Editura Renaissance

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Editura Renaissance FACULTATEA DE ARHIVISTICĂ DIN BUCUREŞTI Dr. DORIN CIMPOEŞU INSTITUłII CONTEMPORANE ALE PUTERII ÎN STAT ŞI ALE SOCIETĂłII ROMÂNEŞTI (1918-2011) Editura Renaissance Bucureşti, 2011 Redactor: Sorin Alexandru Şontea Tehnoredactare & copertă: Monica Balaban Editura Renaissance 2011 www.editurarenaissance.ro (Editură recunoscută C.N.C.S.I.S.) Editor: Sorin Alexandru ŞONTEA Telefon/fax: 031.808.91.97 0744.652118 E-mail: [email protected] ©Toate drepturile asupra acestei ediŃii sunt rezervate editurii ISBN 978-606-8321-58-5 Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României: CIMPOEŞU, DORIN InstituŃii contemporane ale puterii în stat şi ale societăŃii româneşti (1918-2011) /Dorin Cimpoeşu. – Bucureşti: Renaissance, 2011 Bibliografie ISBN 978-606-8321-58-5 Tipar: ABSTRACT MEDIA SRL Tel/fax: 031.808.91.97 CUPRINS Introducere …………………………………….................... 5 Capitolul I - INSTITU łIILE PUTERII ÎN STAT …........ 7 1.1. REGIMUL DEMOCRA łIEI PARLAMENTARE 7 (1918-1937) ………….................................................... 1.2. REGIMUL AUTORITARO-TOTALITAR MOHARHIC 25 (1938-1940) ................................................................... 1.3. REGIMUL „NA łIONAL-LEGIONAR” ŞI CEL 33 MILITARO-AUTORITAR (1940-1944) ……….......... 1.4. TRANZI łIA SPRE REGIMUL TOTALITAR 38 COMUNIST (1944-1947) ……………………….......... 1.5. REGIMUL TOTALITAR COMUNIST 52 (1948-1989) ………………………............................... 1.6. REVENIREA LA REGIMUL DEMOCRA łIEI 68 PARLAMENTARE (1990-2011) .……………........... Capitolul II - INSTITU łII ALE SOCIET Ăł II ……........ 93 2.1. ŞCOALA ………………………………………............... 93 2.2. BISERICA ………………………………………............. 111 2.3. ARMATA ………………………………………….......... 134 Lista anexelor……………………………………….............. 159 Bibliografie ………………………………………................ 217 INTRODUCERE Pentru a în Ńelege natura şi caracterul regimurilor poli- tice pe care le-a cunoscut poporul român în istoria sa contem- poran ă este absolut necesar s ă studiem institu Ńiile puterii în stat. Este arhicunoscut c ă, dup ă 1918, şi pân ă la sfâr şitul secolului al XX-lea, în România a existat o succesiune de regimuri politice, plecând de la cel democratic şi mergând pân ă la cele de autoritate personal ă sau totalitar-dictatoriale. Fiec ăruia dintre acesteia i-au fost specifice institu Ńii politice de un anumit tip, create cu scopul de a asigura existen Ńa şi func Ńionarea regimurilor respective. Cunoa şterea acestor institu Ńii este esen Ńial ă pentru a în Ńelege evolu Ńia istoric ă a românilor în secolul al XX-lea, mecanismele care au stat la baza regimurilor men Ńionate, precum şi deciziile liderilor politici, luate atât în plan intern, cât şi extern. Pe de alt ă parte, cunoa şterea unei perioade istorice complexe, cum este cea contemporan ă, ar fi incomplet ă, dac ă s-ar limita numai la studierea institu Ńiilor puterii în stat specifice fiec ărui regim politic în parte. Societatea în general, deci şi cea româneasc ă, are trei piloni fundamentali pe care se sprijin ă şi care joac ă un rol deosebit de important în via Ńa sa. Ace ştia sunt: biserica, şcoala şi armata. Dac ă încrederea în institu Ńiile puterii în stat – legislativ ă, executiv ă şi judec ătoreasc ă – este deseori foarte sinuoas ă, cu sui şuri şi coborâ şuri, uneori, foarte abrupte, cele trei institu Ńii fundamentale ale societ ăŃ ii sunt repere de încredere constant ă 5 INSTITUłII CONTEMPORANE ALE PUTERII ÎN STAT ŞI ALE SOCIETĂłII ROMÂNEŞTI (1918-2011) în mentalul colectiv, chiar şi în cadrul unor regimuri totalitare în care popula Ńia este constrâns ă s ă tr ăiasc ă. Pân ă în prezent, în literatura istoric ă de specialitate nu a fost elaborat ă o lucrare distinct ă, consacrat ă organiz ării şi func Ńion ării institu Ńiilor puterii în stat şi ale societ ăŃ ii româ- ne şti, în perioada contemporan ă a istoriei românilor. Un demers ştiin Ńific singular 1 privind institu Ńiile statului român în perioada modern ă a fost întreprins de istoricul Grigore Chiri Ńă , care a elaborat o lucrare, în anii 1990-1992, ce reflect ă „… nivelul atins de istoriografia noastr ă în acei ani” 2. Trebuie men Ńionat, îns ă, c ă studii, capitole ale unor lucr ări colective de sintez ă şi articole despre unele institu Ńii ale statului şi ale societ ăŃ ii române şti din secolul XX au ap ărut, îndeosebi, dup ă 1989. Lucrarea de fa Ńă a ap ărut, mai ales, dintr-o necesitate didactic ă, autorul acesteia fiind titularul cursului „Istoria institu Ńiilor române şti contemporane” , pe care îl sus Ńine la Facultatea de Arhivistic ă din cadrul Academiei de Poli Ńie „Al. I. Cuza” din Bucure şti. De şi are caracterul unui curs universitar , tematica este abordat ă sintetic şi analitic, într-un mod unitar, pentru prima dat ă în istoriografia româneasc ă contemporan ă, pe baza diverselor surse documentare, multe dintre ele edite, ceea ce, consider ăm noi, reprezint ă o modest ă contribu Ńie ştiin Ńific ă la cunoa şterea şi elucidarea problematicii în cauz ă. Autorul 1 Grigore Chiri Ńă , Organizarea institu Ńiilor moderne ale statului român (1856-1866) , Editura Academiei Române, Bucure şti, 1999. 2 Grigore Chiri Ńă , op. cit., p. 13. 6 Capitolul I INSTITU łIILE PUTERII ÎN STAT 1.1. REGIMUL DEMOCRA łIEI PARLAMENTARE (1918 - 1937) Cadrul juridic general şi special al regimului - Decretul-lege privind reforma electoral ă din 14 no- iembrie 1918; - Constitu Ńia României întregite, publicat ă în „Moni- torul Oficial” nr. 282 din 29 martie 1923; - Legea privind unificarea judec ătoreasc ă din iunie 1924; - Legea electoral ă din 27 martie 1926; - Legea privind organizarea ministerelor din august 1929. Principiile fundamentale ale Constitu Ńiei - suveranitatea na Ńional ă exercitat ă prin reprezentare (delega Ńiune); - separa Ńia puterilor în stat; - legalitate şi descentralizare; - egalitate în fa Ńa legii a tuturor cet ăŃ enilor români, indiferent de ras ă şi clas ă social ă; - dobândirea şi exercitarea drepturilor civile şi politice, fără deosebire de origine etnic ă şi de credin Ńă religioas ă; - garantarea propriet ăŃ ii de orice natur ă; - na Ńionalizarea z ăcămintelor miniere. 7 INSTITUłII CONTEMPORANE ALE PUTERII ÎN STAT ŞI ALE SOCIETĂłII ROMÂNEŞTI (1918-2011) Puterea legislativ ă – Parlamentul Structur ă şi atribu Ńii Noua Constitu Ńie consacr ă, la art. 33, c ă „Toate puterile statului eman ă de la na Ńiune...” şi acestea erau exercitate prin reprezentare, în conformitate cu principiile legii fundamentale enun Ńate mai sus. Puterea legislativ ă era exercitat ă de c ătre rege şi Reprezentan Ńa na Ńional ă bicameral ă (art. 34). În ceea ce prive şte structura Parlamentului, Constitu Ńia men Ńinea sistemul bicameral anterior: Senatul şi Adunarea Deputa Ńilor. Diferen Ńa era f ăcut ă de modalitatea de alegere a parla- mentarilor. Noul cadru juridic, care urm ărea unificarea organi- zării de stat şi a legisla Ńiei, stabilea alegerea deputa Ńilor şi senatorilor dintre cet ăŃ enii români prin vot universal, egal, direct, secret şi obligatoriu. Spre deosebire de votul cenzitar, introdus de prima Constitu Ńie (1866), votul universal d ădea posibilitatea unei mai largi particip ări a popula Ńiei la via Ńa politic ă şi public ă a Ńă rii, contribuind astfel la consolidarea regimului democra Ńiei parla- mentare române şti. Cu toate acestea, existau şi unele procedee nedemocratice în ceea ce prive şte exercitarea dreptului de vot, care se refereau la o mare parte a cet ăŃ enilor, respectiv la femei (jum ătate din popula Ńie), acestea fiind excluse de la via Ńa politic ă. O prevedere care stabilea c ă femeile urmau s ă se bucure de drepturi politice dup ă adoptarea unor „legi speciale, votate cu majoritate de dou ă treimi”, s-a aplicat pentru prima dat ă, par Ńial, în timpul regimului autoritar monarhic. La acestea se ad ăugau militarii activi, magistra Ńii şi tinerii între 18 şi 21 de ani care, de asemenea, nu aveau drept de vot. 8 Capitolul I. INSTITUłIILE PUTERII ÎN STAT Adunarea deputa Ńilor Deputa Ńii erau ale şi de cet ăŃ enii cu drept de vot, în vârst ă de 21 de ani la data alegerilor. Ace ştia trebuiau s ă aib ă vârsta minim ă de 25 de ani împlini Ńi şi domiciliul stabil în România. Num ărul deputa Ńilor a variat de la 568, la primele alegeri din 1919, efectuate în condi Ńiile noilor norme electorale, la 367 (387), dup ă modificarea unor articole ale legii. Durata mandatului deputa Ńilor era de 4 ani. Şedin Ńele Camerei erau publice. Deputa Ńii aveau dreptul la ini Ńiativ ă legislativ ă, pro- iectele de lege fiind discutate în comisia de specialitate, apoi în comisiile reunite ale celor dou ă camere, dup ă care erau dezb ătute şi votate pe articole în plen. Votul final Adunarea Deputa Ńilor, era dat prin una dintre înainte de 1916 urm ătoarele modalit ăŃ i: ridi- care şi şedere, prin viu grai (nominal) sau prin scrutin secret (cu bile albe şi negre). Toate proiectele de lege, exceptând pe cele care priveau creditele bugetare, trebuiau s ă aib ă avizul Consiliului Legislativ. Deputa Ńii aveau dreptul de a adresa mini ştrilor întreb ări şi interpel ări la care trebuiau s ă primeasc ă r ăspuns în mod obligatoriu. De asemenea, Adunarea Deputa Ńilor înainta mini ştrilor peti Ńiile primite de la cet ăŃ eni la care ace ştia erau datori s ă dea explica Ńii. Deputa Ńii puteau depune mo Ńiune de cenzur ă la adresa activit ăŃ ii Consiliului de Mini ştri (guvernului) sau a unora 9 INSTITUłII CONTEMPORANE ALE PUTERII ÎN STAT ŞI ALE SOCIETĂłII ROMÂNEŞTI (1918-2011) dintre mini ştri, adoptarea acesteia ducând în mod automat la demisia întregului Cabinet sau a ministrului vizat. Activitatea legislativ ă a Adun ării deputa Ńilor se desf ăş ura pe perioada unei singure sesiuni anuale, care era deschis ă la 15 octombrie şi dura 5 luni. Ambele Camere aveau Regulamente proprii de func Ńio- nare şi erau conduse de c ătre un Birou permanent, format din pre şedinte, vicepre şedin Ńi şi membri.
Recommended publications
  • Brosura2day2017.Pdf
    Complexul Educațional Lauder-Reut 2 SUMMARY – 6th Edition, 2017 Welcome Message of the 2Day Ambassador Chair…………………………………………..4 2Day Ambassador The Project, the Conference…………………………………………………………………..6 Mentors Honoris Causa……………………………………………………………………….8 Board of Trustees………………………………………….…………………………………11 Mementos and Messages……………………………………….……………………………14 Program………………………………………………………………………………………28 Participants…………………………………………………………………………………...37 Key-Note Speakers…………………………………………………………………………...39 Moderators……………………………………………………………………………………93 Debaters………………………………………………………………………………………95 Complexul Educațional Lauder-Reut 3 WELCOME MESSAGE OF THE 2DAY AMBASSADOR CHAIR WELCOME To the 6th edition of 2DAY AMBASSADOR, THE LAUDER INTERNATIONAL CONFERENCE ON DIPLOMACY AND GLOBAL AFFAIRS FOR HIGH SCHOOLS “Dear friends and partners, distinguished guests, speakers and members of the Board of Trustees, dear students, teachers and members of the 2Day Ambassador Organizing Committee, With greatest pleasure and highest satisfaction I welcome you at the 6th edition of the Lauder Conference - 2Day Ambassador, a remarkable opportunity to celebrate over a decade of exclusive academic partnership between the Ronald S. Lauder-Foundation, the Magna cum Laude-Reut Foundation, the Lauder-Reut Educational Complex and the Ministry of Foreign Affairs, the Romanian Diplomatic Institute, the Ministry of Education, the Ministry of Culture and National Identity, the Embassy of the State of Israel in Romania, the Lauder School of Government, Diplomacy & Strategy and the Raphael Recanati International School in Israel, the City Hall of Bucharest, the City Hall of the 3rd District and the Bucharest School Inspectorate. Our 2Day Ambassador International Conference is the exclusive event which connects the junior and senior high school students with the fascinating world of diplomacy, enabling them to learn and to debate topics of utmost interest on the national and international scene, side by side with the highest-level diplomats, politicians, experts and academic personalities from Romania and abroad.
    [Show full text]
  • The Eu Gate to Black Sea Regional Cooperation a Romanian-Turkish Common Ground
    THE EU GATE TO BLACK SEA REGIONAL COOPERATION A ROMANIAN-TURKISH COMMON GROUND Offering an overview of the various frameworks for cooperation in the wider Black Sea, the author explains that Romania aims to bring the EU and the regi- on closer together and argues that Turkey and Romania can play an important role in the future of the region. Touching upon the shared values versus the diffe- ring interests between the EU and Russia, the author claims that zero sum games are games of the past. He emphasizes that the EU cannot alone revamp its neigh- borhood, but also points out that no other state has the ability to play a determi- nant role in the region on its own terms either. Cristian Diaconescu* * Cristian Diaconescu is the Minister of Foreign Affairs of Romania. 25 “In assisting our neighbors in this region on their long walk towards a sound democ- racy, development of their fragile economies, reorganization of their political systems, and settlement of their ethnic and territorial disputes, Turkey stands for the challenge. There is certainly no quick-fix solution for the deep running problems. However, es- tablishing a sound regional cooperation is a good point to start.” President of the Republic of Turkey, Mr. Abdullah Gül, speech at the Woodrow Wilson International Center on "Regional trends: a Turkish perspective", 8 January 2008, Washington “The Black Sea should embody a destiny that unites, not one that divides. The Black Sea region must not become a frontier separating the democratic and prosperous part of the European continent from others.
    [Show full text]
  • Absurdistan Refacut Cu Headere Ultimul.P65
    Dorin Tudoran (n. 30 iunie 1945, Timi[oara). Absolvent al Facult\]ii de Limb\ [i Literatur\ Român\ a Universit\]ii din Bucure[ti, pro- mo]ia 1968. Este Senior Director, pentru Comunicare [i Cercetare, membru al conducerii executive a Funda]iei Interna]ionale IFES, Washington D.C., Statele Unite, [i redactor-[ef al revistei democracy at large. C\r]i de poezie: Mic tratat de glorie (1973), C`ntec de trecut Akheronul (1975), O zi `n natur\ (1977), Uneori, plutirea (1977), Respira]ie artificial\ (1978), Pasaj de pietoni (1978), Semne particulare (antologie, 1979), De bun\ voie, autobiografia mea (1986), Ultimul turnir (antologie, 1992), Optional Future (1988), Viitorul Facultativ/Optional Future (1999), T`n\rul Ulise (antologie, 2000). C\r]i de publicistic\: Martori oculari (`n colaborare cu Eugen Seceleanu, 1976), Biografia debuturilor (1978), Nostalgii intacte (1982), Adaptarea la realitate (1982), Frost or Fear? On the Condition of the Romanian Intelectual (traducere [i prefa]\ de Vladimir Tism\neanu, 1988), Onoarea de a `n]elege (antologie, 1998), Kakistokra]ia (1998). Pentru unele dintre c\r]ile sale, autorul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor (1973, 1977, 1998), Marele Premiu al Asocia]iilor Scriitorilor Profesioni[ti ASPRO (1998), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998), Premiul revistei Cuv`ntul Superlativele anului (1998). I s-a decernat un Premiu Special al Uniunii Scriitorilor (1992) [i este laureatul Premiului ALA pe anul 2001. www.polirom.ro © 2006 by Editura POLIROM Editura POLIROM Ia[i, B-dul Carol I nr. 4, P.O. BOX 266, 700506 Bucure[ti, B-dul I.C. Br\tianu nr. 6, et.
    [Show full text]
  • Post-Communist Romania: a Peculiar Case of Divided
    www.ssoar.info Post-communist Romania: a peculiar case of divided government Manolache, Cristina Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Manolache, C. (2013). Post-communist Romania: a peculiar case of divided government. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 13(3), 427-440. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-448327 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de Post-Communist Romania 427 Post-Communist Romania A Peculiar Case of Divided Government CRISTINA MANOLACHE If for the most part of its post-communist history, Romania experienced a form of unified government based on political coalitions and alliances which resulted in conflictual relations between the executive and the legislative and even among the dualist executive itself, it should come as no surprise that the periods of divided government are marked by strong confrontations which have culminated with two failed suspension attempts. The main form of divided government in Romania is that of cohabitation, and it has been experienced only twice, for a brief period of time: in 2007-2008 under Prime-Minister Călin Popescu Tăriceanu of the National Liberal Party and again, starting May 2012, under Prime Minister Victor Ponta of the Social Democratic Party.
    [Show full text]
  • Group of Eminent Persons It Is an Honour to Introduce the Members of the Group of Eminent Persons, GEM, Through This Booklet
    GEM Group of Eminent Persons It is an honour to introduce the members of the Group of Eminent Persons, GEM, through this booklet. GEM comprises a number of global leaders, senior political figures and high-ranking diplomats from States Signatories. The Group shall support ongoing efforts to achieve the early entry into force of the Comprehensive Nuclear-Test-Ban Treaty (CTBT). With their wide-ranging expertise and experience, members of GEM will bring fresh impetus to the ongoing dialogue with the eight countries whose ratification is required for the CTBT’s entry into force, namely: China, the Democratic People’s Republic of Korea (DPRK), Egypt, India, Iran, Israel, Pakistan and the United States. I would like to take this opportunity, on behalf of the Preparatory Commission for the Comprehensive Nuclear-Test-Ban Treaty Organization (CTBTO), to thank each member for his/her commitment to the noble goals of the Treaty. I am certain that through our collective efforts, we will put an end to nuclear explosions once and for all. Lassina Zerbo Executive Secretary, CTBTO NOBUYASU ABE Nobuyasu Abe served as the United Nations Under- Secretary-General for Disarmament Affairs from 2003 to 2006. He was the Ambassador of Japan to the International Atomic Energy Agency and other international organizations in Vienna from 1999 to 2001, and Director-General for Arms Control and Science at the Japanese Ministry of Foreign Affairs from 1997 to 1999. He currently holds the position of Director of the Center for the Promotion of Disarmament and Non-Proliferation at the Japan Institute of International Affairs.
    [Show full text]
  • Bilanţul Activităţii Aleºilor La Jumătatea Mandatului
    Sesiunea parlamentarã februarie - iunie 2010 Bilanþul activitãþii aleºilor la jumãtatea mandatului Sesiunea parlamentară februarie - iunie 2010 Bilanţul activităţii aleşilor la jumătatea mandatului Bucureşti, Iulie 2010 Seria de Rapoarte de monitorizare a activităţii parlamentare Acest raport a fost realizat în cadrul Seria de Rapoarte de monitorizare IPP asupra activităţii parlamentare şi a fost finanţat de către Open Society Institute (OSI) Budapesta prin programele Information Program şi Mental Health Initiative. Autori: Adrian Moraru, Director Adjunct IPP Elena Iorga, Director de programe IPP Raluca Mihai, Asistent Programe IPP Institutul pentru Politici Publice (IPP) Str. Sevastopol, nr. 13 - 17 sector 1, Bucureşti Tel (+ 4) 021 212 3126 Fax (+ 4) 021 212 3108 E-mail: [email protected] www.ipp.ro © Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP). Atât publicaţia cât şi fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea IPP. Opiniile exprimate în acest material aparţin autorilor şi nu reprezintă în mod necesar opiniile Open Society Institute (OSI). 2 Cuvânt înainte Începând cu anul 2002, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicităţii cu regularitate seria de Rapoarte de monitorizare privind activitatea parlamentarilor, la sfârşitul fiecărei sesiuni legislative. Campaniile Institutului din ultimi 8 ani au urmărit consecvent să prezinte publicului larg informaţii despre: prezenţa parlamentarilor la lucrările în plen, cheltuielile efectuate în activitatea parlamentară, deplasările externe şi interne ale deputaţilor şi senatorilor, migraţia politică de la nivelul Parlamentului în timpul mandatelor, activităţile concrete desfăşurate de către parlamentari în birourile parlamentare din teritoriu în oglindă cu sumele alocate pentru aceste activităţi, declaraţiile de avere şi de interese ale parlamentarilor sau activităţile desfăşurate de aleşi în Comisiile Permanente ale celor 2 Camere.
    [Show full text]
  • Decizia Nr. 137 Din 15.06.2021 Privind Amendarea Cu 5.000 De Lei a S.C. GEOPOL INTERNATIONAL S.R.L
    Decizia nr. 137 din 15.06.2021 privind amendarea cu 5.000 de lei a S.C. GEOPOL INTERNATIONAL S.R.L. cu sediul în BUCUREȘTI, str. G-ral C-tin Budișteanu nr. 11 bis, et. 1, cam. 10, sector 1 CUI 29580380 - pentru postul REALITATEA PLUS Calea Floreasca nr. 111-113, sector 1; Întrunit în şedinţă publică în ziua de 15 iunie 2021, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat rapoartele întocmite de Direcţia Monitorizare, în baza sesizărilor înregistrate sub nr. 1358/05.02.2021 și nr. 1359/05.02.2021 cu privire la ediții din 11, 20, 21 și 27.01.2021 ale emisiunii „Culisele statului paralel”, difuzate de postul REALITATEA PLUS. Postul de televiziune REALITATEA PLUS aparţine S.C. GEOPOL INTERNATIONAL S.R.L. (licenţa audiovizuală nr. S-TV 303.1/17.01.2013 eliberată la 31.10.2019 şi decizia de autorizare nr. 1927.1-1/09.06.2015 eliberată la 31.10.2019). În urma dezbaterilor ce au avut loc după analizarea raportului de monitorizare şi vizionarea unor secvențe din înregistrarea emisiunii, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul S.C. GEOPOL INTERNATIONAL S.R.L. a încălcat prevederile art. 40 alin. (1) și (2) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare (Codul audiovizualului). Potrivit dispozițiilor invocate: Art. 40 - (1) În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate trebuie contactate şi invitate să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere.
    [Show full text]
  • Criminalitatea Transfrontalieră Este O Adaptare a Fenomenului Criminalităńii, Cu Toate Componentele I Dimensiunile Sale La Noile Condińii
    R O M  N I A MINISTERUL APĂRĂRII NAłIONALE BULETINUL UNIVERSITĂłII NAłIONALE DE APĂRARE „CAROL I” ianuarie martie PUBLICAłIE ŞTIINłIFICĂ CU PRESTIGIU RECUNOSCUT DIN DOMENIUL „ŞTIINłE MILITARE, INFORMAłII ŞI ORDINE PUBLICĂ” AL CNATDCU PUBLICAłIE FONDATĂ ÎN ANUL 1937 1 Responsabilitatea privind conŃinutul articolelor revine în totalitate autorilor. 2 ░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I” ● Nr. 1/2012 ░ ░ ░ ░ ░ BULETINUL UNIVERSITĂłII NAłIONALE DE APĂRARE „CAROL I” C U P R I N S Conceptul de putere în relaŃiile internaŃionale..........................................5 Mr.conf.univ.dr. DOREL BUŞE Bioterorismul – ameninŃare de actualitate la adresa securităŃii ..............13 Lt.col.lect.univ.dr. FILOFTEIA REPEZ Model pentru analiza defecŃiunilor aplicabil în mentenanŃă ca domeniu al planificării sprijinului logistic ..................................................22 Lt.col.dr.ing. GHEORGHE NEGRU Executarea ripostei armate până la constituirea ForŃei Aliate ................29 Col. (r) prof.univ.dr. LUCIAN STĂNCILĂ Lt.col.drd. MARCEL-IULIAN DOGARU Reforma sectorului de securitate – parte a reconstrucŃiei postconflict ..............................................................................................35 Lt.col. MARIAN BAE ParticularităŃi ale planificării operaŃionale a acŃiunilor în spaŃiul fluvio-maritim al României.....................................................48 IULIAN-DAN ICHIM Teorii interdisciplinare privind manifestările şi ameninŃările crimei organizate transfrontaliere ...........................................................54
    [Show full text]
  • Romania's Voluntary National Review 2018 2018
    ROMANIA’S VOLUNTARY NATIONAL REVIEW 2018 2018 2 12 Libertatii Blvd, 040129, District 5, Bucharest Romania Email: [email protected] www.mmediu.ro Cover photo: “Weather Snake” – Derna, Bihor County, Romania (2017-2018) Photo credit: Ovi D. Pop 3 FOREWORD BY THE PRIME MINISTER / 4 STATEMENT BY THE VICE PRIME MINISTER, MINISTER OF ENVIRONMENT / 5 INTRODUCTION / 6 POLICY AND ENABLING ENVIRONMENT / 7 LEAVE NO ONE BEHIND /10 SUSTAINABLE DEVELOPMENT GOAL 6 Ensure availability and sustainable management of water and sanitation for all/ 34 SUSTAINABLE DEVELOPMENT GOAL 7 Ensure access to affordable, reliable, sustainable and modern energy for all/ 41 SUSTAINABLE DEVELOPMENT GOAL 11 Make cities and human settlements inclusive, safe, resilient and sustainable/ 54 SUSTAINABLE DEVELOPMENT GOAL 12 Ensure sustainable consumption and production patterns/ 65 SUSTAINABLE DEVELOPMENT GOAL 15 Protect, restore and promote sustainable use of terrestrial ecosystems, sustainably manage forests, combat desertification, and halt and reverse land degradation and halt biodiversity loss / 70 SUSTAINABLE DEVELOPMENT GOAL 17 Strengthen the means of implementation and revitalize the global partnership for sustainable development / 84 FOLLOW-UP / 89 List of Figures / 90 List of Terms / 92 4 FOREWORD BY THE PRIME MINISTER OF THE GOVERNMENT OF ROMANIA VASILICA - VIORICA DĂNCILĂ Romania has been working at internalizing the core principles of the 2030 Agenda for Sustainable Development, as soon as it is committed to achieve the Sustainable Development Goals and their targets. The guidelines outlined in the 2030 Agenda provided the highlights that enabled us to analyze, plan and create our national road-map for sustainable development. The aim of the present Voluntary National Review is to provide information on the Romanian preparation process and the strategies for implementation of the 2030 Agenda.
    [Show full text]
  • Internal Party Struggles Will Form the Backdrop to Romania's Presidential
    Internal party struggles will form the backdrop to Romania’s presidential election in November blogs.lse.ac.uk/europpblog/2014/09/16/internal-party-struggles-will-form-the-backdrop-to-romanias-presidential- election-in-november/ 16/09/2014 Romania will hold presidential elections in November, with the country’s centre-left Prime Minister, Victor Ponta, currently ahead in the polls. Roxana Mihaila writes that the main dynamic in the campaign so far has been an intra-party struggle on the centre-right over the candidate chosen to run against Ponta, with Romania’s incumbent President Traian Basescu unable to stand for a third term. The Romanian Presidential election, scheduled in two rounds for 2 and 16 November 2014 respectively, promises to be a race to the bottom. The contest will take place in a political climate laced with corruption scandals and high-profile convictions, early allegations of potential electoral fraud and a very fragmented party system. As was the case in the 2009 election round, the position has again attracted a considerable number of candidates, with the Social Democratic Party currently in government seemingly in the lead and the two largest parties on the right – the National Liberal Party and the Democratic Liberal Party – in close contest. The electoral scene is quite populated, with potential candidates from smaller parties – the Democratic Union of Hungarians in Romania , extreme right Greater Romania Party, Green Party and the People’s Party – Dan Diaconescu – also in the running. The scene for the November contest had already been set earlier in May, with the EP elections played out as a trial run for the presidential ones, focused on the ‘presidential’ party members rather than the actual MEP candidates.
    [Show full text]
  • Călin Popescu Tăriceanu 31%
    Sondaj national 15-18 septembrie 2014 19 Septembrie 2014 1 Metodologie şi eşantion Ce? Populatia adulta, neinstitutionalizata folosind metoda CATI. Intrebari legate de intenția de vot și subiecte recente. Esantion 1100 interviuri. Esantion multistadial cluster, cu selectia probabilistica a persoanelor. Esantionul a fost validat pe baza datelor INSSE 2011 si recensamantul populatiei 2002. Eroare tolerata 3%, la un nivel de probabilitate de 0.95. Unde? National Cand? 15-18 septembrie 2014 19 Septembrie 2014 2 Încredere în politicieni Incredere multa si foarte multa Victor Ponta 36% Călin Popescu Tăriceanu 31% Klaus Johannis 27% Mihai Razvan Ungureanu 22% Traian Basescu 18% Elena Udrea 15% Crin Antonescu 13% Monica Macovei 10% Catalin Predoiu 10% 19 Septembrie 2014 3 Încredere – evoluții 38% 38% 36% 35% 35% Victor Ponta 32% 31% Călin Popescu Tăriceanu 29% 28% 27% Klaus Johannis Mihai Razvan Ungureanu 22% 22% 21% 22% 20% 20% Traian Basescu 18% 16% 17% Elena Udrea 15% 15% 14%15% 15% 13% 13% Crin Antonescu 10% Monica Macovei Catalin Predoiu Aprilie Mai Iulie Septembrie 19 Septembrie 2014 4 Intenție de vot Președinție (turul I) Daca duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidentiale, dumneavoastra cu cine ati vota dintre urmatorii? 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% Victor Ponta (din partea PSD+PC+UNPR) 42% Klaus Johannis (din partea PNL+PDL) 27% Călin Popescu Tăriceanu (din partea PLR) 9% Elena Udrea (din partea PMP) 6% Dan Diaconescu (din partea PPDD) 5% Kelemen Hunor (din partea UDMR) 4% Monica Macovei (independent) 3% Bază: 68% din eșantion, cei care au răspuns la întrebarea legată de Corneliu Vadim Tudor (din partea PRM) 2% intenția de vot.
    [Show full text]
  • DECIZIA Nr.375 Din 6 Iulie 2005
    DECIZIA Nr.375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizările de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente Publicată în Monitorul Oficial nr.591 din 08.07.2005 Curtea Constituţională a fost sesizată, în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.a) din Constituţia României şi ale art.15 din Legea nr.47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu privire la neconstituţionalitatea Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, de către un grup de 101 deputaţi şi 39 senatori, după cum urmează: - deputaţi: Viorel Hrebenciuc, Dan Ioan Popescu, Valeriu Ştefan Zgonea, Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, Constantin Niţă, Constantin Amarie, Petru Andea, Ecaterina Andronescu, Mihai Cristian Apostolache, Nicolae Bădălău, George Băeşu, Nicolae Bănicioiu, Eugen Bejinariu, Dumitru Bentu, Ioan Bivolaru, Răzvan-Petrică Bobeanu, Ovidiu Brânzan, Ioan Buda, Cătălin Ovidiu Buhăianu Obuf, Romeo Gheorghe Leonard Cazan, Ion Călin, Gheorghe Chiper, Filonaş Chiş, Ioan Cindrea, Titus Corlăţean, Gabriela Creţu, Vasile Emilian Cutean, Iosif Dan, Marin Diaconescu, Corneliu Ioan Dida, Vaier Dorneanu, Doina Micşunica Dreţcanu, Cristian Sorin Dumitrescu, Zamfir Dumitrescu, Mihai Dumitru, Ion Dumitru, Mircea Dusa, Monalisa Gălăteanu, Filip Georgescu, Ion Giurescu, Aurel Gubandru, Iulian Iancu, Florin Iordache, Costică Macaleţi, Iulian Claudiu Manda, Eduard-Stelian Martin, Cătălin Lucian Matei, Alexandru Mazăre, Vladimir Alexandru Mănăstireanu,
    [Show full text]