DOCSLIB.ORG

De Veghe Între Căr I – Articole Despre Irina Petraș Un Manual Coșbucian

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
De Veghe Între Căr I – Articole Despre Irina Petraș Un Manual Coșbucian 165 18 Nr. ( ), 20 AnulX1 VII, nr. 1 (65), 20 8, BISTRIŢA Irina PETRAȘ , Povești sunt toate ? De veghe între cări – articole despre Irina Petraș de Mircea Popa, Constantina Raveca Buleu, Vistian Goia, Icu Crăciun, Irina Măeru,Adrian ion,Andrei Moldovan,Andreea Zavicsa, Mirabela David, Victor Știr, Menu Maximinian, Iacob Naroș, Cornel Cotuiu, cu un interviu de Olimpiu Nușfelean ??Un manual coșbucian din 1891 Constantin Cubleșan despre Lucian Valea?? Cartea de poezie În oglinda lecturii ? Poezia Mișcării literare: Daniela Sorian, Lăcrămioara Stoie, Rodica Dragomir, Maria Roxana Sicra, Emilian Horea ??Proza Mișcării literare: Icu Crăciun Eseuri de Gheorghe Glodeanu, Viorel Chirilă, Anastasia Dumitru, Daniela Fulga, Zorin Diaconescu, Nicolae Munteanu?? Cartea străină de Virgil Raiu Caietele Liviu Rebreanu????Poei români în spaiul iberic Plastică Film Fotoalbum cu scriitori??? Parodii de Lucian Pera Cititor de reviste CUPRINS Olimpiu NUȘFELEAN: Epiderma ucigașă/ 1 Mircea POPA: Omul din Cetatea Literelor/ 3 Constantina Raveca BULEU: „Starea de veghe” ca exigenă culturală/ 5 Vistian GOIA: Irina Petraș – un portret în evantai!/ 8 Icu CRĂCIUN: De veghe între cări împreună cu Irina Petraș: 10 Irina MĂERU: Irina Petraș – discursul critic unduitor – complexitatea începuturilor/ 15 Adrian ION: Frumoasele nopi ale Irinei Petraș/ 20 Andrei MOLDOVAN: Dialog în agora despre fiina lucidă/ 22 Andreea ZAVICSA: Limbă și feminitate/ 25 Mirabela DAVID: Irina Petraș & feminitatea limbii române/ 27 Victor ȘTIR: Tratatul în strai de dicionar/ 29 Revistă de literatură, artă, cultură Menu MAXIMINIAN: Scriitori ai Transilvaniei, prin ochii Irinei Petraș/ 31 Serie nouă Iacob NAROȘ: Omagiu Marii Uniri din inima Transilvaniei/ 34 Olimpiu NUȘFELEAN: Cu sufletul la gură/ 38 AnulX1 VII, nr. 1 (65), 20 8, Bistriţa Cornel COTUIU: Foarte Om/ 40 Irina PETRAŞ: Visul ca in-sperienă (fragmente)/ 42 Apare trimestrial Irina PETRAŞ: „Nu cred că poi porni la drum dacă nu crezi măcar tu în sub egida Uniunii Scriitorilor din România valabilitatea celor spuse de tine.”/ 46 Irina PETRAŞ: Referine critice/ 56 Irina PETRAŞ: Note biobibliografice/ 60 Editor: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud Foto-album Irina PETRAŞ/62 prin Centrul Judeean pentru Cultură Mircea POPA: Un manual coșbucian din 1891/ 63 Constantin CUBLEȘAN: Generaia amânată (Lucian Valea)/ 67 Bistria-Năsăud Andrei MOLDOVAN: Pe ărmul barbarilor/ 70 Olimpiu NUȘFELEAN: „Și vine seara și sînt crin subire”/ 73 Director fondator: Liviu Rebreanu (1924) Maria VAIDA: Poemele lui Cristian Bădiliă/ 77 Claudia FELDRIHAN: Orele aspre sau despre asprimea delicată a unei Redacţia: singurătăi lirice/ 79 Olimpiu NUŞFELEAN - director Adrian LESENCIUC: Simpli pași/ 81 Gavril CIUBAN: Neliniști transferate altor timpuri/ 83 Ioan PINTEA - redactor-şef Carmen DĂRĂBUȘ: Poezia, formă de existenă și de cunoaștere/ 85 Virgil RAŢIU - redactor-șef adjunct Dan FLORIA-SERACIN: Ela Iakab, Cartea lui Athanasios / Il libro di Athanasios/ 87 Mircea MĂLU - redactor asociat Carmen BURJE: Răscolirile înălimilor/ 90 Icu CRĂCIUN: „Zeghea” lui Vasile Dragomir/ 92 Vasile VIDICAN - redactor asociat Iacob NAROȘ: Și fericirea se cumpără, nu-i așa?/ 94 Mircea MO: O cronică a eșecurilor/ 96 Coperta: Marcel LUPŞE Virgil RAIU: Scurtmetraje și Vistorii, povestiri și minipovestiri de Icu Crăciun/ 99 (În imagine - Irina Petraș) Ion CRISTOFOR: O restituire literară dedicată lui Yvonne Rossignon/ 101 Antoaneta TURDA: Câteva rostiri afabile/ 103 Număr ilustrat cu lucrări Ioan L. ȘIMON: „Dimineaă cu soare apune” sau parcursul unei viei de Irina PETRAȘ și Laura POANTĂ exemplare/ 106 Daniela SORIAN: Poezii/ 108 Tehnoredactare: Adrian NĂSTASE Lăcrămioara STOIE: Poezii/ 110 Rodica DRAGOMIR: Poezii/ 112 Secretariat de redacie, corectură: Ionela-Silvia Maria Roxana SICRA: Poezii/ 114 NUȘFELEAN Emilian HOREA: Poezii/ 116 Icu CRĂCIUN: Apa magică/ 119 Adresa redacţiei: Bistriţa, Cine rupea lozincile?/ 120 str.A rţarilor, nr. 46/A/16, 420069 La bal/ 122 Viorel CHIRILĂ: O visare de sensuri/ 124 Telefon/fax: 0749.248708, 0263.233345 Anastasia DUMITRU: Jocurile memoriei/ 131 E-mail:o [email protected] Daniela FULGA: Biograficiunea – o provocare postmodernă: Iustin de [email protected] Alexandru Uiuiu/ 137 Gheorghe GLODEANU: Aurora Cornu. Confesiunile unei muze/ 142 Web: www.miscarealiterara.ro Zorin DIACONESCU: Despărirea de mașina de scris/ 152 Nicolae MUNTEANU: Eșecul creștinismului?/ 154 Marketing: Alexandru CÂŢCĂUAN, Olimpiu NUȘFELEAN: Învelitoarea de lumină/ 159 Casa de Cultură a Sindicatelor, Bistriţa. Camelia PANTAZI TUDOR: Un altfel de Don Quijote/ 161 Cornel COTUIU: Iarăși Sibiul e „fruncea”/ 163 Apariţiile iniţiale ale revistei au fost sprijinite Virgil RAIU: Lupta mea. Cartea a patra: Dansând în întuneric, încă de Casa de Cultură a Sindicatelor un roman de Karl Ove Knausg rd/ 165 Iacob NAROȘ: PROLEGOMENE pentru o poetică a spaiului literar şi S.C. Aletheia, Bistriţa. rebrenian/ 167 Eugen BARZ: Poezii/ 170 Revista apare cu sprijinul Asociaţiei Culturale Gabi NAN: Poezii/ 171 Liviu Rebreanu – Mişcarea literară. Nuţa CRĂCIUN: Poezii/ 173 Dragoş Cosmin POPA: Poezii/ 175 Revista Mişcarea literară este membră A.R.I.E.L. Mioara RÂŞNOVEANU: Poezii/ 176 Cezar C. VIZINIUCK: Poezii/ 177 Tiparul: SC Revox International Prod SRL Bistria Marius GÎRNIŢĂ: Poezii/ 178 Petre TĂNĂSOAICA: Despre Laura Poantă/ 180 Alexandru JURCAN: Chișu, Török, Ozon și Doillon/ 181 ISSN 1583-1957 Foto-album cu scriitori/ 182 Lucian PERŢA: Parodii pur și simplu/ 184 Aurel PODARU: CITITOR DE REVISTE/ 186 Redacţia respectă grafia autorilor. Cornel COTUIU: Maramureșul și Academia Română/ 190 Epiderma ucigașă Textul electronic, i-am putea zice „tasto-textul”, poate „electro- textul”, revine de o vreme mereu, ca o temă recurentă, în discuțiile despre carte, lectură, condiția și aspectul scrisului. Și, dacă folosim termenul „recurent”, luat din limbajul medical, am putea spune că alegerea nu e întîmplătoare, deoarece se pare că discuțiile poartă cu ele, fie și în subsidiar, percepția sentimentului unei boli ce se face luată în seamă, dar care nu este diagnosticată exact și cu toată preocuparea pentru manifestările ei. Desigur că „tasto-textul”, cu toate formele în care se prezintă (de la aspectul „clasic”, normal, ce alege însă nu hîrtia, ci altceva ca suport, și pînă la argoul SMS-urilor tinerilor de azi), forme care beneficiază de mijloace specifice de comunicare-difuzare, acest nou tip de text este un cîștig al științei actuale. Istoria lui se află abia la început. Transmutarea – ca simplă și deloc orgolioasă alternativă – a operelor literare de pe hîrtie în spațiul virtual, transmutare pe care n-o privim ca absolută, este o modalitate menită să ducă la o mai bună și ușoară accedere la operele literare respective. Să ne gîndim totuși cît de benefic este internetul pentru cei care intră de la distanță în marile biblioteci ale lumii sau citesc presa internațională, chiar dacă sunt adepți sau nostalgici ai cititului textelor așternute – de mînă sau tipografic – pe hîrtie. Limbajul SMS-urilor din telefoanele mobile ale tinerilor (dar nu numai) poate că devine stereotipic, artificial, ignorînd unele reguli gramaticale, dar doar pe de o parte, căci, pe de altă parte, putem vedea aici manifestarea unui limbaj mai direct, criptat într-un fel, dar mai bogat ca aspect grafic. Textul literar ar putea fi inspirat de asemenea practici în direcția diversificării și „adîncirii” (!?...) lui, a plurigrafiei, ceva în genul folosirii desenului de către Antoine de Saint- Exupéry în Micul Prinț… Un text care evoluează pe mai multe paliere de expresie ar putea duce la schimbarea unor obișnuințe ale cititorului, deși pentru cititorul cărților de hîrtie n-ar fi un lucru de invidiat. Și nu-i cazul să intrăm în metabolismul unui asemenea tip de lectură. Progresul tehnologic va duce în mod cert la apropierea tabletei de aspectul confortabil al foii de hîrtie. Sunt lucruri pe care le putem prefigura cu încredere. Și atunci de ce abordăm subiectul cu sentimentul unui pericol venit dinspre realitatea electronică în raport cu, să zicem, literatura? Tasto-textul, specific literaturii virtuale, descinde oarecum din condiția SMS-urilor. Acesta se cantonează într-o sferă privată, ce include un număr relativ restrîns de „inițiați” care empatizează în condiții specifice. Desigur că sfera, sau cercul – deoarece e o evoluție pe orizontală – se poate lărgi, ca număr (de „accesări”), dar caracteristicile se mențin. Scriitorii „virtuali” se închid și evoluează Editorial într-o lume a lor, desprinsă deliberat de exteriorul ei. Dar, bine, s-ar putea zice că și scriitorii de hîrtie trăiesc, într-un fel sau altul, poate tot mai mult, într-un turn de fildeș, din care descind sau nu în vîltoarea lumii cititorilor. Dar „turnul” acestora are niște ferestre de comunicare, cum ar fi tradiția, moștenirea culturală, galaxia cărților (care este mult mai mare decît Galaxia Gutenberg), suportul concret și solid al foii de hîrtie, care te leagă de sentimentul unui timp… continuu… Scriitorul virtual se desprinde de cultură, se livrează condiției scrisului propriu, suficient sieși, într-o exacerbare a egoului, care refuză criteriul competiției cu alte egouri. Libertatea de expresie îi dă dreptul să exprime ce vrea și să se exprime cum vrea. Olimpiu NUŞFELEAN Mişcarea literară ♦ 1 Dar, în cercul său restrîns – fără dobîndirea unor își înscriu literatura și modul de operare a scri- competențe culturale și specific literare, validate sului. Numitorul comun este precaritatea: nu atît de canoanele tradiției cît și de ale actualității cred în înaintași, în fundamentul
Load more

Recommended publications
  • Before the Forties
    Before The Forties director title genre year major cast USA Browning, Tod Freaks HORROR 1932 Wallace Ford Capra, Frank Lady for a day DRAMA 1933 May Robson, Warren William Capra, Frank Mr. Smith Goes to Washington DRAMA 1939 James Stewart Chaplin, Charlie Modern Times (the tramp) COMEDY 1936 Charlie Chaplin Chaplin, Charlie City Lights (the tramp) DRAMA 1931 Charlie Chaplin Chaplin, Charlie Gold Rush( the tramp ) COMEDY 1925 Charlie Chaplin Dwann, Alan Heidi FAMILY 1937 Shirley Temple Fleming, Victor The Wizard of Oz MUSICAL 1939 Judy Garland Fleming, Victor Gone With the Wind EPIC 1939 Clark Gable, Vivien Leigh Ford, John Stagecoach WESTERN 1939 John Wayne Griffith, D.W. Intolerance DRAMA 1916 Mae Marsh Griffith, D.W. Birth of a Nation DRAMA 1915 Lillian Gish Hathaway, Henry Peter Ibbetson DRAMA 1935 Gary Cooper Hawks, Howard Bringing Up Baby COMEDY 1938 Katharine Hepburn, Cary Grant Lloyd, Frank Mutiny on the Bounty ADVENTURE 1935 Charles Laughton, Clark Gable Lubitsch, Ernst Ninotchka COMEDY 1935 Greta Garbo, Melvin Douglas Mamoulian, Rouben Queen Christina HISTORICAL DRAMA 1933 Greta Garbo, John Gilbert McCarey, Leo Duck Soup COMEDY 1939 Marx Brothers Newmeyer, Fred Safety Last COMEDY 1923 Buster Keaton Shoedsack, Ernest The Most Dangerous Game ADVENTURE 1933 Leslie Banks, Fay Wray Shoedsack, Ernest King Kong ADVENTURE 1933 Fay Wray Stahl, John M. Imitation of Life DRAMA 1933 Claudette Colbert, Warren Williams Van Dyke, W.S. Tarzan, the Ape Man ADVENTURE 1923 Johnny Weissmuller, Maureen O'Sullivan Wood, Sam A Night at the Opera COMEDY
    [Show full text]
  • Hag Hanuca Sameah! Un an Nou Fericit
    Hag Hanuca Sameah! Un an nou fericit PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA tuturor cititorilor noştri! = = = = ANUL LX NR. 506-507 (1306-1307) 1 – 31 DECEMBRIE 2017 13 KISLEV – 13 TEVET 5778 24 PAGINI – 3 LEI Redacţia Ierusalimul recunoscut drept capitala Israelului de președintele Trump Dacă te voi uita, Ierusalime, Să-şi uite dreapta mea destoinicia ei! Să mi se lipească limba de cerul gurii, Dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, Dacă nu voi face din Ierusalim Culmea bucuriei mele! (Psalmul 137) O zi istorică pentru Israel BEREȘIT XV, Sibiu PAG. 3 Un an după alegerea lui ca președinte procesul de pace israeliano-palestinian”. „Suntem profund recunoscători al SUA, Donald Trump a onorat una dintre De la începutul creării statului evreu, a promisiunile electorale: recunoașterea spus el, Israelul și-a ales drept capitală Americii“ „Ziua Limbii și Teatrului Ierusalimului drept capitală a Israelului Ierusalimul, care nu numai că este orașul și, în perspectivă, mutarea Ambasadei în care sunt respectate cele trei credințe Pentru Israel, acest demers este Idiș“ în România PAG. 2 SUA în acest oraș. Potrivit președintelui, – mozaismul, islamul și creștinismul – împlinirea unui vis multimilenar. Ierusa- această declarație înseamnă „începutul ci este și centrul uneia dintre cele mai limul nu a fost și nu este numai simbolul Din activităţile de cercetare ale unei noi abordări a conflictului dintre Israel reușite democrații din lume. unei realități politice, al faptului că a și palestinieni”. Donald Trump a reamintit Președintele american a afirmat că fost capitala statului iudeu antic, ci şi că decizia de a muta ambasada la Ierusa- Statele Unite își mențin angajamentul față al fundamentului credinței – locul unde lim a fost adoptată de Congresul american de realizarea unui acord de pace durabil și Dumnezeu (Hașem) s-a apropiat de Centrul pentru Studiul Istoriei încă din 1995 şi a explicat că, de peste că problemele statutului final, respectiv li- poporul evreu.
    [Show full text]
  • „MĂ BUCUR DE TOATE FELURILE DE FERICIRI, DE TOATE” Interviu Cu Aurora Cornu1 Realizat De Aliona Grati, Radmila Popovici2 Şi Nicolae Tzone
    METALITERATURĂ • Nr. 1 • 2015 „MĂ BUCUR DE TOATE FELURILE DE FERICIRI, DE TOATE” Interviu cu Aurora Cornu1 realizat de Aliona Grati, Radmila Popovici2 şi Nicolae Tzone ABSTRACT This text presents an interview with Aurora Cornu, writer of Romanian origin, actress, film director and translator settled in Paris, an interview done by Aliona Grati, Radmila Popovici and Nicolae Tzone, in connection with her book launch at the Paris Book Fair in 2015. Aurora Cornu narratesabout her departure from Romania and her stay in Europe, about her childhood and her family, about her relationship with the writer Marin Preda, whose wife she was, about her intercourses in the French art world, about her poetry in Romanian and French. Keywords: Aurora Cornu, Marin Preda, Moromeţii, Paris, Romanian literature. N. Tz. Suntem la Aurora Cornu, acasă, A. C. Fel de fel… la Paris, Cognacq-Jay, numărul 5, la etajul al doilea. O încăpere care respiră intimita- N. Tz. ... fel de fel de tablouri, autori te, bucuria de a trăi… diverși. 1 Aurora Cornu (n. 6 decembrie 1931, Proviţa de Jos, judeţul Prahova, România) este scriitoare franceză de origine românească, actriţă, regizor de film și traducătoare. Tatăl ei a murit în închisoare după ce a fost arestat pentru adăpostirea unui general, cumnatul său, fugar din Armata Regală Română. A absolvit Școala de Literatură de la București. A tradus un timp pentru rubrica de poezie din „Viaţa Românească”. Primul ei soţ a fost Marin Preda, cu care a fost căsătorită între 1955 și 1959. Scrisorile lui Marin Preda către Aurora Cornu au fost publicate la Editura Albatros.
    [Show full text]
  • Identitatea Românească (I)
    Eugen SIMION Identitatea românească (I) Abstract Mai totdeauna, când vine vorba de aceste subiecte ce țin de ideea de specific sau de valorile spiritualității naționale, primii care ies pe scenă şi se încaieră sunt, cum am zis şi altădată, delatorii şi zelatorii. Ei reuşesc să acapareze spațiul oricărei dezbateri şi s‐o compromită în cele din urmă... Să fie aceasta o specialitate românească, să pornească identitatea noastră de la această incapacitate de a privi corect şi de a judeca drept un subiect, şi nu orice subiect, ci acela care defineşte chiar modul nostru de a fi? Mulți cred că aşa stau lucrurile şi că felul românesc de a fi este să le ʺsminteascăʺ şi, astfel, să le încurce, să le obosească şi, la sfârşit, să le părăsească epuizate, golite de sens, inerte... Aşa să fie, de la acest punct porneşte, oare, ʺmintalitateaʺ românească, la atât se rezumă filosofia şi forța noastră de acțiune în istorie? Mi‐am pus deseori aceste întrebări, citindu‐i pe cei vechi (pe ʺspecifiştiiʺ noştri) şi pe publiciştii de azi, mai toți de părere că spiritul daco‐roman este vegetativ şi, cum a spus un filosof socratic din generația lui Cioran, modul lui de a acționa în viață este de a nu face nimic sau de a se face că face şi, atunci, încurcă bine lucrurile. Cuvinte‐cheie: identitate românească, globalizare, postliteratură, postmodernitate, delatori, zelatori. ʺRomanian Identityʺ. Almost always, when talking about subjects regarding the national specific or the national spiritual values, the first one who fall to blows are, as I mentioned, several times, the delators and the partisans.
    [Show full text]
  • 15 Ani De Ascensiune Université Libre Internationale De Moldova Universitatea Liberă Internaţională Din Moldova
    ULIM - 15 ani de ascensiune Université Libre Internationale de Moldova Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Institut de Recherches philologiques et interculturelles Institutul de Cercetări filologice şi interculturale LA FRANCOPOLYPHONIE: LANGUES ET IDENTITES FRANCOPOLIFONIA: LIMBI ŞI IDENTITĂŢI Colloque international / Colocviu internaţional Chişinău, ULIM, 23-24 mars 2007 L’organisation du colloque et la publication de ces actes ont été rendues possibles grâce au soutien financier de l’Université Libre Internationale de Moldova (ULIM), du gouvernement du Canada, de l’Alliance française de Moldavie, du Service culturel de l’Ambassade de France en Moldavie et du Bureau Europe centrale et orientale de l’Agence universitaire de la Francophonie Organizarea colocviului şi publicarea actelor au fost posibile graţie suportului financiar al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM), Guvernului Canadei, Alianţei Franceze din Republica Moldova, Serviciului cultural al Ambasadei Franţei în Republica Moldova şi Biroului Europa centrală şi orientală al Agenţiei universitare a Francofoniei CZU 811.133.1’34(08)=135.1 G 98 Approuvé par le Conseil scientifiaue de l’Institut de Recherches philologiques et interculturelles (procès-verbal nr. 4 du février 007) / Recomandat spre publicare de Consiliul Ştiinţific al Institutului de Cercetări filologice şi interculturale (proces-verbal nr. 4 din februarie 007) Directeur de l’édition / Director de ediţie : Ana Guţu, prof. univ. dr., ULIM Coordonnateurs scientifiques / Coordonatori ştiinţifici : Elena PRUS, prof. univ. dr. hab., ULIM Pierre MOREL, conf. univ. dr., ULIM Collège de rédaction / Colegiul de redacţie Abellah BAIDA, Ecole Normale Supérieure (ENS), Rabat, Maroc. Gavin BOWD, Université de Saint-Andrews, Ecosse, Grande-Bretagne. Henri BOYER, Université Paul-Valéry - Montpellier III, France.
    [Show full text]
  • Marin Preda at the Beginning of the 1990S
    Reception Patterns: Marin Preda at the Beginning of the 1990s ALINA BAKO The Two Literatures RETROSPECTIVE approach to 1989 and the ensuing years shall provide a new start- Aing point, not in the sense of a radical renewal, but rather of a reconnection of broken or hidden, secret, vicious or maybe forgotten links with the past. Similar to any event created by a violent context, this one was no exception and generated a disjunction in the Romanian cultural area, evinced by the powerful polar- ization in the reception of some writers of the communist regime. In this respect, we find the case of Marin Preda’s reception as relevant for the understanding of the mecha- nisms operating in a society in the aftermath of a dramatic context. Jauss resorted to nine poems authored by Hugo and four authored by Baudelaire (1857) to identify some social organization patterns of the 19th century in addition to outlining a communication pattern.1 Hence, an analysis of Marin Preda’s reception at the beginning of the 1990s enables such a pattern, where freedom from the shackles of dictatorship, in addition to free- dom of speech, lead to the shaping and mapping of a new approach to literature and therefore the whole society: the re-examination of acclaimed authors, bringing biogra- phy to the forefront and ranking the work of art second, as well as the proclivity to connect to world literature. The Romanian literary canon at the end of 1989 was mainly a realistic one, made up with the critical tools and perspectives of the 1960–1970 generations, despite the arti- ficial inclusion and subsequent discussion of certain texts which failed the test of time mainly because of foiling censorship.
    [Show full text]
  • Academia De Știinţe a Moldovei Institutul De Filologie
    ACADEMIA DE ȘTIINŢE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE FILOLOGIE COMITETUL ŞTIINŢIFIC: Liviu ANTONESEI (Iaşi) Alexandra BARBĂNEAGRĂ (Chişinău) Nicolae BILEŢCHI (Chişinău) REVISTĂ ȘTIINȚIFICĂ Mihai CIMPOI (Chişinău) APARE DE TREI ORI PE AN Alina CIOBANU-TOFAN (Leipzig) ANUL XV • NR. 1 (39)• 2015 Tudor COLAC (Chişinău) Anatol GAVRILOV (Chișinău) DIRECTOR FONDATOR Alexandru BURLACU Nicolae LEAHU (Bălţi) REDACTOR-ŞEF Mircea MARTIN (Bucureşti) Aliona GRATI Giorgi MASALKIN (Batumi) REDACTOR-ŞEF ADJUNCŢI Dan MĂNUCĂ (Iaşi) Nina CORCINSCHI Felix NICOLAU (Bucureşti) REDACTORI Tatiana CIOCOI (Chişinău) Anastasia ROMANOVA Mihai PAPUC Ion PLĂMĂDEALĂ (Chişinău) SECRETAR Elena PRUS (Chişinău) Oxana DIACON Adrian Dinu RACHIERU (Timişoara) DESIGN ȘI TEHNOREDACTARE Sergiu PAVLICENCU (Chişinău) Igor CONDREA Maria ŞLEAHTIŢCHI (Chişinău) Andrei ŢURCANU (Chişinău) Diana VRABIE (Bălţi) Acest număr al revistei a apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român din Bucureşti. Responsabilitatea opiniilor exprimate în paginile revistei aparţine autorilor. Volum recenzat, aprobat şi recomandat de Consiliul ştiinţific al Institutului de Filologie al AŞM. Adresa colegiului de redacţie: Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 180. MD–2004, Chişinău, Republica Moldova, biroul 1005. Tel.: +373 (22) 21-04-98. E-mail: [email protected]. Web: www.metaliteratura.asm.md ACADEMY OF SCIENCE FROM MOLDOVA PHILOLOGY INSTITUTE THE SCIENTIFIC COMMITTEE: Liviu ANTONESEI (Iaşi) Alexandra BARBĂNEAGRĂ (Chişinău) Nicolae BILEŢCHI (Chişinău) Mihai CIMPOI (Chişinău) SCIENTIFIC JOURNAL APPEARS THREE
    [Show full text]
  • Octavian Goga Zâne De Rouă, Mă Rog Vouă, De Ani De La Naștere Să Mă Primiți 140 În Pajiștea Unde Dormiți
    Apare sub egida UniuniiExpres Scriitorilor din România Anul V, nr 4 (52), aprilie 2021 l Apare lunar 24 pagini Octavian Goga Zâne de rouă, mă rog vouă, de ani de la naștere să mă primiți 140 în pajiștea unde dormiți. Drept lumânare, aș vrea o floare. Drept rugăciuni și tropare, vântul să bată, iarba s-aplece mai tare. Voi, zâne bune, zvârliți-mi un brâu, să se facă râu și să sune. Apoi, sub torentul spumos, îngropați-mă jos, s-aud prin piatră, ca și cum aș sta lângă vatră, poveștile-acestui ținut luminos… Așa mă rog vouă, zâne de rouă, să mă dezmierde și-n moarte zarea pământului verde. Ioan ȚICALO Magda Isanos Liviu Ioan STOICIU Al CISTELECAN Ce au de cârtit împotriva Uniunii Scriitorilor p. 3 Fata Veronicăi în rol de castelană p. 11 Ioan HOLBAN Theodor CODREANU Poezia departelui Constanța Buzea... p. 5 Basarabia între agonie și speranță p. 12 Adi CRISTI Adrian ALUI GHEORGHE Poesis p. 7 „Indulgențele” lui Ion Mureșan p. 14 Mihaela GRĂDINARIU Adrian Dinu RACHIERU Alice Botez ... I p. 8 Gabriela Adameșteanu și „literatura feminină” (II) p. 17 Ioan ȚICALO Eugen MUNTEANU Octavian Goga – poetul p. 9 Jurnal heidelberghez 1994 (IX) p. 22 Cristina SCARLAT Constantin PRICOP Cassian Maria Spiridon pornind de la zero p. 10 Direcția critică (XLV) p. 24 Cine bate la uşă? Pune masca! - Nicolae Iorga Expres cultural numărul 4 / aprilie 2021 Director fondator și coordonator: Nicolae Panaite ([email protected]) Redactor-șef: Constantin Pricop ([email protected]) Secretar general de redacție: Victor Durnea ([email protected]) Colegiul de redacție: Radu Andriescu, Adina Bardaș, Gellu Dorian, Constantin Dram, Florin Faifer , Adrian Alui Gheorghe, Mihaela Grădinaru, Dan Bogdan Hanu, Emanuela Ilie, Gabriel Mardare, Cătălin Mihuleac, Flavius Paraschiv, Alexandru-Radu Petrescu, Gheorghe Simon, Liviu Ioan Stoiciu, Diana Vrabie Liviu Ioan STOICIU Ce au de cârtit împotriva Uniunii Scriitorilor 3 Nicolae PANAITE Alegerea 3 Constantin COROIU Un epistolar îndrăgostit 4 Nichita DANILOV (Poemul lunii) Vulturii orbi 4 Ioan HOLBAN Poezia departelui Constanța Buzea..
    [Show full text]
  • Monde.20010422.Pdf
    www.lemonde.fr 57e ANNÉE – Nº 17494 – 7,50 F - 1,14 EURO FRANCE MÉTROPOLITAINE DIMANCHE 22 - LUNDI 23 AVRIL 2001 FONDATEUR : HUBERT BEUVE-MÉRY – DIRECTEUR : JEAN-MARIE COLOMBANI Sommet des Amériques Enquête sur les erreurs de Danone b a Violentes A Calais, la manifestation « contre les licenciements boursiers » organisée par le PCF vise manifestations le groupe alimentaire b Malgré un faible impact sur les ventes, l’appel au boycottage abîme antimondialisation son image b La marque préférée des Français est en chute libre b Récit d’une crise non maîtrisée ORGANISÉE par le Parti commu- les licenciements boursiers » devait de Calais, dont le maire est commu- turation accompagné de licencie- à Québec niste avec le soutien du Mouvement avoir lieu à Calais, samedi 21 avril, niste, est lié à la présence au cœur de ments. Cette manifestation, tout des citoyens, des radicaux de gauche dans l’après-midi. Le Parti socialiste la ville d’une biscuiterie LU dont la comme l’appel au boycottage des a George W. Bush et de l’extrême gauche (LO et LCR), y sera représenté par une délégation fermeture a été annoncée par Dano- produits Danone, qui n’a cependant une manifestation nationale « contre d’élus locaux et régionaux. Le choix ne, dans le cadre d’un plan de restruc- de réel impact que dans la région de VANINA LUCCHESI/AFP concentre les feux Calais, met directement en cause la gestion de cette crise par le groupe et LES NAUFRAGÉS DE L’« EAST-SEA » contre ses positions son PDG, Franck Riboud. Evaluée, il y a peu, comme la ultra-libérales « marque préférée des Français », Des Kurdes Danone voit son image dégradée, en a chute libre au point d’être reléguée à A New York, une la dernière place du baromètre du venus de Syrie Nouvel Economiste, derrière Total- quarantaine de pays FinaElf et la SNCF ! Le Monde a Contrairement à ce qu’ils avaient indi- enquêté sur les raisons de ce désa- qué dans un premier temps aux enquê- au chevet du protocole mour.
    [Show full text]
  • PL 1873.Indd
    Ziarul Ploiestii, „În caracter, în maniere, în stil, în orice, cea mai frumoasă NNr.r. 18731873 • 2288 mmartieartie - 3 aaprilieprilie 22019019 este simplitatea.” • 1122 ppaginiagini - 11,5,5 lleiei PPloieloieştti,i, sstr.tr. DDiligeniligenţeeii nnr.r. 18,18, ttel./fax:el./fax: 00244244 554646 550101 - Culese de Tata Henry Longfellow (1807 - 1882) scriitor american ÎNTREBARE PENTRU CONSILIERI, PRIMAR ȘI VICEPRIMARI: DDOMNIILEOMNIILE VVOASTREOASTRE LLUCRAUCRAȚI PPENTRUENTRU PPARTIDEARTIDE SSAUAU PENTRUPENTRU PPLOIELOIEȘTTII ȘI PPLOIELOIEȘTTENI?ENI? MariaM BOGDAN; www.ziarulploiestii.ro roblema de primă importanță a asigurării agentului termic în Ploiești după expirarea MMI-EI-E FFRICRICĂ DDEE PPROROȘTTII Pcontractului cu Veolia Ploiești a intrat într-o nouă etapă. De scandaluri, evident! Asta Mi-e frică de proști pentru că nu înțeleg nimic. dacă vă gândeați că instituțiile și oamenii (politici) implicați în această chestiune chiar au Mi-e frică de proști pentru că nu ascultă. chef să găsească o soluție. Cert este un singur lucru, speculat la maximum: toate oalele se vor Mi-e frică de proști pentru că sunt siguri pe ei. sparge în capul primarului Adrian Dobre! Și se vor sparge foarte urât, dacă șeful executivului Mi-e frică de proști pentru că sunt răi. ploieștean nu va găsi o rezolvare pentru asigurarea apei calde în blocurile racordate la Mi-e frică de proști pentru că nu au frică. sistemul centralizat de încălzire. Asta deși nu este singurul responsabil, Consiliul Local având Mi-e frică de proști pentru că nu au remușcări. atribuții serioase în acest sens. Dar pe fondul lipsei de hotărâre a primarului, poate a slabului Mi-e frică de proști pentru că nu plâng decât management al situației, adversarii săi politici conduc lucrurile intenționat cât să-l prindă de furie.
    [Show full text]
  • Before the Forties
    Before The Forties DIRECTOR TITLE GENRE YEAR MAJOR CAST USA Wood, Sam A Night at the Opera COMEDY 1933 Marx Brothers Griffith, D.W. Birth of a Nation DRAMA 1915 Lillian Gish Hawks, Howard Bringing Up Baby COMEDY 1938 Katharine Hepburn, Cary Grant Chaplin, Charlie City Lights (the tramp) DRAMA 1931 Charlie Chaplin McCarey, Leo Duck Soup COMEDY 1939 Marx Brothers Browning, Tod Freaks HORROR 1932 Wallace Ford Chaplin, Charlie Gold Rush( the tramp ) COMEDY 1925 Charlie Chaplin Fleming, Victor Gone With the Wind EPIC 1939 Clark Gable, Vivien Leigh Dwann, Alan Heidi FAMILY 1937 Shirley Temple Claudette Colbert, Warren Stahl, John M. Imitation of Life DRAMA 1933 Williams Griffith, D.W. Intolerance DRAMA 1916 Mae Marsh ADVENTUR Shoedsack, Ernest King Kong 1933 Fay Wray E Capra, Frank Lady for a day DRAMA 1933 May Robson, Warren William Chaplin, Charlie Modern Times (the tramp) COMEDY 1936 Charlie Chaplin Capra, Frank Mr. Smith Goes to Washington DRAMA 1939 James Stewart ADVENTUR Lloyd, Frank Mutiny on the Bounty 1935 Charles Laughton, Clark Gable E Lubitsch, Ernst Ninotchka COMEDY 1935 Greta Garbo, Melvin Douglas Hathaway, Henry Peter Ibbetson DRAMA 1935 Gary Cooper HISTORICA Mamoulian, Rouben Queen Christina 1933 Greta Garbo, John Gilbert L DRAMA Newmeyer, Fred Safety Last COMEDY 1923 Buster Keaton Ford, John Stagecoach WESTERN 1939 John Wayne ADVENTUR Johnny Weissmuller, Maureen Van Dyke, W.S. Tarzan, the Ape Man 1923 E O'Sullivan ADVENTUR Shoedsack, Ernest The Most Dangerous Game 1933 Leslie Banks, Fay Wray E Fleming, Victor The Wizard of
    [Show full text]
  • Ada STUPARU, Emil Cioran – Cu Marin Sorescu / 39
    SÆCULUM 39 EMIL CIORAN – CU MARIN SORESCU ADA STUPARU Scriitoare [email protected] Title: “Emil Cioran – with Marin Sorescu” Abstract: Marin Sorescu”s trips to Paris meant, each time, meeting Emil Cioran. The spiritual closeness between the two so different personalities develops over the years, as prooved by the numerous notes in the diaries of the Romanian poet. Despite the political restrictions of the regime, Marin Sorescu promotes Emil Cioran’s work in Romania, in the magazines of the time and in volumes. About his appreciation is written also in the correspondence between the two of them, we publish here some unique texts kept in the archive of Sorescu family. Keywords: Emil Cioran; Marin Sorescu; travel diaries; studies; correspondence; ,,...sunt un pesimist care iubeşte viața.ˮ Emil Cioran Încercarea de reconstituire a etapelor în care s-au dezvoltat legăturile dintre Emil Cioran şi Marin Sorescu oferă şansa de a descoperi acele coordonate pe care s-a întemeiat o apropiere spirituală între două personalități aflate în preajma genialității, dacă nu chiar din mijlocul ei. Faptul este deja consacrat, filozoful şi poetul aparținând aceloraşi sfere ale gândirilor înalte, ale unor moduri cu totul particulare de a vedea lumea, viața şi moartea şi de a le exprima. Poposind în cadrul meditațiilor sale filozofice şi asupra aspectelor teoretice ale creației literare, privind modul de generare a scrisului, raportul scriitorului față de cuvânt şi mai cu seamă substratul ideatic care trebuie să primeze, Emil Cioran primeşte cu real interes reprezentanți ai scrisului literar; între ei şi pe Marin Sorescu, tânăr poet român afirmat deja în țara sa, dar încă puțin cunoscut în străinătate.
    [Show full text]