istorie

General (r.) dr. Mihail Orzea]` – prof.univ. asociat la Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“ din Bucure[ti [i fost loc]iitor al [efului Statului Major General al Armatei României. 1 Clarice Dinu, Cristian Preda: USL a ajuns la putere profitând de tr`darea oamenilor din tab`ra noastr`. E nevoie de o Uniune Democrat-Liberal`, articol postat la 30.06.2012 pe site-ul http://www.gandul.info/ politica/cristian-preda- USL-a-ajuns-la-putere-profitad-de-tradarea-oamenilor-din-tabara-noastra-e-nevoie- de-o-Uniune-Democrat-Liberala, consultat la 03.07.2012. 2 Mircea B`lan, Istoria tr`d`rii la români, volumul 1, Editura Eurostampa, Timi[oara, 2004, p. 23. 3 Ibidem, p. 24 („…din cei 109 împ`ra]i, 12 vor fi sili]i s` abdice în urma tr`d`rilor, 20 vor fi asasina]i, 12 întemni]a]i, 18 mutila]i [i 3 l`sa]i s` moar` de foame.... Boala purpurei f`cea tr`darea endemic`“.).

28 Proiec]ii conceptuale tr`dându-[i destinul, perioad` în care istoria s-a f`cut peste ei, generând „un gol ini]ial din care deriv` seria de rat`ri ale trecutului nostru“4. Accep]iunea general` a no]iunii de tr`dare, dat` de Dic]ionarul Explicativ al Limbii Române, este: „a în[ela în mod voit [i perfid încrederea cuiva; s`vâr[ind acte care îi sunt potrivnice; pactizând cu du[manul; a fi neloial fa]` de cineva sau ceva“5. O accep]iune similar` se reg`se[te [i în Oxford Dictionary: „a ar`ta inamicului secrete de stat; a nu fi loial; a în[ela încrederea cuiva“6. În domeniul securit`]ii na]ionale, tr`darea este definit` de Codul Penal ca „fapta cet`]eanului român de a intra în leg`tur` cu o putere sau cu o organiza]ie strìn` ori cu agen]i ai acestora în scopul de a suprima sau de a [tirbi unitatea [i indivizibilitatea, suveranitatea sau independen]a statului prin: a) provocarea de r`zboi contra ]`rii sau de înlesnire a ocupa]iei militare strìne; b) subminarea economic`, politic` sau a capacit`]ii de ap`rare a statului; c) aservire fa]` de o putere sau o organiza]ie strìn`; d) ajutarea unei puteri sau organiza]ii strìne pentru desf`[urarea unei activit`]i ostile împotriva securit`]ii na]ionale“7. Tr`darea, conform aceluia[i Cod Penal, se mai poate comite [i prin „transmiterea de informa]ii secrete de stat“8, respectiv prin „ajutarea inamicului“9.

De ce tr\deaz\ oamenii Tr`darea, afirm` Mircea B`lan, „este un atribut eminamente uman, nici o alt` vie]uitoare a planetei necomi]ând un asemenea act“10. Investigând cauzele tr`d`rii, acela[i autor se întreab` dac` tr`darea nu este un blestem legat de p`catul originar, comis de Adam [i Eva11, [i conchide c` f`ptuitorii actelor de tr`dare au motiva]ii „multiple, de la cele mai hilare [i simple pân` la cele mai sofisticate“12, cum ar fi paradoxul „mântuirii prin tr`dare“13, prin care autorul î[i sacrific` onoarea [i, nu de pu]ine ori, via]a pentru binele poporului [i al patriei sale.

4 Emil Cioran, Schimbarea la fa]` a României, apud Mircea B`lan, Istoria tr`d`rii la români, volumul 1, p. 21. 5 ***, Dic]ionarul Explicativ al Limbii Române, pe site-ul http://dexonline.ro/definitie/tradare/, consultat la 07.07.2012. 6 Jonathan Crowther, editor, Oxford Advanced Learner’s Dictionary of Current English, Oxford University Press, Fifth Edition, Oxford, Marea Britanie, 1995, p. 102. 7 ***, Noul Cod penal al României aplicabil de la 24 iulie 2010, Meteor Press, Bucure[ti, 2009, art. 394, p. 158. 8 Ibidem, art. 395, p. 158. 9 Ibidem, art. 396, p. 158. 10 Mircea B`lan, op. cit., p. 6. 11 Ibidem. 12 Ibidem, p. 8. 13 Ibidem, p. 7.

29 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

P`catul originar este invocat [i de James Hunter, referindu-se la capacitatea oamenilor de a face distinc]ia între bine [i rù14. Din punctul meu de vedere, tr`darea a existat, exist` [i, cu mare probabilitate, va exista atât timp cât vor exista comunit`]ile umane! Cauzele tr`d`rii sunt multe [i variate, dar cea mai important` este natura dual` a firii umane. Referindu-se la evenimentele de la 11 septembrie 2001, profesorul Robert I. Simon declara: „înùntrul fiec`ruia dintre noi exist` r`d`cinile rùlui“15. Plecând de la aceast` realitate, cea mai important` problem` este dac` oamenii au voin]a necesar` pentru a rezista tenta]iilor de a alege calea satisfacerii pl`cerilor, a dorin]ei nem`surate de putere [i a se l`sa la voia impulsurilor ori dac`, dimpotriv`, vor alege calea respectului de sine [i al altor semeni potrivit regulilor bunului sim] [i legilor care guverneaz` societ`]ile în care trìesc. Mul]i oameni î[i doresc mai mult decât li se cuvine, pentru c` nu au sim]ul m`surii, pentru c` cei din jurul lor le supraestimeaz` posibilit`]ile ([i atunci vor s` se ridice la în`l]imea aprecierilor exagerate ale fal[ilor prieteni) sau le subestimeaz` posibilit`]ile ([i vor s` se r`zbune, a[a cum a f`cut Mark Felt – adjunct al directorului Biroului Federal de Investiga]ii/FBI –, care [i-a tr`dat colegii de serviciu, generând „Afacerea Watergate“ [i demisia pre[edintelui american Richard Nixon; el a utilizat pseudonimul „Deep Throat“ [i a furnizat informa]ii c`tre un ziarist de la Washington Post – Bob Woodward, animat de sentimentul r`zbun`rii pentru c` nu a fost promovat în func]ia de director al FBI, dup` decesul fostului director Edgar Hoover16; într-o situa]ie similar` se afl` [i vanito[ii17, cei care vor s` le demonstreze celorlal]i ceea ce pot ei), pentru c` sunt invidio[i pe cei care au [i pot mai mult decât ei, pentru c` sunt amenin]a]i sau [antaja]i etc. Cu alte cuvinte, actele de tr`dare apar]in acelor oameni care se ghideaz`, în tot ceea ce fac, dup` dictonul „scopul scuz` mijloacele“. Pentru a ob]ine ceea ce î[i doresc, unii dintre semenii no[tri î[i schimb` culoarea politic`, urm`rind s` se men]in` în pozi]ii importante în stat, al]ii dezerteaz` din armat` pentru a trece de partea inamicului, o alt` categorie intr` în solda unor puteri strìne [i î[i spioneaz` cona]ionalii în favoarea acelei puteri etc. Tr`darea se manifest` [i la nivel de grup de indivizi, comunitate (etnic`, religioas`, politic`). Se tr`deaz` orice, de la oponen]ii politici din aceea[i ]ar`

14 James C. Hunter, The World’s Most Powerful Leadership Principle. How to Become a Servant Leader, Crown Business Publishing Group, New York, SUA, 2004, pp. 132-136. 15 Ibidem, p. 137. 16 John D. O’Connor, The Deep Throat Revelation – „I’m the Guy Called Deep Throat“, articol publicat în revista Vanity Fair, iulie, 2005, pe site-ul http://www.vanityfair.com/politics/features/2005/07/ deepthroat200507, consultat la 24.06.2012. 17 Jose Ortega Y Gasset, Revolta maselor, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2002, p. 108.

30 Proiec]ii conceptuale

(„CIA furniza, în mod regulat, informa]ii inedite ziarului Washington Times“18, considerat un organ de pres` al partidului republican, despre adversarii politici) pân` la ac]iunile altor state – chiar [i prietene –, în domeniile politic, diplomatic, economic [i militar: un inginer care lucra la proiectul avionului francez Mirage a copiat [i furnizat toate detaliile despre acest proiect c`tre israelieni19; americanul Jonathan Pollard a copiat [i a transmis date importante israelienilor despre programul nuclear american20; analistul militar american Bradley Manning a copiat [i a transmis c`tre membrii organiza]iei WikiLeaks un film despre cona]ionalii s`i care se aflau într-un elicopter militar american [i tr`geau în civili irakieni21; cet`]enii britanici constitui]i în a[a-numitul grup „Cei cinci de la Cambridge“, care î[i spionau propria ]ar` [i SUA pentru URSS22, sunt unele dintre cele mai cunoscute exemple care au influen]at istoria lumii. Aleksandr Soljeni]în descrie josnicia unora dintre de]inu]ii din lag`rele de munc` for]at` din URSS (gulaguri), care se pretau la spionarea celorlal]i de]inu]i pentru a-[i face via]a mai u[oar`, devenind „ciripitori“23. Ini]iatorul cunoscutei scurgeri de informa]ii WikiLeaks – Julian Assange – declara c`, prin ac]iunile sale [i ale colaboratorilor s`i, dore[te s` fac` lumea mai transparent` [i mai bun` publicând secretele care incrimineaz` b`ncile, organiza]iile neguvernamentale [i institu]iile statelor pentru practicile lor ilegale24. El primea aceste date de la oameni care erau angaja]i ai firmelor, ai organiza]iilor [i ai altor institu]ii guvernamentale care utilizau practici ilegale pentru a-[i îndeplini obiectivele. Ace[ti oameni î[i tr`dau angajatorii prin înc`lcarea angajamentului de nedifuzare a datelor referitoare la companiile, organiza]iile [i institu]iile în care lucrau. Abram N. Shulsky [i Gary S. Smith consider` c` nu exist` moralitate în activitatea de informa]ii, pentru c` aceasta este „o form` clandestin` [i duplicitar` de lupt` între na]iuni“25, pentru c` depinde, „în mare m`sur`, de influen]area unor cet`]eni ai statelor inamice s` comit` acte de tr`dare“26.

18 Eric Laurent, Lumea secret` a lui Bush. Religia, afacerile, re]elele oculte, Editura Vivaldi, Bucure[ti, 2005, p. 77. 19 Gordon Thomas, Istoria secret` a Mossad-ului, Editura Allfa, Bucure[ti, 2003, p. 79. 20 Ibidem, pp. 81-84. 21 Daniel Domscheit-Berg, Tina Klopp, WikiLeaks: m`rturisirile purt`torului de cuvânt al celui mai periculos website din lume, Editura Pandora M, Bucure[ti, 2011, p. 175. 22 Thomas Parish, Enciclopedia r`zboiului rece, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 2002, p. 54. 23 Aleksandr Soljeni]în, Arhipelagul Gulag, volumul 2, Editura Univers, Bucure[ti, 1997, p. 247. 24 Daniel Domscheit-Berg, Tina Klopp, lucr. cit., pp. 12, 28-30, 276. 25 Abram N. Shulski [i Gary J. Smith, R`zboiul t`cut, Editura Polirom, Ia[i, 2008, p. 253. 26 Ibidem.

31 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 Tr\d\tori [i... tr\d\ri Tr`d`torii [tiu c` dictonul „iubesc tr`darea, dar ur`sc pe tr`d`tori“27 exprim` o crud` realitate. Ei nu vor fi uita]i de cei pe care i-au tr`dat [i vor fi dispre]ui]i de cei pentru care tr`deaz`. Noii „st`pâni“ vor fi permanent suspicio[i la adresa tr`d`torilor. To]i oamenii de bun sim] gândesc c` cine a tr`dat o dat` ar mai putea tr`da [i alt`dat`28, c`ci „lupul schimb` p`rul, dar n`ravul ba“. Tr`d`torii vor avea un statut destul de neconfortabil, fiindc` ei trebuie s` se team` de represaliile celor pe care i-au tr`dat [i s` fie foarte aten]i s` nu amplifice suspiciunile celor pentru care au tr`dat. Beneficiarii informa]iilor pe care le-au furnizat ar putea s` se descotoroseasc` de ei dup` ce [i-au „desc`rcat sacul“ cu date utile. Istoricii afirm` c` Alexandru Machedon a dispus uciderea satrapului care i-a adus capul împ`ratului persan Darius, apoi a organizat funeralii cuvenite fostului împ`rat. În acest fel, Alexandru încerca s` reduc` ostilitatea persanilor. Ulterior, el a aplicat „politica de contopire“, prin care spera s` elimine diferen]ele culturale existente între macedoneni [i popoarele care constituiau imperiul sù. Se zice c` Ghenghis Han se folosea de tr`d`tori, apoi poruncea uciderea lor. Mihai Viteazul a dispus executarea celor doi ciobani (un secui [i un român) care i-au adus capul lui Andrei Bathory, dup` ce l-a înfrânt la {elimb`r (18/29 octombrie 1599)29. Prin gestul sù, Mihai Viteazul a sanc]ionat tr`darea fostului principe al Transilvaniei de c`tre supu[ii sì, dând de în]eles tuturor – supu[i, alia]i [i fo[ti adversari deveni]i supu[i – c` dezavueaz` orice fel de tr`dare ca metod` de ob]inere a unor avantaje sau de îndeplinire a unor obiective.

Tr\d\tori [i tr\da]i La nivel individual, cea mai cunoscut` fapt` de tr`dare este cea de spionaj, practicat de cet`]enii unei ]`ri în favoarea unei puteri str`ine. La începutul lunii septembrie, în anul 1945, locotenentul Igor Guzenko, spion rus, aflat la post în ambasada URSS din Ottawa, pe func]ia de transmisionist, s-a predat autorit`]ilor canadiene, luând cu sine câteva sute de documente compromi]`toare pentru serviciul secret al Armatei Ro[ii (GRU), pentru Comitetul Securit`]ii Statului (Komitet Gosudarstvennoi Bezopastnosti – KGB) [i pentru Uniunea Sovietic`.

27 Iulius Caesar, apud Plutarh, Vie]ile paralele ale oamenilor ilu[tri, citat postat pe site-ul http:// ro.wikipedia.org/wiki/Tr%C4%83dare#Bibliografie, consultat la 04.07.2012. 28 Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria [i Macedonia, volumul 5, Editura Scara, Asocia]ia Român` pentru Cultur` [i Ortodoxie, Bucure[ti, 2004, p. 195. 29 C.C. Giurescu, Istoria poporului român, volumul II, Editura Funda]ia Regal` pentru Literatur` [i Art`, Bucure[ti, 1943, p. 282.

32 Proiec]ii conceptuale

Cunoscând modul de operare al serviciilor secrete sovietice în asemenea ocazii, Guzenko a cerut protec]ie pentru el [i familia sa, temându-se c` GRU va încerca s` îi suprime. Pentru evitarea unui asemenea eveniment, poli]ia canadian` le schimba – lui [i familiei sale – locuin]a în fiecare zi [i p`stra confiden]ialitatea loca]iei. Din documentele furnizate de spionul rus, britanicii [i canadienii au aflat cu surprindere identitatea mai multor cet`]eni de-ai lor care fuseser` racola]i de KGB [i GRU. Unul dintre ace[tia era savantul atomist Alan May de la King’s College din Londra, care lucrase la programul de cercetare pentru producerea bombei atomice, atât în Marea Britanie, cât [i în SUA. Guzdenko mai furnizase [i alte date despre spioni sovietici de origine britanic` infiltra]i în serviciile secrete ale Regatului Unit – MI 5 [i MI 6. Din p`cate pentru britanici, unul dintre ace[tia – Kim Philby, care f`cea parte din „Cei 5 de la Cambridge“30 – era încadrat în importanta func]ie de [ef al departamentului responsabil cu problemele contraspionajului britanic pentru spa]iul sovietic31. Din acea pozi]ie, Philby avea acces la cele mai importante date pe care le utiliza pentru a-[i informa superiorii [i a-[i proteja colegii spioni. El ascundea o parte din informa]iile despre spionii sovietici, a[a cum a procedat în cazul unui alt spion rus care a decis s` se predea la ambasada britanic` din Turcia – maiorul Ismail Ahmedov –, [i le transmitea [efilor s`i din KGB datele folositoare în contracararea tr`d`torilor [i de protejare împotriva contraspionajului britanic. Colonelul sovietic Oleg Penkovsky, din GRU, le-a furnizat date [i documente secrete americanilor, având convingerea c` URSS are o politic` extern` care poate duce la o confruntare devastatoare pentru omenire. „Contribu]ia“ sa la informarea CIA a fost men]ionat` de Jerrod L. Scheeter [i Peter S. Deriabin în cartea The Spy Who Saved the World (Spionul care a salvat lumea)32. Serviciul secret est-german – STASSI – l-a infiltrat pe Gunther Guillaume ca secretar personal al cancelarului vest-german Willy Brandt. Guillaume era fiul unui medic care îl ajutase pe Willy Brandt s` scape de poli]ia secret` nazist` – Gestapo, în timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Dup` r`zboi, Guillaume a ajuns în R.F.G. ca refugiat [i, la recomandarea tat`lui s`u, a fost angajat de cel care avea s` ajung` cancelar. Din pozi]ia pe care a de]inut-o, Guillaume a putut transmite mai multe informa]ii confiden]iale c`tre STASSI, iar aceasta c`tre KGB-ul sovietic.

30 Thomas Parish, op. cit., p. 54. („Cei 5 de la Cambridge“ – agentur` de spionaj a KGB, constituit` din cet`]enii britanici Kim Philby, John Cairncross, Anthony Blunt, Donald McLean [i Guy Burgess, recruta]i din mediul academic de la Cambridge). 31 Christopher Andrew [i David Dilks (editors), The Missing Dimension: Governments and Intelligence Communities in the Twentieth Century, University of Illinois, Urbana, 1984, apud Abram N. Shulski [i Gary J Smith, lucr. cit., p. 275. 32 Abram N. Shulsky [i Gary J. Schmitt, ibidem, pp. 271-272.

33 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Demascarea spionului est-german l-a determinat pe Willy Brandt s` demisioneze din func]ie33. Colonelul polonez Ryszard J. Kuklinski era încadrat la Comandamentul For]elor Armate Unite al Tratatului de la Var[ovia [i avea acces la documente secrete de importan]` deosebit`, inclusiv la planurile de opera]ii ale Tratatului pentru eventuala desf`[urare a unor opera]ii militare în Europa. Kuklinsky i-a furnizat CIA date despre modul în care URSS î[i masca obiectivele strategice pentru a nu fi descoperite de sateli]ii americani de cercetare [i, respectiv, despre amplasarea ad`posturilor antiatomice din statele membre ale Tratatului de la Var[ovia34. Un caz de tr`dare care a f`cut mult` vâlv` în întreaga lume este cel al cet`]eanului israelian Mordechai Vanunu. Acesta s-a n`scut în Maroc, a emigrat în Israel [i a reu[it s` se angajeze la centrul nuclear Dimona, unde a lucrat timp de 9 ani (din 1977 pân` în 1986). Vanunu a fost disponibilizat pentru c` avea opinii politice de stânga. În perioada cât a fost angajat, a f`cut numeroase fotografii ale instala]iilor nucleare israeliene existente în centrul de la Dimona. Dup` ce a fost dat afar` din serviciu, Vanunu a emigrat în Australia [i s-a convertit la cre[tinism. În noua sa ]ar` de adop]ie, Vanunu a decis s` arate fotografiile f`cute la Dimona unui jurnalist independent de origine columbian` – Oscar Guerrero. Acesta a furnizat o parte din fotografii cotidianului britanic Sunday Times [i, astfel, [tirea despre capabilit`]ile nucleare ale Israelului a f`cut înconjurul lumii. Inten]ia lui Vanunu era s` câ[tige ceva bani [i faim`. La aflarea ve[tii despre posibila difuzare a fotografiilor compromi]`toare pentru Israel, referitoare la facilit`]ile sale nucleare de la Dimona, serviciul secret israelian – Mossad – a intrat în ac]iune. L-a ademenit pe Vanunu la Londra, promi]ându-i bani [i faim`, de unde l-a capturat, l-a transportat în Israel, unde a fost judecat [i condamnat la închisoare pe via]`35. O fapt` de tr`dare cu implica]ii importante în planurile politic [i militar este cea produs` de americanul Aldrich Ames, func]ionar superior al Agen]iei Centrale de Investiga]ii a SUA – CIA. Ames a fost racolat de KGB în 1985 [i arestat în 1994. Fapta lui Ames a fost considerat` „cea mai grav` bre[` de securitate din istoria CIA“36, pentru c` a produs pierderea majorit`]ii surselor de informa]ii din URSS [i statele Tratatului de la Var[ovia. Thomas Parish spune c` tr`darea lui Ames a compromis peste 1 000 opera]ii secrete [i arestarea mai multor informatori ai Agen]iei, originari

33 Christopher Andrew [i Oleg Gordievsky, KGB: The Inside Story, Harper and Collins, New York, 1990, pp. 448-450, apud Abram N. Shulski [i Gary J Smith, ibidem, p. 274. 34 Benjamin Weiser, Polish Officer Was US’s Window to Soviet War Planes, în The Washington Post, 27 septembrie 1992, p. A1, apud Abram N. Shulski [i Gary J. Smith, ibidem, pp. 288-289. 35 Gordon Thomas, ibidem, pp. 170-172.

34 Proiec]ii conceptuale din Uniunea Sovietic` [i statele est-europene, din care cel pu]in 10 au fost executa]i. Dup` arestare, Ames [i-a motivat gestul prin nevoia de bani. So]ia sa a declarat c`, în realitate, Ames a fost mânat de dorin]a bolnav` de a demonstra lumii inteligen]a sa, considerând c` nu era suficient de apreciat de superiorii s`i. * Impactul tr`d`rii este, de regul`, important atât la nivel individual, cât [i la nivel de comunitate. Tr`darea partenerului de afaceri, de exemplu, poate produce ruina financiar` [i chiar distrugerea psihic` [i fizic` a acestuia. Unii tr`d`tori î[i ofer` singuri serviciile, dar, de cele mai multe ori, sunt atra[i, pe baza unor tare de caracter – vanitate, l`comie, duplicitate etc. – sau sunt [antaja]i ca urmare a unor fapte imputabile lor, dar necunoscute de colegii de serviciu. Cunoscând riscurile tr`d`rii, unele servicii de informa]ii au ca m`sur` de protec]ie [i de „înt`rire a loialit`]ii“ angaja]ilor lor suprimarea fizic` a tr`d`torilor. În opinia unui fost membru important al comitetului serviciilor secrete israeliene, agentul nu este considerat o fiin]` uman`, ci „o arm`, ... un kala[nikov“37. Eliminarea riscurilor determinate de lipsa informa]iilor ori de dezinformare a fost o preocupare constant` pentru to]i conduc`torii politici [i militari importan]i ai lumii. Napoleon I spunea c` puterea necunoscutului este nem`surat`38, Sun Tzu scria c` strategul care î[i cunoa[te inamicul [i se cunoa[te pe sine va fi înving`tor în toate b`t`liile, iar cel care nu î[i cunoa[te adversarul [i nici pe sine va fi înfrânt întotdeauna39. Pentru a culege informa]ii despre adversarii declara]i sau poten]iali [i pentru a-i înfrânge, conduc`torii politici [i militari au folosit toate metodele [i mijloacele de la [antaj, corup]ie, tr`dare [i spionaj pân` la abuzare de prieteni40.

36 Thomas Parish, ibidem, p. 24. 37 Gordon Thomas, ibidem, p. 258. 38 Marin Mirea, Maxime militare, Editura Militar`, Bucure[ti, 1973, p. 45. 39 Sun Tzu, The Art of War, Westview Press, 1994, p. 179. 40 Gordon Thomas, ibidem, p. 21.

35 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

MANAGEMENTUL PREVENIRII {I CONTRACAR~RII TERORISMULUI AERIAN

General de brigad` dr. Nicolae LUPULESCU

n România, prevenirea [i combaterea terorismului se realizeaz` în conformitate | cu prevederile conven]iilor interna]ionale privind reprimarea terorismului, la care ]ara noastr` Interception of aircraft that use airspace without authorisation este parte, precum [i cu respectarea reglement`rilor is carried out by respecting the aeronautical interna]ionale [i a legisla]iei interne în materie. regulations and aims to identify them visually, indicate the way ahead La nivel na]ional, activit`]ile circumscrise for the return to the flight trajectories, acestui fenomen infrac]ional se organizeaz` provide assistance if necessary, direct [i se desf`[oar` în mod unitar, potrivit Legii them outside restricted, dangerous, prohibited areas or outside those reserved nr. 535/2004 privind prevenirea [i combaterea temporarily or guide them to land terorismului1. În conformitate cu acest act normativ, on the designated aerodrome or airport. During interception and transmission „terorismul reprezint` ansamblul de ac]iuni of the provisions by the intercepted aircraft, [i/sau amenin]`ri care prezint` pericol public the author reckons that there are used [i afecteaz` securitatea na]ional`, având urm`toarele authorised radio frequencies, meant precisely for such situations, and where caracteristici: a radio link cannot be established, a) sunt s`vâr[ite premeditat de entit`]i teroriste, visual signals and specific manoeuvres are used, according to international motivate de concep]ii [i atitudini extremiste, ostile regulations established for this purpose. fa]` de alte entit`]i, împotriva c`rora ac]ioneaz` Keywords: military aviation; prin modalit`]i violente [i/sau distructive; NATO; collective defence; sovereignty; b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, air terrorism de natur` politic`;

General de brigad` magistrat dr. Nicolae Lupulescu – Procuror militar-[ef adjunct al Sec]iei Parchetelor Militare din Parchetul Militar. 1 Publicat` în Monitorul oficial nr. 1161 din 8 decembrie 2004.

36 Proiec]ii conceptuale

c) vizeaz` factori umani [i/sau factori materiali din cadrul autorit`]ilor [i institu]iilor publice, popula]iei civile sau al oric`rui alt segment apar]inând acestora; d) produc st`ri cu un puternic impact psihologic asupra popula]iei, menit s` atrag` aten]ia asupra scopurilor urm`rite“. (art. 1) Constituie acte de terorism [i sunt calificate ca infrac]iuni faptele care îndeplinesc cel pu]in una din urm`toarele condi]ii: sunt s`vâr[ite cu violen]` [i produc st`ri de nelini[te, nesiguran]`, team`, panic` sau teroare în rândul popula]iei; atenteaz` grav asupra factorilor umani [i asupra factorilor materiali; urm`resc realizarea unor obiective specifice, de natur` politic`, prin determinarea autorit`]ilor statului sau a unei organiza]ii interna]ionale s` dispun`, s` renun]e sau s` influen]eze luarea unor decizii în favoarea entit`]ii teroriste. Legea 535/2004 stabile[te limitele juridice ale luptei împotriva terorismului, înfiin]eaz` Sistemul na]ional de prevenire [i combatere a terorismului (SNPCT) [i reglementeaz` procedura aplicabil`, cooperarea dintre autorit`]ile [i institu]iile publice, obliga]iile [i r`spunderea persoanelor juridice [i fizice. La activitatea complex` [i sensibil` de prevenire [i combatere a terorismului sunt chemate s` participe urm`toarele autorit`]i [i institu]ii publice din România: a) Serviciul Român de Informa]ii (SRI), ca autoritate na]ional` în domeniu, în cadrul c`ruia se înfiin]eaz` Centrul de coordonare operativ` antiterorist` (CCOA), prin care se asigur` coordonarea tehnic` a SNPCT; b) Ministerul Administra]iei [i Internelor; c) Ministerul Ap`r`rii Na]ionale; d) Ministerul Afacerilor Externe; e) Ministerul Economiei [i Comer]ului; f) Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale2; g) Ministerul Mediului [i Gospod`ririi Apelor; h) Ministerul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului; i) Ministerul S`n`t`]ii; j) Ministerul Comunica]iilor [i Tehnologiei Informa]iei; k) Ministerul Finan]elor Publice; l) Ministerul Integr`rii Europene; m) Ministerul Justi]iei; n) Serviciul de Informa]ii Externe; o) Serviciul de Protec]ie [i Paz`; p) Serviciul de Telecomunica]ii Speciale;

2 Sunt men]ionate denumirile existente la data apari]iei legii, ca urmare a fluidit`]ii [i abunden]ei modific`rilor legislative în redefinirea în cascad` a unora dintre ele.

37 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

q) Parchetul de pe lâng` Înalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie; r) Banca Na]ional` a României; s) Agen]ia Na]ional` de Control al Exporturilor; t) Oficiul Na]ional de Prevenire [i Combatere a Sp`l`rii Banilor; u) Comisia Na]ional` pentru Controlul Activit`]ilor Nucleare. În cazul unui atac terorist, Serviciul Român de Informa]ii, prin unitatea specializat`, execut` interven]ia antiterorist`, independent sau în cooperare cu alte for]e abilitate, pe întreg teritoriul ]`rii, asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terori[ti, în scopul captur`rii terori[tilor ori anihil`rii ac]iunii lor, eliber`rii ostaticilor [i al restabilirii ordinii de drept. Interven]ia antiterorist` se execut` cu aprobarea Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii [i se realizeaz` potrivit unei metodologii specifice, elaborat` de Serviciul Român de Informa]ii [i aprobat` printr-o hot`râre a Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii. La solicitarea Serviciului Român de Informa]ii, în func]ie de amploarea [i de natura ac]iunii teroriste, pot fi angrenate, în condi]iile legii, for]e cu misiuni specifice din Ministerul Administra]iei [i Internelor, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i Serviciul de Protec]ie [i Paz`, precum [i din alte structuri din sistemul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale. Amenin]`rile la adresa securit`]ii na]ionale a României, prev`zute la art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguran]a na]ional` a României, inclusiv faptele de terorism, constituie temeiul legal în baza c`ruia organele de stat cu atribu]ii în domeniul securit`]ii na]ionale pot propune procurorului, în cazuri justificate, s` solicite instan]elor de judecat` autorizarea efectu`rii unor activit`]i procedural penale, precum: interceptarea [i înregistrarea comunica]iilor, c`utarea [i ridicarea unor documente sau înscrisuri pentru a c`ror ob]inere este necesar` perchizi]ia, accesul în medii informatice [i expertizarea lor, deschiderea coresponden]ei, înregistrarea, copierea sau ob]inerea de extrase din conturi bancare, instalarea de obiecte, între]inerea [i ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse. În subsidiar, men]ion`m c` primul act de terorism în România postdecembrist` a f`cut obiectul unui dosar penal instrumentat de Parchetul Militar [i s-a finalizat cu trimiterea în judecat` [i condamnarea „grenadierului de la Jean Monnet”, Drago[ Ciupercescu3, la 19 ani de închisoare de c`tre Curtea de Apel Bucure[ti.

3 La 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din fa]a Liceului Jean Monnet o grenad` militar`, provocând v`t`marea corporal` a cinci elevi [i degradarea unor bunuri. În anul 2003, el ar mai fi amplasat o alt` grenad` pe o alee din Parcul Ci[migiu, dar care nu a explodat.

38 Proiec]ii conceptuale M`suri de contracarare a terorismului aerian Din sfera faptelor de terorism, incriminate prin Legea nr. 535/2004, face parte [i preluarea f`r` drept a unei aeronave4, prin orice mijloace, precum [i exercitarea f`r` drept a controlului asupra acesteia, s`vâr[it` în condi]iile men]ionate mai sus, infrac]iune sanc]ionat` cu „deten]iune sever`5 de la 15 la 30 de ani [i interzicerea unor drepturi“. Tot acte de terorism sunt calificate [i infrac]iunile prev`zute în art. 106-1096 din Ordonan]a Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicat`, s`vâr[ite în condi]iile stabilite de Legea nr. 535/2004. Potrivit art. 3 din Codul penal român, legea penal` se aplic` tuturor infrac]iunilor s`vâr[ite pe teritoriul României. Prin infrac]iune s`vâr[it` pe teritoriul ]`rii se în]elege, în lumina aceluia[i cod, [i orice infrac]iune comis` „pe o nav` ori aeronav`“ (art. 143 din Codul penal). Având în vedere textele de lege men]ionate mai sus, rezult` f`r` dubiu c` legea penal` special` în materie, respectiv Legea nr. 535/2004 privind prevenirea

4 Art. 32, alin. 1, lit. b, astfel cum a fost modificat prin art. 47 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea [i combaterea terorismului, republicat`. 5 Nu exist` o asemenea pedeaps` penal` în legisla]ia român`. Codul penal român în vigoare stabile[te ca pedepse penale principale: „deten]iunea pe via]`“ – art. 53, alin. 1, lit.a, închisoarea de la 15 zile la 30 de ani – acela[i articol. lit. b [i amenda de la 100 la 50 000 de lei – lit.c. 6 „Art. 106 – Comunicarea de informa]ii, [tiind c` acestea sunt false, dac` prin acest fapt se pericliteaz` siguran]a zborului, se pedepse[te cu închisoare de la 2 la 10 ani. Dac` fapta se s`vâr[e[te în scopul devierii itinerarului de zbor, pedeapsa este de la 5 la 15 ani [i interzicerea unor drepturi. Art. 107 – (1) S`vâr[irea, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substan]e, a unui act de violen]` împotriva unei persoane aflate într-un aeroport civil, dac` fapta pune în pericol sau este de natur` a pune în pericol siguran]a [i securitatea în acest aeroport, se pedepse[te cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) S`vâr[irea oric`rui act de violen]` fizic` sau psihic` asupra unei persoane aflate la bordul unei aeronave civile în zbor sau în preg`tire de zbor se pedepse[te cu închisoare de la 10 la 20 de ani [i interzicerea unor drepturi. Art. 108 – (1) Distrugerea sau deteriorarea grav`, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substan]e, a instala]iilor unui aeroport civil ori a unei aeronave care nu este în serviciu, dar se afl` pe un aeroport, precum [i întreruperea serviciilor de aeroport, dac` fapta compromite sau este de natur` a compromite siguran]a [i securitatea în acest aeroport, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani. (2) Distrugerea sau deteriorarea instala]iilor ori a serviciilor de naviga]ie aerian` sau perturbarea func]ion`rii acestora, dac` fapta este de natur` s` pun` în pericol siguran]a zborului, se pedepse[te cu închisoare de la 10 la 20 de ani [i interzicerea unor drepturi. (3) Cu pedeapsa prev`zut` la alin. (2) se sanc]ioneaz` [i distrugerea unei aeronave în serviciu sau cauzarea de deterior`ri care o fac indisponibil` de zbor ori care sunt de natur` s` îi pun` în pericol siguran]a în zbor. (4) Plasarea sau înlesnirea plas`rii pe o aeronav` civil`, prin orice mijloc, a unui dispozitiv sau a unei substan]e capabile s` distrug` acea aeronav` sau s` îi produc` deterior`ri care o fac inapt` de zbor ori care sunt de natur` s` pericliteze siguran]a acesteia în zbor se pedepse[te cu închisoare de la 15 la 25 de ani [i interzicerea unor drepturi. Art. 109 – Preluarea f`r` drept a unei aeronave, prin orice mijloace, precum [i exercitarea f`r` drept a controlului asupra aeronavei se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani [i interzicerea unor drepturi“.

39 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

[i combaterea terorismului, se aplic` [i actelor teroriste produse cu ori la bordul unei aeronave, civile sau militare. Legea prevede c` Serviciul Român de Informa]ii, prin structura sa specializat`, are competen]` de interven]ie antiterorist` pe întreg teritoriul ]`rii, deci [i în interiorul/bordul unei aeronave, aceasta (precum [i nava maritim`) fiind o parte a teritoriului României, indiferent dac` aeronava se afl` în zbor sau la sol, în`untru ori în afara grani]elor na]ionale. În mod firesc, se na[te urm`toarea întrebare: Cum poate SRI s` intervin` antitero la bordul unei aeronave a statului român, dac` nu are personal specializat la bord? Întrucât r`spunsul este, evident, negativ, e timpul s` dep`[im sindromul „securit`]ii“, între]inut mai ales de aceia care au motive s` se team` de aceast` institu]ie cu un rol esen]ial în ap`rarea siguran]ei na]ionale (indivizi care confund` democra]ia cu haiducia), [i la bordul aeronavelor de pasageri, cel pu]in la cursele externe, s` fie reintrodus, disimulat, personal specializat din cadrul Brig`zii Antiteroriste a SRI. Un aspect îmbucur`tor îl constituie faptul c` România a promovat o politic` extern` echilibrat`, pa[nic` [i, prin urmare, cazuistica în domeniul terorismului este s`rac`, dar, în prezent, ]ara noastr` este membr` a UE [i membr` a NATO, este un furnizor serios de bunuri publice interna]ionale, prin participarea cu trupe în teatre de opera]iuni sau în zone fierbin]i ale lumii, [i aceast` manifestare poate genera reac]ii violente de natur` terorist`. Având în vedere c`, dup` intrarea României în Uniunea European`, a avut loc o cre[tere semnificativ` a num`rului operatorilor aerieni prezen]i pe aeroporturile noastre [i, implicit, a num`rului de zboruri comerciale, pentru realizarea unui management performant în domeniul securit`]ii aeronautice este necesar` regândirea resurselor umane [i logistice destinate prevenirii [i combaterii terorismului aerian, aspecte pe care Legea nr. 535/2004 nu le detaliaz`. În absen]a altor preciz`ri privind terorismul aerian, decât cele deja prezentate mai sus, prevederile Legii nr. 535/2004 se completeaz` cu dispozi]iile Legii nr. 257/2001 privind modul de ac]iune împotriva aeronavelor care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României7, modificat` [i completat` prin Legea nr. 461 din 2 noiembrie 20048, publicat` în Monitorul oficial nr. 1057 din 15 noiembrie 2004. Spa]iul aerian al României reprezint` coloana de aer situat` deasupra teritoriului de suveranitate al României, pân` la limita inferioar` a spa]iului extraatmosferic9.

7 Publicat` în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 273 din 25 mai 2001. 8 Publicat` în Monitorul oficial nr. 1057 din 15 noiembrie 2004. 9 Defini]ie dat` prin art. 2 din Legea de modificare [i completare nr. 461 din 2 noiembrie 2004.

40 Proiec]ii conceptuale

În scopul ap`r`rii colective, spa]iul aerian al României este integrat în spa]iul aerian al NATO, în conformitate cu tratatele la care România este parte. Pentru a realiza ap`rarea [i controlul utiliz`rii spa]iului aerian al NATO, structuri militare specializate ale Alian]ei organizeaz` [i execut` serviciul de poli]ie aerian`. Prin Legea nr. 257/2001 [i Legea nr. 461/2004 se stabile[te c` r`spunderea pentru controlul utiliz`rii spa]iului aerian al României îi revine Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. În condi]iile ap`r`rii colective a spa]iului aerian al NATO, conducerea elementelor na]ionale ale serviciului de poli]ie aerian` poate fi delegat` de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale structurilor specializate ale Alian]ei, prin transfer de autoritate. Pentru prima dat` în istoria avia]iei militare, se acord` dreptul aeronavelor apar]inând Ministerului Ap`r`rii Na]ionale de a utiliza spa]iul aerian al altor state pentru a ac]iona împotriva aeronavelor care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian respectiv, bineîn]eles, în conformitate cu prevederile în]elegerilor încheiate în acest sens. {i, tot în premier`, dup` cum s-a men]ionat deja, împotriva aeronavelor care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian na]ional pot ac]iona [i for]e [i mijloace aeriene apar]inând altor state membre ale NATO, în condi]iile stabilite prin instrumentele interna]ionale ratificate de statul român. Prin preciz`rile [i reglement`rile aduse de cele dou` legi privind spa]iul aerian al României, care acoper`, în parte, spa]iile albe ale Legii nr. 535/2004, se stabile[te c` orice activitate de zbor în spa]iul aerian al României se desf`[oar` pe baza unei autoriz`ri date de: „a) Ministerul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului, pentru aeronavele civile române [i strìne; b) Ministerul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului, cu avizul obligatoriu al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, pentru aeronavele civile strìne care transport` trupe, armament, tehnic` de lupt`, materiale periculoase [i orice alte tipuri de înc`rc`tur` care, prin natura lor, pot afecta siguran]a na]ional` a României; c) Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, pentru toate aeronavele de stat române [i strìne; d) Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, pentru toate aeronavele care survoleaz` municipiul Bucure[ti la în`l]imi mai mici de 3 000 m“. (art. 4) Organele civile de trafic aerian au obliga]ia s` în[tiin]eze cu oportunitate structurile specializate ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale despre aeronavele

41 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 care urmeaz` s` opereze în spa]iul aerian al României, despre cele aflate în dirijarea lor sau despre care au informa]ii c` utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian. Situa]iile în care aeronavele utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României sunt urm`toarele: a) decolarea de pe un aeroport, aerodrom sau un alt loc de pe teritoriul na]ional f`r` a avea autorizare în acest sens de la organele în drept; b) abaterea de la traiectul de zbor aprobat prin autorizarea primit` de la organele în drept, f`r` în[tiin]area organelor de trafic aerian; c) intrarea în spa]iul aerian al României f`r` autorizarea dat` de organele în drept; d) aterizarea, amerizarea sau apuntarea f`r` autorizare; e) întreruperea leg`turii radio [i/sau interven]ia ilicit` la bordul aeronavei, indiferent dac` se respect` autorizarea primit` sau dac` aeronava a fost deturnat`; f) nerespectarea, de c`tre echipajul unei aeronave, a dispozi]iilor organelor de trafic aerian. În scopul prevenirii sau contracar`rii unui act ilicit la bordul unei aeronave, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, prin structurile de specialitate ale For]elor Aeriene, poate da dispozi]ii de deviere sau chiar de interzicere temporar` a tuturor zborurilor într-o anumit` zon` sau în întregul spa]iu aerian al României. Împotriva aeronavelor care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale are obliga]ia s` coordoneze [i s` ia, în ordinea prezentat` mai jos, urm`toarele m`suri: a) stabilirea de la sol a pozi]iei aeronavei, a leg`turii radio [i a identit`]ii acesteia Stabilirea de la sol a pozi]iei aeronavei care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României, a leg`turilor radio cu aceasta [i determinarea identit`]ii ei se realizeaz` de c`tre organele de trafic aerian, folosindu-se mijloacele specializate aflate în serviciu sau care sunt puse în func]iune special în acest scop. La identificarea aeronavelor care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României, la solicitarea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, pot participa [i aeronave apar]inând Ministerului Transporturilor, Ministerului Administra]iei [i Internelor, Serviciului Român de Informa]ii [i altor de]in`tori de aeronave. Organele de trafic aerian se informeaz` reciproc asupra descoperirii [i identific`rii aeronavei [i, pe baza informa]iilor de care dispun, dau dispozi]ii pilo]ilor sau echipajelor în vederea utiliz`rii legale a spa]iului aerian al României. b) transmiterea de la sol a informa]iilor [i dispozi]iilor c`tre pilotul sau echipajul aeronavei, în vederea utiliz`rii autorizate a spa]iului aerian al României;

42 Proiec]ii conceptuale

c) interceptarea aeronavei care continu` s` utilizeze neautorizat spa]iul aerian al României În cazul imposibilit`]ii stabilirii leg`turilor radio cu aeronava care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României, aceasta se intercepteaz` cu aeronave militare. Interceptarea se realizeaz` [i în situa]ia în care pilo]ii sau echipajele nu execut` dispozi]iile primite de la organele de trafic aerian. Interceptarea aeronavelor care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian se execut` cu respectarea reglement`rilor aeronautice [i are drept scop identificarea vizual` a acestora, indicarea direc]iilor de urmat pentru revenirea la traiectele de zbor autorizate, acordarea de asisten]` în caz de nevoie, dirijarea în afara zonelor reglementate ca fiind zone interzise, restric]ionate, periculoase sau a celor rezervate temporar ori îndrumarea la aterizare pe aerodromul sau aeroportul indicat. Pe timpul intercept`rii [i transmiterii dispozi]iilor c`tre aeronavele interceptate, se folosesc frecven]ele radio autorizate, special destinate unor astfel de situa]ii, iar în cazul lipsei leg`turii radio se folosesc semnale vizuale [i manevre specifice, conform reglement`rilor interna]ionale stabilite în acest scop. d) executarea focului de avertisment de c`tre aeronavele interceptoare Aeronavele interceptoare pot executa foc de avertisment împotriva aeronavei care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României, numai dac` celelalte proceduri prev`zute la art. 8 lit. a-c nu au dat rezultate. Focul de avertisment are drept scop aten]ionarea pilo]ilor sau a echipajelor aeronavei c` utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României [i obligarea acestora s` urmeze necondi]ionat instruc]iunile [i dispozi]iile transmise de organele de trafic aerian sau de aeronavele interceptoare. Focul de avertisment se execut` cu armamentul artileristic de bord, excluzându-se utilizarea muni]iei trasoare [i a armelor inteligente. e) executarea focului de nimicire de c`tre aeronavele interceptoare Focul de nimicire împotriva aeronavei care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României se execut` de aeronavele interceptoare, numai dac` m`surile prev`zute la art. 8 lit. a-d nu au avut ca rezultat intrarea în legalitate a aeronavei respective sau în cazul în care aceasta riposteaz`, prin manevre agresive sau cu foc, la instruc]iunile, dispozi]iile [i semnalele transmise. f) executarea focului de nimicire de c`tre mijloacele terestre de ap`rare aerian` (art. 8 din Legea nr. 257/2001) Dreptul de a ordona sau de a aproba executarea focului de avertisment de c`tre aeronavele interceptoare, executarea focului de nimicire de c`tre acestea [i de c`tre mijloacele terestre de ap`rare aerian` îl au persoanele [i institu]iile stabilite de Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii.

43 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Datele ob]inute, demersurile f`cute, dispozi]iile [i ordinele date cu privire la aeronava care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României se înregistreaz` folosindu-se aparatura specific` din dotare sau sunt consemnate [i p`strate pân` la finalizarea cercet`rii evenimentului. Aceste date se pun la dispozi]ie organelor de cercetare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Cu toate c`, prin apari]ia Legilor nr. 257/2001 [i nr. 461/2004, r`spunderea [i atributul de conducere a ac]iunilor împotriva aeronavelor care utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României – în sfera c`rora se g`sesc [i opera]iunile de contracarare [i ripost` în situa]ia s`vâr[irii unui act de interven]ie ilicit` la bord – sunt conferite în mod corect Serviciului de poli]ie aerian` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, exist` situa]ii în care decizia de punere în aplicare a m`surilor stabilite prin art. 8 din Legea nr. 257/2001 este greu de luat, întrucât cel desemnat în acest sens se afl` sub presiunea timpului [i a r`spunderii ulterioare dac`, din mai multe variante posibile, n-o alege pe cea mai bun`. Cu titlu exemplificativ, enumer`m câteva cazuri posibile, cum ar fi: amenin]area cu o bomb` la bord, obligarea echipajului la întreruperea leg`turii radio [i/sau schimb`rii traiectului de zbor, la ignorarea reglement`rilor aeronautice, men]inerea în captivitate a pasagerilor de diferite na]ionalit`]i, f`r` posibilitatea acestora de a reac]iona etc., situa]ii în care deschiderea focului asupra unei aeronave poate avea consecin]e extrem de grave, pe plan intern [i interna]ional. În astfel de situa]ii, prezen]a personalului antitero din SRI la bordul aeronavei (române[ti), a[a cum s-a sugerat anterior, pe de o parte, ar r`spunde unei cerin]ei imperative a Legii nr. 535/2004, prin care Serviciul Român de Informa]ii este desemnat ca autoritate na]ional` în domeniu, iar pe de alt` parte, prezint` cel pu]in unul dintre urm`toarele avantaje: • se poate asigura, prin mijloace tehnice separate de cele ale aeronavei, comunicarea cu organele de la sol desemnate pentru contracararea actelor de terorism; • se ob]in informa]ii esen]iale pentru modul [i gradul de interven]ie al poli]iei aeriene; • se poate interveni fizic împotriva terori[tilor [i pot fi cooptate în acest sens [i alte persoane. Trebuie precizat c` nu orice act ilicit îndreptat împotriva unei aeronave sau la bordul acesteia este act terorist, conform statisticilor în domeniu, unele fiind comise de dezechilibra]i mintal10.

10 St. John Peter, Air Piracy, Air Security, and International Terrorism: Winning the War against Hijackers, New York, Quorum Books, 1991.

44 Proiec]ii conceptuale

* Pentru prima dat` în istoria dreptului român, un fenomen infrac]ional, e adev`rat, mai pu]in prezent în societatea noastr`, î[i g`se[te o reglementare aparte, special`, prin care se r`spunde, astfel, necesit`]ii de combatere a acestui flagel cu implica]ii interna]ionale, indiferent de locul în care se manifest`. Apari]ia legilor men]ionate mai sus poate fi apreciat` [i ca o form` de contribu]ie normativ` a României la r`zboiul global contra terorismului, care a început a doua zi dup` evenimentele tragice din 11 septembrie 2001, cunoscute în literatura de specialitate [i mass-media prin expresia Nine-Eleven. Cadrul juridic în domeniul prevenirii [i contracar`rii terorismului exist`. Sunt stabilite situa]iile, m`surile, metodologia interven]iei antiteroriste, cooperarea dintre institu]iile statului în domeniul analizat, r`spunderea conduc`torilor [i deciden]ilor, care au doar experien]a simul`rilor. R`mâne s` vedem în ce m`sur` legile elaborate în acest domeniu vor trece examenul practic al aplic`rii într-o situa]ie concret`, pe care, de altfel nimeni n-o dore[te!

45 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

CERIN}ELE OPERA}IONALE, TEHNICE {I INFORMA}IONALE CARE INFLUEN}EAZQ MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE COMUNICA}II UNIFICATE LA NIVEL OPERATIV

Colonel Daniel BR~TULESCU

istemele de comunica]ii unificate (SCU) The current trend of enhancing connectivity increases the risk au rolul de a realiza transferul of vulnerability, being more and more S informa]ional, în sprijinul cerin]elor difficult to locate an illegal network de comand` [i control ale for]elor participante access point or a user with aggressive la opera]ii de coali]ie, prin utilizarea unei singure behaviour. The situation requires the enforcement of security policies infrastructuri tehnice, simplificat` din punct and awareness and accountability de vedere arhitectural, dar cu capacit`]i de transport of communication and information superioare, necesare asigur`rii unor servicii multiple services users of any kind regarding the compliance with them. Unified de voce, date [i VTC, de bun` calitate [i în timp Communications Systems (UCS) oportun, puse la dispozi]ia utilizatorilor din aria are designed to achieve information de responsabilitatea opera]ional` (AOR). transfer in support of command Obiectivul fundamental al SCU îl constituie and control requirements of forces participating in coalition operations, ob]inerea informa]iilor critice la locul [i la momentul through the use of a single light technical corespunz`tor, transferarea în timp real infrastructure. Their objective is obtaining a comunic`rilor specifice spa]iului de lupt`, critical information where and when în conformitate cu cerin]ele [i nevoile de control appropriate, transferring specific real-time communications in the battle opera]ional, care s` permit` fructificarea space. oportunit`]ilor în îndeplinirea obiectivelor 1 Keywords: information superiority; întregii game de opera]ii militare . unified communication systems; OPCON; Re]eaua se manifest` ca un amplificator information transfer; information al capabilit`]ilor SCU, asigurând rolul de multi- facilities; OPCOM plicator al for]ei [i determinând reducerea

Colonel Daniel Br`tulescu – Direc]ia comunica]ii [i informatic`, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. 1 Concep]ia C4I2SR în Armata României, Direc]ia comunica]ii [i informatic`, Bucure[ti, 2005, pp. 12-27.

46 Proiec]ii conceptuale costurilor individuale [i globale, oferind, totodat`, posibilitatea extinderii în timp [i în spa]iu a efectelor. Modul de configurare a re]elei se bazeaz` pe urm`toarele principii2: • folosirea unei for]e dispersate geografic, care interconecteaz` robust componentele for]ei [i ofer` posibilit`]i multiple de transfer informa]ional, lucru ce conduce la perfec]ionarea schimbului de informa]ii; • omniscien]a for]elor, care determin` cunoa[terea spa]iului de lupt` [i, implicit, o con[tientizare a inten]iilor comandan]ilor prin fluidizarea schimbului de informa]ii, generând perfec]ionarea calitativ` a informa]iilor [i a distribu]iei comunic`rilor [i informa]iilor asupra situa]iei; • asigurarea unor comunica]ii eficiente între entit`]ile spa]iului de lupt`, ce ofer` posibilit`]i pentru generarea sinergiei în distribu]ia detaliilor asupra situa]iei, determinând cre[terea viabilit`]ii [i a vitezei de comand`. Obiectivele SCU vizeaz` ob]inerea superiorit`]ii informa]ionale, prin aceasta facilitându-se luarea deciziei în determinarea în mod nemijlocit a eficien]ei execu]iei, pentru a asigura coeren]a efectelor [i conjugarea lor între liniile de opera]ii, în îndeplinirea obiectivelor militare, concomitent cu desf`[urarea [i sus]inerea întrunit` a for]elor de coali]ie. Cerin]ele opera]ionale impuse sistemelor de comunica]ii unificate, pe perioada derul`rii opera]iilor de coali]ie, sunt urm`toarele: ² Necesitatea de transfer informa]ional multidirec]ional. Strategia execut`rii schimburilor informa]ionale între structurile militare din cadrul for]elor de coali]ie (figura 1) îmbrac`, pe de o parte, imperativul rela]ion`rii privind comanda opera]ional` (OPCOM), ca apartenen]` la un stat prin cerin]ele impuse de informare periodic` a acestuia, [i, pe de alt` parte, pe cel al rela]ion`rii privind controlul opera]ional (OPCON), exprimate prin rela]iile de coordonare, conducere [i control ale e[alonului superior din teatrul de opera]ii sau ale for]elor de coali]ie cu care se coopereaz` ori aflate în subordine. Ca derivat al comunic`rii este identificat procesul de integrare [i partajare a mesajelor cu scopul de prezentare, sintetizat [i în timp real, a informa]iilor veridice referitoare la spa]iul de lupt`. Figura 1 exemplific` transferul informa]ional ierarhic în teatrul de opera]ii, materializând cerin]a opera]ional` de baz` a SCU, aceea de a asigura comanda [i controlul opera]ional al for]elor participante în opera]iile de coali]ie contemporane. ² Sincronizarea în timp a transmiterii [i recep]ion`rii mesajelor. Proiectarea sistemelor de comunica]ii unificate trebuie s` se realizeze plecând de la necesitatea de integrare a sistemelor [i convergen]` a echipamentelor [i mijloacelor de comunica]ii [i informatice într-o platform` unic`, apt` de a oferi utilizatorilor, conform unei matrice

2 C. Dumitru, I. Roceanu, R`zboiul bazat pe re]ea; provocarea erei informa]ionale în spa]iul de lupt`, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I“, 2005, pp. 3-7.

47 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Figura 1: Transferul informa]ional OPCON [i OPCOM de sincronizare, servicii multiple de voce, date, VTC, ca instrument eficient de analiz` [i elaborare a deciziei de c`tre comandant. ² Nevoia de supraspecializare a personalului de comunica]ii [i informatic [i, în mod special, a administratorilor de sistem. Speciali[tii în comunica]ii [i tehnologia informa]iilor sunt conecta]i, pe de o parte, la necesit`]ile spa]iului de lupt`, fapt pentru care este indispensabil s` fie aviza]i cu particularit`]ile privind cursul desf`[ur`rii opera]iilor curente sau viitoare, din punctul de vedere al posibilului impact asupra sistemelor de comunica]ii [i informatice proprii, iar pe de alt` parte, sunt responsabili [i au ca principal` misiune func]ionarea neîntrerupt` a sistemului, eliminarea eventualelor disfunc]ionalit`]i ap`rute [i identificarea/realizarea, dac` este cazul, a posibilit`]ilor de reconfigurare a acestuia. ² Integrarea în timp scurt a tipurilor variabile [i distincte de mesaje [i comunic`ri transferate, pentru a pune la dispozi]ia utilizatorilor informa]ii complete care s` poat` consolida, în mod real, luarea oportun` a deciziei. Posibilitatea de transfer informa]ional printr-o singur` infrastructur` tehnic`, a comunic`rilor multiple, cu niveluri diferite de clasificare, se poate realiza prin criptarea IP3. În acest sens, dezvoltarea

3 Internet Protocol este un protocol care asigur` un serviciu de transmitere a datelor, f`r` conexiune permanent`. Acesta identific` fiecare interfa]` logic` a echipamentelor conectate printr-un num`r, numit „adres` IP“. Versiunea de standard folosit` în majoritatea cazurilor este IPv4. În IPv4, adresa IP este reprezentat` pe 32 de bi]i/4 octe]i (de exemplu, 192.168.0.1). Alocarea adreselor IP nu este arbitrar`; ea se face de c`tre organiza]ii îns`rcinate cu distribuirea de spa]ii de adrese. De exemplu, RIPE este responsabil` cu gestiunea spa]iului de adrese atribuit Europei, pe site-ul http://ro.wikipedia.org/ wiki/Adres%C4%83_IP (N.R.).

48 Proiec]ii conceptuale unor dispozitive de criptare IP flexibile [i a sistemelor de management al cheilor reprezint` o cerin]` obiectiv` pentru toate serviciile de comunica]ii asigurate de infrastructura re]elei informa]ionale. Implementarea rapid` a dispozitivelor interoperabile de criptare IP constituie cheia pentru dezvoltarea unui „nucleu de baz`“, iar continua dezvoltare a tehnologiilor în acest domeniu reprezint` elementul esen]ial pentru scopul, pe termen mai lung, de a se dezvolta de la „nucleul de baz`“ la o infrastructur` de comunica]ii care s` permit` transmiterea în timp real a comunic`rilor între utilizatori, precum [i posibilitatea s` se extind` de la terminal la terminal în toat` Alian]a4. În acest caz, prevalent` este capacitatea infrastructurii de a realiza [i men]ine securitatea informa]iei, pentru ca, apoi, s` dezvolte [i s` implementeze solu]ii de interoperabilitate, interconectare [i convergen]` a sistemelor, pentru a permite reconfigurarea acestora în sisteme de comunica]ii unificate. Din punct de vedere func]ional, sistemele de comunica]ii unificate trebuie s` satisfac` urm`toarele cerin]e tehnice: • scalabilitatea – pentru a asigura conectarea punctelor de comand` de diferite dimensiuni; • flexibilitatea – pentru a satisface cerin]e multiple de conectare; • transportabilitatea – capabilitatea de a putea fi transportabile pe ro]i, [enile, calea ferat`, cu mijloace navale sau aeriene; • modularitatea – posibilitatea de utilizare a componentelor în misiuni variate, specifice opera]iilor de coali]ie, asigurând o mai mare rentabilitate a costurilor; • securitatea – asigurarea protec]iei comunic`rilor prin proceduri specifice de criptare informa]ional`, realizate la toate nivelurile de interconectare, în mod automat. Sistemele [i tehnologiile informa]ionale, echipamentele tehnice [i software-ul aferent infrastructurii tehnice care constituie SCU, similar sistemelor de comunica]ii [i informatice actuale, sunt vulnerabile la penetr`ri neautorizate, la distrugeri [i modific`ri accidentale sau voite de date [i programe. Tendin]a actual` privind amplificarea conectivit`]ii m`re[te riscul de vulnerabilitate, fiind tot mai greu s` se localizeze un punct ilegal de acces în re]ea sau un utilizator cu un comportament agresiv. Situa]ia impune, pe de o parte, implementarea politicilor de securitate [i, pe de alta, con[tientizarea [i responsabilizarea periodic` a utilizatorilor serviciilor de comunica]ii [i informatic` de orice fel privind respectarea acestora. Definirea într-o concep]ie unitar` a SCU urm`re[te asigurarea urm`toarelor facilit`]i informa]ionale5: • realizarea schimbului informa]ional sub form` de date, imagini, text [i voce;

4 NNEC Strategic Framework Documents, Anexa A, NATO HQ, Bruxelles, 29 februarie 2008. 5 G. Timofte, E. Tudose, D. Vi[an, Sisteme de comunica]ii militare digitale de campanie, Editura Inedit, Bucure[ti, 2006, pp. 25-36.

49 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

• prelucrarea [i gestionarea automat` a comunic`rilor; • asigurarea unor capacit`]i de acces multiplu [i colaborativ la dispozitive, date [i aplica]ii comune grupurilor de utilizatori; • utilizarea de aplica]ii specifice care permit ca func]iile de gestiune, comuta]ie [i control ale traficului s` fie efectuate în mod inteligent, automat; • automatizarea func]iilor de memorare [i management al datelor de dirijare, manipulare [i men]inere a integrit`]ii comunic`rilor în sistem; • realizarea managementului de re]ea [i de sistem, prin func]ii de monitorizare [i control al resurselor disponibile acestora; • asigurarea unor facilit`]i specifice în transmiterea [i prezentarea la destinatar a informa]iilor complexe (grafice, imagini, text) în volum complet, cu posibilitatea acestora de a fi afi[ate combinat. Sistemele de comunica]ii unificate este necesar s` fie individualizate într-o concep]ie unitar`, aplicabile la nivelul derul`rii opera]iilor de coali]ie, fapt pentru care cerin]ele de configurare a infrastructurii tehnice proprii vizeaz`: • criptarea informa]iilor – s` se realizeze conform nivelului de clasificare al acestora, iar partajarea lor s` fie organizat` prin corelarea nivelului de clasificare cu atribu]iile privind securitatea informa]ional` a utilizatorilor; • distribuirea informa]iilor în cadrul coali]iei – trebuie s` se bazeze pe metode care s` asigure reducerea supraînc`rc`rii informa]ionale [i s` ofere reg`sirea cu u[urin]` a informa]iilor la destinatar; • accesul func]iilor de baz` ale serviciilor de comunica]ii – s` poat` fi facilitat prin îmbun`t`]irea securit`]ii tehnologiilor Web; • interoperabilitatea tehnic` [i procedural` a sistemului – s` fie asigurat` prin specifica]iile serviciilor func]ionale, identificate conform standardelor. Specifica]iile serviciilor s` fie publicate într-un registru comun, conform unui standard stabilit, [i distribuite, spre [tiin]`, utilizatorilor conecta]i în re]ea. Implementarea conceptului de „sisteme de comunica]ii unificate“ va impune schimb`ri în mentalitate [i atitudini, ceea ce poate conduce la revizuiri semnificative ale politicilor, privind punerea la dispozi]ie [i folosirea în comun a informa]iilor. Este tot mai evident faptul c` principiul „necesitatea de a cunoa[te“, aplicat în prezent, trebuie s` fie privit ca fiind func]ional numai în contextul existen]ei unui sistem informatic bazat pe nevoia de comunica]ii unificate [i administrat în mod corespunz`tor. Acest principiu trebuie s` fie combinat cu noi principii, precum: necesitatea de a distribui, responsabilitatea de a distribui, asigur` pentru a distribui [i distribuie pentru a câ[tiga.

50 LINIILE DIRECTOARE ALE POLITICII NATO ÎMPOTRIVA TERORISMULUI Con[tientizare, capabilit`]i [i angajare pentru un viitor mai sigur

I. Introducere radiologice sau nucleare (CBRN) [i abilit`]i cibernetice. Instabilitatea 1. Terorismul reprezint` o amenin]are sau conflictul pot genera un mediu direct` la adresa cet`]enilor din ]`rile care s` conduc` la propagarea tero- membre ale NATO, precum [i, pe o arie mai larg`, la adresa stabilit`]ii rismului, inclusiv prin favorizarea [i prosperit`]ii interna]ionale ideologiilor extremiste, a intoleran]ei [i va continua s` fie o amenin]are [i a fundamentalismului. [i în viitorul apropiat. Terori[tii 2. R`spunsul NATO cu privire [i-au demonstrat abilitatea de a ac]iona la terorism s-a conturat, dincolo de grani]ele na]ionale, de a crea în mare m`sur`, în urma atacurilor celule, de a realiza o recunoa[tere de la 11 septembrie 2001, care i-au deter- a ]intelor [i de a executa atacuri. minat pe alia]i s` lanseze Opera]iunea Amenin]area este exacerbat` de c`tre Active Endeavour, s` adopte Concep]ia grupurile teroriste [i de terori[tii care militar` pentru ap`rarea împotriva tero- continu` s` se extind` c`tre [i în zone rismului (MC472) [i s` ini]ieze o serie de importan]` strategic` pentru Alian]`, inclusiv pe propriul teritoriul al alia]ilor. de schimb`ri institu]ionale [i legate Tehnologia modern` spore[te impactul de capabilit`]i. În ultimul deceniu, poten]ial al atacurilor teroriste NATO a realizat progrese considerabile care utilizeaz` mijloace conven]ionale în domenii importante pentru Alian]`, [i neconven]ionale, mai ales având precum opera]iile, schimbul intensificat în vedere c` terori[tii caut` s` ob]in` de informa]ii [i dezvoltarea unor solu]ii capabilit`]i chimice, biologice, tehnologice prin intermediul Programului

* Traducerea este realizat` \n baza textului oficial \n limba englez`, NATO’S Policy Guidelines on Counter-Terrorism, pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/SID-10FBE70C-F3064060/natolive/ official_texts_87905.htm

51 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 de lucru pentru ap`rarea împotriva tero- [i respectând principiile de complemen- rismului [i Programului [tiin]` pentru taritate. O direc]ie clar`, o coordonare pace [i securitate. consolidat` [i o consisten]` mai mare a eforturilor [i a activit`]ilor îi vor permite 3. Prin intermediul Conceptului strategic al Alian]ei, alia]ii au reafirmat NATO s` î[i foloseasc` mai eficient faptul c` NATO trebuie “ s` descurajeze resursele. [i s` se apere împotriva provoc`rilor emergente de securitate care amenin]` II. Scop securitatea fundamental` a alia]ilor în mod individual sau a Alian]ei ca întreg”. 5. Scopul acestor linii directoare Astfel, alia]ii au decis revizuirea ale politicii men]ionate sunt: abord`rii NATO referitoare la lupta • furnizarea direc]iei strategice, împotriva terorismului [i consolidarea bazat` pe cunoa[terea riscurilor, aspectelor politice [i militare referitoare a activit`]ilor pentru combaterea la contribu]ia NATO la eforturile terorismului aflate în desf`[urare na]ionale [i interna]ionale. pe tot cuprinsul Alian]ei, ca parte 4. Alia]ii vor ac]iona în acest sens a misiunilor fundamentale prin valorificarea punctelor forte trans- ale NATO referitoare la ap`rarea versale distincte [i prin identificarea colectiv`, la managementul crizelor contribu]iei Alian]ei constând în valoarea [i la securitatea prin cooperare. ad`ugat` la efortul larg, interna]ional, • identificarea principiilor la care sub mandat ONU, în lupta împotriva tero- ader` Alian]a. rismului. În definirea abord`rii globale • identificarea zonelor cheie a NATO referitoare la terorism, alia]ii în care Alian]a va întreprinde recunosc faptul c` majoritatea instru- ini]iative pentru a consolida mentelor pentru combaterea terorismului prevenirea [i rezilien]a actelor r`mân în principal în responsabilitatea de terorism, punând accent autorit`]ilor civile [i juridice na]ionale. pe îmbun`t`]irea con[tientiz`rii Alia]ii con[tientizeaz` faptul c` alte amenin]`rilor, capabilit`]i organiza]ii interna]ionale dispun mai adecvate pentru abordarea de mandate [i capabilit`]i care pot acestora [i angajare, al`turi de ]`rile consolida eforturile alia]ilor în lupta partenere [i al]i actori inter- împotriva terorismului. NATO va pune na]ionali1. un accent special asupra prevenirii atacurilor teroriste [i asupra consolid`rii 1 NATO va întreprinde toate activit`]ile legate rezilien]ei prin contribu]ia sa la eforturile de partenerii s`i [i de alte organiza]ii interna]ionale în conformitate cu Planul de ac]iune pentru abordarea na]ionale [i interna]ionale, evitând, cuprinz`toare [i deciziile relevante în acest sens, în acela[i timp, duplic`rile nenecesare inclusiv cele luate în cadrul summitului de la Lisabona.

52 Summitul NATO ~ Chicago 2012

În urma adopt`rii acestor linii asupra programelor avute în vedere directoare, va fi adoptat un Plan de ac]iune în cadrul c`rora va putea contribui în vederea implement`rii. la [i/sau va sus]ine ac]iunile na]iunilor aliate sau ale altor actori interna]ionali, III. Principii dup` caz. 6. Respectarea dreptului interna]ional: NATO va continua s` ac]ioneze IV. Domenii cheie în conformitate cu dreptul interna]ional, 9. În calitate de organiza]ie inter- cu principiile Cartei ONU [i cu Declara]ia na]ional`, NATO dispune de tehnic` universal` a drepturilor omului. Strategia [i de capabilit`]i unice care pot sus]ine global` a ONU pentru combaterea tero- eforturile aliate în lupta împotriva terorismului, conven]iile [i protocoalele rismului. A[a cum s-a men]ionat interna]ionale împotriva terorismului, în scopul acestor linii directoare, NATO precum [i Rezolu]iile ONU referitoare va contribui mai eficient la prevenirea la acest domeniu furnizeaz` cadrul terorismului [i la sporirea rezilien]ei necesar tuturor eforturilor na]ionale la actele de terorism. În acest sens, [i multilaterale în vederea combaterii Alian]a î[i va coordona [i î[i va consolida terorismului, inclusiv celor conduse eforturile împotriva terorismului de c`tre Alian]`. [i se va concentra asupra a trei domenii 7. Sprijinul NATO pentru alia]i: principale: con[tientizare, capabilit`]i responsabilitatea pentru protejarea [i angajare. propriilor popula]ii [i teritorii împotriva terorismului revine, în primul rând, 10. Con[tientizare: NATO va asigura fiec`rui membru al NATO în parte. con[tientizarea în comun a amenin]`rilor Cooperarea prin intermediul NATO [i vulnerabilit`]ilor teroriste în rândul poate intensifica eforturile alia]ilor alia]ilor prin consult`ri, schimb în vederea prevenirii, diminu`rii, intensificat de informa]ii, o continu` reac]iei la [i refacerii în urma actelor analiz` strategic` [i evalu`ri în sprijinul teroriste. La cerere, NATO poate sprijini autorit`]ilor na]ionale. Acest fapt aceste eforturi. le va permite alia]ilor, dar [i Alian]ei s` se preg`teasc` eficient [i s` întreprind` 8. Neduplicare [i complemen- taritate: NATO va promova complemen- ac]iuni posibile de atenuare în prevenirea taritatea [i va evita duplicarea nenecesar` atacurilor teroriste [i r`spunsul la acestea. a eforturilor existente ale na]iunilor, NATO va promova, totodat`, în]elegerea în plan individual, sau ale altor organiza]ii rolului pe care îl are împotriva tero- interna]ionale. NATO va c`uta rismului, ca parte a unui efort inter- s` coordoneze [i s`-[i utilizeze expertiza na]ional mai larg bazat pe angajare [i resursele [i se va concentra [i comunica]ii strategice.

53 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

11. Capabilit`]i: NATO a acumulat planific`rii pentru urgen]e civile mult` expertiz` de valoare în combaterea [i al protec]iei infrastructurii critice, amenin]`rilor asimetrice [i în r`spunsul în special în ceea ce prive[te combaterea la terorism. Activitatea NATO în domeniul terorismului. securit`]ii spa]iului aerian, al ap`r`rii 12. Angajare: Provocarea repre- aeriene, al securit`]ii maritime, zentat` de terorism necesit` o abordare al r`spunsului la CBRN, al neprolifer`rii holistic` de c`tre comunitatea inter- armelor de distrugere în mas` [i al pro- na]ional`, implicând o gam` larg` tej`rii infrastructurii critice este bine- de instrumente. Pentru a consolida cunoscut`. Alian]a se va str`dui securitatea alia]ilor, NATO va continua s` se asigure c` are capabilit`]ile s` se angajeze împreun` cu ]`rile adecvate pentru prevenirea, protejarea partenere [i cu al]i actori interna]ionali împotriva [i r`spunsul la amenin]`rile în combaterea terorismului. Alian]a teroriste, bazate pe nivelul de ambi]ie, î[i va consolida sfera de ac]iune a[a cum a fost el stabilit în Directiva [i cooperarea cu ]`rile partenere, Politic`2. În acest sens, va lua în calcul precum [i cu organiza]iile interna]ionale dezvoltarea capabilit`]ilor, tehnologiile [i regionale, în special cu ONU, UE [i metodele inovatoare care abordeaz` amenin]`rile asimetrice într-o manier` [i OSCE, în conformitate cu Planul mai cuprinz`toare [i mai documentat`, de ac]iune pentru abordarea cuprin- inclusiv prin Programul de lucru z`toare, cu scopul de a promova pentru ap`rarea împotriva terorismului. în]elegerea comun` a amenin]`rii NATO va lupta, totodat`, pentru a-[i men- teroriste [i de a utiliza la poten]ial maxim ]ine capacitatea opera]ional` [i pentru fiecare participant angajat în efortul a valorifica lec]iile înv`]ate în opera]ii, global pentru combaterea terorismului. inclusiv experien]a dobândit` NATO va spori consult`rile [i va asigura prin For]ele pentru opera]ii speciale. o abordare mai sistematic` a cooper`rii 3 Instruirea, educarea [i exerci]iile bazate practice cu ]`rile partenere prin folosirea pe diferite scenarii de amenin]`ri mecanismelor existente, inclusiv a coope- vor continua s` îmbun`t`]easc` inter- r`rii [tiin]ifice [i a inova]iilor tehnologice operabilitatea prin asimilarea lec]iilor pentru o securitate mai performant`4. înv`]ate sau a celor mai bune practici. Totodat`, aceste capabilit`]i pot fi furnizate 3 Un bun exemplu este reprezentat de c`tre alia]ilor, dac` sunt solicitate, în sprijinul Ini]iativa de cooperare în spa]iul aerian din cadrul Consiliului NATO-Rusia (NRC). 4 Un exemplu de astfel de cooperare este proiectul 2 Orice cerin]e emergente posibile pentru finan]area multianual [tiin]` pentru pace si securitate (SPS) comun` a NATO vor fi abordate în conformitate al NRC referitor la “Proiectul pentru detectarea cu procesele standard. de la distan]` a explozibililor (STANDEX)”.

54 Summitul NATO ~ Chicago 2012 Alian]a va pune un accent special V. R`spunsul NATO asupra sporirii con[tientiz`rii, dezvolt`rii 13. Consiliul Nord-Atlantic va ghida capacit`]ilor, planific`rii urgen]elor eforturile NATO pentru combaterea civile [i managementului crizei, terorismului [i implementarea liniilor pentru a r`spunde nevoilor specifice directoare men]ionate. Gruparea de for]e ale ]`rilor partenere [i intereselor aliate. pentru combaterea terorismului Aceste demersuri vor contribui va raporta anual stadiul implement`rii la cre[terea nivelului de preg`tire acestor linii directoare. [i protejare, precum [i la identificarea 14. NATO î[i va men]ine flexibilitatea vulnerabilit`]ilor [i deficien]elor, cu privire la felul în care va lupta [i vor asista ]`rile partenere în demersul împotriva terorismului, jucând un rol lor de a lupta ele însele mai eficient principal sau secundar, dup` caz. împotriva terorismului. Instruirea, Capabilit`]ile alia]ilor reprezint` educarea pentru combaterea terorismului o component` esen]ial` a unui poten]ial [i sprijinul pentru dezvoltarea capacit`]ii r`spuns la terorism. Ap`rarea colectiv` vor fi conforme cu obiectivele [i priorit`]ile va continua s` fie supus` deciziei politicii NATO referitoare la parteneriate. Consiliului Nord-Atlantic (NAC).

Traducere [i adaptare: @ Iulia N~STASIE

55 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

CARISMA LIDERULUI

Colonel dr. Virgil Ovidiu POP

onform Dic]ionarului explicativ al limbii române, carisma (charisma) C este un dar particular conferit oamenilor prin gra]ia divin`, acea influen]` Today, the term charisma refers to magnetism, intensity, vivacity. asupra mul]imii datorat` prestigiului [i farmecului The charismatic leader is a person personal. Etimologic, cuvântul „charisma“ provine who, by the force of personal style de la zei]a greac` Charis (zei]a gra]iei [i a frumuse]ii, and abilities, is capable of having considerat` drept so]ia lui Hephaestus, zeul focului, a special effect over the subordinates. He/She succeeds in imposing fiul lui Zeus [i al Herei), un personaj de o frumuse]e himself/herself through exuberance, [i de o bun`tate extraordinare. self-confidence and through inducing Înc` din mitologia greac`, aceast` calitate order and ethics. The charismatic leader generates trust and integrates – carisma – f`cea parte din personalitate, recunoscut` the goals of the organisation ca neobi[nuit`, datorit` c`reia se considera with the subordinate individual ones, ca d`ruit` de puterile supranaturale. Carisma denota, in outlining his/her vision for the future. The charismatic leader represents propriu-zis, un har, o rela]ie de o anumit` calitate the approximation of the ideal leader între credincio[i sau adep]i [i st`pânul în care defined by “Koestenbaum Diamond”. au încredere [i c`ruia i se supun. Acest har, He will be endowed, to an extent specific to the field he leads, with all the four aceast` calitate de a vindeca, odinioar` atribu]ia qualities: vision, realism, ethics regilor, este definit` prin credin]a într-o viziune and courage. Although certain comun`. Odat` recunoscut, acest har ac]ioneaz` abilities may be inherited, they have ca un perpetuum mobile. El produce efectul dorit to be developed and polished in an environment favourable la to]i cei care intr` în contact cu cel care îl de]ine. to knowledge, being guided by ethical Ast`zi, cuvântul se refer` la magnetism, principles, through the power of personal intensitate, vivacitate. Liderul carismatic example. este o persoan` care, prin for]a stilului [i abilit`]ilor Keywords: authority; vision; sale personale, este capabil s` exercite un efect charismatic credibility; professionalism; reliability; ethics; courage deosebit asupra subordona]ilor. El reu[e[te s` se impun` printr-o energie debordant`,

Colonel dr. Virgil Ovidiu Pop – comandantul Regimentului 30 Gard` „Mihai Viteazul“.

56 Opinii

încredere în sine [i prin inducerea unei st`ri de ordine [i etic`. Liderul carismatic genereaz` încredere [i reune[te obiectivele organiza]iei cu scopurile individuale ale subordona]ilor, în viziunea sa asupra viitorului. De exemplu, n`scut la 9 martie 1859, mare[alul Alexandru Averescu a fost, pe rând, general, mare[al, om politic, membru al Academiei Române. Între 1911 [i 1913, acesta a fost numit [ef al Marelui Stat Major, pozi]ie din care coordoneaz` cel de-al doilea r`zboi balcanic. Î[i câ[tig` notorietatea în urma victoriilor ob]inute în Primul R`zboi Mondial, unde îi este încredin]at` conducerea Armatei a II-a, cu care ob]ine celebrele victorii de la M`r`[e[ti [i Oituz. La începutul anilor ’20, popularitatea de care se bucur` datorit` victoriilor ob]inute în r`zboiul din care a rezultat România Mare a ajuns la apogeu. În sate, oamenii îl vedeau în vis, unii jurau c`-l z`riser` coborându-se dintr-un aeroplan în mijlocul lor, cei care f`cuser` r`zboiul povesteau c` tr`iser` cu el în tran[ee. Printre ]`rani, numele lui Averescu era pe toate buzele, în el se cristalizau n`dejdile, numai de la el se a[tepta minunea unui trai lipsit de griji [i de nevoi. Astfel, carisma mare[alului Averescu are semnifica]ia profund`, subtil` a gra]iei divine, îmbinat` cu for]a exemplului personal [i cu profesionalismul dovedit prin lupt`, fiind echivalent` cu calitatea unui personaj sacru de a-i lumina spiritual pe cei din jurul s`u, de a le u[ura suferin]ele, comparabil` cu abilitatea de a crea o rela]ie armonioas` [i profund` între un maestru [i un discipol. Ca o consecin]` a faptului c` un conduc`tor carismatic eman` for]` interioar`, convinge f`r` efort [i inspir` o încredere spontan`, acesta va dezvolta rela]ii armonioase interpersonale [i va induce un sentiment de dependen]` afectiv` – dar o dependen]` care te face s` te sim]i valorizat [i plasat într-o zon` superioar` a existen]ei. Expertul în leadership Jay Conger, renumit profesor la Claremont McKenna College din California, identifica patru caracteristici generale ale liderilor carismatici: 1. au o viziune puternic` [i limpede pe care [tiu cum s` o prezinte c`tre publicul ]int`; 2. î[i expun viziunea astfel încât problemele devin aparente, iar solu]iile propuse nu sunt doar justificate, ci [i dezirabile; 3. au credibilitatea [i profesionalismul pentru a propune schimb`ri fa]` de vechile tradi]ii; 4. conduc prin puterea exemplului, motivând astfel publicul s` îi urmeze. Liderul autentic are carisma care, departe de a se reduce la o prezen]` agreabil`, la o voce sonor`, un timbru pl`cut, o privire p`trunz`toare [i o gestic`

57 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 semnificativ`, rezid`, pe fond, în în]elepciune [i tenacitate, gândire creatoare [i pragmatic`, în noble]ea caracterului, în scopurile [i aspira]iile sale consonante cu cele ale subordona]ilor sì. Credin]a [i comunicativitatea, loialitatea [i franche]ea, vitalitatea [i entuziasmul, arta rela]iilor interumane sunt, în esen]`, punctele forte ale liderului carismatic. Feldmare[alul Erwin Rommel (1891-1944), „Vulpea De[ertului“, comandantul celei mai puternice divizii de tancuri [i mândria armatei germane, întruchiparea fricii for]elor aliate din de[ertul african, catalogat drept erou de c`tre alia]ii sì [i un adversar destoinic de c`tre du[mani, este un alt exemplu de lider carismatic, lider care afirma: „Un ofi]er trebuie s` stea al`turi de solda]ii lui, s` gândeasc` [i s` simt` ce simt ei...“. În Campania din nordul Africii, Rommel folosea un avion u[or de recunoa[tere, zbura deasupra zonei, fiind con[tient c` trebuie s` întreprind` personal inspec]ii [i recunoa[teri. Oricând se isca vreo confuzie în rândul subordona]ilor, se deplasa la ace[tia [i d`dea instruc]iuni precise. În timpul b`t`liilor, nu r`mânea niciodat` în postul de comand`, era mereu prezent în prima linie. Solda]ii trìau cu impresia c` era un om pe care trebuie s` îl urmeze f`r` rezerve chiar dac` în de[ert condi]iile erau foarte grele, mai ales pentru europeni. Încrederea în comandant era foarte important`, iar starea moralului se putea deprecia cu u[urin]` în astfel de condi]ii; totu[i, Rommel, cel mai vârstnic ofi]er german din de[ert (ofi]erii superiori nu f`ceau fa]` condi]iilor vitrege ale de[ertului), a reu[it în permanen]`, prin puterea exemplului, s` le insufle solda]ilor dorin]a de a lupta [i de a învinge. Doar vestea c` Rommel este în prima linie printre solda]ii sì avea puterea de a întoarce soarta unei confrunt`ri! Propaganda nazist` s-a folosit permanent de Rommel înc` de când acesta, de[i foarte tân`r, a fost numit la comanda renumitei „Divizii Fantom`“ (Divizia 7 Blindate), divizie care, în perioada invaziei fulger asupra Fran]ei (10 mai-25 iunie 1940) prin p`durile din Ardeni c`tre fluviul Meuse, a fost vârful de lance al Grupului de Armate A, ridicând astfel moralul unei întregi na]iuni. Însu[i Hitler, [i el un lider carismatic, a recunoscut abilit`]ile extraordinare ale lui Rommel [i a ordonat, în toamna anului 1939, s` îl înso]easc` în inspec]iile sale de-a lungul liniei frontului. Fiind proasp`t numit comandant al Batalionului 3 din Regimentul 17 Infanterie de la Glosar, din Mun]ii Hartz, o unitate de elit` de vân`tori de munte, câ]iva ofi]eri tineri din noua sa unitate l-au invitat la o escalad` pe schiuri, cu gândul de a-[i demonstra superioritatea fa]` de noul lor comandant.

58 Opinii

Rommel, care era mult mai în vârst` decât ei, a ajuns s` urce [i s` coboare de trei ori muntele, f`r` s` dea semne de oboseal`, iar tinerii ofi]eri epuiza]i i-au refuzat invita]ia de a urca a patra oar`. Renumitul sociolog Maximilian Karl Emil „Max“ Weber sugereaz` c` acest tip de autoritate carismatic` are la baz` devotamentul de net`g`duit fa]` de eroismul sau caracterul exemplar al conduc`torului [i fa]` de normele [i regulile instituite de acesta. Mai specific, autoritatea conduc`torului asupra celorlal]i se bazeaz` pe o calitate, pe care supu[ii o v`d ca fiind unic` [i supranatural`. Existen]a sau inexisten]a calit`]ii în sine este irelevant`, credin]a subordona]ilor în existen]a ei este ceea e conteaz`. De asemenea, Weber vede acest tip de autoritate ca o for]` creatoare, opus` tradi]iei [i regulilor existente, cu un caracter revolu]ionar. În acest sens, Max Weber afirma: „Singura surs` de legitimitate a autorit`]ii carismatice este recunoa[terea sa de c`tre supu[i. De[i este ira]ional`, în sensul în care nu poate fi calculat` sau m`surat`, poate avea un caracter revolu]ionar [i poate, în unele situa]ii, contesta autoritatea legal`“. Plecând de la aceast` afirma]ie [i având în vedere c` reprezentatul autorit`]ii legale este managerul, de[i nu poate fi m`surat`, autoritatea carismatic` atribuit` acestuia îl poate transforma totu[i într-un lider incontestabil, capabil s` le insufle subordona]ilor viziunea sa revolu]ionar`, s` îi motiveze, s` îi conving` despre importan]a obiectivelor organiza]ionale [i s` realizeze convergen]a cu obiectivele personale ale fiec`rui individ. Pe de alt` parte, în cazul în care managerul nu este înzestrat cu astfel de abilitate, iar în cadrul organiza]iei cu autoritatea carismatic` este învestit un subordonat al acestuia, pot ap`rea st`ri conflictuale, pe care îns` un bun manager le poate solu]iona favorabil; o astfel de organiza]ie nu va înregistra îns` progrese comparabile cu alte organiza]ii conduse de lideri carismatici. Comandantul carismatic se bazeaz` pe influen]area subordonatului prin activarea motiva]iilor interne, a trebuin]elor, deprinderilor, convingerilor. Conduc`torul provoac` astfel dorin]a de a întreprinde anumite ac]iuni [i de a manifesta un comportament dorit. Pentru aceasta, conduc`torul creeaz` condi]iile ce favorizeaz` comportamentul dezirabil sau desf`[urarea ac]iunilor dorite. Liderii carismatici au un stil participativ, care, bazându-se pe o autentic` autoritate profesional`, sunt preocupa]i atât de rezolvarea sarcinilor, cât [i de solu]ionarea problemelor cu care se confrunt` subordona]ii. Un asemenea conduc`tor antreneaz` subordona]ii în fundamentarea [i adoptarea deciziilor, deleag` anumite sarcini, d` dovad` de pricepere în raporturile cu subordona]ii. Astfel, liderul carismatic utilizeaz` într-o m`sur` redus` sanc]iunile, în schimb adopt` convingerea, motivarea, angajarea

59 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 personal`, recompensa; grupurile militare cu lideri carismatici sunt colective unite, au grad ridicat de coeziune, se caracterizeaz` prin rela]ii bune atât între membrii colectivului, cât [i între ace[tia [i conduc`tor. În anii ’80, profesorul american Abraham Zaleznik a creat o distinc]ie între lideri [i manageri. El a prezentat puternica diferen]` între cele dou` grupuri: „Liderii sunt vizionari, managerii planific`. Liderii sunt aten]i la substan]`, managerii la form` [i la proces“, iar în 1989, Warren Bennis, un alt american recunoscut ca expert în leadership, a aprofundat studiul f`cut de Zaleznik în privin]a diferen]elor între manageri [i lideri, în cartea sa – „On Becoming a Leader“ – el realizând urm`toarea list` comparativ`: • Un bun manager: administreaz`, copiaz`, men]ine, se concentreaz` pe sistem [i structur`, se bazeaz` pe control, are orizont de vedere scurt, întreab` cum [i când, este atent la ce a fost, imit`, î[i accept` statutul, este bunul soldat clasic, face lucrurile bine. • Liderul carismatic: inoveaz`, este original, dezvolt`, se concentreaz` pe oameni, inspir` încredere, gânde[te în perspectiv`, întreab` ce [i de ce, este atent la ce o s` fie, creeaz`, î[i schimb` statutul, este propriul st`pân, face lucrurile bune. Studiile întreprinse pun în eviden]` faptul c` organiza]iile [i grupurile au nevoie de lideri. Astfel, în timp de pace, o armat` care dispune de administratori [i manageri buni î[i îndepline[te misiunea, în timp de r`zboi îns` nu poate avea succes f`r` lideri carismatici. Liderul este considerat persoana care ob]ine rezultate remarcabile cu o eficacitate sigur` în orice domeniu de activitate, indiferent de obstacolele care îi stau în fa]`. Maryem Le Saget, în publica]ia sa – „Managerul intuitiv“ –, aprecia: „Liderul este acela care are influen]` asupra celorlal]i în a[a m`sur`, încât s` le insufle dorin]a de a-l urma. Nici lacheu, nici sclav, nici chiar discipol, cel care-l urmeaz` o face din propria voin]`. Nicio lege nu-i impune atitudinea: el este voluntar, liderul [tie s`-l atrag` c`tre o viziune, spre un viitor pozitiv pentru to]i“. Astfel, deducem o serie de calit`]i caracteristice specifice liderului carismatic, cum ar fi cunoa[terea grupului [i a sectorului de activitate (mediul intern [i extern, personalit`]i cheie, stimulente care motiveaz` fiecare individ, profesionalismul în domeniu), construirea de rela]ii principiale în societate [i în domeniul de activitate, reputa]ia [i rezultatele excep]ionale anterioare, aptitudini [i competen]e deosebite, precum ar fi capacitatea de analiz`, ra]ionamente sigure, gândire strategic` [i multidimensional`, facultatea de a crea rela]ii bune de munc`, mobilitate

60 Opinii fa]` de al]ii, în]elegerea naturii umane, calit`]i personale evidente, onestitate, integritate, ca [i motiva]ia puternic` pentru a deveni lider. Aceste calit`]i remarcabile le reg`sim [i la generalul-locotenent Bernard Montgomery (1887-1976), un alt lider carismatic al celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Montgomery s-a n`scut la 17 noiembrie 1887, în Londra, a absolvit Academia Militar` Regal` de la Sandhust, a participat cu succes la luptele de pe frontul francez al Primului R`zboi Mondial, mai apoi fiind numit comandantul Armatei a 8-a britanice. În Campania din nordul Africii, Montgomery a fost oponentul Feldmare[alului Rommel. De[i erau inamici, între cei doi ofi]eri au existat multiple similarit`]i. Asemenea lui Rommel, Montgomery inoveaz`, este original, are viziune [i în]elege puterea exemplului personal; se deplasa în permanen]` de-a lungul liniei britanice a frontului, fiind prietenos [i cu cel mai umil dintre solda]i. Militarii aveau o încredere enorm` în el [i îi spuneau „Monty“. Fiind preocupat permanent de situa]ia militarilor din prima linie, Montgomery era respectat de întreg personalul din subordine, îns` imaginea sa l-a recomandat ca un adev`rat „General al solda]ilor“. Montgomery este cunoscut [i pentru faptul c` a atârnat un portret al lui Rommel pe peretele punctului s`u mobil de comand`, iar atunci când a cump`nit asupra tacticii pe care trebuia s` o adopte, se spune c` s-a gândit asupra a ceea ce ar fi f`cut Rommel. Dup` r`zboi, Montgomery a fost numit [ef al Marelui Stat Major Imperial [i, mai apoi, adjunct al NATO. Un alt inamic al Feldmare[alului Rommel, de asemenea un lider de excep]ie, generalul Eisenhower (1890-1969) eviden]iaz` [i alte calit`]i pe care un lider trebuie s` de de]in`. Dac`, la început, în Campania din nordul Africii, din cauza lipsei de experien]`, americanii au suferit pirderi considerabile, Eisenhower a înv`]at rapid din propriile gre[eli, s-a adaptat cerin]elor câmpului de lupt` [i, odat` cu sfâr[itul b`t`liei de la El Alamein, beneficiind de superioritatea for]elor [i mijloacelor avute la dispozi]ie, l-a înfrânt pe Rommel, îns` nu avea s` fie ultima ciocnire a celor doi titani. Eisenhower a fost numit Comandantul Suprem al For]elor Aliate din Europa Occidental`, primind comanda opera]iei de invadare a Normandiei, considerat` cea mai mare opera]ie militar` din istorie. Rommel construise în Fran]a o linie impresionant` de fortifica]ii defensive, cunoscut` sub numele de „Zidul Atlanticului“, îns` germanii nu au reu[it s` fac` fa]` superiorit`]ii for]elor lui Eisenhower. Abilit`]ile lui Eisenhower au fost demonstrate nu doar în alegerea [i aplicarea strategiei câ[tig`toare, ci, mai ales, prin capacitatea sa de a aplana disputele complexe din interiorul structurilor de comand` aliate. De asemenea, Eisenhower era ghidat de reguli morale stricte, iar atunci când s-a întâmplat

61 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 ca 130 de prizonieri germani s` se sufoce din cauza condi]iilor de transport, nu a ezitat s` transmit` comandamentului german scuzele de rigoare. Caracterul s`u cump`tat, abilit`]ile demonstrate în lupt`, moralitatea [i viziunea sa de lider l-au recomandat pentru a fi numit, în 1950, în cea mai înalt` pozi]ie a ierarhiei NATO. Expertul Peter Koestenbaum afirma c` un lider trebuie s` se caracterizeze prin m`re]ie, iar m`re]ia liderului în gândire [i ac]iune are patru moduri de manifestare: • viziunea – presupunând facultatea de a distinge cea mai larg` perspectiv`; • realismul – supunerea întotdeauna înaintea faptelor, respingând iluziile; • etica – exprim` aten]ia acordat` celorlal]i; • curajul – ac]iunea de a te expune, de a fi perseverent în ceea ce faci. „Diamantul lui Koestenbaum“ analizeaz` deciziile liderului din perspectiva celor patru moduri de manifestare în gândire [i ac]iune a m`re]iei unui lider. Astfel, cu cât spa]iul creat prin tensiunea dintre cele patru direc]ii contrare – viziune, realism, curaj, etic` – este mai mare, cu atât liderul este mai bun. În cazul în care unui manager îi lipse[te una dintre cele patru caracteristici, spiritul de lider se reduce la zero. Liderul carismatic reprezint` aproximarea liderului ideal definit de „Diamantul lui Koestenbaum“. El va fi înzestrat, într-o propor]ie specific` domeniului pe care îl conduce, cu toate cele patru calit`]i: viziune, realism, etic` [i curaj. În organiza]ia militar`, comandantul, pentru a putea duce misiunile la îndeplinire atât pe timp de pace, cât, mai ales, pe timp de r`zboi, are nevoie de cele patru expresii în gândire [i ac]iune ale m`re]iei sale ca lider. Nu putem cere îns` o deplin` dezvoltare a celor patru calit`]i pentru toate e[aloanele de comand`. În general, la începutul carierei militare, nu toate aceste calit`]i sunt necesare în propor]ii mari, îns` este foarte important` crearea premiselor dezvolt`rii micilor comandan]i, prin promovarea exemplului personal [i prin crearea unui mediu propice dezvolt`rii. Din exemplele istorice anterior prezentate, observ`m c`, pe lâng` abilit`]ile mo[tenite genetic, formarea liderilor implic` un proces complex, începând cu preg`tirea temeinic` în toate aspectele domeniului de activitate, continuând cu în]elegerea valorilor [i motiva]iilor factorului uman, a metodelor [i strategiilor de comunicare, pân` la demonstrarea abilit`]ilor [i cuno[tin]elor dobândite sau chiar testarea acestora în focul luptei. În general, liderii carismatici sunt cei care formeaz` lideri. Nu ne putem închipui un personaj carismatic f`r` cuno[tin]e elementare ca fiind un lider, de aici rezult` c`, de[i poate mo[tenim anumite abilit`]i, acestea trebuie dezvoltate [i [lefuite

62 Opinii

într-un mediu propice cunoa[terii, fiind ghida]i de principii etice, prin for]a exemplului personal. Putem îns` observa c`, într-un asemenea mediu, chiar [i un personaj mai pu]in înzestrat cu harul carismei poate înv`]a arta de a fi lider, este drept, având propor]ii mai reduse din viziunea, realismul, etica [i curajul liderului carismatic.

Bibliografie selectiv`

1. Gheorghe Ar`d`voaice, Managementul organiza]iei [i ac]iunii militare. Unele dimensiuni tehnice [i psihosociale, Editura Sylvi, Bucure[ti, 1998. 2. W. Bennis, On Becoming a Leader, Addison-Wasley, 1984. 3. Samuel C. Certo, Managementul modern, Editura Teora, Bucure[ti, 2002. 4. David Cotton, Keys to Management, Nelson, 1988. 5. Stephen R. Covey, Etica liderului eficient sau conducerea bazat` pe principii, Editura Alfa, Bucure[ti, 2001. 6. Ernö Domokos, Management. Ieri, azi, mâine, Presa Universitar` Clujean`, 1999. 7. Peter Drucker, Managementul schimb`rii, Editura Teora, Bucure[ti, 2001. 8. Dumitru Fund`tur`, Dic]ionar de management, Editura Diaconu Coresi, Bucure[ti, 1992. 9. Johns Gary, Comportament organiza]ional, Editura Economic`, Bucure[ti, 1998. 10. James H. Harrington, James S. Harrington, Management total în firma secolului 21, Editura Teora, Bucure[ti, 2001. 11. Peter J. Laurence, Raymond Hull, Principiul lui Peter. Cum func]ioneaz` o ierarhie?, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1999. 12. Theodore Levitt, Management and the Post-Industrial Society, Public Interest, 1976. 13. Aurel Manolescu, Managementul resurselor umane, Editura Rai, Bucure[ti, 1998. 14. Emil Mihuleac, Managerul [i principalele activit`]i manageriale, vol. 1, 2, Editura Funda]iei „România de mâine“, Bucure[ti, 1994. 15. Perry M. Smith, Preluarea comenzii. Un ghid practic pentru lideri, Editura Militar`, Bucure[ti, 1999. 16. ***, International Encyclopedia of Bussiness and Management, editat` de Malcolm Warner, Londra [i New York.

63 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

NECESITATEA REALIZQRII INTEGRQRII SISTEMELOR CIVILE {I MILITARE DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI AERIAN LA PACE, ÎN SITUA}II DE CRIZQ SAU DE CONFLICT (I)

Comandor Relu PANAIT

n dinamica folosirii spa]iului aerian, datele în timp real privind pozi]ia, | inten]ia [i statusul aeronavelor, modul de procesare a acestor date, sistemele care vor fi In the author’s opinion, an important aspect of regional stability and security folosite pentru comunica]ii, precum [i sistemele is the air traffic common air picture. de supraveghere [i de naviga]ie sunt elementele Knowing where friendly aircraft are de baz` care contribuie la formarea unei imagini enables the identification of the potential enemy and the potential threats. aeriene cât mai complete, constituind ingredientele The access of civil aircraft in restricted necesare realiz`rii interoperabilit`]ii între civili military areas and even the distribution [i militari în domeniul managementului traficului of a greater volume of airspace can be solved more easily, which will also aerian. have a commercial value. Realizarea interoperabilit`]ii va conlucra In principle, international, regional la îmbun`t`]irea eficacit`]ii mecanismelor and national organisations, civil airlines and other civilian airspace users de cooperare existente [i viitoare, facilitând have reached a developed level folosirea spa]iului aerian la niveluri de siguran]` of cooperation in order to use airspace properly. The problem has been [i securitate sporite. that the goals and objectives of civilian operators do not match the ones NATO – provoc`ri cu conota]ii of military aviation and, hence, the major differences between these two big în domeniul managementului categories of airspace users. traficului aerian Keywords: military capabilities; Începând cu anul 1990, obiectivul principal Cold War; cooperation; airspace al NATO a fost s` consolideze rela]ia cu celelalte management organiza]ii interna]ionale, cum ar fi UE sau ONU,

Comandor Relu Panait – Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

64 Opinii

în acest scop angajându-se, pentru prima dat`, în ac]iuni militare în regiunea Balcanilor, pentru a opri violen]ele etnice din zon`1. Mai mult, sfâr[itul r`zboiului rece a deschis noi cì de cooperare între NATO [i fo[tii adversari, unii dintre ace[tia devenind noi membri ai Alian]ei Nord-Atlantice [i contribuind semnificativ la securitatea colectiv` a acesteia, iar al]ii, precum Rusia [i Ucraina, cooperând pe baza platformelor de parteneriat2. Nevoia de colaborare [i cooperare într-un spectru cât mai larg de domenii a fost motorul ce a dezvoltat [i men]inut un sistem de rela]ii între actorii importan]i ai scenei interna]ionale [i a reprezentat o reorientare financiar` din punctul de vedere al direc]ion`rii eforturilor ]`rilor, în general, c`tre alte domenii de dezvoltare decât cele de ap`rare. În acest timp, începutul noului mileniu a adus în aten]ia tuturor noile [i variatele pericole pentru omenire [i pentru Alian]`: securitatea transfrontalier`, terorismul, proliferarea nuclear` [i a tehnologiilor armamentelor sofisticate, atacurile de tip „cyber“, sabotajele cìlor de comunica]ii – maritime [i aeriene, a conductelor de transport energie [i altele, toate intrând în categoria „neconven]ionale“, fa]` de care NATO trebuie s` se adapteze [i, de cele mai multe ori, s` ac]ioneze foarte departe de hotarele sale. Deja NATO a r`spuns unora dintre aceste provoc`ri – având peste 140 000 de militari angaja]i in misiuni3, fie asistând Afganistanul, fie comb`tând pirateria în Golful Aden, contribuind la securitatea maritim` în Marea Mediteran`, echipând [i preg`tind for]ele armate irakiene, ajutând la construirea unei societ`]i stabile în Kosovo [i Bosnia-Her]egovina, preg`tind tranzi]ia Afganistanului, comb`tând politica impus` prin for]` în Libia sau r`spunzând solicit`rilor ONU, ori de câte ori consensul a fost stabilit în Alian]`. Toate aceste noi provoc`ri au dus la modificarea centrului de greutate al imperativelor de preg`tire [i echipare, de transformare a capabilit`]ilor militare, de g`sire a unor noi cì mai sofisticate de consultare în domeniul securit`]ii, la toate nivelurile, care s` r`spund` nu numai intereselor membrilor sì, ci [i altor ]`ri contribuitoare, partenere sau care pot solicita sprijin. Nu numai NATO, ci [i UE, ONU, precum [i alte organiza]ii sau institu]ii interna]ionale au procedat în mod asem`n`tor, încercând s` se adapteze noului context global [i s`-[i redefineasc` postura. Comparativ cu primele decade de existen]` ale Alian]ei Nord-Atlantice, balan]a rolului NATO înclin` pentru ac]iunile desf`[urate mai mult în afara grani]elor ]`rilor membre decât în interiorul acestora. Dinamica apari]iei situa]iilor care necesit`

1 Necesitatea reformei: Cazul NATO, pe site-ul http://www.isn.ethz.ch/isn/current-affairs/ 2 Ibidem. 3 NATO Operations and Missions, pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics/52060.htm/

65 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 prezen]a militar` a Alian]ei, diversitatea acestor situa]ii, influen]ele politice [i economice ale acestora, m`sura în care Alian]a poate interveni vor determina [i postura NATO, locul [i rolul s`u între ceilal]i actori interna]ionali. Acest obiectiv, în contextul globaliz`rii [i al necesit`]ii de rezolvare oportun` a diferitelor situa]ii, crize sau chiar conflicte care pot avea repercusiuni cu impact regional sau chiar global, a determinat o mai larg` colaborare între organiza]iile [i institu]iile cu relevan]` interna]ional` în toate domeniile care pot facilita eficien]a [i rapiditatea interven]iei comune. Viteza cu care vor fi reglementate aceste obiective este condi]ionat` de folosirea mijloacelor de transport, de cercetare [i de lupt` aeriene. În acest context, unul dintre domeniile de cooperare care ne solicit` aten]ia din ce în ce mai mult este managementul traficului aerian. Ini]iative de cooperare în acest sens au fost studiate, realizate, dezvoltate [i perfec]ionate între diferite entit`]i, fie ele organiza]ii interna]ionale, agen]ii [i institu]ii cu atribute în acest domeniu sau create special s` r`spund` necesit`]ilor de reglementare a acestuia, fie chiar ]`ri [i/sau regiuni care au realizat [i demonstrat eficacitatea acestui tip de colaborare.

Utilizatori [i necesitatea cooper`rii Un important aspect al stabilit`]ii [i securit`]ii regionale este imaginea aerian` comun` a traficului aerian. {tiind unde sunt aeronavele amice, atunci se simplific` identificarea poten]ialului inamic [i amenin]`rile posibile. Se poate rezolva cu mai mult` u[urin]` accesul aeronavelor civile în zonele militare restric]ionate [i chiar distribuirea unui volum mai mare de spa]iu aerian, fapt care va avea [i o valoare comercial`. În principiu, organiza]iile interna]ionale, regionale [i na]ionale, companiile aeriene civile [i al]i utilizatori civili ai spa]iului aerian au atins un nivel dezvoltat de cooperare pentru folosirea în mod adecvat a acestuia. Problema a fost, este [i va fi faptul c` scopurile [i obiectivele operatorilor civili nu corespund cu cele ale avia]iei militare [i, de aici, diferen]ele majore între aceste dou` mari categorii de utilizatori ai spa]iului aerian. Elementul de leg`tur` între operatorii aerieni militari [i cei civili este atingerea unui nivel cât mai înalt al siguran]ei [i securit`]ii traficului aerian [i, pornind de la acest imperativ, dorin]a avia]iei civile de cooperare corespunde cu cea a militarilor. O bun` coordonare a mi[c`rii în spa]iul aerian se poate realiza numai pe baza schimbului permanent de date între utilizatori, în]elegerea priorit`]ilor, cunoa[terea procedurilor [i a standardelor fiec`rei entit`]i. Între militarii diferitelor ]`ri a existat întotdeauna competi]ia pentru realizarea mijloacelor cu vitez` mai mare sau a tehnologiei celei mai înalte, asigurarea mai bun` a secretului comunica]iilor sau a lan]ului de comand`-control cel mai rapid. Din p`cate, aceste cerin]e nu r`spund imperativelor avia]iei civile [i solu]ia

66 Opinii cea mai simpl` – segregarea volumelor de spa]iu aerian, chiar pe timpul crizelor [i conflictelor – nu este suficient` pentru a realiza solu]ia optim`. Ca lupt`tori, tendin]a noastr` este s` ne concentram mai mult asupra efectelor cinetice, cum ar fi manevrabilitate mai bun`, muni]ie mai performant` sau rachete mai precise, l`sând pe planul doi modul în care se adun` [i se distribuie datele sau informa]iile vitale de care au nevoie civilii. În urma cre[terii rapide a traficului aerian civil, cooperarea civil-militar` a devenit [i mai necesar`. Competi]ia nedisimulat` între companiile aeriene de a atinge niveluri cât mai mari de satisfac]ie a c`l`torilor la un pre] cât mai mic, precum [i dorin]a de a realiza un beneficiu cât mai mare au condus la amplificarea tratativelor cu avia]ia militar`, precum [i cu al]i utilizatori ai spa]iului aerian, pentru a realiza un mediu cât mai sigur de desf`[urare a activit`]ii tuturor utilizatorilor, care s` corespund` intereselor tuturor. De aceea, integrarea spa]iului aerian, metodele de deconflictare [i comanda-controlul sunt aspecte asupra c`rora trebuie s` ne aplec`m pentru a dep`[i barierele tehnice [i culturale actuale. În acest sens, în anul 2009, Organiza]ia Civil` a Serviciilor de Naviga]ie Aerian` (Civil Air Navigation Services Organization – CANSO), o voce global` în Air Traffic Management (ATM), care controleaz` mai mult de 85% din traficul aerian mondial, a prezentat o viziune global` asupra viitorului serviciilor de naviga]ie, care cuprinde: siguran]a [i securitatea zborului, optimizarea sistemelor de management al traficului aerian, reglement`ri corecte, care s` r`spund` cerin]elor clien]ilor, mediului [i oamenilor în general [i, între altele, nevoilor avia]iei militare. În aceast` idee, având în vedere restric]iile impuse în prezent de avia]ia militar`, optimizarea managementului spa]iului aerian [i utilizarea flexibil` a acestuia se pot face doar dac` militarii vor fi considera]i un „client“ ca oricare altul care folose[te spa]iul aerian4. În opinia CANSO, cheia unei cooper`ri de succes este credibilitatea [i transparen]a de ambele p`r]i5. În accep]iunea militarilor, p`strarea secretului misiunii este cheia succesului, iar transparen]a nu înseamn` protec]ia for]ei. Necesitatea în]elegerii cerin]elor [i a responsabilit`]ilor ambilor utilizatori ai spa]iului aerian este punctul de pornire al cooper`rii, militarii fiind orienta]i c`tre îndeplinirea misiunilor [i civilii c`tre cre[terea capacit`]ii de transport [i, implicit, a profiturilor. În prezent, nu exist` o solu]ie care s` mul]umeasc` ambele p`r]i, îns` orice ini]iativ` [i încercare de cooperare, pornind de la mecanisme simple de coordonare pân` la birouri mixte sau modele deplin integrate ale entit`]ilor militare [i civile

4 Civil Military Cooperation – The CANSO Perspective, pe site-ul http://ww.canso.org/cms/ 5 Ibidem.

67 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 care execut` managementul traficului aerian, alc`tuiesc pilonii de ast`zi pentru solu]ia de mâine a folosirii în deplin` securitate a spa]iului aerian. Pe de alt` parte, EUROCONTROL a dezvoltat o rela]ie strâns` cu Organiza]ia Tratatului Nord-Atlantic, iar exper]ii militari ai EUROCONTROL au interac]ionat cu Departamentele Ap`r`rii Aeriene [i ai Managementului Spa]iului Aerian ale acestei entit`]i. Bunele rela]ii [i participarea comun` în activit`]i corelate cu managementul traficului aerian au condus la o serie de implement`ri ale unor ini]iative EUROCONTROL, cum ar fi: reducerea separ`rii pe vertical` a distan]ei între aeronave – RVSM (Reduced Vertical Separation Minima/Minimum) [i folosirea frecven]ei 8,33kHz peste nivelul de zbor – FL (Flight Level) 2706. Mai mult, ca r`spuns la amenin]`rile teroriste, s-a format un grup de coordonare a securit`]ii ATM, comun între NATO [i EUROCONTROL, denumit NEASCOG, pentru dezvoltarea c`ilor de cooperare tehnice [i a unui sistem de interoperabilitate între aceste entit`]i. Una dintre zonele în care se impune perfec]ionarea este schimbul de date radar între centrele de control [i distribuirea acestora între to]i beneficiarii. Rela]ia de cooperare între NATO [i EUROCONTROL reprezint` un pas important pentru îmbun`t`]irea colabor`rii dintre civili [i militari, în mod special pentru a eviden]ia [i a în]elege cerin]ele ambilor utilizatori ai spa]iului aerian. În baza unui memorandum de cooperare semnat de cele dou` organiza]ii, acest obiectiv va facilita îmbun`t`]irea [i dezvoltarea rela]iilor formale [i informale [i o mai mare deschidere c`tre zonele de interes comun, pentru cre[terea securit`]ii [i siguran]ei în spa]iul aerian european. Acordurile de cooperare civil-militare trebuie definite printr-un set riguros de reglement`ri, în care s` fie stipulate rolurile fiec`ruia, drepturile, obliga]iile [i responsabilit`]ile. De asemenea, sunt necesare o serie de acorduri semnate între ministerele de resort, respectiv ale Ap`r`rii Na]ionale [i al Transporturilor din fiecare ]ar`, care s` corespund` cu formatul definit la nivel interna]ional. Sunt con[tient c` fiecare na]iune va avea anumite cerin]e, pe care le va ad`uga, sau alte cerin]e, deja convenite pe plan bilateral sau mai extins, la care nu renun]`, unele na]iuni nu vor accepta anumite prevederi, în func]ie de specificul fiec`rei culturi [i/sau legisla]ia na]ional`, îns` începutul trebuie f`cut [i creat` calea pentru ca progresul s` intervin` ulterior. Ce altceva ar mai trebui f`cut? Consider c` trebuie modificat cadrul de desf`[urare al activit`]ilor, legisla]ia, principiile, misiunile, sarcinile, responsabilit`]ile, obliga]iile, trebuie schimbat modul de preg`tire [i antrenament, procedurile de operare; trebuie antamate, de asemenea, cerin]ele specifice pentru angajarea [i certificarea celor care contribuie la managementul traficului

6 Eurocontrol, pe site-ul http://www.eurocontrol.int/content/programmes-and projects/

68 Opinii aerian, precum [i modul de transmitere [i corelare a datelor privind acest aspect. Perspectiva regional` [i, mai apoi, cea global` urmeaz` firesc celei na]ionale în ceea ce prive[te managementul traficului aerian.

Y Coordonate de cooperare între civili [i militari F`când referire la aeronavele de stat, care pot fi de la aeronave de poli]ie aerian` sau de cercetare/observare mici pân` la cele mai mari, cargo sau în care se transport` pre[edin]i de stat, acestea cuprind, numai în Europa, peste 4 600 de aeronave de lupt`, tot atâtea elicoptere, 1 400 de aeronave de transport, cargo, cistern` sau de patrulare maritim` [i aproximativ 400 de aeronave paramilitare7. Impactul activit`]ii acestora asupra zborurilor avia]iei civile este mare, reprezentând considerentul de baz` pentru realizarea interoperabilit`]ii sistemelor de control al naviga]iei aeriene, serviciilor de naviga]ie [i de management al traficului aerian. Dac` se dore[te accesul echilibrat la spa]iul aerian pentru ambele categorii de aeronave, civile [i militare, atunci trebuie s` armoniz`m cerin]ele tuturor utilizatorilor acestui spa]iu. Sunt câteva sisteme, tehnologii introduse \n avia]ia civil`, care ar putea constitui primii pa[i în realizarea interoperabilit`]ii dorite între cei doi mari utilizatori ai spa]iului aerian, cum ar fi: sistemul de evitare a coliziunii – ACAS (Airborn Collision Avoidance System), sistemul de separare a distan]ei minime pe vertical` – RVSM, imunitatea la interferen]ele din spectrul frecven]ei FM (FM Immunity), sistemul de avertizare asupra obstacolelor de la sol – EGPWS (Enhanced Ground Proximity Warning System/Terrain Awareness Warning System), sistemul de monitorizare a datelor de zbor – Flight Data Monitoring, sistemul de localizare de urgen]` – Emergency Locator, sistemele de comunica]ii, naviga]ie [i supraveghere. ACAS este sistemul care îmbun`t`]e[te securitatea în aer prin prevenirea apropierilor periculoase sau evitarea coliziunilor aeronavelor în aer. Acest sistem este operat de c`tre echipajul aeronavelor folosind tehnologia SSR (radar de supraveghere secundar) [i poate monitoriza alte aeronave [i evalua riscul coliziunii cu cele aflate în vecin`tate, interogând transponderele celorlalte aeronave. Aeronavele care nu sunt dotate cu transpondere nu sunt detectate. Acest sistem este obligatoriu pentru toate aeronavele civile, cele militare putând face excep]ie, în prezent, pe baza unor acorduri de tranzi]ie între cei doi utilizatori. Sistemul RVSM asigur` o distan]` minim` de separare pe vertical` de 1 000 ft (aprox. 300 m), iar în spa]iul aerian superior, între FL 290 [i 410 poate ad`uga [ase niveluri de zbor. Pentru implementarea acestui obiectiv sunt necesare cel pu]in dou` altimetre la bord, care permit o toleran]` minim` între ele.

7 Avionics Today, pe site-ul http://www.aviationtoday.com/av/issue/

69 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Aeronavele de stat care zboar` pe rute GAT sau OAT (Trafic Aerian General – Trafic Aerian Opera]ional) ce intersecteaz` culoarele avia]iei civile trebuie s` aib` asigurat` o separare pe vertical` de minimum 2 000 ft, în cazul în care nu sunt dotate cu acest sistem. Trebuie îmbun`t`]ite sistemele de control [i alertare, de m`surare a altitudinii, a c`ror acurate]e s` fie compatibil` cu cea a aeronavelor civile, pentru a reduce în`l]imea minim` de separare a aeronavelor pe vertical`. Centrele europene de control al spa]iului aerian sunt dotate, în prezent, cu radare de supraveghere secundare îmbun`t`]ite – SSR, având asociat Modul S [i sistemul îmbun`t`]it de transmitere a datelor. În ultima vreme, constat`m c` îmbun`t`]irea echipamentelor aeronavelor de stat nu a ]inut pasul cu îmbun`t`]irea tehnicii similare de la sol a civililor, acest lucru f`când dificil`, uneori chiar imposibil`, transmisia de date sol-aer, reducând cooperarea între cei doi utilizatori importan]i ai spa]iului aerian. Tranzi]ia c`tre asigurarea separ`rii coopera]ionale – CSA (Cooperative Separation Assurance) – este vital` [i trebuie s` ]inem cont de ritmul în care se modific` tehnologia, pentru a face fa]` necesit`]ii schimbului de date. Cerin]e ulterioare mai includ [i emiterea automat` a datelor de supraveghere – ADS-B (Automatic Dependent Surveillance – Broadcast) [i sistemul de avertizare a apropierii de sol – EGPWS (Enhanced Ground Proximity Warning System). EGPWS furnizeaz` în timp oportun date asupra terenului înconjurator [i asupra obstacolelor din calea aeronavei, la în`l]imea la care se zboar`. Aceste date sunt furnizate pe un display de la bordul aeronavei [i presupun informa]ii pentru evitarea coliziunii cu aceste obstacole. Trebuie men]ionat c` unele state membre ale Alian]ei Nord-Atlantice au deja aceste capabilit`]i. Imunitatea FM este o m`sur` de siguran]` împotriva posibilelor interferen]e cu emisiile radio în spectrul VHF. Sistemele de naviga]ie de la bordul aeronavelor ILS (Instrumental Landing System) [i VOR (VHF Omnidirectional Radar) trebuie s` fie protejate împotriva acestui tip de interferen]e cu sisteme radio FM. Aeronavele de stat pot fi exceptate de la prevederile acestei cerin]e, pe plan na]ional, îns`, în publica]iile aeronautice na]ionale ale altor ]`ri, existen]a acestui sistem este o cerin]` pentru ob]inerea permisiunii de aterizare8. Comunica]iile presupun o mai mare aten]ie, existând, în acest sens, un spectru mai mare de implica]ii. Operatorii aeronavelor de stat, care solicit` acces nerestric]ionat în spa]iul aerian european, vor fi nevoi]i s` foloseasc` anumite tipuri de echipamente CNS (comunica]ie, naviga]ie [i supraveghere). Peste nivel de zbor 245 este necesar` capabilitate radio voce VHF în regim 8,33 kHz (ceea ce, pentru militari, înseamn` un alt sistem în afara celui UHF).

8 Eurocontrol, ibidem.

70 Opinii

Complementar, opera]iuni sub nivel de zbor 245 înseamn` capabilitate voce radio VHF în regim 25 kHz. Ulterior, se va trece la extinderea folosirii acestei frecven]e de 8,33 khz pe canalele VHF [i peste nivelul de zbor 195. Aeronavele de stat care opereaz` în spa]iul aerian european, pe rutele GAT, pe baza sistemului de comunica]ii de date, acolo unde este asigurat` comunicarea de date control- pilot – CPDLC (Controller Pilot Data Link Communication), trebuie s` îmbun`t`]easc` acest sistem, pentru a putea lucra în VHF, modul 2 – ATN/VDL-2 (Aeronautical Telecommunication Network/VHF Data Link, mode 2). Aceast` upgradare este necesar` pentru sprijinul initia]ivei de automatizare a ATM în programul european de asigurare a securit`]ii [i siguran]ei zborului. Un alt pas important va fi armonizarea tehnologiei cu procedurile de comunica]ii, îmbun`t`]irea managementului [i optimizarea folosirii frecven]elor aeronautice. Noul concept de transmitere controlat` a datelor/prin internet (TCP/IP – Transmission Control Protocol/Internet Protocol) sau sistemele de re]ele prin care se transmit date despre zboruri [i supraveghere radar între centrele de dirijare vor înlocui re]elele de telecomunica]ii fixe AFTN (Aeronautical Fixed Telecomunication Network) [i CIDIN (Common ICAO Data Interchange Network) pentru comunica]iile sol-sol (AMHS – Aeronautical Message Handling System)9. Sistemele de naviga]ie, la fel ca [i comunica]iile, sunt priorit`]i principale în atingerea interoperabilit`]ii. Standardele de naviga]ie performante sunt cerin]e care reclam` echipamente la sol, dar [i echipamente corespondente la bord, pentru naviga]ia iner]ial`, multimodale, combinate cu sistemele de la sol, cum ar fi DME/TACAN (Distance Measured Electronically/Tactical Air Navigation System), capabile s` proceseze semnale GPS de la sistemele de naviga]ie geosta]ionare europene. Este luat în considerare [i conceptul de naviga]ie cu patru dimensiuni – 4D-RNav (Four-Dimensional Area Navigation) pentru îndeplinirea cerin]elor de management al traficului aerian de la „poart` la poart`“, în care totul este calculat [i executat automatizat, de la poarta de îmbarcare pân` la poarta de debarcare, pân` în 2015. De asemenea, este necesar` implementarea cerin]elor sistemului de naviga]ie zonal` de performan]` RNAV – Required Navigation Performance Area, ra]ionalizarea infrastructurii de naviga]ie [i folosirea procedurilor de apropiere în baza sistemului barometric de ghidare vertical`, ICAO APV/Baro VNAV sau SBAS/GBAS. În ceea ce prive[te supravegherea aerian`, obiectivele principale sunt acoperirea radar secundar` dual`, implementarea supravegherii Mod S [i, apoi, Mod S îmbun`t`]it, implementarea supravegherii de la sol prin ADS-B – Automatic

9 Eurocontrol Specifications on AMHS, pe site-ul http://www.eurocontrol.int/ses/gallery/content/ public/docs/pdf/

71 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Dependent Surveillance Broadcast în spa]iul aerian continental [i la aeroporturi [i ADS-C – Automatic Dependant Surveillance Contract pentru trafic aerian în afara continentului sau cu densitate mai mic`. Colectarea datelor de supraveghere a spa]iului aerian a r`mas o întreprindere costisitoare, fa]` de distribuirea acestora. Este mult mai u[or, în ultima vreme, s` diseminezi aceste date decât s` le aduni, mul]umit` tehnologiilor [i modalit`]ilor/mediilor de transmitere. R`mâne s` determinam cui [i când se transmit aceste date, pentru c` accesul la informa]iile relevante privind supravegherea este o cerin]` de baz` pentru p`strarea suveranit`]ii aeriene [i siguran]a [i securitatea zborurilor. Chiar dac`, în prezent, aeronavele de stat sunt exceptate de la unele dintre aceste cerin]e, trebuie s` vedem acest lucru ca pe o faz` de tranzi]ie, urmând ca, în viitor, s` fie atins gradul de interoperabilitate dorit. În cadrul tuturor platformelor de cooperare au fost luate în discu]ie multe subiecte legate de concepte noi privind folosirea spa]iului aerian, definind, în acest fel, noi cerin]e, a c`ror rezolvare sau aplicare r`mâne în continuare la latitudinea fiec`rui stat, prin prisma faptului ca fiecare na]iune este suveran` asupra spa]iului aerian propriu, conceptele constituind un ghid, nu o obliga]ie pentru fiecare na]iune. Este clar, de asemenea, c` nevoia de spa]ii aeriene segregate temporar (TSA – Temporary Segregated Areas) va exista permanent, în special pe timpul exerci]iilor, aplica]iilor [i al opera]iunilor reale, pentru a diminua riscul pentru avia]ia civil`. Dar, speran]a noastr` este c` ele vor fi din ce în ce mai pu]ine [i mai rare pe parcursul anilor, iar amplasarea lor va face posibil` rerutarea aeronavelor civile f`r` mari pierderi economice. Sistemele [i cerin]ele descrise mai sus trebuie implementate în cel mai târziu urm`toarea decad`. De[i multe dintre aeronavele de stat îndeplinesc o parte din aceste cerin]e, atingerea nivelului dorit de interoperabilitate solicit` mai mult decât simpla instalare a tehnologiei necesare. Oricum, strategia de implementare a acestei tehnologii [i planurile de realizare a interoperabilit`]ii trebuie s` ]in` cont de condi]iile actuale [i de constrângerile bugetare de orice fel, de problemele tehnice de instalare în cabina de pilotaj a militarilor [i de ciclurile de înzestrare care pot fi mari consumatoare de timp. Orice început necesit` implicare [i bun`voin]`. Faptul c` militarii particip` la întruniri [i grupuri de lucru de acest fel este promi]`tor. Orice document emis de o echip` mixt` civil-militar` este un document orientativ, cu un grad mare de flexibilitate, având în vedere acordurile inter-institu]ionale în continu` schimbare [i ritmul de îmbun`t`]ire tehnologic` a tuturor echipamentelor de naviga]ie, de comunica]ii, de transmisii de date, f`când din acesta un document viu, accesibil

72 Opinii

[i perfectabil. Avem în vedere faptul c`, în viitor, ne a[tept`m ca spa]iul aerian s` devin` mai aglomerat [i mai dinamic, a[a c` excep]iile referitoare la modul de utilizare a spa]iului aerian f`cute în prezent anumitor categorii de utilizatori se vor diminua pân` la dispari]ie, dac` se dore[te într-adev`r acea interoperabilitate care s` asigure securitate, siguran]` [i eficien]` în zbor. L`sând la o parte faptul c` aeroporturile î[i îmbun`t`]esc [i ele echipamentele [i capabilit`]ile [i, prin urmare, to]i cei care le vor folosi vor trebui s` armonizeze cerin]ele acestora cu posibilit`]ile proprii, pentru a elimina eventualitatea refuzului serviciilor solicitate de aeronavele respective. EUROCONTROL are un num`r însemnat de exper]i militari [i civili, cu experien]` în domeniul managementului traficului aerian, care particip` la grupuri de lucru [i echipe care au diferite sarcini referitoare la cooperarea civili-militari, îns` mai are [i o interfa]` care colaboreaz` cu celelalte structuri asem`n`toare din cele dou` entit`]i, care se ocup` cu realizarea interoperabilit`]ii în spa]iul aerian [i particip` la toate forumurile ATM. Rela]ia de lucru cu NATO s-a concretizat într-un memorandum de cooperare [i întâlniri regulate, iar rela]ia cu ICAO este reprezentat` prin participarea la grupurile comune de lucru organizate de ace[tia. Planurile EUROCONTROL sunt în concordan]` cu planurile ICAO privind planul global ATM/CNS. Exist` leg`turi de cooperare cu UE [i cu autorit`]ile militare sau civile ce furnizeaz` servicii ATM/CNS ale fiec`rei na]iuni în parte. * În partea a doua a materialului, autorul va aborda aspecte privind controlul spa]iului aerian, referindu-se la Ini]iativa NATO în domeniu, precum [i la situa]iile prioritare pentru Alian]`.

73 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

LEGITIMITATEA SCOPULUI {I LEGALITATEA MIJLOACELOR ÎN CONFLICTELE ARMATE ACTUALE (III)

Colonel (r.) dr. Ionel HORNEA

nceputul mileniului al treilea anticipeaz` schimb`ri de propor]ii în devenirea istoric` | a marilor puteri, dar [i a celorlalte state ale lumii, transform`ri ale realit`]ii ce vor modifica From the legal standpoint, însu[i conceptul de conflict armat modern. from days of yore until the 20th century, Muta]iile, tendin]ele, evolu]iile [i principalele war was considered a lawful activity procese ale opera]iilor militare moderne sunt axate, of the sovereign state. Thus, the use of armed force was seen as a voluntary în principal, pe unul dintre cele mai cumplite action of states, based on their flagele – conflictele armate specifice începutului discretionary power to preserve de secol XXI – [i pe dreptul ce-l guverneaz` their existence and promote their interest. sau care se prefigureaz` în noul context, mai ales Therefore, the liberty to wage war în condi]iile în care România a aderat la NATO became an essential prerogative [i UE, înt`rindu-se, astfel, securitatea în întreaga of their sovereignty, as natural as the ability to sign peace treaties. regiune euroatlantic` [i asigurându-se, totodat`, The use of armed forces condi]ii favorabile îndeplinirii obiectivului with no limits of time and space de realizare a unei Europe întregi, libere, unit` does not represent a crime, in the author’s în pace [i prin valori comune71. opinion, but an international action, susceptible of being the object of a legal Aspecte teoretice privind cadrul qualification. de desfq[urare a opera]iilor militare moderne Keywords: UN Charter; legal Muta]iile [i tendin]ele ce se manifest` system; international relations; political violence în afirmarea [i consacrarea noilor opera]ii militare moderne sunt consecin]ele directe ale evenimentelor

Colonel (r.) dr. Ionel Hornea – profesor asociat la Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti. 71 Conform „Jus in bello“ [i „Jus ad bellum“ în epoca contemporan`, p. 6.

74 Opinii petrecute în mediul de securitate, astfel încât consider necesar` abordarea, mai întâi, a caracteristicilor politice, juridice [i militare ale uzului interna]ional de for]` în combaterea noilor amenin]`ri, riscuri [i vulnerabilit`]i la adresa comunit`]ii interna]ionale a statelor. Sfâr[itul r`zboiului rece a fost urmat de o serie de evenimente care au condus la schimb`ri majore în situa]ia politico-militar` [i mondial`: a). dispari]ia Tratatului de la Var[ovia a avut drept urmare înl`turarea confrunt`rii Est – Vest [i destr`marea sistemului de securitate al continentului, bazat pe echilibrul relativ dintre cele dou` blocuri militare; b). continuarea, în vestul Europei, a procesului de integrare economico-financiar` [i politico-militar`, iar în estul continentului, formarea unui poten]ial mediu de instabilitate, caracterizat de intensificarea ac]iunilor pentru construirea unei societ`]i democratice, a procesului de dezmembrare a unor state, precum [i de apari]ia unor noi riscuri [i amenin]`ri [i a unor confrunt`ri militare. Consecin]a acestei evolu]ii în perioada post-r`zboi rece este c` „Europa Occidental` a devenit principala surs` de putere (capital, tehnologie, informa]ie, for]` militar`) a continentului, iar partea sa central` [i de r`s`rit cel mai important teren de manifestare a acesteia“72; c). cre[terea aportului NATO în prevenirea [i gestionarea crizelor; d). men]inerea SUA ca parte integrant` a viitorului sistem de securitate european [i cooperarea între statele europene pentru prevenirea [i gestionarea crizelor pe continent; e). ap`rarea [i securitatea colectiv`, pe de o parte, [i securitatea bazat` pe cooperare, pe de alt` parte, au devenit instrumente fundamental diferite, dar complementare, ale politicii interna]ionale de securitate73. Pornind de la aceste considerente, s-a ajuns la definirea caracteristicilor generale ale opera]iilor militare la începutul mileniului trei, astfel: „Opera]iile militare moderne nu se vor desf`[ura numai într-un spa]iu tridimensional (terestru, aerian [i maritim), ci într-unul cu cinci dimensiuni, luându-se în calcul cea cosmic` [i cea informa]ional`. Tendin]a fundamental` a opera]iilor militare moderne o constituie demasificarea [i neutralizarea mijloacelor prin distrugere selectiv` [i punctual` a obiectivelor vitale cu armament de înalt` precizie“74. Scenariile ac]iunilor militare moderne sunt caracterizate de tendin]a ce apare frecvent: (a) de a se urm`ri ob]inerea unor efecte strategice cu for]e de valoare tactic`; (b) de a nu se întrebuin]a arma nuclear`, dar nu se exclude posibilitatea folosirii armelor chimice [i biologice; (c) armatele statelor î[i reduc substan]ial efectivele, întrebuin]ând eficient resursele, înarmându-se cu echipamente,

72 Ibidem nota 5. 73 Putem aprecia c` interesele [i obiectivele de securitate ale statelor pot fi realizate doar prin cooperare interna]ional` [i cuprind forme de ac]iune conjugat` ale statelor care împ`rt`[esc interese [i valori comune. 74 Conform „Jus in bello“ [i „Jus ad bellum“ în epoca contemporan`, p. 7.

75 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 armamente avansate, de înalt` precizie, inteligente, care asigur` selectarea [i lovirea obiectivelor cu precizie; (d) angajarea în opera]ii militare moderne se va face potrivit regulilor [i normelor specifice, care vor reflecta atât principiile dreptului interna]ional, legile r`zboiului, cât [i interesele na]ionale sau cele de alian]`. Aceste tendin]e conduc la o schimbare important` a conceptului de angajare a r`zboiului: „ini]ierea [i desf`[urarea opera]iilor militare moderne vor fi determinate de ra]iunea strategic`, sus]inerea de c`tre opinia public`, oportunitatea recurgerii la lupta armat`, corela]ia dintre regulile [i amploarea ac]iunilor, intensificarea gradual` [i controlat` a violen]ei ripostei armate [i, nu în ultimul rând, de atragerea for]elor [i mijloacelor în func]ie de scopurile politice urm`rite“75. O prim` consecin]` direct` a acestor tendin]e este aceea legat` de dezvoltarea capabilit`]ilor, de adaptarea rapid` la cerin]ele impuse sub aspectul înzestr`rii, preg`tirii [i operativit`]ii de c`tre armatele statelor ulterior primite în organiza]ii (ex. NATO, UE) ce vor s` contribuie la realizarea, men]inerea sau impunerea securit`]ii [i p`cii în lume76.

Aspecte politice, juridice [i militare noi privind uzul de for]q în ordinea mondialq interna]ionalq actualq Consider c` într-o unanimitate zdrobitoare trebuie s` fie acceptat` ideea c` „oamenii sunt o sintez` de bine [i r`u în propor]ii diferite: violen]a este intrinsec` personalit`]ii umane“77. Întotdeauna, omul, ca fiin]` social`, a comis nu numai acte prietene[ti în raporturile cu semenii s`i, ci [i fapte de violen]` fizic`, individual` sau colectiv`, la nivelul tuturor tipurilor de comunitate uman`, de la cel familial la cel interna]ional78. Referitor la violen]` politic`, permanent s-a crezut c` primul scop al politicii este de a evita violen]a, actele de violen]` fiind în afara legii, indiferent c` sunt individuale sau colective. Prin intermediul dreptului, statele au monopolizat folosirea for]ei armate, iar organizarea de activit`]i militare sau paramilitare în afara unei autorit`]i statale a fost prohibit`. Monopolul statului asupra utiliz`rii for]ei armate înseamn` c` numai acesta poate recurge la constrângerea legitim` atât împotriva infractorilor, cât [i în situa]ii de tulbur`ri grave ale ordinii legale.

75 Ibidem nota 8. 76 Desigur, aceasta nu exclude primordialitatea evolu]iei tehnologiilor, sistemelor de conducere, a celor informa]ionale [i, nu în ultimul rând, a formelor, metodelor de ac]iune în opera]iile militare moderne în configurarea armatelor prezentului [i viitorului. 77 Ibidem nota 8, p. 8. 78 Conform „Jus in bello“ [i „Jus ad bellum“ în epoca contemporan`, p. 9.

76 Opinii

La nivelul comunit`]ii interna]ionale, violen]a este asociat`, de obicei, cu r`zboiul interna]ional, adic` cu violen]a fizic` prin confruntarea for]elor armate ale statelor79 . În secolul XX, cre[terea interdependen]ei dintre state a f`cut ca acestea s`-[i dea consim]`mântul pentru limitarea [i reglementarea utiliz`rii for]ei, realizând o coexisten]` pa[nic`, armonioas` [i mutual avantajoas` în societatea interna]ional`. Carta ONU ap`r` statele împotriva oric`ror utiliz`ri ilegitime de for]`, iar Consiliul de Securitate trebuie s` se asigure c` for]a armat` nu va fi folosit` în interesul egoist al vreunui stat, ci în interesul colectiv al întregii umanit`]i80. În acest domeniu, exist` dou` excep]ii de la principiul nerecurgerii la for]`, statuate chiar de Cart` – excep]ii de la prohibi]ia utiliz`rii [i amenin]`rii cu utilizarea for]ei. Prima este cuprins` în capitolele VII [i VIII din Cart` [i se refer` la monopolul Consiliului de Securitate de a decide asupra uzului interna]ional de for]`. A doua excep]ie de la principiul fundamental al nerecurgerii la for]` [i la amenin]area cu for]a în rela]iile interna]ionale este în art. 51 al Cartei (ultimul articol al capitolului VII), în care se prevede legitima autoap`rare individual` [i colectiv` a statelor. Carta ONU a preluat principiul cutumiar al recunoa[terii legitimei ap`r`ri a statelor împotriva agresiunilor comise de alte state dup` modelul sistemelor juridice statale. Doctrinele de drept penal arat` c` fapta s`vâr[it` în legitim` ap`rare este comis` f`r` vinov`]ie. Astfel, se admite posibilitatea exercit`rii ap`r`rii [i în cazul atacului iminent. Nerecunoa[terea dreptului de legitim` ap`rare a statelor ar transforma ordinea juridic` interna]ional` într-o ordine sinuciga[` pentru statele atacate, motiv pentru care toate instrumentele care au limitat sau interzis uzul de for]` l-au recunoscut explicit sau implicit81. În special dup` atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au ap`rut o serie de chestiuni problematice, care au avut la baz` interpretarea extensiv` a art. 51 al Cartei, argumentându-se c` statele pot exercita atacuri anticipate [i preventive – chiar r`zboaie preventive82, f`r` s` se fi produs un act de agresiune. Unele state au adoptat doctrine militare bazate pe ideea r`zboiului preventiv, iar NATO [i-a propus

79 Conform I. Dragoman, M. Radu, Modernitate în problemele fundamentale de drept interna]ional umanitar – teze [i sinteze, Editura Zedax, Foc[ani, 2005, pp. 3 [i 6. 80 Pe larg, în A. Bolintineanu, A. N`stase, Drept interna]ional contemporan, R.A. Monitorul oficial, Bucure[ti, 1995, p. 86; coord. D. Popescu, A. N`stase, Sistemul principiilor dreptului interna]ional, Editura Academiei, Bucure[ti, 1986, p. 53; R. Miga-Be[teliu, Drept interna]ional, introducere în dreptul interna]ional public, Editura All, Bucure[ti, 1997, p. 71; D. Alland, Droit international public, PUF, Paris, 2000, p. 531. 81 Conform „Jus in bello“ [i „Jus ad bellum“ în epoca contemporan`, p. 9. 82 Pozi]ii referitoare la conceptul de „r`zboi preventiv“: (1) Arthur Schlesinger, Jr., The Immorality of Preventive War, pe site-ul http://hnn.us/articles/924.html; (2) Joe Barnes [i Richard J. Stoll, Preemptive and Preventive War: A Preliminary Taxonomy, The James A. Bakerly Institute for Public Policy Rice University, martie, 2007.

77 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 ca toate ac]iunile sale s` aib` ca principiu de baz` prevenirea, pentru a face fa]` cu eficacitate noilor tipuri de riscuri [i amenin]`ri cu care se poate confrunta la începutul noului mileniu. Într-o situa]ie în care amenin]area cu atacul armat este direct` [i de nest`vilit, mai ales în condi]iile riscurilor pe care le presupune noul mileniu, totu[i, n-ar fi natural ca viitoarea victim` s` a[tepte ca atacul s` devin` actual – chiar Carta ONU ar fi un pact sinuciga[ dac` n-ar admite interpretarea c`, în anumite circumstan]e, dreptul la ap`rare anticipat`83 poate fi singura cale legitim` de exercitare a supravie]uirii. Ordinea juridic` interna]ional` a ajuns s` fie echivalent` ordinii juridice statale, care interzice violen]a între particulari [i monopolizeaz` constrângerea armat` la nivelul institu]iilor publice în folosul întregii comunit`]i. Lipsa unor organe superioare statelor în rela]iile interna]ionale continu` s` genereze interpret`ri diferite ale dreptului interna]ional [i este necesar` o mai mare cooperare interna]ional` pentru actualizarea acestuia la nivelul noilor realit`]i ale momentului. Cunoa[terea legitimit`]ii utiliz`rii for]ei în rela]iile interna]ionale, a problematicii politice, juridice [i militare a folosirii for]ei în rela]iile interna]ionale poate de c`tre militari [i nu numai (am în vedere politicienii care sunt membri ai comisiilor de ap`rare/ ap`rare [i politic` extern` din parlamentele statelor, indiferent de pozi]ia statelor respective) amplific` voin]a [i puterea militarilor de a-[i îndeplini misiunile na]ionale [i multina]ionale.

Aspecte politice noi ale problematicii folosirii for]ei în ordinea mondialq actualq Principalele caracteristici ale începutului de mileniu (ex.: num`rul locuitorilor planetei a dep`[it cifra de [ase miliarde, din care o treime tr`iesc într-o stare de precaritate sau de mizerie avansat`; dezvoltarea foarte puternic` a [tiin]ei, mult fa]` de ceea ce a fost la începuturile umanit`]ii; diseminarea puternic` a armelor capabile de nimicire; circula]ia aproape instantanee a informa]iei, degradarea mediului) au dus la apari]ia unui num`r crescând de probleme ce trebuie rezolvate în comun. În acela[i timp, este foarte greu s` credem c` va exista o adeziune a popula]iilor ale c`ror guverne sunt corupte sau neputincioase. Tr`ind în mizerie, f`r` speran]a de a ie[i din aceast` situa]ie [i neputând s` a[tepte nimic de la puterile politice, sunt constant victime ale violen]elor [i p`c`lelilor. Aceste guverne [i popula]ii-problem` trebuie atrase în via]a politic` interna]ional`, incluse în organiza]iile regionale, în alian]e [i coali]ii pentru a-[i schimba atitudinile ostile [i, totodat`, trebuie privite cu solidaritate

83 Ac]iunea militar` preventiv` este acea ac]iune ce se desf`[oar` împotriva unei amenin]`ri care nu s-a materializat înc` [i care este incert` în timp.

78 Opinii

[i mai pu]in cu compasiune, fiind necesar ca acestea s` primeasc` necondi]ionat ajutorul în schimbarea orient`rilor lor în politica intern` [i extern`. Evolu]ia evenimentelor din ultimii ani a fost îns` marcat` de st`ri conflictuale care au degenerat în conflicte deschise, cu implica]ii majore asupra unei întregi zone sau regiuni84. Arhitectura prezentului este viciat` de globalizarea bazat` pe interese. Du[manul principal a încetat s` mai fie univoc, luând forma unui monstru cu mii de chipuri, care poate lua, pe rând, înf`]i[area bombei demografice, a drogului, a prolifer`rii nucleare, a fanatismelor etnice, a bolii SIDA, a virusului Ebola, a crimei organizate, a integrismului islamic, a efectului de ser`, a marilor migra]ii [i, nu în ultimul rând, a terorismului interna]ional (orice amenin]are f`r` garan]ie [i de amplitudine planetar` care nu poate fi comb`tut` cu armele r`zboiului clasic). Marile probleme devin globale, nu ]in seam` de frontiere [i nu-[i pot g`si solu]ia la scar` local` [i, în consecin]`, un stat nu î[i poate defini o politic` extern` nou`. Obiectivele [i scopurile fundamentale ale unei na]iuni sunt realizate prin intermediul politicii, care direc]ioneaz` atât eforturile, cât [i resursele prin liderii s`i politici, care stabilesc orient`rile generale pentru strategia militar`, politic` [i economic`, prin instrumentele puterii na]ionale85. Având în vedere c` r`zboiul este o continuare a politicii cu alte mijloace, utilizarea for]ei armate între state având ca fundament o multitudine de considera]ii politice, militare [i juridice86, scopul politic general al uzului interna]ional de for]` în ordinea mondial` actual` are o înc`rc`tur` politic` în continu` cre[tere, datorit` op]iunilor sau directivelor politice de la cel mai înalt nivel, care exprim` interesele la un moment dat [i se materializeaz` prin: (a). alegerea obiectivelor ac]iunilor militare; (b). stabilirea for]elor [i mijloacelor participante; (c). asigurarea ac]iunilor militare din punct de vedere politic, financiar, economic, psihologic etc. [i corelarea acestora cu alte ac]iuni strategice. Politica mondial` actual` nu mai este apanajul statelor na]ionale, iar securitatea, atât de intim legat` de ideea na]ional` manifest` în ultimii ani, este accentuat` de tendin]a de globalizare.

Aspecte juridice noi ale uzului de for]q în ordinea interna]ionalq actualq Din punct de vedere juridic, din cele mai vechi timpuri pân` în secolul XX, r`zboiul a fost considerat ca o activitate licit` a statului suveran, utilizarea for]ei armate fiind un act voluntar al statelor, bazat pe puterea discre]ionar` a acestora de a-[i conserva existen]a [i de a-[i promova interesele, iar libertatea de a face r`zboi

84 A. von Angelsdorf, Imperialismul noii ordini mondiale, Editura Antet, p. 171; Z. Bonman, Globalizarea [i efectele ei sociale, Editura Antet, p. 129. 85 Conform „Jus in bello“ [i „Jus ad bellum“ în epoca contemporan`, p. 11. 86 Conform I. Dragoman, M. Radu, op. cit., p. 7.

79 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 o prerogativ` esen]ial` a suveranit`]ii sale, tot atât de natural` cât [i capacitatea de a încheia tratate de pace87. Utilizarea for]ei armate f`r` limite în timp [i în spa]iu nu reprezint` o infrac]iune, ci doar un fapt interna]ional, susceptibil de a face obiectul unei calific`ri juridice. Sistemele juridice na]ionale monopolizeaz` înc` de la apari]ie uzul de for]` în favoarea institu]iilor guvernamentale, în sensul c` cet`]enii au cedat dreptul lor de a utiliza for]a în schimbul garan]iei oferite de autorit`]ile publice c` le vor proteja persoana [i proprietatea. La sfâr[itul secolului XX [i începutul secolului XXI, statele suverane [i-au dat consim]`mântul pentru limitarea [i reglementarea utiliz`rii for]ei, ceea ce a condus la scoaterea în afara legii a uzului de for]`, aceasta reprezentând piatra de temelie a sistemului comunitar interstatal bazat, în continuare, pe suveranitate [i autonomia statelor, declarând pacea [i securitatea interna]ional` ca fiind valoarea suprem` a sistemului juridic mondial. A[a cum men]ionam, cunoa[terea legitimit`]ii utiliz`rii for]ei în rela]iile interna]ionale poate amplifica voin]a [i puterea militarilor de a-[i îndeplini misiunile na]ionale [i multina]ionale, aspectele legate de planificarea [i desf`[urarea ac]iunilor militare atât pe timp de pace, cât [i în r`zboi fiind reglementate de dreptul opera]ional, definit ca fiind parte a dreptului interna]ional [i intern. Acest drept este determinat de ansamblul m`surilor militare luate la nivelul strategic, operativ [i tactic pentru aplicarea fundamentului juridic în conflictele armate. M`surile juridice se aplic` de c`tre autorit`]ile publice sau militare ale statului atât la nivelul comandamentului suprem, cât [i la diferite e[aloane ale for]elor armate, cu respectarea, în toate împrejur`rile, a prescrip]iilor [i conven]iilor interna]ionale. Fundamentul juridic al uzului interna]ional de for]e constituie garan]ia comandan]ilor [i combatan]ilor c` ac]iunile lor sunt legale [i c` nu vor fi tra[i la r`spundere pentru faptele lor s`vâr[ite, în concordan]` cu legile [i obiceiurile r`zboiului. Aplicarea sistemului juridic al dreptului interna]ional aplicabil în conflictele armate realizeaz`: concordan]a între necesit`]ile militare [i restric]iile impuse; îndeplinirea misiunilor f`r` înc`lcarea normelor de drept; limitarea pierderilor colaterale în raport cu a[tept`rile; discriminarea în selectarea obiectivelor [i propor]ionalitatea între mijloacele sau metodele folosite în raport cu necesit`]ile militare88. * În num`rul viitor al revistei, autorul va prezenta aspecte militare privind uzul interna]ional de for]` \n actuala ordine mondial`.

87 Singurele limit`ri ale recursului la for]a armat` fiind de natur` etic`, a[a cum o demonstreaz` teoria r`zboiului just. 88 Conform „Jus in bello“ [i „Jus ad bellum“ în epoca contemporan`, p. 13.

80 SPA}IUL CA MEDIU MILITAR – între lege [i putere – (I)

Locotenent-colonel Dorian LUPARU

Motto: „Controlul spa]iului înseamn` controlul asupra lumii“. Vicepre[edintele american Lyndon Johnson, 1961

up` mai bine de 60 de ani The author writes that the dominant de la explozia primei arme challenge regarding the future of space nucleare, „clubul nuclear“ a crescut consists in the existence of two concurrent D visions, focused on the way in which de la o singur` na]iune la nou`, îns`, în tot acest timp, space activities should be organised, nicio arm` nuclear` sau, mai bine spus, niciun fel managed and controlled. de arme nu au fost lansate pe orbit`. Spa]iul a r`mas After detailing these two visions, he approaches the current legal o zon` liber` de armament, de[i aceasta nu este lipsit` framework regarding space, which is de activit`]i militare. more and more fragmented În timp ce lumea este preocupat` de „r`zboiul and inadequate to meet the challenges terorist“, Statele Unite au avansat planurile posed by the increasing use of space, pointing out the need for a new de dezvoltare a capabilit`]ilor privind „controlul and comprehensive legal framework. spa]ial“ [i „angajamentul global“ – eufemisme The legal regime includes various pentru înarmarea spa]iului. Din 9/11, aceast` agreements that cover the commercial problem`, precum [i cea legat` de ap`rare use of space, such as the right to use geostationary orbits, and agreements împotriva rachetelor balistice au sc`zut din interesul for the creation of intergovernmental editorial, chiar dac` aceste aspecte merit`, în opinia organisations in domains such as mea, mult mai mult control [i aten]ie public`. telecommunications, civil aviation În prezent, utilizarea militar` a spa]iului and meteorology. se realizeaz` în scopul comunic`rii, prin sateli]i Keywords: terrorism; space de supraveghere, sisteme de pozi]ionare global`, treaties; satellite communications; NASA cu deservirea tuturor. Dac` o na]iune ar „sparge ghea]a“ prin lansarea de arme în spa]iu, ar provoca

Locotenent-colonel Dorian Luparu – Unitatea de Instruc]ie [i Asigurare Topogeodezic` „General de divizie Constantin I. Br`tianu“, Buz`u.

81 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 o concuren]` pentru superioritate spa]ial`, aproape sigur dominat` de Statele Unite; chiar [i dezvoltarea armelor antisatelit la sol (Anti-SATellite Weapons – ASAT) ar constitui o deviere periculoas` de la practica de zi cu zi. |n acest sens, este necesar un efort interna]ional concertat pentru a dezvolta un regim juridic mai cuprinz`tor pentru spa]iu, care va limita înarmarea necontrolat` a acestuia; în caz contrar, concuren]a militar`, care ar putea erupe în spa]iu, va avea grave consecin]e, destabilizatoare pentru securitatea global`. În afar` de ad`ugarea la amenin]`rile existente de conflict armat, aceasta va pune în pericol gama vast` de utiliz`ri spa]iale [tiin]ifice [i comerciale [i se va expune riscului prin utilizarea militar` extensiv` a spa]iului. Noi acorduri interna]ionale, sub egida legisla]iei interna]ionale, sunt, de asemenea, necesare nu numai pentru a limita ceea ce poate fi plasat în orbit` [i care poate fi scopul obiectelor în spa]iu, ci, mai ales, pentru a distribui cât mai echitabil beneficiile activit`]ii spa]iale. Acum, spa]iul serve[te enorm comunit`]ilor comerciale, [tiin]ifice [i militare din întreaga lume, iar f`r` aceste noi acorduri, utilizarea acestuia poate fi, în mare parte, modelat` de interesele pe termen scurt ale puterii, în detrimentul intereselor pe termen lung ale umanit`]ii.

Provocarea actual`: lege versus putere în spa]iu Provocarea dominant` referitoare la viitorul spa]iului rezid` în existen]a a dou` viziuni concurente, axate pe modul în care activit`]ile spa]iale ar trebui s` fie organizate, gestionate [i controlate. Prima viziune subliniaz` rolul central al legii în p`strarea spa]iului pentru „scopuri pa[nice“, promovarea cooper`rii interna]ionale în utilizarea [i exploatarea spa]iului în beneficiul tuturor. Aceast` viziune subliniaz` beneficiile unui regim juridic interna]ional, ca fiind cel mai bun mod de a echilibra diferitele interese în spa]iu, pentru a gestiona posibilele interferen]e ale activit`]ilor [i pentru a se asigura c` nicio putere unic` nu poate ob]ine pozi]ia dominant`, periclitând, astfel, accesul altora la spa]iu. Puterea este, în acest mod, constrâns` prin lege, iar interesele na]ionale sunt urm`rite prin asumarea intereselor reciproce. Aceast` viziune stabile[te cu t`rie logica înf`ptuirii unui regim juridic pentru spa]iu (chiar fragil [i incomplet), reflectat într-un set de tratate [i acorduri referitoare la spa]iu, controlul armelor [i comerciale, început înc` din 19601.

1 Tratatul de interzicere a testelor neautorizate, din 1963, care pune interdic]ie testelor armelor nucleare sau oric`ror altor explozii nucleare, în spa]iu; Tratatul spa]iului cosmic, din 1967, care interzice armele de distrugere în mas` în spa]iu, pe Lun` sau pe alte organisme cere[ti, pentru orice scop militar; Tratatul rachetelor anti-balistice (ABM), din 1972, care interzice dezvoltarea, testarea sau desf`[urarea componentelor spa]iale ale sistemelor de rachete antibalistice.

82 Opinii

A doua viziune este cea a na]iunii dominante, a[a cum a fost formulat` în cadrul unui proiect al US Space Command (US-SPACECOM). Având în vedere c` guvernul american are un interes crescut pentru spa]iu, atât în domeniul comercial, cât [i în cel militar, SPACECOM [i-a sus]inut proiectul pe prezum]ia c` sateli]ii SUA sunt vulnerabili la atacuri, ca atare SUA trebuie s` domine spa]iul militar. De altfel, doctrina For]elor Aeriene precizeaz` c` „Spa]iul este un mediu de r`zboi la fel cum este aerul, p`mântul [i apa..., care trebuie protejate [i controlate...“2. Viziunea SPACECOM pentru 2020 (stabilit` în 1997)3 afirm` c` protec]ia spa]iului necesit` capabilit`]i combative spa]iale superioare ale SUA [i proclam` armata american` s` fie „administratorul spa]iului militar“. Generalul Joseph W. Ashy, un fost comandant al SPACECOM, a sus]inut c` Statele Unite „vor angaja ]inte terestre – nave, avioane, ]inte la sol – din spa]iu. Vom angaja ]inte în spa]iu, din spa]iu..., misiunile sunt deja atribuite [i au fost redactate conceptele opera]ionale“4. De asemenea, SPACECOM a clamat c` Statele Unite trebuie s` stabileasc` o prezen]` militar` în spa]iu, în scopul de a anticipa posibilele eforturi ale altor na]iuni de a face acest lucru. De[i aceasta este doar o viziune a SPACECOM, în ultimii ani a fost Laserul spa]ial ofer` un impuls puternic de energie readus` în aten]ie de c`tre func]ionarii suficient pentru a distruge rachete \n zbor ap`r`rii civile, care au început s` implementeze schimb`ri în doctrina Pentagonului [i s` alinieze bugetele cu a doua viziune despre spa]iu, numit`, uneori, „strategia de angajament global“. În urm` cu aproximativ zece ani, raportul Comisiei Rumsfeld privind gestionarea activelor spa]iale americane, produs de o comisie de studiu prezidat` de Donald Rumsfeld, înainte de a deveni secretar de stat al ap`r`rii, a semnalat sprijinul s`u total pentru necesitatea proiect`rii unei for]e spa]iale, capabil` s` contracareze acolo poten]ialele amenin]`ri la adresa securit`]ii militare americane. Comisia spa]ial` Rumsfeld, una dintre cele mai influente din Senatul american, a concluzionat c` interesele pentru spa]iu au fost o prioritate a securit`]ii na]ionale [i c` SUA trebuie s`-[i asigure în continuare superioritatea capacit`]ilor spa]iale „atât pentru a descuraja, cât [i de a se ap`ra împotriva actelor ostile, în [i din spa]iu“,

2 US Department of the Air Force, Space Operations, Air Force Doctrine Document 2-2, Washington, DC. 3 US Space Command, Vision for 2020, 1997, pe site-ul http://www.fas.org/spp/military/docops/ usspac/visbook.pdf 4 W.B. Scott, USSC Prepares for Future Combat Missions in Space, în Aviation Week and Space Technology, 5 august 1996, p. 51.

83 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 inclusiv „utiliz`ri ale spa]iului împotriva intereselor americane“5. Comisia a sus]inut necesitatea transform`rii capabilit`]ilor militare americane [i îmbun`t`]irea acestora pentru a oferi eficien]`, modernitate [i rentabilitate, pentru a maximiza capacit`]ile spa]iale americane de control [i pentru a le interzice poten]ialilor adversari astfel de capabilit`]i. În acest sens, au fost identificate în mod specific [apte misiuni: acces asigurat opera]iunilor spa]iale [i pe orbit`; con[tientizarea situa]iei spa]iale; supravegherea terestr` din spa]iu; comand` la nivel global, control [i comunica]ii în spa]iu; ap`rare în spa]iu; ap`rare a ]`rii; proiectarea puterii în, de la [i prin spa]iu. La sfâr[itul lunii septembrie 2001, US Quadrennial Defense Review6, o ampl` evaluare a politicii de ap`rare a SUA, a solicitat înt`rirea supravegherii militare spa]iale, a comunica]iilor [i a altor aplica]ii ale vehiculelor spa]iale, toate în conformitate cu regimul actual. Dar, ea a mers mai departe, subliniind necesitatea de a interzice utilizarea spa]iului de c`tre adversari [i argumentând c` vulnerabilit`]ile SUA în spa]iu trebuie s` fie compensate cu amplificarea agresiv` a complet`rii capacit`]ilor spa]iale. Cel mai gr`itor, The Department of Defense’s Nuclear Posture Review7, din care au fost „sc`pate“ fragmente publicit`]ii în martie 2002, a pledat pentru utilizarea sateli]ilor în vederea sporirii capabilit`]ilor de lovire conven]ionale [i nucleare. În octombrie 2002, SPACECOM a fuzionat cu US Strategic Command, care controleaz` for]ele nucleare americane, pentru a crea o singur` entitate responsabil` de avertizarea timpurie, ap`rarea antirachet` [i a loviturilor cu raz` lung` de ac]iune. Pentagonul a solicitat 1,6 miliarde de dolari peste planul de investi]ii 2003-2007, pentru a dezvolta lasere în spa]iu [i a[a-numitele vehicule cinetice distrug`toare, pentru a intercepta [i a distruge rachetele balistice (precum [i sateli]i). În noiembrie 2003, Air Force a realizat un raport care, pentru prima dat`, a oferit descrieri detaliate ale armelor antisatelit planificate. Acest lucru sugereaz` o anumit` mi[care lini[tit` spre desf`[urarea armelor în spa]iu8. Furnizarea continu` de semnale, a sprijinului la nivel înalt pentru strategia de angajament global este [i decizia administra]iei Bush de a se retrage din Tratatul privind rachetele anti-balistice (Antiballistic Missile – ABM), în iunie 2002,

5 Locotenent-colonel Donald P. Christy, United States Policy on Weapons in Space, US Army War College, Carlisle Barracks, 15 martie 2006. 6 Department of Defense, Quadrennial Defense Review Report, septembrie, 2001, pe site-ul http:// www.defenselink.mil/pubs/qdr2001.pdf 7 Department of Defense, Nuclear Posture Review, 2001, pe site-ul http://www.globalsecurity.org/ wmd/library/policy/dod/npr.htm 8 US Air Force, The US Air Force Transformation Flight Plan, 2003, pe site-ul http://www.af.mil/ library/posture/AF-TRANS-FLIGHT-PLAN-2003.pdf

84 Opinii vechi de treizeci de ani, care pare a fi determinat` mai pu]in de necesit`]ile tehnice de testare anti-rachet` (test`rile puteau fi realizate în termenii tratatului, iar desf`[urarea unui sistem viabil nu era iminent) decât de dorin]a de a înl`tura obstacolele juridice incomode proiect`rii puterii SUA în spa]iu. În octombrie 2006, pre[edintele Bush a lansat o nou` politic` spa]ial` na]ional`, care sus]ine libertatea unilateral` american` de ac]iune în spa]iu. SUA trebuie s` fie în m`sur` s` „interzic` adversarilor, dac` este necesar, utilizarea capacit`]ilor spa]iale ostile intereselor na]ionale americane“. De[i nu este explicit în document, acest lucru este o deschidere pentru dezvoltarea [i utilizarea armelor în spa]iu. Noua politic`, de asemenea, avertizeaz` c` „Statele Unite se vor opune dezvolt`rii unor regimuri legale sau altor restric]ii, care ar putea s` limiteze sau s` interzic` accesul SUA la spa]iu sau la utilizarea acestuia“9. Chiar [i pre[edintele Obama a recunoscut, în timpul campaniei sale electorale, c` realizarea unui tratat global privind interzicerea armelor în spa]iu ar putea fi o provocare descurajatoare. O solu]ie simpl` [i mai rapid`, a sugerat la acea dat`, ar putea fi un „cod de conduit` responsabil pentru na]iunile de]in`toare de tehnologie spa]ial`“. De[i Air Force, agen]ia care gestioneaz` activit`]ile americane în spa]iu, precum [i sus]in`torii acesteia, afirm` hot`rât punctele lor de vedere, aceasta poate fi doar o asumare prematur` în momentul în care î[i revendic` rolul de „avocat“ al politicii SUA. Finan]area pentru armele spa]iale nu a urmat înc` retorica. Chiar [i în Pentagon, adversarii armelor în spa]iu sunt mai numero[i decât sus]in`torii. Mul]i oficiali din armat`, precum [i din NASA [i din Congres, sunt con[tien]i de faptul c` interesele Statele Unite ale Americii în spa]iu sunt mult mai largi decât solicit`rile For]elor Aeriene [i c` înarmarea spa]iului ar putea ad`uga riscuri pentru celelalte utiliz`ri ale acestuia. Sprijinul Congresului pentru programele armelor spa]iale este dificil de evaluat, dar nu pare s` fie considerabil sau cuprinz`tor. Programul tinde s` fie popular în rândul conservatorilor din Congres, dar nu [i pentru democra]i sau modera]i. Pe de alt` parte, este mai larg sprijinul pentru un sistem antirachet`. Riscurile aduse de o competi]ie pentru dominare na]ional` în spa]iu ar putea fi substan]iale pentru multe na]iuni, dar, mai ales, pentru Statele Unite ale Americii. Americanii sunt, de departe, na]iunea care se bazeaz` cel mai mult pe spa]iu, pentru interesele militare [i economice. SUA au pe orbit` aproximativ 850 de sateli]i, atât militari, cât [i comerciali, un num`r care este de a[teptat s` creasc` în mod considerabil în urm`torii 10 ani. De[i, pe termen scurt, aloc`rile tehnologice

9 US National Space Policy, 31 august 2006, pe site-ul http://www.fas.org/irp/offdocs/nspd/space.html

85 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

[i financiare în spa]iu vor cre[te, în cele din urm`, Statele Unite vor vedea acest avantaj diminuându-se. Astfel, în cazul în care SUA alimenteaz` agresiv spa]iul cu arme, vor provoca, posibil, ca [i alte na]iuni s` treac` la contram`suri, cu consecin]e destabilizatoare pentru securitatea mondial` [i na]ional`. Prin încurajarea na]iunilor, care nu au în prezent un interes în plasarea armelor în spa]iu, de a dezvolta programe în acest sens, SUA se vor afla în situa]ia de a pierde avantajele pe care le urm`resc s` le protejeze. Conform majorit`]ii p`r]ii din restul lumii, mai ales China [i Rusia, aceast` viziune de dominare na]ional` este incompatibil` cu regimul juridic stabilit în prezent pentru spa]iu. De peste 40 de ani, comunitatea interna]ional` a reafirmat, în mod repetat, c` spa]iul ar trebui s` fie conservat pentru scopuri pa[nice, s` fie disponibil tuturor [i s` fie liber de arme. O competi]ie pentru superioritate în spa]iu ar putea stinge dreptul egal de a-l folosi, de care se bucur` acum toate na]iunile, în schimb ar crea un regim de facto al controlului asupra accesului [i utiliz`rii de c`tre o na]iune dominant` de a desf`[ura arme spa]iale sau arme terestre anti-sateli]i. Având în vedere imensa valoare a spa]iului cosmic [i a resurselor sale, alte na]iuni ar putea dezvolta propriile arme antisatelit, concepute pentru a sparge acest monopol, iar ]`rile care nu posed` capacitatea de a construi astfel de arme ar putea s` le cumpere. Un regim juridic mai elaborat ar trebui s` vizeze prevenirea conflictelor destabilizatoare care au în vedere utilizarea spa]iului. În prezent, SUA s-ar pozi]iona deta[at împotriva oric`rei na]iuni, iar sprijinul unor alia]i, chiar apropia]i, este oarecum discutabil. Dar, for]area domin`rii spa]iului de c`tre ace[tia ar putea, de fapt, s` fie contraproductiv` intereselor na]ionale. Tradi]ionalele activit`]i militare de sprijin (monitorizarea spa]iului, avertizarea timpurie, comunica]iile, recunoa[terea, vremea [i navigarea) ar fi în pericol. Activit`]ile comerciale [i [tiin]ifice în spa]iu ar fi, de asemenea, expuse la riscuri sporite; astfel, într-un conflict, componentele terestre ale activit`]ii spa]iale ar putea deveni ]inte, în timp ce atacurile împotriva sateli]ilor ar putea genera în spa]iu o dezordine creat` din resturile care s-ar putea rupe din ace[tia, întrerupând activitatea comercial` [i [tiin]ific`, precum [i comunicarea cu solul. O curs` a înarm`rilor cu arme antisatelitare este unul dintre pericole: un exemplu sugestiv este primul test al unei rachete anti-satelit, efectuat cu succes de China în 11 ianuarie 200710.

10 Craig Covault, Chinese Test Anti-Satellite Weapon, în Aviation Week & Space Technology, 2007.

86 Opinii

Testul a constat în distrugerea unui satelit meteorologic chinez inactiv de c`tre un vehicul cinetic distrug`tor, lansat de o rachet` balistic` cu raz` medie de ac]iune. Arma ASAT a interceptat ]inta la o altitudine de aproximativ 530 de mile, care este în concordan]` cu altitudinile opera]ionale ale sateli]ilor de recunoa[tere, americani [i japonezi. Posibil ca un r`spuns, americanii au avut o ac]iune asem`n`toare un an mai târziu, când au distrus un satelit propriu, justificând c` rezervorul acestuia cu combustibil toxic ar putea reprezenta un pericol, în cazul în care ar c`dea pe P`mânt. Ar trebui men]ionat c` prima ac]iune de acest gen a avut loc în 1985 din partea SUA. O stare de îngrijorare m`rit`, pentru na]iuni cum ar fi Rusia [i China, este utilizarea de c`tre SUA a sistemelor spa]iale pentru a îmbun`t`]i capacit`]ile sale strategice de lovire, nucleare [i conven]ionale. Din punctul de vedere al acestor na]iuni, o decizie a SUA de a extinde capacit`]ile strategice în spa]iu ar reprezenta colapsul în]elegerilor urmate r`zboiului rece, privitoare la stabilitate strategic` bazat` pe vulnerabilitate reciproc`. O competi]ie militar` în spa]iu ar putea revigora cursa înarm`rilor printr-o înalt` tehnologizare [i ar putea reînnoi accentul pe doctrinele de r`zboi nucleare. Din 1999, China [i Rusia au exploatat c`ile diplomatice în încercarea de a ob]ine, la Conferin]a pentru dezarmare, convoc`rile negocierilor privind un nou tratat de interzicere a armelor în spa]iu. Punând în prospectiv` refuzurile constante ale Statelor Unite ale Americii, n-ar trebui neglijat faptul c` ambele par a de]ine [i a dezvolta tehnologii pentru a contracara, neutraliza, evita sau chiar ataca orice poten]ial` amenin]are a SUA, în sau din spa]iu. În cele din urm`, o competi]ie militar` în spa]iu ar stinge, în mare m`sur`, rolul dreptului în spa]iu în favoarea unui regim de putere. În ciuda recursului adep]ilor „controlului spa]ial“, interesele extinse ale Statelor Unite în spa]iu converg spre promovarea unui regim juridic. SUA au o lung` istorie în sus]inerea st`rii de drept în afaceri, atât la nivel na]ional, cât [i la nivel mondial, precum [i în promovarea dezvolt`rii unor norme care ar asigura interesele Statelor Unite într-o lume interdependent`. Când va veni timpul op]iunilor, este probabil c` majoritatea utilizatorilor spa]iului – inclusiv industria de comunica]ii prin satelit, cu implica]iile de sprijin în opera]iunile militare, [i comunitatea [tiin]ific`, inclusiv NASA – ar prefera o protec]ie stabil` generat` de starea de drept fa]` de nesiguran]a [i poten]ial perturbatoarea protec]ie a sistemelor de armament complexe, netestate.

Regimul juridic actual Necesitatea unei regim juridic spa]ial nou [i comprehensiv rezid` în faptul c` cel actual este tot mai fragmentat [i inadecvat pentru a face fa]` provoc`rilor privind intensificarea utiliz`rii spa]iului. Acesta se compune din câteva convenien]e, iar principiile sunt exprimate foarte general, în cinci tratate spa]iale, adoptate

87 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

înc` din 1967, [i un tratat de control al armelor, în acord cu legile generale interna]ionale [i cu practicile spa]iale ale na]iunilor. Regimul juridic include, de asemenea, diferite acorduri care acoper` utiliz`rile comerciale ale spa]iului, cum ar fi drepturile de folosire a orbitelor geosta]ionare, [i acorduri de instituire a organiza]iilor interguvernamentale în domenii precum telecomunica]iile, avia]ia civil` [i meteorologia. Principiile generale includ ideea c` spa]iul trebuie s` fie rezervat „scopurilor pa[nice“ [i c` nicio na]iune nu poate pretinde st`pânire peste niciuna dintre p`r]ile acesteia. Cu toate acestea, deoarece numai un num`r mic de ]`ri sunt capabile s` aib` activit`]i în spa]iu11, aceste principii nu au fost realmente testate [i au r`mas la nivel de aspira]ii. Defini]ia de „pa[nic`“ este contestat` [i neclar`, concep]ia de protec]ie a mediului înconjur`tor pentru spa]iul cosmic este insuficient` [i nu exist` nicio definire convenit`, opera]ional` a conceptului de „mediu al întregii omeniri“, un termen folosit în tratatul spa]iului cosmic (Outer Space Treaty). În ceea ce prive[te „utilizarea pa[nic`“, actualul regim juridic impune anumite limite privind activitatea militar` în vid, în apropierea spa]iului planetei, [i interzice toate activit`]ile militare pe lun` [i pe alte corpuri cere[ti. De[i na]iunile, prin intermediul ONU, au declarat c` spa]iul cosmic ar trebui s` fie rezervat pentru „scopuri pa[nice“, puterile spa]iale au interpretat acest lucru prin a permite „pasiv“ activit`]i militare de sprijin, cum ar fi supravegherea, comunica]iile [i detectarea de lans`ri de rachete sau explozii nucleare pe P`mânt. Vocabularul tratatelor majore a fost ales cu aten]ie, astfel încât s` nu interzic` trecerea rachetelor nucleare balistice prin spa]iu. Într-adev`r, în ciuda utiliz`rii mari [i în cre[tere a spa]iului, în scopuri comerciale [i [tiin]ifice, uzul militar este înc` dominant. Un efect benefic este, probabil, utilizarea sateli]ilor pentru a monitoriza acordurile de control al armelor între SUA [i Rusia. Deci, în ciuda unor interdic]ii importante privind activitatea militar` în spa]iu, actualul regim juridic con]ine lacune semnificative. Acesta interzice sta]ionarea armelor de distrugere în mas`, inclusiv a armelor nucleare, în spa]iu, dar permite desf`[urarea de arme antisatelit pe teren [i plasarea armelor conven]ionale pe orbit`. Nimic nu interzice lansarea armelor nucleare de pe P`mânt în spa]iu, în scopul de a distruge rachetele inamice, astfel, a[a cum este permis prin Tratatul ABM din 1972, SUA [i URSS au dislocat interceptoare de ap`rare împotriva rachetelor nucleare (în Dakota de Nord, respectiv în jurul Moscovei). * |n partea a doua a materialului, autorul va aborda problematica securit`]ii \n spa]iu.

11 }`ri care au capacit`]i de lansare, prin urmare, infrastructura tehnic` de a plasa arme în spa]iu: SUA, Rusia, Ucraina, China, India, Israel [i Fran]a/ESA (membrii European Space Agency – Agen]ia Spa]ial` European`, care folosesc platformele de lansare din Guyana Francez`). Altele au capacit`]i de rachete balistice, iar un num`r tot mai mare, în cre[tere, au active militare semnificative în spa]iu, pentru sprijinul for]elor militare.

88 ROLUL DEZVOLTQRII TEHNOLOGICE, AL INDUSTRIEI DE APQRARE, AL PARTENERIATELOR {I AL ALIAN}ELOR ÎN CRE{TEREA PUTERII MILITARE

Locotenent-colonel Viorel {TEFANCU

uterea militar` este cea mai veche, Partnerships and alliances dar [i cea mai eficace form` not only entail engagements of jointly countering external threats, they also P de putere. Numit` mai recent pave the way for common modernisation „hard-power“, aceasta poate fi definit` ca fiind projects, capitalise on opportunities acea capacitate a statelor de a „ob]ine realizarea for investments, create the premises unor scopuri superioare prin amenin]area cu r`zboiul for establishing a close cooperation sau prin r`zboi“1. Configura]ia lumii de azi between the research-development sectors, between the companies involved este un rezultat al violen]ei exercitate de puterea in the defence industry. militar` într-un lung [ir de r`zboaie, care î[i au In addition to the state of security originile în zorii civiliza]iei. Grani]ele au fost trasate represented by being a member de cei puternici care, pe baza for]ei lor militare of partnerships and alliances, the states [i a avansului tehnologic, [i-au extins teritoriile that are less powerful can benefit from military training assistance, în detrimentul celor slabi, pe care i-au dominat from access, even if it is limited, permanent. Morgenthau considera c` „for]a militar` to the new technologies, agreements este m`sura evident` a puterii unei na]iuni“, and preferential contracts regarding cel mai important factor al puterii politice a unui stat the provision of military equipment, [i, prin urmare, cre[terea puterii militare echivaleaz` from common investments in military facilities. cu o cre[tere a puterii politice a unui stat. Fiind deja un truism faptul c` ac]iunea uman` Keywords: hard power; alliance; este declan[at` de un anumit interes, încheierea partnership; training assistance; Smart parteneriatelor [i alian]elor nu face excep]ie Defence; Pooling and Sharing de la aceast` regul`. Alian]ele sunt constituite

Locotenent-colonel Viorel {tefancu – Comandamentul Comunica]iilor [i Informaticii, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. 1 Teodor Frunzeti, Putere na]ional` [i putere militar`, în Lumea 2011. Enciclopedie politic` [i militar`. Studii strategice [i militare, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure[ti, 2011, p. 21.

89 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

în jurul aceluia[i scop2 – ap`rarea unor anumite spa]ii [i interese împotriva unui adversar comun, prin promisiunea acord`rii de ajutor militar reciproc. Unii speciali[ti consider` c` parteneriatele se stabilesc pe durata existen]ei interesului care l-au determinat sau, mai mult, în cazul în care partenerii împ`rt`[esc valori comune3. Interdependen]ele specifice epocii globaliz`rii sugereaz` ideea c` eventualele conflagra]ii regionale sau mondiale vor avea loc fie între grup`ri de state cuprinse în cadrul unor alian]e sau parteneriate [i alte grup`ri de state partenere, fie între acestea [i cele neincluse sau nealiniate. Statutul de aliat incumb` o distribuire a eforturilor între partenerii de alian]`, dar [i o preluare a riscurilor de securitate de c`tre ace[tia, pe care altfel nu le-ar fi avut. Totu[i, beneficiile ader`rii la alian]e sunt în mod evident mai mari decât costurile implicate. Parteneriatele [i alian]ele militare sunt, de regul`, înso]ite de investi]ii în diferite sectoare economice, impulsionate de cre[terea climatului de încredere [i securitate. De exemplu, aderarea României la NATO a fost înso]it` de cre[terea investi]iilor str`ine. Conform anali[tilor4, în primii cinci ani de la invita]ia de aderare la Alian]`, investi]iile str`ine au fost de opt ori mai mari fa]` de perioada anterioar`. Atragerea într-o alian]` sau parteneriat a unui nou membru ar putea avea [i alte fundamente economice. Liderul alian]ei sper` c`, prin includerea acestuia în noul „club“, îi va putea mai u[or influen]a deciziile de achizi]ii [i îl va transforma, astfel, într-o nou` pia]` de desfacere pentru tehnica sa militar`. În parteneriate, rela]ia e reciproc avantajoas` prin faptul c` fiecare parte contribuie cu elemente care se completeaz` una pe cealalt`. Astfel, în cadrul parteneriatelor dintre SUA cu Polonia [i România, în baza c`rora a fost dezvoltat scutul antirachet` [i al c`ror interes comun este protec]ia teritoriilor acestora prin interceptarea timpurie a eventualelor rachete lansate asupra lor, Statele Unite asigur` sistemele tehnice, iar ]`rile gazd` facilit`]ile necesare instal`rii [i deservirii. Parteneriatele [i alian]ele nu numai c` implic` angajamente de contracarare în comun a amenin]`rilor externe, ci deschid [i drumul unor proiecte comune de modernizare, valorific` oportunit`]i de investi]ii, creeaz` premisele stabilirii unei cooper`ri strânse între sectoarele de cercetare-dezvoltare, între firmele din industria de ap`rare. Trebuie îns` remarcat faptul c` procesul de cooperare dintre state este limitat de dispropor]ia câ[tigurilor ob]inute [i de dorin]a de a evita dependen]a economic` de alte state în ceea ce prive[te comer]ul cu bunuri [i servicii5.

2 Pe site-ul http://www.jstor.org/pss/3233250, consultat la 07.02.2012. 3 Mircea Mure[an, Gheorghe V`duva, Strategia de parteneriat, parteneriatul strategic, Editura U.N.Ap., Bucure[ti, 2006, p. 11. 4 Pe site-ul http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/aderarea-romaniei-la-nato-a-adus- de-opt-ori-mai-multe-investitii-straine-279457, consultat la 25.01.2012. 5 Keneth Waltz, Teoria politicii interna]ionale, Editura Polirom, Ia[i, 2006, p. 152.

90 Opinii

Pe lâng` starea de securitate pe care o reprezint` apartenen]a la parteneriate [i alian]e, statele mai pu]in puternice pot beneficia de asisten]` militar` de instruire, acces, chiar dac` limitat, la noile tehnologii, acorduri [i contracte preferen]iale de furnizare a tehnicii militare, investi]ii comune în facilit`]i militare. Desigur, nu trebuie neglijat` nici importan]a alian]elor în ie[irea din izolare [i evitarea statutului de tampon între diferite blocuri militare, statut care, a[a cum s-a demonstrat de numeroase ori în istorie, nu garanteaz` integritatea teritorial` [i independen]a. Pentru ]`rile care nu î[i pot asigura cu propriile eforturi o capacitate militar` adecvat`, alian]ele dobândesc o importan]` major`. În situa]ii limit`, încheierea unor alian]e este atât de important` pentru supravie]uirea unui stat, încât se apeleaz` la orice mijloace pentru a-[i asigura apartenen]a la aceasta. Totu[i, garan]ia pe care o ofer` alian]ele militare trebuie privit` cu oarecare circumspec]ie. Realitatea secolului XXI aduce în actualitate afirma]ia lui Clausewitz conform c`reia, în cadrul alian]elor, statele î[i acord` ajutor, dar acesta const` în for]e „de obicei foarte modeste, independente de obiectivele r`zboiului [i de eforturile adversarului“6. Aceast` concluzie rezult` [i din analiza modului în care alia]ii [i-au îndeplinit obliga]iile asumate în diferite conflicte, dintre care poate cel mai relevant exemplu este neonorarea tratatului încheiat între Fran]a [i Marea Britanie, pe de o parte, [i Polonia, pe de alt` parte, atunci când aceasta a fost atacat` de Germania în cel de-al Doilea R`zboi Mondial. Exist` îns` [i dezavantaje ale statutului de aliat, cum ar fi cele legate de posibilitatea atragerii statelor aliate în conflicte care nu sunt în interesul lor, atunci când nu sunt în joc interese vitale sau în care beneficiile ob]inute sunt mult inferioare costurilor de participare, o anumit` subordonare a politicii externe proprii fa]` de statul hegemon. Nu este mai pu]in adev`rat faptul c`, în anumite condi]ii, exist` unele dezavantaje [i din punctul de vedere al statului hegemon. Cele mai importante se refer` la dispropor]ionalitatea dintre costurile de participare la alian]` [i beneficiile ob]inute în condi]iile în care impunerea propriilor interese ar putea fi asigurat` numai prin însu[i statutul de mare putere, dificult`]ile desf`[ur`rii ac]iunilor comune, ca urmare a unei interoperabilit`]i limitate generate de decalajele tehnologice, limit`rile [i constrângerile care decurg din procesul de luare a deciziilor colective. Aceast` concluzie este valabil` mai ales în condi]iile în care pozi]ia hegemonului nu este amenin]at` de al]i hegemoni poten]iali din cauza decalajelor existente de putere, a[a cum a fost cazul SUA dup` încheierea r`zboiului rece. Nemaiavând niciun competitor la statutul de superputere, SUA au fost în m`sur` s` modeleze

6 Carl von Clausewitz, Despre r`zboi, Editura Militar`, Bucure[ti, 1982, p. 609.

91 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 mediul geopolitic în favoarea lor, inclusiv prin interven]ii militare, pe cont propriu, f`r` a avea nevoie de sprijinul alia]ilor. V`zute prin prisma dimensiunii economice, dar [i a celei politice, este de presupus c` aceste realit`]i vor contribui la reanalizarea statutului de membru al alian]elor [i „migrarea“ spre solu]ii mai adecvate contextului actual, cum ar fi parteneriatele strategice bilaterale sau alian]ele omogene, conjuncturale sau temporare. Din punctul de vedere al taxonomiei parteneriatelor [i alian]elor, aceasta este dat`, printre altele, de aria geografic` de cuprindere, obiectivele urm`rite, num`rul de state participante, puterea relativ` a alia]ilor, func]ii [i durat`. Interesant` este clasificarea din perspectiva puterii relative, conform c`reia alian]ele pot fi simetrice, în care statele membre au puteri aproximativ egale, iar angajamentele asumate, de asemenea, egale [i alian]e asimetrice, între state slabe [i state mult mai puternice, în care angajamentele sunt inegale7. Încheierea parteneriatelor [i alian]elor asimetrice este aparent în defavoarea alia]ilor mai puternici, care asigur` umbrela de securitate [i ponderea cea mai mare a cheltuielilor comune. Este evident faptul c`, în absen]a unei constrângeri, niciun stat nu î[i va asuma povara cheltuielilor necesare func]ion`rii alian]elor, cu excep]ia situa]iilor în care sunt în joc interesele lor vitale. Aportul alia]ilor care nu dispun de putere militar` se poate reg`si îns` în alte modalit`]i, cum ar fi punerea la dispozi]ie a teritoriului care poate asigura, în timp de r`zboi, controlul unor pozi]ii strategice sau a unor culoare c`tre anumite resurse strategice. În practic`, s-a constatat c` puterile mici [i mijlocii au tendin]a s` adopte rolul de „free rider“ – pasageri clandestini –, rol în care cea mai mare parte a cheltuielilor este l`sat` în seama statului lider. Acest fapt este evident în cazul NATO, în care SUA finan]eaz` majoritatea cheltuielilor Alian]ei8, contribu]ia europenilor men]inându-se la un nivel sc`zut, în condi]iile în care num`rul opera]iunilor conduse de NATO a crescut. De exemplu, o scurt` analiz` a bugetelor ]`rilor membre ale Alian]ei relev` faptul c` majoritatea acestora nu î[i pot respecta angajamentul de a aloca un minimum de 2% din PIB pentru ap`rare, fapt care se reg`se[te în diminuarea capabilit`]ilor militare, în cre[terea decalajelor fa]` de puterile emergente, cu discrepan]e semnificative între tehnologiile militare ale alia]ilor europeni [i cele ale SUA. Dependen]a NATO de capabilit`]ile americane este evident`, mai ales în domeniul cercet`rii, supravegherii, transportului strategic [i armamentului de înalt` precizie. Aceast` dependen]`, demonstrat` mai întâi în r`zboiul din fosta Iugoslavie [i, mai recent, în timpul campaniei din Libia, ar trebui s` fie

7 Andrei Miroiu, Simona Soare, Balan]a de putere, în Manual de rela]ii interna]ionale, Editura Polirom, Ia[i, p. 220. 8 Pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_67655.htm, consultat la 05.02.2012.

92 Opinii cu atât mai alarmant`, cu cât interesele SUA se îndreapt` în prezent mai mult spre Asia decât spre Europa. De altfel, Statele Unite au lansat semnale c` nu mai sunt dispuse s` poarte singure întreaga povar` a costurilor legate de func]ionarea NATO9. Aducerea capabilit`]ilor militare ale alia]ilor la acela[i nivel tehnologic continu` s` fie un obiectiv ambi]ios [i dificil de atins, luând în considerare nivelul diferit de dezvoltare economic`, dar [i nivelurile de ambi]ie diferite. Pentru SUA, revolu]ia în domeniul militar a adus în prim-plan armamentul de înalt` precizie, noi sisteme de cercetare [i dirijare la ]int`, re]ele de senzori, avioane invizibile, portavioane nucleare, sisteme antirachet`, care încorporeaz` rezultatul celor mai recente descoperiri [tiin]ifice. Superioritatea tehnologic` este transpus` în superioritate informa]ional` [i decizional`, în capacitatea de a dezvolta [i aplica doctrine [i concepte inovatoare, cum ar fi r`zboiul bazat pe re]ea. Totu[i, evolu]iile legate de formele [i procedeele specifice r`zboiului de intensitate redus` pun sub semnul întreb`rii utilitatea noilor tipuri de arme, având în vedere irelevan]a tehnologiei în fa]a tacticii de lupt` a terori[tilor [i lupt`torilor de gheril`. Unul dintre avantajele apartenen]ei la NATO este asigurarea accesului la fonduri de investi]ii comune, în cadrul unor programe ca NSIP – NATO Security Investement Programme. }`rile membre pot beneficia de finan]area, prin fondurile NSIP, a unor proiecte derulate pe teritoriul acestora, care includ facilit`]i destinate sprijinului structurilor de comand`, sisteme C4I, aerodromuri, elemente de sprijin logistic10. Fondurile NSIP provin din contribu]ia tuturor membrilor la bugetul comun al NATO, iar la aceasta se poate ad`uga contribu]ia na]ional` a fiec`rei ]`ri pentru finan]area unui anumit proiect pe teritoriul s`u. Depinde îns` de abilitatea fiec`rui membru de a atrage fonduri pentru astfel de proiecte; în caz contrar, statul respectiv se va afla doar în pozi]ia de contribuitor la bugetul militar [i civil al Alian]ei. Bugetele ]`rilor membre ale NATO au fost afectate de reduceri masive atât din cauza orient`rii aloca]iilor bugetare c`tre alte domenii considerate prioritare, cât [i ca urmare a crizei economice. Totu[i, o dat` în plus, criza economic` pare s` fie cel mai bun avocat al schimb`rii în domeniul cooper`rii. Pentru a limita efectele reducerii constante a bugetelor militare asupra capacit`]ii de ap`rare a Alian]ei, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat în 2011 conceptul de ap`rare inteligent` (Smart Defence), care se bazeaz` pe urm`toarele trei principii: • prioritizarea cheltuielilor – efectuarea numai a acelor investi]ii care sunt strict necesare [i nu pot fi amânate;

9 Pe site-ul http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/crs/rl30150.pdf, consultat la 16.01.2012. 10 Pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_67655.htm, consultat la 16.12.2011.

93 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

• specializarea – dezvoltarea de c`tre ]`rile membre numai a acelor capabilit`]i care au performan]e superioare celor dezvoltate de alia]i [i folosirea lor în comun în caz de nevoie; • cooperarea – dezvoltarea unor programe comune [i partajarea resurselor. Implementarea conceptului Smart Defence a fost atribuit` Comandamentului Aliat pentru Transformare (ACT), care „caut` solu]iile economice [i militare pentru a scoate NATO din impasul crizei mondiale“11. Exemple mai recente de punere [i folosire în comun a resurselor în cadrul NATO sunt: • programul SAC – Strategic Airlift Capability, prin capabilit`]ile puse la dispozi]ia alia]ilor în baza aerian` de transport a NATO de la Papa, Ungaria; • programul MAJII – Multi-intelligence All-source Joint ISR Interoperability Coalition12, un program multina]ional la care particip` SUA, Germania, Italia, Fran]a, Norvegia, Canada, Olanda, Spania [i Marea Britanie, în scopul realiz`rii unor sisteme de senzori pentru culegerea informa]iilor [i transmiterea rapid` a acestora utilizatorilor conecta]i într-o re]ea de date; • programul AGS – Alliance Ground Surveillance, de achizi]ionare a cinci drone pentru supravegherea radar din aer a zonelor de interes; sistemele sunt achizi]ionate de 13 state, inclusiv România, [i vor fi folosite în comun de to]i membrii Alian]ei13. O alt` solu]ie identificat` de NATO pentru reducerea cheltuielilor, de data aceasta a celor de achizi]ii, în special în domeniul software-ului, a programelor de instruire [i simulare o reprezint` încheierea de contracte cu firme mici [i mijlocii, ale c`ror costuri de produc]ie sunt mai reduse decât ale marilor concerne, ca urmare a unei flexibilit`]i mai mari [i a lipsei birocra]iei14. Printr-un proces de consultare continu` în cadrul NATO, sunt identificate domeniile în care procesul de cooperare poate atinge eficien]` maxim`, proiecte comune, modalit`]i de finan]are. Un alt exemplu de parteneriat, încheiat în scopul cre[terii puterii economice, dar nu numai, îl reg`sim în cadrul UE. Ideea unei federa]ii de state, spre care tinde Uniunea European`, în care s` predomine rela]ii de cooperare [i nu de confruntare, a fost lansat` de Kant înc` din secolul al XVIII-lea, în lucrarea „Perpetual Peace“. În cadrul acesteia, statele membre sunt animate de interese economice comune, dar [i militare, având în vedere necesitatea contracar`rii amenin]`rilor tradi]ionale

11Pe site-ul http://www.sfin.ro/articol_24795/nato_infrunta_criza_cu_%E2%80%9Esmart_defence% E2%80%9D.html#ixzz1jS5eoxPQ, consultat la 16.12.2011. 12 Pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/natolive/news_71562.htm, consultat la 23.01.2012. 13 Pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_48892.htm, consultat la 23.01.2012. 14 Pe site-ul www.sfin.ro/articol_24795/nato_infrunta_criza_cu_%E2%80%9Esmart_defence%E2%80%9D.

94 Opinii venite dinspre estul continentului, dar [i a celor mai recente, cum ar fi lupta împotriva terorismului. Integrarea economic` în jurul unei puteri dominante îi poate asigura acesteia din urm` controlul politic prin rela]iile de dependen]` care se formeaz` în jurul ei. De[i, spre deosebire de SUA, percep]ia UE asupra modalit`]ii de rezolvare a problemelor globale este diferit`, putem afirma, bazându-ne pe argumente legate de obiectivele pe care UE [i le propune – realizarea capabilit`]ilor dislocabile [i de reac]ie rapid`, participarea la misiuni de men]inere a p`cii [i de gestionare a crizelor –, c`, mai devreme sau mai târziu, aceasta va deveni o alian]` global`, al c`rei principal vector va fi puterea sa economic`. UE se afl` în plin proces de redefinire a identit`]ii [i de proiec]ie a noii sale viziuni [i roluri pe care [i le propune în actualul context geopolitic care va include, printre altele, dep`[irea etapei de integrare economic` [i realizarea unui integr`ri militare în scopul cre`rii unei armate unice europene. A[a cum afirma Keneth Waltz, pierderea rolului de principale puteri militare al ]`rilor europene a atras dup` sine coalizarea acestora pentru o cooperare mai intens`15. Acordurile încheiate în 2010 între Fran]a [i Marea Britanie, care vizeaz` ini]ierea unor proiecte comune în domeniul ap`r`rii, deschid calea spre realizarea acestei armate comune, fiind, în acela[i timp, [i un semnal al preocup`rilor pentru ra]ionalizarea cheltuielilor de ap`rare. Dezvoltarea în comun a capabilit`]ilor militare este doar una dintre posibilit`]ile aflate la dispozi]ia statelor aliate sau partenere. Tehnica de lupt` modern`, foarte costisitoare, nu va fi la îndemâna tuturor statelor, iar perpetuarea unor structuri înzestrate pentru r`zboaiele mileniului doi nu le va permite acestora îndeplinirea rolului de garant al securit`]ii. Contextul economic mondial dificil este un argument în plus pentru a eficientiza cheltuielile militare prin noi redimension`ri ale for]elor militare ale na]iunilor europene, f`r` îns` a afecta capacitatea de ap`rare a regiunii. Unul dintre r`spunsurile UE la noile realit`]i ale mediului economic [i de securitate îl reprezint` conceptul de „Pooling and Sharing“. Acest concept, ce are la baz` o ini]iativ` comun` a Germaniei [i Suediei, numit` [i ini]iativa GHENT16, [i discutat pentru prima dat` în cadrul Reuniunii mini[trilor ap`r`rii din ]`rile membre ale UE în 2011 (Belgia), ia în considerare posibilitatea ca, în viitor, statele membre s` poat` folosi în comun anumite capacit`]i militare. Prin implementarea acestui concept, vor avea de câ[tigat în special statele care nu dispun de putere financiar` ridicat`, deoarece vor ob]ine acces la capabilit`]i care nu le-ar fi disponibile prin propriile eforturi din cauza costurilor prohibitive.

15 Keneth Waltz, op. cit., p. 109. 16 Pe site-ul http://www.european-defence.com/Reviews/binarywriterservlet?imgUid=6c840d83-f8c1- b331-76b8-d77407b988f2&uBasVariant=11111111-1111-1111-1111-111111111111, consultat la 15.01.2012.

95 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Principalele domenii identificate în care se pot realiza proiecte comune în scopul ra]ionaliz`rii costurilor [i cre[terii interoperabilit`]ii sunt17: • programe de instruire a pilo]ilor de elicoptere; • re]ele de supraveghere maritim`; • realimentare în aer; • comunica]ii militare prin sateli]i; • flot` de transport aerian; • muni]ii inteligente. Se estimeaz` c` aceste proiecte comune, coordonate de Agen]ia European` pentru Ap`rare (European Defence Agency – EDA), vor contribui substan]ial la dezvoltarea capabilit`]ilor militare, folosirea mai eficient` a fondurilor disponibile, cre[terea intreoperabilit`]ii între armatele europene. Gradul ridicat de interoperabilitate a tehnicii de lupt` [i a echipamentelor militare este impus de caracterul multina]ional al for]elor participante în opera]iile desf`[urate sub egida oric`ror alian]e. Oficiali ai EDA atrag aten]ia c` unul dintre obstacolele în atingerea unei eficien]e similare celei a SUA este fragmentarea pie]ei de armament a UE. Problema elimin`rii duplic`rii eforturilor în cadrul Uniunii Europene este înc` departe de a-[i fi g`sit o rezolvare, atât timp cât marile companii na]ionale produc`toare de tehnic` militar` vor continua s` concureze reciproc [i nu vor g`si solu]ii pentru fuziuni [i o cooperare mai strâns` prin acorduri de tip joint-venture. Pentru România, care de]ine dubla calitate de membr` atât a NATO, cât [i a UE, este esen]ial` afirmarea necesit`]ii de coordonare a programelor militare ale celor dou` structuri, dezvoltarea unor pachete de programe multina]ionale în scopul optimiz`rii cheltuielilor [i evitarea duplic`rii eforturilor în domeniu.

BIBLIOGRAFIE

1. David Brownstone, Irene Franck, Enciclopedia r`zboaielor, Editura Luceaf`rul, 2005. 2. Eugen Ovidiu Chirovici, Puterea, Editura RAO, Bucure[ti, 2009. 3. Colin S. Gray, R`zboiul, pacea [i rela]iile interna]ionale. O introducere în istoria strategic`, Editura Polirom, Ia[i, 2010. 4. Christopher Layne, Pacea iluziilor, Editura Polirom, Ia[i, 2011. 5. {tefan Mî[u, Omenirea secolului al XXI-lea [i guvernul mondial, Editura RAO, Bucure[ti, 2011. 6.***, Encyclopedia Universsalis, Editura Encyclopaedia Universalis France S.A., Paris, 1995. 7. ***, The New Encyclopedia Britannica, Ed. a 15-a, Chicago, 1992, Editura University of Chicago. 8. ***, http://ec.europa.eu/ 9. ***, http://www.eda.europa.eu/ 10. ***, http://www.nato.int.

17 Pe site-ul http://www.eda.europa.eu/Libraries/Procurement/factsheet_-_pooling_sharing_- _301111_1.sflb.ashx, consultat la 22.12.2011.

96 RELA}IA DINTRE VALORILE PROFESIONALE ALE ADOLESCEN}ILOR {I ORIENTAREA SPRE CARIERA MILITAR| (II)

Anca-Daniela VL~DOIU

Y Rezultate [i interpretare In the second part of the article, Datele colectate au fost prelucrate statistic the author points out the results and interpretations of the study cu ajutorul programului de statistic` matematic` conducted. Thus, on the one hand, SPSS (versiunea 13.0). the results of multivariate analysis În tabelul 1 sunt prezentate valorile minime of variance (MANOVA) showed that valuation of economic returns [i maxime, mediile, abaterile standard [i indicatorii and variety are influenced by combined formei distribu]iilor pentru variabilele m`surate. action of high school profile, grade, Dup` cum se poate constata, valorile current intention to study at a military indicatorului de „simetrie“ (skewness) nu dep`[esc school and valuation of military profession. +1/-1, ceea ce înseamn` c` nu exist` o asimetrie On the other hand, the level of job pronun]at` a distribu]iei variabilelor m`surate. safety and independence valuation Se constat` îns`, în toate cazurile, o asimetrie with high school profile and grade negativ`. În ceea ce prive[te valorile indicatorului influence students’ intention to study at a military school. The results of this numeric al aplatiz`rii (kurtosis), situate în limitele study could be used for programmes +1/-1, acestea nu semnaleaz` distribu]ii cu abateri of educational and vocational accentuate de la aplatizarea „normal`“. counselling in high schools. Dintre valorile profesionale investigate, elevii Keywords: human resource; de liceu valorizeaz` cel mai puternic independen]a material advantages; workplace safety; (m = 4.04; SD = .670) [i creativitatea (m = 3.92; creativity SD = .684), urmate de siguran]` (m = 3.87; SD = .641) [i varietate (m = 3.68; SD = .661). Avantajele materiale sunt cel mai pu]in valorizate (m = 3.32; SD = .766).

Anca-Daniela Vl`doiu – Universitatea din Bucure[ti.

97 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Tabelul 1: Indicatori descriptivi ai valorilor profesionale investigate [i ai orient`rii spre profesia militar` (N = 575)

Pozi]ionarea siguran]ei [i avantajelor materiale, dou` dintre valorile cel mai adesea asociate cu profesia/cariera militar`, în a doua jum`tate a ierarhiei confirm` rezultatele studiului realizat de Ciupitu, Iacob [i Grajdan34 pe 1 375 de elevi în clasele IX-XII la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir“ din Breaza, eviden]iind faptul c`, înc` dependen]i de familie, adolescen]ii tind s`-[i concentreze aten]ia mai degrab` asupra unor factori asocia]i tipului de activitate profesional` (precum independen]a [i creativitatea, de exemplu) decât asupra atributelor obiective ale postului. În medie, elevii de liceu acord` profesiilor militare o not` destul de mare comparativ cu maximum posibil (7.19), iar 82 dintre ace[tia (14,3%) declar` c` inten]ioneaz` s` urmeze cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior (figura 1). Prin raportare la rezultatele studiului realizat de Hrihorisan35, care a eviden]iat c` 8% dintre elevii de liceu investiga]i [i-au exprimat interesul de a îmbr`]i[a profesia armelor, procentul elevilor care ar opta pentru o institu]ie militar` de înv`]`mânt ar putea fi considerat destul de consistent. Aceste date confirm` prima ipotez` a studiului (I.1. Ne a[tept`m s` existe o discrepan]` între atractivitatea profesiei militare în rândurile adolescen]ilor [i inten]ia lor de a urma o carier` militar`, în sensul c` inten]ia de urma o carier` militar` s` fie sub nivelul atractivit`]ii profesiei militare.) Cu toate acestea, în ciuda nivelului crescut de apreciere al profesiei militare [i ponderii destul de ridicate a celor care-[i exprim` deschis inten]ia de a se orienta spre cariera militar`, procentul relativ mare al celor indeci[i (181 de subiec]i,

34 T. Ciupitu, I. Iacob [i E. Grajdan, Valorile profesionale ale elevilor, Simpozionul na]ional de psihologie militar` PSIHOMIL III, 2006, accesat la 15.12.2011, pe site-ul www.psihodiagnostic.ro. 35 M.F. Hrihorisan, Militarul profesionist – profilul aspirantului, 2005, pe site-ul http://www.e-scoala.ro/ psihologie/militarul_profesionist.html, accesat la 20.12.2011.

98 Opinii

Figura 1: Distribu]ia subiec]ilor în func]ie de inten]ia de a urma cursurile unei institu]ii de înv`]`mânt superior adic` 31,5%), statutul de poten]iali aspiran]i al elevilor, precum [i incertitudinile implicite procesului alegerii unei profesii, valorile indicatorilor orient`rii spre profesia/cariera militar` trebuie privi]i cu o oarecare rezerv`. Din aceast` perspectiv`, ar trebui avute în vedere inclusiv urm`toarele aspecte: timida promovare a profesiei/carierei militare, între]inerea unui „halo“ greu de p`truns în jurul organiza]iilor militare [i activit`]ii de zi cu zi a profesionistului militar ori, deloc de neglijat, o ofert` foarte variat` pe pia]a muncii. Rela]iile celor cinci valori profesionale luate în considera]ie cu variabilele care opera]ionalizeaz` orientarea elevilor de liceu c`tre profesia/cariera militar` au fost investigate cu ajutorul analizei corela]ionale Pearson (tabelul 2).

* p<0.01 Tabelul 2: Matrice de corela]ie între valorile profesionale investigate [i variabilele care opera]ionalizeaz` orientarea spre profesia/cariera militar`

99 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Consemn`m existen]a unei corela]ii negative semnificative între inten]ia de a urma cursurile unei institu]ii de înv`]`mânt superior [i gradul de valorizare a independen]ei (r = -0.10, p = 0,15). Aceasta exprim` faptul c` elevii care valorizeaz` independen]a într-o profesie nu inten]ioneaz` s` se orienteze spre o institu]ie militar` de înv`]`mânt superior, caracterizat`, în mod tradi]ional, de ierarhie [i disciplin`. Aceste date confirm` par]ial a doua ipotez` a studiului (I.2. Ne a[tept`m ca inten]ia adolescen]ilor de a urma o carier` militar` s` coreleze negativ cu nivelul de valorizare a independen]ei [i pozitiv cu valorizarea avantajelor materiale [i a siguran]ei postului.). Inten]ia adolescen]ilor de a urma o carier` militar` nu coreleaz` pozitiv cu valorizarea avantajelor materiale [i a siguran]ei postului, dar coreleaz` negativ cu valorizarea independen]ei în activitate. Pentru testarea celei de-a 3-a ipoteze a studiului (I.3. Ne a[tept`m ca inten]ia adolescen]ilor de a urma o carier` militar` [i atractivitatea profesiei militare s` se diferen]ieze în func]ie de genul adolescen]ilor, adic` fetele s` raporteze o apreciere mai mare a profesiei militare, dar o inten]ie mai redus` de a urma o carier` militar` în compara]ie cu b`ie]ii) s-a recurs la o analiz` diferen]ial` a variabilelor luate în studiu dup` criteriul gen. Testul t pentru e[antioane independente în scopul identific`rii diferen]elor de gen a eviden]iat faptul c` aceast` diferen]` poate fi explicat` prin admira]ia mai crescut` a fetelor pentru cadrele militare [i activitatea acestora ori de recenta deschidere a institu]iei militare în calitate de angajator c`tre resursa uman` de sex feminin. Intervalul de încredere (95%) pentru diferen]a dintre medii este cuprins între valoarea inferioar` -0,60 [i valoarea superioar` -0,13, exprimând o precizie destul de mare a estim`rii diferen]ei dintre medii. Indicele de m`rime a efectului ( 2 = 0,01) indic` o asociere sc`zut` între cele dou` grupuri. Pentru testarea celei de-a 4-a ipoteze a studiului (I.4. Ne a[tept`m ca inten]ia adolescen]ilor de a urma o carier` militar`, atractivitatea profesiei militare [i valorizarea aspectelor asociate carierei militare luate în studiu s` se diferen]ieze în func]ie de clasa [i profilul liceului) s-a recurs la analiza de varian]` unifactorial` One-Way ANOVA, studiindu-se varia]ia valoriz`rii celor 5 valori profesionale [i a variabilelor care opera]ionalizeaz` orientarea elevilor de liceu spre profesia/ cariera militar` (în calitate de variabile dependente) în func]ie de variabilele independente „clas`“ [i „profil“. În primul caz, dup` cum se poate constata din tabelul 3, am examinat varia]ia variabilelor dependente în func]ie de trei grupuri, care pot fi identificate la nivelul variabilei independente „clas`“: clasa a X-a, a XI-a [i a XII-a. Testul ANOVA a relevat o diferen]` global` semnificativ` (F = 4,25, p = 0,015) a varia]iei valoriz`rii avantajelor materiale. Analiza post-hoc cu testul Bonferroni

100 Opinii

Tabelul 3: Indicatori descriptivi ai variabilelor dependente pentru cele trei grupuri ale variabilei independente „clas`“

Figura 2: Varia]ia valoriz`rii avantajelor materiale în func]ie de variabila „clas`“

101 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 a eviden]iat existen]a unei diferen]e semnificative în ceea ce prive[te valorizarea avantajelor materiale de c`tre elevii de liceu din clasa a XI-a [i cei din clasa a XII-a (p = 0,016), dup` cum se poate observa [i din figura 2. Indicele de m`rime a efectului 2 = 0,80) indic` o asociere foarte puternic` între cele dou` grupuri. Similar, dup` cum se poate constata din tabelul 4, am examinat varia]ia variabilelor dependente în func]ie de cele patru grupuri care pot fi identificate la nivelul variabilei independente „profil“: real, servicii, tehnic, uman.

Tabelul 4: Indicatori descriptivi ai variabilelor dependente pentru cele patru grupuri ale variabilei independente „profil“

102 Opinii

Testul ANOVA a relevat o diferen]` global` semnificativ` (F = 3,63, p = 0,013) a varia]iei valoriz`rii independen]ei. Analiza post-hoc cu testul Bonferroni a eviden]iat existen]a unei diferen]e semnificative în ceea ce prive[te valorizarea independen]ei de c`tre elevii de liceu de la profilurile real [i uman (p = 0,01), dup` cum se poate observa [i din figura 3. Indicele de m`rime a efectului ( 2 = 0,78) indic` o asociere foarte puternic` între cele dou` grupuri.

Figura 3: Varia]ia valoriz`rii independen]ei în func]ie de variabila „profil“

De asemenea, testul ANOVA a relevat o diferen]` global` semnificativ` (F = 2,95, p = 0,03) a varia]iei inten]iei de a urma cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior. Analiza post-hoc cu testul Tamhane (pLevene = 0) a eviden]iat existen]a unei diferen]e semnificative în ceea ce prive[te inten]ia elevilor de liceu de la profilurile real [i uman de a urma cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior (p = 0,034), aspect ilustrat în figura 4. {i în acest caz, indicele de m`rime a efectului ( 2 = 0,74) indic` o asociere foarte puternic` între cele dou` grupuri. Rezultatele confirm` c`, odat` cu apropierea momentului termin`rii studiilor secundare, elevii încep s` valorizeze din ce în ce mai mult importan]a avantajelor materiale asociate exercit`rii unei profesii [i, implicit, s` evalueze diferitele trasee profesionale poten]iale [i din aceast` perspectiv`. De[i elevii înscri[i la profilul uman tind s` valorizeze mai mult independen]a într-o profesie decât cei de la profilul real, mai mul]i dintre ace[tia [i-au exprimat inten]ia de a urma cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior decât de la profilul real. Pentru testarea celei de-a 5-a ipoteze a studiului (I.5. Ne a[tept`m ca valorizarea aspectelor asociate carierei militare luate în studiu s` se diferen]ieze în func]ie de influen]a concomitent` a clasei, profilului liceului, inten]iei adolescen]ilor

103 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Figura 4: Varia]ia inten]iei de a urma cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior în func]ie de variabila „profil“

de a urma o carier` militar` [i atractivit`]ii profesiei militare) s-a utilizat procedura MANOVA factorial`. Înainte de folosirea acestei proceduri s-a verificat respectarea condi]iilor impuse de aplicarea MANOVA. Rezultatele indic` faptul c`, în combina]ie, factorii „profil“ [i „clas`“ au o rela]ie semnificativ` cu valorizarea independen]ei într-o profesie [Wilks’ Lambda = 0.936, F(12, 1489) = 3,10, p=0,000, 2 = 0,022]. Dorin]a de independen]` este caracteristic` adolescen]ilor. Luând în considera]ie faptul c`, în primele clase de liceu, dependen]a elevilor fa]` de familie este mult mai mare, fiind generat` [i de nevoia de suport în vederea adapt`rii la noile sarcini/colective [colare, putem aprecia c` n`zuin]a spre independen]` devine mai pregnant`, obiectivându-se, din perspectiva acestui studiu, [i într-o mai mare valorizare, odat` cu încheierea ciclului inferior al liceului. De asemenea, profilul „uman“, de exemplu, ar putea „încuraja“, prin natura sa, o mai mare valorizare a independen]ei de c`tre elevi. De asemenea, combina]ia factorilor „profil“, „clas`“, „inten]ia de a urma cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior“ [i „nota acordat` profesiilor militare“ diferen]iaz` semnificativ valorizarea avantajelor materiale (Pillai’s Trace = 0.046, F(3, 510) = 3,384, p=0,018, 2 = 0,020) [i a variet`]ii (Pillai’s Trace = 0.046, F(3, 510) = 3,46, p=0,016, 2 = 0,020).

104 Opinii

Aceast` stare de fapt denot`, pe de o parte, nivelul de cunoa[tere de c`tre elevi a activit`]ilor implicate de exercitarea profesiei militare [i, pe de alt` parte, percep]ia acestora asupra nivelului de salarizare oferit de institu]ia militar`. De asemenea, este posibil ca o parte dintre elevii proveni]i din familii de militari, prin urmare cu un grad mai mare de cunoa[tere, inclusiv a „dezavantajelor“ profesiei militare (constrângeri, restric]ii), s` considere c` nivelul actual al veniturilor oferite militarilor nu poate compensa aspectele mai greu de asumat [i de acceptat implicate de statutul de militar. Totodat`, combina]ia factorilor „profil“, „clas`“ în interac]iune cu valorizarea siguran]ei [i independen]ei diferen]iaz` semnificativ inten]ia elevilor de liceu de a urma cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior [Wilks’ Lambda = 0.985, F(12, 1002) = 0,648, p=0,008, 2 = 0,385]. Rezultatele pot fi justificate prin considerarea, pe de o parte, a tendin]ei elevilor care valorizeaz` independen]a într-o profesie de a nu-[i exprima inten]ia de a urma cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior (consemnat` anterior) [i, pe de alt` parte, prin mentalitatea, am putea spune tradi]ional`, privind siguran]a locului de munc` din „sectorul bugetar“ [i „angajatul la stat“.

* Am cercetat rela]ia dintre op]iunea elevilor de liceu pentru profesia/cariera militar` [i valorile lor profesionale (îndeosebi creativitatea, independen]a, avantajele materiale, siguran]a, varietatea) în interac]iune cu variabile precum clasa, profilul [colii, vârsta [i sexul. În literatura de specialitate nu am identificat un studiu similar. Cercetarea dovede[te c` profesia militar` este destul de apreciat` de c`tre elevii de liceu, ob]inând – în medie – o not` între 7 [i 8, iar cel pu]in 1 din 10 elevi exprimându-[i inten]ia de a urma cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior. Combina]ia factorilor „profil“, „clas`“ în interac]iune cu valorizarea siguran]ei [i independen]ei diferen]iaz` semnificativ inten]ia elevilor de liceu de a urma cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior. În general, elevii care valorizeaz` independen]a într-o profesie nu inten]ioneaz` s` se orienteze spre o institu]ie militar` de înv`]`mânt superior. De asemenea, de[i, pe ansamblu, avantajele materiale sunt cel mai slab valorizate comparativ cu celelalte valori profesionale investigate, se constat` o tendin]` de cre[tere a nivelului de valorizare al acestora pe m`sur` ce se apropie

105 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 momentul finaliz`rii studiilor liceale. Valorizarea avantajelor materiale este diferen]iat` semnificativ de combina]ia factorilor „profil“, „clas`“, „inten]ia de a urma cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior“ [i „nota acordat` profesiilor militare“. De[i prezentului studiu i se pot repro[a o serie de limite, precum, de exemplu, m`surarea valorilor profesionale cu o singur` scal`, nereprezentativitatea e[antionului, r`mân de re]inut rezultatele eviden]iate la nivelul popula]iei investigate, fie în vederea relu`rii cercet`rii folosindu-se mai multe metode, fie în vederea dezvolt`rii analizei statistice. Trebuie luat în calcul [i faptul c`, în cazul elevilor de liceu, op]iunea pentru o carier`/profesie este în curs de cristalizare, ace[tia fiind înc` în etapa încerc`rilor, a explor`rilor. Rezultatele acestui studiu se încadreaz` în seria datelor empirice care pot fi utilizate în cadrul programelor de consiliere [colar` [i voca]ional`.

106 ARGUMENT PENTRU NECESITATEA UP-GRADQRII SISTEMELOR DE RACHETE SOL-AER

Ing. Marius R~DULESCU

n câmpul de lupt` modern, puterea aerian` Confronted with the spectacular reprezint` suportul oric`ror opera]ii evolution of the aircraft and other aerial militare. Proiectarea [i construc]ia assets, the systems destined to combat | them, especially air defence missile aeronavelor moderne cunosc o evolu]ie spectaculoas` systems, went through an accelerated [i continu`1, incluzând: loss of their performance. • multiplicarea amenin]`rii, confruntând Even during their active life cycle, ap`rarea cu o multitudine de mijloace inamice, the majority of these systems are exposed to a dramatic decrease in the operational de la drone [i rachete de croazier` de mici dimensiuni parameters; among them, the single pân` la avioane de mare altitudine [i vitez`; shot kill is probability one of the most • cre[terea rezisten]ei structurilor aeronautice important. prin utilizarea de materiale cu caracteristici noi; Many times, it is better to improve • cre[terea fiabilit`]ii [i redundan]ei sistemelor an existing system than buy a new one. de bord, ducând la o îmbun`t`]ire substan]ial` This is a triple problem, including the cost versus performance and the cost a capacit`]ii de supravie]uire; versus the remaining lifetime or technical • sec]iune radar-activ` (RCS) de mici dimensiuni, resource. combinat` cu utilizarea contram`surilor active/pasive This article proposed a work în întreg spectrul de radia]ie; aceasta face dificil` schedule in such a case, on the basis descoperirea [i urm`rirea cu sistemele de conducere of the authors’ experience in the Air Defence Missile System upgrade activity. a focului (FCS); • capacitate de manevr` cu mare vitez`; Keywords: improvement; growth; • angajarea tactic` cu un ansamblu de for]e Air Defence Missile System; life cycle; cost/performance combinate, creându-se situa]ii complexe, ce dep`[esc posibilit`]ile de reac]ie ale ap`r`rii2.

Ing. Marius R`dulescu – S.C. Electromecanica Ploie[ti S.A. 1 N. Spassky, Russia’s Arms Catalog, vol. II, Air Force, Military Parade, Moscova, 1996. 2 W.R. McEven, The Attack and Defense of Targets by Missile, Holloman Air Force Base, New Mexico, 1962.

107 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Toate aceste evolu]ii fac ca rezultatele reale ale opera]iilor de ap`rare antiaerian` cu utilizarea sistemelor de rachete (ADMS) s` fie mult mai modeste decât acelea estimate prin calcul sau ob]inute în tragerile de antrenament. Practic, vulnerabilitatea aeronavelor descre[te de la o genera]ie la alta, în raport cu un design aeronautic tot mai performant. Rachetele sol-aer – sau antiaeriene (ADM) – reprezint` principala arm` împotriva amenin]`rii aeriene inamice, cu un r`spuns adecvat ca nivel tehnologic.

Sc`derea parametrilor de eficacitate ai ADMS

Probabilitatea de distrugere a ]intei cu o lovitur` (P01) este un indicator sintetic al eficacit`]ii, care ne permite s` caracteriz`m un sistem de arm` destinat ap`r`rii antiaeriene. Condi]iile opera]ionale reale duc la o sc`dere dramatic` a valorilor teoretice, ob]inute în ipoteze standard de poligon: • ]inta s` evolueze în interiorul anvelopei de angajare; • ]inta s` aib` o vitez` constant` [i s` nu efectueze manevre; • o singur` ]int` este urm`rit` la un moment dat; • ]inta nu ac]ioneaz` asupra ap`r`rii (SEAD – sisteme de suprimare a ap`r`rii antiaeriene inamice) [i nu utilizeaz` contram`suri ECMs. Expresia analitic` pentru probabilitatea de distrugere cu o lovitur`, aplicat` la rachete, este3: unde: (x,y,z) reprezint` o func]ie ce caracterizeaz` precizia tragerii cu racheta (eroarea de tragere); G(x,y,z) reprezint` probabilitatea distrugerii ]intei prin detonarea componentei de lupt` în punctul de coordonate (x, y, z). Func]ia G(x,y,z) exprim` probabilitatea de distrugere prin avarierea a cel pu]in unul dintre agregatele vitale ale ]intei cu ajutorul elementelor brizante (fragmente), ducând la întreruperea misiunii aeronavei. Legea de distrugere în coordonate depinde de urm`torii factori principali: caracteristicile de vulnerabilitate ale ]intei [i performan]a energetic` a componentei de lupt`. Se poate u[or observa c` ambele func]ii ( [i G) sunt variabile în timp, deoarece ]intele mai agile scad precizia, iar rezisten]a m`rit` reduce vulnerabilitatea.

3 Gh. Cern`ianu, Asupra probabilit`]ii de lovire cu un proiectil a ]intei aeriene, în Buletinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare al Armatei (ICDA), nr. 8, Bucure[ti, 1982.

108 Opinii Sisteme de rachete sol-aer cu raz` medie Ap`rarea antiaerian` este organizat` pe straturi4 (figura 1).

Figura 1: Ap`rarea antiaerian` pe straturi

B`taia apropiat` (pân` la 5 km) este acoperit` de sisteme de tunuri automate de calibru mic [i sisteme de rachete portabile (MANPADS – Man Portable Air Defense Missile Systems). Raza scurt` (pân` la 15 km) este acoperit` de sisteme de rachete SHORAD (Short Range Air Defense Missile Systems) [i de ultimele (învechite) sisteme de artilerie grea A.A. cu orientare prin radar. Ap`rarea cu baz` la sol la raz` medie (15 la 35 km) [i lung` este asigurat` numai cu sisteme de rachete. Sistemele cu b`taie apropiat` [i scurt` sunt destinate mai ales pentru autoap`rare sau pentru protec]ia unor obiective mici [i greu detectabile, în timp ce sistemele cu raz` lung` reprezint` o op]iune strategic` [i costisitoare, ]inând, în general, de For]ele Aeriene, pe ale c`ror interceptoare se sprijin` reciproc în opera]iuni de ap`rare a spa]iului aerian. În aceste condi]ii, axul central al arhitecturii ap`r`rii antiaeriene este reprezentat de sistemele de rachete cu raz` medie (pân` la 35-40 km), de mic` [i medie altitudine (50 la 18 000 m) – MRADMS, singurele capabile s` resping` atacuri de satura]ie, înainte ca amenin]area aerian` inamic` s` câ[tige pozi]ii de lansare stand-off (din afara ripostei) avantajoase. Datorit` razei de ac]iune, de obicei, dirijarea acestor rachete este radar semiactiv` (SARH) sau prin comenzi în radio-frecven]` (RF CLOS).

4 Raytheon Company, Threats to India From the Air Are a Concern, But Can Be Defeated, pe site-ul http://www.raytheon.com/newsroom/technology/rtn11_aeroindia/news08/index.html, 2011, accesat la 03.04.2012.

109 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Câteva dintre aceste sisteme, binecunoscute pe pia]`, sunt S125 (5V27) Neva, 2K12 (3M9) Kub [i MIM-23 Hawk. Conform surselor publice5, câteva caracteristici tehnice [i opera]ionale – selectate de noi dintre date contradictorii – sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1 Astfel, dac` MRADMS sunt singurele care pot lupta cu oarecare eficien]` împotriva unor opera]ii aeriene bine organizate prin num`r, putere de foc

[i performan]` (P01), aceste echipamente nu pot fi înlocuite u[or din dotarea trupelor atunci când caracteristicile lor nu mai ]in pasul cu progresul ]intelor poten]iale. Costul acestor sisteme (la nivel de baterie) ajunge în jur de 50 la 150 mil. USD7, în raport cu structura unit`]ii [i echipamentul suport. Up-gradarea unui astfel de sistem în loc de a se cump`ra unul nou devine, de multe ori, o op]iune atât pentru a prezerva performan]a opera]ional`, cât [i pentru a economisi fonduri, în condi]iile continuelor constrângeri financiare.

Analiza structurii unui MRADMS [i obiectivele unui program de up-gradare Un sistem MRADMS este un întreg complex de platforme, cabine, lansatoare, antene, electronic`, rachete [i alte echipamente, ansamblu func]ional care realizeaz` cercetarea, distribu]ia focului, urm`rirea [i lansarea împotriva amenin]`rii aeriene.

5 Internet Tech-Char, pe site-urile www.military-retia.cz, www.armyrecognition.com/russia, www.ausairpower.net, www.tetraedr.com, www.fas.org, s7.invisionfree.com, videos.mitrasites.com, www.harpoondatabases.com, www.oocities.org, accesate la 04.04.2012. 6 Pentru o ]int` avion de vân`toare-bombardament [i condi]ii standard. 7 Federation of American Scientists, Hawk, 2009, pe site-ul www.fas.org/spp/starwars /program/ hawk.htm, accesat la 04.04.2012.

110 Opinii

Din punct de vedere operativ, se urm`re[te cel pu]in nivelul de baterie, în m`sur` s` acopere o anumit` zon` ac]ionând independent. Sistemul trebuie s` asigure [i reînc`rcarea, antrenarea echipajelor, verific`rile tehnice [i mentenan]a elementelor proprii. Pentru exemplificare, se ia în considerare un astfel de sistem ipotetic, dar verosimil, de nivelul unei baterii cu trei lansatoare, având o structur` ca în figura 2.

Figura 2: Structura (ipotetic`) a unui MRADMS nemodernizat

Aceast` structur` este compus` (din dreapta-sus spre stânga-jos): • punct tactic de comand`; • punct de verificare a rachetelor; • sta]ie radar de cercetare tractat`; • sta]ie radar de urm`rire/iluminare tractat`; • trei lansatoare tractate; • trei autovehicule de reînc`rcare; • autotractoare; • generatoare; • re]ea de comunica]ii a bateriei; • echipamente. Procesul de up-gradare poate viza toate componentele sistemului sau numai unele dintre ele, cum ar fi rachetele sau modulele electronice8.

8 Agen]ia de Cercetare pentru Tehnic` [i Tehnologii Militare, Cerere de informa]ii privind programele de modernizare a complexelor de rachete de ap`rare aerian` OSA - AKM (SA - 8) [i KUB (SA - 6), 2011, pe site-ul http://www.acttm.ro /doc/RFIOSAro.pdf, accesat la 04.04.2012.

111 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Odat` stabilit` necesitatea programului de up-gradare [i ce anume va fi modernizat, structurile de decizie din sfera politic`, armat` [i industrie trebuie s` treac` în revist` existen]a capacit`]ii autohtone în domeniul [tiin]ific [i tehnic, precum [i facilit`]ile tehnologice disponibile, eventual cu sprijinul produc`torului. Obiectivele pot s` priveasc` o up-gradare complet` (mai corect o reconstruc]ie a sistemului) sau una par]ial`. În continuare, ne vom referi la prima posibilitate, însemnând o reconstruc]ie a bateriei în discu]ie, pentru o maxim` prelungire de resurs` [i o maxim` cre[tere de performan]`. A[a cum se prezint` în tabelul 2,

Tabelul 2

112 Opinii pentru sistemul ipotetic luat în considerare s-au imaginat mai multe îmbun`t`]iri posibile, atât la rachet`, cât [i la sistem, logistic` [i certificare. Cu aceste îmbun`t`]iri incluse, sistemul câ[tig` o alt` structur`, mai flexibil`, mobil` [i modern`, con]inând: • punct de comand` modernizat; • punct de verificare a rachetelor digitalizat; • sta]ie radar de cercetare, cu apertur` sintetic`, mobil`; • sta]ie radar de urm`rire/iluminare mobil`; • vehicul de camuflaj; • autoatelier; • trei lansatoare autopropulsate; • trei autovehicule de reînc`rcare; • indicator optronic autopropulsat; • vehicul de asisten]`; • noi generatoare; • nou` re]ea de comunica]ii a bateriei; • echipamente îmbun`t`]ite. Noul aspect al bateriei (din dreapta-sus spre stânga-jos) este prezentat în figura 3.

Figura 3: Structura (ipotetic`) a MRADMS modernizat

Rachetele, în special, vor fi supuse moderniz`rii, dar nu trebuie sc`pat din vedere c` procesul se adreseaz` întregului sistem, pe toat` durata noii sale vie]i

113 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 opera]ionale, incluzând: reînc`rc`ri; piese de schimb; între]inere; repara]ii; înlocuire lipsuri/pierderi; antrenament. Este dificil de presupus c` o singur` entitate industrial` poate asigura toate activit`]ile dintr-un plan de up-gradare, conform tabelului 2. Cele expuse impun elaborarea unui pachet de cerin]e [i obiective în condi]ii industriale riguroase, pentru a c`ror îndeplinire este necesar` crearea unui consor]iu de întreprinderi. Cu valori reale privind m`rimea fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor programului se poate calcula costul acestuia, precum [i unii indicatori de eficacitate, care s` permit` compararea sistemelor similare. Un astfel de indicator poate fi: A B W = (k/T)*(CP+CT)/(P01 *Ref *Nm) unde: CP – costul programului de up-gradare; CT – costul mentenan]ei pe durata ciclului de via]`; T – noua durat` de resurs` tehnic`;

P01 – noua probabilitate de distrugere cu o lovitur`;

Nm – num`rul de rachete al sistemului;

Ref – noua b`taie eficace; [i: k, A [i B sunt constante care fac valoarea ,,W“ mai u[or de utilizat Termenul ,,nou“ se refer` la parametrii atin[i prin programul de modernizare. Practic, pentru dou` sisteme similare (1, 2) se poate compara:

W1 (>,<,=) W2 [i se poate lua o decizie, urm`rind atribuirea programului unor alia]i preferen]iali sau s` fie dirijat spre unele companii industriale proprii (interne).

Alt indicator sintetic poate fi costul total pe rachet` [i probabilitate (CS), cu rela]ia:

CS = (CP + CT) / (P01 * Nm) Ace[ti indicatori ne dau unele argumente, dar procesul prin care este luat` decizia prive[te mai mul]i parametri.

Concluzii privind decizia de up-gradare Situa]ia este diferit` dac` beneficiarul dispune de una sau mai multe din urm`toarele capabilit`]i: • grup militar de management de program; • grup [tiin]ific competent în domeniul respectiv; • facilit`]i industriale pentru: - prelucr`ri mecanice; - înc`rcare/testare motoare rachet`;

114 Opinii

- înc`rcare/testare componente de lupt`; - asamblare/teste de sol pentru rachete; - poligon; - asambl`ri electro-mecanice; - înlocuiri/repara]ii echipamente auto; • echipaje antrenate, capabile s` semnaleze unele caren]e; • consultan]i tactici pentru a dirija programul c`tre cerin]e specifice ale trupelor sau impuse de teren. Chiar dac` unele dintre aceste capabilit`]i nu exist` la un moment dat, conducerea politic` se poate folosi totu[i de un astfel de program \n scopul cre`rii unei baze pentru dezvolt`ri viitoare. În r`zboiul modern, nu este realist s` se considere c` numai achizi]iile externe pot sus]ine efortul unei for]e armate. O armat` cu for]e terestre mai mari de 20 000 de solda]i are deja suficiente MRADMS ([i alte rachete) în m`sur` s` justifice o baz` tehnic` proprie, cu un num`r de facilit`]i [i personal calificat. O asemenea for]` are cel pu]in o academie, state majore [i o [coal` de aplica]ie, ceea ce constituie argumente suficiente privind existen]a unui suport uman [i tehnologic pentru programul de up-gradare atunci când acesta se impune. Cu elementele men]ionate este evident c` mai multe date concur` la fundamentarea argumenta]iei pentru adoptarea unei decizii în cazul necesit`]ii up-grad`rii unui sistem de rachete. Printre acestea lu`m în considerare urm`toarele aspecte: • parametrii tehnici [i de performan]` impu[i de structura central` de conducere (b`taia eficace, probabilitatea de distrugere cu o rachet`, structura sistemului etc.); • agilitatea/versatilitatea principalelor echipamente (de exemplu, dac` radarul de cercetare poate opera independent sau integrat în ASOC – Air Sovereignty Operation Center); • existen]a unor capacit`]i [tiin]ifice [i facilit`]i industriale interne; • politica de alian]e; • doctrina for]elor armate privind unificarea echipamentelor, tacticilor [i antrenamentului pentru categoriile de for]e; • sprijinul financiar disponibil; • ra]iuni strategice care pot impune un anumit moment de desf`[urare a unui sistem. În orice caz, un program de up-gradare pentru un ADMS cere unul-doi ani în cele mai bune condi]ii logistice [i poate urma schema decizional` conform figurii 4.

115 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Toate aceste considerente sunt valabile în cazul existen]ei unui sistem autohton care se preteaz` la modernizare (sau achizi]ionat anterior)9. Dac`, din motive necunoscute, a fost achizi]ionat un sistem dep`[it [i cu resursa tehnic` perimat` sau consumat`, procedura de modernizare (up-gradare) trebuie privit` ca obligatorie în cadrul tranzac]iei. Orice alt` abordare nu constituie decât o pierdere economic`, deoarece însumeaz` pre]ul achizi]iei unui sistem complet nefolositor cu costul opera]iilor inevitabile de demilitarizare, delaborare Figura 4: Logica [i distrugere, nevoile tactice r`mânând procesului decizional neacoperite. Realitatea mediului strategic arat` c` [i armate relativ bogate (ale unor ]`ri precum Marea Britanie sau Emiratele Arabe Unite), ca [i puteri care de]in tehnologii de vârf în domeniul ap`r`rii antiaeriene (ca SUA sau Federa]ia Rus`) nu arunc` mijloacele AA pân` când resursa lor tehnic` nu este consumat` [i poten]ialul de up-gradare valorificat complet.

9 Wojskowe Zaklady Uzbrojenia S.A., Technology Demonstrator: RIM-7 Sparrow Missile Integration with SA-6, pe site-ul http://www.wzu.pl/ftp/ Sparrow_with_SA6.pdf, accesat la 04.04.2012.

116 IISUS HRISTOS – un contemporan necunoscut – (III)

Preot militar dr. Constantin }ANU

Chipul lui Hristos etern contemporan, experimentat direct de fiecare om. Credin]a prin cunoa[terea existen]ial` Majoritatea oamenilor nu-L cunosc Almost all religions and philosophical systems show, in general, that humankind pe Iisus Hristos, pentru c` se mul]umesc is in a degraded condition, that the life cu Dumnezeul credin]ei din Tradi]ie [i, din motive of man and the human condition diferite, nu-L caut` prin efort [i în]elegere proprie. are a “test, a disease and continual suffering” that require change Ne-cre[tinii nu-L cunosc pe Hristos, or redemption. pentru c` nu în]eleg ideea cre[tin` If we recognise the existence despre Sfânta Treime [i cea despre întruparea of God and acknowledge His almightiness and love, then we must lui Dumnezeu. also affirm the need for His intervention, Ne-cre[tinii nu în]eleg c`, de[i Dumnezeu as the Creator. este unic pentru c` e Absolutul (care e unic, And, in the author’s opinion, this intervention of the Absolute Love pentru c` nu pot exista dou` Absoluturi), totu[i El must be the full communion with man. nu poate fi o singur` Persoan`. Un Dumnezeu Despite all his help, the far-away într-o persoan` pare s` asigure unitatea [i unicitatea father remains a stranger and does not become a Parent. There is no real Dumnezeirii. Dar, existen]a într-o singur` persoan` relationship unless it is a face-to-face – oricât de absolut` ar fi ea – este singur`tate, one, through the same feeling, the same izolare, închidere [i chiar egoism. Întrucât to]i suntem nature. de acord c` Dumnezeu trebuie s` fie iubirea Keywords: word and truth; absolut`, ca s` fie iubire din ve[nicie El trebuie certitude; nothingness; existential knowledge s` iubeasc` [i s` fie iubit din ve[nicie. Dar, aceasta nu se poate într-o singur` persoan`; iar iubirea

Preot militar dr. Constantin }anu – [eful Sec]iei Asisten]` Religioas` din Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

117 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 nu e deplin` nici în dou`, ci numai în Trei persoane. Pentru c` [tim sigur c` Absolutul existen]ei este comuniunea iubirii, ni se impune categoric c` originea, baza, puterea, sensul [i menirea etern` a întregii existen]e nu pot fi decât Absolutul comuniunii iubirii: adic` a Trei Persoane distincte, dar legate într-o unitate perfect`, care trebuie s` asigure unicitatea Absolutului. Credincio[ii monoteismului absolut (mozaicii, musulmanii etc.) vorbesc, f`r` îndoial`, de iubirea lui Dumnezeu. Noi trebuie s` observ`m îns` c` iubirea nu e calitate intrinsec`, ci e comuniune, ea nu exist` decât în mi[carea spre altul. Dac` vrea s` gândeasc` onest, consecvent [i deplin, orice om ajunge cu siguran]` la în]elegerea c` Dumnezeirea într-o persoan` (de[i pare mai logic`) este lipsit` de iubire. Dar, cre[tinismul, ca [i via]a [i existen]a întreag` (cu toate ale ei), nu e logic, ci supra-logic. Un Dumnezeu într-o persoan` ar fi chiar inferior omului; c`ci, oamenii sunt capabili de a ar`ta comuniunea iubirii, adic` absolutul existen]ei, comuniune superioar` „iubirii“ egoiste a Dumnezeului mono-personal, oricât de mare ar fi el. Modul iubirii umane ar fi superior modului „iubirii“ divine. Mai mult îns`, ne-cre[tinii nu-L pot accepta pe Iisus Hristos pentru c` nu în]eleg ideea întrup`rii. Pentru ei, întruparea este totuna cu degradarea esen]ial`, adic` cu negarea lui Dumnezeu. Ei nu în]eleg c` Dumnezeu s-a putut face om r`mânând neschimbat [i Dumnezeu. Nu în]eleg c` puterea lui Dumnezeu este puterea iubirii, c` Dumnezeu este putere numai pentru c` este iubire. Dac` ar în]elege aceasta, ar ajunge atunci s` în]eleag` c` întruparea a fost nu numai necesar` pentru oameni, ci chiar „obligatorie“ din punctul de vedere al lui Dumnezeu. Toate religiile [i chiar sistemele filosofice m`rturisesc, în general, c` omenirea se afl` într-o condi]ie degradat`, c` via]a omului [i condi]ia uman` sunt o „încercare, o boal` [i o suferin]` continu`“ ce necesit` schimbare sau mântuire. Dac` recunoa[tem existen]a lui Dumnezeu [i m`rturisim atotputerea [i iubirea Lui, atunci suntem obliga]i s` afirm`m [i necesitatea interven]iei Lui, în calitate de Creator [i Proniator. Iar aceast` interven]ie a Iubirii absolute trebuie s` fie comuniunea maxim` cu omul; pentru c` nu exist` „iubire de departe“, decât iubire de aproape. Oricât de mult ar ajuta, tat`l de departe r`mâne tot str`in [i nu devine P`rinte. Nu exist` leg`tur` real` decât fa]` c`tre fa]`, prin aceea[i sim]ire, prin aceea[i fire. Ca s` comunic`m deplin trebuie s` vorbim aceea[i limb`, în aceea[i fire; prin urmare: ori m` fac eu Dumnezeu (ceea ce n-a fost posibil), ori Te faci Tu om! La rândul lor, nici cre[tinii, în mare majoritate, nu-L cunosc pe Hristos, pentru c`-L au numai prin credin]a din Tradi]ie. Dac` e vorba numai de calitatea Tradi]iei, multe tradi]ii ne-cre[tine ar fi mai venerabile pentru c` sunt mai vechi, mai numeroase [i mai puternice. Am ajunge la concluzia potrivit c`reia credin]a este o conven]ie venerabil`. Dar, chiar [i Tradi]ia cre[tin` este, de multe ori, denaturat`.

118 Opinii

Credincio[ii n-o mai cunosc, iar teologii „au r`spunsuri gata f`cute, spre care încearc` s`-[i duc` interlocutorii... într-un r`spuns stereotip. Este cel mai mare abuz de putere al clerului. În locul unei aten]ii profunde fa]` de cel`lalt, se poate vorbi de un interogatoriu, iar în loc de o descoperire, se poate afla o ideologie. Cum po]i ignora c` Iisus punea întreb`ri în loc de a da r`spunsuri? Pentru El, cu siguran]` c` nu era o metod` de profesor abil, ci un principiu de respect în fa]a misterului persoanei“45. {i atunci, nici nu mai [tim ce mai r`mâne din credin]a în Iisus Hristos! Cei mai mul]i cre[tini n-au în]eles – pentru c` nu li s-a spus – c` Iisus Hristos tocmai aceasta vrea: s` fie interogat, s` fie apelat, s` fie întrebat. Pentru c` El este P`rintele bun care a[teapt` [i se bucur` de întreb`rile copilului [i nu se sup`r`; pentru c` nu exist` alt` cale de cunoa[tere [i maturizare. Iisus Hristos n-a cùtat niciodat` ascult`tori pasivi, ci participan]i activi [i colaboratori reali. Omul nu poate, de fapt, s` aib` certitudinea sau deplin`tatea credin]ei decât dac`-L experimenteaz` pe Dumnezeu. Din moment ce face totul de departe, Dumnezeul mono-personal – precum Iahve sau Allah –, de fapt, nu ne intereseaz` [i nu ne prive[te, oricât de puternic, de drept [i de bun ar fi. El ne poate obliga s`-L respect`m, pentru c` este puternic [i ne proniaz`: dar, aceasta nu e ordin [i nici porunc`. O asemenea Persoan` nu se iube[te îns` [i nu po]i s-o iube[ti, oricât de dreapt` [i de bun` ar fi; nu poate fi iubit` din fric`. R`mânând departe, Dumnezeul mono-personal r`mâne „neexperimentat“, abstract [i strìn. A m`rturisi, a cunoa[te pe Dumnezeu nu înseamn` „a recunoa[te un principiu abstract, ci pe Dumnezeu viu, a c`rui via]` glorioas` s-a manifestat în carnea unei fiin]e umane asociat` gloriei sale“46. Persoana pe care n-ai contactat-o sau n-ai experimentat-o în niciun fel nu exist`; iar dac` exist`, pentru mine exist` degeaba. Iisus Hristos este Dumnezeul adev`rat, pentru c` este Dumnezeul experimentat, împ`rt`[it [i legat definitiv de om. Dumnezeu s-a f`cut om, pentru c`, dac` s-ar fi apropiat de oameni ca Dumnezeu – adic` în putere [i slav` –, n-ar mai fi îndr`znit nimeni s` se apropie de El, nu s-ar fi putut vorbi cu El [i comunicarea ar fi fost imposibil`. Ca s` se poat` vorbi cu El, a luat înf`]i[area cea mai accesibil` omului, adic` omenitatea, în chip real [i fiin]ial. Ne-cre[tinii ar trebui s` vad` c` Iisus Hristos este singurul Dumnezeu care-i iube[te pe oameni, întrupându-se definitiv [i murind pentru oameni. El este singurul Dumnezeu smerit, care eternizeaz` materia prin însu[i trupul Sù, singura con[tiin]` uman` absolut`, singura m`sur` satisf`c`toare pentru om [i singurul unificator real al omenirii [i al universului. El unific` universul ca ontologie [i con[tiin]`. Ontologic, unific` toat` existen]a – materia [i spiritul, lumea îngerilor

45 Jean-Claude Barreau, op. cit., pp. 26-27. 46 J. Michel Maldame, op. cit., p. 216.

119 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

[i a oamenilor, p`mântul [i cosmosul – prin faptul c` e Persoana absolut` care de]ine [i controleaz` în mod absolut atât spiritul, cât [i materia, atât firea divin`, cât [i pe cea uman`. Dar, El este Unificatorul real [i deplin al existen]ei [i prin faptul c` leag` con[tiin]ele [i memoriile persoanelor, le unific` în calitate de centru al lor. Orice credincios, al oric`rei religii, trebuie s` m`rturiseasc` faptul c` via]a etern` înseamn`, în primul rând, leg`tura con[tiin]elor fericite, a memoriilor. Pentru mine, mântuirea înseamn`, în primul rând, garan]ia c` toate fe]ele, memoriile [i con[tiin]ele trecute [i înghi]ite de timp nu sunt pierdute, ci pot fi recuperate [i asigurate definitiv prin centrarea într-o Con[tiin]` absolut`, capabil` s` le readuc` [i s` le ]in` fa]` în fa]`, etern. Aceast` Con[tiin]` trebuie s` fie Dumnezeu – pentru c` numai El controleaz` timpul –, dar trebuie s` fie [i om, pentru c` numai sim]irea uman` m` asigur` c` aceast` Con[tiin]` îmi red` leg`tura pierdutelor fe]e dragi în sim]irea lor uman` specific`. Aceasta e adev`rata via]` ve[nic`, asigurat` numai de [i în Iisus Hristos. Cre[tinii nu-L cunosc pe Iisus Hristos pentru c` nu experimenteaz` calea cea mai deplin` [i mai autentic`, adic` acea cùtarea proprie. Din diferite motive – necredin]`, comoditate, incapacitate –, ei nu cred c` te po]i întâlni [i po]i vorbi cu Dumnezeu. Omul ar trebui s` simt` îns` c` Dumnezeu nu exist` pentru sine, nu e Dumnezeul tù decât dac` a devenit Omul tù, interlocutorul [i Prietenul tù personal; altfel, oricât de bun [i de adev`rat ar fi pentru al]ii, pentru tine nu exist`. Nu te va mântui niciodat` de departe, pentru c` mântuirea înseamn` tocmai apropierea. Iar dac` e[ti încredin]at c` trebuie s` fii respectuos, neîndr`znind s` te apropii [i s`-L socote[ti Prietenul tù, vei vedea c` acest fel de „respect“ nu folose[te la nimic. Dumnezeu este cel care vrea s` fie deranjat; dac` n-ar vrea s` fie deranjat, nu s-ar fi deranjat El însu[i. Iisus Hristos înseamn` deranjul absolut al lui Dumnezeu. Prin El, Dumnezeu s-a deranjat din tihna [i m`re]ia Lui splendid` [i s-a ostenit s` vin` pe p`mânt, s` se fac` om, s` se chinuiasc`, s` sufere [i s` r`mân` astfel în veci: deranjat [i suferind. El vrea s` fie deranjat, nu sub paravanul „respectului“, s` fie tratat cu dezinteres [i atitudine pasiv`. A luat înf`]i[area cea mai umil` ca s` poat` sta la mas` cu orice om, ca s` po]i vorbi omene[te cu El, de la om la om. Numai Iisus Hristos este Dumnezeul accesibil [i împ`rt`[it, care comunic` de la om la om cu oamenii. De aceea, El e nu numai singurul Dumnezeu real, ci [i singurul posibil. To]i cei care î[i închipuie c` au credin]` într-un Dumnezeu f`r` Iisus Hristos î[i fac iluzii, î[i proiecteaz` Dumnezeul dup` dorin]a lor. Ca s` fie real` [i deplin`, credin]a omului trebuie s` fie o leg`tur` direct`, adic` o „îndr`zneal`“, un fel de curaj de a vorbi direct cu Dumnezeu prin Iisus Hristos, o asaltare a lui Dumnezeu. Credin]a trebuie s` fie o raportare [i o explicare total`

120 Opinii a vie]ii omului numai prin Hristos; ea este în]elegerea c` via]a nu are sens [i nu exist` decât prin El; El este adev`rul vie]ii, via]a ca for]` [i adev`r. F`r` El nu exist` niciun adev`r, ci totul este minciun`; f`r` El nu exist` nicio via]` [i totul este moarte. Dar, cum putem stabili acest raport existen]ial cu El? Ce fel de prob` mai direct` a prezen]ei [i adev`rului Lui putem avea noi? Unde experiment`m direct divinitatea Lui? Putem percepe noi direct persoana Lui? Pentru c` a avea credin]a adev`rat` în El înseamn` a avea persoana Lui. Iisus Hristos poate fi experimentat, câ[tigat [i împropriat direct de c`tre fiecare om pe trei c`i, în trei moduri. Astfel, în primul rând, îl putem g`si [i dobândi în toat` m`sura [i divinitatea Lui chiar din cuvântul Lui propriu, din Sfintele Evanghelii. În m`sura în care am v`zut c` logosul poate reda persoana, atunci [i eu – om din mileniul trei – dep`[esc f`r` probleme distan]a celor dou` mii de ani de când au fost rostite, pentru c` le am în fa]a mea în specificitatea, exactitatea, dimensiunea [i calitatea lor întreag`. În cuvintele pe care le am în fa]a mea, Iisus Hristos este viu [i întreg. Dac` ele sunt cuvintele lui Dumnezeu, atunci trebuie s` p`streze [i s` impun` unicitatea [i calitatea lor divin`; c`ci, altfel, înseamn` c` n-au fost niciodat` divine. Cuvintele lui Hristos din Sfintele Evanghelii sunt m`sura [i statura Lui, aici [i acum, c`ci Iisus Hristos „ieri [i azi [i în veci, este acela[i“ (Evrei 13, 8); de aceea, El trebuie s` poat` fi identificat de c`tre orice om de bun` credin]`. Într-adev`r, cuvintele lui Iisus Hristos se dovedesc divine, pentru c` au dou` calit`]i pe care nu le au cuvintele umane: proprietatea [i suveranitatea. Niciun cuvânt, al niciunui om n-a fost vreodat` propriu sau suveran; numai cuvântul Lui este propriu [i suveran [i, astfel, se recunoa[te divin. Cuvântul Lui are form` uman`, e rostit pentru oameni, ca s` fie în]eles de ei, dar nu e numai omenesc. C`ci, niciun om n-a putut gândi, n-a putut produce sau m`car realiza rostul întreg al cuvântului lui Iisus: dovad` c` El r`mâne neîn]eles [i neurmat, pân` la sfâr[itul veacului. Iisus Hristos este singurul om care a vorbit propriu, adic` cu acoperire deplin`. Trebuie s` în]elegem c` oamenii, când vorbesc, de fapt, mint. Nu exist` om care s` nu mint` – într-o m`sur` mai mare sau mai mic` – atunci când vorbe[te; pentru c` tot ce afirm` oamenii prin cuvinte este nesus]inut. Cuvintele omene[ti nu sunt acoperite de putere, sunt dolean]e acoperite de relativ, deficitar, nefiin]` [i neant. Oamenii vor adev`rul, se str`duiesc pentru el, dar nu au putere s`-l realizeze deplin. To]i fac promisiuni f`r` acoperire, c`ci puterea nu acoper` inten]ia lor, ca o form` neumplut` de con]inut. Oamenii nu au acces la cuvinte în sensul propriu, pentru c` ceea ce spun ei nu e sigur, nu sunt acoperite de certitudine, cuvintele lor sunt ca frunza pe ap`. Un singur Om a vorbit propriu; cuvântul Lui a fost cuvânt,

121 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 de neclintit, f`r` relativism, f`r` dubiu, f`r` ad`ugire, f`r` schimbare: absolut [i etern. Contemporanii lui recuno[teau: „Niciodat` n-a vorbit un om a[a cum vorbe[te Omul Acesta“ (Ioan 7, 46). Niciun om n-a vorbit absolut, iar El a vorbit numai absolut. De aceea a [i fost singurul care a putut s` spun`: „Cerul [i p`mântul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece!“ (Matei 24, 35). Aceasta nu înseamn` numai c` ele r`mân mereu adev`rate, ci [i c` sunt mai puternice [i mai presus de toat` existen]a, c` lumea, cerul [i fiin]a întreag` sunt nimic fa]` de cuvântul Lui. Cuvântul Lui este absolut, pentru c` El este Absolutul. Cuvântul lui Hristos este singurul cuvânt de pe p`mânt în care po]i avea încredere, care nu te minte, pentru c` nu se schimb`. Orice cuvânt uman minte, pentru c` este slab. Chiar dac` facem apel la un sfânt, [i el ne spune despre cuvântul lui c` n-are nicio valoare dac` nu e înt`rit de Hristos. În acest în]eles, to]i sunt „oameni neputincio[i“, pentru c` nu pot oferi garan]ie. Nu exist` decât un Om care poate oferi garan]ie pentru cuvântul Lui, pentru c` nu s-a clintit, n-a avut nicio umbr` de îndoial`, nicio incertitudine. Orice cuvânt al Lui este putere, adev`r [i absolut; astfel, El e singurul Om întreg, singurul Om de încredere. În afar` de proprietate, Iisus Hristos are [i suveranitatea cuvântului. To]i oamenii – chiar [i întemeietorii religiilor universale – au fost numai mesageri [i slujitori ai Cuvântului. Buddha, Moise [i Mahomed au fost numai profe]i, adic` trimi[i [i slujitori ai Adev`rului [i ai Cuvântului; a[a s-au pretins ei în[i[i [i nimic mai mult. Iisus Hristos este singurul care n-a fost slujitor, ci st`pân al Adev`rului [i al Cuvântului, identic cu ele. De aceea, este [i singurul care a putut s` spun`: „Eu sunt Calea, Adev`rul [i Via]a!“ (Ioan 14, 6). El nu transmite adev`rul [i cuvântul lui Dumnezeu, ci El însu[i este Cuvântul [i Adev`rul, pentru c` este Dumnezeu. Simpla lui persoan` [i prezen]` sunt tot Cuvântul [i Adev`rul, absolutul în fa]`. Întemeietorii de religii n-au pretins c` ar fi Dumnezeu, pentru c` [tiau bine c` nu sunt [i au fost sinceri [i cinsti]i în felul acesta. Ei au afirmat c` sunt trimi[i ai lui Dumnezeu, fapt ce l-ar putea admite oricine, în sensul c` au exprimat câte ceva din cele ale lui Dumnezeu. Au reu[it s` conving` mul]imi uria[e; trebuie s` fi fost un adev`r în cuvântul lor: un adev`r, dar nu Adev`rul. Expresia „Eu sunt Calea, Adev`rul [i Via]a“ nu arat` numai c` El este calea care duce la adev`r, la fiin]` [i la Dumnezeu, c` El este adev`rul cel mai deplin [i via]a cea mai bun`, ci mai ales c` El e toat` calea, tot adev`rul [i toat` via]a. Numai El este; nu exist` cale, adev`r [i via]` f`r` El. El este unicul drum, adev`r [i via]`! El [i numai El! În aceast` proprietate [i suveranitate din cuvântul Lui st` divinitatea lui Iisus Hristos. În felul acesta, în m`sura în care omul ajunge s` cunoasc` cuvântul lui Hristos, fiecare îl poate experimenta direct, încât nimeni nu mai poate spune c` nu L-a cunoscut sau a trecut pe lâng` El. În proprietatea [i suveranitatea cuvântului S`u, El este autentic [i absolut.

122 Opinii

A doua cale prin care omul îl poate întâlni [i experimenta direct pe Iisus Hristos este împ`rt`[irea din Sfintele Taine sau slujbele sacre ale Bisericii. Prin cuvântul Sù, Iisus Hristos poate fi recunoscut [i întâlnit, dar în chip neplenar. Cuvântul transmite ceva autentic [i real din persoan`, dar incomplet. În]elegem [i sim]im aceasta dac` ascult`m, de exemplu, cuvântul înregistrat al unui om care s-a mutat la cele ve[nice; prin acest cuvânt, avem ceva din persoana drag`: dar atât de pu]in! Tocmai ceea ce am vrea mai mult lipse[te: via]a ei. Dar, chiar [i în cazul cuvântului viu, el r`mâne mult mai pu]in decât persoana îns`[i. Experiment`m aceasta total în actul iubirii: oricât de bun [i mântuitor ar fi cuvântul persoanei iubite, ea r`mâne, de fapt, cu totul altceva în concrete]ea ei. Nu ne mul]umim cu cuvântul ei, ci dorim persoana întreag`, dorim s-o îmbr`]i[`m. În raport cu cuvântul, numai persoana are fiin]`, pentru c` e deplin`tatea fiin]ei. De aceea, Iisus Hristos este prezent, accesibil [i eficient nu numai prin cuvânt, ci mai ales prin via]a Lui real`, puternic`, atoteficient`. Aceast` putere, numit` teologic har, a fost promis` [i este împ`rt`[it` permanent de c`tre El însu[i în slujbele Bisericii. El a [tiut foarte bine diferen]a dintre cuvânt [i via]`. De aceea a [i promis: „Cel ce m`nânc` Trupul Meu [i bea Sângele Meu are via]` ve[nic` [i Eu îl voi învia în ziua cea de apoi“ (Ioan 6, 54). Dac` am r`mâne numai cu cuvântul Lui, am avea pu]in din El; ne-ar lipsi tocmai via]a Lui [i am aluneca, de fapt, spre neant. Dar a-L avea pe Iisus Hristos înseamn` a avea persoana Lui întreag` [i a ne uni cu Ea. Nu exist` [ans` de via]` etern` decât prin conectarea total` [i definitiv` la sursa vie]ii eterne, prin unirea definitiv` cu El: „Eu sunt vi]a, voi sunte]i ml`di]ele. Cel ce r`mâne în Mine [i Eu în el, acela aduce road` mult`, c`ci f`r` Mine nu pute]i face nimic!“ (Ioan 15, 5). Omul nu are garan]ia existen]ei decât dac` posed` via]a absolut`. Iar aceasta nu se întâlne[te nicìeri în lumea aceasta, decât în experimentarea celor care au putut s` spun`: „nu mai trìesc eu, ci Hristos trìe[te în mine!“ (Galateni 2, 20). Un om con[tient înseteaz` necurmat dup` Via]a absolut`, c`ci [tie c` f`r` de ea nu trìe[te, ci e, de fapt, mort [i alunecând spre nefiin]`. Dar, în toat` lumea aceasta, într-un singur loc, poate gusta concret, direct [i pe loc via]a ve[nic`, aici [i acum: în Sfânta împ`rt`[anie din Biseric`, Trupul [i Sângele lui Hristos. Dac` e con[tient [i-[i gânde[te într-adev`r propria via]`, omul nu poate avea odihn` pân` când nu gust` aceast` surs` a vie]ii eterne. În sfâr[it, a treia cale de întâlnire direct` a fiec`rui om cu Iisus Hristos este calea existen]ial`. Este vorba de evenimentele importante, situa]iile limit` sau întâmpl`rile semnificative din via]a omului. Nu exist` om care, într-o via]` întreag`, s` nu fi trìt deloc evenimente semnificative, s` nu fi p`]it ceva impresionant. În aceste evenimente importante, omului i se impune realitatea, prezen]a [i revendicarea imperioas` a lui Dumnezeu ca Persoan` suprem`, dar [i foarte uman`,

123 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 ca Persoan` care asum` [i r`spunde de toat` suferin]a în chipul cel mai apropiat, mai uman [i mai deplin. Dar, aceast` asumare absolut` [i totu[i uman` a f`cut-o numai Iisus Hristos. Prin aceasta, omului i se impune, de fapt, apelul – ca o revendicare imperioas` – al lui Iisus Hristos, Dumnezeul-Om. Experimentând aceste tr`iri [i încerc`ri presante, omul se întâlne[te, vrând-nevrând, cu Iisus Hristos, se atinge în sensul c` se „[terge“ de El. Astfel, într-o via]` întreag`, nimeni nu-L poate evita, decât dac` se evit` pe sine însu[i. În acest în]eles, mul]i s-au întâlnit cu Iisus Hristos, s-au atins de El [i n-au în]eles sau n-au vrut s` în]eleag` Cine este. Dac` omul ar fi mai sincer [i mai curajos, ar vedea c` adev`rul este inevitabil, c` exist`; c`, dac` n-ar fi, n-ar exista nici întrebarea despre adev`r. Pentru om, adev`rul este posibil [i real într-o singur` form`: Absolutul care devine uman. Absolutul este uman numai prin Iisus Hristos, pentru c` El este singurul Om complet din toat` existen]a. Dac` omul este cinstit cu sine [i pune întrebarea pân` la cap`t, el trebuie s` în]eleag` c` to]i oamenii sunt umbre, încerc`ri de umanitate, oameni „neputincio[i“ [i fiin]e „trec`toare“, irosindu-[i via]a între propria neputin]` [i sentimentul de team`: pentru c` niciun om nu poate ajuta esen]ial pe cineva, nu-]i poate oferi un cuvânt sigur [i nu po]i avea încredere deplin` în el. Dar, nu se poate tr`i f`r` nici o certitudine; umbli [i întrebi toat` via]a, a[tep]i [i ceri un cuvânt [i trebuie s` g`se[ti un adev`r sigur. Nu exist` îns` decât un singur Om care a vorbit adev`rul. Numai El s-a luat pe sine în serios, numai El i-a luat pe oameni în serios; de aceea, numai El este Om adev`rat, adic` absolut. Nu exist` cuvânt neacoperit de adev`r sau nedeplin în Hristos; la El toate sunt neclintite, suverane, depline [i absolute. De aceea, numai în aceast` Persoan` absolut` [i totu[i tangibil`, aici [i acum, î[i poate g`si omul tihna [i odihna.

124 DEZVOLTAREA

MASÃ ÎNV|}|MÂNTULUI

ROTUNDÃ DIN DOMENIUL INFORMA}IILOR PENTRU AP|RARE – modalitate sigur\ de progres în cadrul Serviciului de informa]ii militare – Locotenent-colonel dr. Costel L~C~TU{U

ntr-un cadru informal, destinat s` favorizeze o dezbatere liber` [i realist` a unei problematici ce reflect` fr`mânt`rile Direc]iei generale de informa]ii | a ap`r`rii de a se adapta la schimb`rile mediului strategic, în ziua de 14 mai 2012, la Palatul Cercului Militar Na]ional, s-a desf`[urat masa rotund` cu tema „Perfec]ionarea preg`tirii personalului ca factor de succes al activit`]ii serviciilor de informa]ii“. Acest demers [tiin]ific a fost organizat de c`tre {coala de aplica]ie a informa]iilor pentru ap`rare „General Nicolae Condeescu“, sub egida Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii. Evenimentul s-a bucurat de o participare select`, la manifestare fiind prezente cadre cu func]ii de r`spundere din Direc]ia general` de informa]ii a ap`r`rii, [efii structurilor de informa]ii ale categoriilor de for]e din cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, speciali[ti din cadrul [colii, fo[ti [efi ai Serviciului de informa]ii militare, precum [i reprezentan]i ai Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I“. Lucr`rile mesei rotunde au fost deschise de loc]iitorul directorului general, domnul general-maior Dan Pl`vi]u, care a subliniat importan]a deosebit` a perfec]ion`rii activit`]ii de înv`]`mânt [i necesitatea g`sirii celor mai eficiente c`i pentru sporirea performan]ei personalului. Tematica supus` dezbaterii a urm`rit abordarea pe dou` paliere a modalit`]ilor de perfec]ionare a preg`tirii personalului din domeniul informa]iilor pentru ap`rare.

Locotenent-colonel dr. Costel L`c`tu[u – {coala de aplica]ie a informa]iilor pentru ap`rare „General Nicolae Condeescu“.

125 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Un prim palier l-a constituit înv`]`mântul informa]ii pentru ap`rare [i importan]a acestuia în adaptarea activit`]ii Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii la mediul strategic contemporan. Pe cel de-al doilea palier, a fost discutat` perfec]ionarea cadrului normativ al înv`]`mântului din domeniul informa]iilor pentru ap`rare, privit ca o condi]ie a cre[terii calit`]ii personalului. Înc` de la începutul dezbaterilor, care au fost mediate cu profesionalism de c`tre comandantul {colii de aplica]ie a informa]iilor pentru ap`rare „General Nicolae Condeescu“, domnul colonel dr. Lucian-Marius Ivanov, au fost eviden]iate tr`s`turile actuale ale mediului interna]ional de securitate, caracterizat de volatilitate, incertitudine, complexitate [i neliniaritate, care favorizeaz` manifest`rile unor riscuri [i amenin]`ri difuze [i impredictibile. În acest context, serviciilor de informa]ii le revine o responsabilitate crescut` în a oferi deciden]ilor politici [i politico-militari nu doar informa]ii, ci, mai ales, cunoa[tere strategic`. Astfel, nevoia de adaptare rapid` la schimb`rile mediului de securitate impune transformarea permanent` a serviciilor de informa]ii militare, pe baze temeinic fundamentate, printr-o continu` înnoire [i ajustare conceptual` la nivel doctrinar, strategic [i cultural, în m`sur` s` permit` ap`rarea statului [i a intereselor sale na]ionale atât în plan extern, cât [i intern. În acela[i timp, procesele de adaptare/transformare ale acestora au urm`rit [i urm`resc, în continuare, atât crearea capacit`]ii de a anticipa [i de a preveni sau diminua, în mod eficient, riscurile [i amenin]`rile generate de schimb`rile din mediul de securitate, cât [i îndeplinirea exigen]elor impuse de apartenen]a ]`rii noastre la NATO [i la UE. Asist`m, în prezent, la schimbarea centrului de greutate de pe puterea militar` pe puterea informa]iei. Desf`[urarea ultimelor evenimente a demonstrat actualitatea principiului marelui strateg chinez Sun Tzu, conform c`ruia: „Merituos nu este generalul care reu[e[te s` ob]in` victoria în o sut` de b`t`lii, ci acela care î[i învinge adversarul f`r` lupt`“. În ]ara noastr`, importan]a activit`]ii de informa]ii pentru ap`rare a fost reliefat` în mod deosebit odat` cu admiterea în NATO, cu ocazia colabor`rii al`turi de parteneri externi în îndeplinirea unor misiuni atât pe frontul nev`zut al informa]iilor, cât [i în teatrele de opera]ii. Plecând de la truismul c` resursa cea mai important` a unei organiza]ii este cea uman`, a devenit evident faptul c` nivelul de preg`tire al personalului influen]eaz` hot`râtor performan]a organiza]iei [i atingerea obiectivelor propuse. Nivelul preg`tirii personalului condi]ioneaz` capacitatea de adaptare a serviciilor de informa]ii militare la mediul strategic în continu` schimbare, altfel spus, eficien]a acestor structuri vitale pentru asigurarea securit`]ii na]ionale.

126 Mas` rotund`

Pe acest fond, participan]ii au eviden]iat atât importan]a adapt`rii rapide a structurilor de informa]ii la schimb`rile mediului de securitate pentru contracararea cu succes a noilor tipuri de amenin]`ri la adresa securit`]ii na]ionale [i colective, cât [i necesitatea perfec]ion`rii educa]iei, ca fundament al acestui demers. Înc` din acest moment al discu]iilor a fost subliniat faptul c` Direc]ia general` de informa]ii a ap`r`rii este o structur` aflat` în misiune de lupt` 24 de ore din 24 [i c`, pe acest fond, se impune crearea unei institu]ii de înv`]`mânt care s` asigure preg`tirea personalului pe toate nivelurile educa]ionale, similar practicii din armatele statelor membre ale NATO. Invita]ii au sus]inut c` este indispensabil` realizarea unei analize profunde a înv`]`mântului din domeniul informa]iilor pentru ap`rare care s` puncteze stadiul în care ne afl`m [i cel la care dorim s` ajungem, în acela[i timp identificându-se [i c`ile de realizare a obiectivelor vizate. Totodat`, a fost exprimat` necesitatea reproiect`rii finalit`]ilor educa]ionale [i a curricumului într-o concep]ie unitar`, integrat`, etapizat` [i diferen]iat` pe niveluri de înv`]`mânt, în func]ie de competen]ele adecvate personalului din domeniul informa]iilor pentru ap`rare. Organizarea întregului demers educa]ional trebuie s` aib` la baz` ideea c` este necesar ca personalul s` fie preg`tit pentru viitor [i nu pentru condi]iile prezente.

127 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Toate cele patru prezent`ri f`cute de speciali[tii {colii de aplica]ie au incitat participan]ii la dezbateri, care, în final, au condus la formularea unor idei pertinente în m`sur` s` contribuie la g`sirea solu]iilor optime pentru perfec]ionarea înv`]`mântului din domeniul informa]iilor pentru ap`rare. În cursul discu]iilor, un accent deosebit a fost pus pe adaptarea cadrului normativ al înv`]`mântului din domeniul informa]iilor pentru ap`rare la noile realit`]i, opinia general` fiind c` cel actual nu r`spunde necesit`]ilor Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii, în general ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Asigurarea unui cadru normativ adaptat la cerin]ele actuale reprezint` punctul de plecare, fundamentul moderniz`rii înv`]`mântului de informa]ii pentru ap`rare. Astfel, se simte nevoia elabor`rii unei concep]ii unice de implementare a înv`]`mântului din domeniul informa]iilor pentru ap`rare sub coordonarea Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii, pe dou` niveluri: în cadrul Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii [i în cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. În opinia celor prezen]i, prin implementarea înv`]`mântului din domeniul informa]iilor pentru ap`rare în cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale ar fi rezolvate dou` probleme de actualitate: realizarea unei preg`tiri unitare a personalului din domeniu [i, nu în ultimul rând, realizarea unei solide culturi de intelligence, în special în rândul cadrelor de comand` [i stat major. A[a cum sublinia [i loc]iitorul directorului general al Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii, cultura de intelligence la nivelul ofi]erilor din cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale constituie, în prezent, un deziderat. Afirma]ia a fost înt`rit` de c`tre un reprezentant al unei categorii de for]e, care a subliniat necesitatea promov`rii mai agresive a culturii de intelligence în rândul întregului sistem militar. Comandan]ii de la toate nivelurile ierarhice trebuie s` [tie ce anume s` cear` de la structurile de informa]ii [i s` în]eleag` corect rolul [i importan]a activit`]ii acestora în fundamentarea deciziei. Structurile de informa]ii trebuie în]elese ca un ajutor al comandantului [i nu ca un organism de supraveghere a activit`]ii acestuia, a[a cum, din p`cate, înc` mai sunt percepute. Totodat`, experien]a dobândit` în misiunile executate în teatrele de opera]ii a confirmat necesitatea preg`tirii personalului în domeniul intelligence nu numai la nivel strategic, ci [i la nivel tactic. Reprezentan]ii categoriilor de for]e au sesizat faptul c`, în contradic]ie cu trendul din armatele moderne, activitatea de intelligence în cadrul structurilor din care fac parte trece printr-o perioad` de „marginalizare“. Unul dintre fo[tii [efi ai serviciului militar de informa]ii a sus]inut chiar întreprinderea unor ac]iuni prin care s` fie îmbun`t`]it` percep]ia popula]iei

128 Mas` rotund` asupra structurii de informa]ii a armatei, fa]` de care se manifest` înc` o anumit` reticen]`, ca o modalitate de cre[tere a performan]ei înv`]`mântului militar specific domeniului informa]iilor pentru ap`rare. Ar trebui s` existe dezbateri publice, organizate sub forma unor sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice, mese rotunde etc., a[a cum {coala de aplica]ie a informa]iilor pentru ap`rare „General Nicolae Condeescu“ a organizat începând cu anul de înv`]`mânt 2011-2012, care s` duc` la o îmbun`t`]ire a imaginii Serviciului de informa]ii militare, în special în rândul tineretului, care reprezint` baza de selec]ie a viitorilor ofi]eri de informa]ii. Un alt aspect intens dezb`tut pe timpul manifest`rii a fost cel al statutului cadrelor care desf`[oar` activitate didactic` în domeniul informa]iilor pentru ap`rare. Chiar dac` are denumirea de [coal` de aplica]ie, pe lâng` cursurile specifice unei asemenea [coli, institu]ia de înv`]`mânt a Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii sus]ine preg`tirea de specialitate la dou` programe de licen]` (la Academia Na]ional` de Informa]ii, respectiv Academia For]elor Terestre) [i la cursurile postuniversitare din domeniul informa]iilor pentru ap`rare, desf`[urate în cadrul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I“. Statutul actual al [colii nu permite ob]inerea gradelor didactice universitare sau a celor echivalente din cadrul corpului instructorilor militari din înv`]`mântul superior, de[i unele cadre care sus]in activitate didactic` în cadrul {colii de aplica]ie îndeplinesc criteriile prev`zute în legisla]ie pentru sus]inerea actului didactic la nivel universitar [i postuniversitar. Plecând de la aceste considerente [i analizând situa]ia existent` în înv`]`mântul categoriilor de for]e ale armatei, care dispun fiecare de câte o academie, o [coal` de formare a subofi]erilor [i o [coal` de aplica]ie, a ap`rut aproape firesc ideea, sus]inut` în unanimitate de c`tre cei prezen]i, transform`rii actualei {coli de aplica]ie într-o institu]ie de înv`]`mânt adecvat` preg`tirii personalului din domeniul informa]iilor pentru ap`rare pe toate nivelurile educa]ionale. Dat fiind specificul domeniului, crearea unei institu]ii de înv`]`mânt în subordinea Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii, care s` poat` forma

129 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

[i preg`ti personalul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale din sfera informa]iilor pentru ap`rare, începând cu programul de licen]` [i pân` la studii postuniversitare, reprezint` o condi]ie sine qua non a dezvolt`rii, moderniz`rii [i cre[terii calit`]ii înv`]`mântului acestui domeniu extrem de sensibil, în ultim` instan]`, cheia îndeplinirii cu succes a misiunilor Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii în mediul strategic de la începutul mileniului al III-lea. În concluzie, se poate afirma c` manifestarea [i-a atins scopul propus, eviden]iind o serie de idei valoroase care pot sus]ine demersul de g`sire a celor mai eficiente c`i pentru cre[terea performan]ei personalului ce activeaz` în domeniul informa]iilor pentru ap`rare. Noile provoc`ri din mediul informa]ional [i diversitatea acestora necesit` o abordare multivectorial`. De aceea, adaptarea continu` la acest mediu aflat în permanent` schimbare impune adoptarea unor decizii rapide, cu un pronun]at caracter preventiv. Amenin]`rile [i conflictele actuale vor aduce câ[tig de cauz` doar celor care vor avea capacitatea de a se adapta noilor realit`]i, de a-[i integra ac]iunile în noile elemente ale spa]iului informa]ional, fluid, în[el`tor [i îndeosebi complex integrat. Aceast` adaptare rapid` nu poate s` se realizeze decât cu un personal foarte bine preg`tit, ale c`rui competen]e s` asigure îndeplinirea misiunilor actuale.

130 TRIUNGHIUL MOR}II – TRIUNGHIUL VIE}II M~R~{TI – M~R~{E{TI – OITUZ General de brigad` (r.) dr. Nicolae CIOBANU

omemor`m, anul acesta, 95 de ani de la încrâncenatele lupte duse la por]ile Moldovei pentru st`vilirea înaint`rii armatelor C Puterilor Centrale pe Frontul Românesc. Moldova, în urma pierderii de c`tre armata român` a campaniei din anul 1916, r`m`sese singurul teritoriu al României neocupat de for]ele inamice. Aici se g`seau Parlamentul ]`rii, guvernul României, Casa Regal`, dar [i armata român`, ren`scut` din propria-i cenu[` – în cumplita iarn` a anilor 1916-1917, speran]a viitorului Neamului. Men]inerea acestui col] de ]ar` româneasc` era o condi]ie sine qua non pentru a se putea spera, în viitor, la declan[area unor ac]iuni pentru eliberarea teritoriului aflat sub crunta asuprire str`in`, din care ocupantul avea ordin s` ridice tot ce se putea lua, de la clopotele bisericilor pân` la inclusiv pieile de câini – care, nici ei, nu-l puteau suferi. Pentru prim`vara [i vara anului 1917, Marele Cartier General român, elaborând Planul de campanie, [i-a propus, în strâns` cooperare cu aliatul rus, s` desf`[oare o serie de opera]ii ofensive în urma c`rora s` fie eliberat` cel pu]in o parte din teritoriul ]`rii aflat sub ocupa]ia [i teroarea str`ine. Astfel, au fost proiectate dou` ample opera]ii ofensive: opera]ia ofensiv` de la M`r`[ti [i opera]ia ofensiv` de la M`r`[e[ti. Conform Planului de campanie elaborat de români, Plan care a fost acceptat [i însu[it [i de partea rus`, ini]ial, pe frontul din Moldova urma s` se execute o ampl` ofensiv` cu for]ele principale ale Armatei 1 române [i dreapta Armatei 6 ruse, dând lovitura principal` pe direc]ia: N`moloasa, Râmnicu S`rat. Se preconiza

Articol preluat din volumul M`r`[ti – M`r`[e[ti – Oituz: ]inut al jertfei [i al biruin]ei, coordonatori Gheorghe Buzatu [i Horia Dumitrescu, Editura PALLAS, Foc[ani, 2007, pp. 58-69.

131 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 ca, dup` ce for]ele Armatei 1 române vor intercepta aliniamentul c`ii ferate Buz`u-Râmnicu S`rat-Foc[ani (singura arter` feroviar` de asigurare a aprovizion`rilor Armatei 9 germane), s` înv`luie, prin sud, for]ele principale ale acesteia [i, în cooperare cu Armata 2 român`, care urma, la rându-i, s` declan[eze opera]ia ofensiv` de la M`r`[ti, s` realizeze încercuirea Armatei 9 germane – considerat` principala for]` combativ` de pe Frontul românesc. La realizarea ac]iunii urma s` participe [i Armata 4 rus` cu parte din for]e, cooperând cu stânga Armatei 2 române. Celelalte for]e de pe frontul din Moldova, respectiv Armatele 9 [i 6 ruse, urmau s` desf`[oare ac]iuni ofensive în scopul respingerii sau fix`rii inamicului, astfel încât acesta s` nu poat` executa manevra de for]e [i mijloace, pentru a interveni pe alte fronturi ale Primului R`zboi Mondial, în special pe Frontul de Est. Concep]ia era temeinic`, bine documentat`, iar Marele Cartier General român (în frunte cu generalul Constantin Prezan [i având la Opera]ii pe maiorul Ion Antonescu) nu a mai repetat gre[eala din anul anterior, când Planul de campanie prevedea ducerea unor opera]ii ofensive pe dou` direc]ii divergente, care, pe m`sur` ce ofensiva progresa, se îndep`rtau una de cealalt`. De aceast` dat`, în final, efortul celor dou` armate se însuma, prin realizarea jonc]iunii for]elor principale ale Armatelor 1 [i 2 române, înapoia Armatei 9 germane. De asemenea, se preconiza ca opera]ia ofensiv` a Armatei 2 române [i dreapta Armatei 4 ruse s` devanseze pe cea a Armatei 1 române, care ac]iona pe direc]ia principal` de efort. Astfel, au luat na[tere opera]ia ofensiv` de la M`r`[ti, declan[at` la 9/22 iulie 1917, [i opera]ia ofensiv` de la M`r`[e[ti, care urma s` înceap` la 28 iulie/10 august 1917. Dar, nu a fost s` fie a[a. Conform Planului de campanie al Comandamentului româno-rus, la 9 (22) iulie, Armata 2 român` (comandant: generalul Alexandru Averescu) a trecut la ofensiv` [i, în scurt timp, a reu[it s` resping` trupele adverse, debu[ând în Valea Putnei, amenin]ând s` p`trund` la jonc]iunea dintre Armatele 1 austro-ungar` [i 9 german`. În ceea ce prive[te inamicul, a hot`rât ca, în vara anului 1917, s` execute o ampl` ofensiv` strategic` prin procedeul „manevr` strategic` pe direc]ii exterioare“ cu dou` grupuri de for]e, astfel: Armata 9 german` s` treac` la ofensiv` cu efortul principal pe direc]ia Râmnicu S`rat, N`moloasa [i s` dezvolte ofensiv` între Prut [i Siret pentru realizarea jonc]iunii cu Armatele 3 [i 7 austro-ungare, care urmau s` treac` la ofensiv` din sudul Gali]iei [i Bucovinei, spre sud, s` încercuiasc` for]ele române [i ruse din Moldova [i, astfel, s` scoat` România din r`zboi. Atât ca urmare a succesului ofensivei Armatei 2 române la M`r`[ti, cât [i a trecerii la ofensiv` a grup`rii adverse din sudul Gali]iei [i Bucovinei,

132 Pagini de istorie militar` cele dou` grup`ri beligerante de pe Frontul românesc [i-au schimbat, respectiv modificat planurile de campanie. Astfel, Comandamentul româno-rus [i-a schimbat planul de campanie, hot`rând s` renun]e la ofensiva din zona M`r`[e[ti [i s` treac` la ap`rare pe întregul front din Moldova, luând m`suri pentru contracararea ofensivei Armatelor 3 [i 7 austro-ungare. În acest scop, au fost luate urm`toarele m`suri: Armata 1 român` (comandant general Constantin Cristescu) s` înlocuiasc` de pe front Armata 4 rus` (comandant general Alexander I. Rogoza), care, înt`rit` cu dou` corpuri de armat`, urma s` se deplaseze spre nordul Moldovei, în scopul opririi ofensivei austro-ungare (Armatele 3 [i 7); s` opreasc` ofensiva Armatei 2 române de la M`r`[ti, iar Armata 6 rus` s`-[i extind` flancul drept, preluând parte din fâ[ia de]inut` de Armata 1 român`. Comandamentul inamic [i-a modificat planul de campanie, r`mânând în continuare în ofensiv`, luând îns` urm`toarele m`suri: a mutat direc]ia de efort a Armatei 9, din sectorul N`moloasa pe direc]ia Foc[ani-M`r`[e[ti, cu misiunea de a rupe ap`rarea Armatei 4 ruse, a for]a Siretul cu parte din for]e în sectorul Tecuci [i a p`trunde în sudul Ucrainei; concomitent cu parte din for]e s` întoarc` ap`rarea Armatelor 4 rus` [i 2 român`, realizând jonc]iunea cu Grupul Gerok (din Armata 1 austro-ungar`), încercuind [i nimicind for]ele româno-ruse din zon`; for]ele principale ale Armatei 9 germane s` continue înaintarea spre nordul Moldovei pentru realizarea jonc]iunii cu cele dou` armate (3 [i 7 austro-ungare). Obiectivul final era lichidarea Frontului Românesc [i, respectiv, a României din Joc. O succint` analiz` ne permite a desprinde unele concluzii. Astfel, adoptarea formei ofensive strategice pe direc]ii exterioare, teoretic vorbind, este o form` avansat` a ac]iunilor de lupt`, dar, în cazul de fa]`, aceast` concep]ie suferea din cel pu]in dou` considerente: 1. Distan]a dintre cele dou` grup`ri, menite a realiza „bra]ele cle[telui“ care s` încercuiasc` [i nimiceasc` 5 armate româno-ruse cu doar 3 armate, era de peste 400 km, or, este greu de presupus c` jonc]iunea s-ar fi realizat în timp util. 2. Gruparea din sud (Armata 9 german`, comandat` de feldmare[alul August von Mackensen) a primit misiuni deosebit de complexe, dispersându-[i for]ele, stabilindu-i, astfel, posibilitatea de a îndeplini misiunile primite. Eroarea s`vâr[it` de Comandamentul Grupului de Armate de pe Frontul Românesc î[i avea sorgintea fie în subaprecierea for]ei combative a trupelor române [i ruse, fie în necunoa[terea situa]iei [i a raportului de for]e.

133 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Schimbarea Planului de campanie al Comandamentului româno-rus î[i g`sea motiva]ia în evitarea oric`rei posibilit`]i a inamicului de a rupe frontul, România pierzând, astfel, [i ultimul teritoriu necucerit de inamic. Faptul c` ambele grup`ri beligerante au adoptat pe Frontul Românesc ca principal` form` de lupt` ofensiva în planurile de campanie ini]iale dovede[te clar c` informa]iile reciproce despre capacitatea combativ` a adversarului erau de-a dreptul sumare. În urma planurilor de campanie, respectiv a modific`rii [i schimb`rii acestora, s-au dat pe Frontul din Moldova trei mari b`t`lii, în urma c`rora situa]ia la sfâr[itul acestora a r`mas aproape ca la începutul anului 1917. Prima b`t`lie a fost cea desf`[urat` de c`tre Armata 2 român`, prin ofensiva de la M`r`[ti (9/22 iulie – 19 iulie/1 august 1917). Ruperea ap`r`rii de c`tre for]ele române în sectorul M`r`[ti a asigurat în scurt timp str`pungerea dispozitivului Grupului Gerok, respingerea for]elor acestuia. Victoria ob]inut` de Armata 2 la M`r`[ti a fost pl`tit` cu un mare tribut de vie]i omene[ti. Aproximativ 20 la sut` din efectivul armatei a c`zut în lupt`. Generalul Nicolae Stoenescu, în lucrarea „B`t`lia de la M`r`[ti“, consider` c` în lupt` au c`zut (r`ni]i, prizonieri sau mor]i 6 925 de militari), din care: 130 de ofi]eri (39 mor]i, 90 r`ni]i, 1 disp`rut); trup`: 6 795 (din care: 2 058 mor]i, 4 200 r`ni]i, 537 disp`ru]i). Prin rezultatele sale, opera]ia ofensiv` de la M`r`[ti a fost d`t`toare de speran]e. A fost eliberat un teritoriu cu o suprafa]` de 500 km p`tra]i, adic` – m`rturisea un participant la lupte, „500 000 000 de metri p`tra]i, fiecare stropit de sângele [i sudoarea solda]ilor români, dintre care mul]i, foarte mul]i [i-au pl`m`dit oasele cu p`mântul str`bun spre a face din glia mo[tenit` stavil` de netrecut“. Au fost eliberate peste 30 de localit`]i. Rezultatele, la prima vedere, nu sunt impresionante, dar ele constituie prima victorie a armatei române împotriva celor ce ne invadaser` ]ara. Au demonstrat, totodat`, c` du[manul nu este invincibil, c` poate fi b`tut, poate fi pus pe fug`. Sub raport militar, succesul ob]inut la M`r`[ti a determinat partea advers` la modific`ri substan]iale ale planului de campanie, „deoarece armata lui Averescu lovise într-un punct sensibil: jonc]iunea dintre cele dou` armate inamice, amenin]ând s` întoarc` – [i putea s` o fac` de ar fi continuat înaintarea – întregul dispozitiv al Armatei 9 germane“. O lucrare german` consacrat` luptelor de pe Frontul Românesc consemna, referitor la confruntarea de la M`r`[ti, c` „E[aloanele superioare ale Puterilor Centrale nu s-au a[teptat la o asemenea înfrângere care a consumat toate rezervele.

134 Pagini de istorie militar`

De o participare a Grupului Gerok la o ofensiv` a centralilor nici nu mai poate fi vorba… Nu era exclus ca Diviziile 218 Infanterie [i 1 Cavalerie s` fie respinse în continuare, spre vest, în direc]ia crestelor Carpa]ilor Orientali, înainte chiar de sosirea trupelor de înt`rire aflate pe drum“. Pierderile trupelor adverse în militari mor]i sau r`ni]i nu ne sunt cunoscute, oricum ele au fost însemnate, dac` se punea problema sc`derii îngrijor`toare a poten]ialului combativ al unor divizii. Au fost captura]i îns` aproape 2 800 de prizonieri [i un bogat material de r`zboi: 69 de tunuri, obuziere [i arunc`toare, 77 de mitraliere [i circa 2 500 de pu[ti, dar [i o mare cantitate de muni]ie: cartu[e [i proiectile de artilerie. Referindu-se la aceast` prim` victorie în „triunghiul mor]ii“, marele istoric Nicolae Iorga nota: „Dup` admirabile atacuri piepti[e, în mijlocul bucuriei dârjilor ]`rani de pe coastele aspre ale muncelelor, puternicele linii de ap`rare fur` p`r`site de trupele inamice care se retr`geau în dezordine. Prima adev`rat` [i deplin` victorie româneasc` d`t`toare de speran]e era deja înf`ptuit`“. M`rturie a faptelor de arme ale militarilor Armatei 2 ce [i-au jertfit via]a pe dealurile de la M`r`[ti st` neclintit, peste vreme, Mausoleul de la M`r`[e[ti, ridicat chiar în zona sectorului de rupere a frontului inamic. Sunt d`ltuite, pe cele 15 table de marmur` alb`, numele Regimentelor: 17 Infanterie, 30 Doroban]i, 11 Infanterie, 18 Infanterie, 2 Vân`tori, Regimentul de la C`l`ra[i. Numele sublocotenen]ilor I. St`nescu [i C. Breazu, sergentul C. Florea, solda]ii I. Ciobanu [i N. Munteanu [i, mai ales, multe, multe înscrisuri: un erou necunoscut, un erou necunoscut… Un alt punct fierbinte ale triunghiului mor]ii a fost marea b`t`lie de ap`rare desf`[urat` de Armata 1 român` în cooperare cu Armata 4 rus`, în zona M`r`[e[ti. Conform planului nou adoptat de Comandamentul româno-rus, toate elementele noului dispozitiv strategic trebuiau încheiate la 28 iulie/9 august 1917, dar, la 24 iulie/6 august, Armata 9 german` a declan[at ampla sa ofensiv`. Astfel, pe Frontul Românesc a luat na[tere cea mai mare b`t`lie de ap`rare [i una dintre marile b`t`lii ale Primului R`zboi Mondial – B`t`lia de la M`r`[e[ti. Declan[at` prin surprindere, ofensiva Armatei 9 germane a surprins trupele româno-ruse într-unul din cele mai diferite [i critice situa]ii care se pot întâlni pe câmpul de lupt`, momentul înlocuirii. Astfel, Armata 4 rus` era în cursul preg`tirilor pentru a face deplasarea spre noua misiune (întâmpinarea ofensivei Armatelor 3 [i 7 austro-ungare), situa]ie în care unele unit`]i se preg`teau s` predea pozi]iile c`tre trupele române care se g`seau înc` în deplasare din raioanele de concentrare spre linia frontului.

135 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

În aceste condi]ii, [ocul primului atac al trupelor germane din ziua de 24 iulie/6 august a fost suportat de c`tre Divizia 34 Infanterie rus` din Armata 4 rus`. În sectorul de rupere, inamicul a concentrat, pe un front de 12 km (Bilie[ti – F`urei), 45 de batalioane [i 516 guri de foc de artilerie, fa]` de 12 batalioane [i 72 de tunuri ale Diviziei 34. Mai mult cu gândul la plecare, cu lucr`ri genistice sumare [i supuse unui puternic foc de artilerie, trupele ruse[ti au p`r`sit, în unele sectoare, în mare grab` pozi]iile distruse de artilerie. A[a a început opera]ia de ap`rare de la M`r`[e[ti, desf`[urat` între 24 iulie/6 august – 21 august/ 3 septembrie 1917. În cursul acestei opera]ii, ac]iunile pot fi grupate în mai multe etape, astfel: prima etap` s-a desf`[urat între 24 iulie/6 august [i 30 iulie/12 august. Principalele momente ale acestei etape au avut ca [i con]inut introducerea, succesiv, în opera]ie a diviziilor Armatei 1 române, având ca obiectiv închiderea sp`rturii frontului din fâ[ia Diviziei 34 ruse. În urma unor mar[uri for]ate, primele unit`]i române au fost introduse în lupt` în chiar dup`-amiaza zilei de 24 iulie (Regimentul 8 Infanterie „Buz`u“), apoi, în seara zilei, cu începere de la ora 20, [i Regimentul 32 Infanterie „Mircea“, blocând înaintarea trupelor germane spre mult râvnitele treceri peste Siret. Au r`mas în cartea de aur a faptelor de arme luptele militarilor din Regimentul 7 Infanterie „Prahova“, care, printr-un viguros atac la baionet`, au reu[it s` opreasc` atacul german [i, apoi, s` resping` trupele atacatoare. Dar, iat` cum este înscris acest episod în Jurnalul de Opera]ii al Regimentului 32 „Mircea“: „Solda]ii no[tri se dezbrac` de haine pentru a mânui mai cu înlesnire . Comandantul Regimentului întreab` linia întâi dac` mai are cartu[e. Sunt pe terminate, fu r`spunsul de pretutindeni, dar mai presus [i demn de admirat fu r`spunsul sublocotenentului Nicolae Emil, [i nu s-a dezis deloc… Maiorul Ionescu Atanase, comandantul Batalionului 3…, d` ordinele necesare pentru contraatac, iese din tran[ee împreun` cu adjutantul, sublocotenentul Popescu B. Ion, strig` din toate puterile <Înainte!> [i pleac` în fruntea batalionului direct la lupta la baionet`. Solda]ii [i ofi]erii, îmb`rb`ta]i de exemplul comandantului lor, se reped cu tot avântul spre inamicul care, de[i superior mult la num`r, bate în plin` retragere din fa]a fantomelor albe care înaintau cu hot`râre spre ei, crezând c` sunt africani“. Succesul a fost deplin. În lupt` îns` au c`zut numero[i ofi]eri [i sute de solda]i, între care [i c`pitanul Ioan Andreescu [i D. S`ceanu, locotenen]ii Gh. Hoga[

136 Pagini de istorie militar`

[i Octavian Cocor`scu, sublocotenen]ii C. Dobrescu, N. Bedreag, Pompiliu Mândru]`, Gh. Nicolae [i mul]i, mul]i al]ii. Mai târziu, r`nit grav, se va stinge din via]` [i comandantul Regimentului 32 „Mircea“, locotenent-colonelul Vasile Stamate. Rând pe rând, Diviziile Armatei 1 au fost introduse în opera]ie, la dreapta Diviziei 5 Infanterie (comandant: generalul Aristide Razu), a urmat Divizia 9 Infanterie român` (comandant generalul Sc`ri[oreanu), dar [i dou` divizii ruse „astupând, în final“ sp`rtura creat` de Divizia 34 rus`, care a fost scoas` de pe front. Pân` la sfâr[itul etapei, când în prima linie au fost introduse [i Diviziile 13 Infanterie român` (comandant: generalul Henri Cihoschi), ofensiva Armatei 9 germane a fost oprit`, dup` ce realizase p`trunderi nesemnificative în dispozitivul trupelor ruse [i române. Privind harta cu dispozitivul celor dou` grup`ri beligerante, constat`m c`, pe m`sura introducerii în opera]ie a for]elor Armatei 1 române, dar [i a unor divizii ruse (Diviziile 13 [i 71 Infanterie), ofensiva german` „culisa“ spre flancul s`u stâng, c`utând parc` s` evite contactul cu diviziile române, dreapta Armatei 9 germane r`mânând mai înapoi. Etapa a doua a opera]iei de ap`rare de la M`r`[e[ti (31 iulie/13 august – 6/19 august 1917) – principalele ac]iuni s-au derulat în ziua de 6/19 august, când Comandamentul german a hot`rât s` treac` la ofensiv` cu efortul principal între p`durea R`zoare [i gara M`r`[e[ti, s` for]eze râul Siret [i s` dezvolte ofensiva spre Tecuci, realizând un raport deosebit, 4,6:1 [i 7,1:1; în infanterie, respectiv artilerie în favoarea trupelor germane. Ofensiva declan[at` la ora 08.15, dup` o puternic` preg`tire de artilerie, a realizat o p`trundere în fâ[ia Diviziei 13 Infanterie. Sesizând pericolul, comandantul diviziei a „împins“ pe aliniamentul cotei 100 rezervele diviziei, inclusiv campania de mitraliere comandat` de c`pitanul Grigore Ignat, care a primit ordin: „inamicul s` nu treac`“. {i n-a trecut. Dar, întreaga campanie a c`zut la datorie. Jertfa lor nu a fost zadarnic`. Timpul cât inamicul a fost oprit a fost folosit pentru ca generalul Ion Popescu s` execute un ingenios contraatac dublu înv`luitor, care, în final, s-a soldat cu oprirea [i, apoi, respingerea inamicului pe baza de pe care porniser` la atac în diminea]a zilei. Luptele din ziua de 6 august – ziua schimb`rii la fa]` a Domnului – au constituit schimbarea definitiv` a situa]iei pe Frontul Românesc, unde ofensiva Armatei 9 germane a fost înmormântat` definitiv. În cursul celei de-a doua etape, alte mii [i mii de osta[i români, dar [i camarazi ru[i s-au jertfit, dar nu în zadar, ofensiva inamicului fiind z`d`rnicit`. Numai în ziua de 6 august Armata 1 a pierdut aproape 5 400 de oameni.

137 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

În cea de-a treia etap`, o opera]ie de ap`rare (7/20 august – 21 august/ 3 septembrie 1917), ac]iunile pe frontul de la M`r`[e[ti au îmbr`cat tot mai mult aspectul r`zboiului de pozi]ie, niciuna dintre cele dou` grup`ri beligerante nefiind în m`sur` s` smulg` ini]iativa la nivel strategic. La sfâr[itul opera]iei de ap`rare, comandantul Armatei 1 române a dat Ordin de Zi elogiind eroismul [i vitejia osta[ilor români: „Prin rezisten]a îndârjit` ce a]i opus cu piepturile voastre la M`r`[e[ti [i Muncelu…, a]i f`cut s` se întunece visurile de cucerire u[oar` a p`r]ii ce ne-a mai r`mas din scumpa noastr` ]ar`… A]i f`cut s` reînvie în mintea tuturor amintirea glorioas` a faptelor str`bunilor no[tri… Fi]i gata s` ar`t`m liftelor s`lbatice… c` românul nu are de dat din p`mântul scump al ]`rii decât loc de mormânt… Din sângele vostru se va ridica, curat [i m`re], o ]ar` româneasc` a tuturor românilor“. Înaintând Raportul sù, îns`rcinatul cu Afacerile Externe al Elve]iei în României preciza: „Este incontestabil c` germanii au suferit un serios e[ec neputând pune în aplicare, în ciuda pierderilor foarte mari, proiectul lor de invadare complet` a Moldovei [i pentru c` au avut de întâmpinat, din partea armatei române, o rezisten]` la care nu se a[teptau. Comportamentul acesteia este acum mai presus de orice elogiu“. Oprirea ofensivei germane a costat multe vie]i [i mult sânge v`rsat pe câmpul de lupt`. Astfel, Armata 1 român` a suferit pierderi care s-au ridicat la circa 27 410 oameni (din care 610 ofi]eri). Din totalul pierderilor, 5 125 au murit pe câmpul de lupt`, 12 467 au fost r`ni]i [i 9 818 disp`ru]i. La rândul sù, aliatul rus – Armata 4 a suferit pierderi care s-au ridicat la 25 650 de oameni. În ceea ce prive[te Armata 9 german`, a pierdut circa 60 000 – 65 000, din care aproximativ 47 000 de mor]i [i r`ni]i, pierderi despre care un ziar englez din 1 septembrie 1917 aprecia c`: „... nu pot fi comparate decât cu cele de la Verdun“. Cel de-al treilea punct fierbinte al „triunghiului“ mor]ii a fost marcat de opera]ia de ap`rare de la Oituz (26 iulie/18 august – 9/22 august 1917), executat` de for]ele Armatei 2 române. Dup` încheierea cu succes a opera]iei ofensive de la M`r`[ti, Armata 2 român`, înt`rit` cu Diviziile 2, 7 [i 12 Infanterie, [i-a extins fâ[ia de ap`rare pân` în Valea Dofteana, blocând vìle Dofteana, Sl`nic, Oituz, Ca[in, {u[i]a [i Putna. În noua fâ[ie, cuprins` între Valea Dofteana [i Valea S`rii, Armata 2, sub comanda generalului Averescu, avea în compunere 6 divizii de infanterie, prin care, grupate în Corpurile 4 (general Gheorghe V`leanu) [i 2 (general Arthur Vìtoianu), armata ocup#nd o fâ[ie cu o dezvoltare frontal` de circa 60-65 km (între Dofteana [i localitatea Ire[ti).

138 Pagini de istorie militar`

B`t`lia de la Oituz s-a desf`[urat aproximativ în aceea[i perioad` cu ampla b`t`lie de la M`r`[e[ti. În cursul acestei b`t`lii, Armata 2 român` a avut de înfruntat ofensiva Grupului Gerok, care avea în compunere 9 mari unit`]i: 5 divizii de infanterie (57, 70, 71, 117 [i 218), 3 divizii de cavalerie (1, 7 [i 8) [i Brigada 8 Munte, la care se ad`ugau alte unit`]i [i subunit`]i de arme [i servicii. În fa]a acestora, Armata 2 român` se ap`ra cu 7 divizii (1, 2, 3, 6, 7, 8 [i 12 Infanterie), având misiunea de a interzice p`trunderea for]elor adverse spre Valea [i Depresiunea Trotu[ului. Trecând la ofensiv`, inamicul a realizat în sectorul de rupere un raport de for]e de: 3,4/1 infanterie [i 3,8/1 în artilerie. B`t`lia de la Oituz s-a desf`[urat în dou` etape, astfel: prima etap`, cuprins` între 26 iulie/8 august [i 5/18 august 1917, a constat în efortul for]elor române de a men]ine cât mai mult în`l]imile dominante din fâ[ia de ap`rare interzicând p`trunderea for]elor inamice în special în lungul V`ii Oituzului. Lupte aprige s-au dat atât pe aliniamentul în`l]imilor Vârful Nineasca, Vârful Muscel, Dealul Matiu[ca, precum [i pe în`l]imile Vârful Cire[oaia, Dealul Co[na, Dealul {tibor. O aten]ie deosebit` s-a acordat interzicerii p`trunderii inamicului la jonc]iunea de la flancul stâng al armatei cu trupele ruse[ti, în care scop s-a constituit un Deta[ament compus din 5 batalioane de infanterie, un regiment de vân`tori, 3 baterii de artilerie [i 2 escadroane de cavalerie, care s-a dispus în raionul Dealul Porcului, Vârful Varni]a, Dealul Momâia. În cea de-a doua etap` a b`t`liei, desf`[urat` între 6/19 [i 9/22 august 1917, efortul Armatei 2 (înt`rit` cu Divizia 1 Cavalerie) a fost îndreptat pentru a interzice p`trunderea inamicului pe în`l]imea Vârful Co[na, zon` în care osta[ii Diviziei 1 Cavalerie s-au remarcat prin contraatacurile executate. De[i Dealul Co[na a fost ocupat de inamic, ofensiva a fost oprit`. Planul Comandamentului Puterilor Centrale de a realiza jonc]iunea cu for]ele Armatei 9 germane (care, la 6 august, au declan[at o puternic` ofensiv` în sectorul gara M`r`[e[ti – p`durea R`zoare) s-a n`ruit, ofensiva sa fiind oprit` [i în acest sector. În cursul luptelor de pe în`l]imea Co[na a c`zut la datorie caporalul Constantin Mu[at din Regimentul 2 Gr`niceri. R`nit în campania din anul 1916, când [i-a pierdut un bra], s-a înrolat ca voluntar [i a devenit un foarte bun grenadier. În memoria for]elor de arme s`vâr[ite de osta[ii români pe Dealul Co[na a fost în`l]at un Muzeu-turn, amintind, peste veacuri, faptele str`bunilor pentru ap`rarea ]`rii. Marile b`t`lii de la „poarta“ Moldovei, din acea var` fierbinte, s-au extins, prin jertfa a mii [i mii de solda]i români [i ru[i, dar [i francezi, ofensiva inamicului

139 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 fiind oprit`. Peste câmpurile b`t`liilor s-a a[ternut lini[tea, menit` parc` s` aline somnul de veci al celor care [i-au pl`m`dit sângele [i oasele cu ]`râna gliei str`bune, spre a face un zid de netrecut în fa]a inamicului, peste care faimosul „sp`rg`tor de fronturi“ nu a trecut. În amintirea faptelor de arme s`vâr[ite de ei s-au în`l]at m`re]ele Mausolee de la Foc[ani, M`r`[e[ti, M`r`[ti, Ca[in, Soveja, care vor aminti genera]iilor viitoare c` au datoria a p`stra ne[tirbit` mo[tenirea l`sat` de ei. S` nu ne însp`imânt`m c` unele sunt într-un înalt grad de deteriorare, pentru c` se vor g`si ml`di]e r`s`rite din jertfa str`bunilor spre a le cinsti [i pune în dreptul ce în veci li se cuvine, deoarece [tiut e c` ce e val, ca valul trece! {i, s` nu-i uit`m pe cei ce au f`cut aici, la M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz, dar [i în multe alte locuri supremul sacrificiu pe Altarul Patriei, pentru c`, uitându-i pe ei, ne uit`m r`d`cinile, iar trunchiul [i coroana sa, f`r` r`d`cini, nu pot fi! S` nu-i uit`m! Pentru c`, uitându-i, ne uit`m pe noi [i, r`spândi]i în aceast` lume nou`, vom fi un „nimeni pe lume“ [i vom pieri ca NEAM [i }AR~.

140 LINEBACKER II – opera]ie aerian` victorioas` în cadrul unui r`zboi pierdut • lec]ii înv`]ate –

Colonel ing. dr. Radu UNGUREANU

Motto: „În Vietnam ne-am str`duit [i am e[uat pentru o cauz` dreapt`. Gata cu Vietnam-urile nu trebuie s` însemne c` nu vom mai încerca niciodat`, ci faptul c` nu vom mai e[ua niciodat`“. Richard Nixon, „No More Vietnams“

În cartea sa „Despre r`zboi“, strategul militar On 18 December 1972, President Nixon decided to launch operation prusac Carl von Clausewitz descria, în anul 1832, LINEBACKER II, with the purpose r`zboiul ca o „continuare a politicii prin alte mijloace“. of intimidating North Vietnam and guaranteeing the US full support Consider c` aceast` caracterizare a fost foarte bine for South Vietnam in this conflict. exemplificat` de c`tre opera]ia aerian` As the author writes, in the 11 days LINEBACKER II, executat` asupra ora[ului of devastating air strikes, Hanoi was forced to sign a ceasefire agreement Hanoi, în nordul Vietnamului, în perioada with the USA, while the North Vietnamese 18-29 decembrie 1972. Aceast` opera]ie aerian` were allowed to maintain under control vast territories of South Vietnam. a fost ordonat` de pre[edintele Richard Nixon, The USA thus obtained enough time ca r`spuns la retragerea p`r]ii nord-vietnameze to withdraw troops and release war de la convorbirile de pace de la Paris, cu urm`toarele prisoners. The USA promised South Vietnam that it would intervene obiective politico-militare: in the conflict in the event • readucerea p`r]ii nord-vietnameze la masa of a failure of the agreement. Because of the Watergate scandal, the Nixon tratativelor [i încheierea unui acord de pace Administration lost the support care s` permit` o retragere amiabil` [i pa[nic` of Congress and was unable to honour a for]elor americane, în contextul în care popula]ia the promise made to South Vietnam. [i Congresul se pronun]au pentru încetarea r`zboiului; Keywords: air strikes; political guidelines; lines of communications; combat formations Colonel ing. dr. Radu Ungureanu – directorul adjunct al Statului Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

141 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

• finalizarea tratativelor pân` la sfâr[itul anului 1972, deoarece Congresul urma s` se reuneasc` în luna ianuarie [i s` decid` t`ierea cheltuielilor [i, prin aceasta, încheierea r`zboiului; • prezentarea în opinia public` sud-vietnamez` a angajamentului [i capacit`]ii SUA de a continua s` acorde sprijinul necesar [i dup` retragerea trupelor. În opera]ie a fost angajat` masiv puterea aerian` american` strategic` [i tactic` pentru anihilarea voin]ei de lupt` a nord-vietamezilor [i pentru distrugerea f`r` restric]ii a obiectivelor de importan]` strategic` în raioanele Hanoi/Hai Phong. Comparativ cu campanile aeriene anterioare, strategia aplicat` în cazul opera]iei LINEBACKER II a exclus cea mai mare parte a limit`rilor la regulile de angajare, care au diminuat libertatea de ac]iune a aeronavelor pe timpul opera]iilor aeriene anterioare.

Considerentele istorice [i contextul politic Vietnam este o ]ar` cu peste 2 000 de ani de istorie. Din anul 111 î.H. pân` în anul 939 d.H., Vietnamul a fost colonizat de China. Profitând de sl`biciunea Chinei, în anul 939, vietnamezii, condu[i de Ngo Quyen, [i-au câ[tigat independen]a. Din secolul al X-lea pân` în secolul al XVIII-lea, Vietnamul se extinde c`tre sud, pân` la delta râului Mekong, înlocuind popula]ia b`[tina[`. În anul 1802, dinastia Nguyen nu a reu[it s` fac` fa]` extinderii f`r` precedent a colonialismului, ]ara trecând sub ocupa]ie francez`. Totu[i, francezii nu au reu[it niciodat` s` elimine eforturile neobosite ale vietnamezilor pentru recâ[tigarea independen]ei. Treptat, comuni[tii au preluat în aria lor de influen]` toate mi[c`rile na]ionaliste [i, în final, au reu[it s` redobândeasc` independen]a de Fran]a în anul 1945. În anul 1954, ]ara a fost divizat` de c`tre Conferin]a de la Geneva, iar Vietnamul de Nord, acum un stat comunist, a ini]iat ac]iuni militare neconven]ionale cu caracter revolu]ionar împotriva Vietnamului de Sud, care se str`duia s`-[i stabileasc` propriul guvern democratic. Ner`bd`tori s` câ[tige r`zboiul, nord-vietnamezii au trecut gradual la un r`zboi conven]ional, care s-a concretizat prin dou` invazii majore executate de c`tre for]ele regulate nord-vietnameze. Prima este cunoscut` ca ofensiva TET, din 1968, [i a reprezentat, în esen]`, un e[ec din perspectiv` militar`. Totu[i, ac]iunea a produs un impact politic major asupra opiniei publice americane [i a impus aprecierea potrivit c`reia r`zboiul din Vietnam nu poate fi câ[tigat din punct de vedere militar, ceea ce presupune ca for]ele s` înceteze ostilit`]ile [i s` fie retrase din teatru. A doua ofensiv` major` nord-vietnamez` a avut loc în prim`vara anului 1972, pe timpul c`reia 12 din cele 13 divizii nord-vietnameze au trecut linia de demarcare a zonei demilitarizate [i au invadat Vietnamul de Sud. Aceast` transformare

142 Pagini de istorie militar` fundamental` a tipului de r`zboi c`tre unul conven]ional a crescut vulnerabilitatea for]elor nord-vietnameze la atacurile aeriene americane [i, prin aceasta, a contribuit în mod esen]ial la succesul opera]iei LINEBACKER II.

Evenimentele premerg`toare care au determinat executarea opera]iei LINEBACKER II Pe toat` durata conflictului din Vietnam, chiar dac` obiectivele bombardamentelor americane prezentau elemente de specificitate corespunz`toare fiec`rei campanii, cele generale vizau constrângerea Hanoiului s` înceteze sprijinul acordat insurgen]ilor din Vietnamul de Sud [i s` treac` la masa tratativelor pentru negocierea unui tratat de pace. Opera]ia aerian` Rolling Thunder a fost numele de cod al primei campanii aeriene majore executat` împotriva Vietnamului de Nord în perioada 1965-1968. Campania a avut ca scop interdic]ia aerian` pentru întreruperea liniilor de aprovizionare din nord c`tre insurgen]ii care ac]ionau în Vietnamul de Sud. Pre[edintele Johnson [i secretarul de stat al ap`r`rii McNamara au preluat controlul tactic în detaliu al misiunilor. Astfel, pre[edintele [i asisten]ii s`i stabileau s`pt`mânal ]intele vizate pe baza propunerilor categoriilor de for]e ale armatei. Regulile de angajare erau restrictive din cauza preocup`rii permanente a p`r]ii americane de a nu desf`[ura activit`]i care ar putea fi interpretate ca provocatoare [i care ar putea determina atragerea în confruntarea militar` a Uniunii Sovietice sau a Chinei. Presiunea politic` intens` exercitat` la nivelul opiniei publice americane pentru diminuarea implic`rii SUA în conflict a generat reducerea gradual` a intensit`]ii opera]iilor aeriene, urmat` de oprirea acestora în noiembrie 1968. Prin urmare, opera]ia Rolling Thunder a e[uat nu numai din cauza unui proces deficitar de planificare [i execu]ie, ci, în primul rând, din cauza neadapt`rii acesteia la condi]iile din teatru caracterizate de ac]iunile cu caracter asimetric desf`[urate de nord-vietamezi. Dup` o perioad` de trei ani [i jum`tate de ac]iuni politico-militare f`r` rezultate semnificative, administra]ia Nixon era marcat` de un sentiment de frustrare, care a determinat reluarea, din anul 1968, a campaniilor aeriene extinse împotriva Vietnamului de Nord. Astfel, în aprilie 1972, ca r`spuns la ofensiva extins` nord-vietnamez`, a fost declan[at` opera]ia Freedom Train, cu participarea tuturor categoriilor de for]e ale armatei americane angajate în teatru. Opera]ia a fost redenumit` Linebacker I în luna mai 1972 [i a avut ca principal obiectiv întreruperea liniilor de aprovizionare [i de transport ale for]elor nord-vietnameze, oprirea ofensivei [i determinarea nord-vietnamezilor s` reia negocierile de pace.

143 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Comanda for]elor americane din teatru a primit responsabilit`]i sporite pentru exercitarea comenzii la nivel operativ [i pentru stabilirea listei ]intelor, dar numai în conformitate cu directivele strategice primite de la Casa Alb`. Categorii de ]inte interzise la lovire pe timpul opera]iilor anterioare au fost, de aceast` dat`, incluse în obiectivele atacurilor aeriene. Efectele loviturilor, ca urmare a acestei noi abord`ri conceptuale, au determinat Vietnamul de Nord s` comunice, la mijlocul lunii octombrie, disponibilitatea pentru reluarea negocierilor. Pre[edintele Nixon a decis finalizarea opera]iei Linebacker I, indicând, astfel, voin]a p`r]ii americane pentru cooperare [i pentru încetarea ostilit`]ilor. În cadrul negocierilor, nord-vietnamezii au avut o pozi]ie intransigent` în abordarea fiec`rui detaliu, iar sud-vietnamezii au refuzat s` coopereze f`r` un angajament ferm din partea SUA de a interveni în cazul înc`lc`rii tratatului de pace. În aceste condi]ii, pre[edintele Nixon a decis executarea opera]iei LINEBACKER II la data de 18 decembrie 1972, cu inten]ia de a intimida Vietnamul de Nord [i de a-i asigura pe sud-vietnamezi de sprijinul total al SUA în acest conflict. În cele 11 zile de bombardamente devastatoare, Hanoiul a fost constrâns s` încheie cu SUA un acord de încetare a focului, în condi]iile în care nord-vietnamezilor li s-a permis s` men]in` sub control vaste teritorii din Vietnamul de Sud. SUA au ob]inut, astfel, timp suficient pentru a-[i retrage trupele [i pentru eliberarea prizonierilor de r`zboi. Vietnamul de Sud a primit promisiunea din partea american` de a interveni în conflict în situa]ia nerespect`rii acordului. Din cauza scandalului Watergate, administra]ia Nixon a pierdut suportul Congresului pentru a mai putea onora aceast` promisiune f`cut` Vietnamului de Sud.

Conducerea politic` a r`zboiului R`zboiul din Vietnam a constituit o component` important` a campaniei electorale a pre[edintelui Nixon [i a inclus promisiunea de a încheia r`zboiul într-o manier` onorabil` pentru SUA. În vara anului 1969, pre[edintele american a anun]at cre[terea efectivelor dislocate în Vietnam pân` la sfâr[itul anului cu pân` la 25 000 de militari. Pentru a facilita acest curs de ac]iune, a fost extins r`zboiul aerian împotriva Vietnamului de Nord concomitent cu ini]ierea programului de „vietnamizare“. Acesta prevedea transferul etapizat al responsabilit`]ii execut`rii opera]iilor terestre c`tre for]ele sud-vietnameze. Obiectivul final al acestei politici viza crearea condi]iilor pentru ca Vietnamul de Sud s` fie în m`sur` c` contracareze ac]iunile nord-vietnameze f`r` sprijinul direct al SUA. A[adar, programul de „vietnamizare“ indica un pas înapoi în suportul opiniei publice [i al politicienilor din SUA pentru continuarea prezen]ei militare americane în acest conflict.

144 Pagini de istorie militar`

Un alt actor politic important în R`zboiul din Vietnam a fost Henry Kissinger, secretar al ap`r`rii pe timpul administra]iilor Johnson, Ford [i Nixon. Acesta a primit responsabilitatea desf`[ur`rii nogocierilor pentru reglementarea situa]iei din Vietnam de la pre[edintele Johnson, în anul 1967. În anul 1969, acesta a fost nominalizat s` ini]ieze negocieri secrete cu partea nord-vietnamez` la Paris. Henry Kissinger a fost cel mai influent consilier al pre[edin]ilor Nixon [i Ford în privin]a politicilor militare de abordare a r`zboiului din Vietnam, inclusiv în ceea ce prive[te „vietnamizarea“ [i intensificarea opera]iilor aeriene.

Doctrina militar` aplicat` Doctrinele referitoare la întrebuin]area puterii aeriene au evoluat considerabil de la sfâr[itul Primului R`zboi Mondial pân` la începutul celui de-al Doilea R`zboi Mondial în concordan]` cu evolu]ia treptat` de la conceptele doctrinare ale lui Napoleon [i Clausewitz, conform c`rora r`zboiul avea ca obiectiv strategic distrugerea for]elor armate ale inamicului, la o nou` abordare conceptual`, al c`rei centru de greutate s-a deplasat c`tre eliminarea puterii economice a p`r]ii adverse prin distrugerea facilit`]ilor de produc]ie [i a infrastructurii na]ionale. Aceasta a presupus dezvoltarea unor noi categorii de armamente, aeronave de mari dimensiuni capabile s` ac]ioneze la mari distan]e în adâncimea teritoriului inamic [i care s` fie în m`sur` s` execute bombardamente de înalt` precizie asupra unor obiective punctuale. Aceast` dezvoltare tehnico-tactic` a reprezentat [i principalul atu al puterii aeriene americane pe timpul celui de al Doilea R`zboi Mondial, care [i-a confirmat viabilitatea ulterior, în conflictul din Vietnam. Totu[i, modul de executare a ac]iunilor de c`tre for]ele americane trebuie evaluat cu luarea în considerare a unor variabile care s-au repercutat inerent asupra planific`rii [i execu]iei opera]iilor aeriene. Acestea au constat, în principal, în necesitatea corel`rii permanente a obiectivelor opera]iilor aeriene cu cele ale celorlalte categorii de for]e implicate [i cu directivele politice primite de la Casa Alb`. Acestea au fost întemeiate nu numai pe argumente de natur` militar`, ci, în principal, pe cele de natur` politic` [i au demonstrat dorin]a administra]iei de a men]ine în permanen]` influen]a politic` asupra modului de angajare a puterii militare. Aceast` desf`[urare a ostilit`]ilor pe baza unei agende politice a diminuat semnificativ capacitatea for]elor aeriene de a-[i demonstra capabilit`]ile reale. Din aceast` perspectiv`, se apreciaz` c` succesul opera]iilor aeriene Linebacker I, dar, în special, LINEBACKER II a fost determinat de faptul c` for]ele angajate au fost în m`sur` s`-[i exprime întregul poten]ial [i s`-[i concentreze

145 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 toate capabilit`]ile pe distrugerea obiectivelor strategice vizate în documentele de planificare operativ`, f`r` limit`ri opera]ionale [i de alt` natur` la regulile de angajare.

Interesele na]ionale [i obiectivele politice Chiar dac` opiniile anali[tilor militari referitoare la r`zboiul din Vietnam sunt uneori divergente, cei mai mul]i sunt de p`rere c` principala lec]ie înv`]at` din acest conflict const` în necesitatea ca liderii politici [i militari s` examineze cu foarte mult` aten]ie natura [i implica]iile r`zboiului în care urmeaz` s` se implice [i, mai ales, s` formuleze exact metoda prin care puterea aerian` poate fi aplicat` cel mai bine pentru protejarea [i atingerea intereselor [i obiectivelor na]ionale. În anul 1945, când Vietnamul [i-a câ[tigat independen]a fa]` de Fran]a, SUA au considerat Asia de Sud-Est, în mod particular Indochina, ca zon` de importan]` strategic` de nivel global. Indochina a fost apreciat`, în principal, pentru materiile prime de care dispunea, dar era [i mai important` pentru percep]ia c` cedarea acesteia în fa]a comunismului în expansiune ar conduce la colapsul [i al altor na]iuni din zon`. Situa]ia din zon` era considerat` r`zboi cald, o extrapolare a r`zboiului rece, prin care civiliza]ia Vestului trebuia s`-[i confirme determinarea de a nu ceda, chiar [i prin for]a armelor, tendin]ei generale de expansiune a comunismului. În cadrul acestui efort, se dorea transmiterea unui mesaj clar Uniunii Sovietice [i Chinei asupra faptului c` utilizarea for]ei armelor pentru trecerea ]`rilor din lumea a treia în sfera de influen]` comunist` nu va fi acceptat`. În contextul acestei abord`ri strategice, se considera c` orice semn de sl`biciune în managementul acestei situa]ii ar suna ca o invita]ie pentru blocul comunist s` sporeasc` sprijinul acordat Vietnamului de Nord. Din aceast` perspectiv`, consider c` obiectivele politice au fost atinse, chiar dac` r`zboiul, în ansamblul s`u, a fost pierdut, soldându-se cu retragerea for]elor americane din Vietnam [i cu costuri imense în bani [i pierderi de vie]i omene[ti (peste 600 000 de ambele p`r]i). În opera]ia aerian` LINEBACKER II, SUA au pierdut 15 bombardiere B-52 [i 12 aeronave de diferite tipuri. 43 de membri ai echipajelor au fost uci[i sau da]i disp`ru]i în misiune, iar 41 au fost captura]i de nord-vietnamezi. Referitor la succesul opera]iei aeriene LINEBACKER II, care i-a adus pe nord-vietnamezi la masa tratativelor [i a permis încheierea ostilit`]ilor [i retragerea trupelor americane, Henry Kissinger a declarat c` „LINEBACKER II cost` mult mai pu]in decât continuarea r`zboiului, care repezint` cealalt` alternativ`“. Din punct de vedere politic, SUA au reu[it s` ob]in` „o pace onorabil`“, f`r` pierderi excesive.

146 Pagini de istorie militar` Desf`[urarea opera]iei LINEBACKER II În luna august 1972, For]ele Aeriene americane au elaborat documentele de planificare a unei campanii aeriene împotriva Vietnamului de Nord adecvat` pentru angajarea aeronavelor B-52, capabile s` ac]ioneze în orice condi]ii atmosferice, s` transporte o înc`rc`tur` enorm` de muni]ii [i s` demonstreze determinarea SUA pentru ob]inerea unui deznod`mânt favorabil al acestui conflict. În aceste condi]ii, planificatorii au examinat [i au selectat obiectivele de importan]` strategic` a c`ror distrugere s` produc` un impact major asupra Vietnamului de Nord [i, în acela[i timp, s` minimizeze pierderile în rândul popula]iei civile [i al prizonierilor de r`zboi americani din Hanoi. Pentru reducerea victimelor din rândul necombatan]ilor nu s-au planificat lovituri aeriene în zonele cu concentr`ri de popula]ie [i s-a prev`zut utilizarea unor proceduri cu impact minim asupra popula]iei civile. Opera]ia LINEBACKER II s-a declan[at în seara zilei de 18 decembrie 1972, când for]ele aeriene ale SUA au atacat bazele aeriene nord-vietnameze. Au participat la atacurile aeriene toate bombardierele strategice B-52 dislocate la baza aerian` de la Anderson de pe Insula Guam [i la U-Tapao în Tailanda. Ac]iunile aeriene constau, în mod obi[nuit, din peste 50 de raiduri (uneori chiar 90) în 24 de ore, executate cu B-52 asupra principalei zone industriale din Vietnamul de Nord (Hanoi, Hai Phong, Thai Nguyen), aerodromurilor, c`ilor de comunica]ii, g`rilor, industriei grele [i obiectivelor militare. Pentru reducerea pierderilor, bombardierele B-52 au fost angajate în lupt` numai pe timpul nop]ii [i numai înso]ite de o for]` semnificativ` de aeronave pentru sprijinul ac]iunilor aeronavelor destinate execut`rii loviturilor aeriene, securizarea propriilor baze aeriene, anihilarea ap`r`rii aeriene nord-vietnameze prin distrugere sau neutralizare prin bruiaj electronic, precum [i prin executarea cercet`rii aeriene în spa]iul aerian nord-vietnamez. A[adar, opera]ia LINEBACKER II a constat, în esen]`, în concentrarea efortului pe ac]iunile bombardierelor strategice de tip B-52, ceea ce a presupus un proces de planificare care s` se axeze pe concentrarea for]ei de lovire, alegerea cu mare aten]ie a ]intelor, a timpului necesar pentru lovirea acestora, a traseelor de zbor, alocarea aeronavelor tactice de sprijin de lupt` pentru sprijinul aerian al bombardierelor strategice, blocarea aerodromurilor, anihilarea ap`r`rii antiaeriene nord-vietnameze [i contracararea avioanelor de vân`toare nord-vietnameze. Forma]iile de B-52 erau constituite, de regul`, dintr-o „coloan` de 2-7 escadrile“, dispuse la un interval de 5-7 minute. Gruparea aerian` de sprijin de lupt` reprezenta aproximativ 60-70% din totalul aeronavelor participante la raidul aerian [i era destinat` pentru acoperirea neîntrerupt`

147 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 a forma]iilor de B-52 pe toat` durata zborului în spa]iul aerian nord-vietnamez [i, în special, pe timpul atacurilor aeriene. Avioanele de vân`toare F-4 [i F-105 dislocate în bazele aeriene de la Ubon [i Udorn în Thailanda au fost angajate în aceast` misiune f`când jonc]iunea cu grupul de bombardiere deasupra Laosului, în apropierea ora[ului Sam Neua. Misiunea primar` a aeronavelor F-105 consta în descoperirea [i anihilarea sistemelor de ap`rare antiaerian`, permi]ând, astfel, p`trunderea la ]int` [i în zona ac]iunilor de lupt` a bombardierelor B-52. Aeronavele de vân`toare F-4 au asigurat ac]iunile deta[amentului de B-52 [i au ac]ionat în imediata apropiere a forma]iunilor de lupt` de B-52. Grupe independente de 6-8 avioane de vân`toare F-4 au fost destinate pentru blocarea aerodromurilor nord-vietnameze cu 10-15 minute înainte de sosirea în raion a aeronavelor de bombardament B-52 [i pentru generarea norilor de dipoli pe traiectoria de zbor a bombardierelor. A treia caracteristic` de întrebuin]are a avia]iei strategice a constat în alegerea cu deosebit` aten]ie a traiectoriei de zbor a bombardierelor, a direc]iei de angajare a ]intei [i de executare a loviturilor. În acest sens, s-au utilizat, în principal, aeronavele B-52 de la aerodromurile U Tapao [i Andersen, care puteau transporta fiecare, în medie, 9-10 tone de înc`rc`tur` pentru lupt` (27-29 de bombe cânt`rind 340 de kilograme). Traiectoria c`tre ]int` trecea prin zona de alimentare în aer, care era localizat` la est de Filipine [i era calculat` astfel încât s` evitare loviturile executate de nord-vietnamezi cu sistemele de ap`rare antiaerian`. Dup` executarea bombardamentului, aeronavele B-52 se retr`geau, de cele mai multe ori, prin Laos sau prin Golful Tonkin. A patra caracteristic` de angajare a aeronavelor strategice în aceast` confuntare a constat în executarea ac]iunilor de r`zboi electronic de c`tre for]ele americane, f`r` de care bombardierele care evoluau cu vitez` redus` ar fi reprezentat ]inte facile pentru sistemele de rachete sol-aer nord-vietnameze. Bombardierele strategice au fost, de asemenea, întrebuin]ate pentru executarea unor lovituri punctuale împotriva ]intelor situate la sud de paralela 20, unde ap`rarea aerian` nord-vietnamez` era mai slab`. Aceste ]inte erau reprezentate, în principal, de concentr`ri de trupe [i echipament la puncte de trecere, pe rutele de deplasare [i în raioanele de adunare a tehnicii [i personalului. Bombardamentele erau executate de pe traiectorii orizontale la în`l]imi de 10 000-11 000 de metri cu sprijin aerian asigurat cu aeronave de vân`toare F-4 [i de bruiaj EB-66 pe tot traseul c`tre ]int`. La raidul aerian executat asupra ora[ului Hanoi la data de 19 decembrie au participat 66 de aeronave, din care 24 au fost de tip B-52 (figura 1).

148 Pagini de istorie militar` Figura 1: Raidul aerian din 19 decembrie

149 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

16 avioane F-4 au lansat dipoli pentru bruiajul sta]iilor radar de dirijare [i ochire dispuse la sol [i au ac]ionat pentru blocarea aerodromurilor nord-vietnameze, 6 aeronave F-105 au ac]ionat pentru anihilarea ap`r`rii antiaeriene, iar 20 de aeronave F-4 au asigurat ac]iunile bombardierelor B-52. Num`rul total al aeronavelor nu le include pe cele care au participat cu rol de sprijin, dar nu au intrat în spa]iul aerian nord-vietnamez. Este vorba de punctul de comand` aeropurtat EC-135, platformele aeriene de r`zboi electronic (2 EB-66 [i 2 EA-6B), un EC-121 cu radar de cercetare la mare distan]` [i 20-22 de alte diferite tipuri de aeronave de sprijin. Raidul aerian din 26/27 decembrie a reflectat o schimbare în tactica [i concep]ia de planificare a opera]iei (figura 2). Astfel, etapa final` a opera]iei LINEBACKER II a fost planificat` pentru realizarea unei puternice concentr`ri a loviturilor aeriene pe obiectivele Hanoi [i Hai Phong. Au participat 147 de aeronave, din care 63 de bombardiere strategice, 54 de avioane de vân`toare-bombardament F-4, 20 de aeronave F-4 care au lansat dipoli pentru bruiajul sta]iilor radar de dirijare [i ochire dispuse la sol [i au ac]ionat pentru blocarea aerodromurilor nord-vietnameze, iar 10 F-105 au ac]ionat pentru descoperirea [i anihilarea sistemelor de ap`rare antiaerian`. În afara acestora, au participat la opera]ia aerian` aeronave care nu au p`truns în spa]iul aerian nord-vietnamez [i au executat ac]iuni de r`zboi electronic, astfel: 5 aeronave de tip EB-66 [i EA-6B, 2 EC-121H cu radar de cercetare la mare distan]`, un punct de comand` aeropurtat EC-135 [i circa 20-24 de F-4 pentru acoperirea forma]iilor aeriene de atac. Ac]iunile de cercetare [i bruiajul electronic executate de for]ele aeriene americane au reprezentat o component` critic` a opera]iei aeriene LINEBACKER II. Acestea au reu[it scoaterea temporar` din func]iune a sistemelor de dirijare [i lovire nord-vietnameze, dar s-au planificat în limitele unor modele tactice de lupt` care i-au permis p`r]ii nord-vietnameze s` se adapteze [i s` anticipeze iminen]a atacurilor aeriene. Ofi]erii de r`zboi electronic din echipajul aeronavelor B-52 executau, în conformitate cu procedurile stabilite, verificarea aparaturii prin cuplarea sistemelor de bruiaj de la bordul aeronavelor B-52 în întreaga gam` de frecven]e pe timpul deplas`rii c`tre zona de opera]ii pân` la intrarea în zona de descoperire [i nimicire a sistemelor de rachete sol-aer. Aceasta crea pe ecranul radarelor de cercetare nord-vietnameze zone extinse de bruiaj, deconspirând faptul c` forma]iunile de atac aerian se afl` la distan]e de câteva sute de kilometri de obiective [i iminen]a declan[`rii atacurilor aeriene în aproximativ 1/2 or`.

150 Pagini de istorie militar` Figura 2: Raidul aerian din 26 decembrie

151 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Relat`rile participan]ilor la opera]iuni indic` faptul c` nici aliniamentele de cuplare a bruiajului la intrarea în zonele de nimicire ale rachetelor sol-aer nu erau foarte bine stabilite, aceasta executându-se, în unele situa]ii, în afara zonei de eficacitate a sistemelor de bruiaj, ceea ce permitea descoperirea forma]iunilor de atac aerian. De asemenea, s-a constatat faptul c` sistemele de bruiaj de la bordul aeronavelor erau setate pe moduri de lucru prestabilite, f`r` s` se ]in` cont de modul de operare a sistemelor de dirijare a rachetelor sol-aer. Demersurile întreprinse de echipajele de la bordul aeronavelor pentru schimbarea procedurilor de operare în domeniul r`zboiului electronic nu au determinat reconsiderarea acestora, ceea ce, în opinia speciali[tilor, a determinat o rat` crescut` a pierderilor. Bruiajul pasiv executat prin lansarea dipolilor de radioloca]ie [i men]inerea acestuia activ pe toat` durata atacului aerian s-au dovedit extrem de eficiente, ceea ce a demonstrat avantajele utiliz`rii oportune a unor procedee [i mijloace dintre cele mai simple.

* Din punct de vedere militar, LINEBACKER II a reprezentat o campanie aerian` victorioas` din cadrul unui r`zboi pierdut. Pe timpul celor 11 zile de bombardamente devastatoare a fost distrus` cea mai mare parte a ]intelor vizate sau au devenit neoperative, ceea ce a determinat diminuarea semnificativ` a capacit`]ii de lupt` a nord-vietnamezilor. Dup` ani de angaj`ri cu restric]ii a for]elor aeriene în acest conflict, SUA au reu[it s` neutralizeze un sistem de ap`rare antiaerian` modern [i bine organizat. Astfel, se poate considera c` atât obiectivul politic al opera]iei, [i anume constrângerea nord-vietnamezilor s` revin` la masa tratativelor, cât [i obiectivele militare au fost îndeplinite. Acestea au vizat: • Distrugerea industriei de r`zboi [i a infrastructurii de sprijin din Vietnamul de Nord.

152 Pagini de istorie militar`

• Întreruperea aprovizion`rii pe calea maritim` în portul Hai Phong sau pe calea ferat` din China. • Distrugerea sistemului intern de transport nord-vietnamez. În opera]ia aerian` au fost angajate aproape în totalitate vectorii puterii aeriene de nivel strategic [i tactic pentru distrugerea unor ]inte importante, cum ar fi sta]ii radio, artere de comunica]ii, c`i ferate, centrale energetice [i rafin`rii, precum [i aerodromuri dispuse în zona Hanoi/Hai Phong. Din punct de vedere politic, LINEBACKER II a determinat partea nord-vietnamez` s` reia negocierile de pace cu o nou` atitudine, care s-a materializat într-un acord de pace. Tratatul final a fost semnat cu modific`ri nesemnificative fa]` de versiunea anterioar`, propus` în octombrie 1972. Acesta le-a permis americanilor s` termine r`zboiul într-o pozi]ie favorabil`, s`-[i repatrieze prizonierii de r`zboi [i s` asigure Vietnamul de Sud cu privire la sprijinul SUA pentru cauza lor. Din p`cate, acest angajament al administra]iei americane nu a fost respectat pe fondul disputelor politice [i al opozi]iei opiniei publice americane fa]` de implicarea SUA în acest conflict. Chiar dac` opera]ia LINEBACKER II a fost considerat` un succes militar, din analiza modului de execu]ie a opera]iei au rezultat totu[i o serie de deficien]e. Acestea s-au reflectat, în principal, în tactica de întrebuin]are în lupt` a bombardierelor B-52 în primele zile ale opera]iei LINEBACKER II. Aceasta a fost considerat` inflexibil` [i predictibil`, ceea ce explic` num`rul mare de pierderi în aeronave B-52 în primele 8 zile ale opera]iei, fapt ce i-a determinat pe planificatorii americani s` elaboreze rapid noi tactici de angajare a aeronavelor B-52, de o mai mare flexibilitate, [i elemente de noutate pentru realizarea surprinderii. În concluzie, se poate afirma c` opera]ia LINEBACKER II a reprezentat o reu[it` militar` a administra]iei Nixon din urm`toarele considerente strategice: • armonizarea eficient` a intereselor na]ionale, a obiectivelor politice [i a celor militare; • realizarea unui echilibru între avantajele [i limitele puterii aeriene cu pozi]iile politice [i cele ale opiniei publice americane; • utilizarea eficient` [i flexibil` a lec]iilor înv`]ate din opera]iile anterioare [i a doctrinei potrivite pentru atingerea obiectivelor propuse.

Implica]ii doctrinare Opera]ia LINEBACKER II a generat un num`r mare de studii datorit` influen]ei pe care a avut-o asupra doctrinei de întrebuin]are a for]elor aeriene. A rezultat faptul c` executarea opera]iei aeriene: • a fost eficient` în condi]iile unui r`zboi conven]ional; prin urmare, succesul opera]iei LINEBACKER II a fost posibil, deoarece Vitnamul de Nord

153 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

a trecut de la forme asimetrice de lupt` la ac]iuni militare extinse cu caracter conven]ional; • poate fi ineficient`, în condi]iile în care inamicul este preg`tit s` accepte pierderi uria[e în schimbul atingerii obiectivelor finale; • trebuie s` fie corelat` cu abilit`]ile lupt`torilor de executare a anumitor misiuni în condi]ii specifice; • a validat datele de proiectare fundamentale pentru viitoarele bombardiere strategice de tip B-1; • a generat o nou` abordare în proiectarea sistemelor mixte de înarmare cu muni]ie dirijat` [i nedirijat` în cazul oper`rii în condi]ii atmosferice extreme; • trebuie integrat` în câmpul de lupt` multidimensional, cu toate componentele sale [i, în principal, cu cele terestre [i navale, într-o configura]ie care s` asigure sinergia efortului de r`zboi pentru atingerea obiectivelor militare [i politice; • a demonstrat necesitatea gândirii unei noi arhitecturi opera]ionale, care s` permit` executarea opera]iilor multina]ionale întrunite la distan]e strategice, pe baza unor noi ipoteze de lucru referitoare la fizionomia viitoarelor conflicte. Rezultatele adopt`rii acestei noi abord`ri strategice au generat apari]ia, mai târziu, a conceptului CJTF (Combined Joint Task Force), care a fost validat în perioada conflictelor majore angajate de for]ele americane pe timpul c`rora nu s-au mai reg`sit elementele critice [i vulnerabilit`]ile identificate în cadrul opera]iei LINEBACKER II. Succesul ac]iunilor aeriene împotriva Irakului au demonstrat c` for]ele aeriene, bine preg`tite [i echipate, sunt în m`sur` s` influen]eze decisiv desf`[urarea opera]iilor în câmpul de lupt` modern. În numai câteva zile de la declan[area ostilit`]ilor, for]ele coali]iei au fost capabile s` ob]in` libertatea de ac]iune în spa]iul aerian al inamicului concomitent cu anihilarea capacit`]ii acestuia de a opera deasupra teritoriilor din vecin`tatea teatrului de opera]ii. Aceste succese au reprezentat roadele unei perioade de investi]ii [i preg`tiri intense pentru întrebuin]area unor noi capabilit`]i de supraveghere a câmpului de lupt`, de management al luptei, a tehnologiei STEALTH [i a armamentului de înalt` precizie. S-a înregistrat o îmbun`t`]ire dramatic` a posibilit`]ilor for]elor aeriene de localizare, identificare, atac [i executare a ac]iunilor de r`zboi electronic. Acestea trebuie s` se concentreze pe determinarea raioanelor de dispunere [i a direc]iilor probabile de ac]iune ale inamicului, stabilirea obiectivelor de trupe [i teritoriu ap`rate antiaerian, descoperirea elementelor vitale din re]eaua C4ISR destinate pentru conducere, în[tiin]are [i dirijarea avia]iei [i a sistemelor

154 Pagini de istorie militar` de rachete sol-aer, precum [i pe constituirea bazei de date pentru întocmirea EOB (Electronic Order of Battle), neutralizarea prin bruiaj [i distrugerea obiectivelor descoperite prin întrebuin]area armamentului dirijat, anihilarea total` sau par]ial` a ac]iunilor adversarului prin executarea contram`surilor electronice (bruiaj, dezinformare electronic` sau distrugere fizic`), ca [i pe adoptarea oportun` a m`surilor de protec]ie a trupelor proprii. M`surile de r`zboi electronic adoptate pe timpul preg`tirii opera]iei [i pe timpul execut`rii acesteia trebuie s` permit` determinarea coordonatelor sistemelor radar, caracteristicilor acestora, procedeelor de conducere [i dirijare a mijloacelor de ap`rare aerian`, aliniamentelor de cuplare, sectoarelor de întrebuin]are [i regimurilor de lucru. Pe baza acestor date se va putea întocmi, apoi, modelul grafic [i analitic al sistemului ap`r`rii aeriene al adversarului, inclusiv al pozi]iilor sistemelor radar, ale punctelor de comand` [i ale complexelor de rachete sol-aer, precum [i limitele zonelor de nimicire pentru întreaga fâ[ie a ac]iunilor de lupt`. Aceste date le vor permite combatan]ilor s`-[i întrebuin]eze optim for]ele [i mijloacele pe diferite por]iuni ale itinerarului de zbor, la ducerea [i întoarcerea de la ]int`, s` repartizeze judicios for]ele [i mijloacele de r`zboi electronic pentru executarea bruiajului [i dezinform`rii electronice, pentru a-[i proteja aeronavele, precum [i pentru distrugerea fizic` a componentelor ap`r`rii aeriene. O concluzie important` este [i aceea a necesit`]ii echip`rii tehnicii de lupt` cu sisteme de autoprotec]ie [i a întrebuin]`rii pe scar` larg`, pe timpul ducerii opera]iei, a sistemelor de cercetare-avertizare la iradiere [i de lansare a bruiajului pasiv. Consider c`, în condi]iile întrebuin]`rii pe scar` larg` a armamentului dirijat de înalt` precizie [i a sistemelor automate de cercetare-lovire, un rol extrem de important în protec]ia mijloacelor proprii împotriva loviturilor adversarului le va reveni sistemelor automate de cercetare-avertizare [i de lansare a bruiajului pasiv, care trebuie s` reprezinte una dintre cerin]ele opera]ionale de baz` privind echiparea tehnicii militare (blindate, aeronave, nave etc.) pentru cercetarea automat` a semnalelor recep]ionate, clasificarea lor dup` gradul de periculozitate, goniometrarea automat` a surselor de emisie [i avertizarea echipajelor asupra pericolelor. Concomitent, datele de cercetare trebuiau s` fie transmise automat la sta]iile de bruiaj activ de bord [i la dispozitivele de lansare a bruiajului pasiv, executându-se [i manevra antirachet`. Se apreciaz` c`, astfel, se mic[oreaz` substan]ial pierderile, creându-se, totodat`, condi]ii favorabile pentru întrebuin]area, la posibilit`]ile lor maxime, a tehnicii de lupt` [i a armamentului trupelor proprii, cu implica]ii deosebite în ducerea cu succes a opera]iei.

155 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Am încercat, prin analiza unei importante file de istorie militar`, s` identific elemente de interes care trebuie luate în considera]ie la planificarea [i executarea opera]iilor la distan]e strategice [i la generarea for]elor destinate în acest scop. A rezultat faptul c`, în noua arhitectur`, în care elementele opera]ionale, sistemele C4ISR [i misiunile aferente depind într-o m`sur` covâr[itoare de controlul spa]iului electromagnetic în zona de opera]ii, desf`[urarea cu eficien]` a ac]iunilor de r`zboi electronic executate pe timpul preg`tirii [i ducerii opera]iei va reprezenta un element cheie pentru ob]inerea victoriei.

BIBLIOGRAFIE

1. Mark Clodfelter, The Limits of Air Power: The American Bombing of North Vietnam, New York, Free Press, 1989, p. 216. 2. Marvin E. Gettleman [. al., Vietnam and America, New York, Grove Press, 1995, p. 3. 3. George C. Herring, America’s Longest War: The United States and Vietnam, 1950-1975, New York, McGraw-Hill Inc, 1979, p. 282. 4. Dr. Constantin Mo[toflei, Vasile Popa, Întrebuin]area puterii aeriene la începutul secolului XXI. Realit`]i, tendin]e, implica]ii, Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, Bucure[ti, 2005. 5. Richard M. Nixon, Vietnamization, Documentele publice ale pre[edin]ilor SUA: Richard Nixon, 1969, Washington D.C., U.S. Government Printing Office, 1971, pp. 901-909. 6. Robert A. Pape, Bombing to Win: Air Power and Coercion in War, Ithaca, Cornell University Press, 1996, p. 200. 7. Hays W. Parks, Linebacker and the Law of War, Air University Review, vol. XXXIV, nr. 2, ianuarie-februarie, 1983, p. 2. 8. Wallace J. Thies, When Governments Collide: Coercion and Diplomacy in the Vietnam Conflict, 1964-1968, Berkeley, University of California Press, 1980, p. 36. 9. ***, Linebacker II Day to Day, pe site-ul http://members.aol.com/dpoole1272/home/ lbdays.htm 10. ***, Military Analysis Network on Linebacker II, pe site-ul http://www.fas.org/index.html.

156 AC}IUNILE NAVALE DESFQ{URATE PE TIMPUL RQZBOIULUI AMERICAN DE SECESIUNE (I)

Comandor dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO

deea de a adapta o cuiras` de fier pe nave a ap`rut la începutul I secolului al XIX-lea. În anul 1805, Sir William Congrève, inventatorul rachetei, During the American Civil War, care a fost foarte folosit` în timpul numeroaselor from 1861-1865, battleships were widely used. This war was waged, as it is r`zboaie, a propus construirea unor baterii plutitoare well known, between the United States cuirasate de mortiere pentru atacul fort`re]elor and the Southern States, which wanted situate pe litoral. Planurile unor nave protejate to separate and found a Republic printr-o armur` metalic` existau, deja, în Statele Unite, of Confederate States of America. în 1836, iar inventatorul, R.L. Stevens, a proiectat, The United States forces were called, at that time, the Northerner or Federal în 1842, o mare baterie plutitoare, acoperit` de pl`ci forces, because the states from the North din fier forjat. Aceste nave au fost construite, were, without exception, true efectiv, câ]iva ani mai târziu [i, conform p`rerii to the central government inginerului Ericson, ele nu puteau pluti. În 1841, they dominated. The Confederate forces generalul francez Paixhans a preconizat s` le aplice were named the Southern forces, because they represented the southern navelor o cuiras` din fier forjat pentru protec]ia states, which were in favour of slavery. lor împotriva obuzelor. În 1843-1844, comandorul At the beginning of the Civil War, francez Labrousse propunea construirea unei fregate in April 1861, the United States din fier, dotat` cu un pinten [i un motor care s` poat` possessed a small naval force, dezvolta o vitez` mare, având o punte metalic` with a low military value, consisting of 40 steam vessels, none of which being în form` de bolt`; de asemenea, în anul 1845, a battleship. inginerul naval francez Dupuy de Lôme a prezentat guvernului planurile unei fregate cuirasate Keywords: merchant marine; weapons; CONGRESS frigate; projectile care trebuia s` utilizeze for]a aburilor pentru deplasare, având [i vele ca variant` auxiliar`.

Comandor conf.univ.dr. Olimpiu Manuel Glodarenco – directorul Muzeului Marinei Române, Constan]a.

157 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

B`t`lia de la Sinope, din 30 noiembrie 1853, a fost considerat`, în acea epoc`, poate pu]in gre[it, drept demonstra]ia c` focul obuzelor era mortal pentru navele din lemn [i c` era necesar` introducerea cuirasei pe scar` larg`. În aceast` afacere, o escadr` turc` format` din 7 fregate, 3 corvete, 2 vapoare cu zbaturi [i 2 transportoare a fost distrus` de o for]` naval` rus` comandat` de amiralul Nahimov, care cuprindea 6 nave de linie, 2 fregate [i 3 vapoare. Ru[ii au avut o superioritate zdrobitoare, din flota turc` sc`pând doar o singur` nav`. Navele ruse de]ineau peste 200 de piese de artilerie care întrebuin]au obuze, iar turcii nu aveau în dotare niciun astfel de tun. Printre consecin]ele acestei b`t`lii putem aminti interven]ia Angliei [i Fran]ei în r`zboiul dintre Rusia [i Turcia [i decizia luat`, pu]in prea târziu (28 iulie 1854), de c`tre Napoleon III de a construi 5 baterii plutitoare (LAVE, TONNANTE, CONGRÈVE, FOUDROYANTE, DÉVASTATION). Acestea erau nave cu deplasament de 1 600 de tone, capabile s` duc`, singure, lupta împotriva coastelor inamicului, dar lipsite de calit`]i nautice. Navele erau protejate de pl`ci din fier forjat groase de 12 cm, aveau o singur` elice care le permitea s` se deplaseze cu o vitez` de 4 noduri [i erau înarmate cu 16 tunuri cu ]eav` lis` de 56 de livre [i alte dou` piese mai mici. Planurile acestor nave au fost comunicate [i Amiralit`]ii britanice care, nu f`r` oarecare repulsie, a construit dou` serii de câte patru astfel de ambarca]iuni având caracteristici asem`n`toare. Navele primei serii (GLATTON, METEOR, THUNDER, TRUSTY) erau din lemn, cu deplasamente de 1 469 de tone; navele celei de-a doua serii (ETNA, EREBUS, TERROR, THUNDERBOLD) erau din fier, cu deplasamente de 1 850 de tone. Fiecare astfel de nav` avea o cuiras` din fier forjat, cu o grosime de 12 cm, [i erau dotate cu 13, respectiv 16 tunuri. Trei dintre bateriile plutitoate franceze, DÉVASTATION, LAVE [i TONNANTE, au intrat în ac]iune pe 17 octombrie 1855 împotriva marelui fort rus de la Kinburn, care ap`ra intrarea pe Nipru. Acest fort era dispus pe o limb` de teren nisipos, pe direc]ia general` nord-sud. Trupele aliate au debarcat pe acest teren, inten]ionând s` izoleze garnizoana. Cele 3 baterii plutitoare au fost sprijinite de focul unei numeroase [i puternice escadre anglo-franceze, compus` din nave din lemn, canoniere [i nave cu mortiere. Mai mult, for]ele u[oare ale alia]ilor au atacat fortul din spate. Bateriile plutitoare s-au apropiat de obiectiv la o distan]` cuprins` între 830 [i 1 100 de metri [i, dup` patru ore, fortul a fost redus la t`cere, iar ru[ii s-au retras. A doua zi, s-au deplasat asupra fortului Nicolaiev, la nord de intrarea pe Nipru. Pierderile franceze la bordul navelor cuirasate au fost de 2 mor]i [i 15 r`ni]i, iar din partea ru[ilor, de 45 de mor]i [i 130 de r`ni]i. Cuirasa s-a dovedit extrem de eficace împotriva atacului cu tunurile cu ]eava lis` de model vechi [i cu putere redus`. DÉVASTATION a fost lovit de 64 de ori, TONNANTE de 65 de ori [i LAVE de 60 de ori. Bateriile flotante, care erau foarte stabile pe ap`,

158 Pagini de istorie militar` nu au suferit nicio avarie serioas`, doar pe acelea provocate de trei proiectile care au p`truns prin saborduri. Aceste prime nave cuirasate erau dificil de manevrat pe mare, fiind întrebuin]ate, în special, în cadrul opera]iilor costiere, necesitând a fi remorcate. Dar, succesoarele lor imediate, care au fost dotate cu baterii blindate, au avut calit`]i nautice mult îmbun`t`]ite. Pe 4 martie 1858, Fran]a a început construc]ia a patru fregate cuirasate, dintre care prima a fost faimoasa GLOIRE, nav` cu dou` pun]i din lemn, având în`l]at` puntea superioar`, iar bordurile erau asigurate cu pl`ci din fier cu o grosime de 127 mm. Pe puntea principal` erau montate 34 de tunuri de 56 de livre, iar pe puntea superioar` se g`seau 2 obuziere grele cu pivot. Aceste fregate aveau o protec]ie aproape complet` [i motoare cu elice care puteau dezvolta o vitez` de 13 noduri. Amiralitatea britanic` nu a vrut s` r`mân` în urm` [i a demarat construc]ia, în anul 1859, a dou` mari nave cuirasate, WARRIOR [i BLACK PRINCE. Acestea erau nave din fier, cu deplasamente de 1 210 de tone, protejate în mijloc de un blindaj de 125 mm grosime. În conformitate cu proiectul original, navele urmau s` fie dotate cu 26 de tunuri cu ]eav` lis` de 68 de livre instalate în spatele cuirasei pun]ii principale, 8 tunuri de acela[i model în afara cuirasei, 2 tunuri de 68 de livre cu pivot [i 4 tunuri cu înc`rcare pe la culat` pe puntea superioar`. Navele aveau coca împ`r]it` în 92 de compartimente etan[e, aveau o velatur` complet` [i dou` c`ld`ri cu arborele portelice telescopic, pentru naviga]ia cu vele, ]ineau marea foarte bine, iar viteza maxim` era de 14 noduri. Acestea au fost str`mo[ii unei lungi serii de cuirasate britanice. În timpul R`zboiului american de secesiune, din 1861-1865, navele cuirasate au fost întrebuin]ate pe scar` larg`. Acest r`zboi a avut, dup` cum se [tie, drept combatan]i Statele Unite [i Statele din Sud, care doreau s` se separe pentru a întemeia o Republic` a Statelor Confederate ale Americii. For]ele Statelor Unite au fost numite, în epoc`, For]ele Nordiste sau Federale, deoarece statele din nord erau, f`r` excep]ie, fidele guvernului central pe care îl dominau. For]ele Confederate au purtat denumirea de For]ele Sudiste, deoarece reprezentau statele din sud, favorabile sclavagismului. La începutul r`zboiului civil, în aprilie 1861, Statele Unite posedau o marin` de mici dimensiuni, cu o valoare militar` redus`, compus` din 40 de nave cu aburi, dintre care niciuna nu era cuirasat`. Doar 32 dintre acestea puteau fi considerate ca utilizabile, dar 24 se g`seau în sta]ionare peste grani]e [i doar 8 nave erau dislocate în porturile americane. Toate celelalte nave erau veliere din lemn, demodate într-o perioad` a fierului [i vaporilor.

159 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

În ceea ce prive[te organizarea, nu exista un stat major, Departamentul marinei constând dintr-un num`r de birouri independente aflate sub autoritatea unui secretar civil. Num`rul total al ofi]erilor [i personalului era de 7 600. Nivelul instruc]iei era foarte elevat pentru ofi]eri, dar dificultatea avans`rilor [i absen]a unui sistem satisf`c`tor de selec]ie tr`gea înapoi cu mul]i ani eforturile reale ale acestora de a se adapta exigen]elor unui r`zboi. Statele din nord de]ineau o marin` comercial` mare [i [antiere navale importante, având [ansa de a avea un [ef de stat major extrem de capabil, în persoana comandorului Gustavus V. Fox, ofi]er în retragere, care a fost numit subsecretar pentru Marin`. Statele din sud aveau resurse industriale mici, la fel ca [i marina comercial` sau [antierele de construc]ii navale, pentru care era dificil s` confec]ioneze piese din fier foarte groase, fiind lipsite, aproape continuu, de metal sau ma[ini; din punct de vedere financiar, depindeau de exporturile de bumbac. Oamenii albi din sud erau lupt`tori admirabili, curajo[i, plini de ardoare, care suportau, perfect, condi]iile unui r`zboi [i, ceea ce îi determina, era dat de sensul afacerilor; totu[i, când s-a sim]it penuria de fier pentru arme, echipament [i alte materiale necesare, ace[tia au fost, în totalitate, handicapa]i. Prima mare nav` cuirasat` american` a fost MERRIMAC, o veche fregat` din lemn construit` pentru marina Statelor Unite, care a fost incendiat` [i sabordat` la Norkold (Virginia), când [antierul pe care se afla a c`zut în mâinile confedera]ilor. MERRIMAC a fost ref`cut` în mai 1861; deoarece coca a fost doar pu]in avariat`, opera moart` a fost demolat`, construindu-se în locul acesteia o cazemat` cu bordurile înclinate [i extremit`]ile rotunjite, care a fost protejat` cu tole din fier, cu grosime de 5 cm, ob]inute prin laminarea unor [ine de cale ferat`. Au fost montate 10 tunuri: în prova [i în pupa erau 2 piese ghintuite de 185 mm, care puteau fi orientate fie în fa]`, fie în unul din borduri; în fiecare bord erau dispuse câte un tun cu ]eav` ghintuit` de 150 mm [i 3 cu ]eav` lis` de 230 mm. Cu toate acestea, armamentul tr`gea cu proiectile solide, iar obuzele acelei perioade erau nesemnificative împotriva unei cuirase. Nava nu avea niciun catarg, dar avea un co[, iar motorul putea s` o manevreze foarte bine contra curentului. Mai mult decât atât, la prova a fost montat un pinten din fier pe etrava din lemn [i tot în prova se afla un bunc`r protejat de pl`ci din fier. Cuirasa cazematei cobora cu aproape un metru sub linia de plutire, fiind dep`rtat` de coc`. Terminat` în martie 1862, MERRIMAC a fost comandat` de comandorul F. Buchanam [i încadrat` cu 320 de oameni. Când Departamentul Marinei Statelor Unite a aflat c` for]ele confederate construiser` un bastiment cuirasat, a decis s` realizeze nave similare sau superioare.

160 Pagini de istorie militar`

Cea mai faimoas` a fost MONITOR, ale c`rei planuri au fost întocmite de inginerul suedez John Ericsson, care avea ideea de a plasa unul sau dou` tunuri într-o turel` rotativ` cu cuiras` groas`. Aceast` concep]ie fusese, deja, avansat` de comandorul C.P. Coles din marina britanic`, cel care, în anul 1860, a propus construirea unei nave asem`n`toare unei plute pe care s` se instaleze nou` turele rotative în form` de cupol`, con]inând, fiecare, câte o pereche de tunuri. Tot acesta a fost cel care, în 1861, a realizat planurile navei daneze cu dou` turele ROLF KRAKE. Construc]ia lui MONITOR a început pe 25 octombrie 1861 [i a fost terminat` pe 19 februarie 1862. Nava avea un deplasament de 1 225 de tone, iar singura sa turel` era plasat` aproape de centrul acesteia, fiind protejat` de opt pl`ci de fier suprapuse, fiecare, de 25 mm grosime. Turela avea un diametru de aproape 7 metri [i 3 metri în în`l]ime [i se putea roti în jurul unui pivot central, antrenat` de un motor cu aburi, iar sabordurile tunurilor erau închise cu pl`ci grele metalice, când acestea erau retrase. Comandantul navei a fost numit comandorul J.L. Warden, iar echipajul a fost încadrat cu voluntari, deoarece nava era considerat` experimental`, periculoas` [i cu un succes incert. Într-adev`r, MONITOR a fost o nav` care nu avea calit`]ile de a naviga pe mare [i care [i-a terminat glorioasa carier` scufundându-se în larg, în ziua de 29 decembrie 1862, cu 16 oameni la bord, dintr-un echipaj de 65 de marinari. MONITOR, tractat de un remorcher [i înso]it de dou` canoniere mici, a p`r`sit New York-ul pe 6 martie 1862, cu destina]ia Hampton-Roads, unde se a[tepta, în fiecare zi, s` apar` MERRIMAC, [i unde se dislocase un mare num`r de nave de r`zboi ale Statelor Unite pentru a supraveghea intrarea pe James River. Traversarea a scos la iveal` slabele calit`]i nautice ale navei, dar, dup` câteva incidente, în dup`-amiaza zilei de 8 martie, MONITOR a atins baia de la Chesapeake, dar Warden, auzind zgomotul surd al canonadei, s-a întors imediat spre Hampton-Roads, unde a ajuns în aceea[i sear`, dup` apusul soarelui. În aceea[i zi s-a desf`[urat prima confruntare între nave cuirasate [i noncuirasate. Pu]in înainte de amiaz`, pe o mare calm`, MERRIMAC a coborât u[or pe râul Elisabeth cu inten]ia de a ataca vechile nave de r`zboi din lemn ale Statelor Unite care, la solicitarea autorit`]ilor militare, sta]ionau la Hampton Roads. Dou` dintre acestea erau velierul CUMBERLAND, cu 24 de tunuri, [i fregata CONGRESS, cu 50 de tunuri, nave vechi din lemn, cu un echipaj, fiecare, de 800 de ofi]eri [i marinari. Comandorul Buchanam era determinat s` ob]in` un rezultat decisiv [i, pentru aceasta, inten]iona s` utilizeze [i pintenul, poate [i pentru c` praful de pu[c` sau obuzele erau în cantit`]i reduse. În aceste condi]ii, a dirijat pe MERRIMAC direct spre CUMBERLAND, fiind întâmpinat cu un foc violent

161 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 de pe aceast` nav`, de pe CONGRESS, dar [i de la bateriile de artilerie terestre ale Statelor Unite. Spre stupefac]ia spectatorilor nordi[ti, proiectilele rico[au pe cuirasa lui MERRIMAC ca [i cum erau mingi de cauciuc. Din contr`, obuzele trase de pe MERRIMAC au provocat avarii importante navelor din lemn. Buchanam [i-a continuat drumul pân` când l-a pintenat pe CUMBERLAND, f`cându-i o mare gaur` de ap` sub linia de plutire, dup` care s-a retras, l`sând pintenul în coca navei inamice. CUMBERLAND a început, imediat, s` se scufunde, dar echipajul a r`mas la posturi pân` în ultimul moment. În timp ce continua, inutil, s` trag`, MERRIMAC a luat drum spre CONGRESS, care ap`ruse în zon`, în timpul atacului asupra velierului CUMBERLAND [i, încercând s` scape, a e[uat. MERRIMAC s-a pozi]ionat pentru a lovi pe CONGRESS [i, dup` o or`, nava inamic` era cuprins` de fl`c`ri, echipajul fiind nevoit s` arboreze pavilionul alb. Bravura echipajelor acestor dou` vechi nave a avut rezultate importante. În timp ce CONGRESS era scos din lupt`, mareea a început s` coboare [i vântul s` sufle mai puternic, de aceea MERRIMAC s-a îndreptat spre Norfolk, f`r` s` distrug` celelalte trei nave mari din lemn, MINNESOTA, ROAKE [i SAINT-LAWRENCE, care erau, de asemenea, e[uate, fiind la discre]ia navei confedera]ilor. Aceasta nu a suferit nicio avarie serioas`, pierzându-[i doar pintenul, iar dou` tunuri fiind demontate; pierderile au fost de 2 mor]i [i 8 r`ni]i, printre ace[tia din urm` fiind [i comandantul Buchanam. Acesta i-a distrus inamicului dou` nave, omorând 257 de ofi]eri [i marinari [i cauzând panic` la Hampston Roads. În timpul nop]ii, noua nav`, stranie, MONITOR, a ocupat o pozi]ie în fa]a velierului MINNESOTA, pentru a-l proteja împotriva atacului cuirasatului, care se a[tepta s` revin` diminea]a. Confedera]ii au observat lic`rirea incendiului de pe CONGRESS, dar nu au avut idee despre identitatea navei incendiate. De asemenea, când MERRIMAC a revenit, pe 9 martie, la orele 8 ale dimine]ii, sub comanda locotenentului Catesby Jones, îl a[tepta o b`t`lie mai grea decât î[i putea închipui. Jones a pus capul pe MINNESOTA, dar, aproape imediat, Warden l-a plasat pe MONITOR în fa]a acesteia [i, când MERRIMAC a deschis focul, a înaintat spre nava confederat`, ripostând. MERRIMAC a replicat cu artileria dintr-un bord, declan[ându-se, astfel, o b`t`lie singular`, în care niciuna dintre nave nu a putut s` o avarieze serios pe cealalt`. Tunurile de pe MERRIMAC, ale c`ror proiectile erau pu]in solide, au fost incapabile s` perforeze turela de pe MONITOR, iar tunurile cu ]eav` lis` de 270 mm de pe MONITOR au fost, de asemenea, în imposibilitate de a str`punge armura de pe MERRIMAC. Warden a regândit atacul, inten]ionând s` pinteneze pe MERRIMAC. Dar, din cauza faptului c` avea un mic avantaj de vitez`, a ratat

162 Pagini de istorie militar` adversarul, astfel c` cele dou` nave au continuat un duel de artilerie intermitent. MERRIMAC tr`gea cu un bord la fiecare 15 minute, iar MONITOR la fiecare 7 minute, pân` când Jones a hot`rât s`-l abandoneze pe MONITOR [i s` scufunde pe MINNESOTA. În timp ce evolua în jurul acesteia din urm`, MERRIMAC a e[uat, r`mânând imobilizat aproximativ 15 minute la oarecare distan]` de MINNESOTA. Când s-a pus, din nou, pe linia de plutire, comandantul Jones a reluat manevra de abordaj; dar, nava sa era extrem de grea [i dificil de manevrat într-un [enal îngust [i pu]in adânc. MONITOR, mai rapid [i mai manevrier, a putut s` se sustrag` violen]ei [ocului, singurul rezultat fiind o important` gaur` de ap` cauzat` de etrava lui MERRIMAC în bordul cuirasat al lui MONITOR. Câteva minute mai târziu, navele s-au separat. Trecuser` dou` ore de când cele dou` nave se confruntau, f`r` ca vreuna dintre ele s` o scoat` din lupt` pe cealalt`. MONITOR, care î[i epuizase muni]ia din turel`, s-a retras pentru o nou` aprovizionare. Confedera]ii, foarte intriga]i de aceast` retragere, au considerat c` nava inamic` era avariat`, fiind, de asemenea, mira]i când a revenit în lupt`. La 11.30, s-a apropiat, din nou, de MERRIMAC [i b`t`lia a reînceput. Dar, artileri[tii sudi[ti au schimbat tactica, dirijând focul asupra postului de comand` de pe MONITOR, rezultatul neîntârziind s` apar`: Warden a fost fulgerat [i orbit temporar de un obuz care a explodat în fa]a unei ferestre prin care comandantul privea în afar`. R`nit de teribilul suflu, acesta a avut prezen]a de spirit s` ordone ca nava s` gireze imediat. MONITOR s-a \ntors în ape cu funduri mici, unde MERRIMAC nu putea s` ajung`, sta]ionând aproape 20 de minute, sudi[tii presupunând c` a fost, definitiv, scos din lupt`. În continuare, MERRIMAC s-a îndreptat spre bateriile instalate la Norfolk, deoarece nu avea nicio [ans` s` distrug` navele cu corp din lemn ale Statelor Unite care erau e[uate într-un intrând unde nu puteau fi ajunse. MONITOR a mai tras unul sau dou` lovituri dup` inamic, dup` care s-a retras lâng` MINNESOTA, pân` când aceasta a reu[it s` se pun` pe linia de plutire. Astfel, prima confruntare între nave cuirasate s-a terminat cu rezultat nul. Niciuna dintre acestea nu a avut avarii grave [i niciuna nu a putut-o distruge pe cealalt`, deoarece le lipsea puterea ofensiv`. MONITOR a suportat 22 de lovituri, din care 2 asupra cazematei de comand`, 9 asupra turelei, 8 asupra cuirasei din borduri [i 3 asupra pun]ii. MERRIMAC a fost atins de 20 de ori, dar cuirasa nu a fost perforat`, iar ceea ce a fost deteriorat a fost reparat cu rapiditate. Totu[i, toate ambarca]iunile au fost distruse, co[ul stricat, iar 11 oameni au fost r`ni]i. MONITOR a avut, de asemenea 6 r`ni]i, niciunul în mod serios, în afar` de comandantul Warden.

163 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

O lun` mai târziu, pe 11 aprilie, MERRIMAC a revenit în zon`, fiind complet ref`cut [i având în dotare proiectile solide pentru tunurile sale; dar, de aceast` dat`, for]ele Statelor Unite au refuzat lupta, deoarece câteva ambarca]iuni ale confedera]ilor, sub protec]ia artileriei lui MERRIMAC, au reu[it s` scufunde unele nave mici la Newport News. MERRIMAC a amenin]at, permanent, comunica]iile armatei generalului Mac Clellan care opera în interiorul Peninsulei Yorktown. MONITOR era singurul bastiment capabil s` ]in` în [ah cuirasatul sudi[tilor, iar când a acceptat confruntarea, turela sa a fost expus` unui foc care, probabil, a perforat-o, întâlnirea terminându-se în dezavantajul s`u. Se poate aprecia, astfel, c` MONITOR a salvat Statele Unite. F`r` prezen]a sa în ac]iune, toate for]ele navale de la Hampton Roads puteau fi distruse sau împr`[tiate, iar blocada asupra sudi[tilor for]at`. Faimoasa carier` a lui MERRIMAC s-a terminat pe 11 mai 1862, când a e[uat pe timpul evacu`rii de la Norfolk, în urma ac]iunilor lui Mac Cellan. * |n partea a doua a materialului, autorul continu` prezentarea principalelor ac]iuni navale desf`[urate pe timpul r`zboiului american de succesiune.

BIBLIOGRAFIE

1. Christopher Chant, Warships of the 20th Century, Tiger Books International, Londra, 1996. 2. Christopher Chant, The History of the World’s Warships, Regency House Publishing, 2001. 3. Raimondo Luraghi, A History of the Confederate Navy, Naval Institute Press, Annapolis, 1996. 4. Alfred Thayer Mahan, The Influence of Sea Power upon History, Londra, 1965. 5. Ilie Manole, Ioan Damaschin, Confrunt`ri navale, Editura Militar`, Bucure[ti, 1988. 6. James L. Nelson, Reign of Iron: The Story of The First Battling Ironclads, The Monitor and The Merrimack, HarperCollins, New York, 2004. 7. R.R. Palmer, Joel Colton, A History of the Modern World, McGraw-Hill, Inc., New York, 1984. 8. Jay W. Simson, Naval Strategies of The Civil War: Confederate Innovations and Federal Opportunism, Cumberland House, Nashville, 2001.

164 ADAPTQRI ALE POLITICII EXTERNE {I DE APQRARE A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 29 AUGUST 1936 – 6 SEPTEMBRIE 1940 – o radiografie a politicii de „balans“ între marile puteri – (IV)

Colonel Dan PRIS~CARU

During his term as head Grigore Gafencu [i politica of the Ministry of Foreign Affairs de „echilibru“ între Marile Puteri (21 December 1938-1 June 1940), Grigore Gafencu, one of the best (21 decembrie 1938 – 28 mai 1940) Romanian interwar diplomats, Personalitate bine cunoscut` pentru vederile acted diligently to keep Romania sale pro-occidentale, figur` de elit` a vie]ii out of the totalitarian power blocs of Europe: Nazi Germany and Soviet intelectuale române[ti [i negociator experimentat, Union. Grigore Gafencu prelua portofoliul Externelor, In this regard, he put in place meritorious foreign policy operations la 21 decembrie 1938, într-un moment în care situa]ia like the European diplomatic tour diplomatic` a României nu era „de invidiat“117. during April-May 1940 (visits to Berlin, Brussels, London, Paris, Rome Colonel Dan Pris`caru – analist militar în cadrul Ministerului and Vatican) and the steps to create the Balkan Bloc and the Block Ap`r`rii Na]ionale. 117 of Neutrals during the autumn of 1939. Adrien Thierry, ambasadorul Fran]ei la Bucure[ti, men]iona Wermacht’s swift victories într-un amplu raport din 8 ianuarie 1939 c`, întrucât politica on the Western Front in May 1940 de expansiune german` p`rea a se îndrepta c`tre Est, guvernul led the leadership in Bucharest de la Bucure[ti era foarte preocupat s`-[i amelioreze pozi]ia to abandon, starting with 28 May 1940, extern` [i aceasta „chiar cu pre]ul unor anumite concesii“. the policy of neutrality and ”balance” Astfel, diplomatul francez sublinia: „Izolat` [i în imposibilitatea between the Great Powers, which was de a se gândi s` opun` singur` o rezisten]` eficient` promoted by Gafencu, and to adapt împotriva unui pericol extern, România încearc` în primul rând to the new geopolitical and geostrategic s` anuleze sau s` atenueze, pe cât posibil de rapid, animozit`]ile realities of the continent. care continu` s` existe între ea [i anumi]i vecini, precum [i s` înt`reasc` Keywords: policy of “balance” o prietenie prea slab` cu al]ii“. În acest sens, Adrien Thierry nota between the Great Powers; European c` raporturile cu URSS erau „într-un punct mort“, cele cu Polonia diplomatic tour; failure of the Balkan – de la e[ecul întrevederii de la Gala]i din noiembrie 1938 – Bloc and the Block of Neutrals; „dintre cele mai reci“, cele cu Ungaria st`teau sub semnul e[u`rii adaptation of Romanian foreign policy acordurilor parafate la Bled [i a preten]iilor revizioniste to the German power factor asupra Transilvaniei, cele cu Iugoslavia nu erau „f`r` nori“, cele cu Bulgaria – în condi]iile în care speran]ele legate de acordul

165 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

În interviul radiofonic din 29 decembrie 1938, Grigore Gafencu prezenta liniile directoare ale politicii externe române[ti. În esen]`, acestea se refereau la men]inerea „echilibrului“ între Marile Puteri, sprijinul României pentru orice efort de apropiere între Marile Puteri europene [i o mai mare importan]` acordat` rela]iilor cu Germania, care, dup` Conferin]a de la München din 29-30 septembrie 1938, avea „o nou` însemn`tate“ pentru România118. În cadrul eforturilor de men]inere a pozi]iei de neutralitate [i echilibru între Marile Puteri, la sfâr[itul anului 1938 [i începutul anului 1939 au fost desemna]i noi reprezentan]i diplomatici ai României la ambasadele din Fran]a, Marea Britanie [i Germania. Astfel, Gheorghe T`t`rescu a fost numit ambasador la Paris, Viorel Tilea a ocupat postul de la Londra, iar Radu Crutzescu a fost desemnat ambasador la Berlin. În condi]iile în care spa]iul central [i sud-est european a reprezentat întotdeauna o miz` geopolitic` [i economic` în jocurile de interese ale Marilor Puteri (Anglia, Fran]a, Germania, Rusia [i Italia), Gafencu era convins c` România avea de îndeplinit o misiune european` prin men]inerea p`cii în bazinul dun`rean [i printr-o diploma]ie de echilibru între ace[ti factori de putere cu interese divergente. „Lini[tirea Germaniei, venirea în întâmpinarea nevoilor ei economice în numele unei solidarit`]i europene bine în]elese, profitarea de bunele dispozi]ii ale Rusiei Sovietice, men]inerea unui contact amical [i încrez`tor cu Puterile occidentale, angajându-le s` joace în Est un rol necesar p`cii generale [i echilibrului european [i încercarea de a gr`bi evolu]ia normal` a unei Antante Balcanice solidare [i independente...“ constituiau coordonatele esen]iale de politic` extern` avute în aten]ie de remarcabilul diplomat român119. În opinia noastr`, direc]iile de politic` extern` prezentate de Gafencu reprezentau obiective majore, ambi]ioase, echilibrate, de amplitudine de la Salonic e[uaser` – erau umbrite de revendic`rile teritoriale ale Sofiei asupra Dobrogei, cele cu Cehoslovacia – „singurele prietene[ti [i bazate pe încredere“. Ca urmare, Thierry constata c` România, con[tient` c` doar îmbun`t`]irea rela]iilor cu ]`rile mici [i mijlocii vecine era insuficient`, era nevoit` s` priveasc` spre Marile Puteri. Deoarece Fran]a [i Marea Britanie se g`seau la o mare distan]` [i faptul c` la Bucure[ti se considera c` Germania avea un avans considerabil fa]` de acestea în domeniul înarm`rii, Grigore Gafencu era tentat s` caute împotriva expansiunii naziste în Europa „un sprijin eventual complementar [i mai imediat chiar la Italia, partenerul s`u de Ax`“ (Documents Diplomatiques Français – D.D.F., 2-ème série, XIII, D.316, Adrien Thierry c`tre Georges Bonnet, ministrul de Externe, 8 ianuarie 1939, pp. 566-570, apud Georgiana-Margareta Scurtu, Rela]iile interna]ionale în contextul celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Studiu de caz: Rela]iile României cu Fran]a (octombrie 1938 - iunie 1940), Editura Institutul Cultural Român, Bucure[ti, 2006, pp. 45-46. 118 AMAE, fond 71/România, vol. 5, pp. 500-505, Prezentarea radiofonic` a lui Grigore Gafencu la Radio Bucure[ti, 29 decembrie 1938; ibidem, vol. 6, p. 4; Universul, 31 decembrie 1938. 119 Institutul Na]ional pentru Memoria Exilului Românesc, Provocarea Europei. Exilul elve]ian al lui Grigore Gafencu 1941-1957, Edi]ie, studiu introductiv [i note de Claudia Chinezu, Editura Pro Historia, Bucure[ti, 2004, p. 26.

166 Pagini de istorie militar` european`, destinate mai degrab` vremurilor normale [i unor guverne [i lideri ra]ionali [i nu realit`]ilor geopolitice ale acelor ani. Astfel, prima direc]ie major` de politic` extern` urm`rit` de Grigore Gafencu dup` preluarea portofoliului Externelor a constituit-o normalizarea rela]iilor diplomatice [i intensificarea cooper`rii economice cu Germania. Situa]ia dintre cele dou` ]`ri continua s` fie deosebit de tensionat`. Hitler nu-i ierta regelui Carol al II-lea asasinarea liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, eveniment care avusese loc la doar câteva zile dup` întrevederea celor doi [efi de stat de la Berchtesgaden. Berlinul era agasat de faptul c` lichidarea [efului Mi[c`rii Legionare putea fi interpretat` în anumite medii ca un act executat cu acordul autorit`]ilor Reich-ului. Robert Coulondre, ambasadorul Fran]ei la Berlin, transmitea la Paris, la începutul lunii februarie 1939, faptul c` Germania avea s` supun` Bucure[tii „unui regim de du[uri sco]iene, f`r` a-[i înceta eforturile în vederea debaras`rii de Carol al II-lea, considerat de nazi[ti ‹‹o paia]`››, tras de sfori de democra]ii [i evreimea interna]ional`“. De asemenea, Coulondre semnala c` „Hitler s-ar fi exprimat în mai multe rânduri în termeni violen]i referitor la acest ‹‹Hohenzollern degenerat››“, iar în mediile de partid naziste se spunea în mod curent c` „Führer-ul are s` scape de Carol, a[a cum a f`cut cu Benes“.‹ Totodat`, ambasadorul francez reamintea Quai d’Orsay-ului c` Reich-ul dispunea de un mijloc de presiune suplimentar asupra României, [i anume cel al instig`rii Ungariei [i Bulgariei de a-[i intensifica ac]iunile revizioniste la adresa statului român120. Pe acest fond de rela]ii tensionate între Berlin [i Bucure[ti, la jum`tatea lunii martie 1939 se produce, dup` cum este bine cunoscut, actul final al lichid`rii statului cehoslovac. Marcat profund de invadarea Cehoslovaciei de c`tre trupele Reich-ului, Carol al II-lea nota în Jurnalul s`u, la 15 martie 1939, c` evenimentul constituia o „lovitur` de teatru…, cea mai nemaipomenit` din istorie“. {i ad`uga: „Aceast` nou` stare de lucruri [i completa inac]iune a Fran]ei [i a Angliei, care, în timpurile din urm`, p`reau c` reveniser` din starea amorf` [i parc` nu mai voiau s` admit` noi înc`lc`ri ale germanilor, dau mult de gândit [i cer din partea noastr` o revedere a atitudinii politicii noastre externe. Reiese hot`rât c` Germania a fost de acord cu ac]iunea Ungariei, care, dup` unii, nu joac` decât un rol de avangard` a expansiunii germane [...]. Polonii ne-au tr`dat, c`ci, f`r` a ne încuno[tin]a, s-au în]eles cu ungurii asupra ocup`rii de c`tre ei a Ucrainei Subcarpatice“121.

120 D.D.F., 2-ème série, XIV, D.8, Robert Coulondre c`tre Georges Bonnet, ministrul de Externe, 1 februarie 1939, pp. 13-19. 121 Regele Carol al II-lea al României, Însemn`ri zilnice, vol. II, Edi]ie îngrijit`, note, glosar [i indice Nicolae Rau[, Studiu introductiv de Ioan Scurtu, Editura Scripta, Bucure[ti, 2003, p. 36.

167 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Profitând de noua situa]ie creat`, Berlinul a intensificat presiunile asupra României în vederea încheierii unui nou tratat economic asupra c`ruia se purtau discu]ii de mai multe luni. Documentul va fi semnat la 23 martie 1939 într-o atmosfer` de incertitudine [i îngrijorare a p`r]ii române fa]` de evolu]iile politice [i militare din Europa. Atât în opinia unor factori de decizie interni122, cât [i a unor observatori str`ini, acordul economic nu a subjugat economia româneasc` celei germane, a[a cum se sus]inea în anumite cercuri politice, ci, dimpotriv`, era de natur` „s` aduc` beneficii importante sud-estului Europei“123. Cu toate c` acordul trasa liniile viitoarei colabor`ri româno-germane în domeniul agriculturii, industriei, exploat`rii resurselor naturale [i al consolid`rii infrastructurii, problema unui eventual monopol al Germaniei asupra exporturilor române[ti nu era pus` în discu]ie. Relevant în acest sens este primul articol al tratatului, care prevedea c`, „în plan economic, vor fi luate în considerare, pe de o parte, posibilit`]ile de dezvoltare a economiei române[ti [i necesit`]ile interne, precum [i p`strarea rela]iilor economice ale României cu alte ]`ri“124. Acordurile comerciale încheiate cu Fran]a, la 31 martie 1939, [i cu Marea Britanie, la 11 mai 1939, constituiau, potrivit istoricului Andreas Hillgruber, o dovad` elocvent` c` Germania nu de]inea monopolul economiei române[ti. De asemenea, Hillgruber sus]ine c` în]elegerile economice încheiate cu Marea Britanie [i Fran]a corespundeau mai pu]in „necesit`]ilor rela]iilor economice ale României“, ele fiind, în primul rând, contram`suri politice ale celor dou` state occidentale întreprinse de comun acord cu guvernul român125. Grigore Gafencu aprecia Acordul economic germano-român din 23 martie drept o „necesitate de ordin politic“, menit` s` contribuie la normalizarea rela]iilor diplomatice bilaterale126. Evenimentul a fost urmat, în intervalul 18-20 aprilie 1939, de vizita lui Grigore Gafencu la Berlin, unde a avut întrevederi cu Hitler, Göring [i Ribbentrop. Prezenta interes faptul c` Gafencu era cel dintâi ministru de Externe al României dup` Marea Unire din 1918 care vizita Germania, momentul având, astfel, [i o conota]ie simbolic`. Este de analizat [i de reflectat dac` aceast` manier` de abordare a rela]iilor de politic` extern`, între 1919 [i 1939, cu aceast` mare putere

122 Într-un discurs în fa]a Înaltului Consiliul al Frontului Rena[terii Na]ionale, la 27 martie 1939, Armand C`linescu sus]inea c` acordul aducea mari beneficii agriculturii [i industriei române[ti. De asemenea, premierul român nota în Jurnalul s`u, la 1 aprilie 1939, c` acordul economic cu Germania s-a efectuat „pentru a câ[tiga timp [i unele avantaje economice, nu pentru a ne apropia politic de Germania“, Armand C`linescu, Însemn`ri politice 1916-1939, edi]ie îngrijit` [i prefa]at` de dr. Al.G. Savu, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1991, p.412. 123 AMAE, fond 71/1939 E 911, pp. 116-121. 124 DGFP, D, 6. doc. nr. 78. 125 Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol [i Mare[alul Antonescu. Rela]iile germano-române (1938-1944), Edi]ie [i studiu bibliografic de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1994, pp. 81-82. 126 Grigore Gafencu, Politica extern` a României, Editura Luceaf`rul S.A., Bucure[ti, 1939, pp. 28-29.

168 Pagini de istorie militar` european` a fost cea mai bun` variant` de sus]inere [i promovare a intereselor române[ti. În timpul întâlnirii cu Hitler, acesta l-a asigurat pe demnitarul român c` Germania nu va sus]ine revendic`rile maghiare fa]` de România, cu condi]ia ca Reich-ul s` poat` conta pe „prietenia“ României127. Referitor la garan]iile anglo-franceze acordate României, la 13 aprilie 1939, Hitler le-a considerat ca lipsite de eficacitate [i a ad`ugat: „Cunosc sl`biciunea voastr` (a românilor – n.n.) pentru Fran]a. Nu m` voi formaliza îns`. Cu totul alta ar fi atitudinea mea dac` ar urma s` participa]i al`turi de sovietici la vastul plan de încercuire a Germaniei pe care îl preg`te[te guvernul de la Londra. Un astfel de plan pune în pericol existen]a Reich-ului; suntem deci[i s` ne ap`r`m prin toate mijloacele“128 . Observând c` ministrul român de Externe nu era deloc o persoan` potrivit` pentru sus]inerea politicii Reich-ului, Hitler a declarat ulterior c` Gafencu era un om „în care nu se putea avea încredere“129. În cadrul turneului diplomatic european întreprins de Grigore Gafencu în perioada aprilie-mai 1939, vizitei diplomatice de la Berlin i-au succedat cele de la Bruxelles (21-22 aprilie), Londra (23-26 aprilie), Paris (27-29 aprilie), Roma [i Vatican (29 aprilie-3 mai). Aceast` misiune complex`, cu caracter explorator, a fost poate cel mai dificil turneu efectuat de un ministru de Externe al României din întreaga perioad` interbelic`. Vizita a inclus atât principalele state aliate României, cât [i cele dou` mari state revizioniste, Germania [i Italia. Practic, consult`rile întreprinse – care au fost cele mai importante, dar [i ultimele întrevederi ale unui înalt oficial de la Bucure[ti cu Marile Puteri democratice occidentale înainte de izbucnirea r`zboiului – au avut scopul de a expune, înc` o dat`, principiile directoare ale politicii externe române[ti, de a insista asupra semnifica]iilor garan]iilor anglo-franceze, precum [i de a ob]ine angajamente privind men]inerea integrit`]ii teritoriale a ]`rii din partea liderilor de la Berlin [i Roma. Carol al II-lea sintetiza în Jurnalul s`u, la 15 aprilie 1939, dificila misiune a lui Grigore Gafencu: acesta nu trebuia „s` se angajeze cu nimic, totu[i, dac` va putea ob]ine de la germani o declara]ie de garan]ie ca aceea a anglo-francezilor, va fi foarte bine“130. În Belgia, Grigore Gafencu a constatat c` exista aceea[i atmosfer` de angoas` [i de team` care se reg`sea [i în România [i care era specific` oric`rei ]`ri mici aflate în fa]a colosului german. Din discu]iile purtate, Gafencu a tras concluzia

127 Grigore Gafencu, Ultimele zile ale Europei. O c`l`torie diplomatic` întreprins` în anul 1939. Traducere de Rodica Mihaela Scafe[, Prefa]` [i note: Cornel I. Scafe[, Editura Militar`, Bucure[ti, 1992, p. 78. 128 Ibidem. 129 Andreas Hillgruber, op. cit., p. 274. 130 Regele Carol al II-lea al României, op. cit., p. 69.

169 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 c` regele Leopold se iluziona sperând c` doar printr-o politic` „independent`“ va reu[i s` evite eventuala ocupa]ie militar` a Belgiei131. Întrebat de suveranul belgian ce a[tepta România de la garan]iile unilaterale acordate de Marea Britanie [i Fran]a la 13 aprilie 1939, Gafencu a r`spuns c` ]ara sa a urm`rit atragerea prezen]ei Puterilor occidentale în Europa Central` [i de Sud-Est pentru a preveni o hegemonie german` în zon` [i, în acela[i timp, adoptarea unei politici „rezervate“ [i „prudente“ în raport cu politica de for]` dus` în regiune de c`tre Reich132. La Londra, Gafencu a fost primit de premierul Neville Chamberlain [i de ministrul de Externe, Lordul Halifax. Gafencu [i-a exprimat convingerea c` libertatea de care se mai bucurau ]`rile Europei Centrale [i de Sud-Est nu putea fi ap`rat` doar prin garan]ii politice133. Ar`tând c` exista un pericol real ca ]`rile din aceast` regiune s` intre sub controlul Germaniei, Gafencu [i-a asumat calitatea de purt`tor de cuvânt al tuturor ]`rilor din În]elegerea Balcanic`, ce doreau o mai mare implicare a Puterilor occidentale pe pie]ele economice din Europa Central` [i de Sud-Est134. În acest context, [eful diploma]iei române[ti a ]inut s` precizeze c` acordul economic din 23 martie 1939 nu afecta interesele economice ale României135. Lordul Halifax i-a r`spuns ministrului român c`, pentru înt`rirea securit`]ii statelor care se sim]eau direct vizate de pericolul german, guvernul britanic avea în vedere crearea unui sistem de securitate regional, garantat de Londra, Paris [i Moscova, sens în care Foreign Office-ul derula negocieri directe, la Moscova, [i indirecte prin intermediul Turciei136. De la Londra, Grigore Gafencu va pleca decep]ionat de lipsa de hot`râre a britanicilor [i de insuficien]a asigur`rilor acestora privind înzestrarea cu armament, muni]ii [i piese de schimb a Armatei Române137. La Paris, unde s-a aflat între 27 [i 29 aprilie 1939, Grigore Gafencu a avut întrevederi cu Albert Lebrun, pre[edintele Fran]ei, Edouard Daladier, [eful guvernului francez, Georges Bonnet, ministrul de Externe, precum [i cu importan]i oameni politici. În discu]iile cu oficialii francezi, Gafencu a subliniat faptul c` politica diplomatic` a României era „în mod esen]ial inspirat` de dorin]a de a câ[tiga timp [i de a evita orice ruptur` de echilibru“. Cu acest prilej, Gafencu a atras în mod special aten]ia lui Georges Bonnet asupra avertismentului Führer-ului: „România nu trebuie

131 Grigore Gafencu, Ultimele zile..., op. cit., p. 97. 132 Ibidem, pp. 97-98. 133 Ibidem, p. 126.Vezi [i Viorica Moisuc, Premisele izol`rii politice a României, 1919-1940, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1991, pp. 359-360. 134 Ibidem, p. 127. 135 Ibidem, pp. 127-128. 136 Ibidem, p. 129. 137 Andrei Lucaci, Grigore Gafencu [i unitatea Europei, Editura PsyHelp, Bac`u, 2007, p. 69.

170 Pagini de istorie militar` s` se sprijine pe URSS împotriva Germaniei“. Precizarea avea rolul de a în[tiin]a Parisul asupra faptului c`, pentru a nu provoca Berlinul, guvernul de la Bucure[ti nu dorea s` se extind` [i la Uniunea Sovietic` garan]iile unilaterale acordate României de Fran]a [i Marea Britanie. De la oficialii francezi, Grigore Gafencu nu a ob]inut niciun fel de asigur`ri suplimentare pentru România138. Concluzia principal` a vizitei la Paris a fost aceea c` în Fran]a exista o real` stare de nelini[te [i îngrijorare fa]` de ac]iunile Germaniei. Guvernul Daladier se temea c` „un r`zboi ar fi fatal Fran]ei“, întrucât aceasta „risca s` suporte singur` sau aproape singur` [ocul armatelor inamice (germane – n.n.)“. Ca urmare, în opinia guvernului francez, un acord cu Rusia era „unica solu]ie capabil` de a abate catastrofa“139. Dup` vizita la Roma, unde a fost primit de Ciano, Mussolini [i Victor-Emmanuel, Grigore Gafencu, punând în balan]` argumentele Germaniei, pe de o parte, [i ale Italiei, pe de alt` parte, va constata c`, „dintre cei doi parteneri ai Axei, unul voia s` r`stoarne echilibrul lumii în favoarea lui, cel`lalt spera s` salveze chiar acest echilibru în avantajul lui“140. Încercând s` trag` o concluzie din tot ceea ce v`zuse [i auzise în capitalele vizitate, Gafencu [i-a dat seama c` r`zboiul nu mai putea fi evitat [i c` Europa se îndrepta spre iminenta catastrof`141. Ajuns în Cetatea Etern`, ministrul român de Externe a fost primit de Papa Pius XII, care i-a înt`rit aceast` convingere pesimist`. Suveranul pontif i-a m`rturisit cu triste]e lui Gafencu c`, într-o lume care se preg`tea de r`zboi, for]ele spirituale nu vor mai avea niciun efect, iar singura misiune care îi mai r`mânea era de a salva valorile sufletului [i ale con[tiin]ei de la distrugere142. În ceea ce prive[te obiectivul înt`ririi [i extinderii În]elegerii Balcanice, Gafencu a reluat eforturile predecesorului s`u, Nicolae Petrescu-Comnen, [i a ac]ionat pentru dezvoltarea acestui aranjament de securitate regional`. Este semnificativ faptul c` prima ]ar` vizitat` de Gafencu, dup` numirea sa la conducerea ministerului de Externe, a fost Iugoslavia, la începutul lunii februarie 1939. Ea a avut ca efecte prelungirea alian]ei româno-iugoslave [i confirmarea pozi]iei celor dou` ]`ri fa]` de politica revizionist` a Ungariei. Dezvoltarea rela]iilor dintre mini[trii de Externe ai ]`rilor din În]elegerea Balcanic` a fost concretizat` prin mai multe reuniuni la nivel regional [i bilateral: la 19 februarie 1939,

138 Ibidem, p. 71. 139 Grigore Gafencu, Ultimele zile..., op. cit., p. 147. 140 Ibidem. 141 Ibidem, p. 176. 142 Ibidem, pp. 177-178.

171 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Grigore Gafencu a prezidat cea de-a VII-a sesiune a Consiliului Permanent al În]elegerii Balcanice, care a avut loc la Bucure[ti; la 9 aprilie 1939, a fost primit la Istanbul, iar la 10 iunie 1939, la Ankara; în toamna aceluia[i an s-au purtat discu]ii româno-iugoslave; la 4 februarie 1940, mini[trii de Externe ai În]elegerii Balcanice s-au reunit, din nou, la Belgrad, iar la întoarcere, ministrul turc s-a oprit la Sofia pentru a încerca s` solu]ioneze revendic`rile teritoriale bulgare. Aceast` suit` de evenimente diplomatice a eviden]iat, în principal, dou` aspecte: exista o preocupare comun` pentru securitatea regional`, dar, în acela[i timp, era tot mai evident` lipsa de unitate între ]`rile interesate, care evitau s`-[i asume angajamente de natur` juridic` într-un sistem comun de ap`rare. Practic, acesta a fost punctul nevralgic al În]elegerii Balcanice. Evaluând comparativ organiza]iile bazate pe filozofia securit`]ii colective, Gafencu constata, cu o umbr` de fatalism, c` „Antanta Balcanic`, la fel ca Societatea Na]iunilor, nu a creat din timp organe care s` poat` decide [i ac]iona în numele tuturor. Pruden]a, egoismul na]ional al fiec`rui stat, convingerea c` având pu]in` îndemânare se poate sc`pa de pericolul care îi amenin]` pe vecinii sì, teama de a-[i epuiza for]ele pentru o cauz` care nu îl privea direct [i de a se g`si dezarmat în momentul în care nenorocirea b`tea la poarta sa, erau tot atâtea motive care au împiedicat inevitabil organizarea unei rezisten]e comune“143. Aceste concluzii privind precaritatea func]ion`rii sistemului de securitate regional` în zona Balcanilor vor fi reconfirmate de e[ecul cre`rii, în toamna anului 1939, a proiectelor Blocul balcanic [i Blocul neutrilor. Astfel, în urma agresiunii germane asupra Poloniei, la 1 septembrie 1939, guvernul român a propus celorlalte ]`ri din În]elegerea Balcanic` s` constituie un Bloc balcanic144. Reluând încerc`rile anterioare ale mini[trilor români de Externe, Gafencu a desf`[urat o intens` activitate pentru cooptarea Bulgariei în aceast` construc]ie de securitate regional145. Pentru a g`si o solu]ie la preten]iile teritoriale bulgare, Gafencu s-a întâlnit cu omologul sù iugoslav, la 19 septembrie 1939, la Jebel. Bulgariei i se cerea s` se supun` angajamentelor [i obliga]iilor din În]elegerea Balcanic`, s` contribuie la unitatea balcanic` [i s`-[i asume responsabilitatea men]inerii de rela]ii amicale cu vecinii sì146. Dar, nu s-a ajuns la un rezultat favorabil, în special din cauza revendic`rilor bulgare fa]` de Grecia. În urma e[ecului Blocului balcanic, guvernul român a ini]iat, la 28 octombrie 1939, un alt proiect, sub forma Blocului neutrilor, care s` includ` ]`rile În]elegerii Balcanice,

143 Grigore Gafencu, Preliminarii la r`zboiul din R`s`rit, Editura Globus, Bucure[ti, 1996, p. 244. 144 Ion Calafeteanu, Diploma]ia româneasc` în sud-estul Europei, 1938-1940, Editura Politic`, Bucure[ti, 1980, p. 165. 145 Grigore Gafencu, op. cit., pp. 260-261. 146 Ion Calafeteanu, op. cit., pp. 178-179.

172 Pagini de istorie militar`

Italia, Ungaria [i Bulgaria147. Nici aceast` ini]iativ` nu a fost materializat`. Dou` erau cauzele principale: disensiunile între statele care urmau s` fac` parte din acest aranjament de securitate [i opozi]ia Germaniei [i a Uniunii Sovietice, care î[i vedeau periclitate interesele geostrategice în sud-estul Europei. Majoritatea istoricilor [i anali[tilor rela]iilor interna]ionale eviden]iaz` faptul c` proiectul era prea ambi]ios [i cu [anse minime de reu[it`, întrucât încerca s` reuneasc` într-o construc]ie politic` ce se dorea viabil` interesele divergente ale ]`rilor din În]elegerea Balcanic`, adeziunea Italiei, bun`voin]a Germaniei [i aprobarea britanicilor, francezilor [i sovieticilor. {i, toate acestea, f`r` a se prevedea vreun angajament de colaborare concret` sau de alian]` defensiv` între ]`rile interesate148. Un alt obiectiv major de politic` extern` urm`rit de Grigore Gafencu a fost men]inerea rela]iilor de bun` vecin`tate cu Uniunea Sovietic`149. Inspirându-se din politica dus` de Nicolae Titulescu, Gafencu a încercat s` cultive raporturi oficiale cordiale cu sovieticii. Astfel, la 8 mai 1939, în cursul întrevederii avute la Bucure[ti cu V.P. Potemkin, comisarul adjunct al afacerilor externe al URSS, Grigore Gafencu i-a expus acestuia principalele obiective de politic` extern` ale României, exprimându-[i speran]a de a vedea realizat un pact între Puterile occidentale [i Uniunea Sovietic`, apt s` garanteze securitatea general`150. La rândul sù, Potemkin a încurajat proiectele balcanice, constatând totu[i c` acestea erau împiedicate de preten]iile teritoriale ale Bulgariei fa]` de vecinii sì151. La 9 iunie 1939, într-un discurs ]inut în Parlamentul României, Grigore Gafencu ar`ta c` politica de bun` vecin`tate cu URSS nu era incompatibil` cu politica României fa]` de Germania, declarând c` „am respectat principiul de a nu ne sprijini pe o mare putere vecin` împotriva alteia pentru a nu da pricin` de conflict între puterile pe care le desp`r]im, la hotarul sù sau pe teritoriul ]`rii. Acest principiu este [i r`mâne folositor intereselor noastre, intereselor vecine [i, mai ales, p`cii generale“152. Perioada politicii de securitate colectiv` a contribuit la normalizarea rela]iilor româno-sovietice [i chiar la o anumit` destindere în rela]iile dintre cele dou` ]`ri. Aceast` stare de lucruri avea s` fie schimbat` radical de Pactul de neagresiune

147 Ibidem, p. 207. 148 Gheorghe Buzatu, Din istoria secret` a celui de-al Doilea R`zboi Mondial, Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti, 1988, pp. 45-65. 149 Grigore Gafencu, Politica extern`..., op. cit., p. 10. 150 Grigore Gafencu, Preliminarii..., op. cit., p. 239; Ultimele zile..., op. cit., pp. 187-192. 151 Ibidem. 152 Grigore Gafencu, Politica extern`..., op. cit., p. 39.

173 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 sovieto-german, semnat la Moscova la 23 august 1939. În]elegerea dintre cele dou` puteri totalitare a „r`sturnat“ întreaga ordine european` [i a readus în actualitate prezen]a Rusiei ca factor de putere în Europa153. Amenin]at` major din direc]iile Est [i Vest, România î[i vedea sistemul de securitate pus în fa]a unei grele provoc`ri. Posibilit`]ile sale defensive erau reduse, alian]a cu ]`rile din În]elegerea Balcanic` nu era consolidat`, iar garan]iile franco-britanice aveau mai mult o valoare moral` decât practic`. În aceste condi]ii, la 6 septembrie 1939, Consiliul de Coroan` a hot`rât „observarea strict` a regulilor neutralit`]ii stabilite prin conven]iunile interna]ionale fa]` de beligeran]ii din actualul conflict“154. Discu]iile din Consiliul de Coroan` s-au concentrat nu asupra neutralit`]ii, solu]ie larg acceptat` de cei prezen]i, ci asupra evolu]iilor politice [i militare ale conflictului declan[at la 1 septembrie 1939155. Nicolae Iorga a apreciat c` neutralitatea este solu]ia cea mai onest`, dar a precizat c` „facem ast`zi o alt` politic` decât aceea pe care o avem în inim`“156. Al]i participan]i la Consiliul de Coroan`, Gheorghe G. Mironescu [i Constantin Argetoianu, au relevat importan]a deosebit` a Uniunii Sovietice. Argetoianu a afirmat c`, oricare ar fi sfâr[itul r`zboiului, „ne vom trezi fa]` în fa]` cu brutalitatea moscovit` intact` [i cu beligeran]i atât de istovi]i, încât înving`torul se va confunda cu învinsul din punctul de vedere al poten]ialului s`u. Dac` Anglia [i Fran]a vor ie[i victorioase, v` închipui]i dvs., domnilor, c` vor mai începe un al 3-lea r`zboi mondial ca s` ne scape pe noi din ghearele Rusiei? {i, dac` va ie[i Germania înving`toare, crede]i c` se va certa cu Rusia ca s` ne cru]e pe noi?“157. Concluzia lui era nelini[titoare pentru viitorul României, deoarece, în toate ipotezele, vecinul de la R`s`rit avea un rol hot`râtor. Ca urmare, Constantin Argetoianu a cerut „neutralitate strict` pentru azi – apropiere [i în]elegere cu Rusia pentru mâine“ (subliniere în textul original – n.n.)158. La Bucure[ti [i Moscova existau îns` opinii contrare despre sensul apropierii [i în]elegerii dintre cele dou` ]`ri. România dorea o apropiere cu respectarea grani]elor [i a integrit`]ii teritoriale, în timp ce URSS dorea dezmembrarea

153 Grigore Gafencu, Preliminarii..., op. cit., p. 247. 154 ANIC, fond Ministerul Propagandei Na]ionale, dosar nr. 118, f. 2. 155 Detalii privind aceste dezbateri în Ion Mamina, Consilii de Coroan`, Editura Enciclopedic`, Bucure[ti, 1997, pp. 176-187. 156 Ibidem, p.184. 157 Constantin Argetoianu, Însemn`ri zilnice, vol. VII, Editura Machiavelli, Bucure[ti, 2003, pp. 115-116. Cu cinismul s`u obi[nuit, Constantin Argetoianu a rezumat astfel situa]ia României dup` pactul de neagresiune sovieto-german [i atacarea Poloniei de c`tre Germania la 1 septembrie 1939: „Vom merge pân` la cea mai josnic` dintre josnicii pentru a ne p`stra neutralitatea“, apud Florin Constantiniu, O istorie sincer` a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 1998, p. 367. 158 Constantin Argetoianu, Însemn`ri zilnice ..., op. cit., vol. VII, p. 116.

174 Pagini de istorie militar`

României, programul ei minimal fiind anexarea Basarabiei. Pe termen lung, previziunile lui Argetoianu s-au dovedit corecte, îns`, în septembrie 1939, era greu de conceput [i de neacceptat pentru clasa politic` româneasc` s` schimbe radical coordonatele politicii externe române[ti prin orientarea c`tre Moscova. Aceasta ar fi însemnat destr`marea grani]elor [i pericolul bol[eviz`rii întregii societ`]i române[ti159. Începând cu septembrie 1939, erau din ce în ce mai vizibile schimb`rile de abordare ale politicii externe sovietice fa]` de România, care deveneau acum tot mai agresive [i mai amenin]`toare. Primul semnal l-a constituit propunerea lui V. Molotov de a desfiin]a Comisia European` a Dun`rii [i de a crea o nou` comisie interna]ional` unic`, de la Br`ila la Bratislava, unde URSS s` fie reprezentat`160. Ulterior, a fost atitudinea lui Molotov fa]` de ministrul turc de Externe, Saracioglu: Molotov a ascultat cu „r`ceal`“ expozeul ministrului turc [i a respins toate angajamentele exprimate anterior de Potemkin, la Ankara [i la Bucure[ti161. În]elegerea Balcanic` [i pactul de securitate regional` nu mai interesau URSS. Mai mult, referirile directe ale lui Molotov privind frontierele estice ale României au amplificat temerile guvernan]ilor de la Bucure[ti162. Începând cu prim`vara anului 1940, se semnaleaz` concentr`ri masive de trupe sovietice la frontierele de nord [i de est ale României [i cre[terea alarmant` a num`rului incidentelor de frontier`. În seara zilei de 9 aprilie 1940, Gh. Davidescu, ministrul roman la Moscova, a fost chemat de Molotov, care i-a re]inut aten]ia asupra „incidentelor“ de frontier`, care s-ar fi „înmul]it în timpul din urm`“, ele „dep`[ind orice limit`“. Diplomatul român a respins afirma]iile lui Molotov, având grij` s` reitereze faptul c` România dore[te rela]ii amicale cu URSS163. Era mai mult decât evident c` Moscova preg`tea terenul materializ`rii punctului trei din Protocolul adi]ional secret al Pactului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939, singurul care r`m`sese neaplicat. Interven]ia lui Molotov

159 Petre Otu, Îmbr`]i[area anacondei. Politica militar` a României în perioada 1 septembrie 1939- 22 iunie 1941, Editura Militar`, Bucure[ti, 2006, p. 63. 160 Grigore Gafencu, Preliminarii..., op. cit., p. 231. 161 Ibidem, p. 232. 162 Ibidem. La 29 martie 1940, V. Molotov a ]inut un discurs în Sovietul Suprem despre politica extern` a URSS. Referindu-se la rela]iile cu România, Molotov a precizat c` între cele dou` ]`ri nu exist` un tratat de neagresiune, faptul explicându-se „prin existen]a unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a c`rei anexiune de c`tre România nu a fost niciodat` recunoscut` de URSS, de[i niciodat` nu a pus chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militar`“. Detalii în Rela]ii româno-sovietice. Documente, vol. II, 1935-1941, Editura Funda]iei Culturale Române, Bucure[ti, 2003, p. 295. 163 Rela]ii româno-sovietice. Documente, vol. I, 1917-1934, Editura Enciclopedic`, Bucure[ti, 1999, pp. 297-300.

175 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 avea loc în contextul declan[`rii de c`tre Germania, la 9 aprilie 1940, a opera]iilor militare împotriva Danemarcei [i Norvegiei. Sovieticii î[i luau m`suri în eventualitatea unor evolu]ii ale situa]iei generale din sud-estul european. Ca urmare, la 15 aprilie 1940, Comandamentul suprem sovietic a ordonat districtelor militare Kiev [i Odessa s` preg`teasc` ac]iunea împotriva României164. Ceasul agresiunii sovietice asupra grani]elor de est ale ]`rii se apropia. Succesele fulger`toare ale Wehrmacht-ului din prim`vara anului 1940 au determinat reevaluarea de c`tre factorii de conducere politici de la Bucure[ti a statutului de neutralitate adoptat de România la 6 septembrie 1939. Pentru a evalua amenin]`rile la adresa ]`rii [i posibilit`]ile ei de ap`rare, Carol al II-lea i-a convocat, la 19 aprilie 1940, pe cei trei colaboratori apropia]i ai s`i, Gheorghe T`t`r`scu, Grigore Gafencu [i Ernest Urd`reanu. În discu]iile care au avut loc nu s-a pus problema schimb`rii politicii externe a României. S-a prev`zut rezisten]a armat` atât în cazul unei agresiuni sovietice, cât [i a celei germane. Situa]ia unui atac al Armatei Ro[ii, în urma unui ultimatum, nu a fost totu[i prev`zut`165. În vestul Europei, la 10 mai 1940, Hitler declan[eaz` marea ofensiv` asupra Olandei, Belgiei [i Fran]ei. În decurs de o lun`, înfrângerea franco-britanic` pe continent devenise o certitudine166. Ca urmare a dezastrului de pe front, la 22 iunie 1940, la Compiègne, în acela[i vagon din 1918 în care semnase documentul victoriei dup` Marele R`zboi, Fran]a era silit` acum s`-[i pun` semn`tura pe actul înfrângerii.

164 Ion {i[canu, Raptul Basarabiei. 1940, Editura Ago Dacia, Chi[in`u, 1993, pp. 16-20. 165 Grigore Gafencu, Preliminarii..., op. cit., p. 328. 166 Jean-Baptiste Duroselle, Istoria rela]iilor interna]ionale, 1919-1947, vol. I, Traducere Anca Airinei, Editura {tiintelor Sociale [i Politice, Bucure[ti, 2006, p. 199. Înfrângerea for]elor franco-britanice s-a derulat în trei etape. Prima secven]` poate fi numit` etapa Gamelin. Germanii ob]inuser` dou` victorii decisive: olandezii au capitulat pe 15 mai, iar în Ardeni, între 14 [i 16 mai 1940, blindatele germane, conduse de generalul Guderian, au str`puns linia defensiv` francez`. În timp ce alia]ii se a[teptau la o nou` reeditare a Planului Schlieffen din 1914, având concentrat efortul principal al ap`r`rii în Belgia, Wehrmacht-ul a atacat, prin surprindere, din zona Mun]ilor Ardeni, considera]i inaccesibili tancurilor. La 16 mai 1940, Gamelin afirma c` Parisul poate s` cad` chiar în acea zi, motiv pentru care arhivele de la Quai d’Orasy au fost arse par]ial. Germanii [i-au îndreptat îns` lovitura principal` c`tre vest, spre Abbeville, unde au ajuns pe 19 mai 1940. Succesul fulger`tor al Wehrmacht-ului se datora nu atât superiorit`]ii armamentului, care nu era evident` decât la capitolul avia]ie, cât mai ales doctrinei strategice germane: utilizarea masiv` a tancurilor cu sprijin aerian constant. Marele Stat Major francez nu renun]ase la concep]ia defensiv` clasic`, cu toate st`ruin]ele lui Paul Reynaud [i ale generalului de Gaulle. A doua etap` s-a derulat între 19 mai [i începutul lunii iunie 1940. Weygand hot`râse s` uneasc` armatele din nord [i centru, îns` opera]iunea a e[uat, în principal, din cauza capitul`rii Belgiei, la 28 mai. S-a decis ca trupele din nord, în marea lor majoritate britanice, s` fie evacuate prin Dunkerque, opera]iune care se va încheia la 3 iunie 1940. A treia etap` a constituit-o încercarea lui Weygand de a organiza o linie de ap`rare pe Somme [i Aisne. 50 de divizii slab înarmate trebuiau s` înfrunte 150 de divizii germane. Singura speran]` a francezilor era o oprire temporar` a ofensivei germane. Speran]ele acestora s-au n`ruit rapid. Pe 6 iunie 1940 a c`zut frontul de pe Somme, iar pe 7 iunie cel de pe Aisne. Guvernul a p`r`sit Parisul la 10 iunie 1940, chiar în ziua intr`rii în r`zboi a Italiei.

176 Pagini de istorie militar`

Impactul acestor evenimente a fost devastator asupra factorilor de decizie de la Bucure[ti. În consecin]`, în a doua jum`tate a lunii mai 1940, guvernul român a început taton`rile în vederea unei apropieri fa]` de Germania. Astfel, la 22 mai, Grigore Gafencu a avut o convorbire cu Wilhelm Fabricius, c`ruia i-a solicitat „unele l`muriri cu privire la politica oriental` a guvernului german“. R`spunsul lui Fabricius, care a declarat c` „pacea [i lini[tea României atârn` în bun` parte de în]elegerea deplin` la care ar putea ajunge România cu vecinii sì“167, a amplificat [i mai mult îngrijorarea guvernului român. La 28 mai 1940, a doua zi dup` capitularea Belgiei, Gheorghe T`t`r`scu l-a convocat la Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri pe W. Fabricius [i, în prezen]a lui Grigore Gafencu [i Ernest Urd`reanu, ministrul Palatului Regal, i-a adus la cuno[tin]` c` guvernul român dorea s` clarifice „cadrul colabor`rii prietene[ti cu guvernul Reich-ului“168. Pentru a înlesni aceast` schimbare în orientarea politicii externe a României, Grigore Gafencu, adept al politicii de neutralitate, [i-a prezentat demisia la 31 mai 1940, în locul sù fiind numit Ion Gigurtu, un industria[ germanofil. Se spera c` acesta va reu[i s` realizeze „apropierea“ de Germania. Grigore Gafencu era nevoit s` constate cu am`r`ciune, la finalul mandatului sù la Palatul Sturdza, c` România p`r`sea în ultimul moment linia tradi]ional` de politic` extern` adoptat` dup` anul 1918 pentru a se „adapta“ la realit`]ile geopolitice [i geostrategice de pe continent. Era îns` târziu. Norii grei ai uraganului ce urma s` loveasc` România în mai pu]in de o lun` de zile se profilau amenin]`tor.

167 AMAE, fond 71/ Germania, vol. 78, f. 449-453. 168 Ibidem, f. 466-467.

177 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

„{tiin]\, art\ [i istorie militar\” – istoria devenirii noastre –

PARTEA II A. VIA}A REVISTEI ÎN ANII 1891-1916 (XIII)

Totu[i, polemicile nu înceteaz\. Cercul Publica]iilor Militare atac\ din nou redactorii dela România Militar\, îns\ pe alt\ chestie, anume, între altele, li se arunc\ învinuirea c\ sunt „tineri inovatori”. Fire[te c\ ironia nu a r\mas f\r\ r\spuns. Redactorii dela România Militar\ se întreab\9 cu drept cuvânt dac\ atacul revistei adversare se refer\ la comitetul de direc]ie ori la autorul articolului care a provocat redactorul dela Cercul Publica]iilor. Ei r\spund c\ România Militar\ nu este o „gazet\ personal\ în genul unora cari au existat în armat\, bine cunoscute de autor; nici o colec]ie de publica]iuni personale, în genul altora, iar\[i cunoscute de autor; ci un organ de publicitate al unui grup de ofi]eri, al c\ror nume se cite[te pe contra pagin\ a învelitorii numerilor precedente, organ accesibil în ceea ce prive[te publicarea, tuturor ofi]erilor din armat\, tineri [i b\trâni, cruzi [i cop]i la minte. Cum întregul grup de ofi]eri care au fondat revista nu ar fi putut s\ se ocupe de conducerea ei material\ s’a dat aceast\ sarcin\ unui grup mai mic, unui comitet de direc]iune. Pân\ anul acesta, comitetul de direc]iune nu f\cea decât s\ colec]ioneze materia, compus\ exclusiv din articole trimise, fie de membrii fondatori, fie de al]i ofi]eri; s\ hot\rasc\ ordinea public\rii [i s\ deschid\ pe acele cari, prin form\, ar fi p\rut de pu]in interes pentru lectori. Prinurmare, ne pare nedreapt\ o imputare adus\ comitetului asupra p\rerilor unui articol, întrucât el nu las\ de dorit decât ca bun\cuviin]\.

9 România Militar\, 1894, Martie, pp. 6-8.

178 Pagini de istorie militar`

Anul acesta adunarea general\ a membrilor fondatori a hot\rât ca România Militar\ s\-[i exprime [i dânsa ideile proprii, într-un articol de fondfond, redactat de comitet. Asupra acestui articol, cele zise în bine sau în r\u, vor privi pe tinerii din comitet, fie ca form\ fie ca fond, dar numai asupra acestui articol. Pentru celelalte comitetul are r\spunderea numai a formei”. România Militar\ încheie r\spunsul: „Nu vom putea oare odat\, în literatura militar\, s\ discut\m chestiunile în sine, s\ c\ut\m lumina înfigând privirile noastre adânc în am\nuntele chestiunii, f\r\ s\ amestec\m persoanele [i s\ nu mai privim lucrurile unor bie]i ofi]eri cari se devoteaz\ sincer muncii, cu un zâmbet de compasiune numai pentru singurul fapt c\ de acea lucrare este legat numele unui prea tân\r sau prea b\trân, unii prea a[a sau prea aminteri”? R\spunsul României Militare a pus cap\t [i acestui incident. Dar Cercul Publica]iilor continu\ polemica din alt punct de vedere [i anume acuz\ pe directorul României Militare c\ nu consimte s\ fuzioneze cu alte reviste militare, fiindc\ el se afl\ în fruntea a dou\ organe de publicitate, România Militar\ [i Revista Armatei, fapt care îl îndeamn\ s\ nu cedeze func]iile cari le ocup\ la aceste organe în calitatea sa de redactor [ef. România Militar\ îns\ înl\tur\ b\nuiala spunând10 c\ mai întâi aceast\ revist\ nu are redactori [efi [i chiar dac\ ar avea, ea este astfel „organizat\ încât nu poate deveni niciodat\ organul personal al unui redactor, oricât de [ef ar fi el. Aceasta s’a putut întâmpla la alte reviste, la România Militar\ nu. Pe paginile acestei reviste se vor publica p\rerile oric\rui ofi]er din armat\; când îns\ va voi revista s\-[i arate p\rerile sale proprii, le va trata într-un articol al comitetului de direc]ie [i aceasta nu va fi niciodat\ p\rerea unei singure persoane, ci rezultatul unei discu]iuni, la care particip obligatoriu to]i membrii comitetului”. Polemica totu[i nu înceteaz\. Alt incident na[te între România Militar\ [i Cercul Publica]iilor. Acesta din urm\ protesteaz\ împotriva unor afirma]ii m\runte de ordin redac]ional ap\rute la rubrica „recreative“ a României Militare. Dar [i de data asta r\spunsul vine prompt. Redac]ia României Militare11 spune c\ „nu st\ în vederile noastre ripostele [i h\r]uielile de condeiu chiar cu riscul de a fi b\nui]i de impasibilitate”, îndemnând în asemenea cazuri

10 România Militar\, 1894, Martie, vol. 1, pp. 7-8. 11 Ibid., 1895, vol. 1, pp. 233.

179 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

„comitetul diriginte al cercului s\ aprecieze mai calm [i dela în\l]imea piedestalului pe care se razim\ menirea revistelor militare, pentru a se vedea mai bine [i a readuce la adev\rata valoare intrinsec\ recreativul din România Militar\”. Dar polemicile continu\. Cercul Publica]iilor ataca mereu. El acuz\ redactorii dela România Militar\ c\ sunt prea gr\bi]i când cer din temelii schimbarea regulamentelor noastre tactice. Redactorii dela România Militar\ r\spund îns\ c\ regulamentele tactice trebuesc schimbate în raport cu progresul armamentului care înainteaz\ necontenit. Redactorii dela România Militar\ sunt acuza]i de Cercul Publica]iilor c\ sunt prea tineri, „militari u[urei”, prinurmare nu au sim]ul m\surii [i nu î[i dau seama din aceast\ cauz\ „unde sar”. R\spunsul12 României Militare îns\, întemeiat pe argumente numeroase [i conving\toare, citând pasagii din ideile marilor gânditori militari, arat\ documentat motivele cari i-au c\l\uzit a propune schimbarea regulamentelor tactice, punând în contradic]ie cu propriile lor idei, redactorii dela Cercul Publica]iilor, cari au deschis polemica. Regulamentele s’au schimbat înadev\r [i redactorii dela România Militar\ înregistreaz\ în aceast\ privin]\ o nou\ biruin]\ în manifestarea gândirii [i scrisului lor. „Din trecutul Rom^niei Militare, 1864-1938”, Bucure[ti, 1939, pp. 124-126. Selec]ie texte: @ Iulia N~STASIE

12 România Militar\, vol. 1, pp. 323-343.

180 - Restituiri -

„ROM@NIA MILITAR~“ FONDATOR ISTORIC AL „G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI“ „Oboseala trupelor, dup` lupte [i mar[uri“ (I)

„Mun]ii reprezint` asperit`]i pe teren, care, prin masivitatea întinderii [i în`l]imea lor, iau importan]` deosebit` în timp de r`zboi, atât în ap`rare, cât [i în ofensiv`. Lungimea lan]ului lor, dispozi]iunea lor fa]` de configura]ia geografic` a ]`rii, înclina]iunea [i întinderea versan]ilor, felul acoperirii, precum [i prezen]a sau absen]a c`ilor de comunica]ie constituie o serie întreag` de factori naturali de un interes capital [i care trebuie lua]i în considera]ie ori de câte ori se studiaz` sau se efectueaz` opera]iuni militare în mun]i. În mod natural, masivele muntoase se compartimenteaz`, prezentând por]iuni sau regiuni impracticabile, care constituie ap`r`ri naturale ce nu au nevoie de a fi ocupate, înt`rite sau ap`rate [i deci imposibil de cucerit, [i regiuni în care trupele pot ac]iona sprijinindu-se [i fixându-se la teren, ce ofer` o protec]iune, un ad`post natural. Clima cu factorii s`i: temperatura, cu tranzi]ii bru[te [i extreme de la un anotimp la altul; mi[c`rile atmosferice, vânturile, atât de variate ca direc]iune [i intensitate de ac]iune în raport cu în`l]imea [i acoperirea mun]ilor; starea hidrometric`: precipita]ii variabile ca fel [i intensitate dup` anotimpuri, sunt factori naturali, care influen]eaz` în mod considerabil via]a în mun]i [i deci [i desf`[urarea opera]iunilor militare în timp de r`zboi. R`zboiul în mun]i ia o înf`]i[are caracteristic` tocmai din cauza ac]iunii acestor factori naturali multipli, care realizeaz` condi]ii deosebite de acelea ale opera]iunilor în câmp deschis sau pe un teren pu]in accidentat; nu rareori, ace[ti factori realizeaz` condi]ii neprev`zute, care pot nu numai stânjeni opera]iuni militare, dar pot s` le opreasc` complet, s` le aduc` la inac]iune,

181 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Istoria, nume cu nume, indiferent de activitatea [i opera]iunile armatei a g#ndirii militare inamice. rom#ne[ti (XLIX) R`zboiul în mun]i cere dar: 2002 - O preg`tire special` a trupelor ce sunt destinate de a ac]iona în mun]i, deci crearea General-maior dr. Sorin IOAN de unit`]i de lupt`, formate din elemente Colonel (r.) dr. Alexandru MANAFU selec]ionate, ca rezisten]a fizic` pe baz` Contraamiral de flotil` dr. Gheorghe MARIN de antrenament [i sport, precum [i pe baz` Dr.ing. Gheorghe MATACHE de educa]ie [i instruc]ie militar`, deoarece, C`pitan Eugen MAVRI{ de multe ori, în r`zboiul în mun]i, lupt`torii Locotenent-colonel Noru MIHAI pot ac]iona individual. C`pitan Viorel MIH~IL~ - O dotare cu materiale în raport cu nevoile C`pitan ing. Claudiu MOLDOVAN Colonel Gheorghe MOTOC operative, ]inându-se socoteala c`, în afar` Locotenent-colonel Mircea MUDURA de nevoile de subzisten]` care r`mân totdeauna Colonel Ion MU{AT acelea[i sau chiar se m`resc fa]` de r`zboiul Milica NEAC{U în câmp, celelalte nevoi în opera]iunile în mun]i General de brigad` dr. Visarion NEAGOE se reduc mult ca procent de consuma]iune. Cristian NICULESCU - Un dispozitiv apropiat pentru transportul Comandor Petre NI}U acestor materiale, [i atunci vine în considera]iune Maior Yves NOVAK principiul samariz`rii acestor materiale, General de brigad` dr. Constantin ONI{OR samarizare complet` sau samarizare mixt`, General de brigad` {tefan OPREA ambele sus]inute deopotriv` de c`tre diferitele Colonel Lucian PAHON}U armate care au organizat unit`]i speciale de trupe General-maior dr. Cornel PARANIAC de munte [i care au adoptat fie o modalitate, Maior ing. Iulian PATRICHE fie alta, dup` posibilit`]i, dup` configura]iunea General de brigad` dr. Vasile PAUL Maior Nicolae PAVELESCU [i dispozitivul regiunii muntoase [i dup` interesul General de brigad` dr. Stan PETRESCU sau atributul tactic ce s-au dat unit`]ilor de lupt` General de brigad` Gavril` POP formate de trupele de munte. Locotenent Iuliana POPA În special s-a avut în vedere, pentru acele General dr. Mihail POPESCU Maior Marcel R~DUCU armate ce au adoptat samarizarea mixt`, Comandor dr. Florian R~PAN ca aceste trupe s` poat` fi utilizate deopotriv` Colonel dr. Teodor RestituiriREPCIUC la opera]iunile armatelor în r`zboiul în teren General de brigad` descoperit [i neaccidentat, ca [i în r`zboiul Smith James RICHARD Colonel Nicolae N. ROMAN în mun]i, f`r` s` i se [tirbeasc` din valoarea Colonel ing. Nicolae ROTARU organiz`rii, nici s` i se îngr`deasc` posibilit`]ile Maior Viorel RO{ de ac]iune. Locotenent-colonel Georgel RUSU Din cele ar`tate, rezult` c`, pentru opera]iunile Comandor Iuliu-Augustin S@NCR~IAN C`pitan-comandor în mun]i, este nevoie ca s` se organizeze, Lauren]iu SIMIONESCU înc` din timp de pace, trupe speciale, a c`ror C`pitan-comandor compunere [i dotare s` r`spund` nevoilor Victor STR|MBEANU opera]iunilor în mun]i; organizare care trebuie

182 Pagini de istorie militar`

Comandor Gabriel STROE s` se adapteze caracteristicilor, specifice Colonel Gabriel STROIL~ General de brigad` dr. Giovanni SULIS fiec`rei ]`ri, ale masivului muntos în care Locotenent-colonel Ion {AM acele trupe au s` ac]ioneze – de unde Locotenent-colonel Mircea {UTEU [i necesitatea ivirii în organiza]ia armatei Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP române a trupelor de munte. Maior Gheorghe TIBIL Trupele de munte s-au organizat Colonel dr. Gruia TIMOFTE Colonel dr. Gheorghe TOMA dup` modelul trupelor de infanterie, având deci General-locotenent (r.) în compunerea lor: batalioane, grupe, brig`zi, dr. Iulian TOPLICEANU divizii [i corp de armat`; singura deosebire Locotenent-colonel Marian TUDOR ar fi c` grupul ia loc regimentului, devenind Locotenent-colonel Nicolae TUDOR C`pitan Dan }IG~NU{ un organ pur de comandament în loc de a fi Locotenent-colonel unul administrativ. Radu UNGUREANU Dotarea cu materiale de tot felul s-a f`cut Colonel dr. Vasile VARTOLOMEI în raport cu necesit`]ile [i cu îns`rcin`rile Maior R`zvan VASILE de ordin tactic ale acestor unit`]i de lupt`. C`pitan Valentin VASILE Contraamiral Ion VOCHI}U Ca dispozitiv pentru transportul General de flotil` aerian` acestor materiale a fost adoptat acela al samariz`rii dr. Constantin ZAHARIA mixte, dând posibilitatea acestor trupe s` ac]ioneze Locotenent-comandor atât în mun]i, cât [i în teren liber, în câmp, Florinel-Dumitru ZAI} General de brigad` Constantin ZECA evitându-se în felul acesta sporirea num`rului de oameni [i de cai, pe care o samarizare 2003 complet` o cerea imperios [i p`strând complet Colonel Constantin AJIT~RI}EI valoarea tactic` a acestor noi unit`]i de lupt`“. Maior Mihail ANTON „România Militar`“, decembrie, 1933, Maior Stan ANTON anul LXX, nr. 12, medic colonel General-maior Petre BARANG~ dr. N. Marinescu, „Serviciul sanitar General-locotenent la trupele de munte“, pp. 53-55. dr. Eugen B~D~LAN Colonel dr. Vasile B~E}ELU Colonel dr. Virgil B~L~CEANU * Colonel (r.) Dumitru B~LU}~ „În timp ce p`mântul dobrogean era teatrul Colonel Petru BEJINARIU unor opera]iuni care sunt descrise în am`nunt Colonel dr. Gheorghe Restituiri BOARU de c`tre istoricul oficial al r`zboiului, editat Colonel Gheorghe BOBLEA Dr. Teodor BODOA{C~ de M.St.M. (Serviciul Istoric), opera]iuni Colonel Marian BUCIUMAN care influen]au direct mersul Serviciului Maior Iulian BUGA Sanitar, un nou neajuns se ivea pentru trupe Preot romano-catolic Florin BUHALEA [i pentru serviciul medical, [i anume apari]ia Locotenent-colonel Ion BURLACU Maior Mihai BURLACU brusc` a unei epidemii de holer`. Este extrem Locotenent-comandor Ion CHIORCEA de important ca orice medic [i, în special, medicul Locotenent-comandor militar, s` cunoasc` evolu]ia acestei epidemii dr. Vergil CHI}AC [i m`surile de ap`rare luate. Aceast` epidemie Maior Florian CIOCAN este foarte pu]in cunoscut` ast`zi, de[i este,

183 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

General de brigad` al`turi de tifosul exantematic, evenimentul capital ing. Emanoil CIOCOTEA Consilier guvernamental Ion C|NDEA epidemiologic al r`zboiului din 1916-1918. Pastor Emil CONSTANTIN De aceea merit` o descrip]ie am`nun]it`. Locotenent-comandor Este vorba de o epidemie cu apari]ie dr. Ioan CR~CIUN a[a-zis` prin salturi, de intensitate medie Locotenent-colonel Marius CR~CIUN [i care totu[i a alarmat destul de mult [i pe bun` Adriana CR~CIUNESCU Alina DAMIAN dreptate serviciul sanitar de acum 25 de ani; Colonel dr. Florinel DAMIAN pe de alt` parte, aceast` epidemie a influen]at Dr. Constantin DINULESCU [i mersul opera]iunilor, de[i, din fericire, Colonel Nicolae DOHOTARIU nu într-o m`sur` prea larg` [i prea sim]it, Dr. Nicolae DOLGHIN Comandor dr. Alexandru DRAGALINA deoarece neajunsul ar fi fost [i mai mare Maior Nelu DR~GAN dac` nu se luau repede m`surile de combatere Colonel Mihail DUMITRESCU necesare care au dus la st`vilirea masiv` Colonel Octavian DUMITRESCU a epidemiei. Trec îns`, conform planului stabilit, General de brigad` la expunerea faptelor, l`sând aprecierile dr. Cristea DUMITRU Locotenent-colonel Niculae ENE s` se degaje în chip indirect din aceast` expunere. Locotenent-colonel Ion F|NT|N~ Din punctul de vedere strict [tiin]ific General de brigad` – s-a publicat o lucrare în limba francez` dr. Teodor FRUNZETI de c`tre profesorul Cantacuzino, lucrare Colonel Marica GALERIU Colonel Ioan GEAMPALIA care con]ine îns` prea pu]ine date istorice, Locotenent-colonel Alexandru GIBOI spre a ne folosi în expunerea cronologic` Prof.dr. Ilie GILBERT a faptelor; adev`rat` surs` documentar` General de brigad` Ilie GORJAN este arhiva p`strat` la Serviciul Istoric al M.St.M. Maior C`t`lin GR~DINARU General de brigad` (r.) [i care con]ine numeroase [i însemnate elemente dr. Petre GRECU pentru reconstituirea unui trecut nu prea îndep`rtat, Locotenent-colonel dar extrem de important pentru aprecierea dr. Bogdan-Alexandru HALIC evenimentelor pe care le-au tr`it o întreag` Colonel dr. Gheorghe HARDON genera]ie de medici; de altfel, în rândurile Colonel Ionel HORNEA Locotenent-colonel Paul HURMUZ ce urmeaz`, problema este privit` exclusiv Colonel dr. Dumitru IACOB în cadrul ei medico-militar, cu foarte pu]ine Maior Daniel ICHIM considerente imunologice [i [tiin]` General-maior dr. SorinRestituiri IOAN medical` pur`. Gheorghe IVAN Colonel Dumitru LUNGU Trebuie s` semnal`m mai întâi un fapt, Locotenent-comandor Ady LUPA{CU care va avea o însemn`tate capital` [i în geneza Colonel medic dr. Marian MACRI tifosului exantematic, anume oboseala trupelor Contraamiral dr. Gheorghe MARIN dup` lupte [i mar[uri continue; acest element General de brigad` se cuvine s` fie amintit la începutul epidemiei ing. Marin M~CIUC~ Locotenent-colonel de holer`. Cristina M~GUREAN Epuizarea mai mult ori mai pu]in înaintat` Comandor Vasile MICHI a trupelor poate fi dedus` în chip logic, C`pitan Viorel MIH~IL~ dar, ca valoare documentar`, se pot reaminti

184 Pagini de istorie militar`

General de brigad` dr. Petru MIHU} fapte precise. Unele dintre divizii fuseser` Dr. Constantin MO{TOFLEI Colonel Gheorghe MOTOC aduse în prip` de la alte armate (Divizia a 2-a General dr. Mircea MURE{AN de la Târgu Jiu, a 5-a de pe Valea Prahovei etc.), General de brigad` iar odat` debarcate, cu dificult`]i enorme, dr. Visarion NEAGOE erau pornite în mar[ for]at spre Sud, unde soarta Maior ing. Br`du]u NEGRU General de brigad` armelor era defavorabil`. Dar, [i trupele dr. Constantin ONI{OR care luptau în Dobrogea de la începutul r`zboiului General de flotil` aerian` erau destul de obosite înc` de la sfâr[itul lunii dr. Mihail ORZEA}~ august; se pare c` [i condi]iile de alimentare, Locotenent-colonel Dumitru PAN~ General-maior dr. Cornel PARANIAC ca s` nu mai vorbim de cele de repaus, General-maior dr. Vasile PAUL erau uneori foarte precare. Aceasta înseamn` Sublocotenent c`, în vreme de r`zboi, un comandament Ioan-Alexandru PETRESCU trebuie s` se p`trund` în mod constant [i de ideea General de brigad` dr. Stan PETRESCU conserv`rii cât mai posibile a capacit`]ii fiziologice Ing. Marilena PETRI{OR a trupelor spre a preveni, pe aceast` cale, Locotenent-colonel extenuarea oamenilor [i izbucnirea bolilor. Constantin-Dorel PIETR~REANU Trupele noastre [i-au risipit bun` parte Colonel ing. Constantin PLE{EA General dr. Mihail POPESCU din rezisten]a fizic` în condi]iile grele ale luptei, Maior dr. Ion ROCEANU astfel c`, pe un teren debilitat, orice incuba]ie General de brigad` avea [ansele optime de existen]`. Prin urmare, dr. Nicolae N. ROMAN în regul` general`, acel principiu clasic al economiei Colonel dr. Nicolae ROTARU C`pitan-comandor for]elor trebuie în]eles [i din punctul de vedere dr. Gheorghe SAMOILESCU medical al conserv`rii [i capacit`]ii fiziologice C`pitan-comandor Marian SANDU a trupelor, fapt care condi]ioneaz` victoria. Alexandra SARCINSCHI De altfel, din documente mai reiese un fapt: C`pitan ing. Lucian SCIPANOV Comandor Lauren]iu SIMIONESCU întreg dezastrul epidemiei de tifos exantematic Colonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~ din Moldova î[i are r`d`cinile [i în epoca retragerii. Colonel dr. Ion STOIAN Contingentele ridicate în prip`, sumar îmbr`cate Colonel Emil STR~INU [i hr`nite, purtate pe drumurile retragerii, Colonel Gabriel STROIL~ General de brigad` dr. Giovanni SULIS vor da procentul cel mai mare de mor]i Maior Mihai {OMORDOLEA prin epidemii. C`pitan dr. Florin Restituiri{PERLEA Dar, toate aceste considera]ii medicale Academician {tefan {TEF~NESCU nu vor însemna, desigur, prea mult [i nu vor trebui Locotenent-colonel Mircea {UTEU Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP s` împiedice un comandament s` execute Locotenent-colonel George TIBIL o opera]ie, când este convins c` interesul ]`rii Colonel dr. Gruia TIMOFTE o cere. F`r` îndoial` c`, în asemenea momente, Colonel Florentin UDREA orice preocupare de persoan` fizic` va trece Maior Valentin VASILE Comandor Niculae V@LSAN pe planul al doilea. Locotenent-colonel Constantin ZANFIR Se spune, de obicei, c` holera a ap`rut General de brigad` Constantin ZECA prima oar` la Gala]i printre ostateci, Doina ZUGR~VESCU la 19 septembrie. Nu pot afirma acest fapt

185 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

2004 [i nu m` pot opri de a crede c` simultan au existat Colonel Constantin AB~L~ESEI cazuri de holer` la trupele din Dobrogea Locotenent-comandor pentru urm`toarele motive, [i înainte Titi-Iulian AGAFI}EI de 26 septembrie, când ea apare în Divizia a 5-a. Locotenent-colonel La data de 20 septembrie, deci dup` o zi Dorin ALEXANDRESCU C`pitan Iulian ALISTAR de la ivirea holerei la Gala]i, spitalul regional Comandor (r.) Dumitru AMARIEI Cerna-Vod` raporteaz` c` s-au ivit cazuri Colonel ing. Alexandru ANDREI suspecte de holer` la 2 solda]i din Reg. 39 Inf., Colonel dr. Benone ANDRONIC din Divizia 19 Infanterie. Este adev`rat îns` C`t`lin ANDRONIC c`, în documentele [i situa]iile incomplet Maior Mihai ANTON Iulia ANTONIAN alc`tuite, nu se vorbe[te ulterior de confirmarea General-maior Petre BARANG~ acestor dou` cazuri, care r`mân totu[i pozitiv General dr. Eugen B~D~LAN existente“. General-maior Neculai B~HN~REANU Locotenent-colonel Ilie B~LAN „România Militar`“, februarie, 1940, Colonel dr. Virgil B~L~CEANU LXXVII, nr. 2, medic c`pitan General-locotenent dr. Viorel B@RLOIU Constantin S`ndulescu, „Serviciul sanitar Locotenent-colonel Valentin BECHERU al armatei române pe timpul ofensivei bulgaro-germane în Dobrogea“, pp. 96-97.

@ Alina PAPOI @ Adelaida-Mihaela RADU

Restituiri

186 TRECUTUL LA TIMPUL PREZENT

„Despre ]eluri tainice“ (I) Ion I. François C#mpineanu Mitterand

• „Ion I. Câmpineanu, membru • „Ac]iunea european` fondator al Partidului Na]ional Liberal, a lui François Mitterand, pre[edinte s-a n`scut la 10 octombrie 1841, în casa al Fran]ei cu dou` mandate (1981-1995), p`rinteasc` de pe Podul Mogo[oaiei, a fost consolidat` de cooperarea ast`zi un loc viran, cu preten]ii de p`rcule]. cu Helmut Kohl, cancelarul RFG, rela]ia Împrejur`rile na[terii au fost destul franco-german` devenind o prioritate de vitrege. P`rintele s`u, Ioan Câmpineanu a politicii externe a Fran]ei. Dac`, (1798-1863), animat de spiritul în 1975, Mitterand considera: , câ]iva ani mai târziu, lui Tudor Vladimirescu fa]` de ]elurile în 1983, în fa]a camerelor de luat vederi tainice ale Eteriei, considerase c` datoria ale televiziunii germane ZDF, tot el afirma: unui boier p`mântean trebuie s` se sus]in` “. înnobilat` de fapte ori de sentimente • „De-a lungul timpului, rela]iile înalte“. franco-germane au fost concretizate • „Crezul s-a concretizat prin fondarea în diverse proiecte comune, precum proiectul Societ`]ii Filarmonice, a Partidei Na]ionale Eurocorps (vizând ap`rarea comun`, Valahe, ca o reac]ie la domina]ia ruseasc`, semnat în 1992, proiect la care au aderat, sub forma unei loje masonice, a propagandei ulterior, Belgia, Luxemburg [i Spania

187 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 pro-române[ti în capitalele Occidentului [i care a r`mas deschis tuturor ]`rilor [i a sus]inerii, cu informa]ii reale, europene membre ale NATO), ce urma a unor filoromâni, precum jurnalistul s` reprezinte un preambul pentru viitoarea [i diplomatul Félix Colson sau istoricul armat` european`“. Jean Alexandre Vaillant (1804-1886)“. • „Motorul franco-german a reprezentat • „Pentru crezul s`u, dar, mai ales fundamentul tuturor reformelor comunitare datorit` activit`]ii, Ioan Câmpineanu din anii ’80-’90, iar colaborarea fructuoas` a devenit o persona non grata. Arestat, dintre Mitterand [i Kohl a constituit o [ans` la Lugoj, de c`tre austrieci, la cererea dat` relans`rii europene. În mai 1995, guvernului ]arist, a fost închis, apoi, de c`tre la terminarea mandatului pre[edintelui domnitorul Alexandru Dumitru Ghica francez, liderul german a publicat, (1834-1842, de altfel, o rud` de-a sa!), în cotidianul francez Le Monde, un articol la M`n`stirea M`rgineni. intitulat chiar Un mare european de lupt` au reac]ionat cu promptitudine, care pleac`. Pozi]ia pro-european` ridicând masele pentru a for]a eliberarea a lui Mitterand s-a f`cut remarcat` marelui patriot: “. [i Congresul Europei), împreun` cu al]i • „Dup` un schimb epistolar întemeietori ai construc]iei europene: cu st`pânii de la Sankt Petersburg, Jean Monnet, Konrad Adenauer, în care ar`ta pericolul stârnirii Alcide De Gasperi, Altiero Spinelli, unei r`zmeri]e în cazul în care regimul deten]iei lui Câmpineanu ar fi r`mas Ernesto Rossi etc.“. unul inuman, Ghica a reu[it s`-l transfere • „Mitterand a r`mas liderul socialist la M`n`stirea Plumbuita, unde a fost dat care a f`cut din tema european` în grija unor c`lug`ri de încredere. principalul subiect al discursului Schimbarea, cu sprijinul Înaltei Por]i, electoral înc` din anul 1965, când, s-a petrecut la 15 august 1840. Fire[te, în ciuda pozi]iilor antieuropene ale alia]ilor ru[ii erau la curent cu noile condi]ii de via]` comuni[ti, le-a cerut francezilor s` aleag` din deten]ia lui Câmpineanu [i au protestat, . În 1973, nelegiuirilor>. Pe de alt` parte, ca prim-secretar al Partidului Socialist, au sus]inut c` Plumbuita reprezenta a impus colegilor un discurs favorabil , insistând construc]iei europene, menit s` creeze s` fie eliberat, invocând o boal` grav` [i un spa]iu favorabil socialismului. care macin` zilele prizonierului. , • „Eliberat pe la mijlocul lunii iar

188 Trecutul la timpul prezent a hot`rât s` treac` celor mai tineri care vor diminua influen]a imperialismului conducerea Partidei Na]ionale. <}ara nou` american [i vor ajuta dezvoltarea ce va s` fie> avea nevoie de for]e proaspete, socialismului, de exemplu, Iugoslavia, precum Nicolae B`lcescu, Nicolae Golescu Finlanda, Suedia [i, ulterior, ]`rile sau Ion Voinescu II“. actuale membre ale CAER (Consiliul • „Descurajat de sl`biciunea de Ajutor Economic Reciproc)> – sus]inea Înaltei Por]i de a contracara influen]a Mitterand, la începutul anilor ’70“. ]arist`, ostracizat, deoarece nu mai putea • „Ajuns pre[edinte, chiar la prima fi , participare în cadrul Consiliului European s`r`cit, dar intrat în folclor ca , Câmpineanu s-a retras pentru un a[a-numit . {i asta, tocmai când erau în totalitate cultiv`rii propriei gr`dini“. vremuri grele pentru construc]ia • „În acele noi împrejur`ri vitrege, european`: dup` 1979, la data cre`rii s-a n`scut [i Ion I. Câmpineanu. Copil`ria Sistemului Monetar European (precursorul i-a fost trist`, c`ci a r`mas orfan de mam` euro) [i primei alegeri pe baza sufragiului (Catinca, n`scut` Caribol), pe vremea universal în Parlamentul European, când de-abia deprinsese primele buchii. niciun alt progres nu mai fusese înregistrat. De soarta sa [i a fra]ilor, Constantin Mai mult, nicio perspectiv` politic` [i Alexandrina, s-a îngrijit m`tu[a comunitar` nu p`rea s` se prefigureze. dinspre tat`, Safta Oteteli[anu. În palatul O serie de constrângeri, de natur` tehnic`, ei impun`tor, situat peste drum de Hanul se acumulaser`: excedente structurale Bossel, între S`rindar [i viitorul Teatru privind produsele lactate, plafonarea Na]ional, Ion I. Câmpineanu a fost oarecum politicii agricole comune, finan]area p`rta[ la câteva importante fragmente programelor mediteraneene, blocajul din istoria neamului“. deciziei comunitare, timp de trei ani, • „I-a v`zut [i ascultat pe B`lcescu, de c`tre Marea Britanie, prin refuzul pe Br`tianu, pe Rosetti, pe fra]ii Gole[ti, particip`rii la bugetul comunitar. sf`tuindu-se, la 1848, cum s` înfiripe De asemenea, [i l`rgirea comunit`]ii, o Valahie liberal`, eliberat` de lan]urile de la 10 la 12 membri, cu Spania Regulamentului Organic. I-a v`zut [i auzit [i Portugalia, se stopase, prin interven]ia pe generalii austrieci, ru[i sau otomani, pre[edintelui Giscard d’Estaing, încrâncena]i, în preajma R`zboiului ce respinsese calendarul prev`zut Crimeii (1853-1856), pentru a nu sc`pa pentru integrarea Spaniei“. din gheare suflarea româneasc`. • „Criza european` era dubl`. I-a urm`rit pe prietenii familiei, veni]i Pe lâng` criza comunitar` propriu-zis`, s`-i consoleze p`rintele, dup` pierderea exista o criz` a societ`]ilor Europei procesului cu ]arul Nicolae I al Rusiei, Occidentale: statele dep`[iser` efectul

189 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012 pentru mo[tenirea familiei Cantemire[tilor progresiv al miracolului economic (din care f`cea parte) din zona Bugeacului, din anii ’60, iar revolu]ia adus` proces care, de altfel, l-a adus la sap` de tehnologia electronic` a g`sit industria de lemn [i care i-a smuls din suflet european` nepreg`tit`, fapt ce a condus orice speran]` de dreptate“. la mari restructur`ri industriale. În plus, • „Când, prin 1859, Camera cele dou` [ocuri petroliere, cre[terea Legislativ` a votat s` i se acorde o pensie costurilor de produc]ie [i sc`derea brusc` de 2 000 de lei, Câmpineanu i-a înmânat a cererii interna]ionale, au exacerbat suma surorii, pentru educa]ia copiilor. concuren]a între economiile comunitare, Gra]ie [i unei contribu]ii substan]iale alterând eforturile de solidaritate“. a m`tu[ii, tân`rul Ion a putut pleca • „În acel complicat context, în 1983, la studii, la Paris. La începutul lunii François Mitterand a fost pus în fa]a iunie a anului 1863, a revenit în ]ar`, unei situa]ii critice: decizia de a scoate pentru a-[i îngropa p`rintele. sau nu francul din Sistemul Monetar , scria C.A. Rosetti, tocmai pentru a-[i dovedi devotamentul în necrologul publicat în Românul. fa]` de ceilal]i membri ai Comunit`]ii La înmormântare, la care a asistat europene“. întregul guvern, al`turi de reprezentan]i • „Un an mai târziu, al`turi ai autorit`]ilor civile [i militare, de Helmut Kohl, François Mitterand ai corpora]iilor, dar [i o imens` mul]ime, reu[e[te s` solu]ioneze, în cadrul co[ciugul a fost purtat de summitului de la Fontainebleau, Nicolae Golescu, Atanasie Panu, câteva dintre problemele stringente Ioan Filipescu [i Constantin F`lcoianu“. ce blocau procesul comunitar. • „Reîntors la Paris, tân`rul De[i a declarat c` sus]inea, în nume Câmpineanu [i-a continuat studiile, personal, a[a-numitul proiect Spinelli, absolvind, str`lucit, Facultatea de Drept. privind crearea unei Europe politice, În 1866, îl g`sim din nou în ]ar`, liderul francez s-a angajat, ulterior, pentru a se pune în slujba grup`rii liberale în sus]inerea Actului Unic European, radicale, condus` de Ion C. Br`tianu document ce a contribuit semnificativ [i C.A. Rosetti. Continuând opera la relansarea construc]iei europene“. p`rintelui, a fost al`turi de frunta[ii • „În 1985, François Mitterand liberali, cuno[tin]ele sale juridice a promovat [i proiectul Eurêka, ce viza sanc]ionând fiecare ini]iativ` legislativ` cooperarea tehnologic`, plecând de la ideea a radicalilor“. c`, printr-o colaborare comunitar`, • „Al`turi de ei a studiat amendamentele .

190 Trecutul la timpul prezent monetar [i pentru fabricarea monetelor A fost [i anul sus]inerii Conven]iei na]ionale>. Redactat` de Petre Mavrogheni, europene a drepturilor omului, document fostul ministru de Finan]e (februarie- ce interzicea, printre altele, pedeapsa mai 1866) din guvernul Ion Ghica cu moartea. Preluarea acelei reglement`ri (primul guvern, 1866-1867), [i promulgat` [i în sistemul francez, în ciuda opiniei de Carol I la 4 mai 1867, legea a introdus publice, care, în propor]ie de 63%, sistemul monetar decimal (ca în alte ]`ri se dovedise favorabil` pedepsei, a fost occidentale, precum Fran]a, Italia, Belgia considerat` de mul]i dintre contemporani sau Elve]ia) [i a stabilit ca unitatea un gest sinuciga[“. monetar` na]ional` s` fie “. • „În 1989, în contextul evenimentelor • „Îndat` dup` în]elegerea de la Hotelul produse în Europa de Est, Mitterand , din februarie 1867, [i-a exercitat, din nou, rolul de conduc`tor unde liberalii, care îl propuseser` comunitar. Fiind animat de convingerea pe Cuza, s-au regrupat iar`[i, problema c` soarta Europei era mai legat` înt`ririi leului a constituit o preocupare decât oricând de cea a Germaniei, constant` a tuturor liberalilor români, a sus]inut acceptarea unui stat reunificat, inclusiv a lui Ion I. Câmpineanu“. în sânul Comunit`]ii Europene“.

Selec]ie texte: @ Alina PAPOI

* Emanuel B`descu, Ion I. Câmpineanu – primul * Laura Baltes, François Mitterand [i construc]ia guvernator al B`ncii Na]ionale a României, european`, articol preluat din revista Magazin istoric, articol preluat din revista Magazin istoric, anul XLV, anul XLIV, serie nou`, 3 (516), martie, 2010, serie nou`, 3 (528), martie, 2011, pp. 19-21. pp. 29-31.

191 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR

Exerci]iu franco- interarme • Fran]a asigur` sprijin tehnic, logistic britanic la Centrul [i medical opera]iunii Atalanta pentru lupta de antrenament împotriva pirateriei în Oceanul Indian • R`ni]ii pentru ac]iuni în zona se „reconstruiesc“ prin sport • Alimentarea în zbor urban` (Cenzub) • ne permite s` combin`m distan]a [i durata • Valori Refacerea pistei aero- militare (Dosar) • Arhivele Serviciului istoric dromului din Djibouti al ap`r`rii • Impresiile unui Ejercito, Spania, nr. 853, aprilie 2012 scafandru de mare Cum va ar`ta echilibrul mondial de putere dup` criz` adâncime • Schimb`ri • Afganistan 2011: o lumini]` la cap`tul tunelului • climatice [i r`zboaie: Campania sovietic` în Afganistan 1979-1989: a fost leg`turi periculoase? corect` critica Occidentului? • Primul deceniu • Capelanat militar: al Academiei de R`zboi, continuatoarea Academiei chestiuni de credin]` de Stat Major a armatei spaniole. Documentar • • Exerci]iu interministerial pentru situa]ii de urgen]` Func]ia militar` [i opera]iunile interna]ionale • • Exerci]iul interarme Nawas 2012 • Cedru albastru Geni[tii spanioli în sprijinul for]elor UNIFIL • – exerci]iu franco-libanez • Direc]ia general` Considera]ii privind necesitatea existen]ei a securit`]ii externe caut` speciali[ti • Morphée unei doctrine comune referitoare la folosirea câinilor – module de evacuare aerian` [i reanimare militari • Academia Militar` din West Point: repere a celor grav r`ni]i • 3 armate… 600 de elicoptere. istorice [i referin]e de actualitate. Part. 1 • Cucerirea Rolul elicopterelor în armatele franceze (Dosar) • Havanei de c`tre englezi În amintirea romancierului [i cineastului francez Pierre Schoendoerffer • Justi]ie militar` [i cet`]enie Considera]ii cu privire la informa]iile militare Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 371, iunie 2012 • Proiectarea unei Mesajul pre[edintelui Republicii adresat armatelor armate • Afganistan • FINUL – în patrulare cu for]ele libaneze • Profesor 2012 – un an-cheie de istorie – op]iunea ap`rare • Ce norme stabilim pentru opera]iuni. pentru viitorul tratat privind comer]ul cu arme? • Documentar • În opera]iuni exterioare – mai aproape de familie Procesul de INTE gra]ie internetului • O nou` foaie de parcurs (integrare în terenul pentru c`[tile albastre în sudul Libanului • A treia inamic)/IPB reuniune a inspectorilor generali ai armatelor (preg`tirea infor- din ]`rile Ini]iativei 5+5 Ap`rare din Mediterana ma]ional` a spa]iului occidental` • Exerci]iu pentru testarea bazei petroliere de lupt`) în lupta

192 Univers publicistic militar

împotriva insurgen]ei • Evalu`ri ale sistemului informa]ional spaniol de leadership militar • Condamnarea penal` de comand` • a unui militar [i consecin]ele sale profesionale • Serviciul de Contra- Metrica – M`sura progresului în opera]iunile informa]ii Militare • de contrainsurgen]` • Un spaniol la curtea Infrastructura, Ecaterinei a II a Rusiei protec]ia mediului [i prest`ri de servicii. Europäische Sicherheit, Germania, nr. 4, Noua sfera organiza- aprilie 2012 ]ional` a armatei Proba confirm`rii pentru politica de securitate a UE germane • Tensiunea • Din nou în nemi[care. Considera]ii cu privire dintre Israel [i Iran la structura politicii de securitate a Germaniei • se accentueaz` • Ascensiunea Chinei spre pozi]ia de putere mondial` Programe interna]io- • Mai mult` cutezan]` din partea Europei! • Femei nale de tancuri • pe front? Dezbateri în SUA cu privire la prezen]a Fregata F 125. Bilan] femeilor în unit`]ile operative • For]ele speciale intermediar • Sisteme informatizate ale trupelor ale armatei germane. Un instrument strategic terestre pentru obiective strategice • Noua structur` a for]elor terestre. Divizia de for]e rapide (aeromobile, speciale Europäische Sicherheit, Germania, nr. 6, [i specializate) • Noua direc]ie a logisticii • Tragerea iunie 2012 în teren alpin. Cooperarea cu Elve]ia în procesul Rela]iile transatlantice într-o perioad` dificil` • de instruc]ie – primele experien]e • Necesitatea Academia Federal` pentru Politica de Securitate instruc]iei, aplica]iilor [i test`rii (încerc`rii) în cadrul la cea de a 20-a aniversare • Ziua veteranilor: for]elor navale • Transportul aerian. O misiune dezbateri desf`[urate cu pruden]` • Considera]ii de baz` a avia]iei militare • Instruc]ia la distan]` cu privire la stadiul reformei în armata german` • în armata german`. Posibilit`]i [i limite • „Principiul fundamental al noii orient`ri a armatei Transformarea Comandamentului Suprem germane este succesul în opera]iuni“. Interviu al NATO (Supreme Allied Command) • Reforma cu generalul-locotenent Werner Freers, inspectorul agen]iilor NATO – o [ans` pentru mai mult` eficien]` general al trupelor terestre • Air Surface Integration în logistica NATO • Proiecte inovative privind • Sprijinul cu foc în opera]iunile ISAF • Dou` na]iuni sistemul de ac]ionare (antrenare) a navelor maritime – un contract. Cooperarea germano-olandez` • Junkers Ju 52/3 m. Primul zbor, acum 80 de ani în domeniul instruc]iei Panzerhaubitze 2000 • Rachetele dirijate sol-aer IRIS-T SL • „Germania (obuziere autopropulsate) • Poli]ia militar` este [i r`mâne o pia]` foarte important` pentru noi“. [i siguran]a public` •Solu]ii inovative de sticl` Interviu cu pre[edintele Rheinmetall AG, special` pentru vehicule. Laminate curbate folosite Armin Papperger • Comunicarea riscurilor în cadrul ca geamuri de protec]ie [i periscop cu fibr` optic` protec]iei popula]iei • Strâmtoarea periculoas`. cu câmp vizual mai larg • Submarinele Strâmtoarea Ormuz [i criza din Iran • Doctrina din clasa 216 • Sta]ii modulare de îngrijire a bolnavilor militar` a Rusiei • Modularitatea în construc]ia naval` • Galileo – sistemul european de naviga]ie prin satelit • Europäische Sicherheit, Germania, nr. 5, Dreptul de distribu]ie în UE. Nout`]i în domeniul mai 2012 procesului de înzestrare • Ap`rarea [i siguran]a Politica de securitate [i ap`rare comun`. Drumul public`. Avanpremier` la Eurosatory 2012 • Lumea spre for]ele armate europene • Summitul NATO tridimensional`. O perspectiv` nu doar militar` • [i lupta electoral` american` • Noi provoc`ri Tehnologia de salvare [i siguran]` [i tehnologia pentru NATO • De la Atlantic la Pacific. Noua orientare senzorilor • Jocul mu[chilor în Pacific. a politicii de securitate a SUA • For]e armate Analiza situa]iei din regiunea Pacificului în schimbare • Pentru prima dat` sub comand` • Europa de Sud-Est în centrul aten]iei: german`. Misiunea antipiraterie Atlanta • Conceptul Bosnia-Her]egovina • Locul Europei în secolul opera]ional AMN (Afghanistan Mission Network) asiatico-pacific. Obiective, strategii, op]iuni – un concept modern pentru un viitor sistem de ac]iune

193 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

International Security, vol. 36, nr. 4, Jane’s International Defence Review, prim`vara 2012 Marea Britanie, vol. 45, iunie 2012 }inta: liderii terori[tilor: cum contribuie decapitarea Infanteria marina american` în Afganistan • Thales re]elelor teroriste la combaterea terorismului • a câ[tigat contractul NATO pentru Common Func]ioneaz` decapitarea re]elelor teroriste? Operational Picture (COP) • Cursa spa]ial`: Evaluarea eficien]ei înl`tur`rii capilor re]elelor tehnologia jocurilor la baza aplica]iilor de înalt` teroriste în campaniile de contrainsurgen]` • performan]` • Flota italian` de avioane de transport Bariere pentru armele biologice: obstacole intangibile [i avioane-cistern` • Un nou model de instruc]ie în calea prolifer`rii • Schimb de idei preconcepute: pentru for]ele terestre americane • Noile transportoare de ce nu a fost Primul R`zboi Mondial un e[ec blindate pe [enile de la Bronco • Serie performant` al interdependen]ei economice • În fa]a puterii de afeturi de tun de la BAE Systems • Centrul sovietice: politica american` în prima parte de cercet`ri subacvatice NURC al NATO exploreaz` a r`zboiului rece comunicarea în re]ea pentru vehiculele subacvatice autonome • Ma[ini de lupt` blindate pentru o for]` Jane’s International Defence Review, de dimensiune mijlocie • O nou` tehnologie pentru Marea Britanie, vol. 45, aprilie 2012 un radar multifunc]ional de mare putere • Sisteme „Amenin]`rile hibrid“ vor defini viitorul mod aeropurtate de detectare a focului inamicului • de instruc]ie pentru lupt` al for]elor terestre Ma[ina blindat` de lupt` modular` de la Patria • americane • For]ele terestre franceze aduc sistemul Evolu]ia sistemelor pentru solda]i FELIN în Marea Britanie • Compania francez` ACMAT lanseaz` vehiculul blindat Bastion • For]ele Military Review, 62, nr. 2, martie-aprilie 2012 franceze [i britanice se reunesc pentru instruc]ie Opera]ii terestre unificate: evolu]ia doctrinei for]elor comun` în domeniul sprijinului nemijlocit de avia]ie terestre pentru succes în secolul 21 • S` pui c`ru]a • Rusia ]inte[te pie]ele de export cu tancul de baz` înaintea cailor: strategia [i procesul bugetar în SUA cu performan]e sporite în opera]iile în mediul urban • Întreb`ri incomode • Parteneriat extrem • Sintagma „lupt` mai îndelungat` cu combustibil în Afganistan: Districtul Arghandab, provincia mai pu]in“ alimenteaz` priorit`]ile din prima linie • Kandahar, 2010-2011 • Pierdu]i în transmisie: cum Sateli]i MUOS pentru for]ele maritime americane • a denaturat armata mesajul despre natura profesiei Tehnologii pentru opera]iile de deminare • Sistem militare • Leg`turi periculoase: contextul de combatere a minelor din mare pentru for]ele [i consecin]ele opera]ionaliz`rii preo]ilor militari • maritime americane • Avia]ia infanteriei marine Trecerea în rezerv` a liderilor militari ca form` americane • O nou` genera]ie de portavioane • de exprimare a dezacordului • Strategii Hran` pentru for]ele combatante pentru dezvoltarea [i exersarea expertizei inter-culturale în armat` • Lec]ii înv`]ate pentru lideri Jane’s International Defence Review, dup` ani de r`zboi • Grupele de lupt` formate Marea Britanie, vol. 45, mai 2012 din femei: necesitatea standardiz`rii instruirii Comandan]ii ARG/MEU despre lec]iile înv`]ate • [i angaj`rii Competi]ia pe pia]a produc`torilor de ma[ini u[oare tactice de lupt` spore[te [i evolueaz` • For]ele Dezvoltare [i opera]ii terestre americane economisesc combustibil de contrainsurgen]` cu ajutorul energiei hibrid [i al generatoarelor în cadrul Coman- performante • Reconfigurarea unit`]ilor for]elor damentului Regional terestre americane • Comanda de la distan]`: Est, 2004-2008 • instruc]ie pentru operatorii sistemelor de zbor Sprijin contractual f`r` pilot (UAS) din cadrul for]elor armate britanice operativ: cinci lucruri • Olanda înlocuie[te fregata M • Un nou tanc pe care ar trebui s` le de baz` indian • Crearea unei armate din nimic: cunoasc` fiecare ofi]er Irak [i Afganistan • Vehicule subacvatice autonome superior • Sistemul • Lupta pentru via]`: noi tehnologii pentru MEDEVAC logistic al Armatei • Instruc]ie pentru controlorii aerieni • Noduri Na]ionale Afgane • de comunica]ii aeropurtate Gândirea strategic`

194 Univers publicistic militar

în era conflictelor de durat` • Contingentele programelor pentru de rezerv`: instruite [i preg`tite? Lec]ii ale istoriei opera]ii speciale • • E[ecul intr`rii în lupt`: abord`ri [i strategii curente Ma[inile blindate de negociere • Misiuni dificile: ce logic` trebuie la nivel interna]ional aplicat` [i ce ac]iuni trebuie întreprinse • Lege în 2012 • Industria [i etic` în luarea deciziilor de conducere • Punctul de ap`rare în Bulgaria de vedere al Uzbekistanului privind securitatea • For]ele armate în Afganistan dup` 2014 • Împlinirea unei promisiuni: ale Republicii for]e întrunite pentru o armat` întrunit` • Op]iuni Kazahstan • Ap`rare de politic` extern` pentru o posibila prim`var` din [i pentru Slovacia cubanez` • Submarinele – proiec]ia puterii Military Technology, Germania, vol. 36, nr. 3, 2012 din adâncurile m`rii Achizi]iile militare în India • Modernizarea rapid` • Tehnologia nano a for]elor armate indiene • Reducerile bugetare pentru ap`rare• Ap`rarea în sud-estul Europei americane • Atingerea principalelor capabilit`]i – schimb`ri fundamentale în domeniul securit`]ii operative: interviu cu generalul Jorge Rojas Avila, [eful Statului Major al For]elor Aeriene Chiliene • NIDS Journal of Defense and Security, R`zboiul neconven]ional din America Latin` • Japonia, nr. 12, decembrie 2011 Echipamente pentru lupta împotriva terorismului, Expedierea trupelor [i politica chinez` de men]inere a insurgen]ilor [i a traficului în America Latin` • a p`cii: o nou` cale de angajare pentru comunitatea Thailanda: programe în domeniul ap`r`rii în desf`[urare [i necesit`]i viitoare • Ap`rarea interna]ional` • Cooperarea dintre Japonia [i Europa pentru [i din Thailanda • Programe ambi]ioase în domeniul securit`]ii: „ghid de utilizare“ a NATO pentru ma[inile blindate ale for]elor canadiene • [i UE • Ce nume s` d`m „r`zboiului din Pacific“? Tehnologia STEALTH [i managementul sistemelor Un studiu al unei dezbateri în Japonia • Distan]a de mascare a prezen]ei pentru for]ele navale • [i opera]iile militare: repere teoretice pentru înt`rirea Echipamente navale de detectare a minelor ap`r`rii insulelor din zona de coast` [i de deminare pentru secolul 21 ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift), Military Technology, Germania, vol. 36, nr. 4, 2012 Austria, nr. 3, mai-iunie 2012 Programe în desf`[urare ale for]elor armate Anglie puternic` într-o er` a incertitudinii. Actuala malaieziene [i necesit`]i viitoare • Aplica]iile strategie de securitate a Regatului Unit sistemului de armament apropiat (CIWS) • R`zboiul • Organizarea, reorganizarea, reducerea: electronic aeropurtat • Tunuri automate • Tehnologie noua orientare a armatei germane • Anatomia pentru solda]i: Programele de modernizare mijloacelor violente [i de for]` în cadrul politicii a sistemelor de lupt` pentru solda]i. Echipamente externe • Femeile-soldat din Garda Na]ional` mai u[oare, capabilit`]i sporite. Tehnologii a SUA • Europa – comunitate de valori, de securitate de mascare. Tehnologii u[oare de detectare, sonar [i juridic`. Part. 1 • Hugo Chavez [i concep]ia [i radar pentru solda]i • Evolu]ia programelor sa despre o „alian]` antiimperialist`“ americane pentru elicoptere • Senzori [i arme mai performante – îmbun`t`]irea st`rii de preg`tire ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift), pentru lupt` a elicopterelor • Lupta împotriva armei Austria, nr. 6, iulie-august 2012 t`cute de distrugere în mas` – r`zboiul cibernetic • Popula]ia mondial` [i resursele naturale. Modernizarea for]elor armate în Scandinavia Viitoarele lupte pentru împ`r]irea resurselor • „Secolul american al Pacificului“. De ce Occidentul Military Technology, Germania, vol. 36, nr. 5, 2012 nu se va retrage în 2014 din Afganistan • Conflictul Spre un singur mod de e-learning pentru NATO • din Caucaz dintre Georgia [i Federa]ia Rus`. Cauze. Nout`]i privind instruc]ia [i simularea în domeniul Abateri în spa]iul politicii de securitate [i influen]ei vehiculelor maritime [i de uscat • Ma[ini tactice asupra regiunii M`rii Negre • Planul ATHENA de lupt` [i pentru opera]ii speciale • Transportoare de finan]are a opera]iunilor militare ale UE • amfibii pentru scafandri • Nout`]i în domeniul Managementul duratei de via]` a sistemelor complexe

195 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

în cadrul ministerului austriac a ap`r`rii • Europa ale opera]iunii Unified – comunitate de valori, de securitate [i juridic`. Protector a NATO Part. 2 • Prin de[ert. Relevan]a paradigmatic` în Libia • Hezbollah a lui Karl May pentru doctrina (militar`) de comand` [i dilema sirian` • • Între destr`mare [i stagnare. Armata elve]ian` Prim`vara arab` în c`utarea unei noi con[tientiz`ri a propriului rol în fa]a probei sala- fismului • Strategia Revue Défense Nationale, Fran]a, nr. 750, maritim` integral`: mai 2012 o abordare conceptual` Ofi]er [i candidat. De ce nu? • Opera]iunile aeriene • New START Treaty: din Libia, model al cooper`rii dintre avia]ia militar` un tratat necesar american`, britanic` [i francez` • Suprema]ia sau dep`[it? • nu mai este ce era • Politica European` de Securitate Viitorul Direc]iei [i Ap`rare în „hibernare“? • Va r`mâne Europa de resurse umane „în stare de avarie“? • Relansarea Politicii Europene a armatei • Universalismul occidental: iluzie antic` de Securitate [i Ap`rare: calea federalismului • sau succes planetar? Conflictul din Libia [i criza monedei euro: consecin]e asupra Politicii Europene de Securitate [i Ap`rare Signal, SUA, vol. 66, nr. 8, aprilie 2012 • Politica European` de Securitate [i Ap`rare Agen]ia Na]ional` de Intelligence Geospa]ial – solu]ia la problemele bugetare actuale? • Un stat are dubl` misiune • Aplica]ii privind informa]iile major permanent pentru opera]iunile Politicii geospa]iale destinate telefoanelor mobile • For]ele Europene de Securitate [i Ap`rare • Politica terestre americane extind baza de date GeoGlobe • European` de Securitate [i Ap`rare… [i ce urmeaz`? Con[tientizarea situa]ional` în timpul dezastrelor • Impactul progresului [tiin]ific [i tehnologic na]ionale • Intelligence, supraveghere [i cercetare asupra problematicii ap`r`rii • Aplica]iile matematice în lupta în zona de coast` • Noi capabilit`]i de comand` în domeniul capacit`]ilor de ap`rare [i securitate • [i control • Baterii solare de dimensiunea unui punct Ce r`mâne din discursul cu privire la revolu]ia asigur` o cantitate substan]ial` de energie • For]ele în afacerile militare • „Spiritul Logan“ va reu[i aeriene americane experimenteaz` energia alternativ` s` ias` la iveal`? Ob]inerea victoriei în timp scurt • Energia solar` pune misiunile în mi[care [i salveaz` [i în condi]ii de siguran]` • Economia, armata vie]i • Marina chinez` folose[te vehicule de zbor [i r`zboiul: ce buget trebuie alocat ap`r`rii? • f`r` pilot Posibilitatea stabilirii, în Fran]a, a unei jurisdic]ii pentru litigiile legate de contractele din industria de armament? • Lupta nu este o problem` de drept World Policy Journal, SUA, vol. 29, nr. 1, comun • Spiritul de corp • Expertiza civil` în interiorul prim`vara 2012 statelor-majore, un imperativ neglijat • Sistemele Abuzul lingvistic: când ar trebui restric]ionat` limba? informatice [i de comunica]ii: un domeniu subestimat, • Cuvintele sunt arme • Trecând examenul de[i aflat în centrul opera]iilor militare moderne • [de limb`] • Chavez: retoric` made in Havana • Djibouti, calea emergen]ei? • Situa]ia din Coreea Nemuritoarea: o conversa]ie cu Assia Djebar, de Nord în era post-Kim Jong Il paznicul limbii franceze • Islamul [i Cecenia: eseu fotografic • Europa în agonie • Minunata matematic` Revue Défense Nationale, Fran]a, nr. 751, nou` • Poluare în Ulanbator, Mongolia • Nicaragua, iunie 2012 Forlorn • Un interna]ionalism mai bun. For]ele terestre [i misiunile lor • China [i noul „Pericol galben“ • Mizele [i perspectivele securit`]ii Selec]ie [i traducere: maritime mondiale • Ap`rarea cibernetic` • dr. Mihai POPESCU, Delia PETRACHE, Cyberspa]iul: defini]ii, reprezent`ri • Definirea cadrului în care se desf`[oar` cercetarea strategiei C`t`lina ROJI{TEANU cibernetice • Utilizarea for]ei în spa]iul cibernetic Biblioteca Militar` Na]ional` [i dreptul interna]ional • Ac]iune [i reac]iune în spa]iul cibernetic • Advanced Persistent Threats: care sunt solu]iile? {ase concluzii strategice

196 EVENIMENTE EDITORIALE

@ Colonel dr. Mircea T~NASE

Dup` Irak – Calvarul p`cii (2008) [i 185 de zile în Irak. Jurnal de front (2009), ambele cu duble apari]ii, în limbile român` [i englez`, generalul-maior (r.) dr. Visarion Neagoe ne ofer` spre lectur` o nou` lucrare, Afganistan – zece ani de r`zboi contra terorii, rezultat al experien]ei acumulate ca loc]iitor al [efului de stat major al For]ei multina]ionale pentru opera]iile coali]iei din Irak sau la comanda Comandamentului Opera]ional Întrunit „Mare[al Alexandru Averescu“, structur` care a avut sub comand` opera]ional` contingentele române[ti participante la misiuni în acest teatru de opera]ii. O carte necesar`, deoarece, a[a cum afirm` autorul, Armata României este angajat` de peste zece ani în acest r`zboi împotriva terorismului [i mul]i dintre cona]ionali nu cunosc în ce zon` periculoas` opereaz` militarii no[tri. În aceea[i m`sur`, cartea este util` militarilor, mai ales celor afla]i la prima misiune în acest teatru de opera]ii, putându-se constitui într-o bogat` [i util` surs` de documentare, pentru adaptarea cât mai rapid` într-o zon` plin` de riscuri. În prima parte a lucr`rii, autorul încearc` o succint` p`trundere în interiorul culturii poporului afgan, circumscris` acestei, pentru mul]i dintre noi, misterioase lumi islamice, cu legi [i dogme ancestrale, unde religia musulman` nu este doar o form` de acceptare a unei for]e divine, ci chiar un mod de via]`, riguros organizat` [i f`r` putin]` de eludare. Schismele [i discordiile generate de interpretarea [i punerea în aplicare a perceptelor canonice au dus la împ`r]irea musulmanilor în mai multe ramuri [i subramuri confesionale, unele dintre ele ireconciliabile, acestei diviz`ri ad`ugându-i-se, obiectiv, existen]a unui conglomerat etnic [i tribal, cu puternice efecte negative în planul op]iunilor politice [i al stabilit`]ii statale.

197 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2012

Cartea ofer`, în acela[i timp, un util ghid de comportament pentru cei care iau contact cu aceast` societate puternic ierarhizat`, în care rela]iile personale conteaz` foarte mult, iar reputa]ia [i onoarea sunt valori supreme. O trecere în revist` a principalelor momente care au marcat istoria acestei ]`ri aflat` la intersec]ia geografic` a unor mari imperii, interesate s` domine politic [i economic acest punct nodal al grani]ei de est a Orientului Mijlociu Extins, ne ofer` o relativ` explicare a situa]iei politice actuale, în care rivalit`]ile interne [i interesele regionale divergente continu` s` împiedice crearea unei autorit`]i centrale viabile [i unanim acceptate. Eforturile ONU pentru instaurarea p`cii s-au dovedit lipsite de rezultate conving`toare, fac]iunea taliban` ignorând cererea organismelor interna]ionale de a stopa ad`postirea [i preg`tirea terori[tilor interna]ionali, ceea ce a impus interven]ia militar` în Afganistan a for]elor NATO conduse de c`tre SUA, începând cu 7 octombrie 2001, ca r`spuns [i consecin]` a atacului terorist din 11 septembrie 2001 de la New York [i Washington. O atent` [i documentat` analiz` geopolitic` a regiunii [i a principalilor actori statali, precum [i evocarea principalelor conferin]e interna]ionale privind Afganistanul, derulate începând cu 2001, în diferite capitale ale lumii, în scopul reconcilierii [i reintegr`rii principalelor for]e oponente, pentru promovarea unei p`ci durabile, a stabilit`]ii [i respectului pentru drepturile omului în aceast` ]ar`, este continuat` de marcarea momentelor semnificative ale r`zboiului din Afganistan. Interven]ia NATO, în cadrul opera]iei ISAF din Afganistan, a fost aprobat` de c`tre Consiliul de Securitate al Na]iunilor Unite, conferindu-i legitimitate interna]ional` prin invocarea Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, angajament care afirm` c` un atac împotriva unei na]iuni membre constituie un atac împotriva tuturor. Capitolul 5 al lucr`rii este dedicat Armatei Na]ionale Afgane, antrenat` de for]ele de coali]ie cu scopul de a prelua, în final, controlul opera]iilor din Afganistan, precum [i Poli]iei Na]ionale Afgane, înfiin]at` în 2003 cu scopul de a asigura securitatea cet`]enilor [i aplicarea legilor. O întreprindere dificil`, în care s-au angajat membrii for]elor de coali]ie în speran]a constituirii unor structuri capabile s` preia, la termenul convenit, toate îndatoririle în Afganistan, similar solu]iei adoptate în Irak, dar care este mult îngreunat` de lipsa eficien]ei, de corup]ie, de larga r`spândire a analfabetismului [i a ignoran]ei, de lipsa echipamentelor [i a disciplinei. Partea cea mai consistent` a lucr`rii [i foarte util` celor care sunt interesa]i s` se documenteze asupra prezen]ei militare române[ti în cadrul misiunilor ISAF [i ale opera]iei „Enduring Freedom“, începând cu ianuarie 2002, este capitolul 6 – Misiunile Armatei României în Afganistan. Autorul insist` asupra în]elegerii implic`rii noastre în Afganistan, în primul rând ca un demers de reducere a unor poten]iale amenin]`ri la adresa securit`]ii proprii, ambele misiuni în regiune având o finalitate preventiv` din perspectiva intereselor na]ionale ale României.

198 Evenimente editoriale

În încheierea lucr`rii, într-un ton pu]in optimist, autorul conchide c` pacea pe teritoriul afgan este departe de a se instala, iar pân` la instaurarea democra]iei [i libert`]ii occidentale pe acest t`râm atât de încercat de r`zboaie, foamete [i s`r`cie este cale lung`, îns`, „n`d`jduim în buna-credin]` [i inten]iile lumii civilizate de aducere a Afganistanului [i poporului s`u greu încercat pe locul cuvenit în lume. Este ceea ce sper` [i militarii români participan]i la misiunile îndeplinite pe p`mântul afgan. Ei [i-au f`cut acolo datoria cu sufletul deschis, crezând în cauza pentru care au luptat, unii dintre ei pierzându-[i via]a. Avem convingerea c` jertfa lor suprem` nu a fost în zadar“. Felicit`m autorul pentru aceast` nou` împlinire editorial`, dar [i Editura Militar`, cea care a concurat la materializarea ei într-o formul` grafic` reu[it`! * @ Alina PAPOI

INFOSFERA – revist` de studii de securitate [i informa]ii pentru ap`rare –, ap`rut` sub egida Direc]iei generale de informa]ii a ap`r`rii, ne aduce în aten]ie, în nr. 4/2011 [i 1/2012, aspecte privind comunicarea interna]ional`, conceptul de „smart power“, utilizarea new media [i social media în ac]iunile de protest din ]`rile membre ale MENA, conflictele din Caucazul de Nord, „geopolitica emo]iilor“, men]ionat` de politologul Dominique Moïsi, morala [i eficien]a în studiile strategice [i de rela]ii interna]ionale, ascensiunea Chinei în actuala configura]ie mondial`, problematica rela]iilor UE-China, managementul comunit`]ii informative, colonizarea spa]iului cibernetic. Spicuim, din cuprinsul celor dou` numere primite la redac]ie, urm`toarele titluri: Radicalizare [i violen]` în islam. O tipizare a mecanismelor radicaliz`rii; Programul american de ap`rare antirachet`. Perspective strategice; Asia Central` – mize geopolitice [i geostrategice în actualul context de securitate; A. Dughin [i arhetipurile geopolitice; Aspecte privind managementul comunit`]ii informative; Serviciile de informa]ii [i activitatea de avertizare timpurie; Rolul opera]iilor speciale în conflictele secolului XXI; M`rirea [i dec`derea al-Qaeda: mo[tenirea lui Osama bin Laden. Mul]umim Colectivului redac]ional, îndeosebi domnului Aureliu Radu, pentru amabilitatea de a ne trimite aceast` publica]ie!

Opera]iunile de redactare [i tehnoredactare au fost \ncheiate la data de 13.08.2012. 199